serie de modificare i-1282.01.005-g0-002 pag. 2 - oradea · cfr – caile ferate romane c1,c2,c3...

Serie de modificare Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 2

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Cuprins Pag.

1 INTRODUCERE ....................................................................................................................... 11

1.1 Cadrul în care se desf ăşoară proiectul .......................................................................... 11

1.1.1 Cadrul general ........................................................................................................... 11

1.1.2 Încredin Ńarea proiectului ........................................................................................... 15

1.1.3 Entit ăŃi implicate în proiect ....................................................................................... 15

1.1.4 Obiectivele proiectului .............................................................................................. 16

1.1.5 Scopul consultan Ńei .................................................................................................. 16

1.1.6. Alte programe relevante .......................................................................................... 18

1.2 Obiectivul general şi metodologia de elaborare a Master Planului ............................. 19

1.3 Structura Master Planului ................................................................................................ 20

2 ANALIZA SITUA łIEI ACTUALE .............................................................................................. 21

2.1 Rezumatul capitolului ...................................................................................................... 21

2.2 Localizarea proiectului .................................................................................................... 21

2.3 Caracteristicile naturale ale zonei .................................................................................. 26

2.3.1 Mediul general (economia, zone naturale prote jate) .............................................. 26

2.3.2 Clima ........................................................................................................................... 31

2.3.3 Date geo-fizice ........................................................................................................... 32

2.3.4 Calitatea mediului ...................................................................................................... 33

2.3.4.1 Calitatea aerului ambiental ................................................................................. 33

2.3.4.2 Calitatea apei ....................................................................................................... 38

2.3.4.3 Calitatea solului .................................................................................................. 43

2.3.5 Zone sensibile ........................................................................................................... 44

2.3.5.1 Aer ........................................................................................................................ 45

2.3.5.2 Ape de suprafa Ńă şi subterane ........................................................................... 45

2.3.5.3 Sol ........................................................................................................................ 45

2.4 Infrastructura (asigurarea utilit ăŃilor la central ă) .......................................................... 46

2.5 Evaluarea socio-economic ă ............................................................................................ 49

2.5.1 Profilul socio - economic al României ..................................................................... 49

2.5.2 Profilul socio – economic al municipiului Ora dea .................................................. 60

2.6 Evaluarea cadrului legislativ şi institu Ńional .................................................................. 68

2.6.1 Cadrul administrativ general .................................................................................... 68

2.6.2 Cadrul legislativ ......................................................................................................... 76

2.6.2.1 Legisla Ńia na Ńional ă primar ǎ............................................................................... 76


Pag. 3

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.6.2.2 Legisla Ńia na Ńional ă secundar ă.......................................................................... 81

2.6.2.3 Legisla Ńia interna Ńional ă ..................................................................................... 83

2.6.3 Institu Ńii în domeniul protec Ńiei mediului ................................................................. 88

2.6.4 Institu Ńii în domeniul sistemelor centralizate de înc ălzire / producerii energiei electrice ............................................................................................................................... 94

2.6.4.1 Autorit ăŃi de reglementare ................................................................................. 94

2.6.4.2 Prezentarea operatorului local de termofica re ................................................. 95

2.6.5 PreŃuri şi tarife actuale ............................................................................................ 104

2.6.5.1 PreŃuri de achizi Ńie ............................................................................................ 104

2.6.5.2 Tarife actuale practicate de SC Electrocent rale Oradea SA pentru energia termic ă şi electric ă........................................................................................................ 105

2.7 Resurse energetice ........................................................................................................ 108

2.7.1 Consumul de energie .............................................................................................. 108

2.7.2 Resurse energetice locale ...................................................................................... 112

2.7.3 Import de combustibili ............................................................................................ 117

2.7.4 Analiza poten Ńialului de resurse regenerabile ...................................................... 118

2.7.4.1 Poten Ńialul resurselor regenerabile în România ............................................ 118

2.7.4.2 Poten Ńialul resurselor regenerabile în municipiul Oradea ............................ 124

2.8 Impactul asupra mediului .............................................................................................. 131

2.8.1 Prezentare general ă ................................................................................................ 131

2.8.2 Emisii în aer, ap ă, sol .............................................................................................. 131

2.8.2.1 Emisii în aer ....................................................................................................... 131

2.8.2.2 Emisii în ap ă ...................................................................................................... 134

2.8.2.3 Emisii în sol ....................................................................................................... 137

2.8.3 Zgomot ..................................................................................................................... 139

2.8.4 Deşeuri şi gestionarea de şeurilor .......................................................................... 140

2.8.5 Gestionarea substan Ńelor toxice şi periculoase ................................................... 141

2.9 Necesarul actual de energie termic ă pentru înc ălzire şi apă caldă de consum ....... 142

2.10 Facilit ăŃi existente şi performan Ńe actuale ................................................................. 146

2.10.1 Facilit ăŃi pentru produc Ńie..................................................................................... 146

2.10.2 Combustibili ........................................................................................................... 155

2.10.3 Depozitul de zgur ă şi cenu şă ............................................................................... 156

2.10.4 Sistem de transport şi distribu Ńie......................................................................... 157

2.10.5 Instala Ńii la consumatori ....................................................................................... 166

2.10.6 Eficien Ńa energetic ă în cl ădiri ............................................................................... 168


Pag. 4

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.11 Suficien Ńa datelor ......................................................................................................... 170

2.12 Concluzii ....................................................................................................................... 171

3. PROIECłII............................................................................................................................. 174

3.1 Rezumatul capitolului .................................................................................................... 174

3.2 Metodologie şi ipoteze de lucru .................................................................................... 174

3.3 Proiec Ńii socio-economice ............................................................................................. 176

3.4 Proiec Ńii privind necesarul de energie termic ă............................................................ 186

3.4.1 Necesarul de energie termic ă domestic şi non-domestic .................................... 186

3.4.2 Pierderi în sistemul de transport şi distribu Ńie ..................................................... 192

3.4.3 Sinteza proiec Ńiilor privind necesarul de energie termic ă ................................... 195

3.4.3.1 Evolu Ńia surselor de energie geotermale ........................................................ 195

3.4.3.2 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă în sistem centralizat ..................... 196

3.5 Concluzii ......................................................................................................................... 198

4 OBIECTIVE NAłIONALE ....................................................................................................... 199


4.2 Obiective na Ńionale pentru sistemele de înc ălzire centralizate cu privire la protec Ńia mediului ................................................................................................................................ 199

4.3 Complementaritatea cu strategiile şi planurile na Ńionale, regionale şi alte documente relevante ............................................................................................................................... 202

4.4 łinte municipale în sectorul sistemului de termofica re ............................................. 207

4.5 Analiza strategiei municipale privind sistemul de termoficare şi a Planului de ac Ńiuni............................................................................................................................................... 210

4.6 Concluzii ......................................................................................................................... 212

5 ANALIZA OP łIUNILOR ......................................................................................................... 213


5.2 OpŃiuni analizate ............................................................................................................ 213

5.2.1 Metodologie şi ipoteze de lucru ............................................................................. 213

5.2.2 Prezentarea solu Ńiilor .............................................................................................. 222

5.2.3 Descrierea op Ńiunilor ............................................................................................... 227

5.2.3.1 OpŃiunea 1 ......................................................................................................... 227

5.2.3.2 OpŃiunea 2 ......................................................................................................... 230

5.2.3.3 OpŃiunea 3 ......................................................................................................... 233

5.2.3.4 OpŃiunea 4 ......................................................................................................... 236

5.2.3.5 OpŃiunea 5 ......................................................................................................... 240

5.2.3.6 OpŃiunea 6 ......................................................................................................... 243


Pag. 5

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5.2.3.7 OpŃiunea 7 ......................................................................................................... 247

5.2.3.8 OpŃiunea 8 ......................................................................................................... 249

5.2.4 Performan Ńe energetice şi de mediu în op Ńiunile analizate .................................. 250

5.3 Valoarea investi Ńiilor in op Ńiunile analizate .................................................................. 251

5.3.1 Ipoteze privind costurile de investi Ńie................................................................... 251

5.3.2 Investi Ńii .................................................................................................................... 252

5.4 Analiza op Ńiunilor ........................................................................................................... 259

5.4.1 Metodologie ............................................................................................................. 259

5.4.2 Premise de analiz ă .................................................................................................. 260

5.4.3 PreŃuri utilizate în analiz ă ....................................................................................... 261

5.4.3.1 Evolu Ńia prezumat ă a pre Ńului certificatelor de emisii de CO2 ...................... 261

5.4.3.2 Evolu Ńia prezumat ă a pre Ńului energiei electrice livrate ................................ 262

5.4.3.3 Evolu Ńia prezumat ă a pre Ńului aburului tehnologic ........................................ 266

5.4.3.4 PreŃul certificatelor verzi .................................................................................. 270

5.4.3.5 PreŃul combustibililor utiliza Ńi .......................................................................... 270

5.4.4 Venituri anuale ......................................................................................................... 271

5.4.5 Cheltuieli anuale ...................................................................................................... 273

5.4.6 Rezultatele analizei financiare comparative .......................................................... 274

5.5 Evaluarea op Ńiunilor ....................................................................................................... 275

5.6 OpŃiunea propus ǎ .......................................................................................................... 280

5.7 CONCLUZII ...................................................................................................................... 283

6 PLANUL DE INVESTIłII PE TERMEN LUNG ....................................................................... 284

6.1 Rezumat .......................................................................................................................... 284

6.2 Contextul planific ǎrii ...................................................................................................... 284

6.3 Investi Ńii (măsuri) pe termen lung ................................................................................. 286

6.4 Parametri de baz ă şi predimensionarea ....................................................................... 289

6.5 Costuri unitare ................................................................................................................ 294

6.6 Costuri de investi Ńii ........................................................................................................ 294

6.7 Costuri de operare, între Ńinere şi administrative ......................................................... 294

6.8 Planul de implementare şi eşalonarea investi Ńiilor ..................................................... 294

6.8.1 Criterii pentru e şalonare ......................................................................................... 294

6.8.2 Planul de implementare şi planul de e şalonare .................................................... 295

6.9 Impactul m ăsurilor propuse .......................................................................................... 295

6.9.1 Impactul asupra mediului ....................................................................................... 295


Pag. 6

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

6.9.2 Impactul asupra s ănătăŃii publice .......................................................................... 304

6.9.3 Impactul socio-economic ........................................................................................ 305

6.9.4 Securitatea aliment ării ............................................................................................ 305

6.10 Atingerea Ńintelor (definite în Cap.4) ........................................................................... 305

6.11 Cerin Ńe institu Ńionale ................................................................................................... 307

6.12 Concluzii ....................................................................................................................... 308

7 SUPORTABILITATEA ............................................................................................................ 309


7.2 Metodologie .................................................................................................................... 309

7.2.1 Consumul mediu de c ăldur ă pe gospod ărie ......................................................... 309

7.2.2 Costuri de exploatare .............................................................................................. 310

7.2.3 Venitul mediu disponibil al gospod ăriilor din municipiul Oradea ....................... 310

7.3 Premise ........................................................................................................................... 314

7.4 Analiza de suportabilitate .............................................................................................. 315

7.5 Analiza de sensibilitate .................................................................................................. 317

7.6 Analiza de risc ................................................................................................................ 317

8 PROGRAMUL DE INVESTIłII PRIORITARE ........................................................................ 319


8.2 Prioritizarea investi Ńiilor propuse ................................................................................. 320

8.2.1 Criterii ....................................................................................................................... 320

8.2.2 Descrierea m ăsurilor propuse ................................................................................ 323

8.3 Indicatori cheie de performante .................................................................................... 324

8.4 Lista investi Ńiilor prioritare ............................................................................................ 325

8.5 Concluzii ......................................................................................................................... 327

9 PLANUL DE AC łIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .................................. 328


Pag. 7

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

ANEXE:

Anexa A – Transpunerea Directivelor UE relevante pentru InstalaŃii Mari de Ardere 3

Anexa B – Structura organizaŃională a SC Electrocentrale Oradea SA 1

Anexa C – Diagrama Sankey pentru bilanŃul fluxurilor de energie termică sub formă de apă fierbinte aferent sistemului de termoficare în perioada 2004 – 2008 2

Anexa D – Diagrama Sankey pentru bilanŃul fluxurilor de energie termică în centrala SC Electrocentrale SA Oradea în perioada 2004 -2008 1

Anexa E – Termenele pentru conformarea InstalaŃiilor Mari de Ardere şi Valorile Limită de Emisii 1

Anexa F – Perioade de tranziŃie pentru depozitul de zgură şi cenuşă 1

Anexa G - Plafoanele anuale de emisie propuse pentru perioada 2007 – 2016 1

Anexa H – ConcepŃia opŃiunilor analizate 7

Anexa I – Scheme termice de principiu în opŃiunile analizate 6

Anexa J – Modul de acoperire a sarcinii termice în opŃiunile analizate 6

Anexa K - PerformanŃele anuale pe durata de analiză în opŃiunile analizate 9

Anexa L – Analiza financiară incrementală comparativă – scemariul fără proiect 2

Anexa M – Analiza financiară incrementală comparativă în opŃiunile analizate 28

Anexa N – Eşalonarea investiŃiilor în opŃiunile analizate 8

Anexa O – Costuri Unitare 2

Anexa P – Cheltuieli anuale în opŃiunile analizate 9

Anexa R – Prioritizarea investiŃiilor. Analiza cost beneficiu 1

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ŞI TRANSMITEREA INFORMAłIILOR CONłINUTE ESTE PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIłIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S.A.

EvidenŃa modificărilor documentului:


Pag. 8

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

ABREVIERI

AJOFM - AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a ForŃei de Muncă

AM - AdministraŃia Fodului pentru Mediu

ARPM - AgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului

APM - AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului

ANRE - AgenŃia NaŃională de Reglementare în domeniul Energiei

ANRSC - AgenŃia NaŃională de Reglementare pentru Serviciile Comunale de UtilitãŃi Publice

AG – Adunarea Generala

AGA – Adunarea generala a asociaŃilor

AFM - AdministraŃia Fodului pentru Mediu

ANPM – AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului

ANAR – AdministraŃia NaŃională Apele Române

ADL – Advanced Distributed Learning

AIM – AutorizaŃia integrata de mediu

BREF- BAT – Documentul de ReferinŃă asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile

BNR – Banca Nationala Romana

CES – Coeziune Economico-Socială

CSNR – Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă

CA - Consiliul de administratie

CO – Monoxid de carbon

CET – Centrala electrică de termoficare

CE - Comisia Europeana

CFR – Caile Ferate Romane

C1,C2,C3 – Cazane

CCO – Consum chimic de Oxigen

CNSR – Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă

CCE – Creşterea CompetitivitaŃii Economice

CR – cazan recuperator

SO4 – SulfaŃi

C6H6 – Benzen


Pag. 9

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

COICOP - Classification of Individual Consumption by Purpose (Clasificarea consumului individual după destinaŃie - clasificare standard pe destinaŃii a cheltuielilor de consum)

DGMIS – DirecŃia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale

INCD ECOIND – Institutul National de Cercetare-dezvoltare pentru Ecologie Industriala

FC – Fondul de Coeziune

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE – Fondul Social European

GNM – Garda NaŃională de Mediu

HAP – hidrocarburi aromatice policiclice

IDG – instalaŃie desulfurare gaze de ardere

IMA – InstalaŃie Mare de Ardere

IPPC – Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii mediului

ICIM – Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului

INCDDD – Institutul NaŃional de Cercetare şi Dezvoltare “Delta Dunării”

INCDM – Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”

ICMV – Instalatie de cantarire din mers a vagoanelor

INS - Institutul naŃional de Statistica

ISD – InvestiŃiile straine Directe

ISPE – Institutul de studii si Proiectări Energetice

ITG – instalaŃie cu turbină cu gaze

MMDD – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (actualul MM)

MP – Master Plan

MMGA - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (actualul MM)

MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

MM – Ministerul Mediului

MDLPL - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

NO2 – Bioxidul de azot

OPCP – Oficiul de plaŃi si Contractare PHARE

OI POS - Organismul Intermediar pentru Programul OperaŃional Sectorial

OUG - OrdonanŃă de UrgenŃă

UE – Uniunea Europeana


Pag. 10

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

UNFCCC – Cadru a NaŃiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice

PIB – Produsul intern Brut

POS – Programe OperaŃionale Sectoriale

PM – Pulberi in suspensie

PNA - Planul NaŃional de Alocare

POS – CCE – Programul OperaŃional Creşterea CompetitivităŃii Economice

POR - Programul OperaŃional Regional

PDR - Planul de Dezvoltare Regională

PZU – PiaŃa pentru Ziua Următoare

PE – PiaŃa pentru Echilibrare

PND - Planul NaŃional de Dezvoltare

PNASC - Planul NaŃional de AcŃiune în domeniul Schimbărilor Climatice

PNRPE - Programul naŃional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac

SRE - Surse regenerabile de energie

SNEGICA - Sistemul NaŃional pentru Evaluarea şi Gestionare Integrată a CalităŃii Aerului

SNSC - Strategia naŃională a României privind schimbările climatice

SNCFR - Societatea NaŃională a Căilor Ferate Române

SACET- Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică

SEN - Sistemul Electroenergetic NaŃional

SRM - StaŃie de Reglare şi Măsurare

SO2 – bioxid de sulf

TA – turbină cu abur


Pag. 11

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1 INTRODUCERE

1.1 Cadrul în care se desf ăşoară proiectul

1.1.1 Cadrul general

În contextul aderǎrii României la Uniunea Europeană (UE), politica naŃionalǎ de dezvoltare a Ńǎrii se va racorda din ce în ce mai strâns la politicile, obiectivele, principiile şi reglementǎrile comunitǎŃii, în vederea asigurǎrii unei dezvoltǎrii socio-economice de tip european.

Prin transpunerea acquis-ului comunitar, România a acceptat şi adoptat noi legi şi standarde privind calitatea mediului. Implementarea directivelor europene reprezintă o schimbare radicală în politicile naŃionale şi în modul de abordare a problematicii de mediu, schimbare ce va implica costuri investiŃionale consistente şi pe termen lung.

România a adoptat o serie de documente strategice sectoriale şi norme cu scopul de a lua în considerare principiile care stau la baza dezvoltării durabile. Aceste strategii naŃionale includ prevederile/recomandările şi concluziile strategiilor elaborate la nivel european pentru o dezvoltare durabilǎ (Lisabona şi Goteborg), precum şi obligaŃiile incluse în cel de-al 6-lea Program de AcŃiune pentru Mediu al Uniunii Europene privind conservarea, protecŃia şi îmbunătăŃirea calitǎŃii mediului, protejarea sănătăŃii populaŃiei şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Pentru reducerea disparităŃilor dintre Statele Membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeanǎ urmăreşte promovarea politicii sale de coeziune economico-social ă, prin realizarea a trei obiective care sǎ contribuie la o dezvoltare armonioasă a diferitelor regiuni, după cum urmează:

• Convergen Ńa

• Competitivitatea regional ă şi ocuparea for Ńei de munc ă

• Cooperarea teritorial ă european ă

Aceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor membre având la bază următoarele Instrumentele Structurale :

- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),

- Fondul Social European (FSE) şi

- Fondul de Coeziune (FC).

România, stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, va beneficia de asistenŃă financiară din fondurile de post-aderare pentru implementarea unor proiecte care să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii Europene.

Principalele documentele strategice care prefigurează dezvoltarea României în perioada 2007-2013 sunt:


Pag. 12

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 (PND)

• Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă (CSNR)

• Programele OperaŃionale Sectoriale/Programul OperaŃional Regional (POS/POR)

Planul Na Ńional de Dezvoltare (PND) este documentul de planificare strategică şi programare financiară ce urmăreşte orientarea şi stimularea dezvoltării economice şi sociale a României, pentru atingerea coeziunii economice şi sociale. PND prioritizează investiŃiile publice în domenii de intervenŃie compatibile cu Fondurile Structurale şi de Coeziune.

DirecŃiile strategice ale Priorit ăŃii 3 din Planului Na Ńional de Dezvoltare – ,,Protejarea şi îmbun ătăŃirea calit ăŃii mediului” sunt în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale politicii României în sectorul de mediu şi au la bază Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă, precum şi al 6-lea Program de AcŃiune pentru Mediu al Uniunii Europene. În regiunile mai puŃin dezvoltate, sunt necesare investiŃii majore în infrastructură în vederea încurajării creşterii economice şi a convergenŃei pe termen lung cu situaŃia din statele membre UE.

Cadrul Strategic Na Ńional de Referin Ńă (CSNR) reprezintă strategia globală de utilizare a Instrumentelor Structurale. CSNR este documentul strategic prin care se stabilesc priorităŃile de intervenŃie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2013.

Prin intermediul CSNR se stabileşte legătura dintre priorităŃile naŃionale de dezvoltare, stabilite în Planul NaŃional de Dezvoltare, pe de o parte şi priorităŃile la nivel european (Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea 2007-2013, Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă 2005-2008) pe de altǎ parte.

Programul Opera Ńional Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7 programe operaŃionale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergen Ńă” pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Programul a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a Planului NaŃional de Dezvoltare 2007–2013 – “ProtecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului”, precum şi cu Prioritatea 1 a Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. POS Mediu conŃine elemente esenŃiale pentru implementarea cu succes a PND şi a CSNR în domeniul protecŃiei mediului, obiectivul de bază constituindu-l promovarea dezvoltării durabile a întregii Ńări.

POS Mediu este conceput astfel încât să fie baza şi totodată un catalizator pentru o economie competitivă şi o dezvoltare regională mai echilibrată. Programul se bazează pe obiectivele şi priorităŃile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaŃiile internaŃionale ale României, cât şi interesele specifice naŃionale.

POS Mediu continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel naŃional. Aceste programe au fost iniŃiate în cadrul asistenŃei de pre-aderare prin programele PHARE şi ISPA.

Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a standardelor de viaŃă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de


Pag. 13

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România privind infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

• ÎmbunătăŃirea calităŃii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată;

• Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăŃirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeŃe până în 2015;

• Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităŃi până în 2015;

• ProtecŃia şi îmbunătăŃirea biodiversităŃii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reŃelei Natura 2000;

• Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaŃiei, prin implementarea măsurilor preventive, în cele mai vulnerabile zone, până în 2015.

Pentru a contribui la dezvoltarea regiunilor mai puŃin dezvoltate din România, regiuni vizate de politica de coeziune a Uniunii Europene, România trebuie în continuare să facă investiŃii semnificative în infrastructura de mediu, în particular în sectoarele apă, deşeuri, calitatea aerului, protecŃia naturii şi conservarea biodiversităŃii şi protecŃia la inundaŃii.

De asemenea, România trebuie să investească în dezvoltarea unor sisteme eficiente de management de mediu (în special în sectoarele apa şi deşeuri), cu scopul de a oferi o mai bună calitate a serviciilor către populaŃie şi de a crea un mediu de afaceri competitiv.

În vederea atingerii obiectivelor sus-menŃionate s-au identificat următoarele axe prioritare:

• Axa prioritar ă 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

• Axa prioritar ă 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric

• Axa prioritar ă 3 - Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea Ńintelor de eficienŃă energetică în localităŃile cele mai afectate de poluare

• Axa prioritar ă 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii

• Axa prioritar ă 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc


Pag. 14

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Axa prioritar ă 6 - AsistenŃă tehnică

Obiectivele Axei prioritare 3 sunt următoarele:

• reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanŃi proveniŃi de la sistemele de încălzire urbană în localităŃile cele mai afectate de poluare;

• ameliorarea nivelului minim de concentraŃie a poluanŃilor în localităŃile vizate;

• îmbunătăŃirea sănătăŃii populaŃiei în localităŃile afectate.

Conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1084/2006 din 11 iulie 2006 ce abrogă Regulamentul (CE) Nr 1164/94, investiŃiile cuprinse în Axa 3 sunt eligibile a fi finanŃate din Fondul de Coeziune.

Acquis-ul de mediu pe care se sprijinǎ măsurile finanŃabile prin Axa 3 ce vizează îmbunătăŃirea calităŃii aerului sunt:

• Directiva Cadru 96/62/CE şi Directivele fiice

• Directiva 2001/81/CE privind plafoanele de emisie

• Directiva 2001/80/CE privind reducerea emisiilor poluante provenite de la instalaŃiile mari de ardere /LCP

• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor

• Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricităŃii.

DistincŃia între intervenŃiile din sectorul de energie, între POS Mediu şi POS Competitivitate, se bazează pe categoria beneficiarilor finali. Sprijinul financiar acordat pentru aceasta măsură în cazul POS Mediu va fi axat pe proiecte propuse de public, sectorul municipal sau operatori de servicii publice.

Pentru reabilitarea sistemelor urbane de înc ălzire în zonele fierbin Ńi (hot-spot), operaŃiunile eligibile a fi finanŃate sunt:

• Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi

• Reabilitarea boilerelor şi a turbinelor

• Introducerea unui sistem îmbunătăŃit de contorizare

• Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme

• Reabilitarea reŃelelor de distribuŃie a apei calde şi a căldurii (inclusiv reproiectarea reŃelelor dacă acest lucru este justificat din motive de cost–eficienŃă)

• AsistenŃă tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opŃiuni, managementul, supervizarea lucrărilor şi publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a publicului.


Pag. 15

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

POS Mediu sprijină finanŃarea investiŃiilor pentru InstalaŃii Mari de Ardere (IMA) deŃinute de autorităŃile locale, funcŃionale în cadrul sistemelor municipale de încălzire, cu scopul reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaŃiei şi a îmbunătăŃirii eficienŃei energetice la nivel de instalaŃie şi reŃea de distribuŃie, prin retehnologizare şi reducerea pierderilor de apă caldă.

Totalul financiar alocat pentru POS Mediu este de 458537288 euro, din care 229268644 euro este acoperit prin finanŃare de cǎtre Comunitatea Europeană.

Prezentul proiect “Asisten Ńǎ Tehnic ǎ pentru preg ǎtirea portofoliului de proiecte – Termoficare” cu numǎr Phare CES 2006/ 018-147.04.03/08.03 este finanŃat prin: Programul PHARE NaŃional RO 2006/018-147, Sub-programul 4 - Coeziune Economico-Socială, Prioritatea E - “Sprijin acordat Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabilepentru a funcŃiona ca Autoritate de Management şi Organism Intermediar”, Sub-proiectul 8 – RO 2006/018-147.04.03/08.

1.1.2 Încredin Ńarea proiectului

Data începerii proiectului este 30 noiembrie 2008, iar perioada de execuŃie trebuie să se încadreze până pe 30 noiembrie 2009, contractor fiind Institutul de Studii şi Proiectări Energetice.

Autoritatea de Contractare este reprezentată de Oficiul de PlăŃi şi Contractare PHARE (OPCP) – Ministerul FinanŃelor Publice.

Autoritatea de Implementare este Ministerul Mediului (MM), prin DirecŃia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale (DGMIS). MM va fi reprezentat în cadrul proiectului de un Manager de Proiect.

Beneficiarul proiectului este MM prin DGMIS în caliatete de Autoritate de Management pentru POS Mediu, respectiv DirecŃia Programe Evaluare.

1.1.3 Entit ăŃi implicate în proiect

EntităŃile implicate în proiect sunt următoarele:

� Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), respectiv Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial Mediu 2007-2013;

� Organismele Intermediare pentru Programul OperaŃional Sectorial Mediu 2007-2013;

� Operatorii de servicii de termoficare din localităŃile selectate (CET-uri);

� Beneficiarii Finali/AutorităŃi ale AdministraŃiei Publice Locale: Consilii JudeŃene, Consiliile Locale, primării, conform Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

� Ministerul Internelor şi Reformei Administrative ca responsabil pentru monitorizarea globală a serviciilor municipale din România şi pentru dezvoltarea de strategii şi politici de îmbunătăŃire a calităŃii serviciilor publice;

� Autoritatea NaŃională de Reglementare a Serviciilor Publice Municipale responsabilă pentru stabilirea legislaŃiei şi a politicii naŃionale în domeniul utilităŃilor publice în România.


Pag. 16

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.1.4 Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului este îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în România, reflectată în calitatea factorilor de mediu şi în starea de sănătate a populaŃiei, ca urmare a investiŃiilor în infrastructură impuse de politica de coeziune economico-socială a Uniunii Europene pentru atingerea obiectivul „convergenŃă”.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

� Îndeplinirea angajamentelor impuse României prin Tratatul de Aderare şi implementarea acquis-ului comunitar aferent sectorului de mediu;

� Creşterea capacităŃii de absorbŃie a României prin pregătirea unui portofoliu de 5 AplicaŃii pentru investiŃii în sectorul de termoficare, finanŃabile din Fondul de Coeziune în cadrul Programului OperaŃional Sectorial de Mediu 2007-2013;

� Definirea unor programe de investiŃii pe termen lung (Master Plan-uri), pentru investiŃiile din municipalităŃile beneficiare, conform priorităŃilor din Axa 3 - POS Mediu;

� Sprijinirea beneficiarilor finali – autorităŃi publice locale – prin pregătirea unui portofoliu de proiecte viabile, finanŃabile din Fondul de Coeziune, în domeniul sistemelor de încălzire municipală;

� Întărirea capacităŃii instituŃionale a autorităŃilor centrale (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în calitate de Autoritate de Management) şi regionale (cele 8 Organisme Intermediare) desemnate a coordona, gestiona şi implementa fondurile comunitare de post-aderare alocate României în perioada de programare 2007-2013 prin POS Mediu, pentru sectorul termoficare;

� Sprijinirea autorităŃilor de mediu centrale (Autoritatea de Management pentru POS Mediu), regionale (8 Organisme Intermediare) şi locale (Beneficiarii finali/administraŃia publică locală) prin transferul de experienŃă şi date / informaŃii necesare în pregătirea de proiecte viitoare şi implementarea / monitorizarea acestora, ca urmare a organizării de activităŃi de instruire profesională şi schimburi de experienŃă.

1.1.5 Scopul consultan Ńei

În scopul atingerii obiectivului proiectului, consultantul are responsabilitatea executării următoarelor activităŃi, structurate în pachete de lucru , după cum urmează:

� PACHET de LUCRU 1 - Preg ătirea a 5 Aplica Ńii şi a Documenta Ńiei de Atribuire pentru proiectele de investi Ńii în domeniul sistemelor municipale de termoficare

− Activitatea 1.1 – Evaluarea situaŃiei existente în România în domeniul sistemelor de termoficare urbană, identificarea nevoilor de reabilitare/modernizare la standarde UE şi estimarea costurilor investiŃionale faŃă de situaŃia identificată în cadrul proiectului PHARE CES 2005/017-553.04.03/08.01

− Activitatea 1.2 – Identificarea, selecŃia şi prioritizarea proiectelor de investiŃii în domeniul infrastructurii de termoficare urbană/InstalaŃii Mari de Ardere; în derularea


Pag. 17

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

acestei activităŃi consultantul va porni de la rezultatele obŃinute în cadrul proiectului PHARE CES 2005/017-553.04.03/08.01

− Activitatea 1.3 – Pregătirea a 5 AplicaŃii pentru obiectivele de investiŃii în domeniul sistemelor urbane de termoficare/InstalaŃii Mari de Ardere (IMA)

• Sub-activitatea 1.3.1 – Pregătirea de Master Plan-uri şi evaluarea privind suportabilitatea pentru domeniul sistemelor municipale de termoficare la nivel local

• Sub-activitatea 1.3.2 – Pregătirea Studiilor de Fezabilitate pentru investiŃiile prioritare identificate în Master Plan-uri

• Sub-activitatea 1.3.3 – Realizarea Analizei InstituŃionale pentru proiectele de investiŃii în sectorul termoficare

• Sub-activitatea 1.3.4 – Elaborarea Analizei Economico-Financiare / Analiza Cost-Beneficiu

• Sub-activitatea 1.3.5 – Derularea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiectele de investiŃii în infrastructura de termoficare urbană şi obŃinerea acordului de mediu

• Sub-activitatea 1.3.6 – Pregătirea AplicaŃiilor în domeniul termoficării pentru obŃinerea cofinanŃării UE

• Sub-activitatea 1.3.7 – Sprijinirea beneficiarului final pe parcursul evaluării proiectelor de către părŃile implicate

• Sub-activitatea 1.3.8 – Elaborarea Planului de AchiziŃii pentru portofoliul de proiecte format din cele 5 AplicaŃii

− Activitatea 1.4 – Pregătirea DocumentaŃiei de Atribuire pentru cele 5 AplicaŃii rezultate din Activitatea 1.3

− Activitatea 1.5 – Promovarea proiectului şi a asistenŃei financiare nerambursabile acordate României prin Instrumentele Structurale pentru reabilitarea/modernizarea sistemelor municipale de termoficare.

� PACHET de LUCRU 2 - Înt ărirea capacit ăŃii institu Ńionale a autorit ăŃilor ce coordoneaz ă, gestioneaz ă şi implementeaz ă asisten Ńa financiar ă acordat ă României prin Programul Opera Ńional Sectorial de Mediu 2007-2013 – Axa 3

− Activitatea 2.1 – Sprijinirea autorităŃilor de mediu (AM şi OI POS Mediu) în coordonarea, gestionarea şi implementarea proiectelor finanŃate din Axa 3 - POS Mediu 2007-2013

• Sub-activitatea 2.1.1 – Organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul AM POS Mediu şi personalul celor 8 Organisme de Implementare.


Pag. 18

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.1.6. Alte programe relevante

� PHARE-RO-PAO/CFCU/Buzduga 91 - AsistenŃă tehnică acordată României pentru elaborarea Strategiei NaŃionale şi Planului de AcŃiune pentru ProtecŃia Atmosferei;

� PHARE RO 2001/107.15.03 - Evaluarea costurilor de mediu şi elaborarea planurilor de investiŃie în domeniul mediului;

� PHARE RO 04/IB/OT/05 (twinning) - Sprijinirea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru pregătirea ca Autoritate de Management şi Organism Intermediar POS Mediu;

� PHARE RO 04/016-772.04.03.01.05.01 - AsistenŃă Tehnică pentru asigurarea instruirii personalului la nivel central şi regional în gestionarea Instrumentelor Structurale;

� PHARE CES 2005/017 – 553.04.03/08.01 – AsistenŃă Tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte;

� PHARE RO 2004/IB/EN/05 (twinning) şi 2006/IB/EN/05 – Implementarea şi controlul implementării acquis-ului de mediu cu accent pe IPPC şi managementul riscului – Întărirea capacităŃii instituŃionale a ARPM, APM şi GNM în implementarea, monitorizarea şi controlul implementării legislaŃiei de mediu transpuse_ARPM Piteşti;

� PHARE 2004/IB/EN/04 si 2006/IB/EN/04 (twinning) – Implementarea şi controlul implementării acquis-ului de mediu cu accent pe IPPC– Întărirea capacităŃii instituŃionale a ARPM, APM şi GNM în implementarea, monitorizarea şi controlul implementării legislaŃiei de mediu transpuse _ARPM Craiova;

� PHARE 2004/IB/EN/01 si 2006/IB/EN/01 (twinning) – Implementarea şi controlul implementării acquis-ului de mediu cu accent pe calitatea aerului (faza I)/schimbări climatice (faza II) – Întărirea capacităŃii instituŃionale a ARPM, APM si GNM în implementarea, monitorizarea şi controlul implementării legislaŃiei de mediu transpuse _ARPM Cluj;

� PHARE 2005 – PHARE/2005/017-553.03.03/03.01 - Sprijin pentru implementarea cerinŃelor Directivelor IPPC şi LCP;

� Măsura ISPA 2003 RO/16/P/PA/013 – AsistenŃă tehnică pentru pregătirea de proiecte în sectorul de mediu din România;

� Măsura ISPA 2005 RO/16/ P/PA/001 – AsistenŃă Tehnică pentru Pregătirea de Proiecte în Sectorul de Mediu în România (2006-2009)


Pag. 19

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.2 Obiectivul general şi metodologia de elaborare a Master Planului

Obiectivul prezentului document este de a elabora Master Planul (MP) pentru instalaŃiile mari de ardere (IMA) şi pentru sistemul de încǎlzire centralizatǎ în municipiul Oradea, acoperind întregul sistem inclusiv producŃia, transportul şi distribuŃia de energie termicǎ cǎtre consumatori pe o perioadă de 20 ani, etapizat pe termen scurt (2010-2013), mediu (2014-2020) şi termen lung (2021-2029).

Scopul elaborării Master Planului este de a identifica şi prioritiza necesităŃile investiŃionale, astfel încât să respecte – la cel mai mic cost – conformarea cu Directivele EC din sectorul de mediu, luând în considerare suportabilitatea investiŃiilor de către populaŃie şi capacitatea locală de implementare a proiectului.

Master Planul prezintǎ situaŃia existentǎ, proiecŃiile privind dezvoltarea viitoare a întregului sistem de încǎlzire centralizatǎ. Pe baza acestor informaŃii, prezentul document expune propunerea consultantului în ceea ce priveşte opŃiunile strategice pentru sistemul de încǎlzire centralizatǎ şi opŃiunile specifice aferente fiecărei componente a sistemului.

Planul de investiŃii pe termen lung identificǎ atât necesarul de investiŃii în baza conformǎrii cu directivele UE relevante, îmbunǎtǎŃirea eficienŃei energetice, cât şi asigurarea unui sistem de încălzire eficient din punct de vedere al costului şi al sustenabilitǎŃii, sistem care va conduce la îmbunǎtǎŃirea calităŃii mediului, a condiŃiilor de sǎnǎtate a populaŃiei şi la servicii mai bune oferite consumatorilor.

În final, Master Planul propune un program de investiŃii prioritare în infrastructurǎ precum şi un plan de implementare, utilizând o metodologie clarǎ pentru clasificarea opŃiunilor propuse pe baza unor criterii detaliate în cadrul prezentului studiu.


Pag. 20

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.3 Structura Master Planului

Master Planul este structurat pe 9 capitole, dupǎ cum urmeazǎ:

CAP. TITLU CONłINUT

0 Sinteza lucr ării

Contextul elaborării Master Planului, obiective naŃionale şi Ńinte municipale, deficienŃe actuale ale sistemului de termoficare, proiecŃii şi ipoteze, analiza soluŃiilor, planul de investiŃii pe termen lung, macro suportabilitatea, planul de investiŃii prioritare pentru finanŃare din POS Mediu

1 Introducere Cadrul General al proiectului, obiectivele proiectului, scopul consultanŃei, obiectivul general, metodologia de elaborare şi structura Master Planului.

2 Analiza situa Ńiei existente

Descrierea zonei de desfǎşurare a proiectului, a IMA existente/a sistemului de încǎlzire centralizatǎ existent, evaluarea cadrului instituŃional şi legal, evaluarea impactului IMA asupra mediului / a sistemului de încǎlzire centralizatǎ

3 Proiec Ńii Stabilirea proiecŃiilor socio-economice şi a proiecŃiei necesarului de energie termicǎ

4 Obiective na Ńionale şi Ńinte municipale

Prezentarea obiectivelor naŃionale şi locale, a strategiei de încǎlzire centralizatǎ, identificarea mǎsurilor eficiente din punct de vedere al costurilor ce conduc la atingerea obiectivelor şi Ńintelor propuse.

5 Analiza op Ńiunilor Definirea opŃiunilor. Prezentarea opŃiunilor. Elaborarea analizei economico-financiare. Evaluarea opŃiunilor

6 Planul de investi Ńii pe termen lung

Prezentarea parametrilor de proiectare de bazǎ, costuri unitare şi investiŃionale, costuri de operare şi întreŃinere, programul de implementare propus şi criteriile pentru etapizare, evaluarea impactului mǎsurilor propuse şi atingerea Ńintelor.

7 Suportabilitate Analiza privind macro-suportabilitatea

8 Programul de investi Ńii prioritare

Prezentarea investiŃiilor prioritare necesare conformării la directivele UE. Programul de investiŃii propus va Ńine seama de perioadele de tranziŃie impuse, de gradul de suportabilitate al populaŃie şi de capacitatea de implementare la nivel local.

9 Planul de ac Ńiune pentru implementarea proiectului

Prezentarea planului concret de implementare a proiectului pentru investiŃiile prioritare propuse.


Pag. 21

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Marimea judetelor din Regiunea Sud-Est

24%

12%

20%17%

13%

14%

Vrancea

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

2 ANALIZA SITUA łIEI ACTUALE

2.1 Rezumatul capitolului

Capitolul 2 prezintă o analiză detaliată a situaŃiei curente a sistemului de termoficare din Municipiul Oradea. Sunt prezentate datele referitoare la localizarea proiectului, caracteristicile naturale ale zonei, infrastructură cât şi evaluarea socio-economică. De asemenea este realizată o evaluare detaliată a cadrului legislativ şi instituŃional cât şi o descriere a sistemului de termoficare pe componentele lui de producere, transport şi distribuŃie.

Pe baza datelor prezentate sunt centralizate concluziile referitoare la deficienŃele actuale ale sistemului de termoficare.

2.2 Localizarea proiectului

JudeŃul Bihor este localizat în partea de nord-vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Precum celelalte 6 regiuni prezentate în Figura 2.2-2, Regiunea de Nord-Vest nu are puteri administrative, rolurile principale ale acestor regiuni fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbŃia fondurilor comunitare. Structura administrativă a regiunii cuprinde şase judeŃe: Bihor, Cluj, Sălaj, BistriŃa-Năsăud, Maramureş şi Satu-Mare. SuprafaŃa ocupată de aceste judeŃe din totalul suprafeŃei ocupate de Regiunea Nord-Vest este prezentată în următoarea figură:

Mărimea judeŃelor din Regiunea Nord-Vest

22%

20%

11%16%

18%

13%

Bihor

Cluj

Sălaj

BistriŃa-Năsăud

Maramureş

Satu-Mare

Fig. 2.2 – 1 Mărimea jude Ńelor din regiunea Nord-Vest Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2008

Regiunea Nord-Vest, cu o suprafaŃă de 34.159,4 km² reprezentând 14,33 % din suprafaŃa totală a României, se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Regiunea Vest, la sud-est cu Regiunea Centru, la est cu Regiunea Nord-Est. Regiunea Nord-Vest este a patra ca mărime din cele 8 regiuni ale României.


Pag. 22

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Fig. 2.2. – 2 Gruparea jude Ńelor, pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare (Sursa: Anuarul statistic al României-2008)

14,33%

14,30%

15,46%15,00%

0,76%

14,45%

12,25%

13,44% Regiunea Nord-Vest

Regiunea Centru

Regiunea Nord-Est

Regiunea Sud-Est

Bucuresti-Ilfov

Regiunea Sud-Muntenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Vest

Fig. 2.2. – 3 Suprafe Ńele regiunilor de dezvoltare din România (Sursa: Anuarul statistic al României-2008)


Pag. 23

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Nord-Vest la 1 iulie 2007 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.2. – 1 Organizarea administrativ teritorial ă a Regiunii Nord-Vest

Jude Ńul Suprafa Ńa

total ă (km 2)

Numărul oraşelor şi

municipiilor

Numărul comunelor

Numărul locuitorilor

Locuitori pe km 2

Bihor 7 544 10 90 600 246 79,6 BistriŃa-Năsăud 5 355 4 58 311 657 58,2

Cluj 6 674 6 75 702 755 105,3

Maramureş 6 304 13 63 510 110 80,9

Satu-Mare 4 418 6 58 367 281 83,1

Sălaj 3 864 4 57 248 015 64,2

Sursa: AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2008

La nivelul fiecărui judeŃ structurile autorităŃii locale sunt reprezentate de consilii judetene, consilii locale, municipale, oraseneşti şi comunale. LocalităŃile sunt structurate astfel: 15 municipii, 28 oraşe şi 401 comune având 1.799 sate. Cel mai mare municipiu este Cluj-Napoca cu o populaŃie (1 iulie 2007) de 332.297 locuitori, urmat de Oradea 245.800 locuitori, Baia-Mare 137.976 locuitori, Satu-Mare 115.142 locuitori, BistriŃa 83.000 locuitori şi Zalău cu 62.927 locuitori (conform Anuarului Statistic al României-editia 2008). Densitatea populaŃiei din Regiunea Sud-Est este sub media naŃională.

JudeŃul Bihor este localizat la 500 km de capitala Ńării, Bucureşti. ReşedinŃa judeŃului este municipiul Oradea. JudeŃul Bihor cuprinde patru municipii, Oradea, Marghita, Beiuş şi Salonta, şase oraşe, Aleşd, Săcuieni, Valea lui Mihai, Nucet, Ştei şi Vascău şi 90 de comune. PopulaŃia judeŃului este de 600.246 locuitori, iar suprafaŃa de 7.544 km2.. În totalul populaŃiei stabile în judeŃul Bihor, 50,3% locuiesc în mediul urban, iar 49,7% în mediul rural.

JudeŃul Bihor se învecinează la nord-est cu judeŃul Satu-Mare, la est cu judeŃul Sălaj şi Cluj, la sud cu judeŃul Arad, la vest cu Ungaria.


Pag. 24

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Fig. 2.2. – 4 Harta jude Ńului Bihor

Municipiul Oradea are o suprafaŃă de 70.606 ha (conform PUG – 2000), având o densitate de circa 17,93 loc/ha. PopulaŃia totală este de 245 434.

SituaŃia terenului aferent municipiului Oradea este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.2. – 2 Situa Ńia terenurilor din Municipiul Oradea

Municipiul Oradea U.M. Suprafa Ńă Intravilan ha 11 520 Extravilan ha 59 086

Sursa: Atlas Zona Metropolitană Oradea


Pag. 25

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Situat la numai 13 km de granita de vest a României, municipiul Oradea, ocupă o pozitie central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicaŃii, aflat la distanŃă sensibil egală de capitalele regiunii: Bucuresti (651 km), Viena (518 km), Praga şi la numai cateva ore pe sosea de Budapesta.

Fig. 2.2. – 5 Harta rutier ă a României

ReŃeaua de comunicaŃii este dispusă radial, accesul în oraş făcându-se prin următoarele porŃi de intrare:

� dinspre sud, pe E671 din direcŃie Arad, MoraviŃa

� dinspre sud, pe E79 din direcŃia Deva, Târgu Jiu, Craiova

� dinspre est, pe E60 din direcŃia Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti


Pag. 26

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.3 Caracteristicile naturale ale zonei

2.3.1 Mediul general (economia, zone naturale prote jate)

Prezentare general ă

Municipiul Oradea este localizat la aproximativ 500 km de Bucureşti. JudeŃul este cuprins între coordonatele geografice de 45° 07’ latitudine nordi că şi 21° 54’ longitudine estică.

Economie

Principalele societăŃi economice care îşi desfăşoară activitatea în judeŃul Bihor sunt:

� industria alimentară:

− Tonical Trading SRL Rieni

− Zahărul SA Oradea, str. Borşului 264/b

� extracŃia petrolului şi gazelor naturale:

− Petrovest Oradea str. Borşului

� prelucrarea ŃiŃeiului

− Petrolsub SA Suplacu de Barcău, str. Crinului nr.76

� pielărie şi încălŃăminte

− Leonardo SA Oradea str. G. Enescu nr. 5

− Eggimas 2000 SRL Oradea, str. Mircea eliade nr. 40

� industria mobilei

− Mobimob SRL Oradea str. GriviŃei nr. 18

− Exmob SA Oradea, str. T. Vladimirescu nr. 87

� confecŃii

− Oradinum SA Oradea, str. IndependenŃei nr. 7/9

− Maxim SA Oradea, str. Ogorului nr. 3

� maşini şi echipamente

− UAMT SA Oradea, str. Uzinelor nr. 8

− Autogama prod SRL aAleşd

� industria materialelor de cosntrucŃii

− Beton balastiera mat cons Oradea, calea Clujului nr.202

− Simcor SA Oradea, str. Uzinelor 12

� produse chimice


Pag. 27

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

− Chimprod SA Oradea, str. Chimiei nr.3-5

− Sinteza SA Oradea, str. Borşului nr.35

� industria textilă

− Criortex SA Oradea, b-dul Ştefan cel mMare, nr.82

− Fashion Industries Săcueni, str. Iriny Ianos nr.4

� metalurgie neferoasă

− Cemtrade SA Oradea, şos. Borşului nr.31

� exploatări miniere

− Samos Prodimpex SRL Oradea, str. Matei Corvin

− Neesu Comprest SRL Vadu Crişului nr.233 a

� producerea energiei termice şi electrice

− Sucursala Electrocentrale Oradea

� comerŃ

− Transilvania General Import Export SRL, Oradea, str. Teatrului nr.1-2

− Federal Coop Oradea, str. M-şal Ion Antonescu nr.2

� transporturi

− Frigoexpres SA Oradea, str. Borşului nr.3

− Galassini Romania SRL Oradea, şos. Borşului nr.278

� prelucrarea maselor plastice

− SC Plastor SA Oradea

Zone naturale protejate

Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naŃional, secŃiunea III, zone protejate, HG 1851/2006, respectiv HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

În prezent suprafaŃa ariilor protejate din judeŃul Bihor totalizează cca 30 545 ha (conform AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Bihor - Raportului privind starea factorilor de mediu în judeŃul Bihor în anul 2008).

Conform Legii 5/2000, rezervaŃiile naturale din judeŃul Bihor, sunt:

� Groapa Ruginoasa - Valea Seaca PN-F 20,40 ha

� Pietrele Galbenei PN-F 6,30 ha

� Piatra Bulzului PN-F 1,40 ha

� Ghetarul Focul Viu PN 0,10 ha


Pag. 28

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

� Avenul Bortigului PN-F 0,10 ha

� Varful Buteasa 2,00 ha

� Molhasurile din Valea Izbucelor PN-F 80,00 ha

� Faneata Izvoarelor Crisul Pietros PN-F 1,00 ha

� Cetatile Ponorului PN-F 14,90 ha

� Valea Galbenei PN-F 70,50 ha

� Valea Sighistelului PN-F 412,60 ha

� Pietrele Boghii PN-F 38,40 ha

� Saritoarea Bohodeiului PN-F 32,90 ha

� Cetatea Radesei PN-F 20,00 ha

� Poiana Florilor PN-F 1,00 ha

� Platoul Carstic Padis PN-F 39,00 ha

� Groapa de la Barsa PN-F 30,00 ha

� Varful Biserica Motului PN-F 3,00 ha

� Platoul carstic Lumea Pierduta PN-F 39,00 ha

� Izbucul intermitent de la Calugari 14,40 ha

� Faneata Valea Rosie 4,00 ha

� Ferice Plai si Hoanca 0,10 ha

� Avenul Campeneasa cu Izbucul Boiu 1,00 ha

� Defileul Crisului Repede 219,70 ha

� Pestera Ciurului Ponor 1,00 ha

� Pestera Ciurului Izbuc 0,10 ha

� Pestera Osoiu 0,10 ha

� Pestera Ursilor-Chiscau 1,00 ha

� Pestera Valea Lesului 0,10 ha

� Pestera Vantului 0,10 ha

� Pestera lui Micula 0,10 ha

� Pestera Galaseni 0,10 ha

� Defileul Crisului Negru la Borz 12,00 ha

� Padurea cu narcise din Osorhei 2,00 ha

� Varful Carligati (Versantul Sudic) PN-F 10,00 ha


Pag. 29

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

� Paraul Petea 4,00 ha

� Dealul Pacau 15,00 ha

� Poiana cu narcise de la Goroniste 1,00 ha

� Piatra Graitoare (coasta de S-E a Braiesei) 5,00 ha

� Valea Iadei cu Syringa josichaea 2,00 ha

� Pasunea cu Corynephorus de la Voievozi 5,00 ha

� Complexul hidrografic Valea Rece 2,00 ha

� Lacul Cicos 10,00 ha

� Gruiul Pietrii 0,40 ha

� Calcarele tortoniene de la Miheleu 0,10 ha

� Locul fosilifer de pe Dealul Simleului 5,00 ha

� Calcarele tortoniene de la Tasad 0,40 ha

� Locul fosilifer din Valea Lionii-Pestis 0,01 ha

� Lentila 204 Brusturi – Cornet 0,10 ha

� Calcarele cu hippuriti din Valea Crisului 0,40 ha

� Locul fosilifer de la Cornitel 0,01 ha

� Pestera Meziad 0,10 ha

� Colonia de Pasari de la Padurea Radvani 3,00 ha

� Izvoarele mezotermale Rabagani 0,50 ha

� Pestera Vacii 0,10 ha

� Pestera Grust 0,10 ha

� Pestera Igrita 0,10 ha

� Pestera Farcz 0,10 ha

� Pestera Toplita 0,10 ha

În concordanŃă cu dispoziŃiile Ordinului nr. 1964/2007, ce stabileşte regimul zonelor naturale protejate şi zonele de importanŃă comunitară ca parte integrată a ReŃelei Europene Natura 2000 în România, au fost identificate următoarele zone aparŃinând judeŃului Bihor:

� ROSCI0002 Apuseni

� ROSCI0008 Betfia

� ROSCI0016 Buteasa

� ROSCI0020 Campia Careiului


Pag. 30

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

� ROSCI0021 Campia Ierului

� ROSCI0025 Cefa

� ROSCI0042 Codru Moma

� ROSCI0049 Crisul Negru

� ROSCI0050 Crisul Repede amonte de Oradea

� ROSCI0061 Defileul Crisului Negru

� ROSCI0062 Defileul Crisului Repede-Padurea Craiului

� ROSCI0068 Diosig

� ROSCI0084 Ferice-Plai

� ROSCI0098 Lacul Petea

� ROSCI0104 Lunca Inferioara a Crisului Repede

� ROSCI0145 Padurea de la Alparea

� ROSCI0155 Padurea Goroniste

� ROSCI0185 Paduricea de la Santau

� ROSCI0200 Platoul Vascau

� ROSCI0220 Sacueni

� ROSCI0240 Tasad

� ROSCI0260 Valea Cepelor

� ROSCI0262 Valea Iadei

� ROSCI0267 Valea Rosie

Implementarea ReŃelei Natura 2000 în România a reprezentat una din condiiŃile integrării Ńării noastre în Uniunea Europeană. ReŃeaua Europeană Natura 2000 a fost concepută pentru a asigura conservarea habitatelor naturale şi a proteja speciile pe cale de dispariŃie şi a celor rare de pe teritoriul Uniunii Europene. Astfel, România şi-a asumat responsabilitatea de a înainta Comisiei Europene până la începutul anului 2007, lista potenŃialelor Situri de ImportanŃă Comunitara (SCI) în conformitate cu Directiva Habitate şi a listei Ariilor de ProtecŃie Specială Avifaunistică (SPA) în conformitate cu Directiva Păsări.

În judeŃul Bihor, ca parte a reŃelei ecologice Natura 2000 în România, în concordanŃă cu dispoziŃiile H.G. nr 1284/2007, au fost identificate următoarele zone avifaunistice speciale protejate:

� ROSPA0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru

� ROSPA0016 Campia Nirului-Valea Ierului

� ROSPA0067 Lunca Barcaului

� ROSPA0081 Muntii Apuseni-Vladeasa


Pag. 31

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

� ROSPA0097 Pescaria Cefa-Padurea Radvani

� ROSPA0103 Valea Alceului

2.3.2 Clima

Clima este determinată de vânturile din Vest, fiind aşadar o climă temperat-continentală, cu o temperatura medie anuală de 10,40C, pentru luna iulie media nedepăşind 210C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,40C. PrecipitaŃiile înregistrează o medie anuală de 585,4 mm, destul de ridicată pentru o zona de câmpie similară

Temperetura medie este de circa 10,3º C, maxima absolută înregistrată fiind de +39,4º C (august 1952), iar minima absolută de –30,4º C (decembrie 1961).

Conform măsurătorilor înregistrate de StaŃia Meteo Oradea din cadrul Centrul Meteorolologic Regional Transilvania, temperaturile extreme, înregistrate la Oradea pe parcursul anului 2007,

au fost de 40,4 °C, înregistrată în 20 iulie şi –9,5°C, înregistrată la 28 ianuarie.

PrecipitaŃiile sunt strâns legate de regimul umezelii aerului şi al nebulozităŃii şi prezintă o creştere cantitativă pe măsura creşterii altitudinale. Astfel, în sectorul de câmpie, precipitaŃiile medii multianuale sunt cuprinse între 500 - 700 mm, în arealul de dealuri între 700-1000 mm, în munŃii joşi între 1000-1200 mm, pentru ca în regiunea înaltă a Bihorului să depăşească 1400 mm.

Intervalul cel mai ploios este august-octombrie (82,4 mm), iar cel mai uscat martie-aprilie (13 – 3,2 mm).

Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea şi frecvenŃa sistemelor barice. La nivelul judeŃului, frecvenŃa cea mai ridicată o prezintă vânturile ce bat din sector sudic (cca. 28% în decembrie şi 17% în august).

Pentru amplasamentul oraşului Oradea, condiŃiile climatice sunt urmatoarele:

• conform “Cod de proiectare. Bazele proiect ării şi ac Ńiuni asupra construc Ńiilor. Ac Ńiunea vantului” indicativ NP-082-04 valoarea caracteristică a presiunii de referinŃă a vântului la 10m, mediată pe 10min, cu 50 ani interval mediu de recurenŃă este qr=0,5KPa (2% probabilitate anuală de depaşire);

• conform “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii z ăpezii asupra construc Ńiilor” indicativ CR-1-1-3-2005, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pentru un interval mediu de recurenŃă de 50 de ani este s(0,k)=1,5KN/mp.

Extreme climatice şi manifestări ale schimbărilor climatice pe teritoriul judeŃului Bihor - în acest scop sunt prezentate sintetic datele meteorologice mai importante în anul 2007, comparativ cu normalele climatologice din ultimii 40 de ani.


Pag. 32

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul 2.3 -1 Extreme climatice în jude Ńul Bihor

Nr.crt. Clima Indicatori Ultimii 40

ani Indicatori 2007

Normală climatologică

10,3 Medie anuală 12,0

Minima istorică -29,2 Minima anuală -9,5 1. Temperatura [°C]

Maxima istorică 40,0 Maxima anuală 40,4

Minima istorică 32,1 Minima lunară 3,2 mm aprilie

2. PrecipitaŃii [l/mp]

Maxima istorică 83,3 Maxima lunară 91,2

septembrie

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2008

2.3.3 Date geo-fizice

Oraşul Oradea este situat în nord – vestul României, fiind aşezat pe cele două maluri ale Crişului Repede, râu care împarte judeŃul în aproximativ două jumătăŃi egale.

Prin poziŃia sa în cadrul Ńării noastre, la 12km de graniŃă, oraşul Oradea se prezintă ca principala poartă de intrare la frontierele de vest ale României, amplasat pe cursul Crişului Repede într-o zonă deluroasă aflată în prelungirea MunŃilor Apuseni, la altitudinea de 126 m deasupra mării.

Oraşul este situat la intersecŃia unor drumuri comerciale, punct obligatoriu de trecere pe drumurile ce leagă Europa Centrală şi de Nord de partea sud-estică a cotinentului nostru, la extremitatea vestică a României, partea centrală a continentului european, la intersecŃia paralelei de 47º03' latitudine nordică cu meridianul de de 21º55' longitudine estică, la 10km de Borş, cel mai mare punct de frontieră la graniŃa de Vest.

Oraşul Oradea se găseşte la deschiderea văii Crişului Repede spre câmpie, într-o zonă de contact între prelungirile MunŃilor Apuseni şi Câmpia Banato-Crişana, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Geisului), către cel de câmpie.

Conform “Cod de proiectare seismic ă – Prevederi de proiectare pentru cl ădiri” indicativ P100-1/2006, oraşul Oradea este caracterizat din punct de vedere seismic de:

• valoarea de vârf a acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag=0,12g pentru cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR=100ani.

• perioada de control (colŃ) a spectrului de răspuns Tc=0,7sec.


Pag. 33

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.3.4 Calitatea mediului

2.3.4.1 Calitatea aerului ambiental

Surse de poluare

La nivelul judeŃului Bihor, s-a realizat inventarul instalaŃiilor IPPC, care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale. Sunt in total 25 de instalaŃii IPPC, din care 2 cu tranziŃie şi 23 fără tranziŃie.

Prin actele de reglementare emise pentru activitǎŃile cu impact semnificativ asupra mediului sunt prevǎzute mǎsuri de reducere / eliminare a impactului negativ asupra mediului şi sǎnǎtǎŃii umane precum şi mǎsuri de refacere a mediului la încetarea activitǎŃilor.

Tabelul nr. 2.3 - 2 InstalaŃii / Operatori I.P.P.C. din JudeŃul Bihor

Nr crt.

Titular /adresa sediului

Adresa instala Ńiei Denumirea / Categoria activit ǎŃii

Nr. Autoriza Ńiei integrate de mediu

Stadiul conform ǎrii

1.

SC Electrocentrale SA, Oradea Şos. Borşului, nr. 23

Oradea Şos. Borşului, nr. 23

InstalaŃie mare de ardere/1.1 (2 instalatii IMA)

A.I.M. Nr. 31 NV 6 din 23.11.2006, revizuitǎ la 4.08.2008

Cu plan de acŃiuni pentru conformare cu Directiva LCP (2015)

2..

SC Sinteza SA Oradea, Şos. Borşului, nr. 35

Oradea Şos. Borşulu, nr. 35

Fabricarea produselor farmaceutice/ 4.5

A.I.M. Nr. 84/2 NV-6 din 30.10.2007

Conformǎ

3.

SC Sinteza SA Oradea, Şos. Borşului, nr. 35

Oradea Şos. Borşului, nr. 35

Fabricarea produselor organo-fosforice/4.4

A.I.M. Nr. 84/1 NV din 30.10.2007

Cu plan de acŃiuni pentru conformare cu Directiva IPPC (2014)

4. SC Eurocaramida Bihor SA, Biharia

Biharia Fabricarea produselor refractare/3.5

A.I.M. Nr.59 NV6 din 16.03.2007

Conformǎ

5. S.C. UAMT S.A. Oradea Str. Uzinelor, nr. 8

Oradea, str. Uzinelor, nr. 8

Tratarea şi acoperirea metalelor/ 2.6.

A.I.M. Nr. 73 – NV din 26.10.2007, actualizare a A.I.M. nr. 40 NV 6 din 23.11.2006

Conformǎ

6. SC CESAL SA Oradea, Şos Borşului,nr. 31

Oradea, Şos Borşului, nr. 31

Fabricarea sulfatului de aluminiu/4.2.d

A.I.M. Nr. 45 NV 6 din 18.12.2006 actualizare la data de 15.04.2008

Conformǎ

7. SC ALSAL SA Oradea, Str. Uzinelor, nr. 12

Oradea, str. Uzinelor, nr. 12

Fabricarea sulfatului de aluminiu şi aluminatului de sodiu/4.2.d

A.I.M. Nr. 44 NV din 18.12.2006

Conformǎ

Sursa: AgenŃia de ProtecŃia Mediului Bihor - Starea mediului 2008


Pag. 34

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Analiza concentra Ńiilor de poluan Ńii m ăsura Ńi la sta Ńiile automate

Supravegherea calităŃii aerului in municipiul Oradea şi in judeŃul Bihor se realizează prin intermediul unei reŃele de monitorizare a calităŃii aerului compuse din trei puncte fixe in municipiul Oradea şi anume: Sediul AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului (BH 1-FU- staŃie fond urban ); Spitalul de Copii (BH 2 – SI- staŃie industrială) şi Facultatea de ProtecŃia Mediului (BH3 – staŃie trafic).

Bioxid de sulf (SO2)

În anul 2008, la toate cele 3 staŃii de monitorizare, nu au fost depăşite valorile medii orare şi zilnice pentru protecŃia sănătăŃii umane. Valorile medii orare validate ale dioxidului de sulf au prezentat următoarele oscilaŃii la cele 3 staŃii de monitorizare.

