A n u l VIII. 7 ~ •• 1 • - ! 1 - B -'"™Г' ~ -

-:«'!îj» nî idir.il îuob ijj iisoqoq эЬ gninî tu irrwrjk| mtîvs ißb ,<іэ|іѵС m

REDACŢIA sjqmex • Arad, Deák Ferenczrji.Nr.20. n | , ; i * • j rjABONAMEtTim/э maïuq t'trx

pentrn Austro-èngarla: i« un an 20 ow,

e ADMÏNISTBATf A ADMINISTRAŢIA

d, Deák Ferencz-a.Nr.20,

p « м a n . /. f.. ::!і>л::~. ю cor**

I N-rl de Dumineca pe án 4cor. Pentru Rora.1n.ta şi străinătate pe a* .V

. . " 40 franci. . . . imit. O .шмГгѵо [г ßiiiobni dj ... Manuscripte nn înapoiat. bntfl Д ш і э о і iş . г л п о Ъ і qirfî ~j*Mm Is Avhîofixnr ési

I 1

аііЯИо rnfijnimei уп riß» ßl "»olirntq 'ifi" •tíott ію т и э я alnoí эЬ öinieni iÇi .(uqß.i od 'líllrnW'fn 'ѴіГП7П-Г "ï fut m iii i iliiil i'iïîri

REFORMA (Kj i äb ÉCí ггпі'г O

Slf.Vflí ЭШІІЁІГОІ|еП

MENTULUI POPORAL. - . :Г.5-:Ь Mboí ni BiibíUv ív зг cbt-e rn:!oxi ;й

Cu proiectul de reforma a înveţămen-tuluí al ministrului d e , culte, şi. instrucţie publică la vremea sa nq-arn ocupat şi noi pe larg. Am dovedit c u argumente neres-turnabile la ce primejdii ne expune proectul acesta de reforma. Am dovedit cu evidenta ilegalităţile şi nedreptăţile şi faptul că uici autonomia bisericii noastre u-o cruţă van­dalul guvern. Străinătatea cultă încă s'a tevoflat de acest proecf. şî presa străinătăţii a comentat în termini aspri năzuinţele bar­bare ale guvernului—maghiar. Acum aşa se vede, guvernul .simte nevoia a se spăla

..înaintea ^tramätäfii:4 і\ѢѴ Kork « diVi^iema, pe baza informaţiunilor câştigate din Bu­dapesta s e sileşte a lua în apărare scopurile 'guvernului. Să sileşte să 'netezească lu­crurile şi cu fel de fel de minciuni -o геЦиса străinătatea. Zice că în slrăi-

!ûa.U$e ІосцЙ ' Щ -CosSt .гёіі tăl­măcite' Uitenţtunile шіпідіадіи» Herzevtczy, pentru-că-el n'are-ide fjânda despoia nnţio:

riahtătile de dreptul limbèî for ni.'î nu vréa s-a stirpea scă tcoälele naţionalităţilor. 'Dup^ă

, dîasul scopul - nouei legi este, ca fiecare în-veţător să-şl îu&uşeascâ capacitatea de a putea propune limba maghiară aşa că- e le­vul după terminarea şcoalei elementare şi

"de- repetiţien\& Ititeleagă si să ' ştte Vorbi l i n a - , / / ! . мяЬг Wb'j wSmo* Л m 1 i MiflK

s t a t u i ц і ^ U l ţ ţ v \ v .йщюфц, іЦгф

V(St!|nfil ahuziaííá'\de puterea sai n.u-1 putem Іц»: rjifii ;la Шщ^иЩірб&Ігп-ш n u n e este erlat: a, ne. intruuk Ear : în tegislaţi^ţeril ajung aceia pe cari îî lasă guver-uiii 'sâ.îivtoe;. дви-rernul uu execută nie* légije, deşi a-eelea sunt sancţionate s i înjurăm en­fui Kegelui. Xu legi îi t r o M t ë lui. ci stut national magrii^pfflţrejege 1 xuraf maghiar), unitar.'Şi spt'o é'cöpul aces fă.' nn aceea' vrea ca fie-care înveţâtor să-şl ' însuşească ca^a-dtateâ prop<пrrerä,-'limbii' maghiare, a limbii depstat,' catípittoa^^ast^'^ p a n i c i şi-au Ш suşii-tf, doVădă'iiscSBtUrile ihspectoritor;şco-lawipé ' testimohiilé de cvalifiicaţiune. ci aceea vrea guvernul, ca învăţătorul : n u r numai limba maghiara, ci .inclinarea (hajlam) ma­ghiară, s-o poseadă. înclinare maghiară, spi­rit maghiar precum au spus-ö — nimeni nu ppaţe duce din padagogiî st ăine. Limba maghiară şi acum se propune în şcoalele noastre poporale în 19 ore la septămână. Dar nu ăsta trebue, nu e destul să vorbim numai limba maghiară, ci să fim în senti­mente, în spirit şi aspiranl m a g h i a r i — z i c e guvernul. In ancheta convocată pentru dez-

ibaterea pttuiectuini am ..-^iut auzi părerile fruntaşilor bărbaţi maghiari. Aceştia aproape fără excepţiune sunt şi personagii influente atât în politică cât şi în administraţie. Şi

<cea maT\ mare parte a acestora a împărtă­şit concepţiile acestea. Nici unul n'a cutezai să se ridice împotriva curentului, căci alt­fel presa maghiara î-ar fi timbrat că pac-tează cu uaţionaliţăţiie şi prin urmare e trădător, tle patrie. / «

t,a ~gm T ernm~pTigoneşre ^comewerriëTî ţare neiiiaghiare, despre ,aceasta-цоі au nu

. tem aceasta ; dovedi ,cu .date pozitive. l)a, de

Doar a p r ü a p e ' . f i ^ ^ e , guyierr^ magruar, | j re^te . g ^ r v fis <(tdginaş)a, „ n uggtifcË «g&rçd&ft ; fa ta^uiul - .гЭДШЩЙ* n a f t g h ^ ^ Ä v f i r n j i l , .aqţual МИе№*\

W e i r f i f e l W b . f i ^ t r a l i z a t ^ t o l i ^ , ^ phip-ul acesta toate 4 ^ у ^ ^ 3 ^ ^ е ^ { ^ , т .geptf^ în Budapesta, fără ştirea şi împotriva voin-|

' ' ^ ^ n p a A . ^ r ^ Y f â t r î f l ë ' ' M a i l -ШШ exe

INSERŢIUNILK: de un ţii gannond : prima d*ti 14

„ . >... еаді; «.doua oarâ,J2 bani; a V i

кй Jßd юАанйій«чімЕ*й! fltygü s nlle sunt a se pIStl înainte ш Апыі

^Iq l n l ß t n - э І Б Ißnflo- IŞ Щ Г Ш П І І

-оіі іМ аіэіпвтзігіѳѵя о іт іп J ß i n i s л'Ц miihiJiinÉiíkti ЧѴіі і . ІГпіііІіі im. iii il 1 , 4

' ^ 1

- іпвт ,inqoq mJ?on Inln^iJnî Iß Іп^тііпэе stä-ielemi ijomân faţă de cel íufagbiar. uAşa sß-: façe^-; ed»<»ţm.ffiŞ^.î^aeţUpbiî»r'Uiigftrw, -în limba?:Işr«[mafciftăbnSflßl qtátíáfeiinieftaetfti* bunacredmţă de dînşii Q dovedeşte şi aceeaj

9ШкчЩІ <P|igi^iftDr.v!t8äi-«e propună-în limba maghiară. Ba s'au iviMşi, •doîinţî, ea şi limba . i - iutualăt^j ie cea maghi^răii Vor deci să ^influenţeze şi-< l ibeţab esersiţiUbţraUr gWíjtaftj ß ßlßnoilni i lBuoo ^eißißqß i n i n î ,me

Că guvernul nn voeştc să a tenteze4m l

potriva culturel noastre ? Dar tócníai chlfüfá ïïé-'o atacă guvernul. Vrea să ne mipedece

îrî«étëMtim ШаШаЩтМы^Шѵ^0

ЖІіѴт4?* І п ^ г і ѵ Й ^ Ш а ^ Й е а & а ' àfe Чоф ïïiijlôcele ffermisë' ş i 'neperimse afe^ utteT* ßtfl litice culturale şi economice, împotriva*шЯ8£ trâ. ! ^apto^áfíhuSAitíP^ollttóA-' ' de colonizare s Ä ä t W a ^^'gânffirea'-naţîâi

^ се^ё^айа ? » n û m 1 3 9 0 ß n ö 4 >

-аоэ î ; еоіщэіва ßrmß о,.эо ßp JAüqo? Doar . infçistrul d é d u i t e Hsza, m vor­

birea ssa dm Dieta delà M hmm a spus-p, cà »statu!' acesta altceva deçat.naţional (m_-ţelege : ; ,de ; rasă maghiară, pentru-că, şi dl ministru preşedinte are obiceiul să confunde naţiunea legală-poliţica, cu naţiunea etnică) şi si cultura, luï nu. paâïë' fi aU-a decât ma-g/iiarâ.< A, zis mal departe, ca tot ce se i ^ c e c%mŞ^% tt-ebue să , e iaca

ь • ^liferipi^oatefsieââ&tli áiéi i'iţtidoialăit» № t «spuëf* vtjföe ministrul-preşedinte ce voeşte? Că e legală ori dreptă politica-asta? #\y

•re^te laceâst»» şi a; uftati^Noî plătim dare ide ;aVere^> şiieâungtf? ea* nd e l a l t a t nimic im

"capatam. lonagi poiiuci sumem.- • band e vorba de împlinirea datorinţelor noastre, atunci suntem cântăriţi ca şi ceilalţi cetă-

nu. să

vernare, ЩШШ №%МёЧіеэіШШі r-alegeriloii^ dtstifljjctäleví«ай&аійф:^айягвііоі1е etc t ï t i t aAeaKmgieaOTi-pJDtrititói-'peBurab сшир-k\üß şbstiaAă oiluaooastai ftt3i>OTt&l«rûri^dadài^p œalqsjsfi su i s AtßoJ nî iş hedil fl raov sßime

b . Z k e ( n i a ^ , d e p a r t e numita ioaie, pe baza sorgi; tel din Budapesta, ca proiectul se mişca intre cadrele legii vechi şi e departe de a

^щ^¥к^9^ш^А^т^о1г^^ІшЫ^ 4- cu'~

şcolile cu limba maghiară , este îngrigit de educaţia minorităţii riaţionnli'aţilor, în limba пціоцаіііаііі respective. Aceasta este. simpju de tot o minciună sfruntată. Adevërul e.

тРаг ^ а ^ ^ е щ ^ Ш С Ш Ц І е д а

íjai Ш Й * Ш Ш Ч а и ^ Щ * ШР^ \ n t r u l â t

dee-ne şi drepturile cari fim »bunl patrioţi ne c o m b é t • c à ^ ' c M e f f f i ^ O h ô 5 i î D ? l , i u u m a ï

L > ^ ^ l # : | n t a i u . , ü u g u ^ t e , nici n a r înţelege;

maternă p e n t r g c | n p u t | a n № | a (u^gu.r^ţe. Fireşte ne maLvorbind de defavqrul în care

« M M

atunci vom aveä parte de drepturi, daca rie ^ a g f f i a í r J b ^ 8 h l Ä a f l i l s*98ßommI flhq tSt,n fßmooi ѳ «ißö . l l e d n e d a i ö f l n i b a i i á d «d зпді »end in fe?* ! - , t f W t i s í l ÄWj, A u o h p p a t e , ; с и . й г е а . щ я і ^ ; m o d e r a ţ i u n e , g u ^ p piTsevemnţq cu йЩ^. mal necovîrşită vom lupta pentru eluptarea drepturi^ noastre.

