NUTRIŢIANUTRIŢIA COPILULUICOPILULUIDefiniţie:Definiţie: totalitatea totalitatea

proceselor fizico-chimice proceselor fizico-chimice de asimilare şi de asimilare şi dezasimilare a alimentelor dezasimilare a alimentelor în organism, prin care se în organism, prin care se asigură menţinerea vieţii, asigură menţinerea vieţii, funcţiile fiziologice şi funcţiile fiziologice şi energia necesară în scopul energia necesară în scopul perpetuării speciei.perpetuării speciei.

NNEVOILE NUTRITIVEEVOILE NUTRITIVE

Nevoi nutriţionale minime: aportul minim zilnic pentru ca un anumit aliment să poată asigura funcţiile normale ale organismului.

Nevoi nutriţionale optime: aportul optim pentru un anumit aliment, astfel încât să se asigure o stare optimă de sănătate fizică şi psihică.

• Nutriţia adecvată→prevenirea bolilor acute şi cronice, Nutriţia adecvată→prevenirea bolilor acute şi cronice, asigură creşterea şi dezvoltarea asigură creşterea şi dezvoltarea

• O serie de substanţe nutritive - neidentificabile→aportul O serie de substanţe nutritive - neidentificabile→aportul asigurat printr-o dietă variată. asigurat printr-o dietă variată.

Necesarul hidric (apaNecesarul hidric (apa))• Apa - element esenţial pentru existenţăApa - element esenţial pentru existenţă• Continutul hidric al copilului 70-80% din greutate Continutul hidric al copilului 70-80% din greutate • Aportul exogen de lichide - principala sursă de apă (90%)Aportul exogen de lichide - principala sursă de apă (90%) • Pierderile de apăPierderile de apă -evaporare (40-50% din aport), -evaporare (40-50% din aport), -excreţie renală (40-50% din aport) -excreţie renală (40-50% din aport) -eliminarea materiilor fecale (3-10% din aport).-eliminarea materiilor fecale (3-10% din aport).

• Necesarul de apăNecesarul de apă - nou-născut-60-80ml/kg/zi în primele zile de viaţănou-născut-60-80ml/kg/zi în primele zile de viaţă- 180-160ml/kg/zi în trimestrul I 180-160ml/kg/zi în trimestrul I - 150-130 ml/kg/zi în trimestrul II 150-130 ml/kg/zi în trimestrul II - 130-110 ml/kg/zi între 6-12 luni130-110 ml/kg/zi între 6-12 luni- copilul mic 90-100ml/kg/zicopilul mic 90-100ml/kg/zi- preşcolar 80ml/kg/zipreşcolar 80ml/kg/zi- şcolar 60ml/kg/zi.şcolar 60ml/kg/zi.

• Administrarea excesivăAdministrarea excesivă de lichide → hiponatremie şi de lichide → hiponatremie şi încărcare vascularăîncărcare vasculară

• Aportul inadecvatAportul inadecvat →hipernatremie şi deshidratare. →hipernatremie şi deshidratare.

Necesarul energeticNecesarul energeticEvaluat în funcţie de greutatea şi vârstă.Evaluat în funcţie de greutatea şi vârstă.

• Necesarul energeticNecesarul energetic zilnic 120-80 Kcal/kg/zi în primul an de zilnic 120-80 Kcal/kg/zi în primul an de viaţă→scade progresiv cu 10kcal pentru fiecare interval de 3 aniviaţă→scade progresiv cu 10kcal pentru fiecare interval de 3 ani

• Aportul caloricAportul caloric - să acopere cheltuielile energetice pentru - să acopere cheltuielile energetice pentru metabolismul bazal, creştere, activitate fizică şi actiunea dinamic metabolismul bazal, creştere, activitate fizică şi actiunea dinamic specifică. specifică.

• Un dezechilibru caloric constant→modificări ale greutăţii corporale Un dezechilibru caloric constant→modificări ale greutăţii corporale (în plus sau în minus).(în plus sau în minus).

• Alimentaţia “la cerere” cu lapte de mamă şi mai târziu cu alimente Alimentaţia “la cerere” cu lapte de mamă şi mai târziu cu alimente solide satisface nevoile energetice ale sugarului, pe calea solide satisface nevoile energetice ale sugarului, pe calea mecanismelor complexe aport-saţietate. Foameamecanismelor complexe aport-saţietate. Foamea = = indicator fidel al indicator fidel al nevoilor calorice la majoritatea copiilor sănătoşi.nevoilor calorice la majoritatea copiilor sănătoşi.

• La sugarul alăptat senzaţia de saţietate este condiţionată de La sugarul alăptat senzaţia de saţietate este condiţionată de modificarea compoziţiei laptelui, prin creşterea cantităţii de lipide la modificarea compoziţiei laptelui, prin creşterea cantităţii de lipide la sfârşitul suptului.sfârşitul suptului.

Nevoile de proteineNevoile de proteineAportul proteic - să asigure 8-10% din necesarul Aportul proteic - să asigure 8-10% din necesarul

energetic zilnicenergetic zilnic- să fie zilnic (regimul - să fie zilnic (regimul

alimentar lipsit de proteine nu poate fi menţinutalimentar lipsit de proteine nu poate fi menţinut>>24 24 ore fără aport proteic parenteralore fără aport proteic parenteral

• Sursele de proteineSursele de proteine - alimentele de origine animală (carnea, - alimentele de origine animală (carnea, lactatele, ouăle) şi vegetală (legumele, cerealele, nucile)lactatele, ouăle) şi vegetală (legumele, cerealele, nucile)

• Digestia proteinelorDigestia proteinelor → peptide şi aminoacizi → peptide şi aminoacizi• Tipul, numărul şi aranjamentul aminoacizilor la nivelul Tipul, numărul şi aranjamentul aminoacizilor la nivelul

moleculelor determină caracteristicile proteinelormoleculelor determină caracteristicile proteinelor• Alimentaţia naturală – aport proteic ideal prin valoarea biologică Alimentaţia naturală – aport proteic ideal prin valoarea biologică

înaltă a proteinelor laptelui matern, care este identică cu cea înaltă a proteinelor laptelui matern, care este identică cu cea serului uman.serului uman.

• Laptele de vacă- aport proteic crescut şi utilizare Laptele de vacă- aport proteic crescut şi utilizare digestivă redusădigestivă redusă

• Aminoacizi esenţialiAminoacizi esenţiali -nu pot fi sintetizaţi de organism -nu pot fi sintetizaţi de organism ((treonina, valina, treonina, valina,

leucina, izoleucina, lisina, triptofanul, fenilalanina, leucina, izoleucina, lisina, triptofanul, fenilalanina, metionina şi histidina)metionina şi histidina)

• Acizii aminaţi neesenţialiAcizii aminaţi neesenţiali - pot fi sintetizaţi de organism (alanină, arginină, acidul - pot fi sintetizaţi de organism (alanină, arginină, acidul

aspartic, asparagină, acidul glutamic, glutamina, aspartic, asparagină, acidul glutamic, glutamina, glicina, prolina şi serina)glicina, prolina şi serina)

• Aminoacizi semiesenţiali sau condiţionat esenţialiAminoacizi semiesenţiali sau condiţionat esenţiali – –acizi neesentiali care pot deveni esenţiali în anumite acizi neesentiali care pot deveni esenţiali în anumite

condiţiicondiţii

• Necesarul proteicNecesarul proteic - 2-2,5g/kg/zi primele şase luni (prematurul 3,5g 2-2,5g/kg/zi primele şase luni (prematurul 3,5g

proteine/kg/zi). proteine/kg/zi). - după vârsta de şase luni - 2g/kg/zidupă vârsta de şase luni - 2g/kg/zi- după vârsta de un an - 1g/kg/zi.după vârsta de un an - 1g/kg/zi.- acizii aminaţi esenţiali / neesenţiali → 3,5/5.acizii aminaţi esenţiali / neesenţiali → 3,5/5.

– Dietele sărace în proteine →încetinirea creşterii, Dietele sărace în proteine →încetinirea creşterii, malnutriţia, compromiterea sistemului imun, a malnutriţia, compromiterea sistemului imun, a sintezei enzimatice şi hormonale.sintezei enzimatice şi hormonale.

• Consumul proteic în exces→ producţie crescută de Consumul proteic în exces→ producţie crescută de

uree→ încărcare osmotică crescută uree→ încărcare osmotică crescută cu suprasolicitarea cu suprasolicitarea funcţiei renale, hiperamoniemie (neurotoxic), formarea funcţiei renale, hiperamoniemie (neurotoxic), formarea de celule mari, care ulterior se vor încărca cu de celule mari, care ulterior se vor încărca cu grăsimigrăsimi→obezitate la vârsta adultă.→obezitate la vârsta adultă.

Nevoile de lipideNevoile de lipide

• Sursele alimentare de lipide →Sursele alimentare de lipide →uleiurile vegetale, ouă, peşte, grăsimile uleiurile vegetale, ouă, peşte, grăsimile animale, lapteanimale, lapte

98% din grăsimile naturale→ trigliceride (acizi graşi 98% din grăsimile naturale→ trigliceride (acizi graşi combinaţi+glicerol) combinaţi+glicerol)

2%2%ac gac grraşi liberi, monogliceride, colesterol, fosfolipide aşi liberi, monogliceride, colesterol, fosfolipide

– Acizii graşi -cu lanţ lung, mediu sau scurt Acizii graşi -cu lanţ lung, mediu sau scurt -saturaţi sau nesaturaţi.-saturaţi sau nesaturaţi.

• - - acizi graşi cu lanţ lungacizi graşi cu lanţ lung - prin ardere → 9,4kcal/g - prin ardere → 9,4kcal/g (digestia la nivelul intestinului subţire sub acţiunea (digestia la nivelul intestinului subţire sub acţiunea sărurilor biliare şi a lipazei pancreatice)sărurilor biliare şi a lipazei pancreatice)

• - acizi graşi cu lanţ mediu- acizi graşi cu lanţ mediu → 8,3kcal/g (uşor absorbite, → 8,3kcal/g (uşor absorbite, chiar în lipsa sărurilor biliare sau a amilazei chiar în lipsa sărurilor biliare sau a amilazei pancreatice)→ în formulele pentru prematuri şi în pancreatice)→ în formulele pentru prematuri şi în dieta copiilor cu tulburări de digestie şi absorbţie a dieta copiilor cu tulburări de digestie şi absorbţie a lipidelor.lipidelor.