Tabelul nr. 2.3 – 3 Varia Ńii medii orare ale concentra Ńiei de bioxidului de sulf

Bioxid de sulf (SO 2) - µg/m3

StaŃia Concentra Ńia

minim ă Concentra Ńia

maxim ă Valoare medie

Concentra Ńia maxim ă admis ă

Număr dep ăşiri

BH1-FU 0 273,79 6,82 350 0

BH2-SI 0,01 264,73 6,88 350 0

BH3-ST 0 340,18 6,80 350 0


Bioxidul de azot (NO2)

Din analiza datelor de concentraŃii de poluanŃi , la toate cele 3 staŃii de monitorizare, nu au fost depăşite valorile medii orare pentru protecŃia sănătăŃii umane şi valoarea limită anuală (pentru protecŃia sănătăŃii).

Tabelul nr 2.3 – 4 Varia Ńii medii orare ale concentra Ńiei de bioxid de azot

Bioxid de azot (NO 2) - µg/m3





Număr dep ăşiri

BH1 - FU 0 127,46 26,61 200 0

BH2 –SI 1,75 174,01 21,16 200 0

BH3 - ST 0,01 100,24 24,51 200 0


Pulberi în suspensie (PM10)

Valorile concentraŃiei medii zilnice la indicatorul pulberi în suspensie (fracŃiunea PM10) au prezentat mai multe depăşiri pe parcursul anului 2008 (în special în lunile octombrie, noiembrie, decembrie-la staŃia BH2- staŃie industrială):


Pag. 35

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.3 – 5 Varia Ńii medii zilnice ale concentra Ńiei de pulberi în suspensie

Pulberi în suspensie (PM 10) - µg/m3





Număr dep ăşiri

BH1-FU 1 90,98 23,38 50 21

BH2-SI 2,61 107,64 30,66 50 46

BH3-ST 2,16 96,73 28,33 50 29


Metale grele

În anul 2008 nu s-au efectuat analize de metale grele pe pulberile în suspensie zilnice colectate de staŃiile automate.

Monoxid de carbon (CO)

ConcentraŃia de monoxid de carbon (CO), înregistrată la cele 3 staŃii de monitorizare pentru anul 2008, nu a înregistrat nici o depăşire a valorii limită pentru protecŃia sănătăŃii.

Tabelul nr. 2.3 – 6 Varia Ńii medii orare ale monoxidului de carbon

Monoxid de carbon (CO) - µg/m3





Număr dep ăşiri

BH1-FU 0 7.85 0.34 10 0

BH2-SI 0 6.74 0.4 10 0

BH3-ST 0 5.43 0.33 10 0


Benzen

ConcentraŃia medie orară de benzen , înregistrată la 2 staŃii de monitorizare pentru anul 2008, nu a înregistrat nici o depăşire a valorii limită pentru protecŃia sănătăŃii. La benzen este normată o concentraŃie anuală maxim admisă de 5 µg/m3, care nu este depăşită la cele 2 staŃii de monitorizare.

Tabelul nr. 2.3 – 7 Varia Ńii medii orare ale benzenului

Benzen, (C 6H6) - µg/m3





Număr dep ăşiri

BH1-FU 0.03 48.86 1.95 - 0

BH3-ST 0.21 25.49 2.11 - 0



Pag. 36

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Ozon

În anul 2008 a fost semnalată o singură depăşire a pragului de informare pentru valorile medii orare (care este de180 µg/m3), la staŃia BH1, pe data de 8 August la ora 1700- valoarea de 183,78 µg/m3, dar şi un total de 51 depăşiri ale valorilor Ńintă (120 µg/m3), tot la staŃia BH1.

Tabelul nr. 2.3 – 8 Varia Ńii medii orare ale ozonului

Ozon - µg/m3

StaŃia Concentra Ńia minim ă

Concentra Ńia maxim ă

Valoarea medie Concentra Ńia

maxim ă admis ă Număr dep ăşiri

BH1 - FU 0 183.78 53.76 180 1

BH2 - SI 0 129.73 38.28 180 0

BH3 - ST 0 65.54 12.46 180 0


Evolu Ńia în tone/an a emisiilor anuale in jude Ńul Bihor

Principalele surse de emisii de oxizi de sulf provin din arderile combustibililor fosili pentru industrie şi populaŃii şi din traficul rutier.

La nivelul judeŃului Bihor, pentru perioada 2000÷2008 s-au înregistrat următoarele emisii de bioxid de sulf.

Tabelul nr2.3 – 9 Emisii anuale de SO2

Emisii anuale de

SO2 (tone/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Bihor - 170074 31194 66070,7 234080 2649,91 15377 18281,4 21057


Cantitatea cea mai însemnată de emisii de oxizi de azot rezultă din traficul rutier, urmată de emisiile din instalaŃii de arderi neindustriale, din arderi în industria de prelucrare şi de emisiile rezultate din incinerarea deşeurilor.

La nivelul judeŃului Bihor, pentru perioada 2000-2008 s-au înregistrat următoarele emisii de oxizi de azot.

Tabelul nr.2.3 – 10 Emisii anuale de NOx

Emisii anuale de

NOx (tone/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Bihor - 28657 15794 17692,4 283,15 1540,99 2069 4934 5598


Principalele activităŃi în urma cărora rezultă cantităŃi însemnate de emisii de compuşi organici nemetanici (COV nemetanici) sunt: traficul rutier, industria de producere a anvelopelor,


Pag. 37

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

industria de prelucrare a lemnului, utilizarea solvenŃilor, distribuŃia carburanŃilor, din arderile neindustriale, precum şi din activitatea de extracŃie a gazelor naturale şi distribuŃia combustibililor.

Tabelul nr.2.3 – 11 Emisii anuale de COV nemetanici

Emisii anuale de

COV (tone/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Bihor - 6164 71,200 9230 66055 969,87 378 641 5467


Emisiile de plumb in anul 2008 sunt de 0,4422664 tone/an.

În judeŃul Bihor agenŃii economici care se află sub incidenŃa Directivei 2003/87/CE (comercializarea emisiilor de gaze cu efect de seră) sunt:

• SC Electrocentrale Oradea SA;

• SC Euro Cărămida SA Oradea;

• SC Helios SA Aştileu;

• SC Holcim România SA;

• SC European Food SA.

Emisii anuale de gaze cu efect de ser ă sunt prezentate în tabelul următor pentru poluanŃii CO2, CH4 şi protoxid de azot (mii tone CO2 echivalent).

Tabelul nr2.3 – 12 Emisii anuale de gaze cu efect d e seră

Emisii totale

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CO2 - - - - - - - - - 3508.004 CH4 - - 34460.03 0.117 4575 6252 432 718 14.69 26.48 Protoxid de azot

- - 154 - 3620 19 5642 111 130 3.021

Sursa : AgenŃia de ProtecŃia Mediului Bihor - Starea mediului 2008


Pag. 38

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.3.4.2 Calitatea apei

2.3.4.2.1 ReŃeaua hidrografic ă

A. Ape de suprafaŃă

Alimentarea cu apă a activităŃilor economice şi a populaŃiei din judeŃul Bihor este asigurată din surse de suprafaŃă sau subterane, în funcŃie de condiŃiile locale, de potenŃialul zonei.

Situat in partea de vest a României, bazinul hidrografic al Crişurilor este mărginit la nord şi nord-est de bazinul Someşului, la est şi sud de bazinul Mureşului.

SuprafaŃa totală a bazinului este de 25.537 km2 din care 14.860 km2 pe teritoriul României (6,3% din suprafaŃa Ńării), repartizaŃi astfel pe bazine hidrografice: Ier 1392 km2, Barcău 2025 km2, Crişul Repede 2973 km2, Crişul Negru 4230 km2, Crişul Alb 3911 km2.

Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde suprafeŃe din judeŃele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Hunedoara, Arad şi Bihor. Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde un număr de 365 cursuri de apă codificate, lungimea reŃelei hidrografice fiind de 5785 km (7,3% din lungimea totală a reŃelei hidrografice a Ńării şi o densitate de 0,39 km/km²).

Principalele râuri sunt:

• Someşul – este al cincilea râu ca mărime şi debit din România, este format prin unirea Someşului Mic cu Someşul Mare în dreptul municipiul Dej. Râul Someş are o lungime de peste 465 km, traversează Podişul Someşan şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei;

• Tisa - principalii afluenŃi ai râului Tisa sunt: Vişeul şi Iza. Pe o lungime de 60 km, ea formează graniŃa naturală între Ńara noastrăşi Ucraina;

• Arieş - izvorăşte din MunŃii Bihor şi se varsă în râul Mureş în apropiere de oraşul Luduş.

Principalele lacuri naturale din judeŃul Bihor sunt Lacul Gerpilor şi Lacul cu stuf de lângă Salonta.

B. Ape subterane

În cursul anului 2008 s-au prelevat un număr total de 103 probe de apă, din care 23 foraje , recoltate cu ocazia acŃiunii de desnisipare. FrecvenŃa de recoltare a probelor a fost de 1- 2 recoltări / an.

Indicatorii determinaŃi la probele de ape subterane freatice sunt: pH, reziduu fix, CCO-Mn, SO4, NO2, NO3, Ca, Mg, Fe, Mn, NH4, fosfaŃi, alcalinitate totală, oxigen dizolvat, cupru, crom, As, Zn şi fenoli.

Analizele efectuate pe probele de apă recoltate din cele 64 de foraje scot în evidenŃă depăşirea limitei de potabilitate faŃă de limita STAS-ului 1342/91 şi a Legii apei potabile 458/2002, de către factorii de risc pe termen scurt pentru următorii indicatori: mangan, substanŃe organice exprimate prin CCO-Mn, OD, fenoli, amoniu, Ca, rez. fix., fier şi depăşiri cu caracter izolat la: pH, alcalinitate, magneziu, cloruri, sulfaŃi, PO4, NO3 şi Ca.


Pag. 39

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

CantităŃile de apă prelevate din subteran în anul 2008 sunt mai mari faŃă de anul 2007, dar comparabile cu cele din anul 2006. Pentru cantităŃile din sursele de suprafaŃă sunt mai mari in anul 2008 faŃă de 2007 şi 2006.

Tabelul nr. 2.3 – 13 Cantit ăŃi anuale de ap ă prelevate

2008 2007 2006

Destina Ńia surs ă de suprafa Ńă (mii m 3)

surs ă subteran ă

(mii m 3)

surs ă de suprafa Ńă (mii m 3)

surs ă s ub t e ra n ă

(mii m 3)

surs ă de suprafa Ńă (mii m 3)

surs ă subteran ă

(mii m 3)

populaŃie 2500 14557 10123 23633 3868 13550

industrie 23506 19246 22077 6783 190 19695

zootehnie - 394 - 329 - 25

irigaŃii 379 33 392 17 94 59

piscicultură 25231 50 15581 47 16412 48

Total 51616 34280 48173 30809 20564 33377 Sursa: AgenŃia de ProtecŃia Mediului Bihor - Starea mediului 2008

C. Apa potabilă

În judeŃul Bihor reŃeaua de apă potabilă are o lungime de 1231,598 km, deserveşte 206 localităŃi, iar populaŃia racordată este în număr de 179949 locuitori. În cadrul Programului de Dezvoltare a UtilităŃilor Municipale s-au reabilitat 142 km de reŃea secundar şi 43 km de reŃea principal.

În Municipiul Oradea aprovizionarea cu apă potabilă se face de la cele 4 staŃii de tratare a apei, asigurând un debit total de 19.718,7m3/zi la sursa de suprafaŃă şi 50.792,2m3/zi la sursa de profunzime însumând 71979m3/zi. Capacitatea totală de înmagazinare este de 22.000m3, iar lungimea reŃelei de distribuŃie este de 560km. Din totalul populaŃiei oraşului, 180.100 locuitori sunt deserviŃi prin racord al imobilului, 2800 locuitori prin cismea în curte şi 1.100 locuitori prin cismea stradală. Consumul total de apă în Oradea exprimat prin indicatorul litru/om/zi este de 141,5 l, ceea ce se încadrează în recomandările de specialitate (50- 360l/om/zi).

2.3.4.2.2 Ape uzate

CantităŃile de apă uzată menajeră şi pluvială evacuate în canalizare în judeŃul Bihor sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.3 – 14 Cantit ăŃi ape uzate menajere şi pluviale evacuate la canalizare

Volum de ap ă evacuat ă (mii m 3/an)

Jude Ń Ape care nu

necesit ă epurarea Ape

neepurate Ape epurate insuficient

Ape epurate corespunz ător

Volum total de ap ă (mii m 3)

Bihor 16158 - 33034 5858 55050



Pag. 40

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

StaŃii de epurare

Compania de Ape Oradea S.A. exploatează următoarele capacităŃi:

• 2.100 l/s captare-tratare-pompare apă potabilă;

• 605 km reŃele de transport şi distribuŃie apă;

• 79 de staŃii de hidrofor;

• 360 km reŃele canal menajer;

• 320 km reŃele canal pluvial;

• 2.200 l/s capacitate de epurare mecano-biologică a apelor uzate deservind cca 206.000 locuitori.

Poluan Ńi în apele uzate

Apele uzate care intră în staŃiile de epurare conŃin: CCO-Cr, CBO5, sulfaŃi, suspensii, reziduu fix, azot amoniacal, substanŃe extractibile, fosfor total, detergenŃi sintetici, fenoli antrenaŃi cu vapori de apă, sulfuri şi hidrogen sulfurat, cianuri totale, crom total, crom hexavalent, cupru, tetraclorura de carbon, cloroform.

Tabelul nr. 2.3 – 15 Cantit ăŃile anuale ale indicatorilor de calitate a apei

Bazinul Someş

Bazinul Crişuri Nr. Crt Substan Ńe nocive

tone/an tone/an

1 Materii în suspensie 1267,175 1271,156

2 CBO5 1093,97 646,53

3 CCOCr 2433,675 1854,555

4 Azot total 179,533 656,013

5 Fosfor total (P) 31,229 116,672

6 AzotiŃi (NO2) 0,096 28,32

7 AzotaŃi (NO3) 145,776 1251,87

8 Amoniu (NH4) 321,118 100,735

9 Reziduu filtrabil 6847,207 18801,319

10 Cloruri (Cl) 79,991 2101,158

11 SulfaŃi (SO4) 103,376 2725,605

12 Fenoli 36,626 2,113

13 DetergenŃi 0,298 0,128

14 SubstanŃe extractibile 3,996 539,7

15 Produse petroliere 0

16 H2S + sulfuri S2 0,056

17 Clor rezidual liber Cl2 0,002



Pag. 41

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.3 – 16 Cantit ăŃi de poluan Ńi în apele uzate din activit ăŃile aferente

Încărcarea apelor uzate (t/ an) Activitatea în economie

CBO5 CCO-Cr Reziduu fix NH4

Industria extractivă 120,253 402,661 1936,688 12,734

Industria alimentară 64,117 166,727 1287,356 0,324

Prelucrări chimice 6,599 33,419 252,651 -

Producerea de mobilă şi alte activităŃi industriale

0,163 0,767 6,981 -

Industria de prelucrare a lemnului

0,019 0,100 0,553 -

Inustria uşoară 0,035 0,115 9,780 -

Energie electrică şi termică - 97,616 1812,872 -

Captări apă alimentare 425,037 1078,256 11142,745 86,622

ConstrucŃii 2,224 7,389 207,068 -

ComerŃ şi servicii 19,021 35,425 1627,561 0,222

Transporturi 0,026 0,198 40,635 -

InvăŃământ şi sănătate 0,013 0,175 15.208 -

Meanică fină şi electronică 0,112 0,480 6,699 -

AdministraŃie publică 0,044 0,320 4,352 -

Total 637,663 1823,648 18351,149 99,90 Sursa: AgenŃia de ProtecŃia Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Normele legislative în domeniu stabilesc principalii indicatori de calitate destinaŃi monitorizării apelor uzate provenite de la diferite tipuri de folosinŃe pentru monitorizarea calităŃii apelor uzate evacuate în sistemul public de canalizare a fost stabilit un Program de monitorizare care în anul 2006 a cuprins un număr de aproximativ 100 de agenŃi economici cu o gamă diversă de activitate, acoperind întregul spectru economic al municipiului Oradea: industia chimică, industria textilă, industria alimentară, prelucrarea lemnului, mase plastice, tăbăcărie şi prelucrarea blănurilor, galvanizări şi acoperiri metalice, depozite de carburant, benzinării, industria de construcŃii.


Pag. 42

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.3 – 17 Cantit ăŃile de ape evacuate corespunz ătoare activit ăŃilor desf ăşurate

StaŃii de epurare cu func Ńionare Volum de ap ă- epurat evacuat

(mil.m 3/an) Activitatea în economie

Corespunz ător Necorespunz ător Suficient epurate

Insuficient epurate

Nu necesit ă epurare

Nu se epureaz ă

Industria extractivă 3 2 0.401 1.330 0.981 - Industria alimentară 4 5 1.316 0.226 - - Prelucrări chimice 2 3 0.908 0.129 - - Producerea de mobilă 1 1 0.004 0.026 - - Inustria lemului 1 - 0.001 - - - Industria uşoară - - - - 0.012 - Captări apă alimentare 4 12 2.296 30.835 0.024 - ConstrucŃii 6 9 0.656 0.384 - - ComerŃ şi servicii 4 4 0.260 0.018 3.133 - Trasporturi - 2 - 0.041 - - InvăŃământ şi sănătate - - - - 0.035 -

AdministraŃie publică - 2 - 0.032 - -

Mecanică fină şi electronică 1 - 0.016 - - - Energie electrică şi termică - - - - 11.953 - Alte activităŃi - 1 - 0.013 0.020 - Total 5.858 33.034 16.158 -


În municipiul Oradea sunt 360 km de reŃea de canalizare menajeră şi 320 de km reŃele de canalizare pluvială.

StaŃia de epurare este amplasată pe malul drept al râului Crişul Repede şi are rolul de a prelua şi epura apa uzată menajeră şi industrială din Municipiul Oradea şi din zonele limitrofe.

Este de tip mecano- biologic, efluentul staŃiei fiind deversat în râul Crişul repede.

StaŃia de epurare cuprinde următoarele:

• bazin compensare debite;

• treaptă mecanică;

• treaptă biologică;

• iazuri biologice

StaŃia de epurare este amplasată pe malul drept al râului Crişul Repede, la sud de drumul naŃional E60 şi este delimitată de ferma 8 SCCP, canal de evacuare CET I, râul Crişul Repede şi halda de şlam a Întreprinderii Chimice Sinteza. Apele uzate din zonele joase ale municipiului sunt canalizate in 6 staŃii de pompare, de unde sunt pompate in colectoare gravitaŃionale


Pag. 43

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.3.4.3 Calitatea solului

ActivităŃile din sectorul industrial exercită asupra solului o presiune continuă fie prin emisiile de poluanŃi in aer şi apariŃia ploilor acide, care se pot manifesta la distanŃă mare de locul emisiei care are efecte nocive asupra solului prin acidifierea şi suprafertilizarea acestuia, fie prin depozitarea deşeurilor, care duce la scoaterea din circuit a unor suprafeŃe de teren şi implicit deterioararea calităŃii solurilor respective.

În judeŃul Bihor au fost identificate soluri poluante în urma activităŃilor din sectorul industrial în zonele AbrămuŃ şi Suplac.

Tabelul nr. 2.3 – 18 Plouarea solului în anul 2008

Ramura economic ă

Total jude Ń

Energie electric ă şi termic ă

Industria extractiva

Industria metalurgic ă feroas ă

Industria chimic ă

Industria alimentar ă

Agricultura Gospod ăria comunala

DejecŃii menajere

- - - - - - - 57,02

DejecŃii 15,86 - - - - - 15,86 -

Şlamuri - - 33,330 - 83,38 - - -

Steril - - 66,7383 - - - -

Zgură 141,1 141 - - 0,1328 - - -


În judeŃul Bihor depozitul de zgură şi cenuşă aparŃinând la SC. Electrocentrale SA, este amplasat la distanŃă de 2 km de localitatea Santăul Mic şi la 12 km de platforma industrială Vest Oradea. În cele 2 compartimente cu o suprafaŃă totală de 141 ha sunt admise depozitarea următoarelor subclase de deşeuri: zgură şi cenuşă colectate sub focarele cazanelor, praful recuperate de la electrofiltre şi nămolurile provenite de la limpezirea apei brute. Depozitul de zgură şi cenuşă este de tip “iazuri pe teren plat “ se intinde pe o suprafaŃă de 141 ha cu o capacitate proiectată de depozitare de 19416000 mc şi o capacitate ocupată de 14771000 mc. Zgura şi cenuşa au următoarea compoziŃie chimică: 51,76% SiO2 ;27,17%AlO2O3; 7,46% Fe2O3; 0,5% FeO; 7,04%CaO; 2,1%MgO; 0,47%K2O; rămânând un procent de 0,01% pentru alte elemente.

ConŃinutul de hidrocarburi aromatice policiclice( HAP), de cadmiu şi compuşi de crom, nichel, plumb, cupru, zinc, în zgură şi cenuşă este sub pragurile de alertă prevăzute pentru tipuri de sol sensibil, rezultând că deşeurile de la Santăul Mic nu se încadrează în categoria deşeurilor periculoase.

Următoarele tipuri de deşeuri sunt generate de centrala electrică:

• deşeuri nepericuloase: domestic, cenuşă, construcŃii

• deşeuri periculoase: acumulatori şi acumulatori auto uzaŃi, uleiuri uzate, echipamente electrice cu compuşi desemnaŃi (PCB), deşeuri cu mercur, deşeuri medicale periculoase, deşeuri cu conŃinut de azbest depozitate definitiv.


Pag. 44

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

O altă categorie de deşeuri de producŃie periculoase o constituie deşeurile rezultate din activităŃile de extracŃie, transport şi depozitare ŃiŃei din Zona de extracŃie Suplacu de Barcău. Aici, funcŃionează un depozit ecologic pentru depozitare temporară a rezidiilor petroliere parŃial stabilizate. În baza AutorizaŃiei de Mediu nr. 376 din 26.09.2010 emisă de APM Bihor depozitul a primit pentru depozitare temporară în anul 2008 cantitatea de 5040,1 tone deşeuri periculoase.

Din depozit s-a generat o cantitate de levigat de circa 3438 tone datorată în principal apelor meteorice, care a fost transferat la StaŃia de epurare ape industriale Suplacu de Barcău.

Tabelul nr. 2.3 – 19 Cantit ăŃi deşeuri periculoase gestionate (t/an 2008)

Deşeuri periculoase Stoc

01.01.2008 Generat Valorificat Eliminat Stoc 31.12.2008

Total deşeuri periculoase diverse

283,5 9303,42 4730 3272 1585

Acumulatori uzaŃi - 2300 2265 - 35

Uleiuri uzate 5,8 172 177 - 0,8

Nămoluri petroliere - 456,5 - 456,5 7 Batale cu şlamuri

petroliere cu activitate sistată

Şlamuri petroliere depozitate ecologic

1322,5 5040,1 - 5040,1 6362,6


2.3.5 Zone sensibile

Principalele ramuri industriale din judeŃul Bihor sunt: industria extractivă şi prelucrarea ŃiŃeiului, industria pielăriei şi încălŃămintei, industria mobilei, industria chimică, industria confecŃiilor, industria materialelor de construcŃii, industria construcŃiilor, industria alimentară.

• Industria extractivă şi prelucrarea ŃiŃeiului – în zona Marghita, Suplacu de Barcău;

• Industria pielăriei şi încălŃămintei –mai dezvoltată în localităŃile Oradea, Beiuş, Salonta, Marghita;

• Industria mobilei –dezvoltare mai însemnată la Oradea, Beiuş, Ştei, Salonta, Marghita, Săcueni, Tileagd şi Aleşd;

• Industria chimică –dezvoltată în Oradea, unde se produc pigmenŃi organici şi anorganici, lacuri şi vopsele;

• Industria confecŃiilor – mai dezvoltată la Oradea, Beiuş, Salonta, Marghita, Ştei;

• Industria materialelor de construcŃii – ponderea acesteia se află în zonele Oradea, Vaşcău, Ştei şi Aleşd;

• Industria alimentară – cu societăŃi reprezentative în Oradea, Rieni, Ştei, Salonta;

• Producerea energiei termice şi electrice: S.C. Electrocentrale S.A. Oradea, S.C. Transgex S.A. Oradea, Sucursala de DistribuŃie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A.


Pag. 45

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.3.5.1 Aer

În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 351/ 2007 privind aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunii 6 Nord-Vest Cluj în liste, conform Ordinului MAPM 745/2007 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România, încadrarea localităŃii Oradea din punct de vedere a calităŃii aerului este următoarea:

� SO2: Lista 1 – zone unde nivelurile concentraŃiilor uuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranŃă sau mai mari decât valoarea limită, in caz că nu a fost fixată şi o marjă de toleranŃă;

� NO2/NOx: Lista 3 - Sublista 3.1, zonă unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare;

� Pulberi în suspensie (PM10): Lista 1 , zone unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranŃă sau mai mari decât valoarea limtă, în caz că nu a fost fixată şi o marjă de toleranŃă;

� CO: Lista 3 – Sublista 3.3 , zone unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare;

� Benzen: Lista 3 – Sublista 3.3 , zone unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare.

2.3.5.2 Ape de suprafa Ńă şi subterane

În urma evaluării stadiului calităŃii resurselor de apă la nivelul judeŃului Bihor în anul 2008, ca urmare a impactului surselor de poluare asupra calităŃii apelor s-au evidenŃiat :

� Analizele fizico-chimice efectuate de laboratorul S.G.A. Maramureş la forajele de observaŃie din B.H. Someş şi B.H. Tisa, au prezentat unele depăşirii ale concentraŃiilor maxim admise la indicatorii amoniu, fier şi mangan datorate în principal fondului natural, practicilor agricole, precum şi specificului economic al judeŃului (industrie extractivă şi metalurgică).

2.3.5.3 Sol

Solul este o resursă esenŃială neregenerabilă şi un sistem foarte dinamic ce îndeplineşte multe funcŃii şi furnizează servicii vitale pentru activităŃiile umane şi pentru supravieŃuirea ecosistemelor. InformaŃiile disponibile sugerează că, în cursul ultimelor decade, procesele de degradare a solului s-au înteŃit semnificativ şi, dacă nu se va acŃiona în acest sens, aceste procese se vor accentua.

În judeŃul Bihor, terenurile poluate se datorează anumitor procese:

− exploatare minieră 5 ha;


Pag. 46

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

− balastieră 21 ha;

− carieră 4 ha;

− halde şi depozite 355 ha;

− rezidii petroliere 105 ha;

− halde steril 119,52 ha.

Din studiile efectuate rezultă că 74,51% din terenurile cartate o reprezintă acidifierea şi 10,90% o reprezintă terenurile sărăturate. Solurile puternic acide, acide şi slab acide ocupă o suprafaŃă de 270882 ha, adică 81% din suprafaŃa cartată agrochimic de 334605 ha. Restul suprafeŃelor fiind neutre (24082 ha, reprezentând 7,7 %), slab alcaline, alcaline şi puternic alcaline.

Pentru combaterea acestui fenomen se impun măsuri ferme de corectare a stării de reacŃie a solurilor, prin aplicarea de amendamente, în special carbonat de calciu. Dintre localităŃile judeŃului Bihor pe teritoriul cărora s-au identificat soluri acidefiate: Sâmbăta, Ceica, Căbeşti, Hidişelul de Sus, Oradea, Cociuba Mare, Marghita, Sânmartin, Drăgeşti, Tinca, iar cele cu soluri sărăturate: Cefa, Mădăras, Salonta, Avram Iancu.

2.4 Infrastructura (asigurarea utilit ăŃilor la central ă)

Accesul la central ă

Accesul auto şi pietonal în incinta centralei se face direct din Sos Borşului, nr. 23.

Alimentarea cu ap ă brut ă

Alimentarea cu apă brută se realizează din râul Crişul Repede. Este prevăzut un sistem de captare şi transport a apei brute compus din baraj (amplasat pe râul Crişul Repede, la 50 m aval de podul CFR Oradea-Arad), priză de apă, deznisipator, casa sitelor şi canale de aducŃiune spre centrală.

Barajul, deznisipatorul, casa sitelor şi canalele de aducŃiune până la gardul incintei au fost preluate din anul 1982 de către DirecŃia Apelor Crişuri, acestea aparŃinând actualmente AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române”.

Apa brută este preluată prin contract încheiat cu AdministraŃia NaŃională “Apele Române”.

În incinta centralei apa brută este distribuită la staŃia de tratare chimică a apei unde se prepară apa tratată limpezită, dedurizată şi demineralizată, necesară pentru procesele tehnologice, la circuitul de răcire a condensatoarelor, precum şi ca adaos în circuitul de evacuare a zgurii şi cenuşii pentru compensarea pierderilor de apă din acest circuit.


Pag. 47

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Fig. 2.4 – 1 Schema de bilan Ń hidro

Alimentarea cu ap ă potabil ă

Alimentarea cu apă potabilă a centralei se realizează dintr-un puŃ de mare adâncime amplasat în incinta centralei.

Ca rezervă, este prevăzută racordarea la reŃeaua de apă potabilă orăşenească.

Evacuarea apelor uzate menajere

Apele uzate menajere din incinta centralei sunt colectate printr-o reŃea de canalizare din tuburi de beton şi evacuate la staŃia pompe PVC, de unde, prin intermediul staŃiei pompe Bagger, la depozitul de zgură şi cenuşă.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Evacuarea apelor uzate rezultate din procesele tehnologice se realizează prin intermediul staŃiilor de pompe Bagger, la depozitul de zgură şi cenuşă.

Evacuarea de şeurilor solide

Zgura şi cenuşa se colectează la staŃiile pompe Bagger, de unde se transportă hidraulic, prin pompare, în conducte aeriene, la depozitul de zgură şi cenuşă.

Depozitul de zgură şi cenuşă este amplasat la 12 km de centrală şi la 1 km Est de localitatea Santăul Mic, în judeŃul Bihor.

Energia electric ă

SC Electrocentrale Oradea SA achiziŃionează energie electrică din SEN, pentru depozitul de zgură şi cenuşă Santău în baza unui contract încheiat cu S.C Electrica S.A, respectiv în momentul insuficienŃei energiei electrice produse pentru consum propriu tehnologic de la S.C Electrica S.A.

De asemenea SC Electrocentrale Oradea SA achiziŃionează energie electrică din SEN pentru consumul de energie electrică din Punctele Termice.

Apa bruta

Răciri

StaŃia de tratare chimică

Condensator turbine cu

abur

Pompe termoficare

Apa adaos dedurizată

pentru adaos retea termoficare

Apa adaos demineralizată pentru adaos

cazane de abur

Adaos în circuitul de evacuare a

zgurii şi cenuşii


Pag. 48

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

SC Electrocentrale Oradea SA livrează energie electrică în SEN în baza unui contract încheiat cu S.C. Electrica S.A , respectiv pe PiaŃa Angro de Energie Electrică (PZU;PE).

Racordul la SEN se face prin intermediul staŃiei de 110 kV. Legătura între generatoarele centralei şi staŃia de 110 kV se face prin intermediul a două transformatoare de 25 MVA şi a trei transformatoare de 80 MVA .

Alimentarea cu c ărbune

Cărbunele utilizat în centrală este lignitul. Aprovizionarea cu cărbune se face pe calea ferată, în staŃia de destinaŃie CF Episcopia Bihor – linia de garaj CET. Depozitarea cărbunelui se face în incinta centralei, în depozitul de cărbune.

Alimentarea cu cărbune a centralei se realizează prin intermediul următorilor furnizori:

• S.C. Maestro Trading S.R.L. Oradea, care furnizează lignit local, din zona Voivozi, aflată la o distanŃă de cca 84 km;

• Societatea Nationala a Lignitului S.A. Oltenia Tg. Jiu, care furnizează lignit local, din bazinul Olteniei, aflat la o distanŃă de cca 452 km;

• S.C. Salajul S.A. Sarmasag – Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti, care furnizează lignit local, din zona Sarmasag, aflată la o distanŃă de cca 126 km;

• S.C. Martex Trans S.R.L. Oradea, care furnizează lignit din import, din Ungaria – Matrai Eromu. DistanŃa de transport este de cca 10 km (cărbunele este ofertat la graniŃă).

Cărbunele este livrat pe bază de contract. Contractarea cărbunelui se realizează în baza OUG nr.34/2006.

Cărbunele adus la centrală este măsurat prin cântărirea vagoanelor pe cântar electronic.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea centralei cu gaze naturale se face prin reŃeaua de MP/JP, de la SRM –ul din incinta centralei. SRM aparŃine SC Distrigaz Vest SA Oradea.

Gazele naturale pentru funcŃionarea centralei sunt livrate de furnizorii din Ńară.

Gazele naturale sunt livrate pe bază de contract. Contractarea gazelor naturale se face în baza OUG 34/2006.

Măsurarea gazelor naturale consumate se face în SRM - SC Distrigaz Vest SA Oradea, cu contorul amplasat în această staŃie de măsură.

Între SRM Transgaz şi SRM - SC Distrigaz Vest SA Oradea este un debit disponibil de 60.000 Nmc/h, iar intre SRM - SC Distrigaz Vest SA Oradea şi Panoul de filter al centralei este un debit disponibil de 30.000 Nmc/h.

La un debit de 60.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1- 2,5 bar, iar la un debit de 30.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1-2 bar.


Pag. 49

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În perioada de iarnă când temperaturile sunt foarte scăzute nu se poate asigura presiunea necesară la gazele naturale în zona de vest a Ńării la consumatorii industriali, ceea ce duce la trecerea pe combustibili alternativi, respectiv la funcŃionarea pe cărbune şi păcură .

Alimentarea cu p ăcur ă

Aprovizionarea cu păcură a centralei se face pe calea ferată, în staŃia de destinaŃie CF Episcopia Bihor – linia de garaj CET. Depozitarea păcurii se face în incinta centralei, în rezervoarele de păcură.

Păcura pentru funcŃionarea centralei este livrată de la rafinăriile şi furnizorii din Ńară.

Contractarea păcurii se face în baza OUG 34/2006.

Măsurarea cantităŃii de păcură se realizează prin cântărirea cisternelor pe cântarul electronic ICMV şi cântarul pod bascul.

2.5 Evaluarea socio-economic ă

2.5.1 Profilul socio - economic al României

Acest capitol prezintă profilul macro-economic actual al României, cu evidenŃierea evoluŃiei economice şi sociale înregistrate în ultima perioadă.

Profilul macro – economic

România, Ńară membră a Uniunii Europene din ianuarie 2007, a facut progrese considerabile în perioada de tranziŃie, în direcŃia alinierii la standardele economiilor de piaŃă dezvoltate. În multe privinŃe, aceste standarde au fost pe deplin atinse; de exemplu, gradul de liberalizare a preŃurilor, a schimburilor de comerŃ şi comerŃ exterior sunt pe deplin comparabile cu cele ale altor Ńări membre UE. Cu toate acestea, procesul de tranziŃie nu este încheiat, România continuând să se confrunte cu unele dificultăŃi specifice procesului de tranziŃie de după aderare. Aceste dificultăŃi sunt legate în special de dezvoltarea şi susŃinerea forŃelor de piaŃă, de exemplu prin promovarea unor standarde superioare, prin aplicarea regulilor concurenŃei, continuarea dezvoltării intermedierii financiare (mai ales în sectorul nebancar), comercializarea serviciilor de infrastructură şi dezvoltarea infrastructurii pieŃei locale de capital.

După ani de tranziŃie economică şi socială, România continuă eforturile de dezvoltare a unui sistem durabil de protecŃie socială, însă se simte înca nevoia de investiŃii importante în anumite domenii

Transformările economice şi sociale care au avut loc în România începând din anii `90 au determinat schimbări importante în evoluŃia fenomenelor demografice, în numărul şi structura populaŃiei. PopulaŃia României a scăzut continuu, cauzele acestui fenomen fiind multiple, începând de la o scădere a ratei naşterilor, combinată cu o mărire a ratei deceselor, emigrare etc.

La ultimul recensământ, care a avut loc în martie 2002, populaŃia României era de 21.680.974 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 4,9% faŃă de 1992. Această scădere continuă intr-un


Pag. 50

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

ritm de 4000 - 5000 locuitori pe lună şi se datoarează unei combinaŃii între scăderea ratei natalităŃii, creşterea ratei mortalităŃii şi a emigrării. La data de 1 iulie 2007, populaŃia era de 21,5 milioane de locuitori. Conform Raportului de łară privind Dezvoltarea Umană, România ocupă locul 60 în lume din punctul de vedere al dezvoltării umane. În general, nivelul săraciei a scăzut semnificativ în ultimii ani. Exista însă, multe decalaje în Ńară, inclusiv la nivel regional, între mediul urban şi rural. S-au facut eforturi susŃinute şi concertate în vederea reducerii nivelului de sărăcie şi creşterea participării la piaŃa forŃei de muncă, precum şi prin introducerea de măsuri de ameliorare a condiŃiilor de sănătate, locuinŃă şi educaŃie în viitor.

O privire de ansamblu asupra situaŃiei demografice, specifică Ńării noastre în perioada 1995 - 2008 este prezentată în tabelele următoare:

Tabelul nr. 2.5 – 1: Popula Ńia României, total şi pe categorii de sexe

Anul 1995 2000 2005 2007

Total populaŃie (mil.locuitori), din care: 22,7 22,4 21,6 21,5

� masculin 49,0 48,9 48,8 48,7

� feminin 51,0 51,1 51,2 51,3

Sursă: Anuarul Statistic al României – ediŃia 2008

Tabelul nr. 2.5 – 2: Evolutia populatiei României f unc Ńie de mediul reziden Ńial în perioada 1995-2007

Anul 1995 2000 2005 2007 Total populaŃie (mil.locuitori), din care: 22,7 22,4 21,6 21,5

� urban (%) 54,9 54,6 54,9 55,1 � rural(%) 45,1 45,4 45,1 44,9


MigraŃia masivă spre marile oraşe de la începutul anilor ’90, a fost urmată de o tendinŃă inversă, la nivelul anului 2000, după care tendinŃa de creştere a imigraŃiei către zona urbană, să crească uşor, înregistrând la nivelul anului 2007 un procent de 55,1%.


Pag. 51

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Fig 2.5 – 1 Evolu Ńia popula Ńiei pe medii este reprezentat ă în graficul urm ător: Sursă: Anuarul Statistic al României – ediŃia 2008

TendinŃele populaŃiei din mediul rural urmează o curba demografică complementară tendinŃelor mediului urban, astfel că în perioada 1966 – 2002, numărul locuitorilor a scăzut în ansamblu cu aproximativ 30%, stabilizându-se în perioada 2004-2007.

Tabelul nr. 2.5 – 3 : Evolutia populatiei României in perioada 1995-2007, total şi pe categorii de vârst ă

Anul 1995 2000 2005 2007 Total populaŃie (mil.locuitori), din care: 22,7 22,4 21,6 21,5

� 0 – 14 ani 4,6 4,1 3,4 3,3 � 15 – 59 ani 14,0 14,3 14,1 14,0 � 60 şi mai mult 4,1 4,0 4,2 4,2


În funcŃie de vârstă, populaŃia se clasifica astfel: 3,3 milioane de români au sub 15 ani, 4,2 milioane au 60 ani şi mai mult, 14 milioane locuitori au între 15 şi 59 ani. În 2007 forŃa de muncă a fost de 9,4 milioane persoane, iar rata şomajului a fost de 6,4% din forŃa de muncă.

Structura populaŃiei pe grupe de vârstă semnalează tendinŃe accentuate de îmbătrânire, cu efecte semnificative în următorii 10 -15 ani. După cum se observă în graficul următor, se înregistrează un vârf al populaŃiei din grupa de vârstă 35 - 40 de ani, iar populaŃia cu vârstă cuprinsă între 0 – 15 ani reprezintă mai puŃin de jumătate.


Pag. 52

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Fig 2.5 – 2 Evolu Ńia popula Ńiei pe categorii de vârst ă şi sexe Sursă: Anuarul Statistic al României – ediŃia 2008

Structura populaŃiei funcŃie de participarea la activitatea social – economică cunoaşte o dispersie foarte mare de la o localitate la alta, respectiv de la o regiune la alta. În general, localităŃile cu o populaŃie îmbătrânită, dar şi cele cu o natalitate ridicată, mai ales în mediul rural, cunosc ponderi mari ale populaŃiei inactive în totalul populaŃiei.

Conform Strategiei pentru România a Băncii Europene pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare (BERD), creşterea economică a continuat să se înscrie pe o curbă ascendentă până la data aderării la UE, înregistrând ritmuri de crestere de 7,9 % în anul 2006. După aderare ritmul de creştere economică a scăzut la 6% în 2007. Principalul factor de creştere a fost cererea internă, dată fiind creşterea semnificativă a salariilor şi dezvoltarea facilităŃilor de creditare care au contribuit la creşterea nivelului de consum, în timp ce contribuŃia exporturilor nete în creşterea PIB a fost negativă în anul 2007. InvestiŃiile s-au dezvoltat puternic în decursul anului 2007, într-un ritm mai rapid decât consumul final, iar decalajul ritmului anual de creştere între aceste două componente s-a ridicat la 15,6 %, de la 10% în 2006. Cu toate acestea, situaŃia macroeconomică s-a deteriorat către sfârşitul anului 2007, înregistrându-se o rata a inflaŃiei mai mare decât cea preconizată şi o concentrare a cheltuielilor către sfârşitul anului. De asemenea, deficitul de cont curent a crescut semnificativ în 2007 în raport cu anul anterior.

TendinŃele actuale ale Produsului Intern Brut (PIB) şi ale PIB/locuitor sunt ilustrate în tabelul nr. 2.5 – 4, unde este prezentată şi paritatea puterii de cumpărare în PIB/locuitor.


Pag. 53

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.5 – 4: Produsul Intern Brut (PIB) şi PIB/locuitor, 2002- 2007

Anul Total

popula Ńie, milioane

PIB pre Ńuri

curente, RON

miliarde

PIB/locuitor, pre Ńuri

actuale, RON/locuitor

Rată schimb

RON/USD

Rată schimb

RON/EUR


actuale, USD/locuitor


actuale, EUR/locuitor

1 2 3=2/1 4 5 6=3/4 7=3/5 2002 21,8 152,0 6.973 3,31 3,13 2.107 2.228 2003 21,7 197,4 9.097 3,32 3,76 2.740 2.419 2004 21,7 247,4 11.401 3,26 4,05 3.497 2.815 2005 21,6 288,9 13.375 2,91 3,62 4.596 3.695 2006 21,6 344,6 15.954 2,81 3,52 5.678 4.532 2007 21,5 412,8 19.2 2,44 3,34 7.869 5.749

PIB/loc.

PPC PIB/loc.

PPC PIB/locuitor,

PPC

8=9*4 9 10=9*4/5 2007 27.784 11.387 8.319

Surse: Anuarul Statistic al României 2008, Banca NaŃională a României, IMF World Economic Outlook Database. Notă: PPC = Paritatea puterii de cumpărare.

În 2007, România a înregistrat o valoare a PIB-ului de 412 miliarde RON, echivalent a 168 miliarde USD sau 123 miliarde EUR. Astfel, PIB-ul/locuitor în 2007 a fost de 19.200 RON (7.869 USD, 5.749 EUR) în preŃuri actuale. În termeni ai parităŃii puterii de cumpărare, PIB-ul/locuitor în 2007 a fost estimat la 27.800 RON (11.400 USD, 8.300 EUR).

Între 2001 şi 2007, performanŃa macroeconomică a României s-a îmbunătăŃit semnificativ, în ciuda unor conjuncturi internaŃionale mai puŃin favorabile. Creşterea Produsului Intern Brut a înregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate în zonă şi a fost însoŃită de un proces susŃinut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. În anul 2007, PIB-ul României a ajuns la circa 412 miliarde RON, reprezentând o triplare faŃă de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumpărare standard reprezenta aproape 41% din media UE.

VariaŃia creşterii Produsului Intern Brut în perioada 1990 – 2007 este prezentată în graficul următor:


Pag. 54

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Fig 2.5 – 3 Varia Ńia creşterii Produsului Intern Brut Sursă: Anuarul Statistic al României – ediŃia 2008

Rata inflaŃiei a înregistrat un trend descendent, de la începutul anului 2000, de la aproximativ 20% la 6,71% valoarea actuală (mar.2008-mar.2009, Sursa: Banca NaŃională a României). łinta pentru rata inflaŃiei preconizată pentru anul 2009 este de 3,5%. (Date INS, BNR).

În pofida unei cereri interne foarte mari, inflaŃia a fost Ńinută sub control în perioada imediat următoare post aderării. Cu toate acestea, din iulie 2007, inflaŃia IPC a crescut semnificativ ajungând la 6,84 la suta în octombrie, după care a scăzut la 6,57 la sută până în decembrie 2007. Principalul factor care a determinat creşterea inflaŃiei a fost reprezentat de majorarea preŃurilor produselor alimentare, de creşterea costurilor cu forŃa de muncă şi a preŃurilor energiei.

După anul 2000, contribuŃia industriei în cadrul PIB a rămas la un nivel relativ constant. Este semnificativ faptul că, în anul 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adăugată brută din industrie, faŃă de 68,4% în anul 2000. Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB în 1990 la circa 50% în 2007.

România are o bază industrială largă. Industriile majore sunt: industria fierului, oŃelului, metalelor neferoase, industria chimică, prelucrarea produselor alimentare, maşinilor şi transporturilor de echipamente, electronică, construcŃiilor, mobilei şi a altor produse din lemn, farmceutică, a echipamentelor medicale, textile şi încălŃăminte, asamblare auto, minieră, materialelor de construcŃii, rafinării petrolului şi a tehnologiei informaŃiei.

Produsul Intern Brut pentru anul 2007 pe categorii de industrii şi pe categorii de utilizări, este prezentat în tabelul următor:


Pag. 55

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.5 – 5 Surse şi utiliz ări ale PIB, 2007.

Surse Total Utiliz ări Total Consum privat 310648.9

Agricultură/Ind. forestieră 23454,8 Consum public 31516.3

Industrie 98648,6 Total Consum final efectiv 342165.2

Comert 46271,7 Formarea bruta de capital fix 125645.3

Constructii 36919,6 Variatia stocurilor 2739.9

Alte industrii 160672 Exportul net -57788.9

Total surse 365966.7 PIB 412761.5

Sursa: Economist Intelligence Unite, profil de tara, Romania

Astfel, utilizarea internă a inclus 112% din PIB, i.e. Ńara a cheltuit cu 12% mai mult decât a produs intern. Acest fapt s-a reflectat în faptul că importurile au depăşit exporturile - 44% faŃă de 32%, arătând că există o intrare de resurse în România.

Majoritatea veniturilor interne au provenit din servicii (56%), sector de producŃie (35%) şi agricultura (9%). Consumul privat a atins 75% din PIB, consumul public 8% iar investiŃiile 17% din PIB.

Dezechilibrul macro-economic al României pentru perioada 2003-2008 este prezentat în tabelul 2.5 – 6, fiind accentuat dezechilibrul extern

Tabelul nr. 2.5 – 6 Balan Ńa extern ă a economiei României, 2003-2008.

Anul

Importuri nete (-)

EUR mld pe an

Servicii EUR mld

pe an

Venituri EUR mld

pe an

Transferuri curente

EUR mld pe an

Deficit de cont curent

(-) EUR mld

pe an

Investi Ńii externe directe (FDI)

EUR mld pe an

Creştere în

datoria extern ă

(+) EUR mld

pe an

Datorie extern ă total ă

EUR mld la sfâr şit

de an

2003 -4,0 0,1 -1,2 2,0 -3,1 1,9 x 15,9

2004 -5,3 -0,2 -2,5 3,0 -5,1 5,1 5,8 21,7

2005 -7,8 -0,3 -2,3 3,6 -6,9 5,2 2,9 24,6

2006 -10,2 0,0 -3,2 4,8 -10,2 9,0 4,0 28,6

2007 -16,9 0,3 -4,4 4,9 -16,9 7,1 8,1 36,7

EUR mld

pe trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

sfârşit trimestru

2003 -3,5 0,3 -1,0 1,1 -3,2 1,3 6,5 38,3 2004 -4,3 -0,1 -1,4 1,1 -4,6 1,7 -6,7 31,6

2005 -4,0 0,0 -1,3 1,7 -4,0 2,0 2,3 33,9

2006 -5,8 0,1 -0,7 1,0 -5,1 1,9 2,8 36,7

2007 -3,8 0,0 -1,1 1,4 -3,5 1,7 3,2 39,9

Surse: Banca NaŃională a României,comunicate de presă, anuare. Notă: Suma investiŃiilor externe directe şi datoria externă nu sunt calculate pe baza aceleiaşi împărŃiri a anului ca şi deficitul de cont curent, dar corespund în final.


Pag. 56

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În economie, importurile nete sunt reflectate în deficitul balanŃei curente; alte componente ale balanŃei de plăŃi nu influenŃează în mod deosebit deficitul total. FinanŃarea deficitului de cont curent este asigurată de investiŃiile străine directe (ISD) şi parŃial de creşterea datoriei externe.

Fluxurile nete totale de ISD în 2007 au fost de 7,1 miliarde Euro, acoperind aproximativ 42% din deficitul de cont curent, în comparaŃie cu 89% în anul 2006.

Profilul gospodăriei

În trimestrul III 2008, în România, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2164 lei pe gospodărie şi 743 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie de 1836 lei lunar pe gospodărie (630 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 329 lei lunar pe gospodărie (113 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (53,3% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere cu 2,2% faŃă de trimestrul I, respectiv cu 0,9% faŃă de trimestrul II 2008).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul III 2008, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaŃii sociale în proporŃie de 20,8%, veniturile din agricultură cu 2,9%, veniturile din activităŃi neagricole independente cu 3,5% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,2%, respectiv 2,1%.

DiferenŃe de valoare şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcŃie de mediul de reziden Ńă.

În trimestrul III 2008, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,1% mai mari faŃă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporŃie de 66,2% (63,5% în trimestrul I şi 65,6% în trimestrul II) din salarii, de 19,4% (20,2%, respectiv 19,5%) din prestaŃii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,2% din total (10,6% în trimestrul I şi 9,0% în trimestrul II).

În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producŃia agricolă, care a asigurat 33,0% din totalul veniturilor (38,0% în trimestrul I şi 34,3% în trimestrul II 2008). Cea mai mare parte a acestora (33,1% în trimestrul I, 26,6% în trimestrul II şi 25,8% în trimestrul III) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 7,2% (4,9% în trimestrul I şi 7,7% în trimestrul II 2008). În trimestrul III 2008, o contribuŃie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,4%) şi celor din prestaŃii sociale (23,4%).

Veniturile medii ale gospodăriilor la nivel naŃional, aşa cum sunt furnizate de Institutul NaŃional de Statistică pentru anul 2007, în termeni nominali, sunt prezentate în tabelul următor:


Pag. 57

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.5 – 7 Venit mediu disponibil al gospo dăriilor la nivel na Ńional – 2007, 2008 (3 trimestre) – RON/lun ă

Venit mediu disponibil gospodarii 2007 3 trimestre din 2008

Venituri medii disponibile 1455,5 1830,8

Zona urbană 1573,2 1992,9 Zona rurală 1303,1 1620,6

Sursa informatiei utilizate in calcule: Institutul National de Statistica

Cheltuielile totale ale populaŃiei, au fost, în trimestrul III 2008, în medie, de 1954 lei lunar pe gospodărie (671 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,3% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destina Ńii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraŃia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuŃiilor, cotizaŃiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producŃia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producŃia gospodăriei, produse pentru însămânŃat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiŃii, destinate pentru cumpărarea sau construcŃia de locuinŃe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producŃiei gospodăriei, cumpărarea de acŃiuni etc. deŃin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaŃiei.

Unele particularităŃi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor de consum sunt determinate, de asemenea, de mediul de reziden Ńă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faŃă de rural cu 430 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 62 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 40,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,0% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaŃii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deŃinut, în trimestrul III 2008, în medie, 40,3% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinŃă (apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreŃinerea locuinŃei). În trimestrul III 2008, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 18,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinŃa (13,6%) a fost absorbită de consumul de utilităŃi (apă, energie electrică, gaze naturale şi alŃi combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (3,9% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaŃie (0,6%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.

DistribuŃia cheltuielilor de consum lunare pe anul 2007, funcŃie de categorii principale este prezentată în tabelul următor:


Pag. 58

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.5 – 8 Distribu Ńia cheltuielilor de consum lunare, în func Ńie de articolele principale, pe gospod ărie, 2007.

Descriere RON, 2007 EUR, 2007 Procente Venit mediu pe gospod ărie, din care :

Cheltuieli de consum, din care : produse agricole şi băuturi fără alcool băuturi, Ńigări îmbracăminte şi încălŃăminte adăpost, apă, energie electrică, gaze naturale şi alŃi combustibili mobilă, dotarea locuinŃei şi întreŃinere sănătate transport comunicaŃii timp liber şi cultură educaŃie hoteluri, cafenele şi restaurante diverse produse şi servicii Taxe, contribuŃii sociale şi cheltuieli ce nu se referă la consum

1686,74 1104,70

460,66 71,80 75,12

171,23 50,82 43,08 65,18 56,34 50,82 8,84

13,26 37,56

582,04

505,42 331,01 138,03 21,51 22,51 51,31 15,23 12,91 19,53 16,88 15,23

2,65 3,97

11,26

174,404

100% 65,49% 27,31% 4,26% 4,45%

10,15% 3,01% 2,55% 3,86% 3,34% 3,01% 0,52% 0,79% 2,23%

34,51%

Sursa: Anuarul Român de Statistică – ediŃia 2008

Structura veniturilor gospodăriilor la nivel naŃional – pentru anul 2007 şi primele trei trimestre din 2008 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr. 2.5 – 9 Structura veniturilor gospodari ilor la nivel national – 2007, 2008 (3 trimestre) - (%)

2007 3 trimestre din 2008 Categorie de venit

Urban Rural Urban Rural I. Total venituri (A+B) 85,93% 87,22% 86,58% 87,14% A. Venituri monetare 77,31% 57,24% 78,58% 60,70%

Salarii brute 55,83% 23,86% 56,38% 25,45%

Venituri din agricultura 0,32% 6,28% 0,31% 5,79%

Venituri din activitati 1,95% 3,19% 2,14% 3,49%

Venituri sociale 16,10% 18,84% 17,05% 21,24%

Venituri din proprietati 0,21% 0,09% 0,40% 0,07%

Venituri din vanzarea activelor 1,47% 2,21% 1,09% 2,83%

Alte venituri 1,42% 2,77% 1,20% 1,82%

B. Venituri in natura 8,63% 29,98% 8,01% 26,44% Venituri in natura 3,12% 1,77% 3,11% 1,71%

Echivalentul consumului din productia proprie

5,50% 28,21% 4,89% 24,73%

II. Imprumuturi 2,36% 2,00% 1,79% 1,64% III. Solduri inceput 11,70% 10,77% 11,63% 11,22% Total venituri (I+II+III) 100,00% 100,00% 100,00% 1 00,00%

Sursa: Institutul National de Statistica, “Veniturile si consumul populatiei”, Bucuresti, 2008


Pag. 59

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Analizând anul 2007, în zonele urbane totalul veniturilor monetare reprezintă 77.31% din total venituri, principala categorie de venituri fiind reprezentată de salarii, care reprezintă 55.83% din venituri. Echivalentul consumului din producŃia proprie reprezintă numai 5.5% din total venituri în zonele urbane, spre deosebire de zonele rurale unde acest indicator se ridică la 28.21%. În compensaŃie, salariile reprezintă numai 23.86% din total venituri în zonele rurale.

Pentru 2008, în zonele urbane totalul veniturilor monetare reprezintă mai mult de 78% din total venituri. Cea mai importantă categorie de venituri este reprezentată de salarii care deŃin o pondere de 56.38% în total venituri, iar a doua este reprezentată de către veniturile sociale (17.05%). În zonele rurale, principala categorie de venituri o reprezintă consumul din producŃia proprie care deŃine o pondere de 24.73%, salariile reprezentând numai 25.45% din venitul total.

Structura cheltuielilor gospodariilor, la nivel naŃional – pentru anul 2007 şi primele trei trimestre din 2008 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr. 2.5.1-10: Structura cheltuielilor gospodpăriilor la nivel naŃional – 2007, 2008 (3 trimestre) - (%)

2007 3 trimestre din 2008 Categoria de cheltuieli

Urban Rural Urban Rural I. Total cheltuieli (A+B) 77,85% 81,00% 76,60% 80,5 3% A. Cheltuieli monetare 72,35% 52,79% 71,70% 55,80%

Consum, din care: 53,10% 40,15% 52,30% 41,19% Alimente si bauturi 18,57% 15,18% 18,41% 15,93%

Produse ne-alimentare 17,79% 16,00% 17,61% 16,17%

Servicii 16,74% 8,98% 16,28% 9,09%

Cheltuieli pentru alimente si bauturi neconsumate

1,71% 1,81% 1,43% 1,57%

Taxe, comisioane, etc. 15,02% 6,19% 15,50% 6,77% Alte cheltuieli monetare 2,52% 4,64% 2,47% 6,27%

B. Echivalentul consumului din productie proprie

5,50% 28,21% 4,89% 24,73%

II. Imprumuturi 4,25% 2,64% 4,69% 2,79% III Sold inceput 17,89% 16,36% 18,71% 16,67% Total cheltuieli (I+II+III) 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Sursa: Institutul National de Statistica, “Veniturile si consumul populatiei”, Bucuresti 2008

Cheltuielile monetare reprezintă 72.35% din total cheltuieli în 2007 şi 71.70% în 2008 în zonele urbane şi 52.79% în 2007 şi 55.80% în 2008, în zonele rurale. Cea mai importantă categorie de cheltuieli gospodareşti, atât în mediul urban cât şi în cel rural, o reprezintă cheltuielile de consum, ce constituie 52.30% din total cheltuieli în zonele urbane şi 41.19% în zonele rurale, în anul 2008.

În zonele urbane trebuie luate în considerare “taxele, impozitele şi alte elemente similare”, cu o pondere de peste 15% din total cheltuieli atât în 2007 cât şi în 2008.

În zonele rurale, o categorie reprezentativă de cheltuieli o constituie „echivalentul consumului din producŃie proprie” care reprezintă 24.73% din total cheltuieli. Categoria „taxe, impozite şi alte elemente similare” constituie numai 6.77% din totalul cheltuielilor din zona rurală.


Pag. 60

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.5.2 Profilul socio – economic al municipiului Ora dea

Context Regional - Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest este alcătuită din şase judeŃe: Bihor, BistriŃa Nasaud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Salaj

Fig 2.5 – 4 Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Regiunea 6 Nord-Vest are o poziŃie geografică strategică, la intersecŃia axelor nord-sud şi est-vest ale Europei de Est, fiind poarta de intrare în România dinspre Ungaria şi Ucraina. În spaŃiul naŃional se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Regiunea Vest, la sud-est cu Regiunea Centru, la est cu Regiunea Nord-Est. Regiunea Nord-Vest este a patra ca mărime din cele 8 regiuni ale României.

Resursele subsolului se găsesc în cantităŃi limitate, ceea ce impune existenŃa unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni, în vederea susŃinerii activităŃii economice. Cele mai deficitare resurse sunt cele energetice (cărbune, petrol, gaze naturale), intens solicitate de economie şi care sunt departe de a satisface necesarul actual sau prognozat al regiunii. O resursă specifică regiunii, care a făcut posibilă apariŃia staŃiunilor balneare, o reprezintă apele geotermale.

Regiunea are o suprafaŃă de 34.159 km2, reprezentând 14,32 % din suprafaŃa Ńării.

Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest cuprinde 421 unităŃi administrativ-teritoriale: 6 judeŃe, 35 de oraşe (din care 12 municipii) şi 386 comune. Numărul aşezărilor umane este de 1908.

La nivelul anului 2007, organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Nord Vest se prezenta astfel:


Pag. 61

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.5 – 10 Organizarea administrativ ă a Regiunii Nord-Vest

Regiunea de dezvoltare

JudeŃul

SuprafaŃa totală (km2)

Numărul oraşelor şi municipiilor

din care: Municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

NORD-VEST 34.159 43 15 401 1799 Bihor 7.544 10 4 90 429

BistriŃa Nasaud 5,355 4 1 58 235

Cluj 6,674 6 5 75 420 Maramureş 6,304 13 2 63 214 Satu Mare 4,418 6 2 58 220

Salaj 3,864 4 1 57 281

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Aspecte demografice

Regiunea Nord-Vest avea în 18 martie 2002 o populaŃie de 2 740 064 locuitori ceea ce reprezintă cca.12% din populaŃia României. Caracteristicile populaŃiei se prezintă în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.5 – 11 Caracteristicile polula Ńiei din Regiunea Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest Din care, JudeŃul Bihor

PopulaŃie 1 958 648 600 246 Densitatea populaŃiei/km2 80,2 79,6

PopulaŃie rurală 1 270 434 295 306

PopulaŃie urban 1 455 129 298 825


Aspecte privind pia Ńa muncii

În regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), din totalul de 2.744.919 locuitori, 42%, respectiv 1.154.000 reprezintă populaŃia ocupată, care la randul ei reprezintă 94% din populaŃia activă a regiunii, de 1.228.000 persoane. Din populaŃia ocupată din regiune, doar 50,4% reprezintă salariaŃii. Din totalul populaŃiei, persoanele inactive depăşesc ca număr populaŃia activă în regiune, procentul fiind de 55,3 la grea şi uşoară dezvoltată mai ales în principalele centre regionale industriale din Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Satu Mare.

Regiunea Nord – Vest este o regiune cu un potenŃial de muncă ridicat, populaŃia ocupată care deŃine 13,6% din totalul ocupării a înregistrat o uşoară scădere în anul 2005 (cu 0,2%) iar pentru 2006 se estimează o staŃionare a acesteia. JudeŃele în care s-au înregistrat creşteri ale ocupării au fost BistriŃa Năsăud şi Sălaj (cu 2,5%) iar reducerea cea mai semnificativă în Maramureş (-2%).

Pe activităŃi, structura ocupării din regiune relevă procesul de dezindustrializare şi reagrarizare a acesteia. Astfel, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 35,0%, industria şi construcŃiile deŃin 29,2%, serviciile comerciale 22,2% iar serviciile sociale 13,6%.


Pag. 62

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Numărul mediu de salariaŃi a crescut cu 0,6% în anul 2005 şi a fost estimat cu o creştere de 0,7% pentru anul 2006. Creşteri importante s-au înregistrat în judeŃele BistriŃa Năsăud (6,3%), Sălaj (5,4%), care, fiind declarate Zone Defavorizate prin facilităŃile acordate investitorilor, au creat noi locuri de muncă.

Rata şomajului din regiunea Nord - Vest este în continuă scădere (3,7%), cu valori sub media la nivel naŃional (5,4%). Cea mai mare rată o deŃine judeŃul Sălaj (6,1%) datorită restructurărilor din industrie

Câştigul salarial mediu net, din regiunea Nord - Vest (estimat la circa 776 lei pentru 2006) se situează sub media la nivel naŃional (848 lei).