•ВРЩѣ Ï1P% fei^D^ ^ i u n r f e e ¥ f 1 ^ Ä a

acestor cţrepţuri. ubil ibe іаѳов ni 6 • .eld

sşA 9©axă4bestdui«nt grămetoeiie» dragoste de j adevér- îri >is»Pob Rarus-'.vwdwa uKrtă işfe despre

răspunsul acesta a l a h ^ s l w i I n n s війѳов Ion» î eq і в т і і п i sß ,ßhßgoU n i b ГпатоЯ ioieeb lob q if qqß4 neol ДлЫшхе_і« q o o g i q S .Q .8

m£- i и э в ѳ І и ѵ і О .4 ,впІшЯ n i b qoqoionq li/nmob .inßmoi íi|eqet30 enJnî Jßfie

sßlo niD jup^im i»iu № «3 .ESBcmui 1*1 il

Il es şi maï corpului cu pîaceije

SMtdftftî* іК^едЧЙвіЬЛИЙІвЬіcontra moiîburi eeomandă pa remediu cu eteet г о е г , : г а + і л пгрр i m •

. ..íí;..-: m u: v.'itf, t respiraţia, preep

ni ooal ou foi A ,»Düiq ob Дягаоі яі ,йіачЕв éttt

ál 4bifi\mffln ifeQţiynilpr, otganßlmfai щ:. ѵЫщсЩь- srwi№ă, :4ysă i 9,cp0Y.ulsivi,

S i i f o l i n u l pçomoveaza apetitul ş i face. să crească ereuia tea o a p t é . - ü i n V . u t t S á ' m l T b M ' a l fanmti sévi р і а Ш Ш е ' » Ä f i

ві £n£q foiß iş • -•••M, IM, . , ,,.,„,„ |.„| ^ ~ « ' " •

277

Nr. 137 „ T R I B U N A" Pag 2.

Jcoalclc noastre in primejdie!

— Şedinţa Dietei delà 30 iulie.— In şedinţa de Sâmbătă a Dietei s'a

anunţat şi oficial atentatul plănuit împotriva şcoalelor susţinute din crunta sudoare a po­porului român.

N'a ajutat nimic avertismentele Mitro­poliilor noştri, n'a ajutat nimic adîncul re­sentiment al întregului nostru popor, mani­festat faţă de o încercare atât de imorală şi •de o aşa nedreptate strigătoare la cer, şo-vinistul ministru, făcend aluzie la putere la baionete, ne anunţă oficial că proiectul sèu, ori ne place orî nu, încă la toamna, tre­bue să devie lege.

In faţa acestei stări de lucru, poporul român întreg trebue să sară ca un singur om, întru apărarea constituţională a dreptu­rilor sale sacre, primejduite de un sacrileg temerar şi nesocotit.

Aci stăm în faţă cu o aservire, se crede că suntem daţi pradă şi nu mal e vorba de drept ci de forţă brutală, ne schingiuiesc fiind-că au puterea s'o facă. Ne-o spune aceasta verde organul şovinist al imperia­lismului maghiar, care în numërul sëu de ieri scrie în modul următor :

«Pună deci mâna naţiunea maghiară pe şcoală, ca pe o armă puternică a con­struirii statului naţional maghiar şi nu-'şî bată capul cu larma dujmanilor patriei, dar răzbească conştient spre scopul sëu. Dacă odată nu ne poate sta la dispoziţie tn marea noastră muncă, puternicul mijloc, armata, să punem mâna pe celalalt, pe şcoală. Aci nu se poate invoca voinţa suverana, ca obsta­col tendenţelor naţionale, nu se poate invoca «primejduirea de mare putere a Monarchie!> aci avem mână liberă, nu e nevoe de cât de energie şi judecată înţeleaptă, că cea-ce facem să fie bine făcut, nu aşa ca şi leeea naţionalităţilor.*

Este vorba deci a ni-se şterge cu o o trăsătură de condei drepturi cari îşi au

Scrisoare din Reichenhall. După-ce părăsim Salzburgul, ultima staţie

din Austro-Ungaria, după cale de o oră cu tre­nul, prin frumoasele ţinuturi ale Bavarieî, am ajuns la băile din Reichenhall. Gara e tocmai In oraş şi o mulţime de trăsuri şi omnibuse te aşteaptă la ieşire, ca sä te conducă la vre-o vilă ori vre-un otel din oraş. In Reichenhall sunt cam 350 de vile şi 10 oteluri şi deşi vezi o lume de oameni pe strade şi prin grădini, totuşi rareori găseşti vilă, pe carè să nu fie afişată ta­bla, că tn acest edificiu sunt odăi de închiriat. In oteluri asemenea sunt destule odăi goale. Aşa spun cei cari şi an au fost la Reichenhall, că anul acesta sunt mal puţini oaspeţi. An erau pe aici destul Români din Ungaria, azî numai pe P. S. D. Episcop al Aradului, Ioan Papp şi pe domnul protopop din Radna, P. Givulescu i-am aflat între oaspeţii români.

Reichenhallul de altcum e orăşel frumos, Incungiurat de o cunună de munţi cu brazi şi alte plantaţiunl. Zace la o înălţime de 470 de metri de-asupra mării, m partea ostică aAlpilor din Bavaria. Căldura cea mare din vara aceasta şi aici până la sfârşitul lunel acesteia a durat. De vre-o 4 zile încoace însă timpnl s'a schimbat,

izvorul în tradiţia veacurilor, pentru cart strămoşii nostriî şi-au'versat sângele şiroae şi pe cari dacă nu le vom apăra cu ultima noastră energie, ne vor blăstăraa nepoţii în morminte! Să le perdem cel puţin In mij­locul protestelor unanime şi solemne ale po­porului nostru, de cari să resune şi Tronul şi Europa ! Să mergem din nou, nu sute, ci mii şi în fruntea Vlădicilor noştri la treptele Tronului pentru a cere scut şi apă-rere drepturilor la cari nu renunţăm odată cu capul. Şi înainte de toate acum cu posi­bilă urgenţă să se convoace congresul naţionalităţilor, pentru-că din momentul acesta s'a dărîmat ori ce zid despărţitor între noi, fraţii Sêrbï şi Slovaci şi una sun­tem faţă de atacul criminal, pus la cale de Bobrikov-ul Ungariei.

Aşa se facem !

Şi până atunci respingem cu dispreţul ce-1 merită aluziile calumnioase şi epitetele din vorbirea ministrului adresate muncitori­lor presei române.

Noi toţi suntem >apostoli falşi* şi Dumnealui, Berzeviczy este prietenul popo­rului român. Să nu zimbiţl, căci aceasta o spune aproape cuvent de cuvent însuş d-sa, dl Berzeviczy.

Iată cum glăsueşte:

Faţă de loviturile nefaste, „cărora sunt expus pentru proiectul acesta din partea presei ultraiste a naţionalităţilor şi în special a celei româneşti; aflu de necesar a pune tn lumină adeverată dispoziţiunile referitoare la limba ma­ghiară contemplate în acest proect. Sunt adînc convins că acele pretensiunî, pe carî le reclamă planul proiectului în privinţa instrucţiunii cu succes a limbii maghiare şi carî numai din punctul de vedere al sancţiune! ma! energice se abat delà postate le^ legilor djn 1879*, саГ acelea constituesc'"minimul pretensiunilor ce trebue să le avem din punctul de vedere al dreptului limbii statului, al unităţi! de stat şi na­ţionale şi din punctul de vedere al legilor în vigoare (!) (Vil aprobări. Aşa-î !) Ţinta ce o urmăresc şi pe care după convingerea mea prin ridicarea la valoare de lege a proiectului o şi pu­tem ajunge, că adecă fiecare cetăţean maghiar, care ese din şcoala elementară, să ştie cu cetă­ţenii sei maghiari votbi în limoa maghiară. (Vi! aprobări). Asta după părerea mea este şi posi-

aşa că acnma zi de zi plouă. De multe ori de câte 5—8 ori la zi al parte [de plouă, aşa că nu şti, tncătro 9-0 apuci. Fără ploier nu poţi pleca de-acasă, pentru-că sigur te prinde ploaia pe drum. Şi cu toate acestea abia vezi urmă de tină. Străzile din Reichenhall aşa iute o înghit, ca şi când nu ar fi plouat nici odată. Publicul de altenm e dedat cu aceasta particularitate a Reichenhallulul Azi dimineaţa cel puţin o mia de ploiere am vëzut în giurul pavilonului de muzică din parc. Toţi sub ploiere ascultau mu­zica. Orchestra de alt-cum de 2 ori la zi concer­tează şi anume dimineaţa delà 7—9 şi după amiaz delà 5—7 ore. Azi după amiazi şi piesa „Doi ochi" va fi esecutată. Direcţiunea scalzii vrea sigur să facă plăcere României, căci de aici sunt destui oaspeţi. Din Ungaria încă au sosit mulţi oameni, aşa că pe străzi — conform mulţime! oaspeţilor — germană, maghiară şi română o auzi mal adese ori. Limba franceză şi cea slavă numai din când In când o auzi.

O altă particularitate a Reichenhallulul e, că pe la cele mai multe oţele, damele servesc la masă. Mâncările, beuturile în general sunt bune.

Parcul gradinei de cură al Reichenhallulul e frumos arangiat. Aici se afiă aşa numitul : „Gra-dirhaus". Pe stâlpi înalţi de lemne sunt aşezaţi ramuri subţiri de brad, ear' peste aceştia cade apă sărată, în formă de picuri. Aici se face Iu­

bii şi necesar. Că e posibil, asta o dovedeşte un întreg şir de popoare cu doué limb! în străi­nătate, în Belgia în Şviţera, dar avem pentru aceasta destule exemple şi aici în patria noa­stră, căcî doar în comunele de graniţă etnici în destule locur! putem experia, că poporul vorbeşte aproape asemenea de bine limba ma­ghiară şi limba naţionalităţilor (Aşa-î, în dreapta. In tot jurul Budapestei). Ear că aceasta este necesar şi anume în prima linie în însuşi interesul naţionalităţilor, aşa cred că este mai presus de or! ce îndoială şi evident. O simt şi destul de bine o ştiu aceasta, ceï ce au de­clarat rësboiu ideii reformei, şi tocmaî, fiind că e necesară, agitează împotriva e! într'un chip fără minte.

O ştim, că dacă cetăţeanul nostru de altă naţionalitate învaţă şi limba maghiară, fără ca prin aceasta să înceteze a fi român, sêrb, ger­man or! slovac, acela faţă cu situaţia sa de cetăţean maghiar, nu se va simţi mai mult străin şi izolat, acela se va validita în toate direcţiu­nile şi pe toate terenele, tocmai aşa, ca cetă­ţeni! maghiari Dar t©cmaî asta n'o vreau semé-nători! aceia de neghină, car! bine ştiu, că se­meni! lor numai până atunci vor sta sub în-rîurirea lor, până ce se vor izola ca naţionali­tăţi. Pentru-că numai în izolarea aceasta, apa­renta delăturare şi apăsare şi în starea sufletească amărîtă provocată de lipsa validitării, prinde rădăcini acel separatism, car! asigură rolul de conducètor apostolilor falşi şi agitatorilor na­ţionalităţilor, în care prea uşor se pot amesteca tendenţe cari pot fi stricăcioase statului (Aşa-î ! Aşa-i !)

Beţie de cuvinte. Ziarul pasivit din Lugoj, se vede în lipsă de teme mal arţetoare, vrea să ne dovedească, ca n'avem dreptul a lua la răspun­dere pe deputaţii Români din tabera guverna­mentală. De ce ? Fiind-că el nu sunt membri al partidului naţional român. Dar când poate cine-va ща de un astfel de „ar ept" faţă de membrii par­tidului ?... Zice mal departe că nici Dr. Vlad, nu reprezintă partidul naţional român Zëu. Noi aşa ştim că toate voturile s'au dat uf cercul Dobrel fie pentru Dl Dr. \ Iad fie pentru candidatul liberal. Unde sunt deci voturile partidului naţional din cercul Dobrei, dacă nu s'au dat pentru dl Vlad? Orî în cercul curat românesc al Dobrel n'are par­tidul naţional nici un aderent? Ort cercul întreg că\ut-a în erezie politică? Nu-l aprobă poporui românesc ?