• - - acizi graşi cu lanţ scurtacizi graşi cu lanţ scurt → 5,3kcal/g (absorbite direct, → 5,3kcal/g (absorbite direct, instabilitate chimică)instabilitate chimică)

• Acizii graşi Acizii graşi saturaţisaturaţi - în alimente de origine animală - în alimente de origine animală - acidul palmitic şi stearic.- acidul palmitic şi stearic. - asigură fermitatea ţ- asigură fermitatea ţ.. aadiposdipos

Acizii graşi Acizii graşi mononesaturaţimononesaturaţi - ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, lapte de vacă, ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, lapte de vacă,

carne de pasăre, porc sau vităcarne de pasăre, porc sau vită - acidul oleic (în structura a numeroase ţesuturi, inclusiv - acidul oleic (în structura a numeroase ţesuturi, inclusiv

a mielinei)a mielinei)• Acizii graşi Acizii graşi polinesaturaţpolinesaturaţii (esenţiali (esenţiali-AGE)-AGE)

- seriaseria omega-3 (n-3) - acidul α linolenic→ac omega-3 (n-3) - acidul α linolenic→ac docosahexaenoic (DHA) şi eicosapentaenoic (EPA).docosahexaenoic (DHA) şi eicosapentaenoic (EPA).

- - seriaseria omega-6 (n-6) - acidul linoleic→ac omega-6 (n-6) - acidul linoleic→ac arahidonic arahidonic (ARA).(ARA).

))

SeriaSeria omega-6→ creşterea proliferării celulare, a omega-6→ creşterea proliferării celulare, a factorilor de coagulare şi favorizează apariţia factorilor de coagulare şi favorizează apariţia inflamaţieinflamaţieii

SeriaSeria omega-3→ efect opus omega-3→ efect opus - componenta structurală cea mai importantă a - componenta structurală cea mai importantă a

membranelor celulare de la nivelul creieruluimembranelor celulare de la nivelul creierului şi retinei şi retinei - rol important în dezvoltarea fetală- rol important în dezvoltarea fetală, a funcţiei vizuale, a funcţiei vizuale şi şi

în activitatea neuronală pe parcursul perioadei de sugarîn activitatea neuronală pe parcursul perioadei de sugar - profilaxia bolilor cardio-vasculare ischemice, ATS, - profilaxia bolilor cardio-vasculare ischemice, ATS,

- rol imunomodulator şi de prevenire a cancerului- rol imunomodulator şi de prevenire a cancerului AGE-precursori ai eicosanoizilor (PG,LT,TX).AGE-precursori ai eicosanoizilor (PG,LT,TX).

• Surse alimentareSurse alimentare - acizi graşi omega-6 -uleiurile vegetale, lapt- acizi graşi omega-6 -uleiurile vegetale, laptee - acizii graşi omega-3 →în cantitate mai redusă (peşte, ulei - acizii graşi omega-3 →în cantitate mai redusă (peşte, ulei

de soia, laptede soia, lapte de mamăde mamă, animale marine), animale marine)

• Necesarul de lipideNecesarul de lipide - 3,5-6g/kg/zi la sugar3,5-6g/kg/zi la sugar- 4-5g/kg/zi la copilul mic4-5g/kg/zi la copilul mic- 2g/kg/zi la preşcolar şi şcolar. 2g/kg/zi la preşcolar şi şcolar. - CalitativCalitativ -raport unitar ac grasi -raport unitar ac grasi

saturati/nesaturatisaturati/nesaturati - raport optim-ac linoleic/α linolenic - raport optim-ac linoleic/α linolenic

de4de4//11--1010/1/1• Aportul insuficient de acizi graşi esenţiali Aportul insuficient de acizi graşi esenţiali

→dermatită, tulburări trofice la nivelul părului →dermatită, tulburări trofice la nivelul părului şi unghiilor, creşterea fragilităţii capilare şi şi unghiilor, creşterea fragilităţii capilare şi scăderea adezivităţii plachetare. scăderea adezivităţii plachetare.

Nevoile de glucideNevoile de glucide

• Rol: sursă de energieRol: sursă de energie• Sursă: -vegetală –fructe, zarzavaturi, cerealeSursă: -vegetală –fructe, zarzavaturi, cereale -animală – lapte, ficat, carne-animală – lapte, ficat, carne

Clasificare :Clasificare : MonozaharideleMonozaharidele : glucoza, fructoza şi galactoza : glucoza, fructoza şi galactoza Dizaharidele: Dizaharidele: lactoză, zaharoză şi maltozălactoză, zaharoză şi maltoză PolizaharidelePolizaharidele: amidonul, glicogenul, polimerii : amidonul, glicogenul, polimerii

glucozei, fibrele alimentareglucozei, fibrele alimentare

Polimerii glucozeiPolimerii glucozei-- formati din reziduuri de glucoză legate în lanţ linear formati din reziduuri de glucoză legate în lanţ linear

prin legături glicozidiceprin legături glicozidice

se obţin prin hidroliza limitată a amidonului din se obţin prin hidroliza limitată a amidonului din cerealecereale

utilizate în formulele de lp pentru prematuri şi utilizate în formulele de lp pentru prematuri şi malnutriţi - asigură aportul energetic fără a creşte malnutriţi - asigură aportul energetic fără a creşte presiunea osmotică a laptelui.presiunea osmotică a laptelui.

Principalele acţiuni ale fibrelor alimentare:Principalele acţiuni ale fibrelor alimentare:

reglează apetitul, efect de saţietate, măresc vol reglează apetitul, efect de saţietate, măresc vol bolului alim, accelerează tranzitul intest, combat bolului alim, accelerează tranzitul intest, combat obezitatea.obezitatea.

modifică flora intest prin ↓ pH –ului şi modifică flora intest prin ↓ pH –ului şi accelerarea tranzituluiaccelerarea tranzitului

scad abs L, P, G prin inhibarea enz pancreaticescad abs L, P, G prin inhibarea enz pancreatice reduc abs mineralelor( Zn,Fe,Mg,Se,Na,K) prin reduc abs mineralelor( Zn,Fe,Mg,Se,Na,K) prin

chelare de către ac fiticchelare de către ac fitic cresc excreţia colesterolului şi ac biliaricresc excreţia colesterolului şi ac biliari

• Consumul de fibre se corelează cu:Consumul de fibre se corelează cu:-scăderea incidenţei cc de colon, sân, prostată -scăderea incidenţei cc de colon, sân, prostată

diverticulozei intestinale, obezit, d-z, b c-v.diverticulozei intestinale, obezit, d-z, b c-v.• Surse de fibre alim: Surse de fibre alim: tărâţele cerealelor, fructe, tărâţele cerealelor, fructe,

zarzavaturizarzavaturi, , ciuperci.ciuperci.

Nevoile cantitative de glucide:Nevoile cantitative de glucide: 12 g/kg/zi la sugar, copil mic (prematur = 6-8 12 g/kg/zi la sugar, copil mic (prematur = 6-8

g/kg/zi, dismatur=18-24 g/kg/zi g/kg/zi, dismatur=18-24 g/kg/zi 10 g/kg/zi- preşcolar 10 g/kg/zi- preşcolar 8 g/kg/zi-scolar 8 g/kg/zi-scolar minimum de glucide = 3 g/kg/ziminimum de glucide = 3 g/kg/zi

• Deficitul de glucideDeficitul de glucide - - opreşte creştereaopreşte creşterea-hipoglicemie→↑catabolismul-hipoglicemie→↑catabolismul t triglicerid→cetonemieriglicerid→cetonemie-carenţa fibrelor alim→constipaţie-carenţa fibrelor alim→constipaţie

• Excesul de glucideExcesul de glucide:-:-global = obezitateglobal = obezitate -lactoză = diaree osmotică-lactoză = diaree osmotică -zaharoză = obez, d-z, carii dentare-zaharoză = obez, d-z, carii dentare -amidon = h-amidon = hiipoproteinemiepoproteinemie -fibre alim = accel tranzit,↓abs P, G, săruri minerale.-fibre alim = accel tranzit,↓abs P, G, săruri minerale.

Alimentatia naturalaAlimentatia naturala• Conform OMS şi UNICEF- Conform OMS şi UNICEF- alim cu LM în primele 4-6 luni de alim cu LM în primele 4-6 luni de

viaţăviaţă, fără adaos de lichide (apă, ceai, suc), fără adaos de lichide (apă, ceai, suc)• ideală→compoziţia adaptată posib de dig, asig nevoile nutriţionaleideală→compoziţia adaptată posib de dig, asig nevoile nutriţionale““Convenţia asupra Drepturilor Copilului”- dreptul inalienabil al Convenţia asupra Drepturilor Copilului”- dreptul inalienabil al

copilului de a beneficia de LM.copilului de a beneficia de LM.Fiziologia secreţiei lactateFiziologia secreţiei lactate::

LactogenezaLactogenezaa.a. Control endocrinControl endocrin: foliculina, progesteronul, h. lactogenic placentar, prolactina, : foliculina, progesteronul, h. lactogenic placentar, prolactina,

STH, insulina, h. tiroidieni, suprarenaliSTH, insulina, h. tiroidieni, suprarenalib.b. Control nervosControl nervos – reflex- – reflex- prin supt→excit recept senzoriali din mamelon, prin supt→excit recept senzoriali din mamelon,

areole→ stimuli pe căi spinale→hipotalamus→ elaborare de prolactină şi areole→ stimuli pe căi spinale→hipotalamus→ elaborare de prolactină şi ocitocinăocitocină

Ejecţia laptelui – mec. Ejecţia laptelui – mec. neuroendocrin.neuroendocrin.