Din punctul de vedere al gradului de ocupare pe activităŃi ale economiei naŃionale, populaŃia Regiunii Nord-Vest este structurată astfel:

Tabelul nr. 2.5 – 12 Gradul de ocupare pe activit ăŃi ale ecomomiei

din care, pe grupe de vârst ă (ani), în %

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest Activitatea

Total popula Ńie ocupat ă

(mii persoane)

Total 15-64 ani

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64

65 şi peste

Total 1147 95,0 8,5 27,2 26,9 22,5 9,9 5,0

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

311 82,7 8,3 15,6 19,0 19,4 20,4 17,3

Pescuit şi piscicultură - 100,0 - - - 100,0 - - Industrie 320 99,8 9,0 29,1 31,7 25,0 5,0 0,2 Industrie extractivă - 95,9 8,7 23,3 36,0 24,3 3,6 4,1 Industrie prelucrătoare 298 99,9 9,4 29,5 31,9 24,8 4,3 0,1 Energie electrică şi termică, 15 100,0 1,8 22,6 27,5 28,9 19,2 - gaze şi apă ConstrucŃii 73 100,0 11,5 23,8 27,8 28,6 8,3 - ComerŃ 152 99,1 10,3 39,8 26,4 17,9 4,7 0,9 Hoteluri şi restaurante 20 99,3 22,3 22,4 28,8 19,3 6,5 0,7 Transport, depozitare şi comunicaŃii

58 99,6 4,1 30,8 34,0 25,5 5,2 0,4

Intermedieri financiare 11 100,0 5,3 29,6 36,0 26,4 2,7 - TranzacŃii imobiliare şi alte 21 99,8 8,2 37,7 25,6 21,2 7,1 0,2 servicii AdministraŃie publică şi apărare 48 99,5 6,8 36,5 33,5 16,2 6,5 0,5 ÎnvăŃământ 57 99,6 5,3 33,1 23,7 27,6 9,9 0,4 Sănătate şi asistenŃă socială 48 99,7 3,1 30,7 30,4 27,9 7,6 0,3 Celelalte activităŃi ale 28 99,5 8,6 30,4 29,5 22,9 8,1 0,5 economiei naŃionale


Cu o rata scăzuta a şomajului (6,0%), dar in creştere pentru grupa de vârsta 15-24 ani, cu o rata mare de acces a femeilor pe piaŃa muncii, Regiunea are o rată de ocupare a fortei de


Pag. 63

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

muncă (50,9% în 2003) departe de Ńintele Strategiei de la Lisabona. Există un important deficit de calificări, doar 9,6% din populaŃia de 25-64 de ani având educaŃie superioară.

SituaŃia este inrautăŃită şi de abandonul şcolar şi de nivelul scăzut al invăŃământului continuu.

Aspecte economico-sociale

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este considerată o regiune în curs de dezvoltare care poate atinge rezultate economice însemnate, totuşi încă are probleme în legătură cu discrepanŃele dintre mediul urban şi rural precum şi probleme de coeziune socio-economică.

Tabelul nr. 2.5 – 13 Produsul Intern Brut

Regiunea de Dezvoltare Produsul intern brut

Nord-Vest Milioane lei RON preŃuri

curente 2002 18439,1

2003 23715,3

2004 29852,5

2005 34323,1

2006 40806,2


Pentru perioada de prognoză, creşterile produsului intern brut (6,4%, respectiv 6,1%) vor fi, ca şi în ultimii doi ani uşor sub media naŃională. ConstrucŃiile vor reprezenta sectorul cel mai dinamic cu creşteri de 14,8% în 2007 şi 11,2% în anul 2008. Pentru celelalte sectoare creşterile anuale pentru următorii doi ani vor fi apropiate. Astfel serviciile vor creşte cu un ritm anual de 6,5%, industria 4,7%, respectiv 4,8%, iar valoarea adăugată brută din agricultură cu 3%, respectiv 3,1%.

Din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, acesta prezintă un indice de disparitate faŃă de total Ńară de peste 90%, cu o uşoară tendinŃă de scădere în următorii doi ani şi se va situa, în anul 2008, la 91,7% din nivelul naŃional. In această regiune, cu excepŃia judeŃului Cluj care are un indice de disparitate care devansează media naŃională, toate celelalte judeŃe se situează sub nivelul pe total Ńară.

ComerŃul exterior, va continua să înregistreze creşteri atât la importul cât şi la exportul de mărfuri în ambii ani, iar soldul balanŃei comerciale va rămâne negativ, cu un deficit ce va fi de 1,4 miliarde euro în 2008.

Pentru perioada 2007 – 2008, au fost prognozate creşteri ale populaŃiei ocupate cu 0,3%, creşteri ale numărului mediu de salariaŃi cu 0,3% şi reduceri ale ratei şomajului cu aproximativ 0,6 puncte procentuale.

Creşterile salariale (cu un ritm mediu anual de 12,1%) uşor peste cele de la nivel naŃional, conduc la decalaje între judeŃe din ce în ce mai mici capacităŃii concurenŃiale a multor ramuri. Conform analizelor economice şi sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeŃele Maramureş şi BistriŃa-Năsăud.


Pag. 64

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Regiunea Nord-Vest participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului naŃional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile Bucureşti-Ilfov cu 19,5 % şi Sud cu 12,8 %).

Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar şi 46,7% terŃiar, înregistrându-se o creştere a ponderii serviciilor concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativă a ponderii cu care participă sectorul secundar se datorează faptului că disponibilizările din industrie au fost compensate, parŃial, de evoluŃia construcŃiilor – domeniu care a cunoscut o dinamică extraordinară în ultima perioadă.

In interiorul regiunii, se manifestă disparităŃi evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare al judeŃelor la formarea PIB regional: judeŃului Cluj – 32,3 %, judeŃul Bihor –24,3 %, judeŃul Maramureş - 14,9 %, judeŃul Satu Mare – 12,1 %, judeŃul BistriŃa – Năsăud -9,1% şi judeŃul Sălaj - 7,2%.

În Regiunea Nord-Vest există mari discrepanŃe în dezvoltarea economică a celor şase judeŃe: judeŃele din sudul şi vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor şi Satu Mare sunt industrializate (industria alimentară, uşoară, lemn, construcŃii de maşini) şi mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din centru şi est (BistriŃa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj - lemn-mobilă, metale neferoase şi auro-argentifere, uşoară), unde evoluŃia din ultimii ani a dus la pierderea capacităŃii concurenŃiale a multor ramuri. Conform analizelor economice şi sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeŃele Maramureş şi BistriŃa-Năsăud.

Zonele în declin industrial sunt: zona MunŃilor Apuseni şi zona montană din nordul regiunii,cuprinzând arii însemnate de pe teritoriul judeŃelor Maramureş, Satu Mare şi BistriŃa-Năsăud.

Acestea deŃin totuşi resurse importante, dintre care menŃionăm: minereuri complexe şi auroargentifere (Satu Mare, Maramureş), bauxită (Bihor), sare (Maramureş, Bihor), materiale de construcŃii (Bihor, Cluj), lemn (Maramureş). Restructurările din domeniul minier au afectat acest sector extractiv şi au dus la disponibilizări masive şi la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borşa-Vişeu. Sectorul industriei neferoase este ameninŃat în Baia-Mare de rezultatul unui referendum local pentru interzicerea acelor tipuri de activităŃi care poluează oraşul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investiŃii atât în infrastructură cât şi în echipamentele de exploatare a resurselor.


Pag. 65

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

59,29%

5,34%

10,08%

24,57%Agricultura

Industrie

Constructii

Servicii

Fig. 2.5 – 5 Ponderea sectoarelor de activitate în VABR

Analizând ponderea pe care sectoarele de activitate o deŃin în Valoarea Adăugată Brută a Regiunii Nord-Vest (VABR) se constată că cea mai ridicată contribuŃie o are sectorul serviciilor.

Tabelul nr. 2.5 – 14 Distribu Ńia net ă cheltuielilor lunare de consum pe gospod ărie, 2007.

Gospod ării de: Nord-Vest

Total gospod ării

Salaria Ńi Agricultori Şomeri Pensionari

lei (RON), lunar pe o persoană

Cheltuieli totale 516,40 629,53 340,55 304,58 482,73 procente

Cheltuieli băneşti 82,1 89,7 54,6 81,3 76,2

din care:

Cumpărarea de alimente şi băuturi consumate

21,5 21 18,1 29,4 21,9

Cumpărarea de mărfuri nealimentare

22,1 21,7 15,3 21,3 23,3

Plata serviciilor 17,3 18,8 10,5 17,2 16,2

Cheltuieli pentru investiŃii 1,9 2,0 2,1 - 1,4

Cheltuieli de producŃie 0,8 0,2 2,6 1,4 1,4 Impozite, contribuŃii, cotizaŃii, taxe

14,7 22,8 3,0 8,6 7,2

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

17,9 10,3 45,4 18,7 23,8



Pag. 66

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Jude Ńul Bihor

Structura populaŃiei judeŃului Bihor în 2007 este prezentată în tabelul nr. 2.5 – 15

Tabelul nr. 2.5 – 15 Structura popula Ńiei jude Ńului Bihor, persoane, în 2007

Pe grupe de vârst ă An Total

0 - 14ani 15 - 59ani 60 ani şi peste 2007 594982 96268 385041 113673


Tabelul nr. 2.5 – 16 Structura angaj ărilor în sectoarele importante, jude Ńul Bihor, 2007, în persoane.

An Total economie

Agricultura, vanatoare si silvicultura

Industrie Industrie extractiva

Industrie prelucratoare

Energie termica si electrica, gaze si apa

Constructii

2007 244,6 86,9 71,6 2,6 65,6 3,4 14,5


Tabelul nr. 2.5 – 17 Num ărul mediu de angaja Ńi, jude Ńul Bihor 2003-2007, în persoane.

An Numărul mediu de

angaja Ńi 2003 154 2004 151 2005 150 2006 152 2007 163

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro, capitolul 3, locaŃia JudeŃul Oradea

Municipiul Oradea

Municipiul Oradea este reşedinŃa judeŃului Bihor, având o populaŃie de aproximativ 205.077 locuitori, după cum se observă în tabelul şi figura următoare:

Tabelul nr. 2.5 – 18 Popula Ńia Municipiului Oradea, persoane 2004 – 2008

An Total popula Ńie 2003 208.805 2004 206.235 2005 206.223 2006 205.956 2007 205.077

Sursa: Anuarul Statistic al României 2008


Pag. 67

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

208805

206235 206223 205956205077

203000204000205000206000207000208000209000210000

2003 2004 2005 2006 2007

Ani

Nr

locu

itori

Fig. 2.5 – 6 Evolu Ńia popula Ńiei din municipiul Oradea

Se remarcă o descreştere continuă a populaŃiei în ultimii ani, din cauza îmbătrânirii populaŃiei, scăderii ratei de natalitate şi a factorului migraŃie., fenomen care, de altfel, este caracteristic majorităŃii oraşelor din România.

Tabelul nr. 2.5 – 19 Num ărul mediu al salaria Ńilor pe activit ăŃi ale economiei na Ńionale

Ramuri de activitate ecomonica 2003 2004 2005 2006 2007

Agricultura, vanatoare si silvicultura 1388 830 698 626 160

Industrie 33075 31287 29252 31133 32480

Industrie exctractiva 141 29 4 53 41

Industrie prelucratoare 30655 28925 26854 28683 30005

Energie electrica si termica,gaze naturale si apa 2279 2333 2394 2397 2434

Constructii 6062 7464 4985 4986 7144

Comert 19812 19297 18283 17794 22753

Transport, depozitare si comunicatii 7546 7239 6500 7284 6301

Intermedieri financiare 1072 1072 1398 1403 1617

Administratie publica si aparare 1964 2039 2435 2397 2789

Invatamant 7013 6418 6484 6570 6770

Sanatate si asistenta sociala 4711 4742 4587 5161 6447

Total ecomonie 88927 86134 82010 85288 95288

Sursa:Primaria Oradea

După cum se vede în tabelul nr. 2.5 – 19, agricultura joacă un rol minor în economia Municipiului Oradea.

Industria prezintă o uşoară creştere a contribuŃiei, urmată de o creştere minoră a numărului de angajaŃi.

Sectorul construcŃiilor a cunoscut o creştere importantă atât în termeni de venit cât şi de angajări. O creştere importantă a cunoscut şi comerŃul.


Pag. 68

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.6 Evaluarea cadrului legislativ şi institu Ńional

2.6.1 Cadrul administrativ general

Conform articolului 3 din ConstituŃie, teritoriul României are o organizare administrativă pe comune, oraşe şi judeŃe. Există 2.685 comune, 276 oraşe (la sfârşitul lui 2003), din care 82 sunt municipii, respectiv 41 judeŃe, plus capitala Bucureşti.

În concordanŃă cu articolul 3 al ConstituŃiei României, autorităŃile publice au rolul de a aplica legile precum şi rolul de a oferi servicii publice în cadrul legal. Astfel sunt 2 categorii de administraŃii publice:

• AdministraŃia publică centrală (guvern, ministere, instituŃia prefectului, alte organisme centrele).

• AdministraŃia publică locală (consiliul judeŃean, consiliul local, primăria, serviciile publice locale).

Administra Ńia public ă central ă

Guvernul prin natura activităŃii pe care o desfăşoară este parte a sistemului autorităŃilor administraŃiei publice, exercitând conducerea generală a administraŃiei publice. Sarcina sa este de a duce la îndeplinire programul de guvernare aprobat de Parlament şi de a asigura realizarea politicii interne şi externe a Ńării.

Ministerele sunt organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora. Acestea se organizează şi funcŃionează numai în subordinea Guvernului.

Prefectura este reprezentanŃa judeŃeană a Guvernului, constând în prefect, subprefect şi aparatul tehnic care îi secondează. Prefectul coordonează activitatea tuturor reprezentanŃelor judeŃene ale ministerelor şi altor autorităŃi centrale, deci şi cele de mediu, supraveghează respectarea legalităŃii de către autorităŃile locale, acŃionează ca şi conducător pe plan judeŃean în situaŃii de urgenŃă etc. Prefectul emite "Ordine", dintre care unele au caracter normativ. Pe linie de mediu are atribuŃii indirecte.

AutorităŃile administrative autonome se înfiinŃează numai prin lege organică şi sunt independente faŃă de Guvern, aflându-se în afara sistemului administraŃiei guvernamentale. Aceste autorităŃi administrative autonome exercită o activitate executivă ce are ca obiect organizarea executării şi executarea în concret a legii, asigurarea funcŃionării unor servicii publice şi exercitarea unor competenŃe administrativ-jurisdicŃioanale, încadrându-se în categoria organelor executive ale statului.

Serviciile publice descentralizate sunt structuri teritoriale prin care ministerele şi celelalte organe centrale îşi realizează competenŃa la nivel naŃional, pe întreg teritoriul Ńării şi îşi îndeplinesc în mod concret atribuŃiile conferite de lege. AtribuŃiile şi structura organizatorică a acestora se aprobă prin ordin al ministrului sau al conducătorului organului de specialitate în subordinea căruia îşi desfăşoară activitatea, după caz.


Pag. 69

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Administra Ńia public ă local ă

Consiliul judeŃean

Consiliul judeŃean este autoritatea administraŃiei publice locale, constituită la nivel judeŃean, pentru coordonarea activităŃilor consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeŃean. Acesta este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiŃiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul judeŃean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Potrivit Legii nr. 215/2001, consiliul judeŃean, ca autoritate deliberativă a administraŃiei publice locale constituită la nivel judeŃean, îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:

• adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeŃului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităŃile administraŃiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

• aprobă bugetul propriu al judeŃului, împrumuturile, virările de credite şi modul de organizare a rezervei bugetare;

• administrează domeniul public şi domeniul privat al judeŃului;

• hotărăşte asupra privatizării societăŃilor comerciale;

• aprobă documentaŃiile tehnico-economice pentru lucrările de investiŃii de interes judeŃean, în limitele şi condiŃiile legii;

• analizează propunerile făcute de autorităŃile administraŃiei publice locale comunale şi orăşeneşti, în vederea elaborării de prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială sau pentru refacerea şi protecŃia mediului înconjurător;

Consiliul local

Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiŃiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Consiliul local are iniŃiativă şi hotărăşte, în toate problemele de interes local, cu excepŃia celor care sunt date prin lege în competenŃa altor autorităŃi publice, locale sau centrale.

Conform Legii nr. 215/2001 privind administraŃia publică locală, consiliul local are următoarele atribuŃii principale:

• aprobă statutul comunei sau a oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcŃionare a consiliului;


Pag. 70

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaŃii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeŃeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în codiŃiile legii;

• aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare;

• administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;

• aprobă, în limitele competenŃelor sale, documentaŃiile tehnico-economice pentru lucrările de investiŃii;

• acŃionează pentru protecŃia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităŃii vieŃii.

Primăria

ResponsabilităŃile primarului sunt următoarele:

• Primarul este şeful administraŃiei publice locale şi răspunde în faŃa Consiliului Local de buna funcŃionare a acesteia.

• Reprezintă oraşul în relaŃiile cu persoanele fizice sau juridice din Ńară şi din străinătate, precum şi în justiŃtie.

• Îndeplineşte funcŃia de ordonator principal de credite.

• Conduce serviciile publice locale, fiind sprijinit în activitatea sa de către cei 2 viceprimari şi de către secretar.

• Emite avize, acorduri şi autorizaŃii, exercitându-şi atribuŃiunile prin intermediul dispoziŃiilor.

• Asigură respectarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor, ordinea publică şi liniştea locuitorilor.

• Asigura elaborarea regulamentului local de urbanism şi a documentaŃiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le supune aprobării Consiliului local, cu respectarea prevederilor legii.

• Supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparŃin oraşului.

FuncŃionarea eficientă a acestei instituŃii este asigurată de către direcŃii.

Serviciile de utilit ăŃi publice locale

Serviciile de utilităŃi publice locale sunt reglementate prin Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, modificată şi completată prin OUG nr.13/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/2006 si a Legii nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare


Pag. 71

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Serviciile de utilitati publice sunt totalitatea activitatilor de utilitate si interes public general, desfasurate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale, in scopul satisfacerii cerintelor comunitatilor locale, prin care se asigura urmatoarele utilitati:

• alimentarea cu apa;

• canalizarea si epurarea apelor uzate;

• colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;

• productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat;

• salubrizarea localitatilor;

• iluminatul public;

• administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si altele asemenea;

• transportul public local.

Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general si au urmatoarele particularitati:

• au caracter economico-social;

• raspund unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica;

• au caracter tehnico-edilitar;

• au caracter permanent si regim de functionare continuu;

• regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol;

• presupun existenta unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

• aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orasenesti, municipale sau judetene;

• sunt infiintate, organizate si coordonate de autoritatile administratiei publice locale;

• sunt organizate pe principii economice si de eficienta;

• pot fi furnizate/prestate de catre operatori care sunt organizati si functioneaza fie in baza reglementarilor de drept public, fie in baza reglementarilor de drept privat;

• sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plateste";

• recuperarea costurilor de exploatare ori de investitii se face prin preturi, tarife sau taxe speciale.

AutorităŃile administraŃiei publice locale au competenta exclusiva, în condiŃiile legii, în tot ceea ce priveşte înfiinŃarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul functionarii serviciilor de utilităŃi publice


Pag. 72

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Guvernul asigura realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de utilităŃi publice, în concordanta cu Programul de guvernare şi cu obiectivele Planului naŃional de dezvoltare economico-socială a tarii.

A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competenta pentru următoarele servicii de utilităŃi publice:

• alimentarea cu apa;

• canalizarea şi epurarea apelor uzate;

• colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;

• producerea, transportul, distribuŃia şi furnizarea de energie termica în sistem centralizat, cu excepŃia activităŃii de producere a energiei termice în cogenerare;

• salubrizarea localităŃilor;

• iluminatul public;

• administrarea domeniului public şi privat al unităŃilor administrativ-teritoriale.

Activitatea de producere a energiei termice în cogenerare este supusă licentierii, reglementării şi controlului A.N.R.E. Competentele şi atribuŃiile A.N.R.E. sunt reglementate de Legea energiei electrice nr. 318/2003 şi de prevederile legale privind serviciul public de alimentare cu energie termica.

A.R.R. este autoritatea de reglementare competenta pentru serviciul de transport public local.

Administrarea şi implementarea fondurilor UE

În cadrul negocierilor de aderare, România s-a angajat să aplice, în întregime, de la data aderării, acquis-ul comunitar în domeniul politicii regionale şi coordonării instrumentelor structurale prin respectarea cerinŃelor legislative, instituŃionale şi procedurale.

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) în perioada 2007-2013

Instrumentele structurale denumesc în ansamblu:

• Fondurile structurale – FS , sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acŃionează pentru eliminarea disparităŃilor economice şi sociale între regiuni, în scopul intensificării coeziunii economice şi sociale. Din această categorie fac parte următoarele fonduri:

- Fondul European de Dezvoltare Regional ă – FEDR, care contribuie la finanŃarea: investiŃiilor productive în vederea creării şi menŃinerii locurilor de muncă, investiŃiilor în infrastructuri, dezvoltării potenŃialului endogen prin măsuri de susŃinere a dezvoltării regionale şi locale

- Fondul Social European – FSE, care vizează îmbunătăŃirea ocupării forŃei de muncă şi a posibilităŃilor de angajare


Pag. 73

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Fondul de Coeziune – FC , care finanŃează acŃiuni din următoarele domenii: reŃele transeuropene de transport şi mediu. În acest context, FC poate interveni de asemenea în domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu.

Aceste trei fonduri sunt cunoscute şi sub forma generică de Fonduri Structurale şi de Coeziune (FSC).

Documentele de programare care stau la baza implementării FSC la nivel naŃional

Documentele de programare care stau la baza implementării FSC la nivel naŃional sunt: Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 (PND), Cadrul Strateg ic Na Ńional de Referin Ńă 2007-2013 (CSNR) şi Programele Opera Ńionale .

• Planul Na Ńional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală care orientează şi stimulează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu principiile Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare faŃă de Uniunea Europeană. PND nu substituie o Strategie NaŃională de Dezvoltare Economică, ci trebuie să reprezinte una din componentele majore ale acesteia, fiind un instrument de prioritizare a investiŃiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităŃilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenŃie a Instrumentelor Structurale. Astfel, în cadrul PND au fost definite şase priorităŃi naŃionale de dezvoltare care au fost preluate la nivelul CSNR în definirea programelor operaŃionale:

- Creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

- Protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului

- Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării depline şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităŃii administrative

- Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităŃii în sectorul agricol

- Diminuarea disparităŃilor de dezvoltare între regiunile Ńării

Structura de finanŃare cuprinde fonduri comunitare - 43%, surse publice naŃionale - 48% şi surse private (cofinanŃări private aferente fondurilor comunitare) - 9%.

• Cadrul Strategic Na Ńional de Referin Ńă 2007-2013 (CSNR) reprezintă documentul de referinŃă pentru programarea FSC, stabilind priorităŃile de intervenŃie la nivel naŃional ale acestora pe perioada 2007-2013. Astfel, CSNR este un document strategic care face legătura între priorităŃile naŃionale de dezvoltare, stabilite în Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013, Planul NaŃional de Reforme şi priorităŃile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită.

Sunt de menŃionat două diferenŃe majore între PND şi CSNR. În ceea ce priveşte conŃinutul strategic, CSNR nu tratează aspectele de dezvoltare rurală şi pescuit aferente PriorităŃii 5 a PND, acestea fiind


Pag. 74

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

susŃinute prin Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Din punct de vedere al finanŃării, CSNR este susŃinut exclusiv din Fondurile Structurale şi de Coeziune şi co-finanŃarea naŃionala aferentă, în timp ce PND include şi alte finanŃări (programe de investiŃii naŃionale şi locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare rurală, etc.).

CSNR şi Programele OperaŃionale (PO) constituie pachetul de negociere cu Comisia Europeană, în care CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a FSC, iar diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR. Din acest motiv, pregătirea acestor documente a fost realizată într-o strânsă corelare, evidenŃiind conexiunile şi intercondiŃionările strategice între CSNR şi PO, pe de o parte, şi între PO-uri, pe de altă parte.

• Programele Opera Ńionale (PO) sunt documentele prin care se realizează implementarea acŃiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale. Au fost elaborate şapte Programe OperaŃionale (PO), în cadrul Obiectivului „ConvergenŃă”.

Cadrul instituŃional

România beneficiază de Cadrul de Sprijin Comunitar (CSC) bazat pe Planul NaŃional de Dezvoltare (PND). Cadrul de sprijin comunitar conŃine contribuŃia din fondurile structurale şi celelalte resurse financiare pentru realizarea priorităŃilor şi măsurilor conŃinute în Planul NaŃional de Dezvoltare. Prevederile acestui document se implementează prin intermediul Programelor OperaŃionale.

Ministerul FinanŃelor Publice, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, îndeplineşte rolul de coordonator naŃional al instrumentelor structurale, asigurând dezvoltarea cadrului instituŃional, legislativ şi procedural necesar implementării acestor fonduri, precum şi funcŃionarea coerenta şi eficientă a întregului sistem administrativ.

Cadrul Strategic Na Ńional de Referin Ńă (CSNR) 2007-2013 este documentul strategic naŃional care stabileşte priorităŃile Instrumentelor Structurale (FEDR, FSE, FC).

Pornind de la situaŃia socio-economică actuală şi de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităŃilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.

Implementarea acŃiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale se realizează prin Programe OperaŃionale.

Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stă la baza elaborării politicilor de dezvoltare economică şi de crearea a noi locuri de muncă.

Conform angajamentelor asumate în Documentul Complementar de PoziŃie la Capitolul 21, a fost creat cadrul instituŃional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale prin


Pag. 75

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

adoptarea Hotărârii Guvernului nr.497/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care au fost desemnate structuri instituŃionale armonizate cu structurile comunitare specifice.

Programe Opera Ńionale sunt următoarele:

• Programul Opera Ńional Sectorial ,,Cre şterea Competitivit ăŃii Economice” - Programul OperaŃional Sectorial ,,Creşterea CompetitivităŃii Economice” este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităŃii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faŃă de nivelul Uniunii Europene. InstituŃia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial de Creştere a CompetitivităŃii Economice.

• Programul opera Ńional sectorial „transport” - Programul OperaŃional Sectorial „Transport” 2007-2013 este un instrument strategic elaborat pe baza obiectivelor Cadrului NaŃional Strategic de ReferinŃă care stabileşte priorităŃile, obiectivele şi alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada 2007 – 2013.

• Programul Opera Ńional Sectorial Mediu - Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a standardelor de viaŃă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”. Programul acoperă perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligaŃiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunităŃi de investiŃii în toate regiunile Ńării.

• PO Regional - Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăŃirea condiŃiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

• PO Dezvoltarea capacit ăŃii administrative - PO DCA contribuie la implementarea celei de-a patra priorităŃi de dezvoltare naŃională din PND 2007-2013 "Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităŃii administrative" pentru a avea un impact pozitiv asupra administraŃie publice, pentru a stimula dezvoltarea economică. Obiectiv general este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naŃionale şi ale Uniunii Europene de a obŃine progresul în dezvoltarea socio-economică potrivit obiectivelor de coeziune şi convergenŃă.


Pag. 76

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• POS Dezvoltare resurse umane - Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităŃii acestuia, prin conectarea educaŃiei şi învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaŃă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1 650.000 de persoane.

• PO Asisten Ńă tehnic ă - Obiectivul general al Programului OperaŃional de AsistenŃă Tehnică este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare şi implementare sănătoasă, eficientă, eficace şi transparentă a instrumentelor structurale în România.

2.6.2 Cadrul legislativ

Acest capitol prezintă o vedere de ansamblu asupra cadrului legal precum şi asupra documentelor legislative relevante din domeniul alimentării centralizate cu energie termică şi protecŃiei mediului.

A. Documentele legislative din domeniul alimentare centralizat ă cu energie termic ă

Documentele legislative din acest domeniu, prezentate în continuare, cuprind aspecte din legislaŃia naŃională şi din cea internaŃională.

LegislaŃia naŃională se regăseşte pe două niveluri:

• legislaŃia primară: legi, hotărâri de guvern şi ordonanŃe.

• legislaŃia secundară (la nivel instituŃional): ordine şi reglementări ale autorităŃilor de reglementare competente.

La nivel instituŃional, energia termică se află sub jurisdicŃia a două agenŃii de reglementare:

ANRE – AgenŃia NaŃională de Reglementare în domeniul Energiei - pentru energia termică produsă în cogenerare;

ANRSC – AgenŃia NaŃională de Reglementare pentru Serviciile Comunale de UtilitãŃi Publice - pentru energia termică produsă în noncogenerare.

FuncŃionarea sectorului energiei electrice şi termice din România este reglementată de o serie de acte legislative, dintre care cele mai importante, sunt:

2.6.2.1 Legisla Ńia na Ńional ă primar ǎ

• Ordonan Ńa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienŃa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, care stabileşte cadrul necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naŃionale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de creştere a eficienŃei energetice. În acest sens, politica naŃională de utilizare eficientă a energiei este considerată parte integrantă a politicii energetice a statului.


Pag. 77

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În scopul realizării politicii naŃionale, s-au intocmit programe proprii de eficienŃă energetică, care să includă atât măsuri pe termen scurt, cât şi măsuri pe termen lung, care au în vedere întreg lanŃul producere - transport - distribuŃie - utilizator şi vor include acŃiuni pentru:

- realizarea scenariilor pe termen lung privind cererea şi oferta de energie;

- promovarea utilizării tehnologiilor eficiente şi nepoluante;

- încurajarea finanŃării investiŃiilor în domeniul eficienŃei energetice, prin participarea statului şi a sectorului privat;

- promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor pentru creşterea eficienŃei sistemelor de producere, transport, distribuŃie a căldurii la consumator;

- evaluarea impactului negativ asupra mediului;

- promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

• Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 78/2002 privind asigurarea condiŃiilor de funcŃionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeŃene si locale, modificată prin Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 29/2008.

• Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii NaŃionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.374/2006 .

• Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi gazelor naturale pentru populaŃie, precum şi unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare, aprobată, completată şi modificată prin Legea nr. 525/2003 .

• Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaŃiei, pentru încălzirea locuinŃei şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică aprobatǎ prin Legea nr. 430/2004.

• Hotărârea de Guvern nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordaŃi la sistemele publice centralizate de alimentare cu căldură modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 609/2007. Hotărârea prevede termenele limită pentru montarea contoarelor de energie termică la nivel de branşament de imobil sau scară şi pentru utilizatori.

• Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004 de aprobare a Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori.

• Hotărîrea de Guvern nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei NaŃionale în domeniul eficienŃei energetice.


Pag. 78

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Hotărârea de Guvern nr. 882/2004 privind aprobarea Strategiei NaŃionale privind alimentarea cu energie termică a localităŃilor prin sisteme de producere şi distribuŃie centralizată.

• Hotărârea de Guvern nr. 644/2005 privind majorarea gradului de deschidere a pieŃei de energie electrică.

• Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr.196/2005 privind Fondul de Mediu aprobată prin Legea nr. 105/2006.

• Legea nr. 372/2005 privind performanŃa energetică a clădirilor. Scopul legii este promovarea creşterii performanŃei energetice a clădirilor, Ńinându-se cont de condiŃiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinŃele de temperatură interioară şi de eficienŃa economică.

Aceasta lege stabileşte condiŃii cu privire la:

- cadrul general al metodologiei de calcul privind performanŃa energetică a clădirilor;

- aplicarea cerinŃelor minime de performanŃă energetică la clădirile noi;

- aplicarea cerinŃelor minime de performanŃă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare;

- certificarea energetică a clădirilor;

- verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaŃiilor de climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaŃiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

• Hotărârea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei NaŃionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice.

• Hotărâre de Guvern nr. 320/2006 privind aprobarea Programului NaŃional pentru reducerea costurilor cu energia pentru populaŃie, prin creşterea eficienŃei energetice şi utilizarea energiei regenerabile in anul 2006.

• Legea serviciilor comunitare de utilităŃi publice nr. 51/2006 modificată şi completată prin Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr.13/2008.

• Legea serviciul public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006. Obiectivele acestei legi sunt următoarele:

- asigurarea continuităŃii serviciului public de alimentare cu energie termică;

- asigurarea calităŃii serviciului public de alimentare cu energie termică;

- accesibilitatea preŃurilor la consumatori;

- asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică, pe termen lung;


Pag. 79

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

- asigurarea siguranŃei în funcŃionare a serviciului public de alimentare cu energie termică;

- evidenŃierea transparentă a costurilor în stabilirea preŃului energiei termice.

• Hotărârea de Guvern nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienŃă" şi înfiinŃarea UnităŃii de management al proiectului, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 381/2008.

• Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonan Ńei de Urgen Ńă nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonan Ńei de urgen Ńă nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

• Ordonan Ńa Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preŃurilor locale de referinŃă pentru energia termică furnizată populaŃiei prin sisteme centralizate aprobată prin Legea nr. 483/2006.

• Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei, precum şi a unor facilităŃi populaŃiei pentru plata energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 466/2006. Acest act legislativ impune adoptarea în regim de urgenŃă a unor măsuri prin instituirea, începând cu sezonul rece 1.11.2006-31.03.2007 a unui nou sistem de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinŃei mult mai flexibil şi cu impact direct asupra familiilor defavorizate.

• Hotararea de Guvern nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului NaŃional de Dezvoltare.

• Legea nr. 157/2005, care aprobă Tratatul de Aderare. În cadrul Tratatului de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanŃi în aer proveniŃi din InstalaŃiile Mari de Ardere, care este anexă a Documentului de PoziŃie Complementar pentru Capitolul 22 – Mediu.

• Cartea Verde privind strategia europeană pentru energie durabilă, competitivă şi sigură.

• Legea energiei electrice nr. 13/2007, modificată prin Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 33/2007 modificată şi completată şi prin Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 172/2008. Prezenta lege stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităŃilor în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condiŃiile de accesabilitate, disponibilitate şi suportabilitate şi cu respectarea normelor de siguranŃă, calitate şi protecŃie a mediului.

Principalele obiective ale strategiei energetice sunt:

- asigurarea dezvoltării durabile a economiei;

- diversificarea resurselor energetice primare;

- crearea şi asigurarea funcŃionării pieŃelor concurenŃiale de energie electrică;


Pag. 80

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

- asigurarea accesului nediscriminatoriu şi reglementat al tuturor participanŃilor la piaŃa de energie;

- transparenŃa tarifelor, preŃurilor şi taxelor la energie electrică;

- promovarea surselor regenerabile;

- asigurarea siguranŃei în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor;

- promovarea producŃiei de energie electrică realizată în sisteme de cogenerare de înaltă eficienŃă, asociată energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic justificat.

• Hotărârea de Guvern nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

Hotărârea stabileşte cadrul legal necesar promovãrii şi dezvoltãrii cogenerãrii de înaltã eficienŃã a energiei termice şi a energiei electrice, bazate pe cererea de energie termicã utilã şi pe economisirea energiei primare pe piaŃa de energie, în scopul creşterii eficienŃei energetice şi îmbunãtãŃirii securitãŃii alimentãrii cu energie, Ńinând seama de condiŃiile climatice şi economice specifice României.

• Ordinul Ministrului Administra Ńiei şi Internelor nr. 125/2007 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a prestării serviciilor de interes economic general de către societăŃile care produc, transportă, distribuie şi furnizează energie termică.

• Legea nr. 116/2007 privind aprobarea Ordonan Ńei de Urgen Ńă nr. 107/2006 pentru modificarea Ordonan Ńei de Urgen Ńă nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încãlzirea locuinŃei, precum şi a unor facilitãŃi populaŃiei pentru plata energiei termice.

• Hotărârea de Guvern nr. 172/2007 privind repartizarea pe unităŃi administrativ- teritoriale a sumelor defalcate din TVA pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere şi distribuŃie a energiei termice.

• Norma metodologic ă 10/08/2007 privind performanŃa energetică a clădirilor prezintă reglementări cu privire la:

- cerinŃele de performanŃă energetică a clădirilor;

- auditul energetic şi certificatul de performanŃă energetică a clădirilor;

- inspecŃia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaŃiilor de încălzire;

- inspecŃia energetică a sistemelor de climatizare.

• Ordin nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

• Hotărârea de Guvern nr. 553/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenŃelor şi autorizaŃiilor în sectorul energetic, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 540/2004.


Pag. 81

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranŃei în aprovizionarea cu gaze naturale. Scopul legii este de a asigura un nivel corespunzător de siguranŃă în aprovizionarea cu gaze naturale prin măsuri transparente, nediscriminatorii şi compatibile cu exigenŃele unei pieŃe concurenŃiale a gazelor naturale.

• Hotărârea de Guvern nr. 1069/05.09.2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007÷2020.

• Hotărârea de Guvern nr. 381/2008 privind modificarea şi completarea Hotărârii de Guvern nr. 462/2006 . Prin H.G. nr. 381/2008 se înlocuieşte denumirea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienŃă" cu denumirea "Termoficare 2006-2015 căldură şi confort".

• Ordinul Ministrului Administra Ńiei şi Internelor nr. 471/2008 aprobă Regulamentul pentru implementarea programului “Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”.

• Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, modificată şi completată de Legea nr. 56/2006. Stabileşte cadrul necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naŃionale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de creştere a eficienŃei energetice. Politica naŃională de utilizare eficientă a energiei este considerată parte integrantă a politicii energetice a statului. În scopul realizării politicii naŃionale, s-au întocmit programe proprii de eficienŃă energetică, care să includă atât măsuri pe termen scurt, cât şi măsuri pe termen lung, care au în vedere întreg lanŃul producere - transport - distribuŃie - utilizator şi vor include acŃiuni pentru: realizarea scenariilor pe termen lung privind cererea şi oferta de energie; promovarea utilizării tehnologiilor eficiente şi nepoluante; încurajarea finanŃării investiŃiilor în domeniul eficienŃei energetice, prin participarea statului şi a sectorului privat; promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor pentru creşterea eficienŃei sistemelor de producere, transport, distribuŃie a căldurii la consumator; evaluarea impactului negativ asupra mediului.

2.6.2.2 Legisla Ńia na Ńional ă secundar ă

• Ordin ANRE nr. 23/2004 privind procedura de supraveghere a emiterii garanŃiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;

• Ordin ANRE nr. 25/2004 privind Codul Comercial al PieŃei Angro de Energie Electrică, cu Anexa 24/06.2005 privind completarea cadrului de funcŃionare a pieŃei angro de energie.

• Ordinul ANRSC nr. 233/2004 privind aprobarea unor reglementări pentru contorizarea consumatorilor racordaŃi la sistemele publice centralizate de alimentare cu căldură. Metodologia a fost elaborată în baza Hotărârii de Guvern nr. 933/2004.

• Ordinul ANRE nr. 33/2004 pentru aprobarea « Regulamentului de calificare a producŃiei prioritare de energie electricǎ » modificat şi completat prin Ordinul ANRE nr. 43/2005.


Pag. 82

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Ordinul pre şedintelui ANRSC nr. 259/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea în domeniul montãrii şi exploatãrii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încãlzire şi apã caldã de consum în imobile de tip condominiu.

• Ordin ANRE nr. 24/2005 pentru aprobarea Metodologiei de Stabilire a preŃurilor şi a cantităŃilor de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate şi a preŃurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare – revizia 1.

• Ordin ANRE nr. 13/2005 privind participarea producătorilor de energie electrică la piaŃa concurenŃială.

• Decizia nr. 630/2005 privind reguli de funcŃionare a pieŃei angro de energie electrică pe perioada de testare a noii platforme de tranzacŃionare.

• Decizia nr. 273/2005 privind Procedura de ajustare a preŃurilor pentru energia termică produsă de agenŃii economici aflaŃi în competenŃa de reglementare a ANRE.

• Ordinul ANRE nr. 40/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcŃionare a pieŃii de certificate verzi.

• Ordin ANRE nr. 52/2005 pentru stabilirea preŃurilor la energia electrică vândută de producătorii hidroelectrici care nu deŃin contracte de portofoliu şi la cea vândută de producătorii care beneficiază, potrivit legii, de sistemul de promovare a energiei produse din surse regenerabile de energie, abrogat de Ordinul ANRE nr. 44/2007 pentru stabilirea modului de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în unităŃi de producŃie calificate pentru producŃii prioritare.

• Ordin nr. 14/2005 privind perioada de testare a noii platforme de tranzacŃionare din piaŃa angro de energie electrică.

• GHIDUL Produc ătorului de energie electric ă din surse regenerabile de energie/2005.

• Ordin nr. 15/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcŃionare a pieŃei de certificate verzi.

• Ordin nr. 19/2005 privind metodologia de stabilire a valorilor minime şi maxime de tranzacŃionare a certificatelor verzi.

• Ordin nr. 20/2005 privind valorile minime şi maxime de tranzacŃionare a certificatelor verzi pentru anul 2005.

• Ordin nr. 30/2005 privind cadrul de funcŃionare al pieŃei angro de energie electrică.

• Ordinul comun al preşedintelui ANRE şi al preşedintelui ANRSC nr. 21/514/20.09.2006 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preŃurilor locale de referinŃã şi a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termicã furnizată populaŃiei prin sisteme centralizate.


Pag. 83

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Ordin ANRE nr. 6/2007 privind modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr.49/2005 pentru aprobarea tarifelor la energia electrică livrată consumatorilor captivi, cu modificările şi completările ulterioare.

• Ordin ANRE nr. 7/2007 privind modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr.43/2006 pentru aprobarea tarifelor medii pentru serviciile de transport, de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul comercial participanŃilor la piaŃa angro de energie electrică şi a tarifelor zonale aferente serviciului de transport, practicate de operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice.

• Ordinul pre şedintelui ANRSC nr. 66/2007 pentru Serviciile Publice de Gospodãrie Comunalã privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preŃurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termicã produsã în cogenerare.

• Ordinul pre şedintelui ANRSC nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termicã.

• Ordinul pre şedintelui ANRSC nr. 255/2006 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANRSC nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementãri privind contorizarea consumatorilor racordaŃi la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termicã.

2.6.2.3 Legisla Ńia interna Ńional ă

• Directiva nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării pe piaŃa de energie este unul din cele mai importante documente elaborate de UE în domeniul cogenerării.

Directiva Uniunii Europene privind promovarea cogenerării urmăreşte crearea unui cadru pentru susŃinerea acestei tehnologii eficiente şi depăşirea barierelor existente, în vederea pătrunderii pe pieŃele liberalizate de energie electrică şi de a utiliza potenŃialul nefolosit. Principalul argument în favoarea cogenerării rămâne reducerea consumului de combustibil şi prin aceasta a emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe termen scurt, Directiva urmăreşte să sprijine instalaŃiile de cogenerare existente şi să creeze un mecanism echilibrat pe piaŃă.

• Decizia 2007/74/EC stabileşte valorile de referinŃă ale producerii separate de energie electrică şi termică în aplicarea Directivei 2004/8/CE. În Anexa I din această decizie sunt date valorile de referinŃă ale eficienŃei producerii separate a energiei electrice, iar în Anexa II, cele aferente producerii separate a energiei termice, pentru Ńările UE. Valorile sunt date pentru condiŃii standard ISO, funcŃie de puterea calorifică inferioară a combustibilului. łările UE pot face corecŃii privind temperatura (medie anuală a Ńări respective) şi pierderile de energie electrică în SEN.

• Cartea verde asupra siguranŃei alimentării cu energie prin care se cer măsuri de incitare în favoarea trecerii la utilizarea instalaŃiilor de producere eficientă a energiei, “incluzând şi cogenerarea”;


Pag. 84

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Rezolu Ńia din 25.10.2002 asupra punerii în aplicare a primei etape a programului european privitor la schimbările climatice, urmarea protocolului de la Kyoto: “Parlamentul european salută ideea de a se supune aprobării o propunere de revigorare a măsurilor comunitare pentru promovarea cogenerării şi cere adoptarea rapidă a unei directive” pentru aceasta.

• Directiva nr. 91/11.12.2002 asupra performanŃelor energetice ale clădirilor.

• Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. Stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activiŃăŃii de depozitare a deşeurilor (realizare, exploatare, monitorizare, închidere şi urmărire post închidere), în condiŃii de protecŃia mediului şi de sănătăte a populaŃiei.

• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor. Urmăreşte reglementarea activităŃilor de incinerare şi coincinerare şi a măsurilor de control şi urmărire a instalaŃiilor de incinerare şi coincinerare, în vederea prevenirii sau reducerii efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafaŃă şi subterane, şi a oricăror riscuri pentru sănătatea populaŃiei.

• Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii. Stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, provenite din activităŃile industriale pentru care este obligatorie obŃinerea autorizaŃiei integrate de mediu, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecŃie a mediului.

• Directiva Cadru 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităŃii aerului înconjurător. Defineşte principiile de bază ale strategiei comune UE privind calitatea aerului înconjurător, pentru: stabilire obiective, evaluare, obŃinere informaŃii relevante, menŃinere.

• Directiva Consiliului 1999/30/EC privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător (Directiva fiică 1). Urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea şi îmbunătăŃirea calităŃii aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăŃii omului şi a mediului în general. De asemenea stabileşte valorile limită pentru SO2, NOx, pulberi în suspensie şi plumb în aerului înconjurător, pentru protecŃia sănătăŃii umane respectiv a vegetaŃiei şi a ecosistemelor, pentru diferite perioade de mediere.

• Directiva 2001/81/CE privind plafoanele de emisie. Prevede stabilirea unor plafoane naŃionale anuale de emisie pentru anumiŃi poluanŃi atmosferici - dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3)-, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul 2010.

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.80/2001/CE privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi proveniŃi din IMA. Prevede limitarea emisiilor anumitor poluanŃi (dioxizi de sulf, oxizi de azot şi pulberi) în aer, proveniŃi din instalaŃii


Pag. 85

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

mari de ardere (puterea termică nominală este egală cu sau mai mare decât 50 MWt, indiferent de tipul de combustibil folosit).

• Pachetul legislativ “Energie-Schimb ări Climatice” agreat de şefii de stat şi de Guvern la Consiliul European din 13 decembrie 2008, adoptat în cadrul reuniunii plenare a Parlamentului European din data de 17 decembrie 2008 şi adoptat de Consiliul European pe data de 6 apilie 2009. Pachetul legislativ are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea utilizării energiei regenerabile şi cuprinde: (1) Modificarea Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăŃirii şi extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; (2) Decizia privind efortul SM de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să se respecte angajamentele ComunităŃii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020; (3) Directiva privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie; (4) Directiva privind stocarea geologică a doxidului de carbon şi care amendează Directivele 85/337/EEC, 96/61/EC, 2000/60/EC, 2001/80/EC, 2004/35/EC, 2006/12/EC şi Regulamentul EC nr. 1013/2006; (5) Linii directoare privind ajutorul de stat în domeniul protecŃiei mediului.

• Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricităŃii. Obiectivul acestei directive este creşterea contribuŃiei energiei electrice produse din SRE (E-SRE) la nivelul anului 2010 de la 14% la 22% din consumul brut de energie electrică al statelor membre UE. Directiva lasă la latitudinea statelor membre alegerea unei anumite scheme-suport, în funcŃie de dezvoltarea pieŃei interne de energie. După o perioadă de tranziŃie, Ńinând seama de experienŃa acumulată, se prevede ca CE să propună adoptarea unei scheme-suport comune Ńărilor membre UE. Totodată, statele membre trebuie să dezvolte mecanisme care să conducă la garantarea originii energiei electrice, regurile de funcŃionare fiind comune pentru toate Ńările UE.

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 32/2006/CE privind eficienŃa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice. Statele Membre UE se angajează să realizeze reducerea consumului de energie finală cu cel puŃin 9% într-o perioada de 9 ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005.

B) Documente legislative în domeniul mediului

Principalele documente legislative din domeniul mediului sunt prezentate în cele ce urmează:

• Legea Protec Ńiei Atmosferei, nr. 655/2001, care urmăreşte prevenire, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităŃii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătăŃii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaŃionale şi la reglementările Uniunii Europene;

• Hotărârea de Guvern nr. 731/14.05.2004 pentru aprobarea Strategiei Nationale privind protectia atmosferei;


Pag. 86

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Ordonan Ńa de Urgen Ńă, nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, care abrogă Legea ProtecŃiei Mediului, nr. 137/1995, (republicată în anul 2000 cu modificările şi completările din OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 91/2002 şi aprobată prin Legea nr. 294/2003);

• Legea Apelor, nr. 107/1996, cu modificările şi completările din Legea nr. 112/2006 , care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecŃia resurselor de apă, precum şi protecŃia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor apelor de suprafaŃă şi subterane;

• Hotărâred de Guvern nr. 541/2003 modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 322/2005, modificată şi completată prin Hotărâre de Guvern nr. 322/2005 şi prin Hotărâre de Guvern nr. 1502/25.10.2006 este principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanŃi (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la instalaŃiile mari de ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

• Hotărâre de Guvern nr. 1856/22.12.2005 privind platformele naŃionale de emisie pentru anumiŃi poluanŃi atmosferici.

• Hotărâre de Guvern nr. 1877/22.12.2005 pentru aprobarea Planului NaŃional de acŃiune privind schimbările climatice (PNASC).

• Hotărârea de Guvern nr. 1879/2006 privind aprobarea Programului naŃional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.

• Hotărâre de Guvern nr. 470/23.05.2007 privind limitarea conŃinutului de sulf din combustibilii lichizi.

• Ordinul Ministerului Mediului nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului NaŃional de Alocare.

• Planul Na Ńional de Alocare determinã cantitatea totalã de emisii de CO2 pe care Statele Membre le acordã companiilor lor, care pot fi cumpãrate sau vândute de cãtre aceste companii. PNA-ul României s-a elaborat pentru ultimul an al Fazei I (2007) şi pentru Faza II (2008÷ 2012) şi a fost transmis la CE. Unul din sectoarele incluse în PNA, pentru care s-a realizat alocarea este sectorul energetic, care include instalaŃiile de

ardere cu puterea termicã ≥ 20 MWt.

• Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurator. Urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea şi îmbunătăŃirea calităŃii aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăŃii omului şi a mediului în general, în contextul alinierii la normele internaŃionale şi reglementările UE. Sunt stabilite valorile limită pentru SO2, NOx, pulberi în suspensie, plumb, benzen şi monoxid de carbon în aerului


Pag. 87

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

înconjurător, pentru protecŃia sănătăŃii umane respectiv a vegetaŃiei şi a ecosistemelor, pentru diferite perioade de mediere. Stabileşte criteriile de amplasare a staŃiilor de măsurare a concentraŃiilor de substanŃe poluante şi numărul minim al acestora în funcŃie de populaŃia zonei sau aglomerării.

• Ordin MMGA-MEC-MAI nr. 833/2005 pentru aprobarea Programului naŃional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din IMA. Urmăreşte reducerea emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaŃiile mari de ardere, prin adoptarea unor măsuri de conformare cu valorile limită de emisie prevăzute de HG 541/2003, modificată şi completată de HG 322/2005.

• Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea ConvenŃiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanŃe lungi. Stabileşte plafoanele naŃionale pentru 2010. Astfel, plafoanele de emisii, aferente anului 2010, angajate de România, sunt de 918 kilotone pentru SO2 şi 437 kilotone pentru NOx, din care aportul IMA este prognozat a fi de 36,6% (336 kilotone) pentru SO2 şi 26,08% (114 kilotone) pentru NOx.

• Ordinele MMGA 346-352/2007 privind aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunii 1-7 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002. Urmăreşte evaluarea calităŃii aerului prin modelare, pentru cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Încadrarea localităŃilor din cele 8 regiuni de dezvoltare în liste, conform Ordinul MAPM nr. 745/2002.

• Legea 655/2001 (MO Nr. 773/04.12.200), pentru aprobarea Ordonan Ńei de Urgen Ńă a Guvernului României Nr.243/2000 privind ProtecŃia Atmosferei. Urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităŃii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătăŃii omului şi a mediului.

• Hotărârea de Guvern nr. 586/2004 - Sistemul NaŃional pentru Evaluarea şi Gestionare Integrată a CalităŃii Aerului (SNEGICA). Urmăreşte monitorizarea şi evaluarea calităŃii aerului la nivel naŃional, realizarea inventarelor de emisiide poluanŃi în atmosferă la nivel naŃional şi local.

• Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006 (transpune în legislaŃia naŃională prevederile Directivei 96/61/CE - IPPC). Stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, provenite din activităŃile industriale pentru care este obligatorie obŃinerea autorizaŃiei integrate de mediu, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecŃie a mediului.

• Legea nr. 24/1994 privind ratificarea ConvenŃiei-Cadru a NaŃiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC). Urmăreşte stabilizarea concentraŃiilor de GES în atmosfera la un nivel care să împiedice perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic, într-un interval de timp suficient pentru adaptarea naturală a ecosistemelor la schimbarile climatice, în condiŃiile dezvoltării economice durabile.


Pag. 88

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• Legea nr. 3/02.02.2001 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto. Urmăreşte elaborarea politicilor şi măsurilor pentru îndeplinirea angajamentelor asumate privind limitarea cantitativa si reducerea emisiilor globale de GES (8 % faŃă de anul 1989, în perioada 2008-2012), în scopul promovarii unei dezvoltari durabile.

• Hotărârea de Guvern nr. 780/2006 privind înfiinŃarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât şi Directiva 2004/101/CE. Stabileşte cadrul legal pentru funcŃionarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES în România.

• Hotărârea de Guvern nr. 60/2006 pentru aprobarea Planului naŃional de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Prezinta metodologia şi a principiile de bază utilizate pentru alocarea certificatelor de emisii de GES, numărul total de certificate alocate la nivel naŃional, de sector precum şi la nivelul fiecărei instalaŃii.

• Hotărârea de Guvern nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor. Stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activiŃăŃii de depozitare a deşeurilor (realizare, exploatare, monitorizare, închidere şi urmărire post închidere), în condiŃii de protecŃia mediului şi a sănătăŃii populaŃiei.

• Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 268/2005. Urmăreşte reglementarea activităŃilor de incinerare şi coincinerare şi a măsurilor de control şi urmărire a instalaŃiilor de incinerare şi coincinerare, în vederea prevenirii sau reducerii efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafaŃă şi subterane, şi a oricăror riscuri pentru sănătatea populaŃiei.

În Anexa A este prezentată sintetic transpunerea Directivelor UE relevante în domeniul IMA în legislaŃia din România.

2.6.3 Institu Ńii în domeniul protec Ńiei mediului

Operarea sistemelor de termoficare are un impact semnificativ asupra mediului şi implicit, asupra sănătăŃii umane.

În cele ce urmează este prezentată organizarea şi funcŃionarea principalelor instituŃii care au responsabilitatea de a aplica politicile şi strategiile Guvernului român privind protecŃia mediului înconjurător în concordanŃă cu cerinŃele europene şi standardele internaŃionale.

De asemenea sunt prezentate şi instituŃiile care au rolul de a integra cerinŃele de protecŃia mediului în celelalte politici sectoriale.

a) La nivel central

Conform H.G. nr. 57/2009 Ministerul Mediului (MM) realizează politica în domeniile mediului şi gospodăririi apelor la nivel naŃional, elaborează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi armonizare a acestor activităŃi în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură şi


Pag. 89

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competenŃă, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste domenii.

MM asigură coordonarea interministerială a procesului de elaborare a Strategiei naŃionale de dezvoltare durabilă, propune adoptarea şi urmăreşte implementarea acesteia. De asemenea, MM coordonează activitatea de integrare a cerinŃelor privind protecŃia mediului în celelalte politici sectoriale, în concordanŃă cu cerinŃele şi standardele europene şi internaŃionale.

În cadrul Ministerului Mediului funcŃionează DirecŃia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale (DGMIS), care îndeplineşte funcŃia de Autoritate de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (AM POS Mediu).

AM POS Mediu coordonează metodologic structurile desemnate ca Organisme Intermediare pentru POS Mediu, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare.

UnităŃi care funcŃionează în subordinea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009):

• AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului

• AdministraŃia RezervaŃiei Biosferei "Delta Dunării" – Tulcea

• Garda NaŃională de Mediu

UnităŃi care funcŃionează sub autoritatea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009):

• AdministraŃia NaŃională de Meteorologie

UnităŃi care funcŃionează în coordonarea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009):

• Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului - ICIM Bucureşti

• Institutul NaŃional de Cercetare şi Dezvoltare "Delta Dunării" - INCDDD Tulcea

• AdministraŃia NaŃională "Apele Române"

• Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" - INCDM ConstanŃa

• AdministraŃia Fondului pentru Mediu - AFM Bucureşti

MM elaborează, actualizează şi urmăreşte aplicarea strategiilor, planurilor şi programelor naŃionale sectoriale în domeniile protecŃiei mediului şi gospodăririi apelor, cum sunt:

• Strategia na Ńional ă privind protec Ńia atmosferei , aprobată prin HG nr. 731/ 2004 - constă în crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calităŃii aerului, eficient din punct de vedere economic;

• Planul na Ńional de ac Ńiune în domeniul protec Ńiei atmosferei , aprobat prin HG nr. 738/2004 - stabileşte măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Strategiei naŃionale pentru protecŃia atmosferei;

• Strategia na Ńional ă a României privind schimb ările climatice (SNSC) , defineşte politicile României privind respectarea obligaŃiilor internaŃionale prevăzute de ConvenŃia-


Pag. 90

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

cadru a NaŃiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto precum şi priorităŃile naŃionale ale României în domeniul schimbărilor climatice;

• Planul Na Ńional de Ac Ńiune în domeniul Schimb ărilor Climatice (PNASC) , este principalul instrument de implementare a SNSC care desemnează sarcini şi responsabilităŃi pentru fiecare instituŃie implicată şi identifică potenŃialele surse de finanŃare a acŃiunilor specifice;

• Programul na Ńional de reducere progresiv ă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compu şi organici volatili şi amoniac (PNRPE), reprezintă un instrument pentru implementarea prevederilor H.G. nr. 1.856/2005 privind plafoanele naŃionale de emisie pentru anumiŃi poluanŃi atmosferici, care transpune în legislaŃia naŃională Directiva 2001/81/CE.

• Programul na Ńional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO 2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi provenite din instala Ńiile mari de ardere (IMA) stabileşte etapele de reducere a emisiilor precum şi procedurile de implementare;

• Programul Opera Ńional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (POS Mediu), care are ca obiectiv global protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a standardelor de viaŃă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Ministernul Mediului coordonează şi monitorizează procesul de implementare a Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi este autoritate responsabilă pentru transpunere şi implementarea Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC).

Agen Ńia NaŃional ă pentru Protec Ńia Mediului (ANPM)

Conform prevederilor H.G. nr 459/2005 modificată şi completată de H.G. nr. 1.528/2007 (privind modificarea şi completarea unor acte normative) şi de H.G. nr 57/2009 (privind organizarea şi funcŃionarea Ministerului Mediului), AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului (ANPM) este instituŃia de specialitate a administraŃiei publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului cu competenŃe în implementarea politicilor şi legislaŃiei din domeniul protecŃiei mediului.

În realizarea funcŃiilor sale, ANPM are următoarele responsabilităŃi de bază:

• asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor şi politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar şi bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă;

• implementarea legislaŃiei din domeniul protecŃiei mediului;

• coordonarea activităŃilor de implementare a strategiilor şi politicilor de mediu la nivel naŃional, regional şi local;

• reprezentarea în domeniul protecŃiei mediului în relaŃiile interne şi externe, conform mandatului acordat de către Ministerul Mediului;


Pag. 91

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• autorizarea activităŃilor cu impact potenŃial asupra mediului şi asigurarea conformării cu prevederile legale;

• coordonarea realizării planurilor de acŃiune sectoriale şi a planului naŃional de acŃiune pentru protecŃia mediului;

• coordonează activităŃile rezultate din angajamentele internaŃionale ale României în domeniul protecŃiei mediului.

Garda Na Ńional ă de Mediu

Potrivit H.G. nr 112 /2009 privind organizarea şi funcŃionarea Gărzii NaŃionale de Mediu (GNM), această instituŃie este un corp specializat de inspecŃie şi control, care are responsabilitatea de a asigura controlului implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului şi de a aplica legislaŃia naŃională armonizată cu cea comunitară în domeniul protecŃiei mediului.

AtribuŃii principale ale GNM sunt:

• controlează activităŃile cu impact asupra mediului înconjurator, şi aplică sancŃiuni contravenŃionale prevăzute de legislaŃia în domeniul protecŃiei mediului;

• controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecŃia mediului, inclusiv măsurile stabilite prin programele de conformare pentru activităŃile economico-sociale şi respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare;

• exercită controlul activităŃilor care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare;

• participă la intervenŃiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluărilor asupra factorilor de mediu, şi la stabilirea cauzelor acestora şi aplică sancŃiunile prevăzute de lege;

• controlează investiŃiile în domeniul mediului în toate fazele de execuŃie şi are acces la întreaga documentaŃie;

• verifică sesizările cu privire la încălcarea legislaŃiei în vigoare în domeniul protecŃiei mediului;

Aparatul central al GNM este Comisariatul General care îndrumă şi controlează activitatea tuturor comisariatelor teritoriale şi desfăşoară acŃiuni operative pe întreg teritoriul Ńării, în baza sarcinilor şi atribuŃiilor stabilite de comisarul general.

Administra Ńia NaŃional ă Apele Române (ANAR)

AdministraŃia NaŃională Apele Române (ANAR) - funcŃionează în coordonarea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009) - administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor în scopul cunoaşterii şi a gestionării


Pag. 92

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

unitare pe ansamblul Ńării, a resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane. ANAR are sediul central în Bucureşti şi filiale teritoriale localizate în cele 11 bazine de râuri.

b) La nivel regional

Agen Ńiile Regionale de Protec Ńia Mediului (ARPM)

Conform H.G. nr. 459/2005, AgenŃiile Regionale pentru ProtecŃia Mediului îndeplinesc atribuŃiile AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului la nivel regional, în domeniile implementării strategiilor şi politicilor de mediu, legislaŃiei şi reglementărilor în vigoare, şi coordonează elaborarea planurilor de acŃiune la nivel regional.

AgenŃiile Regionale pentru ProtecŃia Mediului organizează colective pentru implementarea instrumentelor structurale la nivel regional, care sunt coordonate direct de autoritatea publică centrală pentru protecŃia mediului.

AgenŃia NaŃionala pentru ProtecŃia Mediului are în subordine 8 AgenŃii Regionale pentru ProtecŃia Mediului, constituite în fiecare regiune de dezvoltare stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, modificată şi completată de Legea nr. 58/2005.

Sursa: ANPM

AgenŃiile Regionale pentru ProtecŃia Mediului au următoarele atribuŃii principale:

• exercită, la nivel regional, atribuŃiile AgenŃiei Nationale pentru ProtecŃia Mediului;

• participă la elaborarea şi monitorizarea planului de dezvoltare regională;

• colaborează cu agenŃiile judeŃene pentru protecŃia mediului din cadrul regiunii de dezvoltare pentru elaborarea rapoartelor de sinteză şi constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional;


Pag. 93

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• evaluează şi actualizează anual, în cooperare cu Garda NaŃionala de Mediu şi alte autorităŃi publice, planurile regionale proprii sau capitolele de mediu integrate în alte planuri regionale;

• asigură asistenŃa de specialitate agenŃiilor judeŃene pentru protecŃia mediului;

• colaborează cu Garda NaiŃonală de Mediu în emiterea actelor de autorizare şi în realizarea controlului conformării şi aplicării legislaŃiei de mediu;

• gestionează şi disponibilizează, în limita prevederilor legale, informaŃia de mediu la nivel regional.

Organisme Intermediare

Conform H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituŃional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, la nivel regional funcŃionează opt Organisme Intermediare, care îndeplinesc atribuŃii delegate de către AM POS Mediu în relaŃia cu beneficiarii. Organismele Intermediare sunt organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite, ca unităŃi fără personalitate juridică, aflate în subordinea MM.

OI-urile acŃionează ca interfaŃă între AM şi beneficiarii proiectelor, jucând rolul principal în implementarea POS Mediu la nivelul fiecărei regiuni. Principalele responsabilităŃi ale OI POS Mediu sunt:

• coordoneză priorităŃile POS Mediu cu alte programe de investiŃii la nivel regional;

• promovează parteneriatul la nivel regional;

• informează potenŃialii beneficiari privind modalitatea de pregătire a aplicaŃiilor ce vor fi finanŃate din POS Mediu;

• monitorizează implementarea proiectelor la nivel regional;

• colectează datele necesare evaluării POS Mediu;

• diseminează informaŃiile privind oportunităŃile de finanŃare prin POS Mediu, la nivelul regiunii.

c) La nivel local

Agen Ńiile Publice Locale de Protec Ńia Mediului (ALPM)

Conform H.G. nr. 459/2005, privind reorganizarea şi funcŃionarea AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului, AgenŃiile Locale de ProtecŃie a Mediului sunt situate în fiecare judeŃ şi sunt instituŃii care îndeplinesc la nivel local responsabilităŃile AutorităŃilor Regionale de ProtecŃia Mediului.