A\i mâne vor pune candidaţi toate cercuril româneşti şi, afară de membrii din cele doue ree

dactil, nu va fi român care să nu vote\e cu candf daţii naţionali. Cel aleşi însă fireşte nu vor repre

halaţia naturală. In jurul Gradirhausului se plimbă dimineaţa aproape tot Reichenhallul. Mai fie-care cu câte un pahar de zăr în mână îşi face plimbările ordinate de medic. După terminarea curei de zăr şi a muzicel din parc fie-care îşi continua cura pe la diferitele localităţi de inha­lare. Inhalatoril de acestea sunt multe în Rei­chenhall şi toate sunt proprietăţi ale singuratici­lor oameni de pe aici. — Aşa ne trece timpul cam până la 9—10 oare dimineaţa, când mergem să luăm dejunul. Pentru corectitate vreau să a-mintesc şi aceea, că nainte de plimbările de di­mineaţă prin parc, fie-care e ocupat cu scalda, ce i-s a prescris. Aceasta constă din felurite forme de tractamente hidroterapentice.

Concerte, baluri încă sunt destule. Teatru e zi de zi. Săptămâna aeeasta a fost aici o ex-posiţie de costume foarte interesantă.

Giurul Reichehallulul e foarte abundent în locuri de escursil. Cu toate acestea, din causa ploii, până azi nicăirl nu am putut merge. După amiaz vom fi liberi şi în toată ziua aşteptăm vreme frumoasă, ca să mal mişcăm din oraş.

At. Lipovan.

Pag 3 „T R I B U N A„ Nr. 137.

zinta partidul naţional român, pentru-că partidul naţional român este représentât incarne şi în oase prin cele doué redacţii cart stau pe bata pro­gramului din 1881. Aşa re\onea\ă „Drapelul". Fie şi aşa. Vor avea însă o mângăere. Vor reprezintă popot ui românesc. Şi asta încă e ceva. — Unul dintre deputaţii români guver­namentali scărmănaţi de noî se esprima etî în terminai elogios!despre articolul „Drapelului" scris eu multa „filozofiepolitică" — cum \icea densul. Era în perfectă comunitate de vederi cu pasiviştil. Asta e însă o puternică dovadă că — noî suntem pe cale bună. Căci pasiviştil şl guvernamentalii, deşi mergénd pe căi deosebite, dat vedem că se întâl­nesc. Acest dar, săi întâlnească, l-a avut beţia de cuvinte din articolul „Comitetului redacţional".

Partide nouî în Ungaria. Sub acest titlu ziarul > Secolul* din Bu­

cureşti se ocupă la loc de frunte de »noul partid* al ІШ Bánffy, care vrea să întreacă pe toate celelalte partide şovinişte în şovi­nism.

Apoi trecând la politica noastră, a Ro­mânilor din blagoslovita noastră patrie, spune următoarele :

Câta vreme s'a urmat politica resistente! pa­sive, droibiţiunea aceasta mai mult moralmente jignitoare nu s'a simţit, materialmente vorbind, din cale afară greu ; cu toată ordonanţa, naţiona­lităţile, şi îndeosebi Românii, continuau a se so­coti şi a se simţi ca alcătuind partid deosebit, şi o organisaţie, neoficială dar nu mai puţin re­spectata, continua a-î ţine strâns uniţi în jurul aceluiaşi drapel imaterial. — Cu inaugurarea po­liticei activiste însă nu maî poate merge aşa. Va fi nevoie de alcătuire de comitete electorale de o conducere centrală vezută şi recunos ută, vor trebui să se ţină întruniri, să se organiseze o propagandă, etc. Toate acestea nu pot să le facă în Ungaria decât partidele recunoscute, — iar pe bază naţională nu se dă drept de alcătuire partidelor...

Ce este dar de făcut? Chestiunea a fost atinsa de valorosul deputat român Aurel Vlad, de-o-camdata singurul représentant autorisât şi recunoscut în parlamentul ungar, al celor trei milioane de Români din Ungari . D-sa într'un discurs rostit în faţa alegătorilor sei din Dobra, în Huniedoara, constatând că nu este speranţă de a se recâştiga dreptul vechiului partid român pe baza naţională de a mal funcţiona ca în trecut, a adăogat:

„Insa nicî un guvern nu ne va contesta drep­tul ca pe bază de principii să ne organizăm în­tr'un nou partid politic, al cărui membru poate fi orî-cine, fără consideraţiune la naţionalitatea sa. presupunând că aderă la principiile partidu-tului. In forma asta putem grupa pe toţi locui­torii terii cari, in privinţa naţională, sunt nedrep­tăţiţi, într'un singur partid unitar şi puternic".

Este clar că ceea-ce se preconisează aci esle întemeierea unul partid federalist, s'au, şi dacă va purta alt nume, pe bază de principii de natura federalistă. Un asemenea partid nu numai că nu ar fi esclusivist naţional, dar nimeni şi ni­mic n'ar putea împiedeca aderarea chiar a unor Maghiari, în deajuns de clar vezătorî ca să cu­noască cum că viitorul Ungariei stă în alterna­tiva : Ungaria va fi un stat federativ, sau nu va fi.

Un asemenea partid n'ar mai putea fi atins în funcţionarea lui de proibiţiunea ce priveşte numai organisările pe bază naţională, din cari adică n'ar putea face parte, chiar de ar voi, ce­tăţeni de altă naţionalitate al statului. Un ase­menea partid ar mal avea apoi marele avantagiu accentuat de a cuprinde într'o organisaţie unitara toate naţionalităţile din Ungaria.

Ideea nu este cu desăvîrşire nouă ; suntem in mesura a şti positiv că ea a mai fost enun­ţată, chiar în urma interdicţiei de funcţionare a partidului naţional-român, dar de către un glas prea modest şi prea puţin autorisât, decât ca să fi putut pretinde a fi luat în băgare de seamă. Pentru aşa ceva trebue şi o situaţie din care să se poată impune atenţia, — şi de o asemenea situaţie, pe care din fericire o posedă, fără în­doială că d. Aurel Vlad e om care va şti să se folosească.

Situaţia armatei ruse începe să devină critică. Astfel Japonezii au prevenit planul generalului rus, ear Kurokl pe cum reese din telegrame, a reuşit să taie calea de retragere a lui Kuropatkin delà Liaoyang spre Mukden.

Portul delà Niucivang, Inkau încă a ajuns în manile Japonezilor, ceea ce uşu­rează nespus de mult înaintarea coloanelor japoneze. Până acum Japonezii erau siliţi să debarce trupe în partea ostică a penin­sulei Liaoţong, acum însă pot aduce armată pe câmpul de rësboiu la Inkau adecă în partea nordică a peninsulei. Delà Jukau duce o şosea admirabilă până la Niucivang şi astfel Japonezii au ajuns la nişte posi-ţiuni, cari vor putea servi ca nouă basă a operaţiunilor lor.

De curênd ş'au făcut intrarea în ^Niu­civang încă 1600 Japonezi, luând 400 tu­nuri ruseşti, pe cari le trimit acum la Port-Arfhur, pentru ale folosi acolo la atacul general.

Lăsăm sü urmeze aci telegramele mai importante:

Tşi-fu, 29 Iulie. Atacul în contra Port-Arthuruluï a început atât pe uscat cât şi pe mare cu toată înverşunarea. Bateriile ruse au ripostat erî toută ziua la focul ar­tileriei japoneze, la 7 ore seara însă au în­cetat. Aici se crede, că generalul Oyama va îndrepta un atac nocturn asupra ţortăreţel.

1 şi-fu, 30 Iulie. Conform ştirilor răspândite aici şi la Sanghai Japonezii au luat Port-Arthu-rul cu preţul alo? 11.000 de soldaţi. Această veste însă este desminţâ la Tokio.

Londra, 30 Iulie. Kuropatkin îşi concentrează oastea bătută la Dasitşao, lângă Ansantien, 20 klm spre nord delà Haitşeng şi numai 15 mile spre sud delà Liaoyang. Haitşeng în general nu este potrivit pentru defenzíva, din causa că armata III japoneza de sub comandamentul generalului Nodzu Vinerea trecută a luat Palingul.

Londra 30 Iulie. La Tokio se ocupă lumea serios de căderea apropiată a Port Arthurulul. Din cercuri bine informate se vesteşte, că Japo­nezii vor căuta să tragă foloase mari din această izbânda aşteptata, împingênd pe Ruşi până la rîul Amur. După terminarea rësboiuluî Japonezii nu vor ţinea ocupată Mandşuria, ci se vor în­destuli să tragă din această ţeară aceleaşi foloase, pe cari până aci şi le-a asigarat pe seama el Rusia.

Colonia, 30 Iulie. Lui »Kölnische Ztg. € i-se scrie din Petersburg : Conform ştirilor autentice naintea Port-Arthuruluï se află con­centraţi 50.000 soldaţi japonezi. Artileria de-o-camdată tace. Japonezii ridică noaptea şanţuri şi îşi aşează tunurije.

Londra, 30 Iulie. Agenţia Reuter este infor­mată din Cifu că după ştirile aduse de refugiaţii Ruşi, contra torpilorul Rus Locotenent Buracow şi doue alte contra torpiloare din escadra delà Port-Arthur au fost bombardate în ziua de 12 Iulie de torpiloarele japoneze şi cu totul distruse.

BeHin, 30 Iulie. Se telegrafiază din Tiotsin ziarului Berliner Lokal Anzeiger că Japonezii pregătesc un atac general contra lui Port Arthur vend la dispoziţie §0.000 oameni.

Londra 30 Iulie. Agenţia Reuter află delà cartierul generalului Kuroki, cu data de 13 Iulie, că după toate aparenţele, o gravă epidemie de friguri şi disenterie bintue printre trupele ruseşti*

* După un specialist din „Die Zeit". Nr. XXXII :

Stăm în adevër în faţa hotărîrci celei mari în Mangiuria, ceea-ce pentru specialişti e un adevër, ca să zicem aşa, ce se poate pipăi. Ceea-ce părea la Japonezi şovăeală, aproape sfială, era numai pregătire, cugetată bine şi bine îndreptăţită. Acuma armatele japoneze sunt grupate pentru lovitura tacică, unite sau cel puţin în stare a lucra împreună şi în vecină­tatea duşmanului. Putem zice c i n'au sosit prea târziu, deşi târziu. Căci armata rusească, pe cât se pare, nu s'a folosit de pauza ne­aşteptat de lungă, ca să facă ce trebuea făcut: concentrare, înaintare spre Nord, poziţie de luptă nu prea cu prevederi nefavorabile şi re­tragere asigurată. Generalul Kuropatkin, de altfel cu judecată rece şi prevezător, a urmărit, cum o să se arate curênd, în situaţia în care se afla, prea multe şi prea mult; e de crezut c'o să plătească scump. Pe Port-Arthur nu Pa scăpat şi nici n'o să-1 scape, cu toate insinuă­rile luî Alexief şi postulatele delà Petersburg. Şi nu e în joc numai o cetate, ci însăşi armata în campanie, care e mult mai preţioasă de cât zidurile de piatră şi turnurile rotitoare ; armata e ameninţată cu înfrângerea, cu o retragere de-o-potriva unei fugi; ba, după împrejurări, chiar o catastrofă.

Atacul lui Keller contra armatei lui Kuroki s'a făcut, evident, cu puteri concentrate şi la vremea cuvenită ; dar a dat de puteri supe­rioare şi n'a reuşit. Pare a fi fost cea din urmă încercare a luî Kuropatkin de-a se descurca de îmbrăţoşarea ameninţătoare, de a rupe re­ţeaua, care se întinde prevestitoare de nenoro­cire în jurul armatei ruseşti. Un atac repede al lui Keller şi îndată o izbitură ca rëspuns delà Japonezi; cel dintâi zadarnic, al doilea în adevër nu încununat cu isprava totală, dar to­tuşi reuşit. Şi data aceasta Ruşii, se vede lim­pede, s'au bătut, îndeosebi şi foarte vitejeşte. Lupta a ţinut aproape cincî-spre-zece ceasuri — dar ceea-ce e peste putinţă, nici nu trebue să voim şi nici să pretindem.