• Ocitocina şi vasopresinaOcitocina şi vasopresina→cel →cel mioepitel de la niv acinilor şi can mioepitel de la niv acinilor şi can galactifere (prez Cagalactifere (prez Ca2+2+)→contracţie→ )→contracţie→ evacuarea laptelui.evacuarea laptelui.

• Factorii care afectează compoziţia Factorii care afectează compoziţia laptelui maternlaptelui matern

Vârsta gestaţionalăVârsta gestaţională Dieta mameiDieta mamei Modificările din timpul unei Modificările din timpul unei

mesemese Momentul zileiMomentul zilei Stadiul lactaţiei (colostru, Stadiul lactaţiei (colostru,

lapte de tranziţie, lapte lapte de tranziţie, lapte matur)matur)

• ColostrulColostrul: : primele 5 zileprimele 5 zile pH = 7,4; densitate = 1040; conţ hidric= 87%.pH = 7,4; densitate = 1040; conţ hidric= 87%. celule: macrofage, neutrofile, limfocite T,B, cel epitelialecelule: macrofage, neutrofile, limfocite T,B, cel epiteliale proteine: 41-27 g/l proteine: 41-27 g/l lactalbumina nivel↓. lactalbumina nivel↓. lactoferina, Ig Alactoferina, Ig Ass, hormoni, enz, aa→niv maxim , hormoni, enz, aa→niv maxim glucidele: 30-60 g/l, lactoza↓glucidele: 30-60 g/l, lactoza↓ lipidele: 30 g/l, ac graşi nesat esenţiali↑lipidele: 30 g/l, ac graşi nesat esenţiali↑ sărurile minerale: 3,9 g/l (Na,P,Ca,Fe,Zn,Cu,Se,Mn) - sărurile minerale: 3,9 g/l (Na,P,Ca,Fe,Zn,Cu,Se,Mn) -

nivel↑nivel↑ vitaminele: A,E,C,Bvitaminele: A,E,C,B1212 -bine reprezentate -bine reprezentate val energetică: 500-580 kcal/l.val energetică: 500-580 kcal/l.

• Laptele de tranziţieLaptele de tranziţie: : ziua 6-10ziua 6-10 scad: proteinele, sărurile ,pH-ul,scad: proteinele, sărurile ,pH-ul, cresc progresiv:lipidele, lactoza, vit grup Bcresc progresiv:lipidele, lactoza, vit grup B

• Laptele maturLaptele matur: : conţ hidric = 87-95%, densit = 1030, pH = conţ hidric = 87-95%, densit = 1030, pH = 6,9-7.6,9-7.

PROTEINELEPROTEINELE9- 10 g/l9- 10 g/l a)a)cazeinacazeina

40%, termorezistentă, precipită la pH=4,540%, termorezistentă, precipită la pH=4,5 metionină/cistină=0,69 → laptele cel mai bogat în metionină/cistină=0,69 → laptele cel mai bogat în

cistinăcistinăb)proteinele din lactoserb)proteinele din lactoser 60%, rezist la acţ enz proteol, 60%, rezist la acţ enz proteol,

se coagul la caldse coagul la caldAlfalactalbumina Alfalactalbumina - leagă glucoza de - leagă glucoza de

galactoziltransferazăgalactoziltransferază

Lactoferina Lactoferina fixează 2 atomi de Fefixează 2 atomi de Fe3+3+, participă la abs Fe din lapte , participă la abs Fe din lapte are rol de ligand al Zn, Mgare rol de ligand al Zn, Mg rol bacteriostaticrol bacteriostatic

ImunoglobulineleImunoglobulinele:: Ig AIg Ass sintetiz în gl mamară (răspuns la sensibilizarea sintetiz în gl mamară (răspuns la sensibilizarea

limfocitelor la Ag din intest mamei)limfocitelor la Ag din intest mamei) Ig G,M,AIg G,M,A - cantit mică, transfer din serul mamei - cantit mică, transfer din serul mamei

AlbumineleAlbuminele serice - transfer din serul mamei serice - transfer din serul mamei - rol de liganzi ai folaţilor, vit B- rol de liganzi ai folaţilor, vit B1212, vit D, vit D

• EnzimeleEnzimele laptelui –rol: în digestie + apărare antiinfecţlaptelui –rol: în digestie + apărare antiinfecţ--lizozimullizozimul- rol bactericid→hidroliza peptidoglicanilor - rol bactericid→hidroliza peptidoglicanilor

din peretele celular al bacteriilor.din peretele celular al bacteriilor.--lipaza-lipaza- 0,1 g/l→hidroliz glicerolii şi esterii 0,1 g/l→hidroliz glicerolii şi esterii

colesterolului din laptecolesterolului din lapte--lipoproteinlipaza-lipoproteinlipaza-hidroliz trigliceridele lapteluihidroliz trigliceridele laptelui--α-amilaza-α-amilaza-compens deficitul enz pancr şi intestcompens deficitul enz pancr şi intest--galactoziltransferaza- galactoziltransferaza- din sistemul enz de sinteză a din sistemul enz de sinteză a

lactozei.lactozei.--lactoperoxidaza- lactoperoxidaza- acţ bacteriostaticăacţ bacteriostaticăproteaze- proteaze- cataliz hidroliza proteinelorcataliz hidroliza proteinelor

• GLUCIDE:GLUCIDE:

70 g/l70 g/l lactoza lactoza ((ββ))= 60 g/l= 60 g/l oligozaharidele = 10 g/loligozaharidele = 10 g/l

Lactoza se sintetiz sub Lactoza se sintetiz sub control genetic, control genetic, nivelul→corelat cu niv α-nivelul→corelat cu niv α-lactalbuminei creşte în cursul lactalbuminei creşte în cursul lactaţiei.lactaţiei.

Oligozaharidele -rol în Oligozaharidele -rol în apărarea antiinfecţioasă apărarea antiinfecţioasă (factorul I bifidus)(factorul I bifidus)

• LIPIDE:LIPIDE: 40 g/l40 g/l globule înconj de o membană glicoproteică→emulsie globule înconj de o membană glicoproteică→emulsie

fină, stabilă în mediul apos al lapteluifină, stabilă în mediul apos al laptelui structural: trigliceride=98%, fosolipide=1%, structural: trigliceride=98%, fosolipide=1%,

colesterol=0,5%, AG liberi 0,5%colesterol=0,5%, AG liberi 0,5% triglic - raport egal între AG saturaţi şi AG nesaturaţitriglic - raport egal între AG saturaţi şi AG nesaturaţi AG esenţ→din alim mamei (10% din AG totali)AG esenţ→din alim mamei (10% din AG totali) în cursul lactaţiei→cresc AG cu lanţ mediuîn cursul lactaţiei→cresc AG cu lanţ mediu concentraţie max→orele 10-14concentraţie max→orele 10-14 în cursul suptului (disgeuzie- saţietate- limitarea în cursul suptului (disgeuzie- saţietate- limitarea

suptului)suptului) absorbţia L laptelui → 90%absorbţia L laptelui → 90%

• SĂRURI MINERALESĂRURI MINERALE: : 2 g/l (hipomineralizat)2 g/l (hipomineralizat) - ne influenţat de alim mamei- ne influenţat de alim mamei -Na cantit mică=100-200mg/l→ incidenţa ↓ HTA -Na cantit mică=100-200mg/l→ incidenţa ↓ HTA

la sugarul alim natla sugarul alim nat -Ca, P conc mică - absorbţia şi utiliz bună dat -Ca, P conc mică - absorbţia şi utiliz bună dat

raport lor, similar plasmatic (2/1)raport lor, similar plasmatic (2/1) -Fe cant mică=0,5-1mg/l - abs. bună dat -Fe cant mică=0,5-1mg/l - abs. bună dat

lactoferineilactoferinei

• VITAMINEVITAMINE: : variază cu aportul alim al mameivariază cu aportul alim al mamei Vit A, E, grup B bine reprez în lapte, asig nevoile sugaruluiVit A, E, grup B bine reprez în lapte, asig nevoile sugarului Vit D Vit D nu nu asig necesarul deşi 10-15% e în formă activăasig necesarul deşi 10-15% e în formă activă Vit K Vit K nunu acoperă necesităţile acoperă necesităţile Vit C e bine reprez dacă mama Vit C e bine reprez dacă mama nunu fumează fumează

• FACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂFACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂFactori celulari: Factori celulari: Limfocite B→Ac faţă de anumiţi germeniLimfocite B→Ac faţă de anumiţi germeni Macrofage→acţ bactericidă în intestinMacrofage→acţ bactericidă în intestin Neutrofile→acţ ca fagociteNeutrofile→acţ ca fagocite Limfocite T→distrug celulele infectateLimfocite T→distrug celulele infectate

Imunoglobulinele Imunoglobulinele :Ig A:Ig Ass împiedică penetrarea tract. împiedică penetrarea tract. digestivdigestiv

– Ig G,MIg G,M provin prin transfer din serul matern provin prin transfer din serul matern Lactoferina şi liganzii vit BLactoferina şi liganzii vit B1212-rol -rol

bacteriostatic→chelarea Fe,vit B12 necesare dezv unor bacteriostatic→chelarea Fe,vit B12 necesare dezv unor bacterii.bacterii.