Obligativitatea autorităŃilor publice locale cu competenŃe în domeniul protecŃiei mediului şi protecŃiei civile sunt:

• să coordoneze activităŃile AutorităŃilor Publice Locale responsabile pentru implementarea prevederilor legislaŃiei în vigoare;


Pag. 94

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• să elaboreze procedurile specifice în domeniul managementului riscului şi controlului activităŃilor, care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanŃe periculoase.

• să urmărească modul de respectare a termenelor de transmitere de către agenŃii economici a notificărilor, politicilor de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor de securitate, planurilor de urgenŃă internă, informaŃiilor necesare elaborării planurilor de urgenŃă externă, informaŃiilor privind identificarea pericolelor de accidente majore şi informărilor pentru public.

2.6.4 Institu Ńii în domeniul sistemelor centralizate de înc ălzire / producerii energiei electrice

2.6.4.1 Autorit ăŃi de reglementare

La nivel instituŃional, energia electrică şi termică se află sub jurisdicŃia a două autorităŃi de reglementare la nivel naŃional:

• Autoritatea NaŃională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de UtilităŃi Publice - ANRSC.

• Autoritatea NaŃională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE.

Autoritatea NaŃională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de UtilităŃi Publice este, în temeiul Legii serviciilor comunitare de utilităŃi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare, instituŃie publică de interes naŃional, cu personalitate juridică. ANRSC s-a organizat şi funcŃionează sub coordonarea Ministerului AdministraŃiei şi Internelor şi are ca scop reglementarea, monitorizarea şi controlul activităŃilor din sfera serviciilor publice de gospodărie comunală, care funcŃionează în condiŃii de monopol natural.

ANRSC îşi exercită competenŃele şi atribuŃiile faŃă de toŃi operatorii furnizori şi/sau prestatorii de servicii publice de gospodărie comunală, indiferent de forma de proprietate, de organizarea acestora şi de modul în care este organizată gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală, în cadrul unităŃilor administrativ-teritoriale.

În subordinea ANRSC funcŃionează opt agenŃii teritoriale, ca servicii publice descentralizate, fără personalitate juridică.

ANRSC elaborează şi aplică sistemul de reglementări, obligatoriu la nivel naŃional, privind organizarea, coordonarea şi funcŃionarea serviciilor publice de gospodărie comunală. De asemenea, reglementează desfacerea acestor servicii, în condiŃii de eficienŃă, liberă concurenŃă şi transparenŃă, pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor, în conformitate cu standardele europene.

Autoritatea NaŃională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE este o instituŃie publică autonomă de interes naŃional cu personalitate juridică şi finanŃare integrală din venituri proprii, cu misiunea de a crea şi a aplica sistemul de reglementări necesar funcŃionării sectorului şi pieŃei energiei electrice precum şi a gazelor naturale în condiŃii de eficienŃă, concurenŃă,


Pag. 95

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

transparenŃă şI protecŃie a consumatorilor. În desfăşurarea misiunii sale, ANRE urmăreşte integrarea actului de reglementare cu acŃiunile altor autorităŃi de reglementare şi armonizarea cu obiectivele şi priorităŃile Guvernului.

ANRE funcŃionează în baza Legii nr. 13/2007 privind energia electrică cu modificările şi completările ulterioare, a Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare, a Regulamentului de organizare şi funcŃionare a instituŃiei, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 410/2007. Odată cu apariŃia OUG nr. 221/2008, pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraŃiei publice centrale, se înfiinŃează instituŃia viceprim-ministrulu; aceasta dispune de un aparat propriu de lucru care face parte din aparatul de lucru al Guvernului şi care are în coordonare printre alte instituŃii şi autorităŃi publice şi Autoritatea NaŃională de Reglementare în domeniul Energiei.

Atribu Ńiile de baza ale ANRE sunt:

• asigurarea unui sistem complex de reglementare a relaŃiilor de piaŃă în sectoarele electroenergetic, termoenergetic şi de gaze;

• stimularea şi eficientizarea sectoarelor electroenergetic, termoenergetic şi de gaze naturale;

• reglementarea activităŃilor unităŃilor electroenergetice, termoenergetice şi de gaze naturale prin eliberarea de licente şi monitorizarea respectării condiŃiilor prevăzute în licenŃe;

• promovarea unei politici tarifare adecvate pentru a asigura viabilitatea financiară a intreprinderilor energetice şi alimentarea neîntreruptă şi la costuri minime a consumatorilor cu energie electrică, energie termică şi gaze naturale;

• protecŃia drepturilor consumatorilor de energie electrică, termică şi de gaze naturale;

• asigurarea şi promovarea concurenŃei pe piaŃa energiei electrice, energiei termice şi gazelor naturale, asigurarea drepturilor egale pentru toŃi participanŃii la această piaŃă;

• elaborarea metodologiei de calculare şi aplicare a tarifelor la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare.

2.6.4.2 Prezentarea operatorului local de termofica re

A. Compania locala de termoficare

Societatea Comercială S.C. Electrocentrale Oradea S.A. este operatorul de termoficare al Municipiul Oradea şi are ca obiect de activitate producerea, transportul, distribuŃia şi furnizarea de energie termică şi producŃia şi furnizarea de energie electrică, activităŃi licenŃiate de Autoritatea NaŃională de Reglementare în domeniul energiei.

Statutul legal al operatorului

S.C. ELECTROCENTRALE Oradea S.A. este constituită legal ca societate comercială pe acŃiuni, de interes local, cu unic acŃionar Consiliul Local al Municipiului Oradea prin actul


Pag. 96

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

constitutiv aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.145 din 25.04.2002 cu modificările şi completările ulterioare.

Nume întreg al companiei de termoficare S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A.

Scopul principal Producerea energie electrice şi termice în cogenerare folosind drept combustibil: cărbune şi gaz natural, păcură fiind folosită drep combustibil suport pt. cărbune

Structura legală Societate pe acŃiuni

Proprietar Unitatea administrativ-teritorială Oradea (unic acŃionar)

Capital înregistrat 1.929.210 lei (RON)

Numărul de înregistrare la Camera ComerŃului J05/723/2002

Cod unic de înregistrare RO 14790708

Adresă Şos. Borşului, nr. 23, cod. 410605,Oradea, JudeŃul Bihor

LicenŃe / autorizaŃii

Societatea are următoarele licenŃe de operare şi permise:

Licen Ńă / Autoriza Ńie Autoritatea

emitent ă Număr licen Ńă/permis Valabilitate

LicenŃă pentru furnizarea de energie termică

A.N.R.E. Seria L,

Nr.1530/28.08.2002 Până în 2010

LicenŃă pentru furnizarea de energie electrică

A.N.R.E. Seria L,

Nr. 1733/25.04.2005 Până în 2010

LicenŃă pentru distribuŃia energiei termice

A.N.R.E. Seria L,

Nr.1604/15.07.2003 Până în 2028

LicenŃă pentru producerea de energie termică

A.N.R.E. Seria L,

Nr. 2036/20.12.2007 Până în 2027

LicenŃă pentru producerea de energie electrică

A.N.R.E. Seria L,

Nr. 1732/25.04.2005 Până în 2027

B. Caracteristicile principale ale companiei de ter moficare

În 1903 s-a pus în funcŃiune Uzina Electrică din Oradea de către firma Ganz. Au fost instalate două cazane, respectiv două grupuri orizontale de 450 CP şi unul de 210 CP ce debitau pe o reŃea de cablu de 3-4 km.

În anul 1960, s-a hotărât realizarea noilor obiective industriale din vestul municipiului, şi anume: centrala electrică de termoficare pe lignit, Uzina de Alumină, un combinat de prelucrare a lemnului, noi secŃii pentru Întreprinderea Chimică Sinteza, Fabrica de Zahăr, un complex avicol, respectiv o seră legumicolă.

Astfel, acum peste 40 de ani, în anul 1966 s-a pus în funcŃiune primul grup de 25 MW la CET 1 Oradea şi până în anul 1976 s-a atins puterea instalata de 205 MW.

În perioada 1987-1989 s-au pus în funcŃiune trei grupuri de câte 50 MW în CET 2 Oradea.

În baza HGR 104/07.02.2002 centrala electrică de termoficare CET 1 a fost transmisă din domeniul privat al statului şi din patrimoniul SC TERMOELECTRICA SA Bucureşti în domeniul public şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oradea.


Pag. 97

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Electrocentrale Oradea a fost pusă în funcŃiune în mai multe etape, între anii 1966 - 1986 cu agregate pentru producerea energiei electrice şi termice cu următoarele caracteristici:

� turbine cu abur în condensaŃie şi prize reglabile cu o putere totală instalată de 205 MW;

� cazane de abur cu circulaŃie naturală, combustibil lignit şi păcură cu un debit total pe sala cazanelor de 1830 t/h.

În luna aprilie 2003 a fost preluată de către S.C. Electrocentrale Oradea S.A. de la R.A. Apaterm Oradea activitatea de distribuŃie a energiei termice, activele constând în 146 puncte termice şi 545 km trasee reŃele termice de distribuŃie, din care 368 km reŃele pentru circuitul de încălzire şi 177 km reŃele aferente circuitelor de apă caldă de consum

Astăzi, S.C. Electrocentrale Oradea S.A. produce energie electrică în cogenerare la nivelul necesarului de energie termică prin CET1. În CET1 se produce energia termică sub formă de apă fierbinte destinată sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Oradea, o mică parte fiind livrată pentru localităŃile limitrofe Băile Felix, Sânmartin. CET1 produce şi o cantitate mică de energie termică sub formă de abur pentru alimentarea unor consumatori industriali situaŃi în vecinătatea centralei. Cantitatea de abur a scăzut continuu în ultimii ani, urmare a restructurărilor din economia României, în prezent fiind nesemnificativă şi sezonieră.

Datorită reducerii consumului de abur industrial, CET2 Oradea este în prezent scoasă din funcŃiune şi se va dezafecta.

Sursa SC ELECTROCENTRALE Oradea S.A. funcŃionează folosind următoarele instalaŃii principale:

− 2 cazane de abur energetic – 165 t/h fiecare, utilizează drept combustibil gaz natural;

− un cazan de abur energetic de 350 t/h, utilizează drept combustibil gaz natural sau păcură;

− două cazane de abur energetic de 400 t/h fiecare, utilizând drept combustibil cărbune (lignit), cu suport pe păcură;

− un cazan de abur energetic de 350 t/h, care utilizează drept combustibil cărbune (lignit), cu suport pe păcură;

− 5 turbine cu abur (2 turbine de 25 MW; 1 turbina de 45 MW şi 2 turbine de 50 MW)

− 4 schimbatoare de căldură apă – abur de bază având o presiune de 1,2 bar (2 având capacitate termică instalată de 30 Gcal/h iar celelalte 2 schimbătoare de căldură de 70 Gcal/h)

− schimbătoare de căldură apă – abur de vârf având o presiune de 10 bar şi o capacitate termică instalată de 60 Gcal/h

Energia termică necesară asigurării confortului termic şi a apei calde de consum pentru consumatorii din municipiul Oradea se produce în CET din cadrul SC Electrocentrale Oradea SA. Pe timp de iarnă energia termică este asigurată prin funcŃionarea a 2-3 cazane de abur


Pag. 98

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

energetic, două turbine cu abur şi a unui număr de boilere care este corelat cu sarcina termică ce trebuie asigurată. Pe timp de vară necesarul de energie termică este asigurat prin funcŃionarea unui singur cazan de abur energetic, a unei turbine cu abur şi a boilerelor de termoficare aferente. CirculaŃia agentului termic primar este realizată de pompele de circulaŃie termoficare existente în centrală. Tot din centrală se realizează reglajul sarcini/cantităŃii de energie termică livrată, atât cantitativ (debit) cât şi calitativ (temperatura agentului termic).

C Contractul de concesiune

Administrarea serviciului public de termoficare a fost delegat către SC Electrocentrale Oradea prin încredinŃare directă, prin HCLM Oradea nr. 977/30.11.2006 privind delegarea serviciului de producŃie, transport, distribuŃie şi furnizare de energie termică în sistem centralizat de către SC Electrocentrale SA Oradea, în conformitate cu prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 73/2002 şi a prevederilor art 38 şi ale art. 46 din Legea nr.215/2001.

Între Primăria Municipiului Oradea şi SC Electrocentrale Oradea s-a încheiat contractul de concesiune aprobat prin HCL nr.877/2006. Scopul contractului de concesiune este distribuŃia şi furnizarea energiei termice în conformitate cu obiectivele concedentului.

Contractul de concesiune prevede:

- Obiectul contractului îl constituie concesionarea serviciului public de producere, transport, distribuŃie şi furnizare a energiei termice în municipiul Oradea şi la agenŃii economici; producerea energiei electrice şi lucrări de extindere şi reabilitare în Perimetrul de DistribuŃie;

- Contractul de Concesiune este încheiat pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare (începând cu 01.12.2006);

- Prezentul contract încetează la expirarea termenului stabilit sau prin acordul părŃilor.Alte cazuri de încetare a contractului sunt: lichidarirea judiciară, reorganizarea judiciară cu sau fără autorizarea continuării activităŃii,şi faliment în ceea ce-l priveşte pe concesionar;

- Concedentul are dreptul de a urmări, de a controla şi de a supraveghea modul de respectare şi de îndeplinire a obligaŃiilor contractuale asumate de concesionar precum şi calitatea şi eficienŃa serviciilor furnizate/prestate;

Contractul de concesiune mai prevede şi un set de indicatori anuali de performanŃă, obligaŃii privind protecŃia mediului, cât şi clauze financiare şi de asigurări.

D Structura organiza Ńional ă şi de administrare

Administrarea strategic ă

Municipalitatea Oradea este profund angajată în găsirea soluŃiei optime de asigurare a energiei termice pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum.

AutorităŃile locale din municipiul Oradea au beneficiat de consultanŃă (ISPE, 2007) pentru definirea strategiei de alimentare cu energie termica a consumatorilor urbani, în condiŃii de


Pag. 99

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

eficienŃă tehnico – economică ridicată şi cu respectarea strictă a tuturor cerinŃelor privind protecŃia mediului impuse de legislaŃia internă şi europeană în vigoare.

Obiectivele strategice avute în vedere în cadrul strategiei de dezvoltare sunt următoarele:

- reducerea poluarii mediului prin utilizarea unor tehnologii moderne si eficiente de producere a energiei;

- creşterea eficienŃei energetice.

Structura organiza Ńional ă

ResponsabilităŃi cheie în cadrul Adunării Generale (AG) şi a Consiliului de AdministraŃie

S.C. Electrocentrale Oradea S.A. este o entitate juridică românească acŃionând pe piaŃă ca o societate comercială aparŃinând de Consiliul Local al Municipiului Oradea.

Adunarea Generală a acŃionarilor (A.G.A.), organul de conducere colectivă a societăŃii decide toată activitatea şi politica economică a companiei; defineşte strategiile globale pentru dezvoltarea, modernizarea şi restructurarea financiar – economică a companiei.

Adunarea generală ordinară se întruneşte odată pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exerciŃiului financiar, precum şi de câte ori este nevoie.

Principalele responsabilităŃi ale A.G.A.a SC Electrocentrale Oradea S.A. sunt:

− Să aleagă Consiliul de AdministraŃie şi Preşedintele Consiliului de AdministraŃie;

− Să numească directorul societăŃii, potrivit legii;

− Să dezbată şi să aprobe bugetul societăŃii;

− Să fixeze dividendele şi să stabilească distribuirea acestora;

− Să stabilească programul de activitate şi investiŃiile;

− Să aprobe dobândirea, închirierea, schimbul, împrumutarea şi înstrăinarea de bunuri ale societăŃii, înfiinŃarea şi desfiinŃarea uneia sau mai multor unităŃi alea societăŃii, precum şi asocierea în participaŃiune cu aceste unităŃi, dacă valoarea lor depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăŃii.

Deoarece Consiliul Local al municipiului Oradea este unicul acŃionar al SC Electrocentrale SA Oradea, responsabilităŃile AGA sunt delegate Consiliului de AdministraŃie.

Rolul principal al Consiliului de administraŃie (C.A.) este de a stabili şi de a aproba organizarea structurală, precum şi regulamentele de funcŃionare internă a companiei. C.A. are de asemenea următoarele competenŃe:

− Întocmeşte şi propune Adunării generale a acŃionarilor bilanŃul contabil şi contul de profit şi pierderi, bugetul de venituri şi cheltuieli, rapoarte de gestiune, politica societăŃii, obiectivele, strategia de realizare a acestora, programul de dezvoltare şi investiŃiile;

− Stabileşte politica de personal, organigrama, statele de funcŃiuni, numărul şi structura personalului;


Pag. 100

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

− Stabileşte politica comercială şi de marketing a societăŃii;

− Aproba perioadele de casare a mijloacelor fixe, casarea şi scoaterea din uz a mijloacelor fizice şi a obiectelor de inventar şi valorificarea bunurilor casate;

− Încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau constituie în garanŃi bunuri aflate în patrimoniul societăŃii, a căror valoare nu depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăŃii la data încheierii acestora;

− Avizează numirea directorilor executivi, la propunerea directorului.

Structura organizaŃională este prezentată în Anexa B. Organizarea a fost aprobată de către Consiliul de AdministraŃie şi este valabilă începând cu data de 14.10.2008.

Structura organizaŃională este bine definită prin Regulamentul de funcŃionare.

Deoarece SC Electrocentrale SA Oradea are ca activitate principală producerea, transportul şi distribuŃia energiei termice, cu probleme diferite fiecare, prin structura organizaŃională s-a realizat o separare între activitatea de producere şi transport, de activitatea de distribuŃie. Această separare s-a datorat şi faptului că activităŃile de producere şi transport, respectiv distribuŃie, au funcŃionat multă vreme separat, până la unirea acestora în cadrul SC Electrocentrala SA Oradea. Structura este funcŃională.

Subordonarea activităŃilor este clară, astfel:

− SecŃiile principale de producŃie (combustibil, cazane, turbine, chimie) sunt subordonate directorului tehnic;

− SecŃiile electric, laboratoare, metrologie sunt subordonate directorului producŃie;

− SecŃiile distribuŃie energie termică sunt subordonate directorului termoficare;

− Biroul investiŃii este subordonat diret dirctorului general.

Există un birou pentru abonaŃi, dar nu există un serviciu de marketing.

Se remarcă faptul că SC Electrocentrale SA Oradea este preocupată de eficientizarea centralei şi reducerea impactului asupra mediului. Astfel este funcŃional un compartiment pentru energie regenerabilă.

Pentru derularea prezentului proiect a fost desemnată o echipă de implementare a proiectului din care fac parte: directorul tehnic, şeful serviciului exploatare-tehnic şi şeful compartimentului energie regenerabilă.

În cadrul Analizei instituŃionale se vor detalia schimbările necesar a fi efectuate în perspectivă.

Managementul de top al companiei

Managerii companiei şi responsabilităŃile acestora sunt prezentate sintetic în tabelul următor.


Pag. 101

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Pozi Ńia managerial ă Responsabilit ăŃi

Director general Preşedintele Consiliului de AdministraŃie. Are în responsabilitate directă compartimentele juridic, resurse umane, personal-salarizare, tehnologia informaŃiilor, investiŃii.

Director tehnic Conducerea operativă a activităŃii de exploatare din cadrul centralei. Are în responsabilitate directă compartimentele exploatare cazane-turbine, dispecerat energetic.

Director producŃie Are în responsabilitate directă compartimentele electric, laboratoare , metrologie, funcŃionare economică.

Director economic Are în responsabilitate directă compartimentele contabilitate, financiar, aprovizionare, achiziŃii publice

Director termoficare Are în responsabilitate directă compartimentele legate de distribuŃia energiei termice.

Actuala structură de delegare a competenŃelor este uzuală şi a condus la o bună funcŃionare a companiei până în prezent.

E Managementul resurselor umane

În prezent, S.C. Electrocentrale Oradea S.A. are un număr total de 1174 salariaŃi, divizaŃi pe categorii de muncă specializate (tesa, maiştri şi muncitori). Structura personalului este în general echilibrată comparativ cu activităŃile majore ale societăŃii.

În ultimii ani, s-a înregistrat o continuă tendinŃă de scădere a personalului, după cum se observă în diagrama următoare:

Evolu Ńia numărului de salaria Ńi

11751199

126612671264

1100

1150

1200

1250

1300

2004 2005 2006 2007 2008

An

Nr.

sala

riati

În ceea ce priveşte planificarea şi dezvoltarea organizaŃională, organigrama şi statul de funcŃiuni se aprobă de către Consiliul de AdministraŃie.

Actual, se derulează un program de Restructurare şi Reorganizare, care presupune desfiinŃarea în trei etape, până la sfârşitul anului a 187 de posturi.

Personalul se recrutează şi selectează pe bază de concursuri organizate în condiŃiile legii cu implicarea corespunzătoare a A.J.O.F.M.


Pag. 102

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Managementul performanŃelor se realizează prin evaluări profesionale anuale conform metodologiei proprii a S.C. Electrocentrale Oradea S.A. Programele de instruire a personalului constau în cursuri organizate de instructori şi formatori specializaŃi, în condiŃiile impuse prin rigorile legislaŃiei în vigoare.

Interesele salariaŃilor din societate sunt reprezentate de cele patru sindicate legal constituite. Prin preocupările membrilor Comisiei Mixte AdministraŃie- Sindicate, stările conflictuale dintre salariaŃi şi tensiunile întâmpinate au fost soluŃionate de fiecare dată pe cale amiabilă.

F Performan Ńe curente din operare şi financiare

Indicatorii de perfomanŃă operaŃională şi financiară sunt determinaŃi pe baza elementelor prezentate în tabelele următoare.

Tabelul nr. 2.6 – 1 Produc Ńia de energie termic ă, num ărul de apartamente, popula Ńia deservit ă, angaja Ńii SC Electrocentrale Oradea SA în perioada 2006-2008

Specifica Ńie UM 2006 2007 2008 ProducŃia anuală de energie termică

MWt/an 1107769 949757 993573

Numărul de apartamente racordate la sistemul centralizat

Nr. apartamente

55370 55577 55863

PopulaŃia deservită Nr. persoane 140155 140680 141403 Numărul de angajaŃi ai SC Electrocentrale Oradea SA

Nr. persoane 1266 1199 1175

Se constată o descreştere continuă a numărului de angajaŃi.

Tabelul nr. 2.6 – 2 Costuri şi venituri ale SC Electrocentrale Oradea SA în peri oada 2006-2008

Specifica Ńie UM 2006 2007 2008 1000 RON 285256 224744,72 256045,78

Costuri totale 1000 Euro 80935 67343,28 69524,76 1000 RON 285290,81 224818,23 222841,1

Venituri totale 1000 Euro 80945 67365,3 60508,6

Se constată că, în general, nivelul veniturilor este foarte apropiat de cel al costurilor.

Tabelul nr. 2.6 – 3 Bilan Ńul SC Electrocentrale Oradea SA la finalul anului 2 008

Specifica Ńie 1000 RON 1000 Euro % Active curente 20630 5601,72 72,1% Active pe termen lung 7998,225 2171,78 27,9% Total active 28628,225 7773,5 100% ObligaŃii curente 25366,8 7600,99 88,6% Capital şi rezerve 3261,42 172,51 11,4% Total pasive 28628,225 7773,5 100%

Se constată o valoare superioară a obligaŃiilor curente în raport cu activele curente, fapt ce indică o lichiditate scăzută la nivel de agent economic.

Principalii indicatori de perfomanŃă operaŃională şi financiară sunt prezentaŃi în tabelul următor.


Pag. 103

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.6 – 4 Principalii indicatori de perfo rman Ńă opera Ńional ă şi financiar ă ai SC Electrocentrale Oradea SA în perioada 2006-2008

Indicator UM 2006 2007 2008 Raport costuri totale per venituri totale

- 0,99 0,99 1,14

MWht/ angajat

875 792 845

RON/ angajat

225,3 187,5 189,6 Raport producŃie per angajat

Euro/ angajat 63,9 56,2 51,5 Rata de colectare % 91,22 97,73 97,31

Se constată că la nivelul anilor 2006 şi 2007 veniturile acopereau cheltuielile, generând un uşor profit, în timp ce la nivelul anului 2008 se remarcă un uşor deficit.

Se constată productivitatea muncii (RON/angajat) urmăreşte raportul MWht/angajat şi are o scădere în 2007, urmată de creştere în 2008. SC Electrocentrale SA Oradea are în vedere o reducere a numărului de personal, fapt ce în viitor se va ilustra în scăderea cheltuielilor de operare.

Rata de colectare prezintă un nivel foarte bun pentru sisteme de termoficare.

G Analiza deficien Ńelor. Rocomand ări pentru îmbun ătăŃire

Pentru menŃinerea şi extinderea pieŃei de energie termică sunt necesare măsuri de marketing. SC Electrocentrale SA Oradea nu are un astfel de serviciu.

Sunt necesare măsuri pentru creşterea lichidităŃilor.

Aspectele instituŃionale se vor detalia în cadrul Analizei InstituŃionale care se va elabora ulterior Master Planului.


Pag. 104

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.6.5 PreŃuri şi tarife actuale

2.6.5.1 PreŃuri de achizi Ńie

În ceea ce priveşte Municipiul Oradea, preŃurile medii de achiziŃie pentru combustibili şi energie electrică pentru perioada 2008-2009 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.6 – 5 Pre Ńuri medii de achizi Ńie în lei, f ără TVA

Specifica Ńie U.M.

PreŃ (medie

ponderat ă) practicat în anul 2008

Ultimele pre Ńuri în vigoare (2009)

Cărbune lei/tonă 98,82 99,60

din care, transport lei/tonă 46,89 46,89

Gaze naturale lei/1000 mc 978,00 848,69

Păcură lei/tonă 1420,16 1420,16

Energie electric ă (pe niveluri de tensiune), din care:

- 0,4 kv - 6 kv - 110 kv

lei/kWh

0,40 0,29 0,30

0,4118 0,3050 0,3067

PreŃurile medii de achiziŃie a combustibilului şi energiei electrice sunt prezentate în Euro la cursul mediu pentru anul 2008, respectiv 2009 în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.6 – 6 Pre Ńuri medii de achizi Ńie în euro, f ără TVA

Specifica Ńie U.M.

PreŃ (medie

ponderat ă) practicat în anul 2008

Ultimele pre Ńuri în vigoare (2009)

Cărbune euro/tonă 26,83 23,81

din care, transport euro/tonă 12,73 11,21

Gaze naturale euro1000 mc 265,57 202,87

Păcură lei/tonă 385,63 339,47

Energie electric ă (pe niveluri de tensiune), din care:

- 0,4 kv - 6 kv - 110 kv

euro/kWh

1,0862 7,8747 8,1462

9,8434 7,2905 7,3312

PreŃurile au fost calculate pe baza următoarelor cursuri de schimb valutar:

� 3,6827 lei /euro, curs de schimb mediu pentru 2008

� 4,1835 lei /euro, curs de schimb la 30 aprilie 2009


Pag. 105

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.6.5.2 Tarife actuale practicate de SC Electrocent rale Oradea SA pentru energia termic ă şi electric ă

În ceea ce priveşte energia electrică, sistemul de preŃuri şi tarife a evoluat de la sistemul tarifar unic reglementat pentru consumatorii finali la un sistem format din preŃuri pe activităŃi şi servicii, capabil să răspundă noii structuri liberalizate a sectorului.

Pe piaŃa energiei electrice, piaŃă liberalizată, se utilizează atât preŃuri care se stabilesc pe baza mecanismelor concurenŃiale, inclusiv pentru dezechilibrele dintre cantităŃile contractate şi cele efectiv consumate, cât şi tarife reglementate pentru serviciile de reŃea (transport şi distribuŃie) şi serviciile de sistem.

PreŃul energiei electrice a avut o evoluŃie crescătoare, datorită necesităŃii practicării unor preŃuri care să reflecte costurile raŃional justificabile, creşterii preŃurilor la combustibili pe plan internaŃional, creşterii volumului de investiŃii în reŃele, precum şi eliminării progresive a subvenŃiilor directe şi încrucişate. Astfel, preŃurile energiei electrice s-au apropiat de valorile medii din U.E., dar sunt în continuare mai mici decât acestea.

În temeiul Legii energiei electrice nr. 13/2007, al Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, al Legii serviciilor comunitare de utilităŃi publice nr. 51/2006, precum şi al Ordinului ANRE nr. 57/2008 de aprobare a Metodologiei de stabilire a preŃurilor şi cantităŃilor de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate şi a preŃurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare, au fost stabilite preŃurile pentru energia electrică, respectiv energia termică vândută.

Pe baza actelor normative enumerate anterior, a fost emisă Decizia ANRE nr. 1259/24.06.2008 prin care sunt aprobate preŃurile practicate în sectorul energiei electrice şi termice de către S.C. Electrocentrale Oradea SA. În baza acestei decizii se aprobă preŃurile de vânzare pentru energia electrică şi preŃul de producere a energiei termice, după cum urmează:

• pentru energia electrică vândută pe bază de contract reglementat de vânzare-cumpărare a energiei electrice încheiat cu S.C. FFEE Electrica Transilvania Nord S.A., destinată acoperirii consumului consumatorilor deserviŃi în regim reglementat şi cu S.C. FDEE Electrica DistribuŃie Transilvania Nord S.A. pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reŃelele electrice de distribuŃie:

- pentru energia electrică vândută în orele de zi (exclusiv TVA) : 213,73 lei/MWh

- pentru energia electrică vândută în orele de noapte (exclusiv TVA): 85,49 lei/MWh

• pentru energia termică produsă pe bază de lignit, păcură şi gaze naturale, destinată consumului populaŃiei (exclusiv TVA): 108,05 lei/Gcal

PreŃul energiei termice furnizate populaŃiei din sistemele centralizate de alimentare cu căldură este reglementat de preŃurile locale de referinŃă (PLR).

PreŃurile locale de referinŃã se stabilesc de către autoritãŃile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate, conform O.G. nr. 36/2006. Începând cu data de 15 noiembrie a fiecãrui an, în termen de 15 zile, autoritatea de reglementare competentã transmite autoritãŃii


Pag. 106

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

administraŃiei publice locale preŃurile locale de referinŃã pentru energia termicã furnizatã populaŃiei din localitatea respectivã. PreŃurile locale de referinŃă sunt unice la nivelul fiecărei localităŃi, indiferent de tipul şi structura instalaŃiilor de producere, transport, distribuŃie a energiei termice sau de combustibilii utilizaŃi.

PreŃul local de referinŃă pentru energia termică furnizată populaŃiei în sistem centralizat în Municipiul Oradea este de 136,27 Euro/Gcal conform Deciziei ANRSC nr. 285/25.11.2008.

În conformitate cu art. 8 din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, consiliul local aprobă propunerile privind nivelul preŃului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintat de către operatorul serviciului, precum şi preŃul local de facturare pentru populaŃie. Astfel, preŃul local al energiei termice intră în sfera de aprobare a consiliului local, dar nivelul acestuia este stabilit de către autorităŃile de reglementare competente.

PreŃul local al energiei termice este format din:

• preŃul de producere al energiei termice – aprobat de ANRE

• tariful de transport – aprobat de autoritatea administraŃiei publice locale cu avizul ANRSC

• tariful de distribuŃie – aprobat de autoritatea administraŃiei publice locale cu avizul ANRSC

Astfel, în concordanŃă cu art. 40 din Legea 325/2006, cu OG 36/2006, cu Decizia ANRE nr. 1259/24.06.2008 a fost emisă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 528/14.07.2008 prin care au fost aprobate preŃurile locale practicate de SC Electrocentrale Oradea SA pentru activitatea de producere şi serviciile de transport şi distribuŃie a energiei termice destinată populaŃiei, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.6 – 7 Pre Ńuri locale ale energiei termice practicate de SC El ectrocentrale Oradea SA

Specifica Ńie Tarif local - lei/Gcal -

PREł PRODUCERE (intrat în vigoare 01.07.2008) - energie termică livrată populaŃiei prin punctele termice ale SC Electrocentrale

Oradea SA 108,05

(exclusiv TVA)

- energie termică livrată populaŃiei prin punctele termice ale agenŃilor economici 108,05 (exclusiv TVA)

TARIF TRANSPORT (intrat în vigoare 01.07.2008) - energie termică livrată populaŃiei prin punctele termice ale SC Electrocentrale

Oradea SA 22,20

(exclusiv TVA)


TARIF DISTRIBUłIE (intrat în vigoare 01.07.2008) - energie termică livrată populaŃiei prin punctele termice ale SC Electrocentrale

Oradea SA 52,39

(exclusiv TVA)


PREł LOCAL AL ENERGIEI TERMICE (intrat în vigoare 01.07 .2008) - energie termic ă livrat ă popula Ńiei prin punctele termice ale SC

Electrocentrale Oradea SA 217,34

(inclusiv TVA) - energie termic ă livrat ă popula Ńiei prin punctele termice ale agen Ńilor

economici 108,25

(inclusiv TVA)


Pag. 107

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

PreŃul local al energiei termice, conform legislaŃiei în vigoare, poate fi acoperit din trei surse de finanŃare:

• de la populaŃie – prin preŃul local de facturare stabilit prin HCL de către autoritatea publică locală potrivit reglementărilor în vigoare

• de la bugetul de stat – prin compensarea unitară de combustibil stabilită prin decizie ANRSC

• de la bugetul local – sub formă de subvenŃie, ca diferenŃă neacoperită de primele două componente

PreŃul local de facturare a energiei termice furnizat populaŃiei prin sistem centralizat de către S.C. Electrocentrale SA Oradea, practicat începând cu 1.01.2009, este de 145 lei/Gcal (inclusiv TVA) conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr 2/22.01.2009.

Începând cu 1.01.2009, compensarea unitară de combustibil este de 47,88 lei/Gcal inclusiv TVA, conform Deciziei ANRSC nr. 285/25.11.2008.

Concluzionând, preŃurile locale în vigoare pentru energia termică lvrată populaŃiei (inclusiv TVA), precum şi sursele de finanŃare ale acestora sunt următoarele:

Tabelul nr. 2.6 – 8 Pre Ńuri locale în vigoare ale energiei termice şi sursele de finan Ńare ale acestora

Energie termic ă livrat ă popula Ńiei prin punctele termice ale

Surse de finan Ńare UM SC Electrocentrale

Oradea SA agen Ńilor economici

PreŃ local al energiei termice (producere, transport, distribu Ńie), din care:

lei/Gcal 217,34 180,25

PreŃ local de facturare suportat de populaŃie

lei/Gcal 145,00 145,00

Compensare unitară de combustibil de la bugetul de stat

lei/Gcal 47,88 35,25

SubvenŃie de la bugetul local lei/Gcal 24,46 0,00


Pag. 108

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.7 Resurse energetice

2.7.1 Consumul de energie

Consumurile de combustibili aferente sistemului de termoficare sunt necesare pentru producerea şi livrarea la consumatori a următoarelor tipuri de energie finală:

• Energie termică sub formă de apă fierbinte pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere;

• Energie termică sub formă de abur, destinat unor consumatori industriali. Consumatorii de abur industrial sunt consumatori mici şi sezonieri.

Producerea energiei termice se realizează în cogenerare. Ca urmare, este produsă şi o cantitate de energie electrică.

Consumurile finale de energie termică, în perioada 2004-2008, sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 – 1 Cantit ăŃile de energie termic ă vândute în perioada 2004-2008

Nr Specifica Ńie UM 2004 2005 2006 2007 2008

1

Energia termică vândută sub formă de apă fierbinte , total din care:

MWh/an 901.228 819.435 750.332 689.611 661.192

- locuinŃe MWh/an 683.203 606.527 551.227 521.896 500.546

- instituŃii publice MWh/an 117.136 124.824 117.341 91.803 96.161

- servicii MWh/an 100.889 88.084 81.764 75.912 64.485

2 Energia termică vândută sub formă de abur

MWh/an 505.447 1.059.428 628.636 152.705 172.901

3 Total energie termică vândută (apă fierbinte + abur )

MWh/an 1.406.675 1.878.863 1.378.968 842.317 834.093

Se remarcă scăderea accentuată a cantităŃii de abur în ultimii ani.

BilanŃul energiei termice în sistemul de termoficare, în perioada 2004-2008, este prezentat în tabelul următor. BilanŃul cuprinde:

• energia termică la ieşirea din centrală

• pierderile în reŃelele de transport şi distribuŃie

• energia termică vândută. Energia termică este vândută în principal din reŃeaua de distribuŃie. Există şi o cantitate de energie termică, de cca 10%, care este vândută din reŃeaua de transport.


Pag. 109

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.7 – 2 Bilan Ńul energiei termice sub form ă de apă fierbinte în sistemul de termoficare, în perioada 2004-2008


1

Energia termică la limita centralei (intrarea în reŃeaua de transport)

MWh/an 1.195.778 1.168.430 1.107.769 949.757 993.573

2 Pierderi de energie termică în reŃeaua de transport (RT)

- în unităŃi fizice MWh/an 171.839 231.507 258.886 194.173 258.854

- procentual, raportat la energia termică la intrarea în RT

% 14,37 19,81 23,37 20,44 26,05

3

Energie termică vândută consumatorilor din RT, total din care:

MWh/an 103.923 98.585 86.537 74.858 78.912

- apartamente MWh/an 645 1.084 2.741 5.139 8.255 - instituŃii publice MWh/an 34.348 31.919 27.311 18.389 23.900 - servicii MWh/an 68.930 65.583 56.485 51.329 46.757

4

Energia termică la intrarea în reŃeaua de distribuŃie (RD), total din care:

MWh/an 945.063 862.252 785.120 700.667 674.995

- din sursa CET Oradea

MWh/an 920.016 838.338 762.347 680.726 655.808

- din sursa TRANSGEX

MWh/an 25.048 23.914 22.774 19.941 19.187

5 Pierderi de energie în reŃeaua de distribuŃie

- în unităŃi fizice MWh/an 147.758 141.402 121.325 83.587 92.714

- procentual, raportat la energia termică la intrarea în reŃeaua de distribuŃie

% 15,63 16,40 15,45 12,26 13,74

6

Energia termică vândută consumatorilor din RD, total din care:

MWh/an 797.305 720.849 663.795 614.754 582.280

- apartamente MWh/an 682.558 605.443 548.486 516.757 492.291 - instituŃii publice MWh/an 82.788 92.905 90.030 73.413 72.262 - servicii MWh/an 31.959 22.502 25.279 24.583 17.728

În reŃeaua de distribuŃie este introdusă şi o cantitate de energie termică sub formă de apă fierbinte produsă din resurse geotermale de către SC TRANSGEX SA. Aceasta este cumpărată de SC Electrocentrale Oradea SA, pe bază de contract.


Pag. 110

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În Anexa C este prezentată diagrama Sankey pentru bilanŃul fluxurilor de energie termică totală în ST, în anii 2006-2008. Diagrama cuprinde:

• energie termică la limita centralei

• abur vândut

• pierderi reŃea transport

• pierderi reŃea distribuŃie

• energia termică apă fierbinte vândută

- din care: pe tip de consumator

- din care: încălzire / acc

BilanŃul energiei termice în centrală este prezentat în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 – 3 Bilan Ńul energie termice în central ă


1 Energia termică produsă

MWh/an 1.851.889 2.403.679 1.903.234 1.254.369 1.305.729

2 Energia termică (abur) consumată pentru servicii interne termice

MWh/an 150.664 175.821 166.829 151.906 139.255

3 Energia termică (apă fierbinte) livrată la limita centralei

MWh/an 1.195.778 1.168.430 1.107.769 949.757 993.573

4 Energia termică (abur) livrată la limita centralei

MWh/an 505.447 1.059.428 628.636 152.705 172.901

În Anexa D sunt prezentate schematic bilanŃurile fluxurilor de energie termică în centrală.

EvoluŃia eficienŃelor cazanelor de abur din centrală în perioada 2004-2008 este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 – 4 Evolu Ńia eficien Ńei pentru fiecare cazan


1 IMA 1 – funcŃionare pe gaze naturale

Cazan nr.1 % 89,19% 88,73% 86,75% - 89,69% Cazan nr.2 % 88,84% 88,77% 86,10% Cazan nr.3 % 83,38% 86,42% 85,56% 84,76%

2 IMA 2 – funcŃionare pe lignit

Cazan nr.4 % 78,50% 83,17% 81,70% 78,00% 77,73%

Cazan nr.5 % 78,95% 83,97% 82,86% 78,17% 78,12%

Cazan nr.6 % 81,46% 84,14% 83,79% 82,76% 79,33%

Energia termică sub formă de apă fierbinte achiziŃionată din sursele TRANSGEX este prezentaă în tabelul următor.


Pag. 111

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.7 – 5 Energia termic ă (apă fierbinte) achizi Ńionat ă de la TRANSGEX

Specifica Ńie UM 2004 2005 2006 2007 2008 Energia termică achiziŃionată de la TRANSGEX

MWh/an 25.048 23.914 22.774 19.941 19.187

BilanŃul energiei electrice pe centrală, în anii 2004-2008, este prezentat în tabelul următor

Tabelul nr. 2.7 – 6 Bilan Ńul de energie electric ă în central ă

Nr Specifica Ńie UM 2004 2005 2006 2007 2008 1 Energie electrică produsă MWh 381.377 498.512 406.566 388.221 395.085 - din care: cogenerare MWh/an 381.377 498.512 406.566 388.221 395.085

2 Energie electrică vândută în SEN MWh 271.001 352.137 283.581 272.234 276.461

3 Energie electrică cumpărată din SEN MWh 3.164 4.770 4.990 5.112 4.204

4 Servicii interne electrice, total din care: MWh/an 113.540 151.145 127.975 121.099 122.828

4.1 - energie electrică consumată pentru producere energie termică MWh/an 69.236 95.811 75.489 57.978 59.391

Idem, raportată la energia termică la limita centralei kWe/MW t 40,70 43,01 43,47 52,59 50,91

4.2 - energie electrică consumată pentru pompaj MWh/an 9.856 9.940 9.555 8.104 8.386

Idem, raportată la energia termică la limita centralei kWe/MW t 5,79 4,46 5,50 7,35 7,19

4.3 - energie electrică consumată pentru producere energie electrică MWh/an 34.448 45.394 42.931 55.017 55.051

Idem, raportată la energia electrică la limita centralei % 12,76 12,93 15,20 20,29 20,00

5 Energie electrică cumpărată din SEN MWh/an 3.164 4.770 4.990 5.112 4.204

Structura combustibilului din punct de vedere al tipului de energie finală şi consumurile de combustibil realizate în perioada 2004-2008, pentru producerea cantităŃilor de energie termică şi electrică prezentate mai sus sunt următoarele:

Tabelul nr. 2.7 – 7 Structura consumului de combust ibil din punct de vedere al tipului de combustibil


1 Consum combustibil, total 2.968.465 3.842.738 3.244.192 2.567.370 2.751.247

1.1 - lignit MWh/an 1.385.369 2.554.144 2.474.715 2.336.810 2.470.431 din Ńară MWh/an 1.286.395 1.833.626 940.198 1.115.260 2.154.665 din import MWh/an 98.973 720.518 1.534.517 1.221.550 315.766

1.2 - huilă MWh/an - - - - - din Ńară MWh/an - - - - - din import MWh/an - - - - -

1.3 - păcură MWh/an 170046,155 283537,298 266632,03 213805,976 233009,376 din Ńară MWh/an 42688,6116 206626,145 266632,03 213805,976 233009,376 din import MWh/an 127357,543 76911,1531 - - -

1.4 - gaze naturale MWh/an 1413050,34 1005057,41 492390,051 - 47807,2247 din Ńară MWh/an 975484,774 396850,564 - 47807,2247 din import MWh/an 29572,6384 95539,487 - -

1.5 - resurse regenerabile (biomasă) MWh/an - - 10454,3745 16754,178 -


Pag. 112

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.7 – 8 Structura consumului de combust ibil din punct de vedere al tipului de energie fina lă


1 Consum combustibil, total Din care:

MWh/an 2.968.465 3.842.738 3.244.192 2.567.370 2.751.247

1.1 Consum combustibil pentru energia termică livrată

MWh/an 1.993.910 2.659.844 2.089.580 1.349.681 1.438.333

din care: cogenerare MWh/an 1.993.910 2.659.844 2.089.580 1.349.681 1.438.333

1.2 Consum combustibil pentru energia electrică livrată

MWh/an 974.811 1.182.774 1.155.053 1.217.595 1.312.475

din care: cogenerare MWh/an 974.811 1.182.774 1.155.053 1.217.595 1.312.475

Alocarea consumului de combustibil între producerea de energie termică şi electrică este realizată în exploatare conform metodologiei ANRE, consumul de combustibil pentru energia electrică fiind calculat cu raportul 1MW combustibil/1MW energie termică; restul consumului de combustibil este alocat energiei electrice.

EvoluŃia eficienŃei globale şi a eficienŃei în cogenerare (respectiv evoluŃia utilizării combustibilului) este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 – 9 Evolu Ńia utiliz ării combustibilului în SC Electrocentrale SA Oradea


1 Energie termică la limita centralei

MWh/an 1.701.225 2.227.858 1.736.406 1.102.462 1.166.474

2 Energie electrică produsă

MWh/an 381.377 498.512 406.566 388.221 395.085

3 Energie electrică livrată MWh/an 271.001 352.137 283.581 272.234 276.461 4 Consum combustibil MWh/an 2.968.465 3.842.738 3.244.192 2.567.370 2.751.247

5 EficienŃa globală brută [= (1+2)/4]

% 70.15% 70.95% 66.05% 58.07% 56.77%

6 EficienŃa globală netă [= (1+3)/4]

% 66.44% 67.14% 62.26% 53.55% 52.46%

Se constată că eficienŃa producerii energiei termice şi electrice în SC Electrocentrale SA Oradea este foarte scăzută, cauzată de starea actuală a echipamentelor, aşa cum este prezentat în Cap.2.10.

2.7.2 Resurse energetice locale

Rezerve de resurse de energie primar ă

România dispune de o gamă diversificată de resurse de energie primară: ŃiŃei, gaze naturale, cărbune (lignit, huilă, cărbune brun).

Zăcămintele de hidrocarburi sunt limitate. Există un declin al producŃiei interne. Nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potenŃial important.


Pag. 113

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Rezervele actuale de ŃiŃei sunt estimate la 73,7 mil. tone. ProducŃia anuală de ŃiŃei a scăzut de la 14,7 mil. tone în 1976 (anul cu productia de varf) la 5 mil. tone în 2006.

Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.m3. ProducŃia anuală de gaze naturale a fost de 12,3 mld.m3 în anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul naŃional anual total de gaze naturale.

În condiŃiile descreşterii producŃiei interne de ŃiŃei şi gaze naturale, creşte rolul cărbunilor indigeni şi în particular al lignitului în balanŃa energetică naŃională.

Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 755 mil. tone din care exploatabile în perimetre concesionate 105 mil. tone. Resursele de huilă energetică sunt exploatate prin 7 mine subterane.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 445 mil. tone. Resursele amplasate în perimetre noi, neconcesionate sunt de 1045 milioane tone. Din rezervele de 1045 milioane tone lignit din bazinul minier al Olteniei, 820 milioane tone aferente perimetrelor noi, sunt amplasate în continuitatea perimetrelor concesionate prezentând cele mai favorabile condiŃii de valorificare prin extinderea concesiunilor.

Resursele de lignit sunt concentrate pe o suprafaŃă relativ redusă de cca. 250 km2 în care operează 19 cariere de mare capacitate.

În tabelul de mai jos este prezentată situaŃia resurselor naŃionale de energie primară.

Tabelul nr. 2.7 – 10 Resurse na Ńionale de energie primar ă

Rezerve Perioada estimat ă de asigurare

Rezerve Exploatabile concesionate

În perimetre noi

Produc Ńie anuală

estimat ă Rezerve

geologice

Rezerve exploatabile

concesionate 2)

În perimetre

noi

Res

urse

pu

rtăt

oare

de

en

ergi

e pr

imară

Mil tone

1)

Mil tep

Mil tone

1)

Mil tep

Mil tep

Mil tone Ani Ani Ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9=2/8 10=4/8 11=6/8 Cărbune - huilă 755 422 105 38,8 3,3 229 32 - lignit 1490 276 445 82,4 1045 133 32 47 14 33 łiŃei 74 72 5,2 14 Gaz natural

185 159 12,5 15

1) exclusiv gaze naturale, exprimate în mld.Mc

2) durata de acordare a unei concesiuni este de cel puŃin 2 ani, iar deschiderea unui perimetru la capacitatea proiectată poate depăşi 5 ani

Sursa: Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020


Pag. 114

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În tabelul următor este prezentată estimarea evoluŃiei rezervelor naŃionale de ŃiŃei şi gaze naturale în perioada 2009 – 2020.

Tabelul nr. 2.7 – 11 Evolu Ńia rezervelor na Ńionale de ŃiŃei şi gaze naturale în perioada 2009 – 2020

Anul łiŃei

(Milioane Tone) Gaze naturale (Miliarde m 3 )

2009 68 148 2010 64 141 2011 60 134 2012 56 127 2013 52 120 2014 48 114 2015 45 107 2016 41 101 2017 38 95 2018 34 89 2019 31 83 2020 28 77


Sunt luate în considerare exclusiv rezervele cunoscute şi economic a fi valorificate utilizănd tehnologiile actuale. Este de aşteptat ca identificarea de noi zăcăminte şi dezvoltarea tehnologică să se manifeste în timp în sensul creşterii valorilor din tabel.

Disponibilitatea rezervelor interne de lignit este evaluată pentru următorii 50-70 ani la un nivel de extracŃie de 30-35 mil.tone/an în exploatări de suprafaŃă.

România dispune de infrastructură complexă şi diversificată: reŃele nationale de transport gaze naturale, ŃiŃei, produse petroliere, capacitati de rafinare.

Produc Ńii şi consumuri de gaze naturale

EvoluŃia asigurării consumului intern de gaze naturale din producŃia internă şi din import, precum şi structura producŃiei interne este prezentată în figura de mai jos.


Pag. 115

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

mili

oane

m.c

.

Romgaz 7,135 6,139 6,178 6,180

Petrom 5,443 6,223 6,176 5,713

Amromco 58 142 221 169

Import 4,940 5,041 5,169 5,778

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.7 – 1 Consumul intern de gaze naturale din p roduc Ńia intern ă şi din import


În anul 2006 importul de gaze naturale a crescut cu cca 17% faŃă de anul 2004. Raportat la consumul total de gaze naturale, procentul gazelor naturale din import a crescu de la 28,1% în anul 2003, la 32,4% în anul 2006.

În anul 2006, consumul casnic de gaze naturale a reprezentat cca 15,8% din consumul total. În luna martie 2007, numărul total de consumatori de gaze naturale a fost de 2.589.308, din care 2.462.566 consumatori casnici.

PiaŃa gazelor naturale din România a fost deschisă gradual începând cu anul 2001, când gradul iniŃial de deschidere a pieŃei interne a fost de 10% din consumul total aferent anului 2000. La 1 ianuarie 2007 s-a realizat gradul de deschidere al pieŃei de 100% pentru consumatorii industriali. Pentru consumatorii rezidenŃiali, piaŃa de gaze naturale a fost liberalizată complet la 1 iulie 2007, aşa cum este stipulat în Directiva 2003/55/EC.

Produc Ńii şi consumuri de ŃiŃei

ProducŃia de ŃiŃei a României s-a diminuat constant, conducând la creşterea importurilor. Astfel, producŃia în anul 2006 a reprezentat cca 73,4% din producŃia anului 1997. EvoluŃia producŃiei naŃionale de ŃiŃei este prezentată în figura următoare.


Pag. 116

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Productia de titei 1997 - 2006

0

2000

4000

6000

8000

Total 6517 6309 6140 6042 6011 5810 5651 5462 5215 4782

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

mii tone

Fig. 2.7 – 2 Produc Ńia de ŃiŃei


Produc Ńii şi consumuri de c ărbune

EvoluŃia producŃiei naŃionale de cărbune este prezentată în următoarea figură.

PRODUCTIA DE CARBUNE IN PERIOADA 2000-2006

26.6

30.4

27.8

30,9

29.7

28.5

32.5

4.0

4.0

4,0

3,3

3.0

3.1

2.6

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

PE

RIO

AD

A

MILIOANE TONE

Lignit

Huila energetica

Fig. 2.7 – 3 Produc Ńia de cărbune


Date fiind caracteristicile cărbunelui extras în România (huilă energetică cu putere calorifică de 3650 kcal/kg şi lignit cu putere calorifică între 1650-1950 kcal/kg) utilizarea acestuia din urmă se poate realiza numai în termocentrale echipate pentru acest tip de combustibil şi situate cât mai aproape de furnizorii de lignit.

În comparaŃie cu alŃi combustibili fosili, cărbunele prezintă următoarele avantaje:

• este răspândit pe o arie geografică mult mai largă decât petrolul sau gazul natural;

• preŃul este relativ stabil;

• transportul de la sursă la consumator nu ridică probleme majore;


Pag. 117

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• există tehnologii mature din punct de vedere comercial care permit utilizarea curată a cărbunelui, având impact redus asupra mediului.

Dezavantajul major al cărbunelui este reprezentat de nivelul ridicat al emisiilor de CO2 rezultate prin ardere, care, urmare a cerinŃelor impuse de schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (din 2013: achiziŃia prin licitaŃie a întregii cantităŃi de certificate aferente energiei electrice şi reducerea graduală a numărului de certificate alocate gratuit pentru energia termică pentru populaŃie), va conduce creşterea costurilor de producere a energie pe bază de cărbune comparativ cu utilizarea gazelor naturale.

2.7.3 Import de combustibili

Combustibilii importaŃi de SC Electrocentrale Oradea SA sunt:

• lignitul – prin import direct;

• gazele naturale – prin import indirect. Gazele naturale sunt achiziŃionate de la furnizorul din Ńară (SC Distrigaz Vest), care livrează un amestec de gaze din Ńară şi din import, structura gazului natural fiin stabilită de ANRE.

Se remarcă faptul că în următorii ani SC Electrocentrale SA Oradea va achiziŃiona probabil lignit de la exploatrea Voivozi, aflată la cca 80 km distanŃă. BineînŃeles, achiziŃia de combustibil se conformează regulilor achiziŃiei publice. Mai multe surse de lignit conduc la posibilitatea reducerii preŃului de achiziŃie.

În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, este de aşteptat ca acesta să crească uşor până în anul 2015. După anul 2015 raportul între importuri şi producŃia internă se va inversa, pe fondul epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale. Conform estimării autorităŃii de reglementare în domeniu, evoluŃia consumului de gaze naturale şi structura de acoperire a acestuia este prezentată în figura de mai jos.

0

5

10

15

20

25

Productia interna, mld. m.c. Import, mld. m.c.

Import, mld. m.c. 6,1 6,6 7 7,2 7,5 7,8 8 8,3 8,5

Productia interna, mld. m.c. 11,7 11,3 11 10,9 10,8 10,7 10,7 10,6 10,6

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Fig. 2.7 – 4 Estimarea evolu Ńiei produc Ńiei interne şi a importului de gaze naturale 2007-2015

Sursa: Estimare ANRE


Pag. 118

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.7.4 Analiza poten Ńialului de resurse regenerabile

2.7.4.1 Poten Ńialul resurselor regenerabile în România

România dispune de un potenŃial important de resurse regenerabile: energie hidroelectrică, biomasă, energie solară, eoliană şi geotermală.

Harta repartizării potenŃialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este prezentată în figura următoare:

Fig. 2.7 – 5 Harta repartiz ării poten Ńialului de resurse regenerabile pe teritoriul Român iei

Sursa: Strategia energetică a României în perioada 2007-2020

Legenda:

I. Delta Dunării (energie solară); II. Dobrogea (energie solară şi eoliană); III. Moldova (câmpie si podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă); IV. MunŃii CarpaŃi(IV1 – CarpaŃii de Est; IV2 – CarpaŃii de Sud; IV3 – CarpaŃii de Vest ( biomasă, microhidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Câmpia de Vest (energie geotermală); VII. SubcarpaŃii(VII1 – SubcarpaŃii Getici; VII2 – SubcarpaŃii de Curbură; VII3 – SubcarpaŃii Moldovei: biomasă, microhidro); VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).


Pag. 119

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Energia solar ă

Pe teritoriul României, pe o suprafaŃă orizontală de 1m2, este posibilă captarea unei cantităŃi

anuale de energie, cuprinse între 900 şi 1450 kWh, dependentă bineînŃeles şi de anotimp.

Fig. 2.7 – 6 Zonele de radia Ńie solar ă din România

Sursa:AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

RadiaŃia solară medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât iarna. Ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) şi valori minime în luna februarie ( 0.34 kWh/ m2/zi). Dar şi pe timp de iarnă, în decursul unei zile

senine, putem capta 4-5 kWh/m2/zi, radiaŃia solară captată fiind independentă de temperatura

mediului ambiant.

Tabelul nr. 2.7 – 12 Poten Ńialul energetic solar-termal în România


Pag. 120

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.7 – 13 Poten Ńialul energetic solar-fotovoltaic în România

Panourile solare şi componentele de sistem moderne permit exploatarea sursei de energie solară în cele mai diverse domenii de aplicaŃii: prepararea apei calde de consum, încălzirea apei din piscină, aport de căldură pentru încălzirea clădirilor, căldură pentru procese tehnologice. Un sistem corect dimensionat poate să acopere 50-65% din necesarul anual de a.c.m. (aşa numita „rată de acoperire solară“), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%.

Energia eolian ă

În România s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I-V), în funcŃie de potenŃialul energetic existent, de condiŃiile de mediu şi cele topogeografice. România are un potenŃial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, podişurile din Moldova şi Dobrogea sau în zonele montane.

Fig. 2.7 – 7 Poten Ńialul eolian în România Sursa:AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)


Pag. 121

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenŃialul eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenŃialului teoretic, şi trebuie nuanŃate în funcŃie de posibilităŃile de exploatare tehnică şi economică.

Tabelul nr. 2.7 – 14 Poten Ńialul energetic eolian în România

Energia hidro

În ceea ce priveşte potenŃialul hidroenergetic se apreciază că potenŃialul teoretic al precipitaŃiilor este de circa 230 TWh/an, potenŃialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potenŃialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de 70 TWh/an.

PotenŃialul teoretic mediu al râurilor Ńării, inclusiv partea ce revine României din potenŃialul Dunării,se ridică la 70 TWh/an, din care potenŃialul tehnic amenajabil reprezintă 40 TWh/an (2/3 dat de râurile interioare şi 1/3 de Dunăre).

Ca şi în cazul aplicaŃiilor eoliene, potenŃialul hidroenergetic tehnic amenajabil este mai mic decât cel teoretic fiind estimată o valoare de cca. 1 100 MW şi o producŃie de 3 600 GWh/an.


Pag. 122

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Biomasa

Fig. 2.7 – 8 Poten Ńialul de biomas ă în România

Sursa:AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

Potentialul energetic tehnic al biomasei în România este de cca.518.400 TJ.

Luând ca referinŃă pentru potenŃialul economic amenajabil anul 2030 rezultă următoarele valori de potential:

Tabelul nr. 2.7 – 15 Poten Ńialul energetic al biomasei în România

Rezervele potenŃiale sunt deşeurile de lemn, deşeurile agricole (animale şi vegetale), gunoiul menajer şi culturile energetice. Circa 54% din căldura produsă pe bază de biomasă se obŃine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din căldura necesară încălzirii locuinŃelor şi prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri şi deşeuri vegetale.


Pag. 123

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Resursele de biomasă din România sunt distribuite astfel:

• 90% din total şi 55% din lemnul pentru foc şi deşeurile de lemn se găsesc în regiunea CarpaŃilor şi SubcarpaŃilor.

• 54% din deşeurile agricole se află în Câmpia de Sud şi Moldova.

• 52% din bio-gaz se găseşte în Câmpia de Vest.

Cca 95% din resursele de biomasă sunt “utilizate direct” sau “arse direct” în cuptoare, sobe pentru încălzire, gătit, şi prepararea apei calde, iar principalul utilizator este populaŃia. Doar 5% din resursele de biomasă sunt utilizate în centrale termice, pentru producerea de abur industrial şi apă fierbinte.

ObŃinerea energiei electrice şi termice din biomasă se poate realiza prin utilizarea următoarelor procedee:Combustia directă a biomasei, sub formă brută sau după peletizare / brichetare

pentru compactare.Gazificarea biomasei

• Piroliza biomasei → biocombustibil

Energie geotermal ă

Pe teritoriul României, un numar de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au întâlnit la adâncimi situate între 800 şi 3500 m resurse geotermale de joasă şi medie entalpie (40-120C).

Temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extracŃie) în geotermie de „joasă temperatură” este cuprinsă între 25°C şi 60°C (în ape de adâncime), iar la geotermia de temperatură medie temperaturile variază de la 60°C pân ă la 125°C (‘ape mezotermale’).

Fig. 2.7 – 9 Surse de energie geotermal ă în România Sursa:AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosită în proportie de 37% pentru încalzire, 30% pentru agricultură (sere), 23% în procese industriale, 7% în alte scopuri.


Pag. 124

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.7.4.2 Poten Ńialul resurselor regenerabile în municipiul Oradea

Energia solar ă

Municipiul Oradea prezintă un potenŃial relativ ridicat, situându-se în zona II de radiaŃie solară caracterizată printr-o intensitate a radiaŃiei solare cuprinsă între 1250-1150 kWh/mp şi o durată medie anuală de insolaŃie de 1650 -1800 ore.

Fig. 2.7 – 10 Poten Ńial solar municipiul Oradea Sursa:AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)


Pag. 125

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Energia eolian ă

Figura de mai jos prezintă un potenŃial eolian minim pentru municipiul Oradea, aceasta aflându-se într-o zonă caracterizată prin viteza vântului de 3,5-7 m/s.

Fig. 2.7 – 11 Poten Ńial eolian municipiul Oradea Sursa: AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

Biomasa

Harta privind repartizarea potenŃialului de biomasă pentru judeŃul Bihor ilustrează un potenŃial mediu de cca. 400-500 TJ, din care neutilizat cca 23%, situaŃie relativ bună comparativ cu alte judeŃe învecinate (Sălaj, Cluj). Însa un potenŃial mai ridicat există, după cum se poate observa, în judeŃele învecinate Arad şi Alba.

Fig. 2.7 – 12 Poten Ńialul de biomas ă în jude Ńul Bihor Sursa: AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

Utilizarea de şeurilor municipale ca surs ă de biomas ă

Deşeurile municipale pot constitui o sursă însemnată de biomasă al cărui potenŃial energetic ar putea fi valorificat în instalaŃii de ardere în vederea obŃinerii energiei termice.

Se are în vedere Planul Regional de gestionare a deşeurilor aprobat prin Ordinul comun al ministrului mediului si gospodarii apelor si al ministrului integrarii europene nr. 1.364/1.499/2006.


Pag. 126

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Metodologia de calcul a cantităŃii de deşeuri este cea din Ordinul nr. 951/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regional si judetene de gestionare a deseurilor, având la bază următoarele elemente:

• gradul de asigurare a serviciilor de colectare a deseurilor in zonele urbane – 100% din anul 2009;

• evolutia populatiei are un trend descrescator de 0,8% pe an;

• indicele de generare a deseurilor menajere are un trend crescator de 1% pe an.

Din categoriile de deseuri municipale se iau in calcul numai deseurile menajere, celelalte categorii de deseuri urmand a fi gestionate astfel :

• deseurile asimilabile (comerciale, institutii, etc) – pot fi colectate selectiv si valorificate prin reciclare;

• deseurile verzi (gradini, parcuri, piete, etc) – pot fi colectate selectiv si reciclate prin compostare;

• deseurile din constructii si demolari – pot fi colectate selectiv si valorificate prin reciclare.

Toate deseurile menajere sunt colectate in amestec (mai putin sticla, metale, inerte) si sunt valorificabile energetic.

Puterea calorica a deseurilor menajere se calculeaza pe baza compozitiei preluate din sursele mentionate si folosind un model matematic elaborat de Agentia Franceza de Mediu si Energie (ADEME).