Rolul de căpetenie în lupta ce se aşteaptă, îl va avea centrul japonez; ca şi în i8o,4, ho-tărîrea o să se dea cam Ia Simucen. Mersul Japonezilor spre Kaiping, care a fost trâmbiţat în toată lumea, a avut de scop să înşele pe Ruşi şi încercarea a reuşit. In vreme ce Ruşii îşi întorceau luarea aminte într'acolo şi înain­tau ca să se împotrivească, Japonezii au lăsat în faţa lor numai o diviziune în front,_care s'a întărit cu şanţuri, ear celelalte trei diviziuni s'au furişat prin dosul munţilor, la dreapta, gata a ataca din sus, sub generalul Nodzu. Deci s'au împreunat pentru lupta hotărîtoare, în centru, 5 diviziuni şi 3 brigade de rezervă. Inkau şi Niucivang vor cădea delà sine, ca nişte fructe coapte, în manile Japonezilor, dacă izbuteşte atacul asupra Simucengului.

De ce folos le poate fi pentru Ruşi, în aceste împrejurări, poziţiile lor aşa de extra­ordinar de tari la Daşiciao şi la Haiceng, când îşi aveau frontul spre Kaiping ? Da, dacă duş­manul te-ar ataca tocmai unde vrei şi doreşti, şi unde. numai pentru-că vrei şi doreşti, crezi c'o să te atace ! O armată trebue să ştie a ma­nevra ; o mişcare bine condusă înseamnă mult mal mult decât fortificaţiile cele mal dibace. Mijloace auxiliare nu înseamnă mijloace de mântuire, de succes.

Generalul Kuropatkin va vedea în sferşit limpede ; prea mult a făcut recunoaşteri şi poate a stat în aşteptare mal mult decât putea şi trebuia — ar fi aproape o minune, dacă ar scăpa cu pielea teafără din primejdia, ce l'a sosit atâta de aproape. Multă vreme au fost pentru densul taine, dar, cum se ştie, tainele nu sunt de loc minuni.

Rusia ar face însă bine să tragă din si­tuaţia de faţă încheerî atât militare cât şi po­litice : n'are nevoie de conflicte noue, de duş­mani noi, înainte de a fi isprăvit conflictul cel vechiu, cu care se luptă de atâta vreme piept la piept.

вЬЬ ,9iluí 8! eb sieb иэ .ЫоіиЯ íuíuieiMieg Іоіэііівэ

sul sëu de Joi, la recercarea guvernului ïiirnéez, éeciara 4 "c'a nu b 'este învoit să 1 fe-Vöace 4 epistolele adHesate • episcopilorífran­cezi Laval şi Dijon.' c i : se 'îndestuleşte'- să .dea 'numai desluşiri pentru a apăra conţi nutui '.epistolelor. Prin provocarea^ ; m a | re­centă . a episcopului fraacez Le Nordez perrtru a se présenta la Roma, raportul cfintrë Vatican' şi"'g'Üvferijúl francez à' d!éVé-nit si mal încordat. Consiliul ministerial fran-

fără iamâiiare a relaţiunilor diplomatice din­gte Francia şi ^ u r i e : o^uumt . э і в і т э з ю о э -эі iş- эііавіоѵеЪп і'эЬ*ѵэпц UJ uaiq un ѢЩиІ

A m e r i c a ş i R u s i a . Departamentul statului american a ; trimis guvernului rusesc o notă, în care pune- îhfrebajfea" 4ac$ţ ' va­porul pernsan MAra.bia< al unei l i r şe . ame-ricane, capturat de eàtrè flota, rusă delà Vladivostoc este deja eliberat dri ' nii. Gu­vernul rusesc a respuns, că n'are nici o ih-formaţiune despre confiscarea vaporului »Arabiac de oare-ce flota rusă încă nu s'a

.rentors la Vladivostoc. Tenorul notei ame­ricane a fost foarte moderat, care even­tual Conform necesităţii se ^a putea înăspri. ВІ s? э ів ітээпоз :ізял* !:> ,}пэВіѵэ ,-.;oâî .s'a

M i ş c a r e a m u n c i t o r i l o r a m e r i c a n i . Situaţia fabricelor de conserve de carne să ameliorează în urma împregiurâril, că se aplică la lucru muncitori neorganizaţi şi de aceia, cari au eşit din grevă. Posesorii de (

fabrici au declarat, că causa pentru^greviştî este perdută.

A n g l i a ş i B u s i a . Lui Reuter-Bureau i-se anunţă din Petersburgs că ambasadorul j englez a protestat formal contra confiscării vaporului «Knight Commandur», deoare-ce

•pe basa tuturor principiilor de -drepte inter­naţional o atare procedură n u se poate

justifica. I Jj Ц I.

M a r o c . Conform ştirilor sosite din Fez, sultanul adună afară de oraş o mare armată. Faptul acesta nie îndreptăţeşte să presupu­nem că sultanul probabil voeşte să păşească, energic contra pretendentului de tron. carè în districtele Tazza şi Udia a început de nou acţiunea sa.

s . ~ ~ ~ ~ / ;-J

-Biîxa 'эЬ іі?в T o : 3>uî;xoq „ п б т і л э і о п і і м г з э е brii-, t%n: Ii ARAD, 1 August 1904.

părintelui vicar Vasile Mangra, cuprinzênd se n te lege minciuni , caiumnii ?i intrig) în cari se recúViO^c Uşor autorii. Maffia va se zică tot mai trăeşte.

'In '.'notiţă üb àflrm'a 'ca ( (ărintele 'vicar Manqra a fost Însărcinat Cu cbndticérea cpnzistörului ''din 'Árad7 îh absenta 'P.' S. Sale, şi se fac ap6ï cuvintele concluzii rnaglăşiste. Afirmarea 'se nţelege p .o- min­ciună, concluziile perverzităţi. Ziarele din chestiune se pot felicita' de bcolabotatorii 4o*u э:< о э э э лоІіхэпоавС ißin

r i Din саща Sf. sărbători ae mâne N-tul

proxim al farului nostru va apărea numai Miercuri la amea\. . , (

— Regele la venătoare. Din Eisenerz se te-•legrafează cu datul de 28 Iulie: La vânătoarele

cari au avut loc erl aici s'au făcut două goane şi anume în Zirbestein şi Gföll, ear-azi o goană în Galleiten. Cu aceste ocaskmi au fost prinşi 3>este tot 40 de selbăticiunl, între cari 32 cerbi. Monarchul a puşcat 6 cerbi straşnici. £,La 2 ore şi \ Monarchul însoţit de suită, s'a rentors la Ischl.

— Patru sute jughere de pădure arse. Din Kőszeg se vesteşte:, In pădurea de brad a capitlulul s'a iscat în mod necunoscut pân'acuni un foc, care a nimicit 200 jughere. Focul a tre-j eut apoi şi asupra pădurilor din apropiere ale contelui Eszterházy Sándor, unde asemene au ars 200 jughere. Paguba se evaluează la mai multej

> mii de ; coroahe.

— M a f f i a pe l u c r ü . In mai multe! ziare maghiare din Budapesta a apărut în| aceeaş zi, aceeaş notiţă, îndreptată împotriva|

Prăbuşirea unul rector de universitate tn prăpastie. Despre acèidèntul'de-pe G&feelhorn anunţă agenta telegrafică.-din Zermatt: O so­cietate de càjëtarï austriací, constatatoarei dintrp d^m<i şi trei domni ş i doi călăuzi, a noştat la 27 Iulie îh.hpţetul „Tfiftalp". Ziua următoare'voiau să 'urce muntele .Obergabelhörn care are o înăl­ţime de40§Smetrfi. Turiştii împărţiţi în-rtreî grupe, şi legaţi de funii voiau să înseapă.ufccarèa. Na^ inte păşia profesorul şi rectorul uuiversităţiî din Innsbruck Dr. Demelius, călăuzul Dera.bljj lqr ,щ urmat dama ş i celalalt călăuz; Ia urmă Ficker 1 şi al treilea turist. i P ă n l ' l a înălţimea de-circa 50 metriVa.u mejrs în pace. Alţupjcţ^veau şă.^treacă _редЦ un colos de stâncă. Mai nainte se urcă că-lăuzul^Dembl aşezându-se bine pe e l ca se ajute şi urcarea Celorlalţi. După el a încercat profe­sorul Demelius să se urce; dar atunci peatra s'a desprins răpind cu s i n e pe profesor şi călăuz în adêncime. Celorlalţi turişti nu li-s'a întêmpiat n i ­mic, dar au remas încremeniţi la scena oribilă ce s'a desfăşurat naintea ochilor lor. Vestea a fost dusă la Zermatt de cătră uniturist, şi imediat a plecat la faţa sinistrului o comisiune condusă de doctorul Seiler.

эТіпэЗка .••ѴЛЫ\\\*ѴУІѵл eJsol а э 'п*ш щ iiwtoi U r m a ş u l l u i P l e h v e . Lokaían-

zeiger din Berlin areŢinforma,ţiunî, c ă , m i ­nistru de interne inter imal în locul lui P l e h v e a fost numi t . sena toru l Durnovo,, care până act era asistentul lui P l ehve .

— Ţarul la îninormêntarea lui Plehve. ' Este hotărît.ică iuneralíúe lui Pl eve să se facă cu ono- • ruri extraordinare şi .excepţionale. Ţarul voeşte cu toate încercările ce seja^c de a-1 abate d e l à ho-> tărîreasa, să i-a parte în'persbanà la înmormêntare,! însoţind carul funebru până la groapă. La cuvintele! de solicitudine ale consilierilor s*î, că atare în-t r e p T i n d e r e este împreunată cu pericol, Ţarul ai rëspuns : „Ei (Plehve) a fost atât prietinul meu,' câ.t şi sfetnicul meu cel mai preţios ' - '

— Un atentat asupra Ţarului \ In cercu­rile curţii ruseşti şi ale guvernului imperial, pe cum şi în familia ţarului domneşte o nespusa a-gitaţiune, fiind temere geueralà, că în contra Ţa­rului este proiectat un atentat. Anume Ţarui a primit zilele trecute trei epistole- ameninţătoare, în cari în fiecare se cuprind numai cuvintele : „Zi­lele tale sunt numerale ! — Comitetul revoluţio­nar." Ţarul este formal închis şi păzit cu ochi-de Argus de cătră un regiment de detectivi. Se zice, că ţarul Nicolae este sufleteşte atât de deprimat în cât cei din jurul sëu au serioasă so-

- licitudine pentru starea sănătăţii lui. — Fapte Jidoveşti. In ziua de Joi 15/28

Iulie a. c. doi fii de ai lui Israil al căror nume nu-1 ştim încă, dar cari de bună samă sunt din cercul Vaşcoului, venind cu trenul delà Beiuş spre Vaşcou, au insultat pe un tinër inteligent român în modul cel mai barbar, dovedindu-şi în faptă, uralor faţă de gojiim. In vagonul, în caro călătoreau cei doi jidani şi tinërul, care e un tinër modest şi blând, să zice că au fost mulţi ţărani români, dar nici unul n'a ştiut puae la locul lor pe perciunaţi. Lasă, că va veni vremea şi nu peste mult, când să vor trezi şi Românii din cer­cul Vaşcoului şi vor înfiinţa societăţi creştineşti de consum. Căci aşa nu mai merge. Jidanii să îmbogăţesc şi ies din piele. Acum au insultat pe un tînër român, în zilele trecute un jidan aq azistat la licitaţiune pentru prevaricaţiuni de pă­dure şi a cumpërat vitele delà pa'ru creştini pe un preţ de nimic. Fapte Jidoveşti ! Şi până va veni vremea să ne curăţim de aceşti perciunaţi înfiinţându-ne doritele societăţi voi fraţi Români cumpëratï delà fraţii voştri creştini şi lăsaţi p( jidani şă cumpere el unii delà alţii. Şi apoi se vedeţi, că nu le va mal veni pofta de insultat ş nici dor de licitaţiune:

. i c iHTißO 000.08 -ii}isoq>íiíi fii bflftv Д

— L u p i î n C o m i t a t u l C a r a ş - S e -f e r î n . Din гогаипз \':<Іей-Мнгс dirvcórl-i--tâtul jSèy'eriniiluï "'щ; se''1 .sçtjrù uripâtoarel 'ê ' : Econpbnu! ïop : > .Vadiciàii ş ^ i ţ / d u ş ,çail ca1

dei ссиии»^иІЯк păşune îa^livada din,, aprov piereá pădureî'er-ari>âfte'din 'hotarul соговпег', XèriQB i^a^raSät ^ Ч г й ^ е й Л , 4mg"uri, înfor*

trezit din tsun№^e^ja^siraeztt l i .^p<>p ţ i î de rîncMezate-şi P o p o t e " de caiy. E i i n d afttfă la poar ta , uimit a vezut . că din nara : si i>t>ra