Lizozimul –rol bactericid→distrugerea peretelui Lizozimul –rol bactericid→distrugerea peretelui bacterianbacterian

Fracţ cFracţ c3,3,cc44 - rol în chemotactismul fagocitelor - rol în chemotactismul fagocitelor Factorul antistafilococic→inhibă ↑stafiloc aureu şi a Factorul antistafilococic→inhibă ↑stafiloc aureu şi a

unor virusuriunor virusuriLactoperoxidaza→acţ bactericidă impotriva Lactoperoxidaza→acţ bactericidă impotriva

streptococ,salmonela...streptococ,salmonela...Factorii bifidus -dezv b. bifidus Factorii bifidus -dezv b. bifidus Interferonul- Interferonul- activ. antimicrobiană a cel imuneactiv. antimicrobiană a cel imune

MODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE UMANMODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE UMAN-stimul creşterea unor organe prin proliferarea cel:-stimul creşterea unor organe prin proliferarea cel:

Factorul epidermal de creştere→ diferenţierea Factorul epidermal de creştere→ diferenţierea epiteliilor: pulmonar, gastro-intestinal, urinarepiteliilor: pulmonar, gastro-intestinal, urinar

Factorul neuronal de creştere – maturarea unor Factorul neuronal de creştere – maturarea unor neuroni senzoriali, arborizarea SN simpatic intestinalneuroni senzoriali, arborizarea SN simpatic intestinal

Factorii de stimulare a limfocitului BFactorii de stimulare a limfocitului B Factorii de creştere insulinici – reduc permeabilitatea Factorii de creştere insulinici – reduc permeabilitatea

muc intestinalemuc intestinale Taurina- rol în proliferarea celulară din bulbul Taurina- rol în proliferarea celulară din bulbul

olfactiv şi retinăolfactiv şi retină Osteopontina - rol în sinteza matricei minerale a Osteopontina - rol în sinteza matricei minerale a

osului, leagă Caosului, leagă Ca2+2+

Poliaminele – stimulează sinteza proteică, ↓ Poliaminele – stimulează sinteza proteică, ↓ permeabilit muc intestinalepermeabilit muc intestinale

++• Valoarea energetică = 670-700 kcal/lValoarea energetică = 670-700 kcal/lAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALEAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALEPentru sugar:Pentru sugar:

- asig nevoile energetice şi nutritive în primele 4lasig nevoile energetice şi nutritive în primele 4l- oferă echipam enz necesar pt utilizarea oferă echipam enz necesar pt utilizarea

componentelor lapteluicomponentelor laptelui- asig protecţia antiinfecţ, antialergicăasig protecţia antiinfecţ, antialergică- ↓ ↓ riscul apariţiei diabetului zaharat, a obezităţii, a riscul apariţiei diabetului zaharat, a obezităţii, a

malnutriţiei şi a bolilor cardio-vascularemalnutriţiei şi a bolilor cardio-vasculare- Stimulează dezv.SNCStimulează dezv.SNC- Valori mai mari ale QIValori mai mari ale QI- Asig ↑ staturo-ponderală optimă şi uniformăAsig ↑ staturo-ponderală optimă şi uniformă- Aigură o dezvoltare neuropsihică şi senzorială optimăAigură o dezvoltare neuropsihică şi senzorială optimă- Favorizează dezv. cavităţii bucale şi a dentiţieiFavorizează dezv. cavităţii bucale şi a dentiţiei

• Pentru mamă:Pentru mamă:- - induce involuţia uterului postpartum-scade riscul de induce involuţia uterului postpartum-scade riscul de hemoragie postpartumhemoragie postpartum-- efect contraceptiv efect contraceptiv-- scade riscul apariţiei cancerului de sân, ovarian şi a scade riscul apariţiei cancerului de sân, ovarian şi a osteoporozei premenopauzalosteoporozei premenopauzal-- consolidează legătura afectivă mamă-sugar prin consolidează legătura afectivă mamă-sugar prin contactul fizic nemijlocit (“skin to skin”) şi reacţiile contactul fizic nemijlocit (“skin to skin”) şi reacţiile emoţionale pozitive pe care le genereazăemoţionale pozitive pe care le generează- - beneficii economice şi sociale (asig. un aliment proaspăt, beneficii economice şi sociale (asig. un aliment proaspăt, aseptic, cu temperatură ideală, imediat accesibil)aseptic, cu temperatură ideală, imediat accesibil)

CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂNCONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN--maternematerne -permanente: -permanente: septicemia, TBC activă, boli psihice, caşexia, IC, IR, dz septicemia, TBC activă, boli psihice, caşexia, IC, IR, dz

dezechilibrat, citostatice, anticoagulante, sarcina > 20 săptdezechilibrat, citostatice, anticoagulante, sarcina > 20 săpt- - temporare:temporare: infecţiile sânului, ragade sângerânde de mamelon, infecţii infecţiile sânului, ragade sângerânde de mamelon, infecţii

ac tratate cu antibioticeac tratate cu antibiotice Infecţia HIV –virusul prezent în laptele maternInfecţia HIV –virusul prezent în laptele matern

- transmiterea prin lapte transmiterea prin lapte - 14% la mame infectate antenatal- 14% la mame infectate antenatal -29%-29% lala mame infectate postnatalmame infectate postnatal- - din partea copiluluidin partea copilului –galactozemia, fenilcetonuria–galactozemia, fenilcetonuria

OBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂOBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ• din partea mamei:din partea mamei:- - malformaţii mamelonaremalformaţii mamelonare- - angorjarea angorjarea - - ragadele mamelonareragadele mamelonare

• mastita şi galactoforita- confirmate prin ex citologic al mastita şi galactoforita- confirmate prin ex citologic al laptelui, necesită trat antiinfecţ, evacuarea laptelui şi adm laptelui, necesită trat antiinfecţ, evacuarea laptelui şi adm lui fiertlui fiert

• hipogalactia hipogalactia – moderatămoderată-sugarul plânge cu mult înaintea masei -sugarul plânge cu mult înaintea masei

următ,G nesatisfăcurmăt,G nesatisfăc– severăseveră-curbă ponderală descend, constipaţie, -curbă ponderală descend, constipaţie,

malnutriţiemalnutriţiedin partea sugarului:din partea sugarului:• malformaţii oralemalformaţii orale• prematuritatea prematuritatea • regurgitarileregurgitarile• vărsăturilevărsăturile• refuzul sânului refuzul sânului • colicile abdominale – apar de la 10 zile -3 lunicolicile abdominale – apar de la 10 zile -3 luni• ““diarea” postprandialădiarea” postprandială

• Prin LM se elimină:Prin LM se elimină:antibiotice→disbioză intestinală, invadarea antibiotice→disbioză intestinală, invadarea

fungilor,rezistenţă.fungilor,rezistenţă.pesticide →eritem, astenie,convulsii chiar pesticide →eritem, astenie,convulsii chiar

moarte subită.moarte subită.alergeni alimentari ( β-lactoglobulina, alergeni alimentari ( β-lactoglobulina,

ovalbumina, ovomucoidul)ovalbumina, ovomucoidul)medicaţia SN: anxiolitice, sedative, antipsihotice medicaţia SN: anxiolitice, sedative, antipsihotice

→somnolenţă, tulb de ritm resp, de deglutiţie, →somnolenţă, tulb de ritm resp, de deglutiţie, hipertonie musculară, erupţii cutanate.hipertonie musculară, erupţii cutanate.

toxicele sociale :alcool, fumat, cafeatoxicele sociale :alcool, fumat, cafea -alcoolul →tulb resp şi neurologice-alcoolul →tulb resp şi neurologice-fumatul →anorexie, apatie, vărsături, bradicardie-fumatul →anorexie, apatie, vărsături, bradicardie-cofeina →tulb de ritm cardiac, agitaţie -cofeina →tulb de ritm cardiac, agitaţie

CONDIŢII DE VIAŢĂ PENTRU FEMEIA CARE CONDIŢII DE VIAŢĂ PENTRU FEMEIA CARE ALĂPTEAZĂALĂPTEAZĂ::

Igiena corporală→toaleta, masajul sânilor, sutien Igiena corporală→toaleta, masajul sânilor, sutien adecvatadecvat

Respectarea odihnei→somn, mediu familial Respectarea odihnei→somn, mediu familial calm,de încrederecalm,de încredere

Interdicţia automedicaţieiInterdicţia automedicaţiei Med puţin toxice, perioadă scurtă de timpMed puţin toxice, perioadă scurtă de timp Supliment - de lichide → 800ml/zi Supliment - de lichide → 800ml/zi

- caloric → 6ookcal/zicaloric → 6ookcal/zi- de calciu → 400mg/zide calciu → 400mg/zi

Legume şi fructe crude Legume şi fructe crude Nu : - alcool, cafea,cola, fumatNu : - alcool, cafea,cola, fumat

- ceapă, usturoi, conopidă, varză (?)- ceapă, usturoi, conopidă, varză (?)

PREJUDECPREJUDECĂŢI-combătuteĂŢI-combătute• Sâni mici-lapte insuficientSâni mici-lapte insuficient• Alimentaţie “bogată”-secreţie Alimentaţie “bogată”-secreţie

lactată abundentălactată abundentă• Alimentaţie carenţată-lapte Alimentaţie carenţată-lapte

“slab”“slab”• Consum de lapte-producţie de Consum de lapte-producţie de

laptelapte• Suc de fructe între mese după 6 Suc de fructe între mese după 6

săpt.săpt.• Suplimente vitaminiceSuplimente vitaminice

ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ• COMPOZIŢIA LAPTELUI DE COMPOZIŢIA LAPTELUI DE

VACĂVACĂ- - apă =87%; densitatea=1034 pH=6,3-apă =87%; densitatea=1034 pH=6,3-

6,86,8ProteineleProteinele

- 34g/l34g/l- excesul→metabolizare şi excesul→metabolizare şi

epurare dificilă→încărcare epurare dificilă→încărcare osmotică↑osmotică↑

- utilizarea utilizarea proteinelor→consum mare proteinelor→consum mare energeticenergetic

– CazeinaCazeina 28g/l = 82% din proteinele 28g/l = 82% din proteinele

lapteluilaptelui precipită în flocoane mariprecipită în flocoane mari conţinut de cistinăconţinut de cistină↓↓

- - Proteinele din lactoserProteinele din lactoser 6g/l = 18%, rol-exclusiv nutriţional6g/l = 18%, rol-exclusiv nutriţional nu sunt protejate de enzimele proteoliticenu sunt protejate de enzimele proteolitice raportul cazeină/lactoser=82/18 (LM=40/60)raportul cazeină/lactoser=82/18 (LM=40/60) alfalactalbumina (diferită)alfalactalbumina (diferită) betalactoglobulina– fracţiunea cea mai antigenicăbetalactoglobulina– fracţiunea cea mai antigenică lactoferina (0.3g/l) →infecţii enteralelactoferina (0.3g/l) →infecţii enterale imunoglobulinele– nu sunt protejate de enz. proteoliticeimunoglobulinele– nu sunt protejate de enz. proteolitice enzimele – heterospecificeenzimele – heterospecifice fenilalanina, tirozina, metionina – cantit↑fenilalanina, tirozina, metionina – cantit↑ treonina, citrulina, cistina, taurina – cantit↓treonina, citrulina, cistina, taurina – cantit↓