Judetul Bihor are un depozit judetean conform operat de SC ECOBIHOR SRL.

Municipiul Oradea are un contract prin care se obliga sa trimita spre depozitare o cantitate minima anuala de 50.000 tone. Aceasta cantitate va fi exclusa din cantitatea de deseuri menajere valorificabile energetic.

Cantitatile de deseuri menajere generate si disponibile din municipiul Oradea (dupa eliminarea din calcul a deseurilor depozitate la depozitul conform operat de SC ECOBIHOR SRL - 50.000 t/an) sunt prezentate în tabelul următor.


Pag. 127

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.7 – 16 Evolu Ńia cantit ăŃilor de de şeuri menajere disponibile în municipiul Oradea în p erioada 2006-2030

Anul UM 2006 2007 2008 2009 2010 2013 2015 2030

PopulaŃia Nr. locuitori

209.964 208.256 206.562 204.882 203.202 198.364 194.871 170.902

Indice generare Kg/locxan

- - - 347 350 361 368,65 427

Cantitatea generata

t/an 71.094 71.121 71.609 71.839 72.975

Cantitatea depozitata la depozitul SC ECOBIHOR SRL

t/an 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000

Cantitatea valorificabila energetic (Fara fara deseuri inerte, sticla si metale (15%))

t/an - - - 21.094 17.903

21.121 17.953

21.609 18.368

21.839 18.563

22.975 19.529

Compozitia deseurilor menajere a fost analizata de SC ECOBIHOR SRL in anul 2006 şi este următoarea:

Tabelul nr. 2.7 – 17 Compozi Ńia deşeurilor menajere

Categoria % Hartie si carton 7 Sticla 3 Plastic 16 Metale 5 Lemn 1 Biodegradabile 61 Alte categorii 7 Total 100

Fig. 2.7 – 13 Compozi Ńia deşeurilor menajere în mediul urban Sursa: Determinări SC ECOBIHOR SA Oradea, octombrie 2006

Energia inglobata in deseurile menajere generate in municipiul Oradea (deseuri menajere in amestec fara sticla, metale si inerte) este prezentată în tabelul următor.


Pag. 128

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.7 – 18 Energia inglobata in deseurile menajere generate in municipiul Oradea

Anul UM 2010 2013 2015 2030 Puterea calorifică inferioară

kJ/kg 8535 8760 9011 10408

Cantitatea valorificabila anual

t/an 17953 18368 18563 19529

GJ/an 153229 160904 167271 203258 Energia inglobata

MWh 42563 44695 46464 56460

Se constată un potenŃial de utilizare a energiei înglobate în deşeurile menajere municipale care evoluează de la 42563 MWh în anul 2010 la 56460 MWh în anul 2030.

Aceste cantităŃi de resurse de biomasă sunt luate în considerare la stabilirea opŃiunilor de dezvoltare a alimentării cu energie termică a municipilui Oradea, din Cap.3.

Instalarea unei unităŃi de valorificare energetică a deşeurilor municipale poate reprezenta o optiune viabilă pentru tratarea deseurilor într-o manieră durabilă şi acoperirea unei părti din necesarul de energie termic al oraşului

Resurse geotermale

Fig. 2.7 – 14 Poten Ńialul geotermal în municipiul Oradea Sursa:AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006 (ARCE)

Municipiul Oradea şi zona inconjuratoare dispune de surse semnificative geotermale de energie.

Zacamantul geotermal Oradea a fost identificat in anii 1963-64 si apoi cercetat geologic si hidrodinamic in perioada 1965-1988 prin 12 sonde.

Zacamantul acopera o suprafata de aproximativ 110 km², dispusa aproape in intregime in subsolul municipiului Oradea.

Acviferul hipertermal este cantonat in reteaua complexa de fisuri din calcarele si dolomitele de varsta triasica dispuse la adancimea medie de 2500 m si face parte dintr-un amplu sistem


Pag. 129

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

hidro-geotermal cu alimentare naturala ( Bazinul Alesd-Borod) si cu descarcare in zona izvoarelor termale de la Baile 1 Mai. Avand o sursa comuna de alimentare, acviferele de la Oradea si Felix-1 Mai sunt interconectate hidrodinamic, fapt ce a condus la reducerea debitelor izvoarelor si sondelor din zona Bailor ca urmare a intensificarii ritmului extractiei in perimetrul Oradea.

Limitele perimetrului Oradea au fost stabilite pe criterii tectonice, hidrogeologice, chimice si hidrodinamice,dupa cum urmeaza

• spre est, limita este considerata proiectia la suprafata solului a faliei Velenta, cu orientarea aproximativ sud – nord, pe o lungime de aproximativ 15 km ;

• spre nord, de sistemul de falii Vadul Crisului-Subpiatra, pana la intersectia cu falia Santandrei pe o lungime de aproximativ 9 km ;

• spre vest, de falia Santandrei, orientata nord-nord-est – sud-sud-vest, pana la intersectia cu falia Nojorid, pe o lungime de 10 km ;

• spre sud, de falia Nojorid, orientata aproximativ vest-est, pe o lungime de 11 km, pana in zona localitatii Sanmartin, unde se intersecteaza cu falia Velenta.

Exploatarea experimentala a acviferului geotermal Oradea din ultimii 17 ani a permis stabilirea principalelor caracteristici ale acestuia:

• este un sistem cu alimentare, apa facand parte din circuitul hidrologic activ (varsta apei 18 - 20 000 ani ), extragerea a peste 57 milioane m³ de apa in ultimii 25 de ani neafectand semnificativ presiunea de zacamant ;

• apa geotermala poate avea caracter incrustant si coroziv dupa diversi specialisti. Din punct devedere al compozitiei chimice nu prezinta pericol de poluare (mineralizatie 0,8-1,4g/l) ;

• temperatura apei la suprafata variaza intre 70˚C in zona Velenta si 105˚C in zona Iosia Nord, temperatura medie ponderata a celor 12 sonde din perimetru fiind de 87˚C in eruptie libera si 90˚ C in pompaj ;

• debitele arteziene ale sondelor variaza intre 5 - 30 l/s functie de conditiile geologice locale, iar debitele posibil de obtinut in pompaj submersibil pot fi de 20-50 l/s ;

• colectorul permite reinjectarea apei geotermale uzate termic la presiuni sub 10 bar,chiar la debite de 25-40 l/s ; se impune generalizarea exploatarii cu injectie.

Pentru conservarea resurselor geotermale arteziene din zona Felix -1 Mai (debit maxim de exploatare avizat 220 l/s), Departamentul Geologiei a dispus in anul 1986 restrictionarea debitului total extras in perimetrul Oradea la 90 l/s (pana la realizarea reinjectiei), fata de un potential total de debitare arteziana de 180 l/s. Dezvoltarea exploatarii si valorificarii zacamantului geitermal Oradea se poate realiza doar reinjectand apa uzata termic.

In Oradea exista in prezent un fond de 12 foraje, din care 11 foraje de productie si 1 foraj de injectie. Forajele produc artezian cu un debit potential de 150 l/s. Incepand cu anul 1996 unele


Pag. 130

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

foraje au fost echipate cu pompe submersibile la adancimi cuprinse intre 120 si 150 m, asigurand cresterea debitelor exploatate. Temperaturile apei geotermale sunt cuprinse intre 70˚C si 106˚C.

Estimarea resurselor disponibile se ridica la circa 210 000 Gcal/an conform detinatorilor licentelor de exploatare a resurselor de apa geotermala. Aceasta valoare trebuie corectata cu limitarile date de tehnologiile de forare si de capacitatea de regenerare a perimetrului exploatabil.

În prezent, Primăria municipiului Oradea a comandat un studiu de evaluare a potenŃialului geotermal, studiu care urmează a fi finalizat în trim.III-2009.

Din cantitatea anuala valorificată în prezent, pentru sistemul de termoficare urbană sunt utilizati cca 47000 Gcal/an, astfel:

• cca 31.000 Gcal/an – produsă şi distribuită de SC Transgex SA;

• cca 16.000 Gcal/an – preluată de SC Electrocentrale Oradea SA de la SC Transgex SA şi distribuită prin sistemul de distribuŃie.

Pentru perspectivă, a fost agreeată cu reprezentanŃii Primăriei municipiului Oradea cantitatea anuală de energie termică produsă din ape geotermale, care va fi luată în considerare în Master Plan, de cca 100.000 Gcal/an, structurată astfel:

• cca 31.000 Gcal/an – produsă şi distribuită de TRANSGEX în prezent;

• cca 16.000 Gcal/an – preluată de SC Electrocentrale Oradea SA în prezent;

• cca 53.000 Gcal/an – posibil a fi produsă în perspectivă, eşalonat, începând cu anul 2012 (cu implementarea investiŃiei în perioada 2012-2015).

Prepararea apei calde de consum reprezinta cea mai fezabila modalitate de utilizare a resursei geotermale, având în vedere temperaturile apei geotermale estimate a fi obŃinute.


Pag. 131

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.8 Impactul asupra mediului

2.8.1 Prezentare general ă

Localitatea Oradea este situată în judeŃul Bihor în partea de nord a drumului E 60 la aproximativ 9km de graniŃa româno-ungară. Altitudinea medie în zona amplasamentului este de circa 117 m (zona joasă a oraşului) cu variaŃii între 112÷140 m.

VecinătăŃi:

• NE: SNCFR – Regionala CFR Cluj;

• SE: S.C. Mobila Alfa S.A.;

• SV: S.C. Cemtrade S.A.

S.C. Electrocentrale S.A. are 2 instalaŃii mari de ardere IMA1 şi IMA2 care sunt amplasate în zona industrială Vest Oradea, pe malul drept al râului Crişul Repede.

• IMA1 - cu o suprafaŃă de 18,1 ha, formată din cazanele de abur C1, C2 şi C3

- cazanele de abur, C1 şi C2 funcŃionează pe gaz metan şi cu evacuarea gazelor de ardere prin coşul de fum nr. 1;

- cazanul de abur, C3 funcŃionează pe gaz metan şi păcură, în caz de avarie cu evacuarea gazelor de ardere prin coşul de fum nr. 1;

• IMA 2 – cu o suprafaŃă de 10,2 ha, formată de cazanele de abur C4, C5 şi C6, care funcŃionează pe cărbune (lignit), cu suport de păcură şi evacuare a gazelor de ardere prin coşul de fum nr. 2.

Depozitul de zgur ă şi cenu şă este amplasat la o distanŃă de 2 km de localitatea Santăul Mic, la 12 km de platforma industrială Vest Oradea, în partea de nord a drumului E60 şi la circa 5 km de râul Crişul Repede.

În acest depozit sunt admise spre depozitare zgura şi cenuşă de la focarele cazanelor de abur C4, C5 şi C6, pulberile de cenuşă de la electrofiltrele aferente şi nămolurile de la limpezirea apei brute din cadrul statiei de tratare chimică.

Acest depozit este un depozit de deşeuri nepericuloase, conform Ordinului MAPM nr. 867/2002 şi este de tipul “iazuri pe teren plat”. SuprafaŃa ocupată este de 141 ha şi are o capacitate proiectată de 19 416 000 m3 şi o capacitate ocupată de 14 771 000 m3.

2.8.2 Emisii în aer, ap ă, sol

2.8.2.1 Emisii în aer

În prezent, cazanele energetice existente în incinta S.C. Electrocentrale Oradea S.A. funcŃionează pe combustibil fosili (gaz natural, păcură şi cărbune), iar evacuarea gazelor de ardere rezultate în atmosferă se realizează prin intermediul coşurilor de fum, cu caracteristicile tehnice prezentate în tabelul 2.8 - 1.


Pag. 132

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.8 - 1 Caracteristici tehnice ale co şurilor de fum aferente IMA

Caracteristici tehnice co ş fum Instala Ńie mare de ardere- IMA

Putere termic ă nominal ă

(MWt) ÎnălŃime

(m) Diametru

(m) IMA 1 – funcŃionare pe gaz natural (C1, C2, C3) şi păcură (C3)

461 112 7,40

IMA 2 – funcŃionare pe cărbune, cu suport păcură (C4,C5, C6)

233 180 7,56

HG nr. 541/2003 cu modificările din HG nr. 322/2005 este principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanŃi (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la instalaŃiile mari de ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt, pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

În conformitate cu legislaŃia în vigoare şi cu condiŃiile prevăzute în AIM nr. 31 NV 6-23.11.2006, revizuită în 04.08.2008, IMA nr. 1 şi nr. 2 au perioade de tranziŃie pentru conformarea cu VLE stabilite pentru SO2, NOx şi PM aşa cum sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 2.

Tabelul nr. 2.8 - 2 Valorile limit ă de emisie

Instala Ńii mari de ardere Substan Ńa poluant ă

VLE (mg/Nm 3)

Anul conform ării la VLE

SO2 35 01.01.2007

NOx 200 31.12.2010 IMA 1 – funcŃionare pe gaz metan C1,C2 şi C3

Pulberi 5 01.01.2007

SO2 1700 01.01.2007

NOx 450 31.12.2010 IMA 1 – funcŃionare pe păcură C3

Pulberi 50 01.01.2007

SO2 400 31.12.2013*

NOx 200 de la 01.01.2016 IMA 2 – funcŃionare cu focar mixt cărbune cu suport păcură (2-5%), C4, C5 şi C6

Pulberi 50 31.12.2013

*) Conform Planului de acŃiune din AIM, termenele de realizare asumate sunt 31.12.2011 pentru C4, 31.12.2012 pentru C5 şi 31.12.2013 pentru C6.

Pentru monitorizarea emisiilor de substanŃe poluante în gazele de ardere evacuate în atmosferă provenind de la instalaŃiile mari de ardere este nevoie de efectuarea de măsurători ale concentraŃiilor de bioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, astfel:


Pag. 133

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.8 - 3 Monitorizarea emisiilor de subs tan Ńe poluante

Instala Ńii mari de ardere

Punct de prelevare

Parametru Frecven Ńa de monitorizare Metoda de

analiz ă

Canalul de evacuare a gazelor de ardere cos de fum nr.1

NOx

• până la 31.10.2007: � automatizare: zilnic � cu terŃi anual

• din 31.07.2007 continuu:

cu aparatură automată de

control

SO2 � automatizare: zilnic � cu terŃi: anual

IMA 1 – func Ńionare pe gaz metan (C1, C2, C3) şi păcură (C3)

Coş de fum nr. 1

Pulberi

� automatizare: -trimestrial la funcŃionare pe gaz metan -zilnic la funcŃionare pe păcură � cu terŃi: anual


control

NOx continuu

SO2 continuu

IMA 2 – func Ńionare pe cărbune, cu suport p ăcură (C4,C5, C6)

Coş de fum nr. 2

Pulberi continuu


control

În conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor de poluanŃi emişi în aer şi proveniŃi de la instalaŃiile mari de ardere, plafoanele de emisie permise, aferente perioadei 2007 ÷ 2016, stabilite prin Program NaŃional de Reducere Progresivă a emisiilor anuale de bioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaŃiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 833/2005, sunt prezentate pentru SC Electrocentrale Oradea SA în tabelul nr. 2.8 - 4

Tabelul nr. 2.8 - 4 Plafoanele anuale de emisie

IMA 1 IMA 2 Anul

SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi

2007 0 1020 0 16900 1010 1700

2008 0 850 0 16900 1010 1700

2009 0 680 0 16900 1010 1700

2010 0 510 0 16900 1010 1700

2011 0 510 0 11605 1010 1700

2012 0 510 0 6310 1010 710

2013 0 510 0 1015 1010 215

2014 - - - - 785 -

2015 - - - - 560 -

2016 - - - - 560 -


Pag. 134

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În anul 2008, emisiile anuale de substanŃe poluante generate de funcŃionarea IMA 4 şi concentraŃiile de substanŃe poluante din gazele de ardere evacuate au fost următoarele cele prezentate în tabelul nr. 2.8 - 5

Tabelul nr. 2.8 - 5 Cantit ăŃile de substan Ńe poluante din anul 2008

Emisii anuale 2008 (t)

Concentra Ńii de substan Ńe poluante în gazele de

ardere (mg/Nm 3)

IMA Pt

(MWt) Substan Ńă poluant ă

Emisii generate Emisii Ńint ă Valoare

măsurat ă VLE

SO2 0 0 0 35

NOx 16 850 400 200 IMA 1 (C1,C2,C3)

461

PM 0 0 0 5

SO2 22 285 16 900 6000÷7800 400

NOx 1 208 1 010 400÷700 200 IMA 2 (C4,C5, C6)

233

PM 2 290 1 700 600÷700 50

Din punct de vedere al plafoanelor de emisie Ńintă se observă că pentru anul 2008 cantităŃile de substanŃe poluante anuale sunt mai mari decât cele stabilite pentru NOx în cazul IMA1 şi pentru toate cele trei substanŃe poluante (SO2, NOx şi PM) pentru IMA2.

În ceea ce priveşte concentraŃiile de substanŃe poluante în gazele de ardere, acestea depăşesc VLE stabilite de legislaŃie atât pentru IMA1, cât şi pentru IMA2.

În vederea respectării prevederilor legislative privind protecŃia calităŃii aerului cele două instalaŃii mari de ardere din cadrul SC Electrocentrale Oradea SA necesită implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de substanŃe poluante din gazele de ardere.

2.8.2.2 Emisii în ap ă

2.8.2.2.1 Alimentarea cu ap ă

Sursa de apă brută este apa de suprafaŃă, râul Crişu Repede. Pentru asigurarea debitelor de apă tehnologice necesare s-a prevăzut pe malul drept un sistem de captare – transport apă compus din: baraj, priză de apă, desnisipator, casa sitelor, canale de aducŃiune. Barajul este amplasat pe râul Crişul Repede la 50 m aval de CFR Oradea – Arad. Tot sistemul a fost proiectat pentru un debit maxim de 9000 l/, din care 8300 l/s pentru centrala electrică şi restul pentru alte unităŃi industriale.

In incinta centralei electrice apa brută este distribuită la staŃia de tratare chimică a apei, unde se prepară apa tratată limpezită, dedurizată şi demineralizată, necesară pentru procesele tehnologice.

Circuitul hidrotehnic de răcire al centralei electrice este de tipul mixt şi funcŃionează astfel:

- în circuit deschis – apa caldă este evacuată în crişul Repede;


Pag. 135

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

- în circuit închis – apa caldă este recirculată şi răcită prin intermediul a două turnuri de răcire, cu tiraj forŃat.

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din două surse şi anume:

- un foraj amplasat în incintă, cu un debit exploatat de 6,5 l/s;

- din reŃeaua de apă potabilă a municipiului Oradea, conform contractului încheiat cu RA Apa Canal Oradea.

CantităŃile de ape necesară din sursă, stabilite de AutorizaŃia de Gospodărirea Apelor nr. 101/2007 sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 6

Tabelul nr. 2.8 – 6 Cantit ăŃi de ap ă autorizate

Tipul apei asigurate Debit maxim necesar zilnic

(m3/zi) Debit mediu necesar zilnic

(m3/zi) Apă potabilă 415 380 Apă tehnologică 532 080 279 000 Total 532 495 279 380

Pentru asigurarea necesarului de apă de incendiu la un total estimat de 131,0 l/s este prevăzut şi un volum intangibil de 100 m3.

2.8.2.2.2 Evacuarea apelor uzate

Apele uzate tehnologice sunt formate din următoarele categorii:

- ape uzate tehnologice, care necesită epurare:

o ape uzate de la staŃia de epurare chimică, regenerare filtre ionice şi spălare cazane care sunt neutralizate în bazinele de neutralizare;

o ape uzate încărcate cu produse petroliere de la rampa de descărcare produse petroliere, tratate prin intermediul a trei separatoare de păcură subterane;

o ape de la decantoarele suspensionabile şi filtre mecanice, care sunt trimise la bazinul de compensare;

o ape de răcire impurificate de la sala cazanelor, corp buncări şi sala maşinilor.

o Aceste ape uzate se evacuează prin intermediul staŃiilor de pompe Bagger de la depozitul de zgură şi cenuşă.

- ape uzate tehnologice, considerate convenŃional curate:

- ape din circuitele de răcire ale condensatoarelor aferete turbinelor de abur, care sunt colectate prin reŃeaua specifică şi evacuate în Crişul Repede.

Apele uzate menajere din incinta centralei electrice, sunt colectate printr-o reŃea de canalizare din tuburi de beton cu diametre de 200 mm, 300 mm şi evacuate de la staŃia PVC, de unde prin intermediul staŃiei pompe Bagger, la depozitul de zgură şi cenuşă.

Ape pluviale de pe amplasamentul centralei electrice sunt colectate printr-o reŃea de canalizare şi evacuate la depozitul existent de zgură şi cenuşă


Pag. 136

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

CantităŃile de ape uzate evacuate din centrala electrică, prevăzute deAutorizaŃia de Gospodărirea Apelor nr. 101/2007 sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 7

Tabelul nr. 2.8 – 7 Cantit ăŃile de ape uzate evacuate

Volumul total de ape uzate evacuate (m 3)

Zilnic Categorie ap ă uzată evacuat ă Receptor

Maxim Mediu Anual

Ape uzate tehnologice, care necesită epurare

Depozitul de zgură şi cenuşă

8 592 5 592 2 041 080

Ape uzate tehnologice convenŃional curate

Crişul Repede 507 552 261 264 95 361 000

Decantatele din depozitul de zgură şi cenuşă*

Crişul Repede 5 290 4 320 1 577 000

Ape uzate menajere Depozitul de zgură şi cenuşă

380 292 2 041

Ape pluviale Depozitul de zgură şi cenuşă

250 l/s

* numai în caz de avarie a conductei de recirculare la centrala electrică

HG nr. 118/2002 stabileşte valorile maxime admise ale indicatorilor de calitate a apelor evacuate – NTPA 001/2002. În AutorizaŃia de Gospodărirea Apelor nr. 101/2007 sunt prevăzuŃi principalii indicatori care nu trebuie depăşiŃi şi care sunt prezentaŃi în tabelul nr. 2.8 - 8

Tabelul nr. 2.8 – 8 Valorile admise ale indicatoril or de calitate a apelor uzate evacuate

Categoria apei Indicatorii de calitate Valori admise

(mg/dm 3)

Ape tehnologice convenŃional curate (de la circuitul de răcire)

pH Temperatură Materii in suspensie Reziduu filtrat la 1050C Cloruri (Cl-) SulfaŃi (SO4

2-) Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) SubstanŃe extractibile cu solvenŃi organici

6,5 ÷ 8,5 <35oC

30 700 300 600 70 15

Apa decantată de la depozitul de zgură şi cenuşă (numai în caz de avarie a conductei de recirculare la centrala electrică)

pH Materii in suspensie Reziduu filtrat la 1050C Cloruri (Cl-) SulfaŃi (SO4

2-) Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) SubstanŃe extractibile cu solvenŃi organici Plumb (Pb) Calciu (Ca) Fier total ionic ( Fe2+,Fe3+) Mangan total (Mn) Magneziu (Mg2+)

6,5 ÷ 8,5 30

2 000 300 600 70 10 0,2 100 1,5 1

20


Pag. 137

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Valorile indicatorilor de calitate a apei monitorizaŃi de centrala electrică în anul 2008 sunt prezentaŃi în tabelul nr. 2.8 - 9

Tabelul nr. 2.8 - 9 Valorile m ăsurate ale indicatorilor de calitate a apelor în an ul 2008

Categoria apei Indicatorii de calitate Valori admise

(mg/dm 3) Frecven Ńa

monitoriz ării

Ape tehnologice convenŃional curate evacuate în Crişul Repede

pH Temperatură Materii in suspensie Reziduu filtrat la 1050C Cloruri (Cl-) SulfaŃi (SO4

2-) Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) SubstanŃe extractibile cu solvenŃi organici

7,5 5 ÷ 30oC

5,0 ÷ 28,0 89 ÷ 199 1,8 ÷ 9,2

18,1 ÷ 70,8 sldd 15

săptămânal

Apa freatică în incinta centralei electrice

pH Cloruri (Cl-) SulfaŃi (SO4

2-) Consum chimic de oxigen (CCOMn) Conductivitate Duritate totală

6,3 ÷ 7,5 2,8 ÷ 19,6

27,2 ÷ 135,2 0,70 ÷ 1,91

168 ÷ 561µS/cm 5,2 ÷ 14,1 0Dt

lunar

Apa freatică în incinta depozitului de zgură şi cenuşă

pH Cloruri (Cl-) SulfaŃi (SO4

2-) Consum chimic de oxigen (CCOMn) Conductivitate Duritate totală

6,5 ÷ 7,5 44,0 ÷ 137,6

359,9 ÷ 876,3 0,47 ÷ 5,95

1160 ÷ 2340 µS/cm 35,8 ÷ 77,8 0Dt

permanent

Monitorizarea indicatorilor de calitate ape uzate arată valori sub cele maxime prevăzute în NTPA - 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali.

2.8.2.3 Emisii în sol

Principala sursă de poluare în judeŃul Bihor o reprezintă depozitul de zgură şi cenuşă existent, format din două compartimente:

- compartimentul vechi supraînălŃat la cota 129,0, care are rolul de rezervă până la aducerea la aceeaşi cotă a compartimentului de rezervă;

- compartimentul extindere pe orizontală supraînălŃat la cota 114,0, care este alcătuit din două subcompartimente seoparate printr-un dig comun în scopul funcŃionării alternative, asigurându-se timpul necesar decantării amestecului apă - zgură şi cenuşă.

Monitorizarea solului s-a realizat prin măsurători efectuate de laboratoare acreditate (SR EN ISO 17025/2001) în următoarele puncte de prelevare după cum urmează:

- zona Depozitului de zgură şi cenuşă Santăul Mic (semestrial): concentraŃiile indicatorilor se situează sub VN pentru Pb, Cd, Crtotal, şi se situează sub PA pentru HAP, SulfaŃi, Hg, Cr6+ şi Ni (INCD ECOIND – Sucursala Timişoara);


Pag. 138

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

- zona Depozitului de zgură şi cenuşă Santăul Mic (semestrial): concentraŃiile indicatorilor se situează sub VN pentru, Cr6+, Hg, Pb, HAP şi se situează sub PA pentru Cd, Ni, Crtotal, SulfaŃi, (INCDO – INOE 2000 Cluj Napoca);

- zona Depozitului de cărbune, în incinta IMA (anual): concentraŃiile indicatorilor se situează între VN şi PA pentru Hg, Cd, Cr6+, Crtotal, Pb şi Ni, (INCD ECOIND – Sucursala Timişoara);

- zona Depozitului de păcură, în incinta IMA (anual): s-a constatat că hidrocarburile de petrol se situează sub VN, (INCD ECOIND – Sucursala Timişoara).

Valorile admise ale concentraŃiilor în sol sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 10.

Tabelul nr. 2.8 - 10 Valori admise ale substan Ńelor în sol

Zonă susceptibil ă la poluare Indicator Praguri de alert ă

(mg/kg s.u.) Praguri de interven Ńie

(mg/kg s.u.)

Plumb, Pb 250 1000

Cadmiu, Cd 5 10

Crom total, Crt

Crom hexavalent,Cr* 300 10

600 20

Nichel, Ni 200 500

Depozit de cărbune – incinta IMA

Mercur, Hg 4 10

Zona depozitului de păcură – incinta IMA

Produse petroliere 1000 2000

SulfaŃi 5000 50000

Plumb, Pb 250 1000

Cadmiu, Cd 5 10

Crom total, Crt Crom hexavalent,Cr*

300 10

600 20

Nichel, Ni 200 500

Mercur, Hg 4 10

Depozit de zgură şi cenuşă Santăul Mic

Hidrocarburi poliaromatice, HAP

25 150

ConŃinutul de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), de cadmiu şi compuşi de crom, nichel, plumb, cupru, zinc, în zgură şi cenuşă este sub pragurile de alertă prevăzute pentru tipuri de sol sensibil, rezultând că deşeurile de la Santăul Mic nu se încadrează în categoria deşeurilor periculoase.

ConcentraŃiile poluanŃilor specifici activităŃii, care pot afecta solul de pe terenurile susceptibile la poluare şi depozitul de zgură şi cenuşă, nu depăşesc limitele pentru terenuri de folosinŃă mai puŃin sensibil.

În cadrul centralei electrice monitorizarea emisiilor de poluanŃi în sol se realizează astfel:


Pag. 139

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

o anual: � incinta depozitului de cărbune – probe la 5 şi 30 cm adâncime pentru pH, plumb,

cadmiu, crom total, crom hexavalent, nichel şi mercur în următoarele zone: - descărcare cărbune; - direcŃia predominantă a vântului.

� incinta depozitului de păcură - probe la 5 şi 30 cm adâncime pentru substanŃe petroliere în următoarele zone: - rampa de descărcare păcură; - separatoare de produse petroliere.

o semestrial: � depozitul de zgură şi cenuşă Santăul Mic -probe la 5 şi 30 cm adâncime în cele patru

puncte cardinale. Poluarea solului este diminuată prin:

o utilizarea pentru depozitarea cărbunelui doar a suprafeŃelor betonate; o manipularea şi transportul cărbunelui astfel încât să se reducă la minim emisiile de

pulberi; o descărcarea, manipularea şi depozitarea produselor petroliere, utilizând doar instalaŃiile

specifice pentru aceste operaŃiuni; o îndepărtarea din incinta de exploatare a IMA a depunerilor de pulberi, zgură şi cenuşă; o menŃinerea umidităŃii depozitelor de cărbune şi respectiv de zgură şi cenuşă astfel încât

să se evite emisiile de pulberi datorate vântului.

2.8.3 Zgomot

Poluarea fonică în incinta centralei electrice şi în vecinătăŃile acesteia este determinată de:

o funcŃionarea instalaŃiilor tehnologice: concasare, clasoare, trasportoare, cazane energetice, turbine, bilere, ventilatoare, pompe, compresoare, utilaje de evacuare a zgurii şi cenuşii;

o mijloacele auto utilizate în cadrul incintei utilizate la manipularea şi depozitarea combustibilului solid.

Nivelul de zgomot la limita incintei industriale respectă valorile maxime prevăzute de STAS 10009/1988 – Acustică Urbană, de 65 dB(A). Monitorizarea nivelului de zgomot se realizează in condiŃii de funcŃionare normală şi la purjarea cazanelor, pe timp de noapte şi zi.

Valorile înregistrate în timpul măsurătorilor de zgomot cu ajutorul sonometrului Quest 2800 al centralei electrice sunt:

o la limita incintei: � pe timp de zi (62 ÷ 76) dB(A) � pe timp de noapte (60 ÷ 71) dB(A)

o zone reziden Ńiale: � pe timp de zi (53 ÷ 63) dB(A) � pe timp de noapte (43 ÷ 50) dB(A)


Pag. 140

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

FrecvenŃa de efectuare a măsurătorilor de zgomot, cu specificarea zonelor de măsurători ale zgomotului, la limita amplasamentului se realizează semestrial.

Unele depăşiri ale valorilor maxime prevăzute se datorează traficului auto, care este foarte intens în zonă, poarta centralei electrice este la 50 m de Şos. Borşului – E60.

2.8.4 Deşeuri şi gestionarea de şeurilor

Deşeurile rezultate în timpul funcŃionării centralei sunt depozitate în spaŃii special amenajate şi după caz refolosite sau valorificate.

Deşeurile rezultate sunt colectate selectiv, transportate, depozitate temporar sau definitiv pe categorii (materiale metalice, deşeuri menajere, etc.) şi evacuate conform prevederilor din Legea nr. 426/2001 modificată de OUG nr. 61/2006 aprobată cu Legea nr. 27/2007 .

Materialele metalice rezultate sunt depozitate temporar în incintă pe platforma de deşeuri existentă, până la preluarea lor ca deşeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform OrdonanŃei de UrgenŃă nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003, iar cele care nu mai pot fi valorificate sunt evacuate treptat la un depozit de deşeuri nereciclabile, stabilit de comun acord cu autorităŃile locale.

CantităŃile de deşeuri generate în anul 2008 şi modul de gestionare a acestora este următorul:

Tabel nr. 2.8 – 11 Situa Ńia anual ă a deşeurilor de pe amplasamentul SC Electrocentrale SA O radea

Tip de şeu U.M. Cod deşeu Cantitate de şeuri

generate

Fier vechi t 17.04.05 13,672 Zgură şi cenuşă t 10.01.02 417.779 Deşeuri menajere t 20.03.01 104,66 Deşeuri materiale construcŃii, demolări t 17.01.07 1681,56 Ulei motor uzat l 13.01.10* 2093 Materiale de construcŃie cu conŃinut de azbest kg 17.06.05* 2,85

Deşeu neferoase(cupru) kg 17.04.01 2

Nămol de la limpezire t 19.09.02 589,11 Acumulatori kg 16.06.01* 35 Anvelope kg 16.01.03 440 Alamă, bronz kg 17.04.01 8,8 Deşeu neferoase(aluminiu) kg 17.04.02 4

Pământ şi pietre t 20.02.02 18,06

Recipiente plastic kg 15.01.02 9,3 Recipiente sticlă kg 17.02.02 15,9 Hârtie şi carton kg 20 01 01 110

Aceste tipuri de deşeuri sunt monitorizate prin scrierea într-un registru a tuturor cantităŃilor de deşeuri gestionate, a operaŃiunilor de valorificare sau depozitare, precum şi a detaliilor privind transporturile/societăŃile care le preiau.


Pag. 141

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.8.5 Gestionarea substan Ńelor toxice şi periculoase

SubstanŃele toxice şi periculoase sunt utilizate în incinta centralei electrice pentru diverse activităŃi desfăşurate în staŃia de tratare chimică a apei şi în laboratorul chimic.

În laboratorul chimic sunt utilizate diverse substanŃe chimice în cantităŃi reduse pentru determinarea unor substanŃe poluante din probele de ape tehnologică sau ape uzate. Acestea sunt stocate în cadrul laboratorului în ambalajele originale ale furnizorilor.

SubstanŃele utilizate în procesele tehnologice ale centralei electrice sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 12

Tabel nr.2.8 – 12 Cantit ăŃile substan Ńelor toxice şi periculoase utilizate în anul 2008

Nr. crt. Substan Ńa toxic ă şi periculoas ă Cantitatea anual ă utilizat ă 1 Acid sulfuric 214874,49 kg 2 Acid clorhidric 37% 54500 kg 3 Hidroxid de sodiu 94776 kg 4 Hidrat de hidrazină 2800 kg 5 Amoniac 25% 2200 kg 6 Acetilenă 6617,4 kg 7 Oxigen 12876,5 nmc

Stocarea, descărcarea şi vehicularea reactivilor chimici necesari se realizează utilizând instalaŃiile existente, instalaŃii care sunt în permanenŃă monitorizate şi care prin natura lor asigură protecŃia mediului înconjurător şi a personalului implicat.

Gestionarea uleiurilor uzate provenite de la turbinele de abur, se face prin intermediul firmelor autorizate să desfăşoare astfel de activităŃi, în condiŃiile respectării prevederilor din HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.


Pag. 142

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.9 Necesarul actual de energie termic ă pentru înc ălzire şi apă caldă de consum

Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a municipiului Oradea este asigurată de către doi furnizori: SC Electrocentrale SA în proporŃie de aproximativ 90% şi SC Transgex SA, producător de energie termică din surse geotermale, în proporŃie de aproximativ 10%, fiecare având sistemul centralizat propriu.

O mică parte de energie termică produsă din surse geotermale este achiziŃionată de SC Electrocentrale SA Oradea de la SC Transgex SA şi introdusă în sistemul propriu de distribuŃie. Restul energiei termice produse de SC Transgex SA este distribuită prin reŃelele de distribuŃie ale acestuia.

Principalul achizitor de energie termică în Oradea este populaŃia (peste 75% din total), care primeşte energie termică sub forma de agent termic - apa fierbinte pentru încălzire şi preparare apă caldă pentru consum, pe perioada întregului an.

InstituŃiile socio-culturale şi ale administraŃiei de stat deŃin o pondere mai mică, respectiv cca. 12% din total. Aceeaşi pondere o au şi societăŃile comerciale.

Aproximativ 70% din totalul populaŃiei beneficiază de termoficare.

EvoluŃia deconectărilor şi reconectărilor la sistemul centralizat în perioada 2004÷2008 este următoarea:

Tabel nr.2.9 –1 Num ărul de deconect ări de la sistemul de termoficare în ultimii 5 ani

Nr Deconect ări 2004 2005 2006 2007 2008 1 LocuinŃe 273 219 149 55 82 2 InstituŃii publice - - - - - 3 Servicii 21 19 17 15 14 4 Industrie 0 0 0 0 0

Tabel nr.2.9 – 2 Num ărul de reconect ări la sistemul de termoficare în ultimii 5 ani

Nr Reconect ări 2004 2005 2006 2007 2008 1 LocuinŃe 231 127 90 44 84 2 InstituŃii publice - - - - - 3 Servicii 12 6 9 6 9 4 Industrie 0 0 0 0 0

Din tabelele de mai sus rezultă că deconectările/reconectările nu au un impact semnificativ.

În perioada analizată au avut loc şi branşări de consumatori noi la sistem, din care majoritari sunt consumatorii casnici, case individuale (274) şi 10 blocuri de locuinŃe (cca.516 apartamente):

Tabel nr.2.9 – 3 Num ărul de conect ări noi la sistemul de termoficare în ultimii 5 ani

Nr Conect ări 2004 2005 2006 2007 2008 1 LocuinŃe 22 51 126 218 284 2 Consumatori terŃi 26 28 37 55 57


Pag. 143

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Analizând producŃiile şi livrările de energie termică pe intervalul ultimilor 5 ani, respectiv 2004÷2008, se poate constata o scădere a acestora, atât pentru încălzire cât şi pentru prepararea apei calde de consum.

EvoluŃia necesarului anual de energie termică – apă fierbinte (încălzire + apă caldă de consum) în perioada 2004÷2008, este următoarea:

Tabel nr.2.9 – 4 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă sub form ă de apă fierbinte dup ă tipul consumatorilor


1 Total energie termică vândută din care:

MWh/an 901.228 819.435 750.332 689.611 661.192

LocuinŃe MWh/an 901.228 819.435 750.332 689.611 661.192

InstituŃii publice MWh/an 683.203 606.527 551.227 521.896 500.546

Servicii MWh/an 117.136 124.824 117.341 91.803 96.161

2 EvoluŃie energie totală (raportată la 2004)

% 100.00% 90.92% 83.26% 76.52% 73.37%

Tabel nr.2.9 –5 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă sub form ă de apă fierbinte dup ă destina Ńie

Specifica Ńie UM 2004 2005 2006 2007 2008

Energie termica vanduta, total din care:

MWh/an 901228 819435 750332 689611 661192

Incalzire MWh/an 696102 626477 558781 514702 500367

Reducere faŃă de 2004 % 100.0% 90.0% 80.3% 73.9% 71.9%

Apa calda de consum MWh/an 205126 192958 191551 174909 160825 Reducere faŃă de 2004 % 100.0% 94.1% 93.4% 85.3% 78.4%

0100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1000000

2004 2005 2006 2007 2008

MW

h/an

Locuinte Institutii publice Servicii

Fig 2.9 – 1 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă sub form ă de apă fierbinte dup ă tipul consumatorilor


Pag. 144

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

0100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1000000

2004 2005 2006 2007 2008

MW

h/an

Total Incalzire Apa calda de consum

Fig 2.9 – 2 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă sub form ă de apă fierbinte dup ă destina Ńie

Din datele prezentate în tabel se constată o reducere continuă a cantităŃii de energie termică vândută, reducerea fiind mai mare pentru componenta de încălzire.

Analiza evoluŃiei intensităŃii energiei termice pentru locuinŃe, exprimată ca raport între cantitatea de energie termică vândută şi suprafaŃa încălzită, în perioada 2004-2008, este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.2.9 - 6 Evolu Ńia intensit ăŃii energiei termice pentru locuin Ńe în perioada 2004-2008

UM 2004 2005 2006 2007 2008

Locuinte nr 55344 55303 55370 55577 55863

Suprafata incalzita* 100 mp 33206 33182 33222 33346 33518 MWh/apt 12,34 10,97 9,96 9,39 8,96

Intensitate caldura GJ/100 mp 74,07 65,80 59,73 56,34 53,76

*) SuprafaŃa încălzită este determinată considerând că o locuinŃă (respectiv un apartament conventional) are o suprafaŃă de 60 mp.

Această evoluŃie a energiei termice anuale precum şi a intensităŃii energiei termice a fost influenŃată de condiŃiile climatice şi de procesul de contorizare individuală şi de instalare de robinete termostatice.

Astfel, evoluŃia temperaturii medii anuale a aerului exterior, respectiv a temperaturii medii pe

perioada de 6 luni de iarnă (ianuarie ÷ martie + octombrie ÷ decembrie) în perioada

2004÷2008, pentru municipiul Oradea, este următoarea:

Tabel nr.2.9 – 7 Evolu Ńia temperaturii medii anuale a aerului exterior


1 Temperatura medie anuală 0C 10,6 9,9 10,6 12 11,8

2 Temperatura medie pe sezonului de iarnă

0C 3,98 2,4 3,5 5,23 5,55


Pag. 145

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Temperaturile medii anuale, respectiv medii pe sezonul de iarnă, conform SR 4838/1997 “InstalaŃii de încălzire. Numărul anual de grade-zile”, pentru municipiul Oradea, sunt următoarele:

o Temperatura medie anuală: 10,20C

o Temperatura medie pe perioada de iarnă: 3,33 0C

Din compararea celor două seturi de valori, rezultă că în perioada 2004÷2008, atât temperatura medie anuală cât şi temperatura medie pe sezonul de iarnă a fost în continuă creştere, cu excepŃia anului 2005, care a fost mai rece.

Se constată că evoluŃia necesarului anual pentru încălzire, pe perioada 2004÷2008, urmează evoluŃia încălzirii anuale, cu excepŃia anului 2005 (unde este în contradicŃie cu evoluŃia temperaturii aerului exterior), cantitatea de energie termică vândută fiind în descreştere. Se estimează că reducerea necesarului de energie termică în anul 2005 (anul cel mai rece) se datorează procesului de contorizare individuală şi de instalare de robinete termostatice.

Consumatorii de energie termică racordaŃi la sistemul centralizat, sunt structuraŃi astfel:

o consumatori de căldură urbani-casnici: asociaŃii de locatari, apartamente şi case individuale

o consumatori de căldură din sectorul terŃiar de tip sociali – culturali şi agenŃi economici:

� şcoli, grădiniŃe, creşe

� hoteluri, sedii de bănci, magazine, alte instituŃii

ToŃi aceşti consumatori folosesc căldura pentru încălzirea spaŃiilor şi sub formă de apă caldă de consum.

La sfârşitul anului 2008, erau alimentate cu căldură din sistemul centralizat, un număr de circa 57.132 apartamente în blocuri de locuinŃe (cca.2550 scări de bloc), 3.603 case particulare, 2.371 alŃi consumatori şi agenŃi economici (din care cca.36 se racordează din reŃeaua de transport), 319 instituŃii publice (din care 6 se racordează din reŃeaua de transport).

În baza datelor primite de la beneficiar, a consumurilor de energie termică înregistrate în ultimii ani, s-a determinat necesarul la nivelul actual:

Tabel nr.2.9 – 8 Necesarul actual de energie termic ă

Necesar de energie termic ă

Tip consumator Încălzire (Gcal/h)

Acc (Gcal/h)

Necesar de energie termic ă

Total (Gcal/h)

Consumatori urbani InstituŃii publice Servicii şi agenŃi economici

225 16,5 241,5

Necesarul orar la consumator la nivelul anului 2008 este de 241,5 Gcal/h, din care 225 Gcal/h reprezintă necesarul pentru încălzire şi 16,5 Gcal/h reprezintă necesarul mediu pentru apa caldă de consum. Valoarea de 225 Gcal/h reprezintă necesarul la temperatura exterioară de -


Pag. 146

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

150C. Această temperatură este întâlnită rar şi cu o durată anuală foarte mică, în general în ore neconsecutive.

ToŃi aceşti consumatori sunt racordaŃi la SACET prin intermediul a 146 puncte termice.

2.10 Facilit ăŃi existente şi performan Ńe actuale

2.10.1 Facilit ăŃi pentru produc Ńie

În prezent consumatorii din municipul Oradea sunt alimentaŃi cu energie termică în sistem centralizat. Sistemul centralizat este deŃinut în proprietate 100% de către autoritatea locală şi este operat de SC Electrocentrale SA Oradea.

SC Electrocentrale SA este societate comercială pe acŃiuni cu acŃionar unic Consiliul Local al municipiului Oradea cu obiect de activitate producerea de energie electrică şi energie termică.

O mică cotă din energia termică furnizată consumatorilor în sistem centralizat, sub 3%, este preluată de la SC Transgex SA, o societate comercială pe acŃiuni cu capital privat cu obiect de activitate exploatarea apelor geotermale şi valorificarea acestora, şi este distribuită prin sistemul de distribuŃie al SC Electrocentrale SA Oradea. Restul energiei termice produse din surse geotermale de către SC Transgex SA este distribuită prin sistem de distribuŃie propriu.

Principalul achizitor de energie termică în Oradea este populaŃia. Se achiziŃionează energie termică sub formă de agent termic pentru încălzire iarna şi sub formă de apă caldă pentru consum pe întreg anul.

Ca pondere, al doilea consumator important de energie termică sunt societăŃile comerciale şi instituŃiile socio-culturale.

Consumatorii de abur industrial au reprezentat o pondere însemnată în consumul de energie termică până în anul 2006. În prezent marii consumatori de abur şi-au încetat activitatea, astfel încât în prezent nu mai există consumatori de abur importanŃi deserviŃi de la SC Electrocentrale SA. Oradea.

Energia termică este livrată de SC Electrocentrale SA Oradea în regim de cogenerare. Cu toate că în centrală există şi turbine cu abur cu condensaŃie, acestea nu mai sunt folosite în acest regim, fiind adaptate pentru funcŃionarea fără condensaŃie.

Prezentare generală a SC ELECTROCENTRALE SA Oradea

− 1903 s-a pus în funcŃiune Uzina Electrică din Oradea cu două grupuri de 450 CP şi unul de 210 CP

− 1955-1958 s-au instalat patru grupuri Diesel puterea instalată ajungând la 11000 CP

− 1966 punere în funcŃiune a primului grup de 25 MW la CET 1 Oradea, în 1976 se ajunge la 205 MW instalaŃi

− 1987 PIF primul grup de 50 MW la CET 2 Oradea până în 1989 se instalează încă 100 MW


Pag. 147

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

− 2002 CET 1 Oradea este trecut prin hotarare de guvern în administrarea Consiliului Local al Muncipiului Oradea, tot în 2002 se trece la funcŃionarea pe gaz a cazanelor C1-C3

− 2005 au loc primele încercări de ardere biomansă la cazanul 6

EvoluŃia energiei termice sub formă de apă fierbinte livrate la limta centralei în perioada 2004-2008 se prezintă în figura de mai jos

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2004 2005 2006 2007 2008

MW

h/an

Total Incalzire Apa calda de consum

Fig 2.10 - 1 Produc Ńia anual ă de energie termic ă sub form ă de apă fierbinte în perioada 2004÷2008

EvoluŃia energiei termice sub formă de abur livrat la limta centralei în perioada 2004-2008 se prezintă în figura de mai jos

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2004 2005 2006 2007 2008

MW

h/an

Fig 2.10 - 2 Produc Ńia anual ă de energie termic ă sub form ă de abur tehnologic în 2004÷2008

Curba clasată pe durata anului calendaristic a sarcinii termice la limita CET, corelată cu temperatura exterioară, se prezintă în figura de mai jos:


Pag. 148

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

0

50

100

150

200

250

300

350

400

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000

Durata [h/an]

Ene

rgia

term

ica

livra

ta la

lim

ita C

ET

[Gca

l/h]

2004 2005 2006 2007 2008

Fig 2.10 - 3 Curba clasat ă a sarcinii termice la limita CET în perioada 2004÷ 2008

Sarcina termică medie pe durata calendaristică în perioada 2004-2008 este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 1 Sarcina termic ă medie pe durata calendaristic ă

UM 2004 2005 2006 2007 2008 Energie termică la limita CET MWh/an 1.195.778 1.168.430 1.107.769 949.757 993.573 Durata calendaristica ore/an 8.760 8.760 8.760 8.760 8.760 Raportate la durata calendaristică

MW 137 133 126 108 113

Sarcina termică medie pe durata de funcŃionare a centralei iarna, în perioada 2004-2008, determinată în baza duratei sezonului de furnizare a energiei termice pentru încălzire şi a înregistrărilor orare ale centralei, este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 2 Sarcina termic ă medie pe durata sezonului de înc ălzire

UM 2004 2005 2006 2007 2008

Energie termică la limita CET MWh/an 1.195.778 1.168.430 1.107.769 949.757 993.573 Durata sezon iarna ore/an 4.488 4.752 4.512 4.296 4.632 Raportate la D calend MW 211 203 200 188 173


Pag. 149

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Se constată o reducere a sarcinii termice medii, datorate îndeosebi variaŃiei climatice şi măsurilor de economisire a energiei.

Situa Ńia actual ă privind echipamentele din SC Electrocentrale SA Or adea

SC Electrocentrale SA Oradea este în funcŃiune de peste 43 de ani (din anul 1966).

În prezent centrala este echipată cu două categorii de cazane de abur:

− 3 cazane de abur cu funcŃionare pe gaze naturale: C1, C2 şi C3. Aceste cazane au funcŃionat iniŃial pe cărbune, fiind trecute rtecent la funcŃionarea pe gaze naturale.

− 3 cazane de abur cu funcŃionare pe lignit: C4, C5 şi C6.

Toate cele 6 cazane de abur debitează aburul produs pe o bară colectoare comună, din care sunt alimentate turbinele cu abur.

În centrală sunt în funcŃiune 5 turbine cu abur (TA), şi anume:

− 2 TA x 25 MW

− 1TA x 55 MW

− 2TA x 50 MW

Principalele caracteristici ale cazanelor de abur sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 3 Caracteristici principale ale c azanelor de abur

Specifica Ńie UM C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 IMA din care face parte - IMA 1 IMA 1 IMA 1 IMA 2 IMA 2 IMA 2 Puterea termică MWt 127 127 269 300 300 269

gaz natural cărbune cărbune cărbune Tip combustibil - gaz natural gaz natural păcură păcură păcură păcură

An PIF - 1966 1966 1968 1971 1976 1986

SituaŃia actuală în

funcŃiune în

funcŃiune în

funcŃiune în

funcŃiune în

funcŃiune în

funcŃiune Parametrii nominali de proiect - debit t/h 165 165 350 400 400 350 - presiune bar 137,2 137,2 137,2 137,2 137,2 137,2 - temperatură grd C 540 540 540 540 540 540 - randament % 92 92 92 86 86 86 Parametrii actuali disponibili - debit t/h 165 165 350 400 400 350 - presiune bar 137,2 137,2 137,2 137,2 137,2 137,2 - temperatură grd C 540 540 540 540 540 540 - randament % 89,7 86,1 84,7 77,3 78,1 79,3 Termene de conformare - SO2 Termenele de conformare stabilite - - - - 31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013 - NOx - 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2015 - pulberi - - - - 31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013


Pag. 150

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Termenele de conformare pentru SO2 sunt asumate în Planul de acŃiune din AutorizaŃia Integrată de Mediu. Nerespectarea acestor termene conduce, conform Legii 645, la suspendarea AIM după o perioadă de somaŃie de 6 luni.

Datele privind starea tehnică a cazanelor de abur (numărul de ore de funcŃionare, date privind reparaŃiile capitale efectuate) sunt prezentate centralizat în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 4 Starea tehnic ă a cazanelor de abur

Specifica Ńie UM C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 Numărul de ore de funcŃionare de la PIF până la 31.12.2008

ore 262509 245069 200668 195974 185067 92666

Numărul de reparaŃii capitale efectuate de la PIF până la 31.12.2008

nr 8 8 6 7 6 1

Anul ultimei RK efectuate - 1998 1997 2004 2007 2000 2005 Data efectuării ultimei reabilitări / modernizări

- 2002 2003 2004 - - -

Se observă că cele două cazane de abur C1 şi C2, cu funcŃionare pe gaze naturale, au depăşit durata normală de funcŃionare, Cazanul de abur C3 cu funcŃionare pe gaze naturale şi cazanele de abur C4 şi C5 cu funcŃionare pe lignit se află la limita duratei de funcŃionare.

Principalele lucrări de reparaŃii efectuate la cazanele de abur, cu ocazia ultimei reparaŃii capitale, sunt următoarele:

• C1 - reparaŃii sistem presiune (ECO, vaporizator), reabilitat plan înclinat, Ńevi coborâtoare;

• C2 - reparaŃii sistem presiune (ECO, vaporizator), reabilitat plan înclinat, Ńevi coborâtoare

• C3 - înlocuire faguri PAR, modificare ecran, pâlnie rece, zidării, izolaŃii termice

• C4 - înlocuire SI V , Refacere zidării şi izolaŃii termice, ReparaŃii casete arzătoare

• C5 - reparaŃii SI V înlocuire treceri plafon, canale gaze, zidării, izolaŃii termice

• C6 - înlocuire faguri, colector abur, canale praf cărbune, reductoare PAR, zidării şi izolaŃii termice

Principalele lucrări de modernizare efectuate la cazanele de abur, cu ocazia ultimei modernizări, sunt următoarele:

• C1 şi C2 - trecute la funcŃionare pe gaz

• C3 - trecut la funcŃionare pe gaz şi păcură

Principalele caracteristici ale turbinelor cu abur sunt prezentate în tabelul următor.


Pag. 151

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul 2.10 - 5 Caracteristici principale ale turb inelor cu abur

Identificare TA

- TA 1 TA 2 TA 3 TA 4 TA 5

LANG LANG PTKO DSL 50 DSL 50 condensaŃie condensaŃie contrapresiune condensaŃie condensaŃie

Tip - 2 prize

reglabile 2 prize

reglabile 2 prize

reglabile

An PIF - 1966 1966 1967 1973 1976 SituaŃia actuală

în funcŃiune în funcŃiune în funcŃiune în funcŃiune în funcŃiune

Putere electrică

MW 25 25 45 50 50

Datele privind starea tehnică a turbinelor cu abur (numărul de ore de funcŃionare, date privind reparaŃiile capitale efectuate) sunt prezentate centralizat în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 6 Starea tehnic ă a turbinelor cu abur

Identificare TA - TA 1 TA 2 TA 3 TA 4 TA 5

Numărul de ore de funcŃionare de la PIF până la 31.12.2008

ore 277824 250629 226585 185218 196453

Numărul de reparaŃii capitale efectuate

nnr 8 8 6 6 7

Anul ultimei RK efectuate - 2002 2002 1999 1997 2000 Data efectuării ultimei reabilitări / modernizări

- - - - - -

Se constată că TA1, TA2 şi TA3 au durata de viaŃă depăşită iar TA4 şi TA5 se află la limita duratei de funcŃionare.

Principalele lucrări de reparaŃii efectuate la turbinele cu abur, cu ocazia ultimei reparaŃii capitale, sunt următoarele:

• TA1 - modificare turbină în contrapresiune

• TA2 - tusare plan separaŃie, înlocuire labirinŃi

• TA3 - modificare turbină în contrapresiune

• TA4 - tusare plan separaŃie, înlocuire labirinŃi

• TA5 - modificare turbină în contrapresiune, montat priză 40 bar

La turbinele cu abur s-a mai intervenit de-a lungul timpului, astfel:

• TA1 - Rotorul IP a fost inlocuit in 1988. S-au înlocuit coroanele inversoare treapta Curtis, s-au înlocuit etanşări capăt. A fost schimbat bobinajul statoric. Au fost înlocuite conductele abur viu limită turbină.

• TA2 - Rotorul IP a fost inlocuit in 1989.S-au înlocuit coroanele inversoare tr. Curtis, s-au înlocuit etanşări capăt. Există un set bobine pentru stator generator(achiziŃionate). Au fost înlocuite conductele abur viu limită turbină.


Pag. 152

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• TA3 - Au fost înlocuite conductele de abur viu din limita turbinei şi conductele de abur etanşare labirinŃi. Rotorul generatorului este rebobinat.

• TA4 - Turbina funcŃionează ca o turbină în contrapresiune la 1,8 bar, fără apă de răcire în condensator şi fără vid în condensator.

Producerea energiei termice sub formă de apă fierbinte se realizează prin intermediul schimbătoarelor de căldură abur-apă, unde, aburul care a fost destins în turbinele cu abur, producând în acelaşi timp energie electrică în cogenerare, cedează căldura apei din sistemul de transport al apei fierbinŃi. Există schimbătoare de căldură alimentate cu abur de presiune 1,2 bar, care poate încălzi apa din sistemul de transport până la cca 1000C, denumite schimbătoare de căldură de bază (BB = boiler de bază). De asemenea, există schimbătoare de căldură alimentate cu abur de presiune de cca 10 bar, care poate încălzi apa din sistemul de transport peste 1000C, conform regimului de funcŃionare cerut, denumite schimbătoare de căldură de vârf (BV = boiler de vârf).

SituaŃia actuală privind schimbătoarele de căldură abur-apă este următoarea:

Tabelul nr.2.10 - 7 Caracteristici principale ale s chimb ătoarelor de c ăldur ă abur-ap ă de bază

Specifica Ńie UM BB 1 BB 2 BB 3 BB 4

Regim funcŃionare - bază bază bază bază An PIF an 1966 1966 1973 1976 Capacitatea termică instalată

Gcal/h

30 30 70 70

Capacitatea termică disponibilă

Gcal/h 30 30 70 70

Tabelul nr.2.10 - 8 Caracteristici principale ale s chimb ătoarelor de c ăldur ă abur-ap ă de vârf

Specifica Ńie UM BV 1 BV 2 BV 3 BV 4 BV 5 BV 6 Regim funcŃionare - vârf vârf vârf vârf vârf vârf An PIF an 1969 1970 1971 1972 1982 1985 Capacitatea termică instalată

Gcal/h

60 60 60 60 60 60

Capacitatea termică disponibilă

Gcal/h 60 60 60 60 60 60

Tabelul nr.2.10 - 9 Starea tehnic ă a schimb ătoarelor de c ăldur ă abur-ap ă de bază

Identificare SC - BB1 BB2 BB3 BB4


nr 9 9 5 3

Anul ultimei RK efectuate - 2006 2000 2006 2005 Lucrări de reabilitare / modernizare efectuate

- - - -

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere)

- Spart

sistemul tubular

Necesită autorizare

ISCIR

Stare bună

Stare bună


Pag. 153

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr.2.10 - 10 Starea tehnic ă a schimb ătoarelor de c ăldur ă abur-ap ă de vârf

Identificare SC - BV1 BV2 BV3 BV4 BV5 BV6


nr 9 6 6 7 2 1

Anul ultimei RK efectuate - 2003 1998 2000 2008 2008 2004 Lucrări de reabilitare / modernizare efectuate

- - - - - -

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere)

- Bună

Spart sistem tubular

Bună Spart sistem tubular

Bună Bună

Sistemul de mentenan Ńă

Sistemul de mentenanŃă utilizat de SC Electrocentrale SA Oradea are ca bază legală Ordinul ANRE nr. 35/2002 pentru aprobarea “Regulamentului de conducere şi organizare a activităŃii de mentenanŃă.” De asemenea, se utilizează Procedura operaŃionale privind planificarea anuală a lucrărilor de mentenanŃă, cod PO-EO-01-001.

În cadrul centralei se aplică ambele categorii de lucrări de mentenanŃă : mentenanŃa preventivă şi mentenanŃa corectivă, punându-se accentul pe realizarea unui raport eficient între cele două tipuri de mentenanŃă. În general, criteriile care se au în vedere la stabilirea activităŃilor prioritare de mentenanŃă sunt : starea tehnică, numărul de ore de funcŃionare, durata de staŃionare în reparaŃie, costul reparaŃiei, programul de funcŃionare al centralei, perioadele de opriri ale unor agregate pentru diverse alte cauze, funcŃionarea sistemului de termoficare, necuprinderea în program a instalaŃiilor cu grad scăzut de utilizare, lucrările de reparaŃii de reabilitare, lucrările necesare pentru protecŃia mediului, pentru protecŃia muncii şi pentru paza si stingerea incendiilor, lucrările de modernizare şi de retehnologizare

Există un Program de asigurare a mentenanŃei elaborat în conformitate cu Ordinul ANRE nr. 35/2002 care are ca obiective alimentarea continuă şi de calitate cu energie electrică şi termică a consumatorilor, reducerea numărului şi a duratelor opririlor accidentale, reducerea duratelor opririlor pentru reparaŃii planificate, creşterea siguranŃei în funcŃionarea instalaŃiilor, în condiŃii de asigurare a securităŃii personalului şi protecŃie a mediului, reducerea numărului şi a costurilor intervenŃiilor corective, reducerea numărului de erori de execuŃie sau refaceri de activităŃi şi reducerea, pe ansamblu, a costurilor activităŃii de mentenanŃă.

În cadrul societăŃii desfăşoară activităŃi de mentenanŃă mai mulŃi executanŃi:

• personalul secŃiilor de exploatare pentru încercările şi verificările profilactice;

• personalul propriu de reparaŃii la lucrările executate cu forŃe proprii;

• executanŃi terŃi care efectuează lucrări pe baza contractelor de rezultate încheiate în urma derulării unor proceduri de achiziŃie publică.

Activitatea de mentenanŃă se execută pe bază de proceduri, fişe tehnologice de reparaŃie, nomenclatoare de lucrări şi operaŃii sau, atunci când este cazul, pe baza proiectelor întocmite de proiectanŃi autorizaŃi.


Pag. 154

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Lucrările de mentenanŃă se împart în patru mari categorii, după cum urmează:

• Lucrări de nivelul 1 - lucrări şi operaŃii simple, de volum redus, necesare pentru menŃinerea unor subansambluri şi elemente componente ale acestora într-o stare corespunzătoare din punct de vedere tehnic, în scopul prevenirii unor uzuri premature, deteriorări sau accidente. Exemple: reglaje simple, etalonări, înlocuiri de mici componente (de exemplu becuri, siguranŃe), înlocuiri standard la instalaŃii electrice şi de automatizare, lucrările minore (de exemplu: ungere, completare de fluide de ungere), control în instalaŃii.

• Lucrări de nivelul 2 - lucrări considerate critice pentru a asigura funcŃionarea normală a instalaŃiilor până la executarea lucrărilor de nivelul 3. Aceste lucrări presupun de regulă întreruperea funcŃionării, o demontare parŃială şi executarea reparaŃiilor. În această categorie de lucrări se includ: lucrări de reparaŃii minore la echipamente mecanice complexe, reglaje generale, alinieri, examinări, operaŃii de mentenanŃă preventivă şi operaŃii de mentenanŃă corectivă care se încadrează la acest nivel.

• Lucrări de nivelul 3 – ansamblu de lucrări executate în vederea restabilirii potenŃialului funcŃional şi de fiabilitate al instalaŃiilor, pentru o perioadă determinata de ore de funcŃionare, la un nivel comparabil cu cel iniŃial confirmat prin recepŃia definitivă. Aceste lucrări presupun utilizarea unor tehnici sau tehnologii speciale, demontarea parŃială sau completă, executarea reparaŃiilor pentru eliminarea defectelor constatate şi înlocuirea componentelor îmbătrânite chiar dacă acestea mai sunt în stare de funcŃionare. În această categorie de lucrări se includ toate lucrările de mentenanŃă preventivă şi/sau mentenanŃă corectivă necesare restabilirii potenŃialului de funcŃionare la parametrii prescrişi. Exemple: reparaŃii mori-ventilator, ventilatoare aer, ventilatoare gaze arse, pompe alimentare, schimbătoare de căldură, miezuri de boilere, înlocuire benzi şi role la benzile de transport cărbune, rebobinări motoare electrice.

• Lucrări de nivelul 4 (reabilitare sau reparaŃiile cu cel mai mare grad de complexitate) - ansamblul de lucrări de mentenanŃă complexe efectuate asupra instalaŃiilor prin care, fără modificarea tehnologiei iniŃiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienŃă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaŃă. Reabilitarea poate include şi un volum limitat de lucrări cu atribute de modernizare.