; Ä ^ # i l ^ # ^ - . 4 w v : Â t u r ^ r ^ d i -'сіап(рѴч^ир,ип^рД\ Яті^агррТат^ ,^ca,..,.şi-ş trezit fiii din s o m n , ş i îna rmându-se cu coase , furci şi t o p o a r e au plecat la c â m p să v a d é de ceialali cal, dacă .este . a c o l o L a сЩРШ Щ # 0 p W f f p ţ e tot f icroasă şi zgudu i toa re pen t ru dênsiï ca 'oameni ma i " sé râc î : ; b f № 'de 'lupY"sfâşia calui, ruperid bucăţ i din.'rip.Biíül .animal şi fugând cu ele în 'p%aure,,ţ,Jc1ln^' sraiâiRË ba vinè cine-va sâ J 'Te'c'óntúrtíé'tiri}steaMsr strice pofta de mânca re . . Bieţii o a m e n i n 'au aflat, decât câte-va p ă h f diri' calin lor . / 1 Es te de dorit , ca : autori tăţ i le comita tu lu i 'sä 'facă' o v e n ă t o a r e , ca să a v e m pace de aceste bestii cel puţin уага. ! ; , n . , ) ( i j ( v b ^

— Tolstoï despre Cehov. Contele Leo Tolstoi se rosteşte asupra nuvelistului decedat Anton Cehov în chipul u rmă to r :

„N'am' rostit discurs asupra lui Cehov. pentru-că consider orl-ce demonstraţiune de superfluă. Din causa asta am refusât şi în vira­rea lui Turgeniev la timpul sëu, de a m i ргё senta r la 'sërbatoafea Puskin. Insă dacă intere­sează pe cine-va părerea mea asupra lui Ce­hov, atunci pot spune următoarele :' Cehov a fost un artist incomparabil de mare, pe care nu numai Ruşii, ci şi alţi oamenY l'au putut înţelege. El a fost unul dintre acei'scriitori rari, cari de mai niuite-ori pot fi ce'tiţr. El a creat noue forme ale scrierii, pe cari pân'acum nn le-am vëzut la nime. Moartea lui Cehov este pentru noi mare perdere cu atât mai ales, cu cât în e! am perdui nu numai un artist incom­parabil de mare, ci şi un bărbat cu inima deschisă, si onest.

.Bi«Toci шь тѳй ' іончоіча'»!*' . яіві ni (iln'i втпЪ іЬ — Divorţ după 19ani:de căsătorie. Nainte

cu doue zeci de ani fàcênd tinerul conte nefericit Batthyány István la Baden cunoştinţa unei bo­gate jidance din Tornya cu numele Schosdergnr Ilona, în scurt timp aluat-o în căsătorie pe noua Iudita, mândră că a ajuns şi ea să fericească cu graţiile şi frumseţa ei pe un Olofernes maghiar. Dar jidovoaica nu de aceea s'a măritat după un aristrocrat maghiar, ca să ajungă poate contesă ori la bogăţie, căci averea tatălui ei era destul de eonderabiiă pentru a impune şi unui conte, — ci pentru-că spera să facă un bun serviciu Isra-ilului promovând în modul acesta interesele nea­mului vagabond. Ce superbă idea ! Să ajungă po­sesiunea Batthyányilor de sute de ani pe manile veneticilor perciunaţi ! !

Căsătoria n'a fost fericită : contele ş'a prins nevasta la 5 zile după cununie în relaţiuni nepermise cu un tinër advocat ovreu din capitală cu numele Rosenberg, cu care contele implicân du-se în afacere cavalerească, a fost omorît în duel în Timişoara. Condiţiunile erau foarte se­vere: descărcarea de 6 focuri avansând tot de atâtea ori cu câţi-va paşi. Aşa s'a întâmplat că la îm­puşcătura a şeasa contele lovit în frunte a căzut mort la pământ. Ştim, că ucigaşul Rosenberg a fost condamnat la câţi-va ani temniţă de stat, partea cea mal mare a pedepsei însă i-a fost ier­tată din partea monarchului, intervenind la rege însuşi părintele contelui omorît în favorul uciga­şului pentru a fi graţiat. Pe timpul acesta s'a năs­cut cunoscutul cântec maghiar, în care atât de elementar şi întru cât-va cam dur erumpe indig­narea şi dispreţul pentru rasa recipiată :

Ergerberger Schossberger Minden zsidó gazember...

După întâmplarea aceasta cu sferşit atât de tragic pentru tinerul aristocrat, vëduva tineră la doi ani după moartea soţului ei a'a măritat după un proprietar de fabrică din Brünneu nu-

i 41

Pag. 5. „ T R I B U N A" Nr. 1 3 7 .

mele br. Ofî'ermann, cărui î-a adus 80Ö.ÖOÖ îl. zestre. Din căsătoria asta s'au năsgut trei copii, dintre cari dovite fete sunt deja mărţfcfe ; t ö a t e

j astea căsătoria n'a fost fericită. După»o veţuire de 18 ani baroneasa a i intentai proces de divorţ băr­batului ..ei prin advocatul....Stiller Мб¥ din Buda-pestaf PetiţSmeaailele asfea a sosit la tribunal, ţa aceasta baroneasa se plânge şi de faptul, că bărbatul eî nici'interesele zestrei nu i-léa întors, aşa că şi spesele ereştereî copiilor le-a purtat mama ei. Mai departe baroneasa urgentează des­facerea căsătoriei şi din motivul, că bărbatul ei a „vătăftatigravigatorinţaSe sale conju3ale"fi | |causa asta wibiinaltfrva pune o zi de pertractare pen-tru ^împăcarea păreehei învrăjbite, ear dapă asta nu va reuşi, atunci tribunalul va pronunţa di-

JTOrţ&l.ak ftemiownÄii jlo'0 n bis : эгпппв щ m Manevrele române. La manevrele române

care se v o r face anul acesta în Moldova de sus, äu anun{ät până acum c'a vor asista A. S. S. locotenentul, colonel Duce de Teck, ataşatul mili-al Angliei ; d. colonel Leontien, ataşat militar al

'Rusie1! d. Pellaiin, ataşat militar al Francfeh", şi d. căpitan, Hammerstein, ataşat militar al Germaniei.

— Funerari i le lui Krneger. Trenul care a adus diu Elveţia rămăşiţele pământeşti ale lui Krife§fr(fa/so/it j j a / й ^ а д а ^ ţăr£ incident şi a a 'fost primit în gara de o mulţime enormă.

S'au depus coroane din partea tuturor s o ­cietăţilor, dintre care una superbă din partea Reginei şi a Scitului seu1,-' şi alta a preşedinte-htfíStáirP/ідагеіРмеа d e d i c a ţ i ^ Ai luptat pentru cauza c e a bunu . f > * j l iy

InmormêrAàrea s a 'făcut cu mare pompă şi în asistenţa uneî mulţimi enorme.

-i- Misen! miiiistáruldl de 'ex terne al mi­nistrului francez. La Paris , după cum spun ziarele franceze, s'a construit un comitet care

oiàa^prmçzc un muzeu al ministerului de e \ -I terne.

Fac parte din societste cei inâî mulţi d i l -tre diplomaţii străini acreditaţi la Paris .

Museu! conţine, pană a c u m 4 i n t r e alteljţ, desemnul alegoric al Împăratului ^yilhelm având ci t i t lu: . „Popoare ale Europei , păstraţi bunurile voastre ce''e maï scumpe".

în"acel 'museu se mai află şi condeiul care Bismark a iscălit armistiţiul şi prelimin] rite păcei, după rësboiul din 1 8 7 0 — 7 1 .

— Situaţhme şi rudenii. Cancelarul G maniei d. de Bülov, după cum spune Ga-zeta reneî, are o înrudire foarte numeroasă. Nu î n administraţiunea publică sunt 80 de. rude Contelui de Bülov, iar totalul rudelor se ri< la 470.

A c e ş t i a , mândra de зііпа{іипѳа şi repu ţiunea rude! lor, s'au hotàrît să se întrunească într'un ospăţ de familie spre a serbători pe rulaj lor ajunsă aşa de sus.

— Noua capitală a archipelaguluï Pm-lippin. Din New-York se raportează, că guvernai

[Statelor-Unite Americane a decis, să mute [reşedinţa într'un alt oraş al insulelor, căiţe: ifchnpropunerea secretarului de stat din mi-nisteriul de rësboiu Taft probabil va fi oraşul Bognio. Bognio este de présent o mică locali­tate, care se află la o distanţă de 155 Klmetri de Manila, actuala capitală a insulelor. Ameri­canii însă consideră locul acesta ca foarte potrivit; fiind pe un teritor foarte mănos, şi situat pe un: platou sănătos. Cele mal multe ziare americane însă nu sunt îndestulite cu alegerea nouel capi­tale, ci Montalban cari se află pe coasta nordică a insulei Luzon.

— 1 Aíexeiev şi Kuropatkin. Nu mai suferă nici o îndoială, că actuala campanie a Rusiei se va termina cu u n scandal european, plus o ruşi­noasă înfrângere în îndepărtatul Orient. Şi încă scandal cum n'a mal fost ! Deja de demult se vor­beşte despre niscar divergenţe şi contraste, cari, ar fi existând între generalisimul rus Kuropatkin şi vice-regele Mandsuriei (!), satrapul Alexeiev, un prototip,-de stupiditate şi imoralitate. Aceste con­traste îrr timpul din armă, se vorbeşte, că întru atâta s'ar fi ^înăsprit, încât 0 acţiune comuna a ambilor întru salutea şi onoarea patriei lor ajunse acum din graţia tiraniei la grea încercare, pare a fi cu desăvârşire exehisă. Aceşti doi soldaţi su­periori rivalizau şi pe timpul când Kuropatkin; era încă ministru de rèsboï. Acesta era un con­trar pronunţat contra politicei de expansiune în; Asia extr&ma •'aparţinând acelora, cari consiliaţi pe^

.f»«*hli»-if=»ntf neoi • IWn*n ,j»mt .î.it"Hf)4H

• • • / . f. i u I A 1

ţa) în mbă binevoitor М"еѵасіЩе~татЬте~' suria, ţi să o recetfyzc Chinei, decât să-ţl atragă asupra sa ura ţi ctupnănia pukrilor ţi încă pe de asupra să se Implice întru rësbol nefast ţi superflu cu Japonia. In cercurile militare ruse deja pê atunci au fost cel mai sinceri bărbaţi în curat, cd ar mata rusă este mal pe jos de cea japoneză ţi ,că în unieventual conflict de arme, ea va jibitui'ă de trupele Mikaduluî.

Alexeiev însă şi noul favorit a! ţarului Besso-brasov au 'menât pe ţar tot mai adânc în aventura ce aceşti doi stupizi voiau să întreprindă în Alandşnria, umplând capul stăpânuluMor încoro­nat cu fel de fePgreeri despre un imperiu colo­sal, cum n'a mai fos tpe faţa pământului: delà Baltica şi Pontul Euxiri până la Oceanul pacific ! Dacă însă cel doi consilieri infernali în adevër ar fi pornit din această consideraţiune cu ade vera"t pâriotică şi mai puţin criminală, treacă meargă, dar sfatul lor diabolic n'a isvorit-decâ dm consideraţiuni de speculă ordinară şi afacert private josnice. Besobrasov adecă a înfiinţat deja de mai de mult o. societate pe acţiuni, cu sco-* pul explorării minelor şi pădurilor, la care socie­tate s'a făcut părtaş Alexeiev, un mare duce, şi chiar însuşi ţarul, care a întrat în şirul acţiona­rilor cu 7 . milion de ruble. Besobrasov, ca să tragă focoş ic f t se n n de inareJAn"3fceastă în­treprindere, căuta sa puns în serviciul acesteia politica Rusiei din Extremul-Orient, în opunere cu scopul Iu l Witte, Lambsdorff şi Kuropatkin.