25% - proteine neabsorbite→floră de putrefacţie în colon25% - proteine neabsorbite→floră de putrefacţie în colon

GlucideleGlucidele 48g/l48g/l lactoză levogiră (se abs. repede)lactoză levogiră (se abs. repede) oferă de 2 ori mai puţină galactoză pt procesele oferă de 2 ori mai puţină galactoză pt procesele

de mielinizarede mielinizare

LipideleLipidele 36g/l36g/l ac graşi saturaţi 74%; ac graşi saturaţi 74%; ac graşi nesaturaţi→26%ac graşi nesaturaţi→26% absorbite în proporţie de 70-80%absorbite în proporţie de 70-80%

Sărurile mineraleSărurile minerale 7-8g/l (pres osmotică ↑)7-8g/l (pres osmotică ↑) Na , K→cantit de 3-9 X mai mare ca LMNa , K→cantit de 3-9 X mai mare ca LM Ca→cantit de 3-4 X mai mare Ca→cantit de 3-4 X mai mare P→de 6 X mai mare ca LM→suprasolicită P→de 6 X mai mare ca LM→suprasolicită

rinichiulrinichiul Fe, Cu, Se→cantitate↓Fe, Cu, Se→cantitate↓

• VitamineleVitaminele Bogat în vit. BBogat în vit. B22, B, B55, B, B6 6 şi Kşi K Vit. D, C şi EVit. D, C şi E ↓ ↓

Valoarea energetică=650-700 Kcal/lValoarea energetică=650-700 Kcal/l

Microbii laptelui de vacăMicrobii laptelui de vacă- în condiţii igienice→5 000 – 50 000 germeni/ml- în condiţii igienice→5 000 – 50 000 germeni/mlGermeni saprofiţi Germeni saprofiţi microbi acidifianţi (inactivaţi de căld) : streptococus microbi acidifianţi (inactivaţi de căld) : streptococus

lactis, termobacterium bulgaricum, lactobaciliilactis, termobacterium bulgaricum, lactobacilii microbii de putrefacţie (termorezistenţi) : b. Proteus, microbii de putrefacţie (termorezistenţi) : b. Proteus,

Enterococus, Bacillus subtilisEnterococus, Bacillus subtilis

Germeni patogeniGermeni patogeni b. Koch, stafilococb. Koch, stafilococ nu modifică compoziţia LVnu modifică compoziţia LV pot provoca îmbolnăviripot provoca îmbolnăviri

Sterilizarea lapteluiSterilizarea lapteluifierberea în clocot la fierberea în clocot la

102ºC timp de 10-15 102ºC timp de 10-15 min.min.

pasteurizarea pasteurizarea →tratarea la 90ºC-3 min →tratarea la 90ºC-3 min sau la 65ºC – 30 min, sau la 65ºC – 30 min, apoi răcire bruscăapoi răcire bruscă

autoclavarea→la temp autoclavarea→la temp de 115ºC şi pres de 2 de 115ºC şi pres de 2 atmosfere – 10 minatmosfere – 10 min

uperizarea→tratarea la uperizarea→tratarea la 150ºC – 3 min150ºC – 3 min

Modificările compoziţiei lapteluiModificările compoziţiei laptelui

deshidratarea→lapte prafdeshidratarea→lapte prafreducerea conţinutului de prot (12-19g/l), săruri reducerea conţinutului de prot (12-19g/l), săruri

(↓pres osmotică(↓pres osmotică la 300-400 mOsm/l) prin diluarea la 300-400 mOsm/l) prin diluarea laptelui cu lactoser de vacă demineralizatlaptelui cu lactoser de vacă demineralizat

raportul cazeină/lactoser – 82/18→40/60raportul cazeină/lactoser – 82/18→40/60ameliorare calitativă a proteinelor şi am ac (cistină, ameliorare calitativă a proteinelor şi am ac (cistină,

taurină)taurină)adaos de glucide (lactoză, zaharoză, dextrin-adaos de glucide (lactoză, zaharoză, dextrin-

maltoză)→54-82g/lmaltoză)→54-82g/lamelameliiorarea proporţiei ac graşi saturaţi/nesaturaţi orarea proporţiei ac graşi saturaţi/nesaturaţi

(ac linoleic-10%)(ac linoleic-10%) prin înlocuirea parţială a lipidelor prin înlocuirea parţială a lipidelor din LV cu uleiuri vegetale (floarea soarelui, soia, din LV cu uleiuri vegetale (floarea soarelui, soia, palmier, porumb)palmier, porumb)

adaos de vitamine şi oligoelemente (Fe,Cu)adaos de vitamine şi oligoelemente (Fe,Cu)Val. energetică min.Val. energetică min.=670 kcal/l=670 kcal/l

Incidentele alimentaţiei artificiale Incidentele alimentaţiei artificiale

AnorexiaAnorexiaSubalimentaţiaSubalimentaţiaSupraalimentaţiaSupraalimentaţiaColicile Colicile

abdominaleabdominaleIntoleranţa la Intoleranţa la

laptele de vacălaptele de vacă

ALIMENTAŢIA MIXTĂALIMENTAŢIA MIXTĂ

alimentaţia cu LM + LP alimentaţia cu LM + LP (primele 4 l)(primele 4 l)

se indică în hipogalactiese indică în hipogalactie

suplimentarea cu LP se suplimentarea cu LP se face aplicând metoda -face aplicând metoda -

-complementară-complementară -alternativă-alternativă

adm LP se face cu adm LP se face cu linguriţa, biberon cu tetine linguriţa, biberon cu tetine cu orificii micicu orificii mici

Formulele de lapte pentru sugariFormulele de lapte pentru sugari

unica sursă de substanţe nutritive până la vârsta de 4-6 luniunica sursă de substanţe nutritive până la vârsta de 4-6 luni disponibile pe piaţă sub trei forme: disponibile pe piaţă sub trei forme: a)a)forma lichidă forma lichidă b)b)concentrat lichid concentrat lichid c)c)laptele praf sau concentratul sub formă de pulbere se laptele praf sau concentratul sub formă de pulbere se

împart înîmpart în: : formule standard pe bază de lapte de vacăformule standard pe bază de lapte de vacă formule pe bază de soia formule pe bază de soia formule speciale pentru copii cu formule speciale pentru copii cu nevoi specialenevoi speciale

1.1.Formulele standard pe bază de lapte de Formulele standard pe bază de lapte de vacăvacă

– –formule de început sau preparate pentru formule de început sau preparate pentru sugari şi formule de continuare sau sugari şi formule de continuare sau “progres″.“progres″.

A.Formulele de început A.Formulele de început compoziţia cea mai apropiată de compoziţia cea mai apropiată de

cea a laptelui de mamă matur cea a laptelui de mamă matur proteinele sunt în concentraţie proteinele sunt în concentraţie

de 12-20 g/l de 12-20 g/l în funcţie de raportul în funcţie de raportul

cazeină/proteine din lactoser se cazeină/proteine din lactoser se pot întâlnipot întâlni::

A.A. Formule de începutFormule de început

formule de lapte formule de lapte pe bază de lactoserpe bază de lactoser (adaptate, (adaptate, “premium” sau cu proteina modificată) - “premium” sau cu proteina modificată) - compoziţia similară cu cea a laptelui matern compoziţia similară cu cea a laptelui matern (cazeină/lactoser=40/60)(cazeină/lactoser=40/60)

Exemple: Aptamil, SMA clasic, Similac, NanExemple: Aptamil, SMA clasic, Similac, Nan

formule de lapte formule de lapte pe bază de cazeinăpe bază de cazeină (cu (cu proteina nemodificatăproteina nemodificată, parţial adaptate, parţial adaptate) – ) – raport cazeină/lactoser apropiat celui din raport cazeină/lactoser apropiat celui din laptele de vacă (mai mare de 1). laptele de vacă (mai mare de 1).

Exemple: Milumil, SMA confort, Nan ARExemple: Milumil, SMA confort, Nan AR

Lipidele Lipidele –50% din necesarul energetic zilnic al copilului.–50% din necesarul energetic zilnic al copilului.

– tendinţa actuală tendinţa actuală de a se înlocui grăsimile animale (din laptele de vacă) cu de a se înlocui grăsimile animale (din laptele de vacă) cu

grăsimi vegetale (uleiuri obţinute din porumb, soia, grăsimi vegetale (uleiuri obţinute din porumb, soia, cocos, floarea soarelui) cocos, floarea soarelui)

aport echilibrat de acizi graşi esenţiali (acidul linoleic şi aport echilibrat de acizi graşi esenţiali (acidul linoleic şi α linolenic)α linolenic)

recent - pe piaţă formule de lapte îmbogăţite cu DHA şi recent - pe piaţă formule de lapte îmbogăţite cu DHA şi ARA ARA

unele formule - grăsimi “predigerate”, trigliceride cu unele formule - grăsimi “predigerate”, trigliceride cu lanţ mediu (MCT)lanţ mediu (MCT)

• pentru o bună digestie a grăsimilor - adaus de taurină şi pentru o bună digestie a grăsimilor - adaus de taurină şi carnitinăcarnitină

GlucideleGlucidele

- cantitate de lactoză similară cu cea din laptele de cantitate de lactoză similară cu cea din laptele de mamă mamă

- lactoza - beneficii: lactoza - beneficii: îmbunătăţirea funcţiei intestinaleîmbunătăţirea funcţiei intestinalereducerea riscului infecţiilor şi a eritemului fesierreducerea riscului infecţiilor şi a eritemului fesierasigurarea unei surse de energie accesibile pentru o asigurarea unei surse de energie accesibile pentru o

creştere rapidă creştere rapidă îmbunătăţirea absorbţiei proteinelor şi mineralelor.îmbunătăţirea absorbţiei proteinelor şi mineralelor.- alte zaharuri: maltoza, zaharoza, dextrin maltoza, alte zaharuri: maltoza, zaharoza, dextrin maltoza,

amidonul semifiert sau gelatinizat. amidonul semifiert sau gelatinizat.