Aceste lucrări nu conduc la obŃinerea de venituri suplimentare substanŃiale şi nu reduc substanŃial cheltuielile de exploatare sau/şi mentenanŃă.


Pag. 155

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.10.2 Combustibili

Combustibilii utilizaŃi de SC Electrocentrale SA Oradea sunt lignitul, gazele naturale şi păcura.

Lignit

Lignitul necesar pentru funcŃionarea centralei este livrat din următoarele surse:

• zona Voivozi – prin firma S.C. Maestro Trading S.R.L. Oradea;

• bazinul Olteniei - prin Societatea Nationala a Lignitului S.A. Oltenia Tg. Jiu;

• zona Sarmasag – prin S.C. Salajul S.A. Sarmasag – Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti;

• Ungaria – Matrai Eromu – prin firma S.C. Martex Trans S.R.L. Oradea.

Aprovizionarea cu lignit se face pe calea ferata, in statia de destinatie CF Episcopia Bihor – linia de garaj CET. Depozitarea carbunelui se face in incinta centralei, în depozitul de carbune.

DistanŃa de transport a cărbunelui este :

• din zona Voivozi este de 84 km;

• din bazinul Olteniei este de 452 km;

• din zona Sarmasag este 126 km;

• din Ungaria este 10 km (cărbunele este ofertat la graniŃă).

Caracteristicile medii ale lignitului sunt următoarele:

• Pci =1600 kcal/kg – 2400 kcal/kg

• Umiditate max. 43%

• Cenusa max. 50%

• Volatile 19 – 26%

• Xilit max. 12%

• Granulatie 0 – 150 mm

Măsurarea cantităŃii de cărbune achiziŃionate se realizează prin antarirea vagoanelor pe cantarul electronic.

Gaze naturale

Gazele naturale pentru functionarea centralei sunt livrate de furnizorii din tara.

Alimentarea centralei cu gaze naturale se face prin reteaua de MP/JP de la SRM –ul din incinta CET-lui care apartine S.C. Distrigaz Vest S.A.Oradea.

Intre SRM Transgaz si SRM Distrigaz Vest este un debit disponibil de 0.000 Nmc/h, iar intre SRM Distrigaz Vest si Panoul de filter al CET-lui este un debit disponibil de 30.000 Nmc/h.


Pag. 156

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

La un debit de 60.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1- 2,5 bar, iar la un debit de 30.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1-2 bar.

Masurarea gazelor naturale consumate se face in SRM Distrigaz Vest Oradea din incinta CET-lui Oradea , cu contorul amplasat in aceasta statie de masura.

In perioada de iarna cand temperaturile sunt foarte scazute nu se poate asigura presiunea necesara la gazele naturale in zona de vest a tarii la consumatorii industriali, ceea ce duce la trecerea pe combustibili alternativi, respective la functionarea pe carbune si pacura .

Păcur ă Pacura pentru functionarea centralei este livrata de la rafinariile si furnizorii din tara.

Aprovizionarea cu pacura se face pe calea ferata , in statia de destinatie CF Episcopia Bihor – linia de garaj CET, depozitarea pacurii se face in incinta CET-lui in rezervoarele de pacura.

Caracteristici medii ale păcurii utilizate sunt:

• Pci =min. 9200 kcal/kg

• Sulf max 1%

Măsurarea cantităŃii de păcură achiziŃionate se realizează prin cantarirea cisternelor pe cantarul electronic şi cantarul pod bascul.

2.10.3 Depozitul de zgur ă şi cenu şă

Depozitul de zgură şi cenuşă e amplasat la o distanŃă de 2 km de localitatea Santăul Mic, jud. Bihor şi la 12 km de platforma industrială Vest Oradea. Localitatea este situată în partea de Nord a drumului E60, la cca 5 km de râul Crişul Repede.

Depozitul de deşeuri DZC Santăul Mic se încadrează conform Ordinului MAPM nr.867/2002 ca depozit de deşeuri nepericuloase.

Activitatea de depozitare se poate desfăşura pentru următoarele subclase de deşeuri permise:

• zgură şi cenuşă colectate de sub focarele cazanelor;

• praful recuperat de la electrofiltre;

• nămoluri de la limpezirea apei brute.

Depozitul are o suprafaŃă de 141 ha şi o capacitate proiectată de 19.416.000 mc, cuprinzând

• compartimente de depozitare;

• instalaŃia de transport şi evacuarea hidroamestec;

• instalaŃia de colectare şi recirculare apă limpezită.

Capacitatea ocupată este de 14.771.000 mc.

Este alcătuit din două compartimente de lucru:


Pag. 157

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• compartimentul vechi, supraînălŃat la cota 129,0 m. SuprafaŃa activă este de 40 ha. Capacitatea proiectată este de 11.474.000 mc iar capacitatea ocupată cota 104 – 124, 5 este 10.100.000 m.

• compartimentul extindere pe orizontală supraînălŃat la cota 114,0 m. SuprafaŃa activă este de 55 ha. Capacitatea proiectată este de 7.942.000 mc iar capacitatea ocupată cota 104 – 117 este 4.671.000 m.

Compartimentul vechi şi compartimentul extindere pe orizontală au un dig comun pe o lungime de cca 900 m.

Depozitul de deşeuri dispune de următoarele amenajări:

• Canal de gardă

• Impermeabilizare naturală

• Foraje de monitorizare

• Drenaj levigat

Zgura şi cenuşa rezultată la funcŃionarea cazanelor de abur este evacuată în hidroamestec (amestec apă – solid 1:10 – 1:12), prin intermediulpompelor Bagger. InstalaŃia de transport şi evacuare hidroamesctec are o lungime de cca 12 km.

Pentru depozitul de zgură şi cenuşă, prin Planul de acŃiune din AIM se prevede:

• Identificarea unor soluŃii pentru depozitarea deşeurilor tehnologice, de la arderea combustibilului solid: termen de realizare 31.12.2013

• sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii şi cenuşii: termen de realizare 31.04.2015

• Începerea lucrării de închidere a depozitului Santăul Mic: termen de realizare 30.04.2015

2.10.4 Sistem de transport şi distribu Ńie

A. Sistemul de transport

Alimentarea centralizată cu energie temică sub formă de apă fierbinte pentru asigurarea necesarului de căldură urban de incălzire şi apă caldă al municipiului Oradea, a început din anul 1960, sursa constituind-o vechea centrală C.E. Veche Oradea.

Sistemul centralizat de alimentare cu energie temică s-a dezvoltat de atunci etapizat, corelat cu apariŃia noilor surse CET 1 (zona de vest) şi CET 2 Oradea (zona de sud), ajungând la configuraŃia de astăzi.

Începând cu anul 1966 în Oradea au funcŃionat separat două sisteme de termoficare, cel din centrul oraşului pus în funcŃiune în anul 1960 şi alimentat cu agent termic din centrala veche şi cel din zona de vest a municipiului.


Pag. 158

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

CET Oradea I a fost proiectată să livreze energie termică sub formă de abur consumatorilor industriali din zonă şi sub formă de apă fierbinte în sistemul centralizat de alimentare cu căldură al oraşului. Aceasta s-a dezvoltat etapizat începând cu anul 1966.

În anul 1968, sistemul de termoficare din centrul municipiului a fost racordat la magistrala I alimentată din CET Oradea I.

De la CET 1 pleacă spre consumatorii urbani magistrala oraş care se ramifică în trei magistrale 1, 2 şi 3 care alimentează cu agent termic cele mai importante zone din oraş din punct de vedere al numărului de locuitori.

• Magistrala I de termoficare urbană (CET I – oraş) este formată din 2 sisteme de conducte de termoficare tur/retur, respectiv 2xDn 900 pusă în funcŃiune în anul 1970 şi 2xDn 800 pusă în funcŃiune în anul 2000, amplasată pe acelaşi traseu cu reŃeaua veche. Aceasta are o lungime de 9 km şi alimentează 51 PT, puse în funcŃiune în anul 1967;

• Odată cu racordarea în anul 1968 a sistemului de termoficare din centrul oraşului şi cu realizarea magistralelor 2 şi 3, tronsonul CET Oradea I – zona industrială a fost denumită magistrala oraş, denumirea de magistrala 1 păstrându-se pentru porŃiunea zonei industriale – Oraş Centru;

• Magistrala II de termoficare urbană (Cămin-Oraş Sud) este formată din 2 conducte Dn 800, cu o lungime de 6 km şi care alimentează 96 PT, fiind pusă în funcŃiune în anul 1970;

• Magistrala III (zona industrială – Oraş Nord) este formată din 2 conducte Dn 500, cu o lungime de cca.2,7 km şi care alimentează 18 PT, fiind pusă în funcŃiune în anul 1972;

• Pe lângă aceste magistrale, din CET Oradea I mai pleacă o magistrală separată denumită magistrala Sere, care are 2xDn 800, o lungime de cca.4 km şi care alimentează 17 PT şi o serie de consumatori industriali, fiind pusă în funcŃiune în anul 1968.

• Odată cu punerea în funcŃiune a CET 2 în anul 1987, se realizează încă trei magistrale: magistralele 4 şi 5 care realizează conexiunea cu magistralele 1 şi 2, iar magistrala 6 care alimentează cu agent termic localităŃile Sânmartin şi Felix. ReŃelele primare sunt formate din conducte cu diametre cuprinse între Dn 900 şi Dn 200.

Datorită legăturilor între magistralele de termoficare este posibilă funcŃionarea sistemului de termoficare cu o singură sursă de căldură, respectiv CET 1 – astăzi SC Electrocentrale SA, cu închiderea CET 2 Oradea.

ConfiguraŃia actuală a sistemului centralizat de alimentare cu căldură a municipiului Oradea este de tip arborescent, in sistem bitubular închis.

Alimentarea cu căldură a consumatorilor din municipiul Oradea se face prin 6 magistrale principale şi racordurile de termoficare, acestea având o lungime totală de traseu de cca.77,04 km . Acestea sunt amplasate în majoritate în subteran (cca.68,1%) în canale de beton iar restul aerian (cca.31,9%).


Pag. 159

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 2.10 - 11 Caracteristicile re Ńelelor de termoficare – ap ă fierbinte

Amplasament RTP Tip

conduct ă Lungime traseu

m % Diametre nominale

1. Suprateran clasic 24.628 31,9 80÷900

2. Subteran canal nevizitabil Clasic

Preizolat Total

42.878 6.849

49.727

55,6 8,9 64,5

100÷800 30÷800 30÷800

3. Subteran canal vizitabil clasic 2.685 3,48 80÷800

TOTAL Clasic

Preizolat Total

70.191 6.849

77.040

91,1 8,89 100

80÷900 30÷800 30÷900

Vechimea marii majorităŃi a reŃelelor primare fiind de circa 40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură, nefiind executate până în prezent importante lucrări de reabilitare ale acestora.

Conductele existente sunt izolate cu saltele din vată minerală protejată cu tablă neagră sau zincată (la conductele amplasate aerian), respectiv cu 2 straturi din împâslitură din fibre de sticlă bitumată pentru conductele montate în canale termice.

Cele mai mari probleme legate de funcŃionarea defectuoasă au apărut în majoritate în zona conductelor amplasate subteran, precum şi pe racorduri datorită:

- duratei de viaŃă depăşită

- deteriorării în timp a protecŃiei termoizolaŃiei, a izolaŃiei ca urmare a infiltraŃiilor de ape

- coroziune exterioară (datorită deteriorării izolaŃiei termice) şi coroziune interioară a conductelor;

- uzurii în zona suporturilor fixe şi mobile pe unele porŃiuni de reŃea,

Toate conducând la numeroase spargeri ale conductelor cu însemnate pierderi de agent termic, cheltuieli pentru remedieri, cu pierderi de căldură apreciabile.

Incidentele şi avariile reŃelei existente sunt extrem de greu de observat, Ńinând cont că supravegherea sistemului este asigurată exclusiv vizual.

ReŃeaua de transport este compusă din Ńevi de oŃel cu diametre cuprinse între Dn 900 şi Dn 30.

Au fost efectuate doar înlocuiri de conducte pe unele tronsoane în procent de 8,89% cu conducte noi de tip preizolat, restul de 91,1% fiind izolate clasic. Din acestea doar 3% au fost înlocuite în ultimii 5 ani în soluŃia izolaŃiei clasice.

Conductele preizolate sunt compuse din conducta de oŃel pentru transportul agentului termic, termoizolaŃia din spumă poliuretanică rigidă şi mantaua de protecŃie din polietilenă neagră de înaltă densitate.

ReŃeaua de conducte preizolate este prevăzută cu sistem de control, depistare şi localizare avarii, alcătuit din conductori electrici îngropaŃi în termoizolaŃie, aparate de măsură şi avertizare cu posibilitatea transmiterii la distanŃă a acestor informaŃii.


Pag. 160

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

S-au înlocuit de asemenea parŃial elemente de manevră/secŃionare vane cu armături moderne şi fiabile, în nodurile termice importante ale reŃelei.

Cu toate aceste reabilitări, randamentul termic al reŃelei de transport apă fierbinte in ansamblu este scăzut. Se înregistrează pierderi de apă fierbinte in continuare, volumul de apă de adaos fiind mare.

Tabelul nr. 2.10 - 12 Pierderile orare / anuale în reŃelele de transport

Nr Specifica Ńie UM 2004 2005 2006 2007 2008 1 Pierderi orare de căldură Iarna MW 25 33 40 28 38

vara MW 13 18 18 16 20

2 Pierderi anuale de căldură, din care:

171.839 231.507 258.886 194.171 258.854

- iarna MWh/an 117.990 159.749 179.636 126.006 170.894

- vara MWh/an 53.849 71.758 79.250 68.165 87.960

3 Debit maxim apă adaos iarna m3/h 248 234 285 360 341

vara m3/h 84 114 96 183 175

4 Consum anual apă de adaos

m3/an 1.507.520 1.575.509 1.683.084 2.397.286 2.285.835

Lucr ări de reabilitare în curs de implementare

Pentru anul în curs este prevăzută continuarea investiŃiilor începute în anii anteriori prin înlocuirea actualelor conducte uzate fizic şi moral cu conducte noi preizolate, reprezentând cca. 16% din lungimea totală, respectiv:

- reabilitarea reŃelei de transport agent primar aferentă Magistralei 1 cu traseu principal pe Bdul Dacia, pe o lungime de cca. 6,845 km inclusiv a racordurilor la 20 puncte termice pe care le deserveşte, cu diametre cuprinse între Dn 800 şi Dn 50.

- reabilitarea reŃelei de transport agent primar aferentă Magistralei 3 cu traseu principal pe str.Traian Lalescu - str.I.Cantacuzino, pe o lungime de cca.5,86 km inclusiv a racordurilor la 16 puncte termice pe care le deserveşte, cu diametre cuprinse între Dn 500 şi Dn 80.

Reabilitarea magistralelor include şi realizarea sistemului de monitorizare privind supravegherea stării conductelor.

Pentru reabilitarea acestor magistrale sunt întocmite documentaŃii la faza de SF, aprobate în Consiliul Local al Municipiului Oradea.

Din lungimea totală a reŃelelor de termoficare primare rămân de reabilitat 53,35km, reprezentând cca.69%.

B. Sistemul de distribu Ńie

Sistemul de distribuŃie asigură transportul agentului termic de la punctele termice la consumatori (clădiri) de regulă blocuri de locuinŃe, în scopul încălzirii şi al asigurării consumului de apă caldă de consum.


Pag. 161

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Acesta are o configuraŃie arborescentă (radială) cu consumatorii grupaŃi pe ramuri şi se compune din 3 conducte respectiv: 2 conducte pentru încălzire tur/retur şi 1 conductă pentru apă caldă de consum.

ReŃeaua termică secundară are o lungime de traseu de 142,456 km, reprezentând o lungime totală de cca.426 km de conducte, cu diametre cuprinse intre Dn 200 şi Dn 40.

Conductele existente sunt izolate cu vată minerală protejată cu carton asfaltat, montate în canale termice.

Vechimea marii majorităŃi a reŃelelor fiind de circa 30-40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură.

Cele mai mari probleme legate de funcŃionarea defectuoasă au apărut datorită:

- duratei de viaŃă depăşită

- deteriorării în timp a protecŃiei termoizolaŃiei, a izolaŃiei ca urmare a infiltraŃiilor de ape

- coroziune exterioară (datorită deteriorării izolaŃiei termice) şi coroziune interioară a conductelor;

- uzurii în zona suporturilor fixe şi mobile pe unele porŃiuni de reŃea

Problemele enumerate mai sus conduc la numeroase spargeri ale conductelor cu însemnate pierderi de agent termic, cheltuieli pentru remedieri, cu pierderi de căldură apreciabile şi implicit la neasigurarea parametrilor optimi necesari la nivelul consumatorilor.

Având în vedere starea avansată de uzură, au fost executate până în prezent lucrări de reabilitare a reŃelelor în proporŃie de 32,4% în sistem preizolat şi 10% în sistem clasic, reprezentând cca. 60,613 km lungime dintr-un total de 142,456 km traseu.

Astfel s-au inlocuit conductele vechi montate în canal, cu conducte noi de tip preizolat pozate direct în sol (în strat de nisip).

Conductele preizolate sunt compuse din conducta de oŃel pentru transportul agentului termic cu termoizolaŃia din spumă poliuretanică rigidă şi mantaua de protecŃie din polietilenă neagră de înaltă densitate.

ReŃeaua de conducte preizolate este prevăzută cu sistem de control, depistare şi localizare avarii, alcătuit din conductori electrici îngropaŃi în termoizolaŃie, aparate de măsură şi avertizare cu posibilitatea transmiterii la distanŃă a acestor informaŃii.

S-au înlocuit de asemenea elemente de manevră/secŃionare vane, în nodurile termice importante ale reŃelelor de distribuŃie reabilitate.

Cu toate aceste reabilitări, randamentul termic al reŃelei de distribuŃie în ansamblu este scăzut. Se înregistrează pierderi de agent termic în continuare, volumul de apă de adaos fiind mare. Se menŃionează că adaosul pentru pierderile din reŃeaua secundară se compensează cu apa din reŃeaua primară, această cantitate nefiind contorizată. În această situaŃie nu s-a putut face defalcarea de pierderi de apă pe reŃeaua primară, respectiv secundară.


Pag. 162

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Toate aceste aspecte indică necesitatea reabilitării în continuare a reŃelelor de distribuŃie.

Lucr ări de reabilitare în curs de implementare

Pentru anul în curs este prevăzută continuarea investiŃiilor începute în anii anteriori prin înlocuirea actualelor conducte uzate fizic şi moral cu conducte noi preizolate.

C. Pierderea de energie termic ă în re Ńeaua de transport şi distribu Ńie, în ultimii 5 ani

EvoluŃia pierderilor în reŃelele de transport în perioada 2004÷2008, conform datelor din Chestionarul 7, este următoarea:

Tabelul nr. 2.10 - 13 Evolu Ńia pierderilor în re Ńelele de transport


1 Energia termică la intrarea în RT

MWh/an 1.195.778 1.168.430 1.107.769 949.757 993.573

2 Pierderi anuale în RT MWh/an 171.862 231.507 258.886 194.173 258.854

Pierderi în RT raportat la energia termică la intrare în RT

% 14,37 19,81 23,37 20,44 26.05

EvoluŃia pierderilor în reŃelele de distribuŃie în perioada 2004÷2008, conform datelor din Chestionarul 7, este următoarea:

Tabelul nr. 2.10 - 14 Evolu Ńia pierderilor în re Ńelele de distribu Ńie


1 Energia termică la intrarea în RD

MWh/an 945.063 862.252 785.120 700.667 674.995

2 Pierderi anuale în RD MWh/an 147.758 141.402 121.325 83.587 92.714

3 Pierderi în RD raportat la energia termică la intrare în RD

% 15,63 16,4 15,45 12,26 13,74

Se observă o creştere graduală a pierderilor în RT şi RD în perioada 2004÷2005, cauzată de uzura reŃelelor. Începând cu anul 2006 acestea încep să scadă în urma reabilitărilor/modernizărilor aduse RT şi RD. La nivelul anului 2008 acestea cresc din nou. Acest fapt indică necesitatea reabilitării complete a reŃelelor.

D. Puncte termice

Racordarea consumatorilor la reŃeaua de agent termic primar se realizează prin intermediul punctelor termice.

Punctul termic este un ansamblu de echipamente şi instalaŃii, prin intermediul cărora se transferă energia termică din reŃeaua termică primară în reŃeaua termică secundară, a consumatorilor.

În municipiul Oradea sunt 624 puncte termice din care 146 de puncte termice deservite de SC Electrocentrale SA, restul fiind reprezentat de minipuncte termice pentru consumatori individuali


Pag. 163

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

din apartamente bloc la nivel scară, case individuale, instituŃii sau agenŃi economici şi 5 puncte termice deservite de Transgex.

Consumatorii de energie termică racordaŃi la aceste puncte termice sunt structuraŃi astfel:

- consumatori casnici: asociaŃii de locatari, apartamente şi case individuale

- consumatori de tip sociali – culturali şi agenŃi economici

o spitale, şcoli, grădiniŃe, creşe

o hoteluri, sedii de bănci, magazine, alte instituŃii

În funcŃie de destinaŃia consumului de căldură, punctele termice din oraşul Oradea sunt:

- puncte termice care prepară agent termic secundar pentru încălzire şi apă caldă de consum;

- puncte termice care prepară agent termic secundar pentru încălzire iar pentru apa caldă de consum sunt doar puncte de predare-primire (cu racordarea instalaŃiilor de preparare a apei calde de consum la reŃeaua de alimentare cu apă geotermală a Transgex);

În această situaŃie sunt 9 PT care primesc acc geotermală de la Transgex. Acestea sunt: PT 839, PT 840, PT 844, PT 845, PT 863, PT 878, PT 883, PT 911 şi PT 913 şi deservesc un număr de cca.16.213 persoane.

Schema generală de funcŃionare a punctelor termice clasice, aparŃinând SACET, este de tipul:

- încălzire indirectă prin schimbător de căldură

- prepararea apei calde de consum în două trepte, în paralel cu sistemul de încălzire

Majoritatea punctelor termice urbane au o vechime de peste 40 de ani, cu utilaje şi echipamente vechi rămase în funcŃiune.

La cele 146 puncte termice deservite de SC Electrocentrale Oradea SA, au fost demarate lucrări de modernizare, ele aflându-se în diverse stadii de realizare.

Acestea au fost realizate treptat, în funcŃie de posibilităŃile financiare locale.

În momentul de faŃă, la toate punctele termice urbane au fost înlocuite schimbătoarele de căldură tubulare în contracurent cu schimbătoare de căldură cu plăci.

Se menŃionează că aceste modernizări au început în anii 1993÷1995, la un număr de cca.27 de PT, care în momentul de faŃă prezintă deja o uzură de cca.50-75% încât şi acestea necesită înlocuiri ale schimbătoarelor de căldură în următorii ani.

Este necesar ca aceste lucrări să continue şi să fie extinse în toate punctele termice care sunt necorespunzătoare datorită vechimii echipamentelor.

Mai rămân de modernizat cca.81,5% din totalul de puncte termice, respectiv 119 PT-uri, care până în acest moment sunt reabilitate parŃial, dotate cu schimbătoare de căldură noi de tipul cu plăci atât pe circuitul de încălzire cât şi de acc.


Pag. 164

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Multe din utilaje şi echipamente au rămas în funcŃiune, respectiv pompele de circulaŃie de încălzire, pompele de apă caldă, pompele de adaos, sistemul de expansiune/adaos, etc.

Electropompele existente prezintă o durată de exploatare considerabilă, cu randamente scăzute, care conduc la consumuri mari de energie electrică şi performanŃe scăzute.

Este necesar ca toate pompele de circulaŃie să aibă randamente ridicate, fiabilitate mare şi nivel redus de zgomot, prevăzute cu convertizoare de frecvenŃă pentru asigurarea turaŃiei variabile.

Procesul de modernizare şi reabilitare al punctelor termice constă în înlocuirea în totalitate a utilajelor vechi, cu performante scăzute, cu menŃinerea în exploatare numai a echipamentelor noi, montate în ultimii ani.

Contorizarea punctelor termice urbane pe circuitul primar de intrare al punctelor termice cât şi pe cel secundar (încălzie, acc), a fost realizată. Au fost montate 562 contoare de energie termică pe circuitul primar, iar pe circuitul secundar 4.939 buc. pe încălzire şi 42 buc. pe acc.

S-au montat de asemenea debitmetre pe circuitul apei calde de consum 4.734 buc., respectiv pe apa rece necesară preparării acc 133 buc.

Automatizarea PT este realizată parŃial.

S-au montat instalaŃii de reglare a debitului pe circuitul de încălzire şi acc. la un număr de 22 PT.

Lucrările de modernizare vor consta în:

- introducere sisteme moderne de expansiune/adaos instalaŃii încălzire în PT (module automate de expansiune /adaos);

- înlocuire staŃii hidrofor acc cu grupuri automate ridicare presiune acc (acolo unde presiunea apei reci din reŃea este mai mică decât cea necesară consumatorului);

- dotarea PT cu un sistem de automatizare (reglare automată temperaturi agenŃi termici încălzire şi acc şi menŃinerea unei căderi constante de presiune în punctul termic, acolo unde este cazul);

- contorizare PT;

- dotare PT cu un sistem de achiziŃie, telegestiune şi teletransmisie date;

- înlocuire pompe de circulaŃie agent termic încălzire, acc cu electropompe cu randamente ridicate, fiabilitate mare şi nivel redus de zgomot, prevăzute cu convertizoare de frecvenŃă pentru asigurarea turaŃiei variabile.

- montare sistem de recirculare apă caldă de consum în PT;

- echilibrare ramuri circuite de încălzire

Aceste reabilitări se vor realiza şi prin lucrări de construcŃie-arhitectură ale clădirii PT, respectiv: refacere acoperiş (unde este cazul); faŃade, tencuieli, pardoseli, zugrăveli, tocărie, inlocuiri geamuri, vopsitorii, etc.


Pag. 165

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Se vor reface şi instalaŃiile/utilităŃile interioare ale clădirii PT: înlocuire tablouri electrice, cu realizarea de circuite electrice noi (forŃă şi comandă), adaptate cerinŃelor de funcŃionare ale noilor pompe şi sistemului de automatizare; înlocuire conducte principale (termice, apă, canal).

Se menŃionează că unele PT sunt amplasate în subsolul unor clădiri, imobile vechi aparŃinând asociaŃiilor de proprietari. Acestea nu fac obiectul reabilitării.

Punctele termice nu sunt dotate cu echipamente şi accesoriile necesare integrării lor într-un sistem dispecer, cu scopul transmiterii informaŃiilor la distanŃă, în timp real la un Dispecer Central. Transmisia datelor se realizează prin telefon sau staŃie.

Deoarece PT-urile sunt dispersate la nivel oraş, informaŃiile furnizate de aparatura locală se transmit la nivelul celor două unităŃi responsabile, respectiv Dispecerul din CET Oradea şi la cel de la Serviciul de DistribuŃie din oraş.

La nivelul oraşului nu există un sistem de telegestiune sau dispecer de termoficare.

Nu există un sistem de preluare şi transmitere date din reŃeaua primară de termoficare şi nici posibilitatea de a acŃiona de la distanŃă asupra elementelor de reglaj închidere pentru modificarea parametrilor de funcŃionare ai sistemului.

E. Sistemul de monitorizare

În municipiul Oradea, în momentul de faŃă nu există un sistem de monitorizare şi control.

În cadrul acŃiunii de eficientizare a SACET, respectiv a reŃelelor şi punctelor termice, este necesară şi realizarea unui astfel de sistem.

Până în acest moment a fost demarată realizarea unui sistem de monitorizare a stării conductelor.

Sistem de monitorizare a stării conductelor

O componentă esenŃială in modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu căldură, în situaŃia utilizării conductelor preizolate, o reprezintă sistemul de detecŃie şi localizare a avariilor la aceste conducte.

Se menŃionează că pe porŃiunile de trasee reabilitate, conductele preizolate montate atât pe circuitul primar cât şi secundar, sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporaŃi in spumă, in scopul supravegherii nivelului umidităŃii izolaŃiei şi localizării eventualelor defecte, cauzate de deteriorarea protecŃiei exterioare (a mantalei de polietilenă de mare duritate) fie de neetanşeitatea conductei.

Sistemul de monitorizare prin metoda localizării cu ajutorul rezistenŃei din izolaŃia conductei, asigură următoarele funcŃiuni principale:

• supravegherea continuă a nivelului umidităŃii izolaŃiei;

• detectarea timpurie a defectelor incepând de la izolaŃie uscată;

• localizarea automată a defectelor şi semnalizarea acestora incepând de la un conŃinut de umiditate masic mai mic de 0,1%;


Pag. 166

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• inregistrarea datelor cu privire la avarie;

• disponibilizarea datelor menŃionate spre a fi tipărite sub forma unui protocol recunoscut ca document oficial.

Sistem de monitorizare a parametrilor de funcŃionare din punctele termice şi comandă de la Dispecerat

Se doreşte de asemenea realizarea şi a unui sistem de monitorizare a parametrilor de funcŃionare din punctele termice, de la consumatori şi comanda de la Dispecerat.

Principalele direcŃii urmărite în acest sens sunt:

• contorizarea consumului de energie termică la punctele termice pe circuitul secundar, precum şi înregistrarea şi transmiterea datelor de consum şi de funcŃionare la punctul local de supraveghere;

• contorizarea scărilor de bloc deservite de punctul termic;

• automatizarea funcŃionării instalaŃiilor termomecanice din PT, corelată cu instalarea elementelor primare de reglare la consumatori;

• nivel central de supraveghere (dispecer), care va teleurmări şi telegestiona informaŃiile primite de la punctele locale (PT).

2.10.5 Instala Ńii la consumatori

• Contorizare la nivel bran şament / scar ă bloc

In oraşul Oradea gestiunea livrării agentului termic la nivel de branşament consumator/bloc, pentru consumatorii racordaŃi la PT –urile urbane, a fost realizată în proporŃie de 100% prin montarea de contoare în cămine sau scări de bloc, pentru fiecare consumator în parte. S-a contorizat consumul de apă rece, consumul de apă caldă şi cel aferent încălzirii.

• Instala Ńii interioare şi contorizare individual ă

ReŃeaua interioară de alimentare a imobilului cu apă caldă şi agent termic deincălzire

Având în vedere că fondul locativ racordat la sistemul centralizat de producere şi distribuŃie a energiei termice are o vechime de peste 30 ani, instalaŃiile interioare de apă caldă şi încălzire din clădiri sunt uzate, necesitând înlocuirea totală a acestora.

InstalaŃiile existente pentru apă caldă de consum şi încălzire au fost realizate cu distribuŃie arborescentă, orizontală în subsoluri iar pe verticală pe mai multe coloane până la ultimul etaj.

Conductele sunt din oŃel, izolate clasic cu vată minerală şi protecŃie cu carton bitumat.

Sistemul de distribuŃie este prevăzut cu armături de închidere pe conductele principale şi pe ramurile de distribuŃie, armături de golire în punctele joase ale instalaŃiilor, armături de aerisire în punctele superioare. Golirea instalaŃiei de distribuŃie se realizează la canalizarea blocului.


Pag. 167

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Caloriferele sunt din fontă (model vechi) sau oŃel (model nou), fiind alimentate cu apă caldă din sistemul vertical de conducte (2 coloane), conectarea lor realizându-se prin conducte orizontale, pe aceeaşi parte.

Având în vedere vechimea instalaŃiilor, acestea funcŃionează defectuos, respectiv:

• pierderi de agent termic ca urmare a funcŃionării defectuoase a vanelor de închidere, a spargerilor de conducte;

• capacitate scăzută de încălzire a caloriferelor ca urmare a depunerilor, sedimentelor ;

• rugină şi sedimentare din cauza utilizării apei de adaos netratate în instalaŃiile de încălzire;

• uzura conductelor existente ale instalaŃiilor de încălzire ;

• randamente scăzute, consum de energie ridicat, zgomote şi vibraŃii în funcŃionarea pompelor de circulaŃie pe încălzire, datorită lipsei reglării pompelor în situaŃia variaŃiei debitelor de fluid din instalaŃie cauzate de închiderea parŃială sau totală a robinetelor termostatice la corpurile de încălzire.

Toate aceste deficienŃe au condus la necesitatea reabilitării instalaŃiilor interioare de încălzire cât şi de apă caldă de consum, la nivelul clădirii.

Se menŃionează că multe asociaŃii de proprietari au efectuat reparaŃii şi înlocuiri ale coloanelor de distribuŃie.

Principalele lucrãri de intervenŃie la instalaŃiile interioare au constat în:

• Termoizolarea conductelor din subsol şi înlocuirea armãturilor cu pierderi;

• Modernizarea corpurilor de încãlzire şi a armãturilor instalaŃiei de distribuŃie a apei calde de consum, aferente fiecãrui apartament;

• Contorizarea consumurilor individuale de apã caldã de consum;

• Montarea de repartitoare de costuri pe corpurile de încãlzire din apartamente.

Contorizarea individuală

Contorizarea individuală a apărut ca o necesitate de a măsura consumurile individuale, diferenŃiate pe fiecare apartament racordat la sistemul centralizat, atât pentru apa caldă de consum, cât şi pentru agentul termic pentru încălzire.

Până in prezent, in municipiul Oradea s-au montat apometre, realizându-se astfel o repartiŃie corectă a consumurilor de apă rece şi apă caldă pe fiecare apartament a unui condominiu.

Contorizarea individuală la incălzire, s-a realizat în proporŃie de 70%, prin montarea de robineŃi termostataŃi pe fiecare corp de incălzire pentru reglajul temperaturii în încăperi la valoarea dorită şi a unor repartitoare de costuri care permit defalcarea consumurilor de energie termică pentru incălzire, pe fiecare apartament.


Pag. 168

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Prin implementarea acestor sisteme de măsurare s-au realizat reduceri de energie termică pe fiecare consumator şi apartament in parte.

2.10.6 Eficien Ńa energetic ă în cl ădiri

Intravilanul oraşului Oradea, are clădiri de locuit de diverse tipuri: clădiri individuale de regim de inălŃime P, P+1, P+2 şi clădiri colective/blocuri cu regim de înălŃime în majoritate P+4, dar şi de tip P+7, P+10 amplasate în zona centru şi pe arterele principale.

Majoritatea blocurilor sunt construite în perioada 1950-1990 şi nu au suferit lucrări majore de imbunătăŃire a eficienŃei energetice. Acestea prezintă o rezistenŃă termică scăzută a anvelopei clădirilor, cu valori dependente atât de materialele de izolaŃie termică utilizate cât şi de configuraŃia geometrică şi structurală a clădirilor existente.

Imobilele racordate la sistemele centralizate de încălzire urbană prezintă o serie de caracteristici din punctul de vedere al performanŃelor termice, şi anume:

- zidurile exterioare şi terasele realizate cu tehnologii şi materiale care facilitează transferul de căldură către exterior;

- tâmplării cu performanŃe foarte scăzute din punctul de vedere al transferului de căldură;

- instalaŃiile interioare de încălzire nu sunt individualizate pe apartamente, nepermiŃând o contorizare individuală pe fiecare abonat.

La nivelul oraşului Oradea sunt cca. 57.132 de apartamente aparŃinând zonelor racordate la cele 146 PT, care se alimentează din SACET.

În scopul reducerii pierderilor de căldură din apartamente, este necesară reabilitarea termică a anvelopei clădirilor (a faŃadelor, teraselor, a tâmplariei exterioare). Clădirile încadrate în clase de risc 0-III, trebuie să fie reabilitate şi structural.

Alegerea soluŃiei de reabilitare şi modernizare termică şi energetică a clădirilor de locuit existente, la nivelul anvelopei acestora (refacere izolaŃii termice, fonice, hidrofuge, lucrări de eliminare a condensului, refacere faŃade, terase), se face de comun acord şi în colaborare cu proprietarii clădirilor, avându-se in vedere alcătuirea şi starea elementelor de construcŃie existente, determinate în faza de realizare a expertizei termice şi energetice, precum şi în funcŃie de criteriile prioritare specifice fiecărei situaŃii în parte.

Reabilitarea clădirii se face împreună cu partea de instalaŃii, ele neputând să fie realizate separat.

În municipiul Oradea, în parteneriat cu AsociaŃiile de proprietari se implementează « Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate », în conformitate cu prevederile şi normele de aplicare a O.U.G. nr.18/2009 privind creşterea eficienŃei energetice a blocurilor de locuinŃe.

Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinŃe urmăreşte creşterea performanŃelor energetice a clădirilor, reducerea facturilor de energie termică şi implicit, îmbunătăŃirea


Pag. 169

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

condiŃiilor de viaŃă pentru populaŃie, îmbunătăŃirea aspectului estetic al clădirilor şi degrevarea bugetului local de sume importante alocate subvenŃiilor pentru energia termică

Fondurile necesare pentru finanŃarea cheltuielilor privind expertizarea tehnică a structurii de rezistenŃă a clădirilor şi a auditului energetic, precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinŃe condominii se asigură din bugetele autorităŃilor administraŃiei publice locale în acest an. Se aşteaptă însă şi noi reglementări.

Se menŃionează că până in momentul de faŃă, un procent de cca.20-25% din apartamente au suferit lucrări de înlocuire a tâmplăriei clasice cu tâmplărie termopan şi fonoizolantă, realizate de către proprietari. Izolarea termică a clădirilor s-a realizat în procent mic, nesemnificativ.

De asemenea, în cursul acestui an urmează a se realiza reabilitarea termică a anvelopei la nivelul a 38 de blocuri – cca.1079 apartamente aparŃinând AsociaŃiilor de proprietari.

Lucrãrile complete de reabilitare termicã vor continua, urmând ca funcŃie de aprobarea asociaŃiilor de locatari/proprietari, aceste programe sã se deruleze an de an până în 2015 pentru cca.38 blocuri/an, respectiv .1079 apartamente anual.


Pag. 170

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.11 Suficien Ńa datelor

În tabelul următor este prezentată o sinteză privind disponibilitatea şi calitatea datelor care au stat la baza analizei din acest capitol.

Tabelul nr.2.11 - 1 Sinteza privind suficien Ńa datelor

Data Sursa de informa Ńie Apreciere Date privind caracteristicile naturale ale zonei, economia, zone protejate

Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2008; AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; Atlas Zona Metropolitană Oradea; Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naŃional; Cod de proiectare seismică – Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P100-1/2006;

Date sunt disponibile, oficiale şi actuale.

Infrastructura Date istorice de exploatare a SC Electrocentrale SA Oradea; Documente oficiale ale SC Electrocentrale SA Oradea;

Date disponibile şi actuale.

Evaluarea socio-economcă Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2008; AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; Banca NaŃională a României, IMF World Economic Outlook Database; Primaria Oradea;


Evaluarea cadrului legislativ şi instituŃional

LegislaŃie naŃională şi UE Date sunt disponibile, oficiale şi actuale.

Resurse energetice Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020; Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2008; Date SC Ecobihor SRL Oradea AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei – 2006;


Impactul asupra mediului AutorizaŃia Integrată de Mediu şi Planul de AcŃiune; AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Bihor - Raportului privind starea factorilor de mediu în judeŃul Bihor în anul 2008; Ordinul MMGA nr. 351/ 2007 privind aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunii 6 Nord-Vest Cluj în liste;


Necesarul actual de energie termică

Date istorice de exploatare a SC Electrocentrale SA Oradea; Normative de proiectare;

Au fost verificate înregistrările anuale şi orare, pe ultimii 5 ani.

FacilităŃi existente Date istorice de exploatare a SC Electrocentrale SA Oradea;

Date disponibile şi actuale.


Pag. 171

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.12 Concluzii

Municipiul Oradea, situat în judeŃul Bihor, regiunea Nord-Vest, are o populaŃie de peste 200000 locuitori şi este situat la cca 13 km de graniŃa de Vest a României.

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este considerată o regiune în curs de dezvoltare care poate atinge rezultate economice însemnate, totuşi, încă are probleme în legătură cu discrepanŃele dintre mediul urban şi rural precum şi probleme de coeziune socio-economică.

Rata şomajului din regiunea Nord - Vest este în continuă scădere, cu valori sub media la nivel naŃional. Câştigul salarial mediu net, din regiunea Nord – Vest se situează sub media la nivel naŃional (848 lei).

Principalele ramuri industriale din judeŃul Bihor sunt: industria extractivă şi prelucrarea ŃiŃeiului, industria pielăriei şi încălŃămintei, industria mobilei, industria chimică, industria confecŃiilor, industria materialelor de construcŃii, industria construcŃiilor, industria alimentară.

Ariile protejate din judeŃul Bihor totalizează cca 30545 ha.

Cadrul administrativ şi instituŃional este bine definit.

Cadrul legislativ urmăreşte alinierea la politicile UE.

În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 351/ 2007 privind aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunii 6 Nord-Vest Cluj în liste, conform Ordinului MAPM 745/2007 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România, încadrarea localităŃii Oradea din punct de vedere a calităŃii aerului este următoarea:

• SO2 şi pulberi : Lista 1 – zone unde nivelurile concentraŃiilor uuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranŃă sau mai mari decât valoarea limită, in caz că nu a fost fixată şi o marjă de toleranŃă;

• NOx : Lista 3 - Sublista 3.1, zonă unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare.

Compania locală de termoficare, SC Electrocentrale SA Oradea, deŃinută 100% de autoritatea locală, are peste 40 ani vechime în producerea energiei termice şi electrice în cogenerare. Compania deŃine toate licenŃele necesare funcŃionării.

Municipalitatea Oradea este profund angajată în găsirea soluŃiei optime de asigurare a energiei termice pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum.

Obiectivele strategice avute în vedere în cadrul strategiei de dezvoltare sunt următoarele:

- reducerea poluării mediului prin utilizarea unor tehnologii moderne şi eficiente de producere a energiei;

- creşterea eficienŃei energetice.


Pag. 172

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Se remarcă faptul că SC Electrocentrale SA Oradea este preocupată de eficientizarea centralei şi reducerea impactului asupra mediului. Astfel este funcŃional un compartiment pentru energie regenerabilă.

PotenŃialul de dezvoltare a producerii de energie termică din surse regenerabilă se bazează în municipiul Oradea pe dezvoltarea surselor geotermale şi utilizarea deşeurilor menajere municipale.

SC Electrocentrale SA Oradea nu are un serviciu de marketing. Sunt necesare măsuri pentru creşterea lichidităŃilor.

EvoluŃia descrescătoare a energiei termice anuale precum şi a intensităŃii energiei termice a fost influenŃată de condiŃiile climatice şi de procesul de contorizare individuală şi de instalare de robinete termostatice.

SC Electrocentrale SA Oradea deŃine 2 IMA, IMA 1 (cazanele de abur C1, C2 şi C3) cu funcŃionare pe gaze naturale şi IMA 2 (cazanele de abur C4, C5 şi C6) cu funcŃionare pe lignit, care au termene de conformare asumate prin Tratatul de Aderare. Nerespectarea acestor termene conduce, conform Legii 645, la suspendarea AIM după o perioadă de somaŃie de 6 luni.

Cazanele de abur pe gaze naturale C1 şi C2 au durata totală de funcŃionare de cca 262000 ore, respectiv cca 245000 ore, depăşind durata normală de funcŃionare (apreciată uzual ca fiind de cca 210000 ore, respectiv 30 ani x 7000 ore/an). Cazanul de abur C3 are durata totală de funcŃionare de cca 200000 ore, fiind la limita duratei normale.

Cazanele de abur pe lignit C4 şi C5 au duratele totale de funcŃionare de cca 200000 ore, fiind la limita duratei normale. Cazanul de abur C6 are durata totală de funcŃionare de cca 100000 ore, mai mică decât durata normală.

Turbinele cu abur TA1, TA2, TA3 au de asemenea duratele de viaŃă depăşite, având durata totală de funcŃionare cuprinsă între 226000 – 277000 ore Turbinele cu abur TA4 şi TA5 sunt la limita duratei de viaŃă, având fiecare cca 190000 ore de funcŃionare.

łinând seama de aceste aspecte se apreciază că sunt necesare expertize asupra condiŃiilor posibile de funcŃionare în perspectivă a acestor echipamente.

Din punct de vedere al plafoanelor de emisie Ńintă se observă că pentru anul 2008 cantităŃile de substanŃe poluante anuale sunt mai mari decât cele stabilite pentru NOx în cazul IMA1 şi pentru toate cele trei substanŃe poluante (SO2, NOx şi PM) pentru IMA2.

În ceea ce priveşte concentraŃiile de substanŃe poluante în gazele de ardere, acestea depăşesc VLE stabilite de legislaŃie atât pentru IMA1, cât şi pentru IMA2.

În vederea respectării prevederilor legislative privind protecŃia calităŃii aerului, cele două instalaŃii mari de ardere din cadrul SC Electrocentrale Oradea SA necesită implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de substanŃe poluante din gazele de ardere.


Pag. 173

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Vechimea marii majorităŃi a reŃelelor primare fiind de circa 40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură, nefiind executate până în prezent importante lucrări de reabilitare ale acestora.

Vechimea marii majorităŃi a reŃelelor fiind de circa 30-40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură. Având în vedere starea avansată de uzură, au fost executate până în prezent lucrări de reabilitare a reŃelelor în proporŃie de 32,4% în sistem preizolat şi 10% în sistem clasic, reprezentând cca. 60,613 km lungime dintr-un total de 142,456 km traseu.

În ceea ce priveşte consumatorii, se menŃionează că până in momentul de faŃă, un procent de cca.20-25% din apartamente au suferit lucrări de înlocuire a tâmplăriei clasice cu tâmplărie termopan şi fonoizolantă, realizate de către proprietari. Izolarea termică a clădirilor s-a realizat în procent mic, nesemnificativ. În cursul acestui an urmează a se realiza reabilitarea termică a anvelopei la nivelul a 38 de blocuri (cca.1079) apartamente aparŃinând AsociaŃiilor de proprietari.

Pentru depozitul de zgură şi cenuşă, prin Planul de acŃiune din AIM se prevede:

• Identificarea unor soluŃii pentru depozitarea deşeurilor tehnologice, de la arderea combustibilului solid: termen de realizare 31.12.2013

• sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii şi cenuşii: termen de realizare 31.04.2015

• Începerea lucrării de închidere a depozitului Santăul Mic: termen de realizare 30.04.2015


Pag. 174

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

3. PROIECłII


Deoarece Master Planul reprezintă o strategie pe termen lung, pe o perioadă de 20 de ani, este necesară estimarea necesarului de energie termică pe această perioadă. Estimarea evoluŃiei necesarului de energie termică se realizează pornind de la situaŃia existentă, corelat cu evoluŃia socio-economică.

ProiecŃiile socio-economice sunt realizate în 3 scenarii:

• scenariul pesimist, caracterizat prin rata de creştere de 3%;

• scenariul optimist, caracterizat prin rata de creştere de 8%;

• scenariul mediu, caracterizat prin rata de creştere de 5,5%.

ProiecŃia necesarului de energie termică are în vedere atât modificările la consumator (reducerea cererii de energie termică datorită economiei de energie şi a efectelor schimbărilor climatice, modificarea numărului de consumatori racordaŃi) cât şi modificările din reŃelele de transport şi distribuŃie (reducerea pierderilor din reŃele). Consumurile de energie termică care trebuie asigurate an de an din sursa CET Oradea sunt corelate cu cantităŃile de energie termică care pot fi asigurate sursele geotermale.

3.2 Metodologie şi ipoteze de lucru

ProiecŃiile socio-economice se realizează an de an, în cadrul perioadei 2004-2029. În cadrul proiecŃiilor socio-economice se analizează, pentru România şi municipiul Oradea:

• evoluŃia populaŃiei;

• evoluŃia creşterii macro-economice (PIB/locuitor);

• evoluŃia investiŃiilor directe străine;

• evoluŃia activităŃilor economice (industrie, comerŃ, construcŃii, servicii);

• evoluŃia ratei inflaŃiei;

• evoluŃia ratei şomajului;

• evoluŃia salariului;

• evoluŃia venitului brut pe gospodărie (mediu şi pentru Decila 1)

ProiecŃiile socio-economice sunt realizate în 3 scenarii: pesimist, optimist, mediu.

Ipotezele utilizate la realizarea proiecŃiilor socio-economice sunt următoarele:

• Anul de bază pentru realizarea proiecŃiilor este 2008.

• Se utilizează preŃuri fixe (termeni reali). Ca urmare, inflaŃia nu este luată în considerare.

• Rata de creştere a populaŃiei este de -0,2 %/an.


Pag. 175

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• EvoluŃia regiunii/municipiului urmează evoluŃia la nivel naŃional.

• Creşterea economică în cele 3 scenarii, conform Strategiei energetice a României pe perioada 2007-2020, prezintă următoarele valori:

- scenariul pesimist: 3 %/an

- scenariul echilibrat: 5,5 %/an

- scenariul optimist: 8 %/an

• Salariile şi veniturile pe gospodărie pleacă de la nivelul din 2008, în termeni reali.

Sursele de date pentru proiecŃiile socio-economice sunt:

• Anuarul Statistic 2008

• Strategia energetică a României pe perioada 2007-2020, aprobată prin HG 1069/2007.

• Date de la Comisia NaŃională de Prognoză

ProiecŃia necesarului de energie termică se realizează an de an, în cadrul perioadei 2009-2029.

EvoluŃia necesarului de căldură se bazează pe evoluŃia pieŃei şi a economisirii energiei.

Se defineşte un an de bază, prin corectarea necesarului actual de energie termică la consumator funcŃie de consumul aferent unui an standard din punct de vedere climatic, conform numărului de grade-zile din SR 4838/1997 “InstalaŃii de încălzire. Numărul anual de grade-zile”.

Se are în vedere evoluŃia necesarului la consumator funcŃie de:

• programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit;

• alte măsuri de economisire a energie (contorizare, robinete termostatice, etc);

• consumatori noi în perioada 2009-2029;

• evoluŃia deconectărilor şi reconectărilor;

• efectele schimbărilor climatice.

EvoluŃia necesarului la sursa CET Oradea este influenŃată de:

• reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie;

• evoluŃia producŃiei de energie termică din surse geotermale şi din surse care utilizează biomasă (deşeuri municipale).

Datele privind evoluŃia necesarului la consumator, respectiv la sursă au fost agreate cu reprezentanŃii Primăriei municipiului Oradea şi ai SE Electrocentrale Oradea SA.

Ipotezele de lucru sunt următoarele:

• necesarul de energie termică la consumator este corelat cu măsurile de economisire a energiei, evoluŃia numărului de consumatori şi efectele schimbărilor climatice;


Pag. 176

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• consumul de energie termică la nivelul sursei este corelat cu evoluŃia pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie şi cu evoluŃia surselor geotermale.

3.3 Proiec Ńii socio-economice

Pentru proiecŃiile prezentate pe parcursul prezentului capitol, fiecare serie de timp utilizează anul 2008 drept an de referinŃă, astfel înregistrându-se cifra reală din acest an.

ProiecŃiile aplică anumiŃi factori de creştere. Creşterea populaŃiei: -0.2% p.a., creştere economică: 3%, 8% şi 5.5% p.a. pentru scenariile pesimist, optimist şi respectiv echilibrat. Nivelele de salarii nete şi venit pe gospodărie au fost stabilite în cadrul capitolului 2.5, iar proiecŃiile din capitolul 3.3 duc mai departe veniturile de la nivelul lor în 2008, în termeni reali. ProiecŃiile privind cererea de căldură sunt estimate pe baza proiecŃiilor privind dezvoltarea pieŃei şi a economiilor de energie.

Popula Ńia şi macro-economia

Se estimează că populaŃia României va continua tendinŃa înregistrată în anii anteriori, luându-se în calcul o rată de creştere de minus 0.2% p.a . de-a lungul întregii perioade studiate. Se presupune că Municipiul Oradea va urma tendinŃa înregistrată la nivelul României. Pe baza acestor ipoteze, evoluŃia populaŃiei la nivelul României şi Municipiului Oradea este prezentată în tabelul următor:


Pag. 177

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 3.3 – 1 Proiec Ńia popula Ńiei în România şi Municipiul Oradea, perioada 2004-2029.

An Real/proiectat România, popula Ńie

(persoane) Oradea, popula Ńie

(persoane) Popula Ńie Oradea-procent

din pop.României (%)

2004 real 21673328 206235 0,95 2005 real 21623849 206223 0,95 2006 real 21584365 205956 0,95 2007 real 21537563 205077 0,95 2008 real 21500000 204578 0,95 2009 proiectat 21457000 204169 0,95 2010 proiectat 21414000 203760 0,95 2011 proiectat 21371000 203351 0,95 2012 proiectat 21328000 202941 0,95 2013 proiectat 21285000 202532 0,95 2014 proiectat 21242000 202123 0,95 2015 proiectat 21199000 201714 0,95 2016 proiectat 21156000 201305 0,95 2017 proiectat 21113000 200896 0,95 2018 proiectat 21070000 200486 0,95 2019 proiectat 21027000 200077 0,95 2020 proiectat 20984000 199668 0,95 2021 proiectat 20941000 199259 0,95 2022 proiectat 20898000 198850 0,95 2023 proiectat 20855000 198441 0,95 2024 proiectat 20812000 198032 0,95 2025 proiectat 20769000 197622 0,95 2026 proiectat 20726000 197213 0,95 2027 proiectat 20683000 196804 0,95 2028 proiectat 20640000 196395 0,95 2029 proiectat 20597000 195986 0,95

Sursa: Anuarul Statistic al României, anul 2008

În perioada 2004 – 2008 rata de creştere economică a fost cuprinsă între 4,1% şi 8,4% pe an. Având în vedere acest lucru, coroborat cu integrarea României în economia Uniunii Europene, se pleacă de la premisa că această rată de creştere economică va înregistra o tendinŃă ascendentă pe întreaga perioadă studiată.

Conform Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007 – 2020 creşterea economică va avea o evoluŃie ascendentă de 5,5% pe an. Se vor considera trei scenarii de evoluŃie a creşterii economice urmărind următoarele evoluŃii, după cum urmează:

• Scenariul pesimist – bazat pe o rată de creştere economică de 3% pe an

• Scenariul echilibrat – bazat pe o creştere economică de 5,5% pe an

• Scenariul optimist – bazat pe o creştere economică de 8% pe an.

Cele trei scenarii enunŃate anterior sunt ilustrate în tabelele de mai jos, atât la nivelul mediei naŃionale, cât şi la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, regiune ce include Municipiul Oradea.


Pag. 178

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 3.3 – 2 Proiec Ńii privind cre şterea economic ă în România şi Municipiul Oradea, perioada 2004-2029 – Scenariul pesimist (rata de cre ştere 3% pe an)


An Real/proiectat România,

PIB/locuitor, RON

România, PIB/locuitor,

EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest,

PIB/locuitor, RON


PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, procent din România(%)

2004 real 11401 2813

2005 real 13375 3691

2006 real 15954 4527 14946 4241 94

2007 proiectat 19200 5753 15394 4613 80

2008 proiectat 19776 5370 15856 4306 80

2009 proiectat 20369 6099 16332 4890 80

2010 proiectat 20980 6282 16822 5036 80

2011 proiectat 21610 6470 17327 5188 80

2012 proiectat 22258 6664 17846 5343 80

2013 proiectat 22926 6864 18382 5504 80

2014 proiectat 23614 7070 18933 5669 80

2015 proiectat 24322 7282 19501 5839 80

2016 proiectat 25052 7500 20086 6014 80

2017 proiectat 25803 7726 20689 6194 80

2018 proiectat 26577 7957 21309 6380 80

2019 proiectat 27375 8196 21949 6571 80

2020 proiectat 28196 8442 22607 6769 80

2021 proiectat 29042 8695 23285 6972 80

2022 proiectat 29913 8956 23984 7181 80

2023 proiectat 30810 9225 24703 7396 80

2024 proiectat 31735 9501 25445 7618 80

2025 proiectat 32687 9786 26208 7847 80

2026 proiectat 33667 10080 26994 8082 80

2027 proiectat 34677 10382 27804 8325 80

2028 proiectat 35718 10694 28638 8574 80

2029 proiectat 36789 11015 29497 8832 80


Pag. 179

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 3.3 – 3 Proiec Ńii privind cre şterea economic ă în România şi Municipiul Oradea, perioada 2004-2029 – Scenariul optimist (rata de cre ştere 8% pe an)



PIB/locuitor, RON


EUR


PIB/locuitor, RON


PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, procent din România(%)

2004 real 11401 2813

2005 real 13375 3691

2006 real 15954 4527 14946 4241 93,7

2007 proiectat 19200 5753 16142 4837 84

2008 proiectat 20736 5631 17433 4734 84

2009 proiectat 22395 6705 18828 5637 84

2010 proiectat 24186 7241 20334 6088 84

2011 proiectat 26121 7821 21961 6575 84

2012 proiectat 28211 8446 23717 7101 84

2013 proiectat 30468 9122 25615 7669 84

2014 proiectat 32905 9852 27664 8283 84

2015 proiectat 35538 10640 29877 8945 84

2016 proiectat 38381 11491 32267 9661 84

2017 proiectat 41451 12411 34849 10434 84

2018 proiectat 44767 13403 37637 11268 84

2019 proiectat 48349 14476 40647 12170 84

2020 proiectat 52217 15634 43899 13144 84

2021 proiectat 56394 16884 47411 14195 84

2022 proiectat 60906 18235 51204 15331 84

2023 proiectat 65778 19694 55300 16557 84

2024 proiectat 71040 21270 59725 17882 84

2025 proiectat 76724 22971 64502 19312 84

2026 proiectat 82861 24809 69663 20857 84

2027 proiectat 89490 26794 75236 22526 84

2028 proiectat 96650 28937 81255 24328 84

2029 proiectat 104382 31252 87755 26274 84


Pag. 180

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 3.3 – 4 Proiec Ńii privind cre şterea economic ă în România şi Municipiul Oradea, perioada 2004-2029 – Scenariul optimist (rata de cre ştere 5.5% pe an)


PIB/locuitor, RON


EUR


PIB/locuitor, RON


PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-

Vest, procent din România(%)

2004 real 11401 2813

2005 real 13375 3691

2006 real 15954 4527 14946 4241 94

2007 proiectat 19200 5753 15768 4725 82

2008 proiectat 20256 5500 16635 4517 82

2009 proiectat 21370 6398 17550 5255 82

2010 proiectat 22545 6750 18515 5544 82

2011 proiectat 23785 7121 19534 5848 82

2012 proiectat 25094 7513 20608 6170 82

2013 proiectat 26474 7926 21742 6509 82

2014 proiectat 27930 8362 22937 6867 82

2015 proiectat 29466 8822 24199 7245 82

2016 proiectat 31087 9307 25530 7644 82

2017 proiectat 32796 9819 26934 8064 82

2018 proiectat 34600 10359 28415 8508 82

2019 proiectat 36503 10929 29978 8976 82

2020 proiectat 38511 11530 31627 9469 82

2021 proiectat 40629 12164 33367 9990 82

2022 proiectat 42864 12833 35202 10539 82

2023 proiectat 45221 13539 37138 11119 82

2024 proiectat 47708 14284 39180 11731 82

2025 proiectat 50332 15070 41335 12376 82

2026 proiectat 53100 15898 43609 13057 82

2027 proiectat 56021 16773 46007 13775 82

2028 proiectat 59102 17695 48538 14532 82

2029 proiectat 62353 18668 51207 15332 82


În perioada 2004 – 2007, performanŃa macroeconomică a României s-a îmbunătăŃit. Creşterea Produsului Intern Brut a înregistrat un ritm mediu anual de peste 6% şi a fost însoŃită de un proces susŃinut de macrostabilizare. În anul 2007, PIB-ul României a ajuns la circa 412 miliarde RON, reprezentând o triplare faŃă de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumpărare standard reprezenta aproape 41% din media UE .

Rata inflaŃiei a înregistrat un trend descendent, de la începutul anului 2000, de la aproximativ 20% la 6,71%, valoarea actuală înregistrată în anul 2008. łinta pentru rata inflaŃiei preconizată pentru anul 2009 este de 3,5%.


Pag. 181

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Datorită faptului că studiul de faŃă operează cu costuri fixe, nu sunt incluse proiecŃii privind inflaŃia.

În ultimii ani, rata şomajului în România a fost în jur de 6 – 7% din total forŃă de muncă, înregistrându-se valori mai mici în mediul rural decât în mediul urban.

Rata şomajului în regiunea Nord-Vest a fost de 2,9% la nivelul anului 2007. În anul 2007, la nivelul judeŃului Bihor s-au înregistrat 6706 şomeri, judeŃul atingând o rată a şomajului de 2,4%. Conform statisticilor AgenŃiei JudeŃene pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Bihor, comparativ cu anul 2007, în anul 2008 s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de şomeri la nivelul judeŃului, acesta ajungând la 8596. Prima parte a anului 2009 a fost afectată de acelaşi trend crescător, la 30 aprilie 2009 înregistrându-se un număr de 11150 şomeri. Şi la nivelul Municipiului Oradea s-a observat o creştere considerabilă a ratei şomajului, de la un număr de 749 şomeri în aprilie 2008 la 1885 şomeri în aprilie 2009. Numărul mare al persoanelor mediate în anul 2009, comparativ cu 2008 indică o creştere semnificativă a şomajului şi redă mai bine realitatea socială a municipiului, din acest punct de vedere.

În ceea ce priveşte salariile, se estimează că, în termeni reali, acestea vor creşte în acelaşi ritm cu creşterea economică, adică cu 3% scenariul pesimist, 5,5% scenariul echilibrat şi 8% scenariul optimist. ProiecŃia salariilor nete la nivelul României şi al Municipiului Oradea, în funcŃie de cele trei scenarii menŃionate, este prezentată în tabelul următor.


Pag. 182

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 3.3 – 5 Proiec Ńii privind evolu Ńia salariului net în România şi Municipiul Oradea, perioada 2004-2029

An Real/proiectat România Oradea, Jude Ńul Bihor

2004 real 599 506,6

2005 real 746 629

2006 real 862 692

2007 real 1042 811

2008 real 1272 988,42

Pesimist Optimist Echilibrat Pesimist Optimist Echilibrat

1,03 1,08 1,055 1,03 1,08 1,055 2009 proiectat 1310 1374 1342 1018 1067 1043

2010 proiectat 1349 1484 1416 1049 1153 1100

2011 proiectat 1390 1602 1494 1080 1245 1161

2012 proiectat 1432 1731 1576 1112 1345 1224

2013 proiectat 1475 1869 1662 1146 1452 1292

2014 proiectat 1519 2019 1754 1180 1568 1363

2015 proiectat 1564 2180 1850 1216 1694 1438

2016 proiectat 1611 2354 1952 1252 1829 1517

2017 proiectat 1660 2543 2059 1290 1976 1600

2018 proiectat 1709 2746 2173 1328 2134 1688

2019 proiectat 1761 2966 2292 1368 2305 1781

2020 proiectat 1814 3203 2418 1409 2489 1879

2021 proiectat 1868 3459 2551 1452 2688 1983

2022 proiectat 1924 3736 2692 1495 2903 2092

2023 proiectat 1982 4035 2840 1540 3135 2207

2024 proiectat 2041 4358 2996 1586 3386 2328

2025 proiectat 2102 4706 3161 1634 3657 2456

2026 proiectat 2165 5083 3335 1683 3950 2591

2027 proiectat 2230 5490 3518 1733 4266 2734

2028 proiectat 2297 5929 3711 1785 4607 2884

2029 proiectat 2366 6403 3916 1839 4976 3043

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃiile 2005, 2006, 2007, 2008.