JJrept acjçeaj a trebuit construită) linia feajată care j u r i tray.şrseaza^iberîa şi. Mandşiţrţa pâha Ja Port-Arthur1, pentru à atrage'în sferă lor şi Kbre f f t ' ae ábeea ' a trebuit creată o locotenenta îrf Malidşirm, pentru a dobândi compania ' Alexeiev-Besob-rasov un paşalic rentabil împreunat cu omnipotenţa unni-adevărat ţar în Asia extremă- Witte, care opunea resistenţă realizării scopului pervers al acestui consorţiu dublu, a fost trântit, ear K u ­ropatkin îndepărtat din mihisteriu.

Càhd erupsà rësboiul comandamentul suprem, peste' armata fu încredinţat lui Kuropatkin. Acesta s 'a ferit? să pTimiască, iiind convins de deruta Ru­siei. Inif'un memoriu generalul i-a expus starea deplorabilă a armatei ruse, încercând încă odată să facti pe ţar să pună capăt resboiulul cu Ja­ponia. Ţarul însă a persistat pe lângă pasul făcut zicênd lui Kuropatkin: „ hu iţi poruncesc sa pri-meţtl comandamentul".

In urma asta Kuropatkin a primit de sîlă şi â~plecat, chiar aşa, cum a fost sifit să primiască comandamentul suprem asupra armatei austriace de Nord generalul Benedek în campania austro-prusiană delà 1866, în care generalul austriac a vëzut că Austria va; suferi o, teribilă înfrân­gere. Nu este nici o îndoială ca şi sfîrşitul lui Kuropatkin va fi acelaşi ca şi al iui Benedek. Deja nainte de asta cu câte-va septămâni generalul ar fi presentat Ţarului un raport urgent, în care el

manda în mqdul cel mai piegnant încheierea il cu Japonia. Se zice, câ ŢaAri şi; în ifrma elor înfrângeri ale armatei r u « J a | m 4 ѵ | У ^ а ! ocupe cu acest gând mai de aproape. AléxVjev

însà a tras dungă peste părerile lui Kuropatkin: aducênd cu vorba pe Ţar până acolo, că acesta! a rupt raportul lui Kuropatkin în jucaţi, adoptând pe al lui Alexeiev, care recomandă continuarea resboiulul până la ultima consequenţă. Pe ra-! portul Iul Alexeiev atunci a scris cuvintelö: „Pen­tru prestigiul Rusiei în Asia orientală ultimul, om ţi ultimul copecu !

Moartea unui oficer de m a r i n a amer ican la Tr ies t . Din Tr ies t se ves­teşte , că u n oficer de m a r i n ă a m e r i c a n al! flotei ce s ta ţ ionează la Tr ies t , cu numele . J a m e s dement a mur i t de tifus abdominal . ; P e vasele a m e r i c a n e au fosï preste tot 6 caşur i d e îmbolnăv i re de aces t m o r b de ­veni t a c u m , c u m se vede , ep idemic .

— Demisiunea generalului Négrier. Cum anunţă „Echo de Parisu, generalul francez Négrier ar fi presentat Mercuria trecuta demisia sa. Ziarul asigură, că el a motivat pe deplin petiţiunea sa cu împrejurarea, că a constatat, eă starea efec­tivă a divisiunilor dislocate la hotare este cu mult, îndărătul cifrelor normale. Négrier nu este îm­păcat cu această stare a lucrurilor şi de aceea s'ar fi decis să demisioneze. Drept aceea şi-a în-j trerupt subit căletoria sa de inspecţiune şi a ple cat la Paris pentru a cere punerea sa în dispo-nibitate. I / / . , ( !

— Earaşî originea tu i Kurokf.~Am dat şi noi în numeral din urmă după un ziar parisian invenţiuneaKmai noua cu privire lajpriginea lui Kuroki Ziarui francez contestând simplu originea

originar Acum .se adauge o altă versiune la cele multe de pân'aci, şi t anume din Berlin se declară de ne-adeverată informaţia,"ziarului francei, dèbare-ce un nepot de al generalului cu numele Jakosasa Ösimä, care îşi face studiile i a Berlin, afirmă c(à unchiul sëu este fiul unui nobil polonez. Numere părintelui generalului era Kurovsky. caré după marea rescoalâ deia 1831 a emigrat. Kurovsky à petrecut cât-va timp la Paris, în Turcia, şi' în firte a ajuns ca legionar olandez pe insula Borneo. De aici a ajuns în Japonia, unde s'a şi căsătorit. Fiul acestuia este generalul Küröki, care- numai de aceea îşi scrie numele Kuroki şi'hu Kurovsky, pentru că Japonezii nu pot pronutiţa numele po­lonez. Acest Kurovsky ar fi spus pe patul de móa+fce fiului seu aceste interesante cuvinte: '

— Tu poate te vei ; putea rësbuna odată asupra Ruşilor pentru oprimarea naţiune! polone.

— Omorît de o muscă. Pe C. Kratzl, Ш-rigentul orchestrei delà orfeu'l-Ronacher în Viéna, înainte cu câte-va septëmânï îl pişcate de braţ o muscă, la ce braţul a ! început să se umfle şi să-1 doară cumplit, aşa că în urmă a trebuit să consulte medicii. 'Aceştia au consta­tat intoxicarea (inveninare) de sânge şi i-au spus că numai tăindu-î jos braţul pot să-1 scape de moarte. Kratzl nu s'a învoit, ear boala i-s'a desvoltat tot mai mult, aşa : că Duminecă neno­rocitul a murit. ? N к і і ,*іпыпвЬч i

— Fur tuni . Duminecă după ameazï s'a deslănţuit asupra Parisului o furtună groaznica. Intunerecul era atât de mare, încât a trebuit să se aprindă luminile.

Din Ilinois (America) vine ştirea, că .0 te­ribilă furtună s'a descărcat Marţi în aceasta zonă şi a apucat pe drum trenul de pasageră de pe linia Chicago-St.-Louis, pe când se apropiase de Oakford. Trenul era plin de pasageri şi alerga cu toată iuţeala, când fu prins descentrai învâr­titor al tifonului. într'un moment grelele va­goane fură ridicate afară din linii şi precipitate delà o înălţime de 15 urme rostogolindu-şe unele peste altele. Călătorii spăimântaţi fură aproape toţi călcaţi, răniţi ori omorîţi. Vre-o 20 au su­ferit contusiuni şi răni foarte grave şi se'află pe moarte! Conductorul vagonului de bagaje a fost ucis pe loc şi împriegatul ataşat de poştă primit lesiuni interne foarte grave. гіэто^тпішгтіГггго , Tij?T> Trmoq ; і і | в т iţ - і п и п іпаг

Ч • '• I ' —

nil U bii •

ialiKij n i b

Societatea » Transilvania <, publică con­curs pentru ziua de 1 / 1 4 Septemvrie 1 9 0 4 , spre a acorda un stipendiu de 8 0 O lei anual destinat studiului medicineî, filozo­fiei sau comerciulul, la una din facultăţile de medicină, filozofie, sau academia de comercl ale Ungariei.

Cererile se vor adresa Presidentulul Societate! G. Missail, în Bucureşti strada Graţioasă 2. V. însoţite de următoarele acte :

a) Diploma de bacalauriat. (Testimo­niu de maturitate) în original.

b) Un certificat medical, constatator ca concurentul nu este atins de nici o infirmitate sau boala cronică.

c) Un certificat de paupertate delà autoritatea comunală locală légalisât de notarul public.

Este bine înţeles, că stipendiul nu se va acorda, de cât aceluia dintre concurenţi, care prin actele cerute va proba că are note de studiu superioare celor lalţl con­curenţi.

Cererile venite după data ficsată mal sus, nu vor fi luate în seamă.

Bucureşti, 16 /29 Iul ie-1904^1

6 „T R I B U N A" Nr. 137

F e l u r i m ï . Ploi artificiale. Origina acestei curioase

metode de a face să cază ploi după voinţă, nue de loc americana, cum s'ar crede, după zel 1 cu care se practică în continentul de care ne des­parte oceanul Atlantic ; este curat franceză. Ceî cari a contribuit la inovatiunea şi punerea în practică a ploilor artificiale, au fost aproape toţi francezi.

Aceasta descoperire, a pornit delà observa-ţiunile militare, cari au vëzut, în mod constant, că zilele ce urmează după exerciţiile de tir, cum şi în zilele de rëzboiu, seara s'au dimineaţa ur­mătoare se produc ploi. Ast-fel amiralul Forbin, celebru marinar din secolnl lui Ludovic al XIV. avea obiceiul să risipească norii, ce se formau prea aproape de bastimentul sëu, prin focuri de tun.

Marchizul de Ghevrier se servea, încă din timpul restauraţiunel franceze, de tunuri aşezate în munţi, cari prin detonaţiunile lor, făceau să se spargă norii şi furtunile.

Toate aceste fenomene se produceau după-cum a constatat-o şi controlat-o Arago în 1837, în virtutea faptului că prin putemicile exploziuni de iarbă de puşcă, se produce amestecarea pă­turilor de aer superioare, cari sunt mai reci, cu cele inferioare cari sunt mai calde, din care cauză vaporii de apă din atmosferă (norii), se conden­sează dând naştere ploilor.

Acest fenomen, fiind dar demonstrat com-plectamente, s'a pus în practică în America, prin exploziuni de carture de dinamită în baloane cap­tive.

Procedeul e foarte simplu. Cartuşul de di­namită delà nacela balonului, e pus în contact cu un fir metalic, prin care, cu o maşină de in-ducţinne de pe păment, se poate trece un curent electric ce va da foc dinamitei. Atunci se pro­duce detunaţiunea, norii se condensează şi în­cepe să plouă.

* Cari pomi sunt mai expuşi trăsnetului ?

Este cunoscut, ca pericolul trăsnetului este cu mult mai mare pentru stejari, decât pentru fagi. Experienţele şi cercetările făcute până acuma au dat următoarele resultate :

Pomii cari conţin mult aleiu sunt foarte mult asiguraţi contra pericolului trăsnetului, pe când pomii sëracï în oleiu şi bogaţi în scrobeală, sunt expuşi trăsnetului. Pomii, cari conţin mult oleiu sunt nucii şi fagii ; pomii cari conţin puţin oleiu şi multă scrobeală sunt stejarul, salcia, plopul, paltinul, alunul, liliacul, ulmii, frăgarul, păduce-lul şi frasinul. Dacă punem acuma pomii după gradul de pericol căruia sunt expuşi din partea trăsnetului, găsim următoarea ordine :

Mai scutiţi de trăsnet sunt nucul şi fagul ; ceva mai expuşi trăsnetului sunt moliftul şi tisa ftaxus), pericol mare oferă bradul, ear cel mai mare. stejarul, salcia, plopul şi toţi pomii mai sus înşiraţi.

Nr.

Bibliografi i . din Revista ..Convorbiri Literare"

are următorul cuprins: La ziua de 2 Iulie ( 1 5 0 4 — 1 9 0 4 ) . — D. Onciul. Homer: lliada, cântul XI (trad. în hexametri) — G. Murnu. Spre Cotestî (novelă). Duiliu Zamfirescu. Stana 'sdramă inedita în versuri de elena Văcărescu, tred.). D. Nanu. Studii şi notiţe filologice, VIII : sufixu-ie — Sextil Puşcariu. Namouna (poezie orientală de Alfred de Musset, trad.). N. Vo­lenti. Din Rucăr, (roman). — Ciru Oeconomu. Gruea la 'nsurat (baladă populară) — E. Hodoş. Din Cronici (poezie). — Al A Naum. Ceva nou despre mama iui Ştefan-cel-mare. — N. Iorga. însemnări de pe manuscrise vechi, II. — V. Pârvan. Wilhelm Doerfeld (schiţă bio­grafică). — G. Murnu. Amurg de vară. Cântec (Poezii) — Al A. Naum. Primăvara. Toamna (poezii). — N. Volenti. Ce-au făcut Universi­tăţile noastre ? (urmare şi sfîrşit) — E; A. Pan-grati. Consideraţiuni asupra „Geografiei econo­mice a României" de G. Gorciu, profesor. — I Constantinescu. I. Bianu, Momente culturale (notiţă bibliografrcăV Bibliografie

I I . \ Z .