• MineraleleMineralele (calciu, fosfor, fier, iod, cupru, zinc) şi (calciu, fosfor, fier, iod, cupru, zinc) şi oligomineralaleoligomineralale (mangan, crom, seleniu) - în cantităţi (mangan, crom, seleniu) - în cantităţi similare cu cele din laptele de mamă.similare cu cele din laptele de mamă.

FierulFierul necesar bunei dezvoltări a creierului şi a sistemului necesar bunei dezvoltări a creierului şi a sistemului

imunimun absorbţie intestinală destul de slabăabsorbţie intestinală destul de slabă formulele de lapte formulele de lapte - îmbogăţite cu fier (aprox 12 mgFe/l) - îmbogăţite cu fier (aprox 12 mgFe/l) - conţinut redus în fier (aprox 2 mg Fe/l)- conţinut redus în fier (aprox 2 mg Fe/l)

Raportul Raportul calciu/fosforcalciu/fosfor trebuie să fie intre 1,2-2.trebuie să fie intre 1,2-2.

• VitamineleVitaminele esenţiale pentru creşterea copilului, pentru esenţiale pentru creşterea copilului, pentru menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor ţesuturilor. ţesuturilor.

- adăugate în formulele de lapte în cantitate adăugate în formulele de lapte în cantitate corespunzătoare pentru a se asigura necesarul corespunzătoare pentru a se asigura necesarul nutritiv al sugarului. nutritiv al sugarului.

- în zona europeană supliment de vitamină D pe cale în zona europeană supliment de vitamină D pe cale orală sub formă de picături (Sterogyl, Vigantol, orală sub formă de picături (Sterogyl, Vigantol, Uvesterol etc.) în doză de 400-800 ui/zi.Uvesterol etc.) în doză de 400-800 ui/zi.

• ProbioticeleProbioticele = supliment alimentar care contine = supliment alimentar care contine microorganismemicroorganisme saprofite saprofite

vii cu un efect benefic asupra organismului uman prin vii cu un efect benefic asupra organismului uman prin mentinerea in echilibru a florei microbiene intestinalementinerea in echilibru a florei microbiene intestinale (capacitate de a elibera ac lactic)(capacitate de a elibera ac lactic)

Lactobacili: lactobacillus acidophilus, lactobacillus bulgaricusLactobacili: lactobacillus acidophilus, lactobacillus bulgaricus Coci gram pozitivi: streptococcus thermophilusCoci gram pozitivi: streptococcus thermophilus,lactis,lactis Bifidobacterii: bifidobacterium bifidumBifidobacterii: bifidobacterium bifidum Saccharomyces boulardii (fung)Saccharomyces boulardii (fung)

Efecte beneficeEfecte benefice - prevenirea si tratamentul bolii diareice- prevenirea si tratamentul bolii diareice şi a bolilor alergice şi a bolilor alergice - stimularea sistemului imun- stimularea sistemului imun - prevenirea meteorismului si a colicilor abdominale- prevenirea meteorismului si a colicilor abdominale - ameliorarea manifestarilor intolerantei la lactoza- ameliorarea manifestarilor intolerantei la lactoza

• PrebioticePrebiotice=ingrediente alimentare nondigerabile (lactuloza,

fructooligozaharidele, galactooligozaharidele) care favorizeză dezvoltarea unor bacterii comensale la nivelul colonului

• Simbiotice =asocierea probiotic-prebiotic• Nutrienţi cu rol imunomodulatorNucleotidele

- componente intracelulare cu greutate moleculară mică, fiind unităţi de bază ale acizilor nucleici (ADN şi ARN)- efecte benefice asupra tractului gastrointestinal şi a sistemului imun

Glutamina-favorizează dezvoltarea şi maturarea

funcţiei gastro-intestinale- îmbunătăţeşte funcţia sistemului imun

Zincul-rol în sinteza proteinelor din structura

epiteliului gastro-intestinalVitamina A

-menţine integritatea celulelor epiteliale (ameliorează bariera intestinală)

-favorizează dezvoltarea funcţiei imune

B)B) Formulele de continuare Formulele de continuare (progres sau “follow-on”) (progres sau “follow-on”)

-cantitate mai mare de proteine, -cantitate mai mare de proteine, fier, calciu şi alte elemente fier, calciu şi alte elemente nutritive necesare unei creşteri nutritive necesare unei creşteri corespunzătoare. corespunzătoare.

- aportul caloric este similar cu - aportul caloric este similar cu formulele de începutformulele de început

-dezavantajul - de ordin -dezavantajul - de ordin economiceconomic

Exemple: Aptamil 2, Enfamil2 Exemple: Aptamil 2, Enfamil2 , Guigoz 2, SMA 2, Guigoz 2, SMA 2

• Laptele de vacă integralLaptele de vacă integral, , sub formă lichidă sau pudră, sub formă lichidă sau pudră, NU este recomandat NU este recomandat înainte de vârsta de 1 anînainte de vârsta de 1 an

2. 2. Formulele pe bază de soiaFormulele pe bază de soia- - folosirea de rutină în prevenirea colicilor folosirea de rutină în prevenirea colicilor

abdominale sau a diferitelor forme de abdominale sau a diferitelor forme de atopie nu este justificată. atopie nu este justificată.

Exemple: Infasoy, Isomil, Végélact, Exemple: Infasoy, Isomil, Végélact, Alsoy.Alsoy.

3. 3. Formule speciale de lapteFormule speciale de lapteFormule de lapte pentru prematuriFormule de lapte pentru prematuri – –formule pe bază de lapte de vacă, formule pe bază de lapte de vacă,

conţinut mai ridicat în proteine, conţinut mai ridicat în proteine, minarale şi vitamineminarale şi vitamine

- lipidele reprezentate de trigliceride cu lipidele reprezentate de trigliceride cu lanţ mediu.lanţ mediu.

Exemple: Enfamil Premature, Similac Exemple: Enfamil Premature, Similac Special Care, Preguigoz,Special Care, Preguigoz, AlpremAlprem

Formulele hipoalergeniceFormulele hipoalergenice (HA)(HA) proteina - parţial hidrolizatăproteina - parţial hidrolizată - alimentaţia sugarilor cu risc - alimentaţia sugarilor cu risc

atopic. atopic. Exemple: Nan HA, Guigoz HA, Novalac Exemple: Nan HA, Guigoz HA, Novalac

HAHA

proteina - hidrolizată proteina - hidrolizată - alimentaţia copiilor cu alergie la - alimentaţia copiilor cu alergie la

proteinele LV, malnutriţi, sindroame proteinele LV, malnutriţi, sindroame de malabsorbţie (fibroza chistică)de malabsorbţie (fibroza chistică)

Exemple: Alimentum, Nutramigen, Exemple: Alimentum, Nutramigen, Pregestimil, AlfarePregestimil, Alfare

Formule pentru copii cu probleme digestiveFormule pentru copii cu probleme digestive formule de lapte formule de lapte anti-regurgitareanti-regurgitare –formule îngroşate, de –formule îngroşate, de

obicei, cu amidon semifiert (obicei, cu amidon semifiert (Nutrilon AR, Alma AR, Nutrilon AR, Alma AR, Novalac ARNovalac AR))

formule hipolactozateformule hipolactozate – folosite în realimentarea sugarilor – folosite în realimentarea sugarilor după boala diareică acută (după boala diareică acută (Milupa HN 25, Al 110, Similac Milupa HN 25, Al 110, Similac Lactose-FreeLactose-Free))

formul pentru formul pentru combaterea constipaţieicombaterea constipaţiei şi reglarea şi reglarea tranzitului intestinal - glucidele sunt reprezentate 100% tranzitului intestinal - glucidele sunt reprezentate 100% de lactoză (de lactoză (Novalac IT, Modilac Transit, Galia TransitNovalac IT, Modilac Transit, Galia Transit))

formule formule acidifiateacidifiate – conţin fermenţi lactici care – conţin fermenţi lactici care hidrolizează rapid lactoza în acid lactic, în alimentaţia hidrolizează rapid lactoza în acid lactic, în alimentaţia sugarilor inapetenţi, la cei cu colici şi cu meteorism sugarilor inapetenţi, la cei cu colici şi cu meteorism abdominal (abdominal (Bio-Guigoz, PélargonBio-Guigoz, Pélargon))

Formule de lapte “junior” sau “de creştereFormule de lapte “junior” sau “de creştere”” în alimentaţia copilului după vârsta de 1 anîn alimentaţia copilului după vârsta de 1 an adaptate necesarului nutritv al copilului adaptate necesarului nutritv al copilului

mic mic îmbogăţite cu calciu, fier, iod, vitamine şi îmbogăţite cu calciu, fier, iod, vitamine şi

acizi graşi esenţiali acizi graşi esenţiali (Novalac 3, Nestle Junior).(Novalac 3, Nestle Junior).

ININCONVENIENTELE CONVENIENTELE ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALEALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE

• Risc de obezitate, diabet zaharat, boli cardio-Risc de obezitate, diabet zaharat, boli cardio-vascularevasculare

• Capacitate antioxidantăCapacitate antioxidantă↓a formulelor↓a formulelor• Predispoziţie la infecţii cu floră Predispoziţie la infecţii cu floră

enteropatogenă prin contaminarea posibilă în enteropatogenă prin contaminarea posibilă în cursul preparării, păstrării lapteluicursul preparării, păstrării laptelui

• Alergia la proteinele laptelui de vacăAlergia la proteinele laptelui de vacă• Costuri ridicateCosturi ridicate

Alimentatia diversificata Alimentatia diversificata (complementară)(complementară)trecerea treptată la un trecerea treptată la un

regim alim variat (lapte şi regim alim variat (lapte şi alim nelactate de alim nelactate de consistenţă semilichidă sau consistenţă semilichidă sau solidă)solidă)

după 4 lunidupă 4 luniacoperă nevoile acoperă nevoile

nutriţionalenutriţionalealimentele mai consistente alimentele mai consistente

stimuleaza peristaltica stimuleaza peristaltica tubului digestivtubului digestiv

obligă la masticaţie→rol obligă la masticaţie→rol în dezv vorbirii.în dezv vorbirii.