Ca şi veniturile medii nete lunare, veniturile brute pe gospodărie vor avea acelaşi ritm de creştere, în funcŃie de creşterea economică. Veniturile brute pe gospodărie, la nivel naŃional şi la nivelul Municipiului Oradea în cele trei scenarii propuse, sunt prezentate în tabelele următoare:


Pag. 183

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr. 3.3 – 6 Proiec Ńii privind venitul brut pe gospod ărie în România şi Municipiul Oradea, perioada 2007-2029, scenariul pesimist

An Medie na Ńional ă,

RON/lun ă pe gospod ărie

Decila naŃional ă #1, RON/lun ă pe gospod ărie

Medie Bihor, RON/lună pe gospod ărie

Bihor, Decila #1, RON/lun ă

pe gospod ărie

Bihor, procent din media

naŃional ă(%)

Istoric,pre Ńuri actuale

2007 1685 783 1213 563 72

2008 2250 830 1537 713 68

Proiec Ńii,pre Ńuri fixe

1,03 1,03 1,03 1,03 1,03

2009 2318 855 1583 734 68

2010 2387 881 1631 756 68

2011 2459 907 1680 779 68

2012 2532 934 1730 802 68

2013 2608 962 1782 827 68

2014 2687 991 1835 851 68

2015 2767 1021 1890 877 68

2016 2850 1051 1947 903 68

2017 2936 1083 2005 930 68

2018 3024 1115 2066 958 68

2019 3115 1149 2128 987 68

2020 3208 1183 2191 1017 68

2021 3304 1219 2257 1047 68

2022 3403 1255 2325 1078 68

2023 3505 1293 2395 1111 68

2024 3611 1332 2466 1144 68

2025 3719 1372 2540 1178 68

2026 3830 1413 2617 1214 68

2027 3945 1455 2695 1250 68

2028 4064 1499 2776 1288 68

2029 4186 1544 2859 1326 68



Pag. 184

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabel 3.3 – 7 Proiec Ńii privind venitul brut pe gospod ărie în România şi Municipiul Oradea, perioada 2007-2029, scenariul optimist






pe gospod ărie


naŃional ă(%)


2007 1685 783 1213 563 72

2008 2250 830 1537 713 68


1,08 1,08 1,08 1,08 1,08

2009 2430 896 1660 770 68

2010 2624 968 1793 832 68

2011 2834 1046 1936 898 68

2012 3061 1129 2091 970 68

2013 3306 1220 2258 1048 68

2014 3570 1317 2439 1131 68

2015 3856 1422 2634 1222 68

2016 4165 1536 2845 1320 68

2017 4498 1659 3072 1425 68

2018 4858 1792 3318 1539 68

2019 5246 1935 3584 1662 68

2020 5666 2090 3870 1795 68

2021 6119 2257 4180 1939 68

2022 6609 2438 4514 2094 68

2023 7137 2633 4876 2262 68

2024 7708 2844 5266 2443 68

2025 8325 3071 5687 2638 68

2026 8991 3317 6142 2849 68

2027 9710 3582 6633 3077 68

2028 10487 3869 7164 3323 68

2029 11326 4178 7737 3589 68



Pag. 185

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabel 3.3 – 8 Proiec Ńii privind venitul brut pe gospod ărie în România şi Municipiul Oradea, perioada 2007-2029, scenariul echilibrat






pe gospod ărie


naŃional ă(%)


2007 1685 783 1213 563 72

2008 2250 830 1537 713 68


1,055 1,055 1,055 1,055 1,055

2009 2374 876 1622 752 68

2010 2504 924 1711 794 68

2011 2642 975 1805 837 68

2012 2787 1028 1904 883 68

2013 2941 1085 2009 932 68

2014 3102 1144 2119 983 68

2015 3273 1207 2236 1037 68

2016 3453 1274 2359 1094 68

2017 3643 1344 2489 1154 68

2018 3843 1418 2625 1218 68

2019 4055 1496 2770 1285 68

2020 4278 1578 2922 1356 68

2021 4513 1665 3083 1430 68

2022 4761 1756 3252 1509 68

2023 5023 1853 3431 1592 68

2024 5299 1955 3620 1679 68

2025 5591 2062 3819 1772 68

2026 5898 2176 4029 1869 68

2027 6223 2295 4251 1972 68

2028 6565 2422 4485 2080 68

2029 6926 2555 4731 2195 68



Pag. 186

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

3.4 Proiec Ńii privind necesarul de energie termic ă

ProiecŃiile privind necesarului de energie termică vor sta la baza dimensionării capacităŃii sursei în opŃiunile analizate.

3.4.1 Necesarul de energie termic ă domestic şi non-domestic

ProiecŃia necesarului de energie termică la nivelul consumatorilor se realizează plecând de la un an de bază. Necesarul de energie termică în anul de bază s-a determinat prin corelarea datelor rezultate din calcule cu datele rezultate din operarea sistemului de termoficare, respectiv cantitatea anuală de energie termică vândută.

Se consideră anul 2008 ca fiind cel mai recent an pentru care se deŃin informaŃii.

CantităŃile de energie termică vândute în anul 2008, sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 3.4 - 1 Cantitatea de energie termic ă vândut ă în anul 2008

Nr Specifica Ńie UM Încălzire Acc Total 1 Energie termică vândută, nivel an 2008 MWh/an 500.367 160.825 661.192

Necesarul orar la consumator la nivelul anului 2008 este de 280,86 MW (241,5 Gcal/h), din care 261,67 MW (225 Gcal/h) reprezintă necesarul pentru încălzire şi 19,18 MW (16,5 Gcal/h) reprezintă necesarul mediu pentru apa caldă de consum. Valoarea de 261,67 MW (225 Gcal/h) reprezintă necesarul la temperatura exterioară de -150C. Această temperatură este întâlnită rar şi cu o durată anuală foarte mică, în general în ore neconsecutive.

Pentru evitarea supradimensionării capacităŃii de producere, este mai rezonabilă considerarea unei temperaturi minime exterioare de cca -120C, pentru care necesarul de energie termică pentru încălzire devine 239,22MW (205,7 Gcal/h), ceea ce conduce la un necesar orar total de 258,41MW (222,2 Gcal/h).

Tabelul nr. 3.4 - 2 Necesarul orar actual la consum ator

Nr Specifica Ńie UM Incălzire Acc Total 1 Necesar maxim orar, la consumator MW 239,2 19,2 258,4

Corec Ńia necesarului de energie termic ă func Ńie de num ărul de grade-zile

Pentru cantitatea anuală energie termică vândută, componenta aferentă încălzirii trebuie corectată funcŃie de faptul dacă anul a fost mai cald sau mai rece decât un an standard din SR 4839/1997.

Un indicator care serveşte la evaluarea necesarului de căldură este numărul de grade-zile, stabilit cu valorile temperaturii interioare convenŃionale de calcul (200C) conform SR 1907-2 şi cu valorile temperaturii exterioare medii lunare, corespunzătoare perioadei considerate.

În graficul următor sunt prezentate, comparativ, temperaturile medii lunare din anul 2008 şi cele aferente unui an standard (conform SR 4839).


Pag. 187

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

-3

0

3

6

9

12

15

18

21

24

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Medie

2008 SR 4839

Figura 3.4 – 1 Temperaturi medii lunare anul 2008, comparativ cu SR 4839

Se observă că anul 2008 a fost mai cald decât un un an standard. Ca urmare, se corectează cantitatea anuală de energie termică pentru încălzire cu coeficientul de corecŃie 1,117, egal cu raportul dintre gradele-zile aferente anului 2008 şi anului din SR 4839/1997.

EvoluŃia necesarului de energie termică are la bază următoarele elemente:

• Economia de energie, prin:

- Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit;

- Alte măsuri de economisire a energie (contorizare, robinete termostatice, etc);

• EvoluŃia numărului de consumatori:

- Deconectări şi reconectări.

- Consumatori noi în perioada 2009-2029;

• Efectele schimbărilor climatice.

Programul de reabilitare termic ă a clădirilor de locuit

Politica energetică europeană cuprinde un set de politici şi măsuri transpuse în obiective clare, astfel:

• obiectiv obligatoriu pentru 2020 privind reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră;

• obiectiv obligatoriu pentru 2020 privind asigurarea unei ponderi de 20% a surselor regenerabile de energie în configuraŃia energetică a Uniunii Europene;

• un plan de reducere cu 20% a consumului global de energie primară în UE până în anul 2020.


Pag. 188

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienŃa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului prevede ca Statele Membre să ia toate măsurile pentru îmbunătăŃirea eficienŃei energetice la utilizatorii finali şi stabilirea unei Ńinte nationale privind economiile de energie.

Conform datelor din Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, fondul locativ urban din România alimentat cu căldură în sistem centralizat a reprezentat de 83 800 blocuri de locuinŃe, cu circa 3 milioane de apartamente şi 7 milioane de locatari, mulŃi cu venituri modeste. Procentual, numărul locuinŃelor racordate la sisteme centralizate de încălzire urbană reprezintă 57,9% din totalul locuinŃelor din mediul urban şi 30,7% din totalul locuinŃelor. Pierderile energetice mari de 40 - 50% reclamă reabilitarea termică de urgenŃă a acestor clădiri.

OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanŃei energetice a blocurilor de locuinŃe stabileşte lucrările de intervenŃie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinŃe construite după proiecte elaborate în perioada 1950—1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanŃare a acestora, precum si obligaŃiile şi răspunderile autorităŃilor administratiei publice si ale asociatiilor de proprietari.

Lucrările de intervenŃie se realizează în baza următoarelor programe privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinŃe:

• program local multianual—fundamentat si elaborat de autoritatile administratiei publice locale, pe baza contractelor de mandat incheiate cu asociatiile de proprietari;

• program naŃional multianual—elaborat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei in baza programelor locale.

FinanŃarea executarii lucrarilor de interventie se asigură astfel:

• 50% din alocatii de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei;

• 30% din fonduri aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale si/sau din alte surse legal constituite;

• 20% din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari si/sau din alte surse legal constituite.

SituaŃia imobilelor racordate la sistemele centralizate de încălzire urbană din municipiul Oradea este prezentată în Cap.2.10.5.

Efectul reabilitării termice a clădirilor de locuit este cuantificat în cadrul prezentei documentaŃii la o valoare medie de 25 % pentru reducerea necesarului de energie termică pentru încălzire. Întrucât acest proces este la început în momentul de faŃã la noi în Ńarã şi efectele lui de realizare sunt cunoscute punctual doar în câteva localitãŃi, în documentaŃie au fost luaŃi în considerare şi indici din literatura de specialitate pentru lucrãri de acest tip. Aprecierile noastre fiind conservative, valoarea rezultată reprezintã o medie/apartament pe perioada de analizã.


Pag. 189

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Conform celor agreate cu reprezentanŃii Primăriei municipiului Oradea, în perioada 2009-2015 se consideră reabilitarea termică a unui număr de 38 blocuri/an, ceea ce conduce la un număr de 1079 apartamente/an (992 apartamente convenŃionale/an).

Efectul investiŃiei realizate într-unul din ani se cuantifică în anul următor.

Alte m ăsuri de economisire a energiei

Măsurile generale de eficienŃă energetică şi economisire a energiei în clădiri şi efectele acestora sunt următoarele:

• Placă reflectorizantă în spatele caloriferului

• Etanşarea ferestrelor cu cheder de cauciuc

• Izolare termică exterioară cu vată minerală

• Ferestre noi termoizolante

• Înlocuirea uşilor

• Contorizarea căldurii

• Termostate calorifer

Primele două măsuri pot conduce la economii de energie termică de cca 2-5% (Sursa: Danish Ecological Council, 2006).

Instalarea de termostate şi contorizarea conduc la cele mai importante economii de energie, de cca 20%-30%.

Având în vedere că este finalizată contorizarea la nivel de branşament, robineŃii termostatici au fost instalaŃi în procent de cca 70% (Cap.2.10.4), nu se estimează o reducere viitoare semnificativă bazată pe aceste măsuri.

Deconect ări şi reconect ări

În Oradea, ca şi toate oraşele din România, s-au înregistrata, în perioada de început a anilor 2000, deconectări de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, cauzată de preŃul scăzut al gazelor naturale.

SE remarcă totuşi faptul că, în general, numărul deconectărilor în municipiul Oradea a fost relativ scăzut. Conform situaŃiei prezentate în Cap.2.9, în municipiul Oradea, în perioada 2004-2008 numărul deconectărilor de la alimentarea în sistem centralizat a fost aproximativ egal cu cel al reconectărilor.

În baza analizei, împreună cu Beneficiarul, a evoluŃiei deconectărilor/reconectărilor de la/la sistemul centralizat, a rezultat că acestea vor fi nesemnificative. Această estimare se bazează pe evoluŃia ascendentă a preŃului gazelor naturale, importanŃei crescânde care se acordă problemelor de mediu, siguranŃei persoanelor şi bunurilor publice şi private cât şi investiŃiilor ce se vor efectua în sistemele de termoficare conform strategiei naŃionale în domeniu.


Pag. 190

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Conform Legii nr.3252006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, zona alimentată în sistem centralizat poate fi declarată ca zonă unitară de încălzire.

Consumatori noi în perioada 2009-2029

Conform datelor agreate cu Primăria municipiului Oradea, în perioada 2009-2029 se iau în considerare următorii consumatori noi:

• Anul 2009 – creştere cu cca 3162 Gcal/an, prin:

- Extindere PT 316 cu 21 imobile P+1 şi P+2, totalizând 193 apt.conv

- Extindere PT 702 cu 20 case, totalizând 20 apt.conv


• Anul 2012 - creştere cu cca 2056 Gcal/an, prin:

- Extindere PT 808 cu 3 imobile P+3, totalizând 92 apt.conv





- Zona Cetate

- Campus şcolar


- Zona Luceafărul, cu 2000 apartamente fizice, totalizând 1840 apt.conv

- Zona Grigorescu, cu 250 case, totalizând 250 apt.conv

- Zona Europa, cu 135 case, totalizând 135 apt.conv

- Zona Tineretului, cu 400 case, totalizând 400 apt.conv

- Zona TVT, cu cca 200 apartamente fizice, totalizând 184 apt.conv

• Anul 2024 – preluarea unor zone limitrofe. Se consideră preluarea a cca 30% din populaŃia acestor zone, rezultând o creştere cu cca 17341 Gcal/an, prin:

- Zona Borş: cca 419 apt.conv

- Zona Santandrei: cca 477 apt.conv

- Zona Paleu: cca 198 apt.conv

- Zona Episcopia Bihor: cca 240 apt.conv


Pag. 191

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Efectele schimb ărilor climatice

Gazele cu efect de serǎ rezultate din activitǎŃile umane absorb radiaŃiile infraroşii reemise de sol, stricând balanŃa dintre energia primită de la soare şi cea returnată în spaŃiu. Acest fapt are ca efect previzionat fenomenul de încălzire globală, respectiv creşterea temperaturii globale. Încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinŃifică internaŃională. Temperatura medie globală a crescut cu 0,6±0,2ºC, faŃă de momentul începerii monitorizării (anul 1860). Se estimează o creştere a temperaturii globale cu 1–3,50C până în anul 2100, reprezentând o schimbare mai mare decât cea petrecută în ultimii 10000 de ani.

Cel de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4)” elaborat de către IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) prezintă ultimele rezultate şi observaŃii ştiinŃifice cu privire la cauzele schimbărilor climatice şi la impactul pe termen scurt, mediu şi lung al acestora.

În România, faŃă de creşterea temperaturii medii anuale globale de 0,60C pe perioada 1901-2000, media anuală a înregistrat o creştere de 0,30C. Pe perioada 1901-2006 creşterea a fost de 0,50C faŃă de 0,740C la nivel global (1906-2005).

BUCURESTI

BRASOV

CONSTANTA

SULINA

CALARASI

IASI

BISTRITA

OCNA SUGATAG

BAIA MARE

SIBIU

DROBETA

TURNU SEVERIN

TIMISOARA

ROMAN

TARGU JIU

M

O L D A V I A N

R E

P U

B L I C

Figura 3.4 – 2 Tendin Ńa temperaturii medii anuale în România (°C) pe peri oada 1901-2000 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, aprobat cu OM nr.1170/2008

În Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, aprobat cu OM nr.1170/2008, se estimează pentru România o creştere a temperaturii medii anuale faŃă de perioada 1980-1990 între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029.

În documentul ANM „Scenarii de schimbare a regimului climatic în România în perioada 2001-2030”, cele două modele utilizate conduc la următoarele estimări:

• Metoda „downscaling statistic”:


Pag. 192

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

- Pentru perioada 2001-2030, faŃă de 1961-1990, se proiectează o creştere a temperaturii medii lunare a aerului mai mare în lunile noiembrie-decembrie şi în perioada caldă a anului (mai-septembrie), de aproximativ 10C, valori ceva mai ridicate (pană la 1.40C -1.50C) fiind la munte, în sudul şi vestul Ńării. În perioada rece a anului încălzirea nu depăşeşte 10C (figura 3.4.1 - 2).

Încalzirea medie anuală, la nivelul întregii Ńări, este cuprinsă între 0.70C şi 1.10C, cele mai mari valori fiind în zona montană.

• Metoda „downscaling dinamic”:

- Temperatura medie anuală creşte cu un gradient orientat spre sud-estul Ńării, unde încălzirea maximă medie anuală atinge 0.80C. Vestul Ńării are o încălzire medie nesemnificativă între 0 şi 0.20C

Având în vedere cele de mai sus, se consideră în Master Plan, pentru municipiul Oradea, o creştere a temperaturii medii cu cca 0,50C, pe perioada 2009-2029.

Aceasta va conduce la reducerea necesarului anual pentru încălzire cu cca 2,67%, ceea ce înseamnă o reducere a consumului total (mediu anual pe perioada de analiză) cu cca 2%.

3.4.2 Pierderi în sistemul de transport şi distribu Ńie

Pentru realizarea proiecŃiilor privind pierderile de căldură în sistemul de termoficare, au fost luate în considerare următoarele aspecte:

• starea reŃelelor primare şi secundare

• parametri de proiectare pentru noile conducte (pierderi de căldură)

• redimensionarea conductelor

• potenŃialul de a trece de la un sistem de patru conducte la un sistem de două conducte

• starea punctelor termice înainte de reabilitare

ReŃeaua termică primară transportă căldură de la CET 1 Oradea la punctele termice prin 6 magistrale principale şi racordurile de termoficare.

Întreaga reŃea de transport are o lungime geografică de cca.77,04 km, amplasate în majoritate subteran (cca.68,1%) iar restul aerian (cca.31,9%).

În ultimii ani au fost reabilitaŃi cca.15% lungime cu utilizarea în majoritatea traseului a conductelor preizolate dar şi în sistem clasic. De asemenea sunt în curs de reabilitare Magistrala I şi Magistrala III inclusiv racordurile la punctele termice arondate, care reprezintă cca. 16% din lungimea totală a RT.

La nivelul anului 2008, pierderea totală de căldură din reŃelele de transport a fost de aproximativ 26,05 % din energia termică intrată în RT.

ReŃelele de distribuŃie asigură transportul agentului termic de la punctele termice la consumatori(clădiri) de regulă blocuri de locuinŃe, în scopul încălzirii şi al consumului de apă


Pag. 193

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

caldă de consum, printr-un sistem de 3 conducte, respectiv 2 conducte pentru încălzire tur/retur şi 1 pentru apă caldă de consum.

Întreaga reŃea de distribuŃie are o lungime geografică de 142,456km traseu, reprezentând o lungime totală de conducte de cca.426 km din care cca.42,5 % au fost reabilitaŃi în ultimii ani.

Reabilitarea s-a făcut în general cu utilizarea conductelor de tip preizolat montate direct în sol (32,4%), dar şi în sistem clasic (10%). Se menŃionează introducerea celui de al 4 fir de conductă pentru recircularea apei calde de consum.

La nivelul anului 2008, pierderea totală de căldură din reŃelele de distribuŃie a fost de aproximativ 13,74 % din energia termică intrată în RD.

În municipiul Oradea sunt 624 puncte termice din care 146 de puncte termice deservite de SC Electrocentrale SA, restul fiind reprezentat de minipuncte termice pentru consumatori individuali din apartamente bloc la nivel scară, case individuale, instituŃii sau agenŃi economici şi 5 puncte termice deservite de Transgex.

Majoritatea punctelor termice urbane au o vechime de peste 40 de ani, cu utilaje şi echipamente vechi rămase în funcŃiune.

La cele 146 puncte termice deservite de SC Electrocentrale Oradea SA, au fost demarate lucrări de modernizare, ele aflându-se în diverse stadii de realizare.

În momentul de faŃă, la toate punctele termice urbane au fost înlocuite schimbătoarele de căldură tubulare în contracurent cu schimbătoare de căldură cu plăci.

Punctele termice nu sunt dotate cu echipamente şi accesoriile necesare integrării lor într-un sistem dispecer, cu scopul transmiterii informaŃiilor la distanŃă, în timp real la un Dispecer Central. Transmisia datelor se realizează prin telefon sau staŃie.


În consecinŃă, ca urmare a pierderilor de căldură înregistrate cauzate de vechimea reŃelelor, a stării punctelor termice, în vederea eficientizării funcŃionării sistemului de transport şi distribuŃie este necesară luarea unor măsuri.

Măsuri de creştere a eficienŃei energetice în sistemele de transport şi distribuŃie care privesc:

• Sistemul de transport

- Reabilitarea conductelor existente amplasate aerian şi subteran

Ca urmare a dificultăŃilor in funcŃionare datorate stării de uzură a conductelor cât şi a diametrelor supradimensionate ale acestora, urmare a scăderea consumului de energie termică, se propune prin proiect demontarea conductelor existente şi inlocuirea acestora cu conducte noi de oŃel, în soluŃie preizolată sau clasică.


Pag. 194

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Acestea vor avea diametre redimensionate, stabilite în urma calculelor de dimensionare, funcŃie de necesarul de căldură maxim orar aferent fiecărui consumator, la etapa actuală şi de perspectivă.

SoluŃia tehnică de instalare în sistem preizolat presupune utilizarea conductelor de oŃel, preizolate cu izolaŃie din spumă rigidă de poliuretan şi protejate cu o manta din polietilenă de mare duritate, amplasate direct în pământ, pe pat de nisip. Conductele preizolate sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporaŃi în spumă, în scopul supravegherii nivelului umidităŃii izolaŃiei şi localizării eventualelor defecte.

- Înlocuirea vanelor de secŃionare existente cu vane noi, moderne în nodurile importante de pe traseul magistralelor de termoficare şi a principalelor ramificaŃii

- Reabilitarea construcŃiilor adaptarea secŃiunii canalului termic existent pentru asigurarea lăŃimii necesare montajului noilor conducte preizolate

• Sistemul de distribuŃie

Se vor avea în vedere măsuri privind reabilitarea în continuare a conductelor de distribuŃie pentru reŃelele aparŃinând punctelor termice. Se va introduce conducta de recirculare a apei calde.

Lucrările propuse constau în demontarea conductelor existente şi înlocuirea acestora cu conducte preizolate montate direct în pămant, reabilitarea pe parte de construcŃii.

- Înlocuirea vanelor de secŃionare existente cu vane noi, moderne în nodurile importante

• Punctele termice

Se menŃionează că modernizările privind punctele termice au început în anii 1993÷1995, la un număr de cca.27 de PT, prin înlocuirea schimbătoarelor de căldură. În momentul de faŃă acestea prezintă deja o uzură de cca.50-75% încât vor necesita înlocuiri ale schimbătoarelor de căldură în următorii ani.

Mai rămân de modernizat cca.81,5% din totalul de puncte termice, respectiv 119 PT-uri, care până în acest moment sunt reabilitate parŃial, dotate cu schimbătoare de căldură noi de tipul cu plăci atât pe circuitul de încălzire cât şi de acc.

Procesul de modernizare şi reabilitare al punctelor termice constă în înlocuirea în totalitate a utilajelor vechi, cu performanŃe scăzute, cu menŃinerea în exploatare numai a echipamentelor noi, montate în ultimii ani la puncte termice.

Acestea vor fi dotate cu echipamente noi de ultimă generaŃie (schimbãtoare de cãldurã cu plãci, pompe cu fiabilitate mare şi nivel redus de zgomot, cu turaŃie variabilã, prevăzute cu convertizoare de frecvenŃă, sisteme moderne de expansiune, etc.), cu funcŃionare automatizată performantă. Se va realiza şi reabilitarea instalaŃiilor interioare şi a clãdirilor aferente.

• Sistem de monitorizare


Pag. 195

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În cadrul acŃiunii de eficientizare a SACET din municipiul Oradea, s-a propus realizarea în etape a sistemului de monitorizare.

Principalele direcŃii urmărite în acest sens sunt:

• prevederea sistemelor de sesizare şi semnalizare a defectelor pentru conductele preizolate utilizate în vederea modernizării reŃelelor termice;

• contorizarea consumului de energie termică la punctele termice pe circuitul secundar, precum şi înregistrarea şi transmiterea datelor de consum şi de funcŃionare la punctul local de supraveghere;

• automatizarea funcŃionării instalaŃiilor termomecanice din PT, corelată cu instalarea elementelor primare de reglare la consumatori;

• nivel central de supraveghere (dispecer), care va teleurmări şi telegestiona informaŃiile primite de la punctele locale (PT).


Reabilitarea reŃelelor de transport şi distribuŃie se va realiza în condiŃiile următoarelor premise:

• InvestiŃiile în reabilitarea reŃelelor de transport şi distribuŃie se realizează în 6 ani, în perioada 2010÷2015.

• Efectul investiŃiei realizate într-unul din ani se cuantifică în anul următor.

• Pierderile finale vor avea următoarele valori:

- pierderi în reŃele transport 7% (raportat la energia termică la intrarea în RT)

- pierderi în reŃele de distribuŃie 8% (raportat la energia termică la intrarea în RD)

3.4.3 Sinteza proiec Ńiilor privind necesarul de energie termic ă

3.4.3.1 Evolu Ńia surselor de energie geotermale

Surse geotermale existente

În prezent, SE Oradea achiziŃionează energie termică produsă din surse geotermale, de la compania TRANSGEX, pe care o introduce în reŃelele sale de distribuŃie. Cantitatea de energie termică achiziŃionată la nivelul anului 2008 a fost de 19187 MWh/an (16498 Gcal/an).

Pe durata perioadei de analiză 2009-2029 se consideră, conform celor estimate de SC TRANSGEX SA, achiziŃia în continuare a aceleiaşi cantităŃi anuale.

Surse geotermale noi

În municipiul Oradea există potenŃial de dezvoltare a surselor geotermale. În prezent este în stadiu de execuŃie (cu termen de finalizare trim.III 2009) un studiu de evaluare a acestui potenŃial, beneficiar fiind Primăria municipiului Oradea.


Pag. 196

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Conform analizei efectuate cu reprezentanŃii Primăriei Oradea, în cadrul Master Planului se ia în considerare o cantitate de energie termică de cca 61639 MWh/an (53.000 Gcal/an) – posibil a fi produsă în perspectivă, eşalonat, începând cu anul 2012 (implementarea investiŃiei în perioada 2012-2015). După atingerea capacităŃii finale, se consideră o reducere anuală, începând cu anul 2016, de 2%.

Această cantitate de energie termică va fi introdusă de asemenea în reŃeaua de distribuŃie.

3.4.3.2 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă în sistem centralizat

În baza elementelor prezentate în Cap.3.4.1, s-au realizat proiecŃiile privind necesarul de energie termică la nivelul consumatorului iar în Cap.3.4.2 s-a determinat evoluŃia pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie.

Sinteza proiecŃiilor privind necesarul de energie termică în punctele principale ale sistemului centralizat de alimentare cu energie termică – consumator, reŃele de transport şi distribuŃie, limita sursei – , considerând şi cantităŃile de energie termică din surse geotermale, este prezentată în tabelul următor.

Tabelul 3.4 – 3 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă în sistemul centralizat

Surse geotermale Necesarul la consumator

Pierderi STD TRANSGEX Surse noi Total

Productia la sursa Anul

Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an 2009 609088 324278 16498 0 16498 916868 2010 606848 323064 16498 0 16498 913414 2011 604608 275611 16498 0 16498 863721 2012 604259 229825 16498 0 29748 804336 2013 623850 195248 16498 13250 42998 776100 2014 621610 156621 16498 26500 56248 721983 2015 646652 127746 16498 39750 69498 704900 2016 644412 96415 16498 53000 68438 672390 2017 644412 96493 16498 51940 67399 673507 2018 644412 96570 16498 50901 66381 674601 2019 644412 96645 16498 49883 65384 675674 2020 644412 96719 16498 48886 64406 676725 2021 644412 96791 16498 47908 63448 677756 2022 644412 96862 16498 46950 62509 678765 2023 644412 96931 16498 46011 61588 679755 2024 660393 99517 16498 45090 60687 699223 2025 660393 99584 16498 44189 59803 700173 2026 660393 99649 16498 43305 58937 701105 2027 660393 99713 16498 42439 58088 702017 2028 660393 99776 16498 41590 57256 702912 2029 660393 99837 16498 40758 56441 703788


Pag. 197

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Curbele clasate ale sarcinii termice la limita sursei, pentru anul 2009 şi anul 2029, determinate pe baza curbei clasate a temperaturilor exterioare în perioada 1989-2008, sunt prezentate în figura următoare.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000

Durata [h/an]

Ene

rgia

term

ica

la li

mita

CE

T [G

cal/h

]

2029 2009

Figura 3.4 - 3 Curbele clasate ale sarcinii termice la limita centralei, anii 2009 şi 2029

EvoluŃia sarcinii termice la limita centralei a fost determinată în baza aceleiaşi metodologii utilizate pentru calculul evoluŃiei consumului anual, şi anume:

• pentru componenta de încălzire: s-a Ńinut seama de programul de reabilitare termică a clădirilor, consumatorii noi în perioada 2009-2029, efectele schimbărilor climatice;

• pentru componenta de apă caldă de consum: s-a Ńinut seama de consumatorii noi în perioada 2009-2029 şi de evoluŃia surselor geotermale.

EvoluŃia sarcinii termice orare necesare a fi asigurată din centrală în perioada 2009-2029 este prezentată în tabelul următor.

Tabelul 3.4 - 4 Evolu Ńia sarcinii termice din central ă în perioada 2009-2029

Încălzire Apă cald ă de

consum (mediu)

Total Apa cald ă de

consum (mediu vara)

Anul

Gcal/h Gcal/h Gcal/h Gcal/h 2009 318,7 24,1 342,7 26,5 2029 254,6 15,1 269,6 16,6


Pag. 198

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Dimensionarea sursei se va realiza în baza sarcinii termice care trebuie asigurate începând cu anul finalizării investiŃiei în sursă, corelat şi cu evoluŃia sarcinii termice în anii următori.

Valoarea sarcinii termice aferente apei calde de consum este utilizată pentru dimensionarea capacităŃii de bază.

3.5 Concluzii

Din analiza evoluŃiei socio-economice se constată că în municipiul Oradea situaŃia este stabilă.

Pentru evitarea supradimensionării capacităŃii de producere s-a considerat o temperatură minimă exterioară de cca -120C, deoarece s-a constatat, din înregistrările orare ale companiei, că temperaturi sub această valoare se înregistrează pe durate mici, în general neconsecutive.

Cu toate că necesarul de energie la consumator va creşte cu cca 8%, ca urmare a creşterii numărului de consumatori, producŃia anuală din sursă va scădea cu cca 24%. Această reducere se datorează în principal lucrărilor de reabilitare a reŃelelor de transport şi distribuŃie (cca 18%), un procent de cca 6% fiind datorat extinderii producŃiei de energie termică din surse geotermale.


Pag. 199

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

4 OBIECTIVE NAłIONALE


Sectorul energetic trebuie să facă faŃă principalelor provocări care se manifestă la nivel intern şi global: securitatea alimentării cu energie, creşterea competitivităŃii economice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Pentru a face faŃă acestor provocări, au fost elaborate strategii, planuri şi programe naŃionale.

Capitolele 4.2 – 4.5 prezintă o scurtă descriere a strategiilor, planurilor şi programelor realizate atât la nivel naŃional cât şi regional şi prezintă obiective specifice ce trebuie atinse de municipiul Oradea, pentru reabilitarea sistemului de termoficare.

4.2 Obiective na Ńionale pentru sistemele de înc ălzire centralizate cu privire la protec Ńia mediului

În cadrul Tratatului de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanŃi în aer proveniŃi din InstalaŃiile Mari de Ardere, care este anexă a Documentului de PoziŃie Complementar pentru Capitolul 22 – Mediu.

România a obŃinut perioade de tranziŃie eşalonate până în 2013, pe categorii de poluanŃi emişi în atmosferă - dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, respectiv 2017 pentru reducerea suplimentară a emisiilor de oxizi de azot, pentru anumite instalaŃii care intră sub incidenŃa Directivei 2001/80/CE privind reducerea anumitor poluanŃi provenind de la IMA.

Perioadele de tranziŃie pentru fiecare categorie de poluant şi pentru fiecare IMA sunt cuprinse în HG 322/2005 care modifică şi completează HG 541/2003 (privind stabilirea unor măsuri privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere, cu modificările şi completările ulterioare).

Perioadele de tranziŃie obŃinute evidenŃiază, pe de o parte, faptul că IMA cu perioade de tranziŃie au un efect semnificativ asupra calităŃii aerului, fiind necesară implementarea de măsuri de reducere a emisiilor poluante, iar pe de altă parte, că nivelul investiŃiilor necesare este dificil a fi suportat de beneficiar.

Termenele pentru conformarea instalaŃiilor mari de ardere şi valorile limită de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, sunt prezentate în Anexa E, în vreme ce perioadele de tranziŃie pentru depozitele de zgură şi cenuşă ale sistemelor de termoficare, care nu se conformează Directivei privind depozitarea deşeurilor, sunt incluse în Anexa F.

Programul Opera Ńional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007 - 2013 şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene.

Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a standardelor de viaŃă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de


Pag. 200

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Programul acoperă perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligaŃiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunităŃi de investiŃii în toate regiunile Ńării.

Unul dintre obiectivele specifice POS Mediu este „Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităŃi pâna în 2015”. În vederea atingerii acestor obiective, s-a identificat Axa Prioritară 3 „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea Ńintelor de eficienŃă energetică în localităŃile cele mai afectate de poluare”.

Obiective specifice ale POS Mediu Axa Prioritară 3:

• Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanŃi proveniŃi de la sistemele de încălzire urbană în localităŃile cele mai afectate de poluare;

• Ameliorarea nivelului minim de concentraŃie a poluanŃilor în localităŃile vizate;

• ÎmbunătăŃirea sănătăŃii populaŃiei în localităŃile afectate.

Domeniul major de intervenŃie este - Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinŃi (hot-spot).

OperaŃiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenŃie vor finanŃa următoarele activităŃi:

• Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi;

• Reabilitarea boilerelor şi a turbinelor;

• Introducerea unui sistem îmbunătăŃit de contorizare;

• Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme;

• Reabilitarea reŃelelor de distribuŃie a apei calde şi a căldurii (inclusiv reproiectarea reŃelelor dacă acest lucru este justificat din motive de cost –eficienŃă);

• AsistenŃă tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opŃiuni, managementul, supervizarea lucrărilor şi publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a publicului.

Indicatori de program utilizaŃi pentru acest domeniu de intervenŃie sunt prezentaŃi în continuare


Pag. 201

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabel 4.2 - 1 Indicatori de program ai POS Mediu - Axa Prioritar ă 3

Valoarea de bază

Anul de baz ă (referin Ńă)

łinta (2015)

Indicatori de realizare imediată (Output) Sisteme de încălzire centrală reabilitate (număr) 0 2006 8 Studii de opŃiuni elaborate (număr) 0 2006 15 Indicatori de rezultat (Result) LocalităŃi în care calitatea aerului este îmbunătăŃită ca urmare a sistemelor de încălzire reabilitate (număr)

0 2006 8

Reducerea emisiilor de SO2 provenite de la sistemele de încălzire urbană, ca urmare a intervenŃiilor în cadrul POS Mediu (Tone)

80.000 2003 15.000

Reducerea emisiilor de NOx provenite de la sistemele de încălzire urbană, ca urmare a intervenŃiilor în cadrul POS Mediu (Tone)

7000 2003 4000

Odată cu intrarea României în UE, a devenit obligatorie participarea la schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cunoscută prin abrevierea EU-ETS (European Union – Emission Trading Scheme).

Scopul EU ETS reprezintă promovarea unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către agenŃii economici cu activităŃi care generează astfel de emisii, în aşa fel încât îndeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto să fie mai puŃin costisitoare. Directiva 2003/87/CE se referã la înfiinŃarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (emisiile de dioxid de carbon).

Plan NaŃional de Alocare (PNA) pentru participarea la EU-ETS în perioada 2007 şi 2008-2012, determină cantitatea totală de emisii de CO2 pe care Statele Membre le acordă companiilor lor, care pot fi cumpărate sau vândute de către aceste companii. România a elaborat un PNA pentru ultimul an al Fazei I (2007) şi pentru Faza II (2008÷2012) şi a fost transmis către CE. Unul din sectoarele incluse în PNA, pentru care s-a realizat alocarea este sectorul energetic, care include instalaŃiile de ardere cu puterea termicã 20 MWt.

Cadrul legal al implementării EU-ETS în România este stipulat în cadrul H.G. nr. 780/2006 privind înfiinŃarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât şi Directiva 2004/101/CE. Această hotărâre de Guvern stabileşte cadrul legal pentru funcŃionarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în România.

Plafoanele anuale de emisie propuse pentru perioada 2007 – 2016 sunt incluse în Anexa G.

Conform evaluării investiŃiei necesare, pentru a se conforma cu aquis-ul UE relevant în sectorul de mediu până în 2018, sunt necesare aproximativ 29 miliarde Euro. Bugetul total al POS Mediu este de aproximativ 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezintă finanŃare nerambursabilă a Uniunii Europene şi peste 1 miliard Euro reprezintă contribuŃia naŃională, ceea ce reprezintă cu mult sub suma necesară estimată pentru această perioadă.


Pag. 202

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

4.3 Complementaritatea cu strategiile şi planurile na Ńionale, regionale şi alte documente relevante

Obiectivele Master Planului sunt complementare obiectivelor strategiilor şi planurilor naŃionale şi regionale, fapt demonstrat prin evidenŃierea în continuare a obiectivelor celor mai importante astfel de documente.

Strategia Energetic ă pentru România în perioada 2007-2020, aprobată de H.G. 1069/2007 are ca obiectiv general satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preŃ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaŃă şi unui standard de viaŃă civilizat, în condiŃii de calitate, siguranŃă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Dintre obiectivele strategice ale acestui act, care sunt relevante pentru dezvoltarea Master Planului, amintim:

• SiguranŃă energetică

- Creşterea siguranŃei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea dependenŃei de resursele energetice de import;

• Dezvoltare durabilă

- Creşterea eficienŃei energetice;

- Promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

- Promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale cu cogenerare, în special în instalaŃii de cogenerare de înaltă eficienŃă;

- Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;

- Utilizarea raŃională şi eficientă a resurselor energetice primare.

Strategia National ă pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2 013-2020-2030, aprobată de Guvern 12 noiembrie 2008, prevede următoarele obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung:

• Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României, ca Stat Membru al UE;

• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al Ńărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile;

• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al Ńărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Aceste obiective stau şi la baza dezvoltării Master Planului.

Strategia na Ńional ă privind alimentarea cu energie termic ă a localit ăŃilor prin sisteme de producere şi distribu Ńie centralizate , aprobată de H.G. 882/2004, defineşte obiectivele, identifică soluŃiile şi stabileşte politicile apte să asigure atingerea scopului fundamental: crearea


Pag. 203

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

acelor condiŃii prin care fiecărui cetăŃean să-i fie asigurat accesul, într-o manieră performantă şi nediscriminatorie, la o formă de alimentare cu energie termică pentru încălzirea locuinŃei şi pentru prepararea apei calde de consum.

Conform acestei strategii, serviciile publice de încălzire urbană în sistem centralizat trebuie menŃinute şi dezvoltate întrucât, în condiŃiile specifice României şi ale tehnologiilor actuale, acestea pot asigura alimentarea cu energie termică pentru sectorul rezidenŃial în condiŃii de siguranŃă, eficienŃă energetică şi performanŃă economică ridicată, având totodată un impact pozitiv asupra protecŃiei şi conservării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor poluante.

Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studiile realizate la nivel naŃional şi internaŃional au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienŃei energetice şi al protecŃiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase.

Dintre obiectivele strategice relevante pentru dezvoltarea Master Planului, amintim:

• siguranŃa alimentării cu energie termică a localităŃilor;

• generalizarea producerii energiei termice în cogenerare cu energia electrică în toate situaŃiile raŃional posibile, în conformitate cu Directiva 2004/8/CE a Parlamentului european şi a Consiliului privind promovarea cogenerării pe baza cererii de căldură utilă pe piaŃa internă;

• implementarea Directivei UE 93/76/EEC privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătăŃirea eficienŃei energetice şi a Directivei 2001/80/EC privind reducerea emisiilor la coş; producerea şi distribuŃia competitivă a energiei termice, la preŃuri accesibile utilizatorilor;

• creşterea eficienŃei energetice a sistemelor şi promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;

• respectarea prevederilor directivelor Uniunii Europene privind calitatea serviciile de încălzire urbană şi protecŃia mediului.

DirecŃiile de acŃiune relevante prevăzute în strategie sunt următoarele:

• scăderea costurilor de producŃie prin modernizarea sistemelor de producere şi distribuŃie a energiei termice şi reducerea pierderilor;

• încurajarea investiŃiilor pentru reabilitarea SCIU pentru creşterea eficienŃei energetice, reducerea corespunzătoare a consumurilor de resurse primare şi diminuarea emisiilor poluante în atmosferă;

• orientarea investiŃiilor pentru producerea energiei termice prin soluŃii de cogenerare, în conformitate cu directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerării pe baza cererii interne de căldură;

• modernizarea capacităŃilor existente sau înlocuirea lor şi corelarea acestora cu necesarul de energie termică al localităŃilor;


Pag. 204

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi, acolo unde este posibil, cu gaze naturale;

• diversificarea resurselor energetice primare utilizate pentru producerea energiei termice şi promovarea soluŃiilor optime sub raport cost/calitate;

• stimularea reabilitării termice a clădirilor prin facilităŃi fiscale şi simplificarea procedurilor de acces a proprietarilor la fondurile destinate reabilitării termice a imobilelor în vederea reducerii pierderilor de căldură şi a necesarului termic printr-un pachet de reglementări tehnice şi economice coerent.

Strategia na Ńional ă pentru utilizarea resurselor energetice regenerabi le, aprobată de H.G. 1535/2003 oferă cadrul corespunzător pentru adoptarea unor decizii privind alternativele energetice şi conformarea cu acquis-ul comunitar în domeniu.

Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie constau în:

• integrarea surselor regenerabile de energie în structura sistemului energetic naŃional;

• diminuarea barierelor tehnico-funcŃionale şi psiho-sociale în procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost şi de eficienŃă economică;

• promovarea investiŃiilor private şi crearea condiŃiilor pentru facilitarea accesului capitalului străin pe piaŃa surselor regenerabile de energie;

• asigurarea independenŃei consumului de energie al economiei naŃionale;

• asigurarea, după caz, a alimentării cu energie a comunitatilor izolate prin valorificarea potenŃialului surselor regenerabile locale;

• crearea condiŃiilor de participare a României la piaŃa europeană de "Certificate verzi" pentru energie din surse regenerabile.

Programul na Ńional de termoficare 2006-2009, calitate şi eficien Ńă actualizat prin Programul na Ńional de termoficare 2006-2015, c ăldur ă şi confort aprobat prin Hotărâre de Guvern nr. 381/2008.

Programul “Termoficare 2006÷2015 căldură şi confort” cuprinde două componente şi anume:

• reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică;

• reabilitarea termică a clădirilor.

Strategia na Ńional ă pentru eficien Ńă energetic ă, aprobată prin H.G. 163/2004 şi primul Plan naŃional de acŃiune pentru eficienŃă energetică 2007-2010 reprezintă cadrul legal pentru dispoziŃii de promovare a eficienŃei energetice în concordanŃă cu cerinŃele UE.

Principalul scop al prezentei Strategii este identificarea posibilităŃilor şi mijloacelor de creştere a eficienŃei energetice pe întregul lanŃ energetic, prin implementarea unor programe adecvate.

Planul naŃional de acŃiune pentru eficienŃă energetică stabileşte Ńinta intermediară stabilită pentru România pentru anul 2010 care este de 940 mii tep, ceea ce corespunde unui procent


Pag. 205

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

de 4,5 % din media anilor 2001-2005 precum şi o normă finală de 1.876 mii tep (reprezentând 9% din consumul mediu în perioada 2001-2005) până la sfârşitul anului 2016.

Strategia Na Ńional ă pentru Protec Ńia Atmosferei , elaborată în octombrie 2004 cu sprijin PHARE, are următoarele obiective principale:

• ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului ambiental în zonele în care aceasta nu se conformează cu limitele stabilite în normele legale în vigoare;

• Îndeplinirea tuturor obligaŃiilor asumate prin acordurile internaŃionale şi tratatele la care România este parte, şi anume:

- reducerea emisiilor totale de poluanŃi reglementaŃi;

- realizarea inventarelor emisiilor de poluanŃi atmosferici;

- implementarea valorilor limită a concentraŃiilor de poluanŃi din aerul ambiental şi a valorilor Ńintă;

- implementarea valorilor limită ale emisiilor provenite de la sursele staŃionare şi mobile;

- limitarea conŃinutului anumitor substanŃe în anumite produse;

- elaborarea planurilor/programelor de acŃiune în cazul în care se depăşesc valorile limită stabilite.

Planul na Ńional de dezvoltare 2007-2013 , aprobat de H.G. nr. 1115/2004, reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală care orientează şi stimulează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu principiile Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare faŃă de Uniunea Europeană. În cadrul PND au fost stabilite şase priorităŃi naŃionale de dezvoltare care au fost preluate la nivelul CSNR în definirea programelor operaŃionale. Structura de finanŃare cuprinde fonduri comunitare - 43%, surse publice naŃionale - 48% şi surse private (cofinanŃări private aferente fondurilor comunitare) - 9%.

Dintre cele şase priorităŃi naŃionale de dezvoltare stabilite, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi subdomenii prioritare, amintim:

• protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului;

• diminuarea disparităŃilor de dezvoltare între regiunile Ńării.

Proiectele de investiŃii implementate sub Axa Prioritar ă 3 POS Mediu vor conduce, pe lângă reducerea poluării aerului, şi la alte îmbunătăŃiri ale mediului atât în sectorul deşeurilor cât şi al apei, având astfel un impact pozitiv asupra realizării altor obiective prezentate în următoarele axe prioritare:

• POS Mediu Axa Prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. Reabilitarea/închiderea depozitelor de zgură şi cenuşă vor conduce la îmbunătăŃirea calităŃii apei subterane prin reducerea infiltrării apelor poluate.


Pag. 206

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• POS Mediu Axa Prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”. Închiderea depozitelor de zgură şi cenuşă va contribui la realizarea obiectivelor globale ale Axei Prioritare 2 - reducerea numărului de depozite neconforme.

InvestiŃiile prevăzute vor contribui şi la realizarea altor obiective fixate în programe operaŃionale precum:

• Programul OperaŃional Creşterea CompetitivităŃii Economice (POS - CCE) - Axa Prioritară 4 „Creşterea eficienŃei energetice şi a siguranŃei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice”. InvestiŃiile în măsuri de eficientizare energetică vor conduce la reducerea consumului de combustibil şi la reducerea emisiilor poluante, contribuind astfel la reducerea impactului asupra schimbărilor climatice. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie "verde" este una din obiectivele specifice ale Axei Prioritare 4.

• Programul OperaŃional Regional (POR) Axa Prioritară 1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenŃiali poli de creştere”, are ca obiectiv creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.

Planul de Dezvoltare Regional ă (PDR) 2007-2013 pentru Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest , reprezintă instrumentul prin care Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest îşi promovează priorităŃile şi interesele socio-economice.

Elaborarea unui Plan de Dezvoltare Regională a fost activată în 2002 prin HG 1323/11.2002 prin care se prevede înfiinŃarea unui Comitet Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională precum şi cadrul elaborării acestui document.

Obiectivul general al Planului de Dezvoltare Regional pentru regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este acela de a creşte economia regională prin dezvoltare policentrică şi specializare funcŃională pentru diminuarea disparităŃilor intra- şi inter-regionale, la nivel economic, social şi de mediu şi creşterea standardului de viaŃă regional.

Obiectivele specifice prevăzute în planul de dezvoltare regional sunt următoarele:

• creşterea atractivităŃii regiunii prin îmbunătăŃirea competitivităŃii activităŃilor economice prioritare şi stimularea activităŃilor inovatoare în scopul obŃinerii unor produse cu valoare adăugată ridicată

• creşterea accesibilităŃii regiunii prin îmbunătăŃirea infrastructurilor regionale, ca suport pentru susŃinerea activităŃilor economice şi sociale din polii de dezvoltare ai regiunii.

• dezvoltarea resurselor umane pentru creşterea gradului de ocupare pe piaŃa muncii, prin modernizarea învăŃământului, dezvoltarea de abilităŃi antreprenoriale şi promovarea educaŃiei adulŃilor şi a formării continue.


Pag. 207

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• promovarea dezvoltării durabile şi diversificarea activităŃilor din mediul rural.

• asistenŃă tehnică.

Planul Regional de Gestionare a De şeurilor pentru Regiunea 6 Nord-Vest respectă reglementările Planului Integrat de Gestionare a deşeurilor în România şi în Uniunea Europeană. Planul urmează îndeaproape cerinŃele impuse de Acquis privind mediul înconjurator care cuprinde o serie de Directive care servesc drept baza pentru gestionarea deşeurilor în întreaga Uniune Europeană.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 6 Nord-Vest a fost elaborat pentru a implementa un sistem de gestionare a deşeurilor şi pentru a monitoriza progresul acestuia. Planul va susŃine introducerea soluŃiilor eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a soluŃiona aspectele legate de gestionarea deşeurilor şi va introduce un sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Planul va fi ulterior extins la nivel judeŃean şi va fi conform cu reglementările Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor.

4.4 łinte municipale în sectorul sistemului de termofica re

łintele municipale în sectorul sistemului de termoficare sunt corelate cu obiectivele naŃionale pentru sectoarele energie şi protecŃia mediului.

Se definesc 3 categorii de Ńinte municipale:

• Ńinte privind protecŃia mediului;

• Ńinte privind eficienŃa energetică şi creşterea ponderii surselor regenerabile;

• Ńinte privind alimentarea cu energie termică.

łinte privind protec Ńia mediului

Conformarea cu VLE

Se remarcă faptul că municipalitatea este preocupată de protecŃia mediului, corelat şi cu efectul economic privind preŃul energiei termice. Astfel, cazanele de abur C1, C2 şi C3 cu funcŃionare actuală pe gaze naturale au fost iniŃial cazane pe cărbune. Trecerea acestora pe gaze naturale (deci schimbarea combustibilului cu unul mai curat) a fost efectuată recent, cu dublu scop: impactul redus asupra mediului şi reducerea preŃului căldurii pentru populaŃie.

łintele pentru protecŃia mediului se constituie în principal în respectarea termenelor angajate pentru conformarea echipamentelor existente.

În conformitate cu legislaŃia în vigoare şi cu condiŃiile prevăzute în AIM nr. 31 NV 6-23.11.2006, revizuită în 04.08.2008, perioadele de tranziŃie pentru conformarea cu VLE stabilite pentru SO2, NOx şi PM sunt următoarele:


Pag. 208

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabelul nr.4.4 – 1 Termene de conformare* pentru SC Electrocentrale SA Oradea

IMA Putere termic ă

(MW) Poluant Termen conformare

IMA 1 – func Ńionare pe gaze naturale Cazan de abur C3 NOx 31.12.2010 IMA 2 – func Ńionare pe lignit

SO2 31.12.2011 NOx 31.12.2014 Cazan de abur C4

pulberi 31.12.2011 SO2 31.12.2012 NOx 31.12.2015 Cazan de abur C5


pulberi 31.12.2013 *) Termenele de conformare din tabel sunt cele prevăzute în AIM, fiind mai conservative şi implicând sistarea funcŃionării în cazul nerespectării termenului.

Plafoane anuale stabilite prin PNRG

În conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor de poluanŃi emişi în aer şi proveniŃi de la instalaŃiile mari de ardere, plafoanele de emisie permise, aferente perioadei 2007 ÷ 2016, stabilite prin Program NaŃional de Reducere Progresivă a emisiilor anuale de bioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaŃiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 833/2005, sunt prezentate pentru SC Electrocentrale Oradea SA în tabelul următor.

Tabelul nr.4.4 - 2 Plafoanele anuale de emisie

IMA 1 IMA 2 Anul


2009 0 680 0 16900 1010 1700

2010 0 510 0 16900 1010 1700

2011 0 510 0 11605 1010 1700

2012 0 510 0 6310 1010 710

2013 0 510 0 1015 1010 215

2014 - - - - 785 -

2015 - - - - 560 -

2016 - - - - 560 -


Pag. 209

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Emisii CO2

Certificatele de emisii de CO2 alocate gratuit pentru SC Electrocentrale SA Oradea, prin Planul NaŃional de Alocare, pentru perioada 2008-2012 sunt de 5459362 certificate (1 certificat = dreptul de a emite 1 tonă CO2). Emisiile verificate pentru anul 2008 au fost 995313 tCO2. Deoarece SC Electricentrale SA Oradea a vândut un număr de 500000 certificate, mai poate emite în perioada 2009-2012 o cantitate de 3964049 tCO2. Pentru ceea ce va emite peste această cantitate va trebui să cumpere certificate.

Este prevăzută, conform Ńintei naŃionale derivată din Ńinta UE, reducerea cu 21%, comparativ cu anul 2005, a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele sub incidenŃa ETS.

Depozit zgură şi cenuşă

Termenele de conformare, în baza HG 349/2005, care transpune Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, şi a AutorizaŃiei Integrate de Mediu în vigoare, sunt următoarele:

• Sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii şi cenuşii – 31.12.2013

• Începerea lucrărilor de închidere a depozitului – 30.04.2015

łinte privind eficien Ńa energetic ă şi creşterea ponderii surselor regenerabile

łintele naŃionale privind creşterea eficienŃei energetice şi creşterea ponderii surselor regenerabile, care derivă din Ńintele UE, trebuie aplicate şi la nivel regional şi local. Ca urmare, aceste Ńinte sunt următoarele:

• reducere cu 20%, comparativ cu 1990, în consumul de energie primară, până în 2020, ceea ce înseamnă creşterea eficienŃei energetice;

• creşterea la 24% a ponderii surselor regenerabile în consumul total final de energie, până în 2020;

• reducerea la 15% a pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie.

łinte privind alimentarea cu energie termic ă

łintele municipale privind alimentarea cu energie termică sunt următoarele:

• reabilitarea sursei de producere;

• reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie;

• reabilitarea termică a clădirilor;

• creşterea ponderii surselor regenerabile.


Pag. 210

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

4.5 Analiza strategiei municipale privind sistemul de termoficare şi a Planului de ac Ńiuni

Strategia de alimentare cu căldură a municipiului Oradea – judeŃul Bihor a fost realizată în anul 2007. Strategia cuprinde următoarele:

• situaŃia actuală a sistemului existent de alimentare centralizată cu căldură;

• analiza potenŃialului de dezvoltare economică a regiunii;

• analiza de piaŃă a resurselor energetice accesibile pe termen mediu şi lung;

• studiu de piaŃă locală de energie termică pe termen mediu şi lung;

• legislaŃia în domeniu;

• identificarea soluŃiilor optime de asigurare a încălzirii în municipiul Oradea;

• evaluarea efortului investiŃional;

• identificarea surselor posibile de finanŃare;

• analiza tehnico-economică comparativa a soluŃiilor propuse.

Elaborarea strategiei a avut drept obiective creşterea eficienŃei energetice, reducerea poluării mediului şi obŃinerea unui preŃ al energiei termice suportabil pentru populaŃie.

În cadrul strategiei au fost analizate 3 soluŃii de alimentare cu căldură a municipiului Oradea, şi anume:

• SoluŃia 1 – alimentare centralizată. Este bazată pe menŃinerea actualului sistem de furnizare energie termică CET Oradea I existentă, cu reabilitarea instalaŃiilor de producere a energiei termice. Varianta se bazeaza pe mentinerea si extinderea producerii energiei termice in cogenerare, odata cu producerea de energie electrica. Pentru transport si distributie energie termica vor fi utilizate sistemele actuale, in conditiile in care ele trebuie redimensionate si reabilitate pentru reducerea pierderilor de operare. In paralel cu acest sistem, va continua sa functioneze producerea si distributia energiei termice avind ca sursa energia geotermala, completata cu utilizarea gazului metan pentru acoperirea varfurilor.

• SoluŃia 2 – alimentare centralizată. Este bazata pe existenta a trei surse energetice concurente pentru producerea energiei termice pe raza municipiului Oradea.

Prima componenta este actualul sistem de producere si furnizare energie termica din CET Oradea I si sistemele de transport si distributie energie termica existente. Sistemul centralizat va trebui sa fie restrins ca arie acoperita de distributie si ca numar de clienti. Sistemul va mentine si extinde producerea energiei termice in cogenerare, odata cu producerea de energie electrica. Sistemul va fi redimensionat si reabilitat in toate componentele majore. A doua componenta este producerea si distributia energiei termice avind ca sursa energia geotermala, completata cu utilizarea gazului metan pentru acoperirea varfurilor de sarcina. Fata de situatia actuala, ponderea energiei geotermale va creste.


Pag. 211

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

A treia componenta este construirea in regim privat de capacitati de producere energie termica la nivel de cvartal, imobil sau apartament functionind pe gaze naturale. Aceasta componenta este bazata pe extinderea retelelor de distributie a gazelor naturale in perimetrul municipiului Oradea.

• SoluŃia 3 – alimentare descentralizată

Prin aceasta solutie se renunta la sistemul centralizat de producere energie termica intr-o singura sursa majora. Activitatea in CET Oradea urmeaza sa fie sistata iar in locul acestei surse urmeaza sa fie construite centrale termice de cvartal. Acestea vor fi construite prin transformarea unor puncte termice in centrale termice alimentate din reteaua de de gaze naturale. Pentru transportul energiei termice (de la CT la PT invecinate) va fi utilizata pe cat posibil reteaua de transport existenta, redimensionata si reabilitata. Pentru distributie vor fi utilizate PT si retelele de distributie existente, redimensionate si reabilitate. Si la aceasta solutie se extinde producerea si distributia energiei termice avind ca sursa energia geotermala, completata cu utilizarea gazului metan pentru acoperirea varfurilor. Fata de situatia actuala, ponderea energiei geotermale va creste.

Solutia necesita si construirea de capacitati de producere energie termica la nivel de cvartal, imobil sau apartament functionind pe gaze naturale.

În soluŃiile 1 şi 2, pentru sursa CET Oradea s-au considerat următoarele:

• menŃinerea în funcŃiune a cazanelor pe lignit doar până la expirararea termenului de conformare;

• menŃinerea în funcŃiune, pe perioada analizată, a cazanelor de abur pe gaze naturale, cu reabilitarea acestora şi prevderea echipamentelor pentru protecŃia mediului;

• echiparea centralei cu un ciclu combinat abur-gaze, dimensionat pentru necesarul de energie termică vara.

Din analiza comparativă efectuată a rezultat ca optimă SoluŃia 1, cu menŃinerea şi extinderea producerii energiei termice în cogenerare în CET Oradea I.

Strategia a fost aprobată în Consiliul local prin Hotărârea 572/2008, cu următoarele modificări:

• Ciclul combinat va fi înlocuit cu un bloc enegetic nou, care va produce energie electrică si termică în cogenerare, format dintr-un cazan dublu-corp, cu supraîncălzire intermediară, cu funcŃionare pe lignit, prevăzut cu instalatie de desulfurare si o turbină cu abur de cca 50 MW, măsură luată ca urmare a creşterii preŃului gazelor naturale;

• SoluŃiile se vor completa cu utilizarea energiei înglobate în deşeurile municipale într-un grup de cogenerare.

Strategia elaborată şi aprobată corespunde obiectivelor naŃionale privind protecŃia mediului.


Pag. 212

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

4.6 Concluzii

Alimentarea cu energie termica a consumatorilor urbani, în conditii de eficinta tehnico – economica ridicata si cu respectarea stricta a tuturor restrictiilor de mediu impuse de legislatia interna si internationala în vigoare, reprezinta una din cele mai importante probleme cu care se confrunta autoritatile locale din Romania.

Încălzirea prin sisteme centralizate a devenit o problemă critică în România din cauza uzurii fizice şi morale a capacităŃilor existente, lipsa resurselor financiare pentru întreŃinere, reabilitare şi modernizare, pierderile mari în transport şi distribuŃie, izolarea termică necorespunzătoare a fondului locativ existent. Acest fapt s-a concretizat în costuri mari de producŃie şi distribuŃie, continua scădere a calităŃii serviciilor şi creşterea valorii facturii energetice.

Asigurarea confortului termic în locuintele cetatenilor prin furnizarea energiei termice de calitate corespunzatoare si la preturi suportabile constituie obiective de baza în activitatea autoritatilor locale.

Principalele obiective ale sectorului de alimentare centralizată cu energie termică sunt sintetizate în tabelul următor.

Tabelul nr.4.6 – 1 Sinteza obiectivelor sectorului de alimentare centralizat ă cu energie termic ă

Obiectiv general Obiective specifice Măsuri Rezultate

ProtecŃia mediului şi îmbunătăŃirea sănătăŃii populaŃiei

Reducerea poluării şi reducerea efectelor schimbărilor climatice. Managementul deşeurilor.

Reducerea emisiilor de SO2, NOx , pulberi . Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Conformarea depozitului de zgură şi cenuşă.

Competitivitate Creşterea eficienŃei energetice şi a ponderii surselor regenerabile

Reducerea consumului de energie primară. Creşterea ponderii surselor regenerabile. Reducerea pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie

ConvergenŃa (Reducerea diferenŃelor socio-economice între România şi Statele Membre)

Dezvoltare durabilă îmbunătăŃirea alimentării cu energie termică

Reabilitarea sursei de producere. Reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie. Reabilitarea termică a clădirilor. Creşterea ponderii surselor regenerabile


Pag. 213

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5 ANALIZA OP łIUNILOR


Scopul elaborării Master Planului este de a identifica şi prioritiza necesităŃile investiŃionale, astfel încât să respecte – la cel mai mic cost – conformarea cu Directivele CE din sectorul de mediu, luând în considerare suportabilitatea investiŃiilor de către populaŃie şi capacitatea locală de implementare a proiectului

InvestiŃiile care se vor realiza trebuie să conducă la protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a standardelor de viaŃă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Aceasta trebuie să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

OpŃiunile care vor fi analizate în acest capitol sunt definite pentru întregul sistem de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Oradea. Se iau în considerare şi următoarele elemente: conformarea la mediu a depozitului existent de zgură şi cenuşă, posibilităŃile de utilizare a energiei înglobate în deşeurile menajere municipale, evoluŃia surselor geotermale.

Analiza opŃiunilor prezintă modul de definire a opŃiunilor pentru întregul sistem de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Oradea precum şi compararea tehnică, economică şi din punct de vedere a impactului asupra mediului a acestora, în scopul selectării opŃiunii optime de dezvoltare.

Sunt luate în considerare cerinŃele CE privind protecŃia mediului precum şi prevederile din Documentul de ReferinŃă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru instalaŃiile mari de ardere – BREF-BAT IMA 2006.

5.2 OpŃiuni analizate

5.2.1 Metodologie şi ipoteze de lucru

Principiul de bază considerat la definirea opŃiunilor este îmbunătăŃirea factorilor de mediu.

Pornind de la acest considerent, obiectivul analizei din acest capitol este constituit de minimizarea costului de producere a energiei termice, cu respectarea cerinŃelor privind protecŃia mediului şi totodată cu asigurarea calităŃii şi fiabilităŃii alimentării cu energie termică.