Un domn din Budapesta voind su facă o surpriză unui bun prietin al sëu i-a trimis drept cadou o pasere. Prietinul s'a îmbucurat nespus la vederea minunatului „exemplar" dân-du-1 bucătărese} să-1 sucească gâtul şi să-1 pre­gătească pentru mâne zi la prânz. E superflu să mai spun că pretenuluT i-a căzut bine, la stomac carnea fragedă şi gustoasă a jivinei După câte-va zile vine la prietin domnul X care a făcut cadoul, îmrebându-1 dacă îi place paserea.

— Că-mi place ? Cum să nu-mi placă, când a avut carne aş) de gustoasă ! ?

— Ce doar ai mâncat-o ? — Natural doar n'oi ţinea-o în colivie să

o îngraş. — Nefericitule, paserea a fost un papagal,

care ştia să şi vorbească. — Ştia să vorbească ? Apoi cine e devină,

dacă n'ai grăit nici o vot bă?

E C O N O M I E . Arad, 31 Iulie.

Ministrul de agricultură, Tal-lián Béla în şcoala agronomică din Kecskemét. Ministrul de a g r i c u l t u r ă , Tallián Béla, zilele trecute a cercetat şcoala agronomică din Kecskemét ; cu acest prilej s'a dus şi la târgul de zarzări (caisil) de acolo. Têrgul se începe la miezul nopţii şi durează până la orele 5—6 de dimineaţă. La acest târg să adună negustorii de poame din toată lumea. Iată ce poate face hărni­cia oamenilor cari muncesc din rësputerï, ca sâ-şî îmbunătăţească soartea. Locuitorii din Kecskemét şi din preajma oraşului azi sunt cel mal avutl din teara noastră, ceea ce 'numai p o a l e l o r pot mulţumi.

INSERŢIUNI şi RECLAME.

Domnilor voluntari de ori ce armatură, trimite firma peniru

uniforme militare de primul rang ü lui

S c h ä f f e r H e n r i k ARAD, Al ldráSSy-tér (Casa Bing)

Nr. telefonului 208. 307

Uniforme şi ^ajustări complecte petrtru preţurile cele rmî efune şi » x t cutate foarte elegant

Stabiliment de Hydrotherapie.

„Wäl l i s chhof ." Staţiune de tren şi poştă Brunn —

Maria — Euzersdorf, 30 min. departe de Viena. ш

Arangiament modern (pe lângă hydrothérapie completă, băi electrice, de aer de soare, massage, eletri-sare, gimnastică svedă etc).

Preţuri moderate Cu prospecte şi informaţiunî mai de­

tailate stă la dispoziţie direcţiunea şi me­dicul stabilimentului: Dr. Marius Stürza.

CIOBAN si NÁDRA maestru z idar diplomat.

A R A D , Deák Ferencz-utcza 34 sz. Avem onoare a aduce la cunoştinţa p.

t. public ziditor, că sub firma de mai sus am deschis

un birou de zidire Primim tot felul de lucrări de zidii

şt anume: zidiri noi, transformări de zidir

vechi, construirea de frontispicil cu materie

ori fără materie atât în loc cât şi în pro­

vincie, pentru garantă de 3 ani.

Primim construiri de planuri, facer

de bunget pentru preţuri foarte ieftine.

299 . Cu toată stima : CIOBAN şi ÍNADRA.

I * . a îi . V . J > (Legelő sor Nr. 28)

este de vênzare o casă cu un mare intra­vilan în colţ.

Informaţiunî se pot afla în cancelaria advocaţială Dr KERTÉSZ MIKSA, Pala­

tul Minoritilor.

Ţ I G L E

mai departe ţigle pentru poduri de case 4 cm. de groase, ţigle pentru fântâni, ţigle pentru tr-'verse, şi orî-ce alte ţigle nece­sare la zidiri se fabrică în cantitate mare la stabilimente fabricel de ţigle şi cără­mizi delà Micalaca. — Proprietar al firmei

POLLAK SÁNDOR, — ARAD, BIUROUL CENTRAL. —

ARAD, Haltér Hr. 1. Telef. 206 şi 255 293

Condiţiuni favorabile de plătit, preţuri echitabile.

Ж

P r i m u l şi singurul institut (le specialitate p. spălarea ^

şi curăţirea rufelor al lui

m Ш Bettelheim K.

ARAD, Aulich Lajos-u. 2. Nr. Telefonului 184. Hl

ІЯ H mm

Editor-proprietar : George Ni chin Redactor responsabil : Іоаи Rnssu-Şiriaim.

Nr. 137. „ T R I B U N A" Pag. 7.

B A N I I Pe lângă modurile de plata de mal jos, prin Intervenţia biuronlni nostru se pot

căpăta împrumuturi hipotecare replăt ibile în anuităţi, pe posesiuni fonciare, oase In oraşe, mai departe credit personal preoţilor, oflcerilor, luncţionarilor de stat si particu­lari, come Sânţilor, industriaşilor şi pensionaţilor pe langä replătire in 5—SO ani, en giranţi ori Ara giranţi, in eel mai scurt timp şi pe langä cea mal perfectă disereţiune.

Remuneraţia noastră modestă numai dnpă ajungerea scopului, decursiv va fi plătită. Documentele necesare cancelaria noastră le câştigă pe propriile ei spese, cari

spese vor fl plătite asemenea decursiv. A) Favot urile estra ordinare'mal noi a împrumutul Hor câştigate prin

intervenţia noastră: 1. Informaţiunlle sunt ieftine. 271 2. Detragerl puţine. H. Depurările să descriu anual din datorie şi interesele vin socotite numai după

sumele reduse şi interesele şi capitalul se poate depura laolaltă. 4. După întârziere motivată de plutire, amendă nu se plăteşte. 5. La dorinţă după rate vine incassatorul acasă, ori se pot plăti prin chèque

postal nefranoat. B) Favorurile extraordinare a împrumuturilor noastre cu depurare

pe cuartale: I. Sunt foarte ieftine, pentru-că suma plătită la cuartal se detrage imediat din

datorie şi debitorul totdeuna plăteşte după starea faptică a datoriei interesele. 2. Cvotele aduceau un venit de regulă de 8% şi dividend a In urma oircnlaţiunil

uriaşe se mai poate urca an de an ; asemenea anual se escotentează. 3. Cvotele pe lângă abzicere prealabilă se resoumperă In suma lor totală. 4. Un astfel de Împrumut se achită cel mult tn 2 V 2 ani, după care orl-oe obli-

găment de plată Înceată. C) Favorurile estraordinare a împrumuturilor noastre hipotecare:

Depurare de 15 ani

30 32 33 35

mim

4-750/0 * • - % 3-75% З-500/o З-300/o 3-250/0

03 V Depurare de 40 ani . . . 3'15°/c „ 46 „ . . . 2-960/0 „ 60 2-850/0 „ 60 2 660/0 „ 65 2-330/0 „ 70 2-300/0

« s a §*§

In plaţi se cuprinde nu numai interesele şi spesele de ad-istrare ci şi depuraţiunea din capital.

Biurou aradan de informaţiunî.

P o s e s o r i K L 0 N D A ş i S Z A T M Á R Y A R A D , S t r a d a S a l a e z Nr. 3 .

P U M P E D E V I N reg. ung. priv* gi ţ ev i de gumi calitatea cea mai buna.

Din cilindrul pumpei se scurge vinul până la cel din urma strop, ear sâmburii de struguri, coaja şi alte părţi necurate se îndepărtează numai de cat, prin asta pumpa nu se strică şi nici vinul nu se poate strica. Pentru funcţionarea pumpei se da o

garanta pe 3 ani (reparaţie gratuită).

P U M P E D E F O C

eu ventilurî rotunde. Pentru comune foarte potrivite, de öare ce la întrebuinţarea de apa nesipoasft ori murdara nu abzic seviciul. Pentru funcţionarea regulata a maşinel se primeşte garanţie pe 3 ani (reparare gratuita). Şurupe potrivite unitare şi ţevi de cânepa din läuntru căptuşite cu gumi cu preţurile cele mal ieftine

F & n t a n i cu ţevile trebuincioase In preţ de fabrica.

H Ö N I G O T T O fabricator de pumpe reg. ung. priv.

A_i*ad, I i a l t <> e ж y - u. t o as » Ü 7 . g z . Stropitori de vie se primesc spre reparare.

253

t T u s c h á k V i l m o s , |

310 argintar. *

ARAD, Batthănyi-utcza 23, I em. 8 ajtó.

Primesc orî-ce fel de lucru aparţinător

acestei branşe pentru preţurile cele maî mo­

derate şi pe execuţiunea cea maî bună.

штФФФФтФФФФтФФФФт^ФѣѣФѢФѣѣФ

O c a s i u n e e x c e p ţ i o n a l ă ! Din causa zidire! şi câştigării de local, vin- j { dem pentru preţuri originale de fabrică:

Servicii de prânz, de cafea, de ceai şi de mocca. g_ Ceaşce de cafea, ceai şi de mocca în sute de feluri. p*3 Farfurii, tot felul de etaloane (blide) şi ştelage

ventru fructe şi aluaturi. SERVICII DE STICLA fabricate excelente din ţeară şi din străinătate.

STICLE, PAHARE, FARFURII DE STICLA delà cele mal simple pană la cele mal fine.

SERVICII Pentru LICORURI, VIX, ŞI BERE colorate ori din sticlă de cristal. Obieot de lux şi folosire de alpacea şi argint de China, execuţiunea c e a . )

mal modernă.

Obiecte de l a x , vaee, figuri etc. din porţelan fin, maiolica şi fayence. — Vase de nichel, mărfuri de metal, articol pentru arangiarea de cuiine. —

Tasuri pentru servirea de licor, şi altele din lemn, sticlă şi metal. Reoulsite de mâncare din alpacea, ori argintate ori nickelizate, fabricate

din ţeară.

I a m t l Y • Pentru saloane, dormitor, refectori!, biurouri, pentru • • « • • • • § • • • apartamento de biUard si cabinete de lec tură: Pentru restaurante, localuri de grădini şi buline. Cu luminare electrică, de gaz,

aeetylen, petrol ori spirt

Ocasiune binevenită dar foarte scurtă pentru cumpărarea de ?F trusouri, şi alte lucruri pentru arangiarea de locuinţe, viile, *

verande si locuinţe de câmp. 3oe

G e b h a r t J . é s P i a . A R A D , A n d r á s s y - t é r 16 s z á m .

: > Fondat la 1850 Ш. Telefon, de stat şi com. 219. Comande din provincie se eseentă prompt şi la ~ф moment. Izvor potrivit pentru revînzătorî, uiegari,

masări şi restaurante. — întreprindere de sticlărie. —

_АЕа_тше_га1а naturală cu efect vindecător.

** i ol ol ei

ol <4-hI (UI

ol *—11 ca M cal öl >cs\

ol 1=4

Щ p>l

« 1

A p ă a c r ă d e B o h o l t e r e c r e a t o a r e , c u r a t ă e a c r i s t a l u l

ş i e u e f e e t v i n d e c ă t o r .

Amestecata cu vin ori sirup dă o beutură plăcută şi recreatoare.

0 sticla mare (2 litre) 26 banî 0 sticlă mică (1 litru) 18 bani.

Se poate comanda şi furnisa la locuinţă delà

H a r t m a n n S a m u magzin de f e r ä r i e ş i c o l o n i a l e

ARAD, Boros Béni-tér I. Telefon Nr. 373

Comande din provincie se efeotuese prompt şi echitabil. ш

I

o o

o

o

B

Apa minerala naturala cu efect vindecător.

c3

9

Pag. 8 И

A X U H 1 H T t (

T K I І І l S \-

т т т г § g í nt аьво ѳтеіолоі inniee»oq «4 , і |я*іяп* Jpi ѳ]

redit* I F f t t t t f ^ J ^ ^ Ѵ-ѴІв DIMMMAll h àttftnWnn . . . . . . I U M A I — _ 1. 1.