VÂRSTA ÎNCEPERII ALIM. VÂRSTA ÎNCEPERII ALIM. COMPLEMENTARECOMPLEMENTARE

• Modificarea vârstei introducerii alim. complementare:Modificarea vârstei introducerii alim. complementare:-ineficiența echipam. enzimatic până la vârsta de 6 -ineficiența echipam. enzimatic până la vârsta de 6

l(amilaza pancreatică)l(amilaza pancreatică)-persistența reflexului de protruzie a limbii, care -persistența reflexului de protruzie a limbii, care

împiedică alim. cu lingurițaîmpiedică alim. cu lingurița-creșterea alarmantă a cazurilor de alergii alimentare-creșterea alarmantă a cazurilor de alergii alimentare

• Cele mai noi rec. ale OMS-Cele mai noi rec. ale OMS-vârsta începerii alim. compl. iau vârsta începerii alim. compl. iau în considerare durata optimă a alim. naturale(de 6 luni)în considerare durata optimă a alim. naturale(de 6 luni)

• Termenul de alim. compl., în locul celui de alim. Termenul de alim. compl., în locul celui de alim. diversificatădiversificată folosită în trecut, acordă indirect pondere alim. folosită în trecut, acordă indirect pondere alim. naturale sau celei cu FLnaturale sau celei cu FL

• 2001 OMS – consultarea experților în dom. nutriției: 2001 OMS – consultarea experților în dom. nutriției: revizuirea vârstei începerii alim. complementare de la 4 la 6 lrevizuirea vârstei începerii alim. complementare de la 4 la 6 l

• Comitetul de Nutriție al ESPAGHN: Comitetul de Nutriție al ESPAGHN: alimentația complementară nu ar trebui alimentația complementară nu ar trebui începută înainte de vârsta de 17 săpt., dar la începută înainte de vârsta de 17 săpt., dar la toți sugarii ar trebui începută până la vârsta toți sugarii ar trebui începută până la vârsta de 26 săpt.de 26 săpt.

• Momentul începerii diversificăriiMomentul începerii diversificării: : ține seama de anumite caract. ale dezv. copilului, care indică faptul că sugarul este pregătit pt începerea diversif.:--și-a dublat G de la naștere--are un bun control al mușchilor gâtului și își poate susține capul--stă în șezut cu sprijin--este capabil să comunice cu persoana care-l hrănește, manifestându-și refuzul atunci când nu dorește să mănânce (întoarce capul și nu deschide gura, manifestă interes față de alimente)

• Dezavantajele diversif. precoce:Dezavantajele diversif. precoce:--↑↑riscului de obezitateriscului de obezitate-simptome respiratorii-simptome respiratorii- - ↑↑riscului de eczemă și dermatită atopicăriscului de eczemă și dermatită atopică

De ce diversificare la 6 luni?De ce diversificare la 6 luni?

LM sau formulele nu mai asigură nevoile LM sau formulele nu mai asigură nevoile nutriţionale ale sugaruluinutriţionale ale sugarului

depleţia rezervelor antenataledepleţia rezervelor antenatalematurarea enzimelor digestive şi a excreţiei renalematurarea enzimelor digestive şi a excreţiei renalealimentele solide sau semilichide favorizează alimentele solide sau semilichide favorizează

dezvoltarea musculaturii orale, masticaţiei şi dezvoltarea musculaturii orale, masticaţiei şi dezvoltarea vorbiriidezvoltarea vorbirii

dezvoltă simţul gustativ şi olfactiv dezvoltă simţul gustativ şi olfactiv alimentele mai consistente alimentele mai consistente →evacuare gastrică mai →evacuare gastrică mai

lentă→distanţarea meselor şi prelungirea duratei lentă→distanţarea meselor şi prelungirea duratei somnuluisomnului

Regulile diversificăriiRegulile diversificării::

începe cel mai devreme la începe cel mai devreme la 4 l 4 l ( alim artif ),( alim artif ), cel mai târziu la cel mai târziu la 6 l(LM)6 l(LM)

primul alim - în funcţie de primul alim - în funcţie de starea de nutriţiestarea de nutriţie a sugarului a sugarului

noul alim→ cantit noul alim→ cantit progresiv progresiv crescândecrescânde

alim nou se adm alim nou se adm la începutul la începutul mesei,mesei, cu linguriţa, cu linguriţa, neamestecat cu lapte.neamestecat cu lapte.

după 1-2 săptămâni după 1-2 săptămâni de la înlocuirea totală a de la înlocuirea totală a laptelui de la o masă cu un nou alim, dacă laptelui de la o masă cu un nou alim, dacă toleranţa acestuia este bună, toleranţa acestuia este bună, se poate trece la se poate trece la înlocuirea altei mese.înlocuirea altei mese.

refuzul sistematic al unui alim→sistarea refuzul sistematic al unui alim→sistarea temporarătemporară

nu se diversifică în perioadă de boalănu se diversifică în perioadă de boalănu se adm acelaşi alim de mai multe ori/zi nu se adm acelaşi alim de mai multe ori/zi tulburări digestive –tulburări digestive –întreruperea diversificăriiîntreruperea diversificării

ALIMENTE FOLOSITE ÎN ALIMENTE FOLOSITE ÎN DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEIDIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI

• Fructele Fructele - vit, săruri min, glucide vit, săruri min, glucide

(fructoză, zaharoză, glucoză, (fructoză, zaharoză, glucoză, amidon)amidon)

- acţiune diureticăacţiune diuretică- suc, pireu, compot.suc, pireu, compot.

• Zarzavaturile Zarzavaturile - glucide (amidon, zaharoză, glucide (amidon, zaharoză,

glucoză), fibre alimentareglucoză), fibre alimentare- hipocalorice, conţinut mic de hipocalorice, conţinut mic de

proteine şi lipideproteine şi lipide- supe şi pireurisupe şi pireuri

• Făinurile de cereale Făinurile de cereale (orez, porumb, (orez, porumb, grâu) grâu)

- bogate în amidon, bogate în amidon, vitamine,vitamine,

- fierturi în lapte, biscuiţi, fierturi în lapte, biscuiţi, fidea pişcoturi, cornuri, fidea pişcoturi, cornuri, pâinepâine

• Carnea Carnea - proteine, săruri min, proteine, săruri min,

vitamine lipide, glicogenvitamine lipide, glicogen- carne slabă de pui, vită carne slabă de pui, vită

- supă, carne mixată, tocată, - supă, carne mixată, tocată, perişoare de carneperişoare de carne

• Gălbenuşul de ouGălbenuşul de ou• Ficatul de pui,Ficatul de pui, vită vită• Brânza de vaciBrânza de vaci• IaurtulIaurtul

Produse industriale de diversificareProduse industriale de diversificare Se găsesc sub forma de creme, pulbere instant, fulgi ce se reconstituie în apăSe găsesc sub forma de creme, pulbere instant, fulgi ce se reconstituie în apă Au la baza fructe, legume, cereale, carne, peste, ouAu la baza fructe, legume, cereale, carne, peste, ou AvantajeAvantaje - prepararea usoara, absenta veselei- prepararea usoara, absenta veselei - compozitia-in raport cu varsta si nevoile sugarului- compozitia-in raport cu varsta si nevoile sugarului - digestibilitate buna- digestibilitate buna - verificate ecologic - verificate ecologic - securizate bacteriologic- securizate bacteriologic InconvenienteInconveniente - cantitate mare de zahar- cantitate mare de zahar - mai bogate in proteine, grasimi, glucide- mai bogate in proteine, grasimi, glucide - gust fad- gust fad - pretul- pretul

ORDINEA CRONOLOGICĂ A DIVERSIFICĂRII ORDINEA CRONOLOGICĂ A DIVERSIFICĂRII ALIMENTAŢIEIALIMENTAŢIEI

4 luni – eutrofic → supa clară de zarzavat sau pireu de 4 luni – eutrofic → supa clară de zarzavat sau pireu de fructe simplu, zahărfructe simplu, zahăr

- malnutrit →făinos fără gluten în lapte - malnutrit →făinos fără gluten în lapte 5 luni –pireul de zarzavat şi carnea mixată5 luni –pireul de zarzavat şi carnea mixată

– pireu de fructe (a 2-a masă)pireu de fructe (a 2-a masă)– supă de carne degresatăsupă de carne degresată

6 luni– se diversif a 3-a masă cu făinos cu gluten în lapte6 luni– se diversif a 3-a masă cu făinos cu gluten în lapte - pesmetul de biscuiţi- pesmetul de biscuiţi -gălbenuşul de ou -gălbenuşul de ou

7 luni – ficat de pui, vită7 luni – ficat de pui, vită- iaurt zaharat 5% sau cu pesmet de biscuiţi, iaurt zaharat 5% sau cu pesmet de biscuiţi,

pişcoturi, fulgi cerealepişcoturi, fulgi cereale 8 luni – mămăliguţă cu brânză de vaci8 luni – mămăliguţă cu brânză de vaci