SP íoq se mJeoo ігіпоівіо aifnevielnl ni-iq ,ві>і lem sb eialq ѳЬ ѳійлЬош вяяаі 9 Ч - .iţâiiHnfj» ШШЬт waartoirhl г ^ щ д і д ш і a íaqao

.„ . îneq і г т о П р й і і а о Ш » л о f ?іяа Е егяоп 9 ! Ï M J n i i i Í ö U i*Siîî?2r8' / л л І Ч І В Ш В Ч А * 8 n É 1 ѲЧ Ч т і і Ітеов іаш leo п! . l i a e i l s h o Wnànre

• H i l f lft*mí А Ь <*М 'I í і , h í v .РІЩРІиі $ВП етШ\А«ІУіЬ9М„Шщоэг ве-іоцаиіабдвЬ Іыааа МазЬош йИааоп д і^лѳпдшаЯ

^•^^«ţ 'Hj -v i >_„,, * » , ' Í J u,\ f i , І I íj . , , A in .H t . . . . и»| ijüüiflj л . і ж л шмтт, • mwMR- ѵіивщцуой '-• ІИіиеЬ а ѳ я u n e t t e e t t f W í l ^ M b A W * "

» 1 I I . m . i» I H L . - I «u. : '

Scrist í í í fonciare . Valoarea scris, fonda re In qJMft4Mfo| вііппі^аівтоіпі

S t inge rea împrum. &№№Í\#^iéB,№$iMtáutehmmátfo]w<>-iflial la ѳавЬѳі ѳіошяа L săr i ant. . реггтШНіі ШЩ h\W'»m .вЦІІе-ШеоЩ^ивИа пеімйіві Ша .è npstF. ttUq ïôq sa M . ,вавиа Imoiaşae^ni 6ft&U)9**r-e< ob â î n n o b ] J .6

5'Vo . . . . . вЭ.312500-— ,1во«віІ9п laísoq

Detentor!! Valoarea scris, fonciare^ßj^tjys^la^.^Insă^

k i ^ _ J • « • a s e - r e i n i l ehoíeb 6 ам*д*і i m A A<ji>t> *ям»*в1ч ea iob ío í Unotidèh is ettatah

f>% ÍSJieineíowe ѳа Іелпв вопошзаа ; Ч в Ж л

Idem 40/0 . . . . . . *&ШВ!ШЯ\

mi-,1nWj*itbprd«ut*{Iei*eaTSsâtéi iielà»'Hnffintai»<a fSiijite3â f»b ИэНіѲЙ !(í ('*biW) Э а в О І А І Ѳ a * 8 Í * l K l - í < і .il іГІНіЧ ''

d a t o r i a p rop r i e t a r i l o r . Capital neamort isat datorit oe [ J prop«M*tUfltiB dmpnumtt fVtf isUnel iMX» e l aa i ide î aJ9Iţfe 3 0 тіѴіШ 4 P ei 6i%aq »Iqmia ism »i»o eiob. ІЛЭІТЙ а « е 4 Й Я И * З І І ^ 8 ^ [ я / Ц А Ч ,aJK)IT* А „ „

ф 80/, aafl lem eteo29.6B9.445.44 т | Т 2 7 9 4 6 Я » «Ea la tn l societate! . • . Í J 48Ш?! • • B i b f t t t e á P " 0 ! * 0 ^ * í** l r f P »» ioiţs-ia Ц &<г>вц1и ѳЬ.ѳіІ80іо|І 1в хаі eb íjeidOleţOţ) ^дшпгі іе societätel : вгпчЬош Ыш . '•bresuiţa . . - . - 15.235 33 Щ • '•Ffflpeôî J№i*eaife«RÎÎ< ii e m. < n f l a«le|TOq nib .oie It0i9)ffi-(««4t «xnl eb eièetdO

jgg^ri eb eo-seigoeja uiíneq louiiie ,ів»пт39Г20ЧіЙ5а)!п ( І і д э і а eb eaaV ' І^ Івоя і (R í loi lR^l íao! яіЬ вЬЛа 1? . IOUÍÍ » b 3 | e ^ ^ | ||n»oeq l i H a a ţ

5 , M ^ i t e f M ) ,95asUoJytfl í.io 9)a;aigie ,ho ,et>'>eqM.«ttt І в ^ И Д ш eb еІіаіѵэвЯ SŞ Sj ^ ' "Mäzänesc i . . . . J r m | eib 53.774.72 1 JBj

b JuRureni 20.405.03 GH-weÄia Ліиоіяігі f l i io ia« î ' i i ,i«limi<tb («»яло1вй7хваЕ»в!

! MWWac^fteebedltfb 9»вдЫбя І;! bnallid ѳЬ « І а ч а і Ш в ч * ШРОьп$Ъ<іШТІШа'> s t s c i m « ! ui) . t n i lüd Ц la l ta t í ta léb3iu |*f to ' , 'ЗПІ-ЛВІЕІНЧ-І

' Surdila Stravolca .íiíq*' n o io i ieq ,в»Іх*в4в.81вб6 . eainicul . . . . . 36 .954--

• ţ : JAunele da . jos . . . . . . . ^ 1Q8.26384 <мі M i«Şrt\ ліЧмлг >Лльо\ ^ m ' - f n V * ^ 4 ^ MtífH

А щ і і Ш е а î m p r u m u f u r i V ) ^ R a t a ş i resturi dura te , ( la ţor i ie 4Jf; de "proprietari, tnsä : ^

77.120-— 6.198.030*02 •Jf- 5<i/0 » Г Т . w - , в . 1 9 8 . 0 3 Ш 0 2 Г

t fpasa . ' I

$ . m a s a dl і а т - ѵ г г е п Ь п А І { Ц И Г Й І Г | e t « Hpe^editijtelßp capsiüuiuKd« а і т і п і Э Д ^ г й [ T í . f , r T r ' ? t

P. Gasoiii.

i ' i ë t a s e r i ïu r i lo r func ia r^ eşite la sor t i . V^liţajoa .^«r^su-в йіог funciare eşite 'la ^ o r ü şi nepresen atë ïa spläta

07 C 77.940 -Fondtti pensi i lor : . ' . • 1 4 6 7 ' ' • -Cont de d i re rs ï 128§7(J5- 5 Й 5312 29 Diverşi p ropr i e t a r i . . • WT0300 107U1W V2

1901 . . ". . . ' 2 i . ' 9 2 t 9 *

1902 8 . ^ . Ж?*,.ЛЪ A ; # 8 Ş f 9 1 f - Д ,7917050

Capital de rev i rement . Saldo contului . .il ! il íOOaoO'üő

4E " ) 9 2 1 3 6 5 •

і т о в Ь г о Я

и і ѵ a a з ч м О Т 5 —I293437396 34

ф мі if trjfflOiq í l i r s i e e e 9в Э І М І І Т О Т ^ i l i b 9ft Ц r í ' • ii

Kemăşiţe din sem. е и г Ш е ' . Iíel 2 780.9W75 ;- *)"'Cupoane diL s , , , anter ioare , 4 050.99317

eanfl ri fëb • Ш u D. Prctopopescû. ţ ( i ( _ д і а -i ? ^ ^ К : Г * Й Г ° - ' І Г ! Й 0 9 , Í ' I Ç В 1 ^ А А «Ь«І і«*в ob ГшбтАв ійб qöi íé

Ѵ-ш : ь І Г Г 0 . ^ " «*8* oiiq ti*è í-mi/д «seWa^but 1. e . ţ r e t ţ i s t a n i i n e s c u . u q -шаоЦоіиіяеЧ . а о Ы в e í«oq e s а я . і ш н т

urent Lel 3.279.l9J,-50_ _ _ " L ß c r i s . seitaute In som. curent anter ioare , 4 7 5 - 8 О Т г - 0 ТІ Д G Л H M L j an te r loe

sem. curent Lel 667300-Dare , 257.065-

mi

ipoânft. * W Valoarea еироииіщ de 1 Iulie 1S04, delà .seri: . su rue tnnciafi; V „ aílato í n a r c u l a t i o / «360860

^чЬроапе 40|o, i d e a i ö í r t f о е Ь п І Ѵ .ІП£й.Ѳ-ѣ-ІіО-- Щ 6 0 1 7 4 6 _И 1

»эЩаіа s c r i su r i lo r funciare 5«1,,. Eşite la sorţi la t rag. 45-a 12470'-0

tuell de adminis t ra ţ ie . .Suma cheltuită In semestrul

• — ín »4 ti <-*

t a

П

>—.

ß tr>

19

• t i f t r i o f f q [ > - ' i i i T f Ţ 0 T O D I H Ö l f R E D I T

^(l ie l tuel l -I. 1901 . . .9*ѴХЧ>*У>ЭЧ0»'.Ѵ № . Ш 9 Ш О |

* ( « n d u l pens iun i lo r . Suma alocată In bugetul anului 190)" pentru fondul ppnsianilor . , > . . ipital de r*»eerva í / o c e n t e acordate semestrul I. 1904 Ido. Beneficii de reportat - . i - r v • » * •

.ШМ 81 (ffijil I) &эші ІІЩ

0:

э і б і п о і о э іг э И е п э І o h п і х и ш н

* îi £ѴБ .іИ n o t a l 9 T .1 làî-inàa гоюЗ .0АЯА

q rfpe8Bdi»tele;xîd»eiljuluï 'deraiwiniitt 'atie Ьп* ! P .

!S55.5Sv"3355 Lro Д ш З З

Lel 3.754,998-50 „ Lel 924 .365 ' -W ѳ іво ,envrooq ѳііве? ѳп шоо І П - ' П Ь Ч . Ѳ Ь Г Ш І С І huJonay яо iffióives oisde un etefruiffi no oe oqfa«*« Äqe eb * Ѳ Т . ^ О Ш С І 9 І І Й І *i

R E V I R E M E N T

10. Ül i

)9::і( f-i

O te 5i c: s>

U>

a. 9»932с

u

56

96

Cheltuell Procent&y a Amortisáre

An uit. Cheltuell

i m p r . 5^ 0 . Rata semestrului 1. 1904, ad ică , uell de admftiistraţie ~? V ' № 5 J W * Ö istraţie"

CEE * i 5 i * -, 6J23Ö'.s2 53 « " iMS . 8^ -5

(fi?í

77035#947

Й А & / І , , 9 № і , ! | , І І Й 1 . ' ' а 8 . 9 7 Й 9 - « ' ^

Amortisáre 60 .740-21

BiOOeOl Amortjaüri. i intioiiiate la l m y r . 5 1 „ l n numerar

Idem idein idem 4" c, idem

7000ПГ) tO' 4850ІЩ

, 33 ôâjj • Cheltuell do adminis t ra ţ ie , delà împrumuturile real isate in] ' - s emes t ru l I 1904 Г * ~ГТ • r r ' 2962 011

pon sun l imen ta r . ValqbreB cilpqfiuluï de l i 1 -4plie 1104, I Lj*2 7 ( l °H i 2 4 5 1

Г МщШ ţ p p o a n e 5°|o n e p r e s . la pla tă . Valoarea cup. de lulie 1894, Aj iopresenta te la plată şi cari se prescriu, conform, art 119 ^ H i n statute 1BÍí lÍDlf i

,ta sc r i s , funciare. Valoarea Б С Л Ж І Г П О К TTmciare 5o/0

site la sorţi la trag. 25 şi nepresenta te la p l a t ă^ .

delà l ^ u ^ t u Ä l T f t a l b a t | ln ,slmostrüT I ! 9 | f r £ \ ^

resniţa,«(Propr. Societăţel). Pfpeento coprinse. ln ra,ta şo-

РШСві ШШгйоІеІ ttitaS-itl^lYilßd^efl «b. Anui t . î n t â r z i a t e . Suma încasată 1n sem. r! 1904 . Г 25tl53-38il"^5-7<:

4 loißniiißqß uioui ab \el Ѳ О - І Ю obmhl

[08

ÍL'5461

1762 50

252 50 01t

I56S

91293

l'5(I

171

•om ißm ѳіээ elhutsiq^iif^ftrSsnßid Ыгвов i n u d ißm в&ШЩеШЩ iş eißieb

ic ului Cohst