- piure de cartofi piure de cartofi - carne măcinată, fidea în supăcarne măcinată, fidea în supă- bucăţi de corn, cozonac, biscuiţi, franzelă bucăţi de corn, cozonac, biscuiţi, franzelă

albă înmuiate în laptealbă înmuiate în lapte 9 luni – şunca presată măcinată 9 luni – şunca presată măcinată 10 luni – creier vită, fiert, o dată/ săpt10 luni – creier vită, fiert, o dată/ săpt 1 an – dentiţia corespunz permite adm de alim 1 an – dentiţia corespunz permite adm de alim

mai puţin fragmentatemai puţin fragmentate- mese inegale: 3 principale, 2 gustărimese inegale: 3 principale, 2 gustări- se pot adm: pilaf de orez, budinci de orez, griş se pot adm: pilaf de orez, budinci de orez, griş

cu suc de fructecu suc de fructe

Alimentaţia copilului micAlimentaţia copilului mic

--adaptată la particularităţile morfologice ale adaptată la particularităţile morfologice ale vârstei (masticaţia, simţul gustativ, activitate vârstei (masticaţia, simţul gustativ, activitate enzimatică)enzimatică)

-5 mese/zi ( 3 principale + 2 gustări)-5 mese/zi ( 3 principale + 2 gustări)-nevoi energetice – 90 kcal/kg/zi-nevoi energetice – 90 kcal/kg/zi-nevoi de lichide – 90-100ml/kg/zi-nevoi de lichide – 90-100ml/kg/zi-proteine – 2g/kg/zi (lapte, carne, ou, ficat, -proteine – 2g/kg/zi (lapte, carne, ou, ficat,

vegetale)vegetale)-lipide – 2g/kg/zi (unt, smântână, uleiuri vegetale)-lipide – 2g/kg/zi (unt, smântână, uleiuri vegetale)-glucide – 12g/kg/zi (făinoase, orez, dulciuri, fructe, -glucide – 12g/kg/zi (făinoase, orez, dulciuri, fructe,

legume)legume)

Grupele nutritionale de bazaGrupele nutritionale de bazacarnea, pestele, oualecarnea, pestele, oualeprodusele lactateprodusele lactatefructele, legumelefructele, legumelecerealele, cartofii, orezulcerealele, cartofii, orezul

- intre 1-2 ani - lapte de vaca integral - intre 1-2 ani - lapte de vaca integral (aprox 300ml/zi), sau lapte de (aprox 300ml/zi), sau lapte de crestere (junior)crestere (junior)

- nu se da lapte de vaca degresat - nu se da lapte de vaca degresat inainte de 2 ani (lipidele importante inainte de 2 ani (lipidele importante pt. cresterea si dezvoltarea pt. cresterea si dezvoltarea copilului)copilului)

Alimentaţia preşcolarului (3-6 ani)Alimentaţia preşcolarului (3-6 ani)

- apropiată de cea a adultuluiapropiată de cea a adultului- 3 mese principale + 2 3 mese principale + 2

gustărigustări- nevoi energetice – nevoi energetice –

80kcal/kg/zi80kcal/kg/zi- nevoi de lichide – 80ml/kg/zinevoi de lichide – 80ml/kg/zi- proteine – 2g/kg/zi (2/3 orig proteine – 2g/kg/zi (2/3 orig

animală, 1/3 vegetală)animală, 1/3 vegetală)- Glucide - 10g/kg/ziGlucide - 10g/kg/zi- lipide – 2-3g/kg/zilipide – 2-3g/kg/zi - aportaport↑ ↑ de fibre alimentarede fibre alimentare

Alimentaţia şcolaruluiAlimentaţia şcolarului

3 mese principale + 1-2 3 mese principale + 1-2 gustărigustări

nevoi energetice – 50-nevoi energetice – 50-60kcal/kg/zi60kcal/kg/zi

nevoi de lichide – nevoi de lichide – 60ml/kg/zi60ml/kg/zi

proteine – 2g/kg/ziproteine – 2g/kg/zi lipide – 1,5-2g/kg/zilipide – 1,5-2g/kg/zi glucide – 8g/kg/ziglucide – 8g/kg/zi

O DIETĂ SĂNĂTOASĂO DIETĂ SĂNĂTOASĂ• Trebuie să fie echilibrată, conținând alim. din Trebuie să fie echilibrată, conținând alim. din

toate grupele, așa cum ilustrează și toate grupele, așa cum ilustrează și piramida piramida alimentației raționalealimentației raționale

• Regimul alim. echilibrat:Regimul alim. echilibrat:-pe parcursul unei zile dieta va consta în:-pe parcursul unei zile dieta va consta în:

• 1/3-alim. ca: pâine, cartofi și cereale1/3-alim. ca: pâine, cartofi și cereale• 1/3-alim. bogate în prot.:carne și pește, lapte și produse din lapte1/3-alim. bogate în prot.:carne și pește, lapte și produse din lapte• ocazional: grăsimi, uleiuri, dulciuriocazional: grăsimi, uleiuri, dulciuriErori alimentare frecventeErori alimentare frecvente

-consumul excesiv de lipide-consumul excesiv de lipide-consumul insuf. de glucide complexe(pâine, cartofi, -consumul insuf. de glucide complexe(pâine, cartofi, cereale)cereale)-consumul excesiv de glucide rafinate-consumul excesiv de glucide rafinate-consumul insuf. de fibre alim.-consumul insuf. de fibre alim.-repartiția incorectă a meselor-repartiția incorectă a meselor

PRINCIPIILE UNEI PRINCIPIILE UNEI ALIMENTAȚII SĂNĂTOASEALIMENTAȚII SĂNĂTOASE

ALIMENTAALIMENTAȚIA ȚIA ADOLESCENTULUIADOLESCENTULUI

-autoritatea părinților (în scădere) tinde să fie -autoritatea părinților (în scădere) tinde să fie înlocuită de presiunea de grupînlocuită de presiunea de grup-modelul pozitiv sau negativ al părinților în formarea -modelul pozitiv sau negativ al părinților în formarea unor obiceiuri alim. sănătoaseunor obiceiuri alim. sănătoase-variabilitatea apetitului-variabilitatea apetitului-preocupări pt estetica corpului, în cond. unei -preocupări pt estetica corpului, în cond. unei maturări psihice mai lentematurări psihice mai lente→tulb.ale →tulb.ale comportamentului alimentar(anorexie nervoasă, comportamentului alimentar(anorexie nervoasă, bulimie)bulimie)

Nevoile energetice:Nevoile energetice:--la băieți:la băieți: 2500-3000 kcal/zi2500-3000 kcal/zi-la fete: 2100-2400 kcal/zi-la fete: 2100-2400 kcal/zicu o creștere de 600-1000 kcal/zi în cazul unor cu o creștere de 600-1000 kcal/zi în cazul unor

activ.fizice intenseactiv.fizice intense

• Nevoile energetice vor fi acoperite de:Nevoile energetice vor fi acoperite de:-10% proteine-10% proteine-30% lipide-30% lipide-55-59% glucide-55-59% glucide

Proteine:Proteine:45-60 g/zi45-60 g/zi-70% proteine de orig. animală(200 g carne/zi, 500 ml -70% proteine de orig. animală(200 g carne/zi, 500 ml

lapte/zi, 50 g brânză/zi, 1 ou/zi)lapte/zi, 50 g brânză/zi, 1 ou/zi)-30% proteine vegetale-30% proteine vegetaleLipide:Lipide:-50% de orig. animală-50% de orig. animală-max 10% grăsimi saturate-max 10% grăsimi saturate-importanța aportului de AGE -importanța aportului de AGE ωω3 și 3 și ωω66-zilnic:25-30 g unt, 20-25 ml ulei, un ou-zilnic:25-30 g unt, 20-25 ml ulei, un ou

Glucide:Glucide:-consumul de alim. bogate în HC și sărace în grăsimi-calea cea -consumul de alim. bogate în HC și sărace în grăsimi-calea cea

mai sănăt. de a se asigura nec. caloric zilnic al adolesc.mai sănăt. de a se asigura nec. caloric zilnic al adolesc.-consum zilnic de 20-35 g fibre alimentare pt un tranzit intest. -consum zilnic de 20-35 g fibre alimentare pt un tranzit intest.

normal și menț. în echil. a florei intest.normal și menț. în echil. a florei intest.-zilnic: -zilnic: • 75% glucide naturale (350 g pâine, cereale; 300 g cartofi, 300 75% glucide naturale (350 g pâine, cereale; 300 g cartofi, 300

g alte legume, 300 g fructe)g alte legume, 300 g fructe)• 25% glucide rafinate25% glucide rafinateVitaminele:Vitaminele:- tiamina (vit B1), riboflavina (vit B2), niacina (vit B3)-necesare tiamina (vit B1), riboflavina (vit B2), niacina (vit B3)-necesare

procesului intens de creștere al adolescențilorprocesului intens de creștere al adolescenților- Vit. D-necesară creșterii rapide a scheletuluiVit. D-necesară creșterii rapide a scheletului- Vit. A, C, E-necesare creșterii celulare și endocrineVit. A, C, E-necesare creșterii celulare și endocrine- - Vit. B6 (piridoxina) și B12 (cobalamina)-necesare sint. Vit. B6 (piridoxina) și B12 (cobalamina)-necesare sint.

crescute de țes.crescute de țes.

DIETA ADOLESCENTULUIDIETA ADOLESCENTULUI 3 mese principale, 1-2 gustări3 mese principale, 1-2 gustări va cuprinde alim. din toate grupele va cuprinde alim. din toate grupele

nutriționale de bază(legume, fructe, cereale nutriționale de bază(legume, fructe, cereale integrale, lactate, pește și carne slabă)integrale, lactate, pește și carne slabă)

echilibru corespunzător între aportul echilibru corespunzător între aportul energetic și activ. fizică, în scopul de a energetic și activ. fizică, în scopul de a menține greutatea normală pt înălțimemenține greutatea normală pt înălțime

consum ocazional de alim. cu densit. consum ocazional de alim. cu densit. caloricăcalorică↑și de băuturi dulci, cu un conținut ↑și de băuturi dulci, cu un conținut minim de principii nutritivi esențialiminim de principii nutritivi esențiali

promovarea aportului ↓de grăsimi saturate și promovarea aportului ↓de grăsimi saturate și trans, colesterol și adaosul ↓de zahăr și saretrans, colesterol și adaosul ↓de zahăr și sare

se interzice: cafeaua, alcoolul, tutunul, se interzice: cafeaua, alcoolul, tutunul, condimentele iuțicondimentele iuți