OpŃiunile care vor fi analizate sunt definite pentru întregul sistem de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Oradea: sursă (în sursă există numai InstalaŃii Mari de Ardere), sistemul de transport şi distribuŃie, depozitul de zgură şi cenuşă (pentru care este necesară conformarea la mediu).

Se iau în considerare şi posibilităŃile de utilizare a energiei înglobate în deşeurile menajere municipale precum şi evoluŃia surselor geotermale.

OpŃiunile sunt fundamentate pe date de funcŃionare (înregistrări orare) realizate în ultimii ani, cu luarea în considerare a reducerii pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie.


Pag. 214

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Sunt definite opŃiuni comparative, în sistem de alimentare centralizată şi descentralizată, care sunt adaptate municipiului Oradea pornind de la particularităŃile acestuia.

Astfel, s-a luat în considerare faptul că sistemul de alimentare centralizată din municipiul Oradea este un sistem viu, caracterizat de stabilitate. Aşa cum s-a arătat în Cap.2, fenomenul debranşărilor a fost nesemnificativ în municipiul Oradea, iar debranşările efectuate au fost contrabalansate de conectarea de noi consumatori şi de reconectări.

Un prim pas în definirea opŃiunilor a fost acela de a încerca valorificarea structurii existente, prin prevederea de reabilitări şi de echipamente de mediu. Astfel, la capacităŃile existente în sistemul centralizat actual este necesară creşterea eficienŃei şi reducerea poluării, asigurând durata de viaŃă.

Definirea opŃiunii descentralizate a ponit de la existenŃa infrastructurii dezvoltate de-a lungul timpului pentru sistemul centralizat, având în vedere necesitatea de a nu afecta populaŃia din municipiu prin lucrările de reconfigurare a sistemului. Ca urmare, opŃiunea descentralizată este concepută astfel încât să conducă la efecte pozitive asupra mediului şi efecte minime (investiŃii, durată de realizare) cu impact direct asupra stării de bine a populaŃiei. Aceasta deoarece lucrările majore de reconfigurare a sistemului într-un oraş de nivelul municipiului Oradea ar însemna concentrarea unor forŃe uriaşe.

La definirea opŃiunilor se iau în considerare următoarele elemente de bază:

• Conformarea cu cerinŃele privind protecŃia mediului, atât prin îndeplinirea obligaŃiilor de conformare asumate (prevederea de tehnologii pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx, pulberi, cât şi prin reducerea poluării mediului prin utilizarea unor tehnologii moderne şi eficiente de producere a energiei;

• Conformarea cu cerinŃele BREF-BAT şi cu prevederile legislaŃiei UE şi naŃionale privind domeniul energetic şi al protecŃiei mediului. În principiu, acestea se referă la creşterea eficienŃei energetice, în special prin utilizarea cogenerării;

• Disponibilitatea combustibililor;

• Nivelul emisiilor de CO2 şi implicaŃiile schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

• Caracteristicile tehnologiilor

• Alegerea unor tehnologii cu costuri de investiŃii şi costuri de operare suportabile;

• PosibilităŃile de implementare locală;

• Utilizarea surselor regenerabile;

• Capacitatea operatorului de a opera tehnologii complexe.

Aşa cum rezultă din analiza situaŃiei existente prezentate în Cap.2, CET Oradea constituie o centrală în care capacităŃile existente, cu excepŃia cazanului nr.6 pe cărbune, au durata de


Pag. 215

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

viaŃă depăşită cu mult. Pierderile în sistemul de transport şi distribuŃie sunt de asemenea mari, îndeosebi în reŃeaua de distribuŃie.

Un aspect pozitiv este constituit de preocuparea autorităŃilor locale pentru dezvoltarea producerii de energie termică prin utilizarea potenŃialului geotermal existent în municipiu şi prin utilizarea energiei înglobate în deşeurile menajere municipale.

Ca urmare, deoarece nevoia de investiŃii este stringentă pentru întregul sistem, dar îndeosebi pentru sursă, opŃiunile care se analizează includ măsuri pe termen scurt, cum ar fi instalarea de echipamente pentru protecŃia mediului necesare pentru conformare la cerinŃele de mediu şi măsuri pe termen mediu, cum ar fi reabilitarea capacităŃilor existente, instalarea de capacităŃi noi, performante, pe combustibili fosili şi dezvoltarea surselor geotermale şi a surselor pe deşeuri menajere municipale. Reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie este de asemenea o măsură care trebuie realizată, în vederea reducerii pierderilor.

Costurile unitare de investiŃii sunt determinate pe baza a mai multor surse de informaŃii, funcŃie de disponibilitatea acestora. Sunt utilizate şi costuri obŃinute din rularea unor programe specializate (THERMOFLOW – GT PRO, STEAM PRO, PEACE), care sunt comparate cu costuri din alte surse şi din proiecte similare.

Conformarea cu cerin Ńele privind protec Ńia mediului

Termenele de conformare la cerinŃele de mediu, pentru InstalaŃiile Mari de Ardere din CET Oradea, conform HG 322/2005, respectiv AutorizaŃiei Integrate de Mediu revizuite la 04.08.2008, sunt următoarele:

• Conformare cu valorile limită de emisie pentru oxizi de azot:

31.12.2009, pentru IMA1 ( CA2)

31.12.2010, pentru IMA1 ( CA3)

• Conformare cu valorile limită de emisie pentru dioxid de sulf:

31.12.2011, pentru IMA2 (CA 4)

31.12.2012, pentru IMA2 (CA 5)

31.12.2013, pentru IMA2 (CA 6)

• Conformare cu valorile limită de emisie pentru pulberi:

31.12.2011, pentru IMA2 (CA 4)

31.12.2012, pentru IMA2 (CA 5)

31.12.2013, pentru IMA2 (CA 6)

• Conformare cu valorile limită de emisie pentru oxizi de azot pentru IMA cu o putere termică nominală mai mare de 500 MW, care utilizează combustibil solid: 1.01.2016

În ceea ce priveşte depozitul de zgură şi cenuşă, pentru conformarea cu HG 349/2005, sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii şi cenuşii trebuie realizată până


Pag. 216

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

la 31.12.2013 iar începerea lucrărilor de închidere a depozitului trebuie realizată din 30.04.2015.

Documentul de Referin Ńă asupra celor mai bune tehnici disponibile (BAT-BRE F) pentru IMA

Scopul Directivei Consiliului 96/61/EC asupra prevenirii şi controlului integrat al poluări este de a realiza o prevenire şi un control integrat al poluării provenite de la activităŃile listate în Anexa I a Directivei, conducând la un nivel ridicat de protecŃie a mediului, în întregul său.

Termenul de “cele mai bune tehnici disponibile” este definit in articolul 2 (11) al Directivei ca fiind “stadiul cel mai avansat si efectiv de dezvoltare al activităŃilor si a metodelor lor de operare, fapt ce indica adecvarea practica unor tehnici specifice de a oferi, in principiu, bazele pentru valorile limita de emise stabilite pentru a preveni, si acolo unde aceasta nu este posibila, pentru a reduce in general emisiile si impactul asupra mediului, in intregul sau”. Articolul 2(11) detaliază această definiŃie, astfel:

• „tehnicile” reprezintă tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din uz;

• “tehnici disponibile” sunt acelea dezvoltate la o scara care permite implementarea in sectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si avantajele, dacă aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse în interiorul statului membru avut în vedere, cu condiŃia ca ele să fie accesibile într-un mod rezonabil operatorului”.

• “cele mai bune” inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel general inalt de protectie a mediului, in intregul său.

Conform articolului 9(4) al Directivei, valorile limită de emisii, fara a prejudicia, trebuie sa fie in conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, insa luanduse in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, amplasarea ei geografica si conditiile locale de mediu.

Pentru centralele pe combustibil cărbune, în cadrul Documentului de ReferinŃă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru instalaŃiile mari de ardere – BREF- BAT IMA 2006, sunt prevăzute următoarele măsuri pentru creşterea eficienŃei energetice:

• pentru centrale existente:

- cogenerare;

- schimbarea palelor turbinei;

- sisteme avansate de control a arderii;

- utilizarea căldurii gazului rezidual pentru încălzire locală;

- exces mic de aer;

- micşorarea temperaturii gazelor arse;


Pag. 217

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

- reducerea carbonului nears în cenuşă.

• pentru centrale noi:

- parametri supracritici ai aburului;

- cogenerare;

- dublă reîncălzire;

- încălzire regenerativă a apei de alimentare;


- utilizarea căldurii gazului rezidual pentru încălzire locală;

- exces mic de aer;

- micşorarea temperaturii gazelor arse.

- reducerea carbonului nears în cenuşă:

Pentru centrale pe cărbune (lignit, huilă), arderea pulverizată, arderea în strat fluidizat şi arderea în strat fluidizat sub presiune sunt considerate BAT. De asemenea, şi arderea pe grătar este considerată BAT, dar pentru cazane cu puterea termică < 100 MW.

În principiu, atât pentru cazane noi cât şi pentru reabilitări, sunt conform BAT acele sisteme de ardere care asigură o eficienŃă ridicată şi care include măsuri primare pentru reducerea emisiilor de NOx. Sistemele de automatizare avansate care conduc la reducerea emisiilor sunt de asemenea considerate BAT.

Valorile eficienŃelor nete, pentru tehnologii pe cărbune, conform BREF IMA 2006, sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 5.2 – 1 Eficien Ńa netă pentru centrale pe c ărbune conform BREF IMA 2006

Combustibil Tehnologie Eficienta net ă Centrale noi

Eficienta net ă Centrale existente

Condens Ńie Ardere pulverizata 42.00% ÷ 45% Ardere in strat fluidizat 40.00%

Lignit Ardere in strat fluidizat sub presiune

42.00%

36%-40% sau o creştere de cca 3% (depind de specificul centralei, caracteristicile combustibilului, condiŃiile climatice local)

Cogenerare Lignit Cogenerare 75% - 90% 75% - 90%

Pentru tehnologia ardere pulverizată cu utilizare de combustibil lignit, valorile eficienŃei nete trebuie corectate cu influenŃa instalaŃiei de desulfurare a gazelor de ardere (IDG). Prevederea acestei instalaŃii, necesară din punct de vedere al limitării emisiilor de SO2 , are ca efect un consum suplimentar de energie electrică de 1-3%, ceea ce implică reducerea eficienŃei nete, pentru cele două tipuri de combustibil, cu cca 1% - 1,5%.

Pentru centralele pe combustibil gazos, BREF IMA 2006 prevede următoarele măsuri pentru creşterea eficienŃei:


Pag. 218

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• pentru centrale existente:

- cogenerare;

- preîncălzirea combustibilului cu utilizarea căldurii reziduale;


- preîncălzirea aerului de ardere.

• pentru centrale noi:

- parametri supracritici ai aburului;

- cogenerare;

- preîncălzirea combustibilului cu utilizarea căldurii reziduale;

- dublă reâncălzire;


- preîncălzirea aerului de ardere;

- utilizarea de materiale avansate pentru a obŃine temperaturi de operare înalte.

Pentru centrale pe combustibil gazos, ciclul combinat abur-gaze şi cogenerarea reprezintă cele mai eficiente măsuri de creştere a eficienŃei energetice. Prima opŃiune, conform BAT, este reprezentată de ciclul combinat abur-gaze şi cogenerarea, corelat cu un nivel ridicat al cererii de energie termică.

Sistemele de automatizare avansate care conduc la reducerea emisiilor sunt de asemenea considerate BAT.

Motoarele termice sunt potrivite atât pentru sisteme descentralizate, cât şi pentru sisteme centralizate.

Valorile eficienŃelor nete, pentru tehnologii pe gaze naturale, conform BREF IMA 2006, sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 5.2 – 2 Eficien Ńa netă pentru centrale pe gaze naturale conform BREF IMA 2006

Tehnologie Eficienta electric ă

netă Centrale noi

Eficienta electric ă netă

Centrale existente

Utilizarea combustibilului

Ciclu simplu cu turbine cu gaze 36% - 40% 32% - 35% 75% - 85% Ciclu combinat cu turbine cu gaze cu ardere suplimentara, în cogenerare

< 40% < 35% 75% - 85%

Ciclu combinat cu turbine cu gaze fără ardere suplimentara, în cogenerare

< 38% < 35% 75% - 85%

Ciclu clasic 40% - 42% 38% - 40%

Pentru biomasă, valorile eficienŃelor nete pentru centrale noi de tip CET, conform BREF IMA 2006, sunt în domeniul 75% - 90%.


Pag. 219

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Se remarcă faptul că, din punct de vedere al tipului tehnologiei, capacităŃile existente în CET Oradea se încadrează în prevederile BREF-BAT.

Din punct de vedere al eficienŃei energetice, însă, capacităŃile existente în CET Oradea sunt cu mult sub nivelul eficienŃei din BREF-BAT.

Ca urmare, în CET Oradea sunt necesare măsuri de creştere a eficienŃei energetice în sursă.

Pentru emisiile SO2, în cazul centralelor pe lignit, prevederea de instalaŃii de desulfurare a gazelor de ardere şi utilizarea cărbunelui cu conŃinut redus de sulf, sunt considerate BAT. Desulfurarea umedă este considerată BAT pentru unităŃi cu puterea termică > 100 MWt.

Pentru pulberi, echiparea cu electrofiltre este considerată bAT.

Pentru unităŃile pe gaze, reducerea emisiilor de NOx este considerată BAT.

Disponibilitatea combustibililor

Combustibilii fosili disponibili pentru utilizare în CET Oradea sunt lignitul şi gazele naturale.

Lignitul poate fi asigurat de la o distanŃă de cca 80 de km faŃă de centrală.

Gazele naturale sunt luate în considerare deoarece în cazul utilizării acestora, investiŃiile de mediu se pot diminua. S-a luat în considerare nedepăşirea nivelului maxim disponibil în prezent din punctul de preluare actual.

Nivelul emisiilor de CO 2 şi implica Ńiile schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser ă

CET Oradea, cu o putere termică > 20MW, intră sub incidenŃa schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, stabilită prin Directiva 2003/87/CE (Directiva ETS).

In România, cadrul legal pentru funcŃionarea schemei este asigurat de HG nr. 780/2006 privind înfiinŃarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât şi Directiva 2004/101/CE.

România a decis, prin Planul NaŃional de Alocare, ca în cadrul primelor două etape de funcŃionare ale schemei, 2007 şi 2008-2012, atât alocarea certificatelor pentru instalaŃiile existente cât şi atribuirea certificatelor din rezerva creată pentru instalaŃii nou intrate în schemă să se facă cu titlu gratuit.

Începând cu anul 2013 se vor aplica prevederile din Directiva ETS modificată, în vederea îmbunătăŃirii şi extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care a fost aprobată de Consiliu în aprilie 2009.

Modificările importante aduse sunt următoarele:

• Se va stabili un plafon la nivel UE. Plafonul UE va suporta o reducere liniara de 1,74% pe an.

• Numărul total de certificate licitate de fiecare SM va fi compus din;


Pag. 220

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

- 88% din numărul total de certificate care vor fi licitate se vor împărŃii SM în funcŃie de emisiile verificate 2005 sau media perioadei 2005-2007 (cea mai mare). Pentru România se va lua în considerare anul 2007, primul an cu emisii verificate.

- 10 % din numărul total de certificate licitate se vor împărŃii SM pentru reducerea emisiilor si adaptarea la schimbările climatice – (pentru România 53% din 10 % );

- 2% din numărul total de certificate licitate se vor împărŃii SM care au avut emisii în 2005 mai mici cu cel puŃin 20% fată de anul de bază stabilit de protocolul de la Kyoto (pentru România 29% din 2 %).

• Se acordă alocare gratuită doar pentru instalaŃii pentru încălzire centralizată şi răcire şi pentru instalaŃii pentru încălzire şi răcire, cu producere de energie termică în cogenerare de înaltă eficienŃă destinată populaŃiei, si pentru toate celelalte instalatii industriale, dar şi această alocare gratuită este redusă treptat astfel încât să devină 30% în anul 2020 şi 0% în anul 2027.

• Pentru producerea de energie electrică nu se acordă alocare gratuită. Certificatele necesare vor fi achiziŃionate de pe piaŃă.

• CE va adopta până pe 31.12.2010 reguli pentru alocarea certificatelor gratuite. Acestea se vor baza pe benchmark la nivel UE.

Având în vedere nivelul scăzut al eficienŃei producerii energiei termice în actualele echipamente din CET Oradea, din 2013, costurile cu achiziŃia certificatelor de CO2 vor deveni foarte mari, ceea ce va greva asupra preŃului energiei termice vândute populaŃiei.

Şi din punctul de vedere al emisiilor este astfel necesară creşterea eficienŃei energetice.

Caracteristicile tehnologiilor

În tabelul următor sunt prezentate succint avantajele şi dezavantajele celor două tipuri principale de tehnologii.

Tip echip Avantaje Dezavantaje Cazane de

abur şi turbine cu

abur

Randament general ridicat Pot utiliza orice tip de combustibil Scală largă de capacităŃi disponibile Durată mare de viaŃă

Costuri ridicate Timp de pornire mare

InstalaŃii cu turbine cu

gaze

Fiabilitate ridicată Caldura recuperabilă din gaze de ardere cu temperatură ridicată Nu necesită apă de răcire Pot funcŃiona pe mai mulŃi combustibili Nivel scăzut de emisii

EficienŃă mecanică mai scăzută decât la ITG Necesită presiune ridicată a gazelor la intrare Nivel ridicat de zgomot Randament scăzut la sarcini joase Puterea electrică scade la creşterea temperaturii exterioare


Pag. 221

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În opŃiunile definite s-au luat în considerare numai echipamente existente în fabricaŃie curentă. PerformanŃele tehnice ale acestora sunt performanŃe preluate din baza de date care garantează şi actualizează permanent aceste elemente (Thermoflow).

Alegerea unor tehnologii cu costuri de investi Ńii şi operare suportabile

Costul de investiŃie al unei capacităŃi energetice este, în general, direct proporŃional cu nivelul eficienŃei, pentru acelaşi tip de combustibil.

EficienŃe ridicate se obŃin, în general, pentru capacităŃi mari. Pentru cărbune, utilizarea ciclurilor cu parametri supracritici şi ultrasupracritici, care au un cost ridicat, este fezabilă pentru puteri electrice peste 400 MW.

Costurile de operare depind de durata anuală de utilizare a capacităŃii.

În cazul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, funcŃionarea sursei diferă de cazul unei centrale care produce doar energie electrică. FuncŃionarea sursei este dictată de variaŃia necesarului de energie termică. Necesarul de energie termică are atât variaŃii sezoniere (diferenŃă mare între cererea iarna şi cererea vara), cât şi variaŃii pe parcursul zilei, funcŃie de variaŃia temperaturii exterioare. Un echipament energetic nu poate funcŃiona în condiŃii de eficienŃă ridicată la o sarcină mult redusă faŃă de sarcina nominală.

Ca urmare, în cazul sursei unui sistem centralizat de alimentare cu energie termică, sursa trebuie echipată cu o capacitate dimensionată pentru sarcina termică de vară şi cu o altă capacitate care să fie dimensionată astfel încât să poată funcŃiona la o încărcare cât mai apropiată de sarcina nominală, un număr de ore cât mai mare pe perioada de iarnă.

Restul necesarului de energie termică trebuie asigurat din surse de vârf.

Pentru CET Oradea este indicată utilizarea, în cazul lignitului, a ciclului cu parametri subcritici.

În cazul utilizării gazelor naturale, se vor considera atât cicluri simple cu instalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator, cât şi cicluri combinate abur-gaze (conform prevederilor BREf-BAT).

Posibilit ăŃile de implementare local ă

La alegerea opŃiunilor se are în vedere amplasamentul existent al centralei şi posibilitatea implementării unui echipament cu implicaŃii cât mai mici (costuri cât mai mici) privind dezafectarea unor capacităŃi existente. Deoarece în CET Oradea sunt instalate în prezent 6 cazane de abur şi 5 turbine cu abur, prevederea unei capacităŃi noi nu se poate realiza totuşi decât cu costuri de demolare şi dezafectare.

Utilizarea surselor regenerabile

La definirea opŃiunilor se ia în considerare potenŃialul de utilizare a biomasei (deşeuri menajere municipale), prezentat în Cap. 2.7

De asemenea, se Ńine seama de evoluŃia surselor geotermale, prezentată în Cap. 2.7.4.2


Pag. 222

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5.2.2 Prezentarea solu Ńiilor

OpŃiunile definite în baza celor prezentate în Cap.5.2.1, pentru sistemul de alimentare centralizată din municipiul Oradea, sunt prezentate sintetic în tabelul următor.

Pe lângă aceste opŃiuni, se defineşte un scenariu de referinŃă, scenariul BAU, cu care se vor compara aceste opŃiuni. Scenariul BAU presupune menŃinerea situaŃiei actuale la nivelul sursei şi reŃelelor.La nivelul consumatorilor, scenariul BAU presupune toate acŃiunie similare din opŃiunile analizate (efectuarea programului de reabilitare termică a clădirilor, noi consumatori, etc).

Cod docum

ent: I-1282.01.005-G

0-002

Formular cod: FIL 423-002-03 Act.0

Serie de m

odificare P

ag.

223

Tabelul nr. 5.2 – 3 Sinteza op Ńiunilor analizate în Master Plan

OpŃiunea Modul de alimentare

cu c ăldur ă Caracterizarea Op Ńiunii Lucr ări de investi Ńii

OpŃiunea 1 Alimentare centralizată

CET Oradea va continua să funcŃioneze cu echipamentele existente, reabilitate, pe combustibilii actuali (lignit + păcură). Se va produce şi energie termică în surse geotermale noi şi într-un grup nou de cogenerare pe deşeuri municipale, care va acoperi o mică parte din necesarul de vară şi iarnă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX. Sistemul de transport şi distribuŃie va fi reabilitat. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la mediu. Va fi realizat un deposit nou de zgură şi cenuşă şi o istalaŃie de evacuare în şlam dens.

Reabilitare CET existent + echipamente de mediu (IDG, arzătoare cu NOx redus, electrofiltru). Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă. Depozit nou de zgură şi cenuşă + InstalaŃie şlam dens. Surse noi geotermale pentru producere energie termică. Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale. Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie.


CET Oradea va continua să funcŃioneze cu echipamentele existente, reabilitate, pe combustibilii actuali (lignit + păcură). Se va instala o instalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator dimensionat pentru vară. Se va produce şi energie termică în surse geotermale noi şi într-un grup nou de cogenerare pe deşeuri municipale, care va acoperi o mică parte din necesarul de vară şi iarnă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX. Sistemul de transport şi distribuŃie va fi reabilitat. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la mediu. Va fi realizat un deposit nou de zgură şi cenuşă şi o istalaŃie de evacuare în şlam dens.

InstalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator. Reabilitare CET existent + echipamente de mediu (IDG, arzătoare cu NOx redus). Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă. Depozit nou de zgură şi cenuşă + InstalaŃie şlam dens. Surse noi geotermale pentru producere energie termică. Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale. Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie.

Cod docum

ent: I-1282.01.005-G

0-002


Serie de m

odificare P

ag.

224


Se va instala un grup nou pe lignit în CET Oradea, în cogenerare, care va funcŃiona iarna, precum şi o instalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator dimensionat pentru vară. O parte din capacităŃile existente pe gaze vor continua să funcŃioneze pentru vârful de sarcină. Se va produce şi energie termică în surse geotermale noi şi într-un grup nou de cogenerare pe deşeuri municipale, care va acoperi o mică parte din necesarul de vară şi iarnă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX. Sistemul de transport şi distribuŃie va fi reabilitat. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la mediu. Va fi realizat un deposit nou de zgură şi cenuşă şi o istalaŃie de evacuare în şlam dens.

Grup nou pe lignit în CET Oradea, cu turbină cu abur în contrapresiune. InstalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator. Reabilitare CET existent + echipamente de mediu (arzătoare cu NOx redus). Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă. Depozit nou de zgură şi cenuşă + InstalaŃie şlam dens. Surse noi geotermale pentru producere energie termică. Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale. Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie.


Se va instala un grup nou pe lignit în CET Oradea, în cogenerare, care va funcŃiona iarna cu contrapresiune şi vara în condensaŃie. O parte din capacităŃile existente pe gaze vor continua să funcŃioneze pentru vârful de sarcină. Se va produce şi energie termică în surse geotermale noi şi într-un grup nou de cogenerare pe deşeuri municipale, care va acoperi o mică parte din necesarul de vară şi iarnă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX. Sistemul de transport şi distribuŃie va fi reabilitat. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la mediu. Va fi realizat un deposit nou de zgură şi cenuşă şi o istalaŃie de evacuare în şlam dens.

Grup nou pe lignit în CET Oradea, cu turbină cu abur cu condensaŃie. Reabilitare CET existent + echipamente de mediu (arzătoare cu NOx redus). Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă. Depozit nou de zgură şi cenuşă + InstalaŃie şlam dens. Surse noi geotermale pentru producere energie termică. Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale. Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie.

Cod docum

ent: I-1282.01.005-G

0-002


Serie de m

odificare P

ag.

225


Se va echipa CET Oradea cu un ciclu combinat abur-gaze şi instalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator dimensionat pentru vară. O parte din capacităŃile existente pe gaze vor continua să funcŃioneze pentru vârful de sarcină. Se va produce şi energie termică în surse geotermale noi şi într-un grup nou de cogenerare pe deşeuri municipale, care va acoperi o mică parte din necesarul de vară şi iarnă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX. Sistemul de transport şi distribuŃie va fi reabilitat. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la mediu. Va fi realizat un deposit nou de zgură şi cenuşă şi o istalaŃie de evacuare în şlam dens.

Ciclu combinat abur-gze. InstalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator. Reabilitare CET existent + echipamente de mediu (arzătoare cu NOx redus). Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă. Depozit nou de zgură şi cenuşă + InstalaŃie şlam dens. Surse noi geotermale pentru producere energie termică. Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale. Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie.


Se va echipa CET Oradea cu două instalaŃii cu turbină cu gaze şi cazan recuperator: una dimensinată pentru iarnă şi una dimensionată pentru vară. O parte din capacităŃile existente pe gaze vor continua să funcŃioneze pentru acoperirea curbei de sarcină. Vârful de sarcină va fi asigurat din 2 cazane de apă fierbinte pe gaze. Se va produce şi energie termică în surse geotermale noi şi într-un grup nou de cogenerare pe deşeuri municipale, care va acoperi o mică parte din necesarul de vară şi iarnă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX. Sistemul de transport şi distribuŃie va fi reabilitat. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la mediu.

InstalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator pentru iarnă. InstalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator pentru vară. Reabilitare CET existent + echipamente de mediu (arzătoare cu NOx redus). Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă. Surse noi geotermale pentru producere energie termică. Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale. Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie.

Cod docum

ent: I-1282.01.005-G

0-002


Serie de m

odificare P

ag.

226

OpŃiunea 7 Alimentare descentralizată

Alimentarea din CET Oradea se sistează. Vor fi construite centrale termice noi în unele puncte termice existente. Se extind reŃelele de distribuŃie de gaze naturale. Se va produce şi energie termică în surse geotermale noi şi într-un grup nou de cogenerare pe deşeuri municipale, care va acoperi o mică parte din necesarul de vară şi iarnă. Se păstrează şi alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX. Sistemul de distribuŃie va fi redimensionat. Depozitul existent de zgură şi cenuşă se va conforma la mediu.

Centrale termice noi de zonă. Extindere reŃele gaze naturale. Închidere depozit existent de zgură şi cenuşă. Surse noi geotermale pentru producere energie termică. Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale. Reabilitare sistem de distribuŃie.

OpŃiunea 8 Alimentare individuală Alimentarea din CET Oradea se sistează. Se vor realiza centrale de apartament. Se vor extinde reŃelele de gaze naturale.

Centrale termice de apartament. Extindere reŃele gaze naturale.

Formular cod: FIL 423-002-03 Act.0 Serie de modificare

Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 227

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.2.3 Descrierea op Ńiunilor

Descrierea fiecărei opŃiuni este structurată astfel:

• ConcepŃia;

• Evaluarea opŃiunii (puncte tari şi puncte slabe);

• Descriere tehnică;

• Modul de acoperire a sarcinii termice.

InvestiŃii necesare sunt prezentate în Cap.5.3.2, costurile de operare sunt prezentate în Cap.5.4.3, iar performanŃele tehnice şi de mediu sunt prezentate în Cap.5.2.3.

5.2.3.1 OpŃiunea 1

Concep Ńia op Ńiunii 1

Modul alimentare cu energie termică în cadrul acestei opŃiuni este în sistem centralizat.

ConcepŃia aceste opŃiuni constă în valorificarea structurii existente, prin prevederea de reabilitări şi de echipamente de mediu, pentru creşterea eficienŃei şi reducerea poluării, asigurând durata de viaŃă.

În CET Oradea actual se menŃin în funcŃiune capacităŃile existente, cu excepŃia cazanelor de abur CA4 şi CA5, pe lignit, şi a turbinei cu abur TA4. Combustibilii de bază pentru CET Oradea vor fi lignitul şi gazele naturale.

Se menŃine în funcŃiune sistemul de transport şi distribuŃie.

Se valorifică potenŃialul geotermal prin dezvoltarea producerii de energie termică din surse noi geotermale.

Se valorifică potenŃialul biomasei prin instalarea unui grup de cogenerare (cazan de abur şi turbină cu abur) cu funcŃionare pe deşeuri municipale.

ConcepŃia OpŃiunii 1 este prezentată schematic în Anexa H.

Evaluarea op Ńiunii 1

Nivelul capacităŃilor menŃinute în funcŃiune în CET Oradea poate asigura necesarul de energie termică.

Reabilitarea capacităŃilor existente pe gaze naturale, care au o durată de funcŃionare totală de cca 250000 ore, va conduce la mărirea duratei de viaŃă necesară pentru funcŃionarea acestora pe perioada de analiză. Această reabilitare nu va putea conduce însă la o creştere semnificativă a eficienŃei energetice a acestora. Ca urmare, emisiile de CO2 vor avea un nivel ridicat.

Prevederea de arzătoare cu NOx redus la cazanele de abur CA2 şi CA3 va conduce la respectarea cerinŃelor de mediu pe partea de emisii de NOx, şi nu pune probleme de implementare.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 228

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Cazanul de abur CA6, pe lignit, este menŃinut în funcŃiune deoarece are cea mai mică durată de funcŃionare (cca 100000 ore). Prevederea instalaŃiei de desulfurare a gazelor de ardere la acest cazan, necesară pentru conformarea la mediu, va pune probleme la realizarea efectivă a acesteia, din cauza condiŃiilor locale din amplasament (spaŃiu restrâns, legături tehnologice existente). Pentru instalarea acesteia este necesară dezafectarea unui cazan de abur existent. Costul dezafectării cazanului de abur este diminuat deoarece se ia în considerare posibilitatea vinderii metalului din structura cazanului.

FuncŃionarea centralei pe doi combustibili constituie un avantaj din punct de vedere al securităŃii alimentării cu combustibil, precum şi prin posibilitatea de variere a structurii combustibilului funcŃie de preŃul de achiziŃie al lignitului şi gazelor naturale.

Dezvoltarea producerii de energie termică din surse geotermale, chiar dacă nivelul sarcinii termice este relativ scăzut (cca 5 Gcalh) va contribui la reducerea sarcinii centralei pe combustibili fosili, deci va contribui la reducerea emisiilor, în special a emisiilor de CO2.

Instalarea unui grup de cogenerare pe deşeuri municipale, cu o sarcină termică de cca 3 Gcal/h, va contribui de asemenea reducerea sarcinii centralei pe combustibili fosili, respectiv la reducerea emisiilor, în special a emisiilor de CO2.

Reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie, care are pierderi în prezent de cca 26% în transport şi cca 13% în distribuŃie, şi aducere acestuia la un nivel de pierderi de cca 15%, va conduce de asemenea la reducerea consumului la limita centralei pe combustibili fosili, cu efecte pozitive asupra mediului.

Lucrările de conformare la mediu a depozitului existent de zgură şi cenuşă sunt necesare din punct de vedere al protecŃiei mediului.

Evacuarea zgurii şi cenuşii rezultate din funcŃionarea cazanului de abur CA6 va fi realizată în soluŃie cu şlam dens, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra mediului.

Descriere tehnic ă pentru op Ńiunea 1, cu referire la utilizarea BAT

În CET Oradea sunt menŃinute în funcŃiune următoarele echipamente:

• cazanele de abur CA1, CA2 şi CA3, cu funcŃionare pe gaze naturale

• cazanul de abur CA6, cu funcŃionare pe lignit

• turbinele cu abur TA1, TA2, TA3 şi TA5.

Cazanele de abur CA1, CA2, CA3 şi CA6 vor fi reabilitate pentru asigurarea funcŃionării pe perioada de analiză. În acelaşi mod vor fi reabilitate şi turbinele cu abur TA1, TA2, TA3 şi TA5.

Cazanele de abur CA2 şi CA3 vor fi echipate cu arzătoare cu NOx redus.

Cazanul de abur CA6 va fi prevăzut cu instalaŃie de desulfurare a gazelor de ardere şi cu echipament pentru reducerea nivelului pulberilor.

Măsurile propuse sunt în concordanŃă cu cerinŃele BREF-BAT prezentate în Cap.5.2.1.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 229

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Depozitul existent de zgură şi cenuşă va fi închis şi se vor realiza lucrările necesare pentru conformare la mediu. Lucrările de conformare prevazute a fi executate sunt:

• Lucrări de copertare şi amenajare a suprafeŃei superioare a depozitului;

• Lucrări de captare şi evacuare a apelor infiltrate;

• Lucrări de captare şi evacuare a apelor pluviale;

• Lucrări de monitorizare;

• Lucrări de amenajare şi întreŃinere post închidere.

Lucrările de amenajare şi întreŃinere post închidere nu sunt incluse în investiŃie, ele constituind cheltuieli.

Pentru cazanul de abur CA6 va fi realizată o instalaŃie de evacuare a zgurii şi cenuşii în soluŃie de şlam dens (respectiv amestec cu o cantitate foarte mică de apă).

Depozitarea zgurii şi cenuşii va fi realizată prin supraînălŃarea depozitului existent.

Se va instala un grup de cogenerare cu funcŃionare pe deşeuri municipale, format dintr-un cazan de abur de cca 8 t/h 50 bar 4000C şi o turbină cu abur de contrapresiune cu puterea de cca 0,7 MW. Grupul va instalat în incinta centralei. Grupul va livra cca 3 Gcal/h. Apa fierbinte rezultată va fi introdusă în reŃeaua de transport. Energia electrică va fi produsă în cogenerare.

Schema termică de principiu a SC Electrocentrale SA Oradea pentru OpŃiunea 1 este prezentată în Anexa I.

Se va păstra alimentarea actuală cu energie termică din surse geotermale, de la TRANSGEX (cca 1-2 Gcal/h). Energia termică achiziŃionată de la TRANSGEX este introdusă în sistemul de distribuŃie.

Se vor realiza 3 foraje noi pentru extragerea apei geotermale, se prevăd capacităŃi de extractie, injectie şi repompare apa geotermală, sonde şi unităŃi de pompare şi se vor realiza şi echipa puncte termice cu schimbătoare de căldură pentru preluarea căldurii din apa geotermală. Apa fierbinte rezultată va fi introdusă în sistemul de distribuŃie.

Atât grupul de cogenerare cât şi sursele geotermale noi vor contribui la reducerea consumului de combustibili fosili, cu reducerea corespunzătoare a emisiilor poluante, în special a emisiilor de CO2.

Se va reabilita sistemului de transport şi distribuŃie.

Modul de acoperire a sarcinii termice în op Ńiunea 1

Grupul de cogenerare pe deşeuri municipale va funcŃiona în bază, acoperind o mică parte din necesar. Restul energiei termice este livrată din echipamentele existente. Procentul aferent energiei termice pe bază de deşeuri municipale reprezintă, vara, cca 20% din consum.

Modul de acoperire a sarcinii termice la limita centralei, din sursele CET Oradea pe combustibili fosili şi grupul de cogenerare cu funcŃionare pe deşeuri municipale este ilustrat grafic în Anexa J.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 230

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.2.3.2 OpŃiunea 2



ConcepŃia aceste opŃiuni constă în valorificarea structurii existente, prin prevederea de reabilitări şi de echipamente de mediu, pentru creşterea eficienŃei şi reducerea poluării, asigurând durata de viaŃă.

În CET Oradea actual se menŃin în funcŃiune capacităŃile existente, cu excepŃia cazanului de abur CA2 pe gaze naturale, a cazanelor de abur CA4 şi CA5 pe lignit, şi a turbinelor cu abur TA2 şi TA4. Combustibilii de bază pentru CET Oradea vor fi lignitul şi gazele naturale.

Se înlocuieşte turbina cu abur TA5, ajunsă la limita duratei de viaŃă, cu o turbină nouă.

CET Oradea se echipează cu o instalaŃie nouă cu turbină cu gaze (ITG) şi cazan recuperator, dimensionată pentru necesarul de vară. Cazanul este prevăzut cu o cotă rezonabilă de ardere suplimentară, de cca 20%, pentru preluarea variaŃiilor de sarcină. ITG este dimensionat pentru necesarul mediu vara, pentru necesarul maxim vara luând în considerare şi acumularea în reŃea.






Nivelul capacităŃilor menŃinute în funcŃiune în CET Oradea poate asigura necesarul de energie termică.

Reabilitarea capacităŃilor existente pe gaze naturale, care au o durată de funcŃionare totală de cca 250000 ore, va conduce la mărirea duratei de viaŃă necesară pentru funcŃionarea acestora pe perioada de analiză. Această reabilitare nu va putea conduce însă la o creştere semnificativă a eficienŃei energetice a acestora. Ca urmare, emisiile de CO2 vor avea un nivel ridicat.

Prevederea de arzătoare cu NOx redus la cazanele de abur CA3 şi CA6 va conduce la respectarea cerinŃelor de mediu pe partea de emisii de NOx, şi nu pune probleme de implementare.

Cazanul de abur CA6, pe lignit, este menŃinut în funcŃiune deoarece are cea mai mică durată de funcŃionare (cca 100000 ore). Prevederea instalaŃiei de desulfurare a gazelor de ardere la acest cazan, necesară pentru conformarea la mediu, va pune probleme la realizarea efectivă a acesteia, din cauza condiŃiilor locale din amplasament (spaŃiu restrâns, legături tehnologice existente). Pentru instalarea acesteia este necesară dezafectarea unui cazan de abur existent.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 231

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Costul dezafectării cazanului de abur este diminuat deoarece se ia în considerare posibilitatea vinderii metalului din structura cazanului.

Prevederea în CET Oradea a unei instalaŃii cu turbină cu gaze şi cazan recuperator vor conduce la creşterea eficienŃei producerii energiei termice, cu impact pozitiv asupra mediului. O parte a energiei termice produse va fi produsă mult mai eficient decât în cazul funcŃionării numai a echipamentelor actuale.

FuncŃionarea centralei pe doi combustibili constituie un avantaj din punct de vedere al securităŃii alimentării cu combustibil, precum şi prin posibilitatea de variere a structurii combustibilului funcŃie de preŃul de achiziŃie al lignitului şi gazelor naturale.







În CET Oradea se instalează următoarele echipamente noi:

• InstalaŃie de turbină cu gaze (ITG) şi cazan recuperator, cca 11 MW + 20 Gcal/h

Măsura propusă este în concordanŃă cu cerinŃele BREF-BAT prezentate în Cap.5.2.1.

InstalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator va funcŃiona întregul an. Energia electrică este strict corespunzătoare energiei termice produse, fiind produsă în totalitate în cogenerare.


• cazanele de abur CA1 şi CA3, cu funcŃionare pe gaze naturale

• cazanul de abur CA6, cu funcŃionare pe lignit

• turbinele cu abur TA1, TA3 şi TA5.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 232

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Cazanele de abur CA1, CA3 şi CA6 vor fi reabilitate pentru asigurarea funcŃionării pe perioada de analiză. În acelaşi mod vor fi reabilitate şi turbinele cu abur TA1 şi TA3. Turbina cu abur TA5 va fi înlocuită cu o turbină nouă de aceeaşi putere.

Cazanele de abur CA3 şi CA6 vor fi echipate cu arzătoare cu NOx redus.

Cazanul de abur CA6 va fi prevăzut cu instalaŃie de desulfurare a gazelor de ardere şi cu echipament pentru reducerea nivelului pulberilor.

Măsurile propuse sunt în concordanŃă cu cerinŃele BREF-BAT prezentate în Cap.5.2.1.

Depozitul existent de zgură şi cenuşă va fi închis şi se vor realiza lucrările necesare pentru conformare la mediu. Lucrările de conformare prevazute a fi executate sunt:

• Lucrări de copertare şi amenajare a suprafeŃei superioare a depozitului;

• Lucrări de captare şi evacuare a apelor infiltrate;

• Lucrări de captare şi evacuare a apelor pluviale;

• Lucrări de monitorizare;

• Lucrări de amenajare şi întreŃinere post închidere.


Pentru cazanul de abur CA6 va fi realizată o instalaŃie de evacuare a zgurii şi cenuşii în soluŃie de şlam dens (respectiv amestec cu o cantitate foarte mică de apă).








Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 233

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0



InstalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale vor funcŃiona în bază, acoperind o parte din necesar. Restul energiei termice este livrată din echipamentele existente.


5.2.3.3 OpŃiunea 3



ConcepŃia aceste opŃiuni constă în valorificarea lignitului existent în zonă în echipamente moderne, cu eficienŃă ridicată precum şi în optimizarea livrării de energie termică vara dintr-o capacitate dimensionată conform necesarului şi cu eficienŃă ridicată.

În CET Oradea se instalează un cazan de abur nou pe lignit, cu parametrii aburului 350 t/h, 137 bar, 5400C şi o turbină cu abur nouă cu puterea de 55 MW, în contrapresiune.

Tehnologia aleasă pentru cazanul de abur este cu ardere în strat fluidizat, pentru evitarea echipării cu instalaŃie de desulfurare a gazelor de ardere, din cauza aspectelor legate de spaŃiu în amplasament.

Noul grup este dimensionat astfel încât să poată funcŃiona cât mai mult pe perioada de încălzire la sarcina termică apropiată de cea nominală, în vederea eficientizării funcŃionării. Dimensionarea grupului a rezultat din analiza înregistrărilor orare statistice din anii precedenŃi, luând în considerare reducerea consumului prin reducerea pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie. De asemenea s-a avut în vedere faptul că eficienŃa ridicată se obŃine pentru capacităŃi cât mai mari.

A rezultat astfel alegerea unei turbine cu abur cu contrapresiune, pentru care investiŃia este mai redusă decât în cazul unei turbine de abur cu condensaŃie, iar energia electrică este produsă în totalitate în cogenerare.

CET Oradea se echipează şi cu o instalaŃie nouă cu turbină cu gaze (ITG) şi cazan recuperator, dimensionată pentru necesarul de vară. Cazanul este prevăzut cu o cotă rezonabilă de ardere suplimentară, de cca 20%, pentru preluarea variaŃiilor de sarcină. ITG este dimensionat pentru necesarul mediu vara, pentru necesarul maxim vara luând în considerare şi acumularea în reŃea.

În CET Oradea actual se menŃin în funcŃiune cazanele de abur CA1 şi CA3, pe gaze naturale şi turbinele cu abur TA2 şi TA3.

Combustibilii de bază pentru CET Oradea vor fi lignitul şi gazele naturale.



Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 234

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0





Prevederea în CET Oradea a unui grup nou pe cărbune şi a unei instalaŃii cu turbină cu gaze şi cazan recuperator vor conduce la creşterea eficienŃei producerii energiei termice, cu impact pozitiv asupra mediului. O parte însemnată a energiei termice produse va fi produsă mult mai eficient decât în cazul funcŃionării echipamentelor actuale.

Pentru instalarea noului grup în centrală este necesară dezafectarea unuia dintre grupurile existente cu durată de viaŃă expirată.

Reabilitarea celor două cazane de abur existente pe gaze naturale (CA1, CA2) şi a turbinelor cu abur TA1 şi TA2, va conduce la mărirea duratei de viaŃă necesară pentru funcŃionarea acestora pe perioada de analiză. Perioada de funcŃionare a acestor capacităŃi este mai mică decât în OpŃiunea 1, conducând şi la o investiŃie mai mică. Reabilitarea nu va putea conduce însă la o creştere semnificativă a eficienŃei energetice a acestora. Ca urmare, emisiile de CO2 vor avea un nivel ridicat.

Prevederea de arzătoare cu NOx redus este necesară doar pentru cazanul de abur CA3 şi va conduce la respectarea cerinŃelor de mediu pe partea de emisii de NOx. Această intervenŃie nu pune probleme de implementare.

FuncŃionarea centralei pe doi combustibili constituie un avantaj din punct de vedere al securităŃii alimentării cu combustibil.



Reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie, care are pierderi în prezent de cca 26% în transport şi cca 213 în distribuŃie, şi aducere acestuia la un nivel de pierderi de cca 15%, va conduce de asemenea la reducerea consumului la limita centralei pe combustibili fosili, cu efecte pozitive asupra mediului.




Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 235

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0


În CET Oradea se instalează următoarele echipamente noi:

• Grup nou de cogenerare format din cazan de abur pe lignit cu parametrii aburului 350 t/h, 137 bar, 5400C, tip ASF şi turbină cu abur cu puterea electrică 55 MW, în contrapresiune

• InstalaŃie de turbină cu gaze (ITG) şi cazan recuperator, cca 11 MW + 20 Gcal/h

Aceste măsuri propuse sunt în concordanŃă cu cerinŃele BREF-BAT prezentate în Cap.5.2.1.

Grupul nou pe lignit va funcŃiona doar iarna.

InstalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator va funcŃiona întregul an.

Energia electrică este strict corespunzătoare energiei termice produse, fiind produsă în totalitate în cogenerare.



• turbinele cu abur TA1 şi TA3.

Cazanele de abur CA1 şi CA3 vor fi reabilitate pentru asigurarea funcŃionării pe perioada de analiză. În acelaşi mod vor fi reabilitate şi turbinele cu abur TA1 şi TA3.

Cazanul de abur CA3 vor fi echipate cu arzătoare cu NOx redus, măsură în conformitate cu cerinŃele BREF-BAT.

Depozitul existent de zgură şi cenuşă va fi închis şi se vor realiza lucrările necesare pentru conformare la mediu. Lucrările de conformare prevăzute a fi executate sunt:

• lucrări de copertare şi amenajare a suprafeŃei superioare a depozitului;

• lucrări de captare şi evacuare a apelor infiltrate;

• lucrări de captare şi evacuare a apelor pluviale;

• lucrări de monitorizare;

• lucrări de amenajare şi întreŃinere post închidere.


Pentru cazanul de abur nou pe lignit va fi realizată o instalaŃie de evacuare a zgurii şi cenuşii în soluŃie de şlam dens (respectiv amestec cu o cantitate foarte mică de apă).

Depozitarea zgurii şi cenuşii va fi realizată prin supraînălŃarea depozitului existent. InvestiŃia în supraînălŃarea depozitului este mai mică decât în OpŃiunea 1, datorită cantităŃii mai mici de cenuşă evacuată, ca urmare a eficienŃei mai ridicate.

Se va instala un grup de cogenerare cu funcŃionare pe deşeuri municipale, format dintr-un cazan de abur de cca 8 t/h 50 bar 4000C şi o turbină cu abur de contrapresiune cu puterea de cca 0,7


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 236

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

MW. Grupul va instalat în incinta centralei. Grupul va livra cca 3 Gcal/h. Apa fierbinte rezultată va fi introdusă în reŃeaua de transport. Energia electrică va fi produsă în cogenerare.







Pe perioada de vară necesarul va fi acoperit în totalitate din grupul de cogenerare pe deşeuri municipale şi instalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator.

Pe perioada de iarnă, vor funcŃiona în bază, grupul nou pe lignit, instalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale funcŃie de cantitatea de deşeuri disponibile.

Restul energiei termice este livrată din echipamentele existente, care vor funcŃiona în vârf.


5.2.3.4 OpŃiunea 4



ConcepŃia aceste opŃiuni constă în valorificarea lignitului existent în zonă în echipamente moderne, cu eficienŃă ridicată precum şi în optimizarea livrării de energie termică vara dintr-o capacitate dimensionată conform necesarului şi cu eficienŃă ridicată. DiferenŃa faŃă de OpŃiunea 2 este dată de modul de asigurare a necesarului vara.

În CET Oradea se instalează un cazan de abur nou pe lignit, cu parametrii aburului 280 t/h, 137 bar, 5400C şi o turbină cu abur nouă cu puterea de 40 MW. Turbina cu abur va funcŃiona în contrapresiune iarna şi în condensaŃie vara. În vederea acestei funcŃionări, cazanul de abur este dimensionat la o capacitate mai mică şi este construit cu două corpuri. Aceasta va permite funcŃionarea vara cu un minim de energie electrică produsă în condensaŃie


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 237

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tehnologia aleasă pentru cazanul de abur este cu ardere în strat fluidizat, pentru evitarea echipării cu instalaŃie de desulfurare a gazelor de ardere, din cauza aspectelor legate de spaŃiu în amplasament.

Noul grup este dimensionat astfel încât să poată funcŃiona cât mai mult pe perioada de încălzire la sarcina termică apropiată de cea nominală, în vederea eficientizării funcŃionării. Dimensionarea grupului a rezultat din analiza înregistrărilor orare statistice din anii precedenŃi, luând în considerare reducerea consumului prin reducerea pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie. De asemenea s-a avut în vedere faptul că eficienŃa ridicată se obŃine pentru capacităŃi cât mai mari.


Combustibilii de bază pentru CET Oradea vor fi lignitul şi gazele naturale.






Prevederea în CET Oradea a unui grup nou pe cărbune va conduce la creşterea eficienŃei producerii energiei termice, cu impact pozitiv asupra mediului. O parte însemnată a energiei termice produse va fi produsă mult mai eficient decât în cazul funcŃionării echipamentelor actuale.

Prevederea noului grup cu turbină cu abur care să poată funcŃiona în condensaŃie vara, pentru a putea livra energia termică redusă pe perioada de vară va conduce la diminuarea eficienŃei energetice pe perioada de vară, consumul de combustibil al unui grup la funcŃionarea în condensaŃie fiind mult mai mare decât la funcŃionarea turbinei cu abur în contrapresiune. De asemenea, eficienŃa cazanului de abur va fi mai mică deoarece va funcŃiona pe perioada de vară la o sarcină mică, neeconomică. FuncŃionarea în regim de vară în condensaŃie are ca efect producerea unei cantităŃi de energie electrică cu un cost mai mare, care nu va putea fi vândută pe piaŃă.

Pentru instalarea noului grup în centrală este necesară dezafectarea unuia dintre grupurile existente cu durată de viaŃă expirată.

Reabilitarea celor două cazane de abur existente pe gaze naturale (CA1, CA2) şi a turbinelor cu abur TA1 şi TA2, va conduce la mărirea duratei de viaŃă necesară pentru funcŃionarea acestora pe perioada de analiză. Perioada de funcŃionare a acestor capacităŃi este mai mică decât în OpŃiunea 1, conducând şi la o investiŃie mai mică. Reabilitarea nu va putea conduce însă la o


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 238

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

creştere semnificativă a eficienŃei energetice a acestora. Ca urmare, emisiile de CO2 vor avea un nivel ridicat.


FuncŃionarea centralei pe doi combustibili constituie un avantaj din punct de vedere al securităŃii alimentării cu combustibil.







În CET Oradea se instalează un grup nou de cogenerare format din cazan de abur pe lignit cu parametrii aburului 280 t/h, 137 bar, 5400C, tip ASF şi turbină cu abur cu puterea electrică 40 MW cu funcŃionare în contrapresiune iarna şi în condensaŃie vara

Măsura propusă este în concordanŃă cu cerinŃele BREF-BAT prezentate în Cap.5.2.1.

Grupul nou pe lignit va funcŃiona atât iarna cât şi vara.

Energia electrică produsă cuprinde o cantitate produsă în condensaŃie, vara.







Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 239

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0









Depozitarea zgurii şi cenuşii va fi realizată prin supraînălŃarea depozitului existent. InvestiŃia în supraînălŃarea depozitului este mai mică decât în OpŃiunea 1, datorită cantităŃii mai mici de cenuşă evacuată, ca urmare a eficienŃei mai ridicate, dar este mai mare decât în OpŃiunea 2.








Pe perioada de vară necesarul va fi acoperit în totalitate din grupul nou pe lignit şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale, care participă în procent de cca 20%.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 240

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Pe perioada de iarnă, vor funcŃiona în bază, grupul nou pe lignit, instalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale funcŃie de cantitatea de deşeuri disponibile.

Restul energiei termice este livrată din cele două cazane de apă fierbinte noi, pe gaze naturale şi păcură şi din echipamentele existente.


5.2.3.5 OpŃiunea 5



ConcepŃia aceste opŃiuni constă în reducerea poluării mediului prin utilizarea drept combustibil fosil doar a gazului natural, în echipamente moderne, cu eficienŃă ridicată precum şi în optimizarea livrării de energie termică vara dintr-o capacitate dimensionată conform necesarului şi cu eficienŃă ridicată.

În CET Oradea se instalează un ciclu combinat abur-gaze cu puterea totală de cca 133 MW. Se va produce energie termică în cogenerare. Ciclul combinat reprezintă prima soluŃie indicată de BREF-BAT ca măsură de creştere a eficienŃei.

Ciclul combinat este dimensionat astfel încât să poată funcŃiona cât mai mult pe perioada de încălzire la sarcina termică apropiată de cea nominală, în vederea eficientizării funcŃionării. Dimensionarea grupului a rezultat din analiza înregistrărilor orare statistice din anii precedenŃi, luând în considerare reducerea consumului prin reducerea pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie.

CET Oradea se echipează şi cu o instalaŃie nouă cu turbină cu gaze (ITG) şi cazan recuperator, dimensionată pentru necesarul de vară. Cazanul este prevăzut cu o cotă rezonabilă de ardere suplimentară, de cca 20%, pentru preluarea variaŃiilor de sarcină. ITG este dimensionat pentru necesarul mediu vara, pentru necesarul maxim vara luând în considerare şi acumularea în reŃea.


Combustibilul de bază pentru CET Oradea va fi gazul natural.






Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 241

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0


Prevederea în CET Oradea a unor capacităŃi noi pe gaze naturale va conduce atât la creşterea eficienŃei producerii energiei termice, cât mai ales, la reducerea impactului asupra mediului faŃă de situaŃia existentă. O parte însemnată a energiei termice produse va fi produsă mult mai eficient decât în cazul funcŃionării echipamentelor actuale.

Ciclul combinat abur-gaze reprezintă cea mai eficientă soluŃie tehnică pentru creşterea eficienŃei energetice, fapt precizat şi în BREF-BAT.

Pentru instalarea noilor capacităŃi în centrală este necesară dezafectarea unuia dintre grupurile existente cu durată de viaŃă expirată.

Reabilitarea celor două cazane de abur existente pe gaze naturale (CA1, CA2) şi a turbinelor cu abur TA1 şi TA2, va conduce la mărirea duratei de viaŃă necesară pentru funcŃionarea acestora pe perioada de analiză. Reabilitarea nu va putea conduce însă la o creştere semnificativă a eficienŃei energetice a acestora. Ca urmare, emisiile de CO2 vor avea un nivel ridicat.


FuncŃionarea centralei doar pe gaze naturale prezintă dezavantajul dependenŃei de variaŃia preŃului gazelor naturale pe piaŃa internaŃională, având în vedere descreşterea producŃiei interne de gaze naturale.






În CET Oradea se instalează un ciclu combinat abur-gaze cu puterea totală de cca 133 MW. Ciclul combinat cuprinde o instalaŃie cu turbină cu gaze de cca 88 MW, un cazan recuperator de abur şi o turbină cu abur de cca 45 MW. Turbina cu abur este cu contrapresiune.

Ciclul combinat reprezintă prima soluŃie indicată de BREF-BAT ca măsură de creştere a eficienŃei.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 242

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Instalarea noii unităŃi se va realiza cu dezafectarea şi unui grup existent şi demolarea construcŃiei aferente.

În CET Oradea se instalează şi o instalaŃie de turbină cu gaze şi cazan recuperator, mai mică, de cca 11 MW + 20 Gcal/h, dimensionată pentru necesarul vara. InstalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator va funcŃiona întregul an.

Energia electrică produsă în noile echipamente este produsă în totalitate în cogenerare.

De asemenea, în CET Oradea se instalează două cazane de apă fierbinte cu sarcina termică de 75 Gcal/h fiecare. Pentru ca în perioadele de vârf de consum să nu fie depăşit disponibilul orar de gaze naturale, cazanele de apă fierbinte vor funcŃiona pe gaze naturale şi păcură.

















Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 243

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0







Pe perioada de vară necesarul va fi acoperit în totalitate din instalaŃia mică cu turbină cu gaze şi cazan recuperator şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale.

Pe perioada de iarnă, vor funcŃiona în bază, ciclul combinat abur-gaze, instalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale funcŃie de cantitatea de deşeuri disponibile.


Modul de acoperire a sarcinii termice la limita centralei, din sursele CET Oradea pe combustibili fosili şi grupul de cogenerare cu funcŃionare pe deşeuri municipale este ilustrat grafic în Anexa J,

5.2.3.6 OpŃiunea 6



ConcepŃia aceste opŃiuni constă în reducerea poluării mediului prin utilizarea drept combustibil fosil doar a gazului natural, în echipamente moderne, cu eficienŃă ridicată precum şi în optimizarea livrării de energie termică vara dintr-o capacitate dimensionată conform necesarului şi cu eficienŃă ridicată.

CET Oradea se echipează cu o instalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator, dimensionată pentru a funcŃiona cât mai mult pe perioada de încălzire la sarcina termică apropiată de cea nominală, în vederea eficientizării funcŃionării. Dimensionarea grupului a rezultat din analiza înregistrărilor orare statistice din anii precedenŃi, luând în considerare reducerea consumului prin reducerea pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 244

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

CET Oradea se echipează şi cu o instalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator, dimensionată pentru necesarul de vară. Cazanul este prevăzut cu o cotă rezonabilă de ardere suplimentară, de cca 20%, pentru preluarea variaŃiilor de sarcină. ITG este dimensionat pentru necesarul mediu vara, pentru necesarul maxim vara luând în considerare şi acumularea în reŃea.

Ambele măsuri sunt conform cerinŃelor BREF-BAT.


Combustibilul de bază pentru CET Oradea va fi gazul natural.






Prevederea în CET Oradea a unor capacităŃi noi pe gaze naturale va conduce atât la creşterea eficienŃei producerii energiei termice, cât mai ales, la reducerea impactului asupra mediului faŃă de situaŃia existentă. O parte însemnată a energiei termice produse va fi produsă mult mai eficient decât în cazul funcŃionării echipamentelor actuale.

DiferenŃa faŃă de OpŃiunea 4 constă în înlocuirea ciclului combinat cu o instalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator. Această înlocuire este justificată de investiŃia mai scăzută necesară în acest caz.

Măsurile sunt conforme cu prevederile BREf-BAT.

Pentru instalarea noilor capacităŃi în centrală este necesară dezafectarea unuia dintre grupurile existente cu durată de viaŃă expirată.

Reabilitarea celor două cazane de abur existente pe gaze naturale (CA1, CA2) şi a turbinelor cu abur TA1 şi TA2, va conduce la mărirea duratei de viaŃă necesară pentru funcŃionarea acestora pe perioada de analiză. Reabilitarea nu va putea conduce însă la o creştere semnificativă a eficienŃei energetice a acestora. Ca urmare, emisiile de CO2 vor avea un nivel ridicat.


FuncŃionarea centralei doar pe gaze naturale prezintă dezavantajul dependenŃei de variaŃia preŃului gazelor naturale pe piaŃa internaŃională, având în vedere descreşterea producŃiei interne de gaze naturale.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 245

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0






Pentru CET Oradea se prevede o instalaŃie de turbină cu gaze şi cazan recuperator care va livra cca 95 Gcal/h şi cca 80 MW. Instalarea noii unităŃi se va realiza cu dezafectarea şi unui grup existent şi demolarea construcŃiei aferente.

În CET Oradea se instalează şi o instalaŃie mai mică de turbină cu gaze şi cazan recuperator, de cca 11 MW + 20 Gcal/h, dimensionată pentru necesarul vara. Această instalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator va funcŃiona întregul an.

Energia electrică produsă în noile echipamente este produsă în totalitate în cogenerare.

De asemenea, în CET Oradea se instalează două cazane de apă fierbinte cu sarcina termică de 75 Gcal/h fiecare. Pentru ca în perioadele de vârf de consum să nu fie depăşit disponibilul orar de gaze naturale, cazanele de apă fierbinte vor funcŃiona pe gaze naturale şi păcură.











Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 246

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0













Pe perioada de vară necesarul va fi acoperit în totalitate din instalaŃia mică cu turbină cu gaze şi cazan recuperator şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale.

Pe perioada de iarnă, vor funcŃiona în bază, instalaŃia mare cu turbină cu gaze şi cazan recuperator gaze, instalaŃia mică cu turbină cu gaze şi cazan recuperator şi grupul de cogenerare pe deşeuri municipale funcŃie de cantitatea de deşeuri disponibile.




Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 247

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.2.3.7 OpŃiunea 7


Modul alimentare cu energie termică în cadrul acestei opŃiuni este în sistem descentralizat.

Definirea opŃiunii descentralizate a ponit de la existenŃa infrastructurii dezvoltate de-a lungul timpului pentru sistemul centralizat, având în vedere necesitatea de a nu afecta populaŃia din municipiu prin lucrările de reconfigurare a sistemului.

Ca urmare, opŃiunea descentralizată este concepută astfel încât să conducă la efecte mari asupra mediului şi efecte minime (investiŃii, durată de realizare) cu impact direct asupra stării de bine a populaŃiei. Aceasta deoarece lucrările majore de reconfigurare a sistemului într-un oraş de nivelul municipiului Oradea ar însemna concentrarea unor forŃe uriaşe.

Se consideră sistarea funcŃionării CET Oradea şi se prevede realizarea de centrale termice de zonă în cea mai acceptabilă variantă privind impactul asupra populaŃiei.

Combustibilul de bază pentru centralele de zonă va fi gazul natural.

Se redimensionează sistemul de distribuŃie.




Sistarea funcŃionării CET Oradea va avea ca impact necesitatea dezafectării echipamentelor şi instalaŃiilor existente şi renaturarea terenului. Deoarece termenul de realizare nu este în prezent legiferat, costul acestei măsuri nu este inclus în evaluarea investiŃiei.

Pentru amplasarea centralelor termice de zonă se au în vedere punctele termice existente, dintre care o parte vor fi transformate în centrale termice.

Realizarea centralelor termice va implica lucrări majore în reŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale precum şi în reŃelele de alimentare cu apă, canalizare şi în reŃelele electrice.

Realizarea acestei opŃiuni va duce la creşterea nivelului poluării în municipiu, prin aceste surse de poluare amplasate în zonele de locuit. Poluarea aferentă acestor surse se va suprapune peste celelalte surse de poluare din interiorul municipiului (cum ar fi traficul urban).

Se va dezvolta producerea de energie termică din surse geotermale la nivelul de cca 5 Gcalh. Această energie va fi preluată în reŃeaua de distribuŃie din zona cea mai apropiată.

Se va realiza un grup de cogenerare pe deşeuri municipale, cu o sarcină termică de cca 3 Gcal/h , care va asigura necesarul zonei în care va fi amplasat.

Este necesară reabilitarea şi redimensionarea sistemului de distribuŃie.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 248

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0



Vor fi realizate cca 20 de centrale termice de zonă, care vor fi echipate cu cazane de apă fierbinte în gama 4 – 10 Gcal/h.

BREF-BAT nu prevede cerinŃe surse mai mici de 50 MWt.








Se vor realiza 3 foraje noi pentru extragerea apei geotermale, se prevăd capacităŃi de extractie, injectie şi repompare apa geotermală, sonde şi unităŃi de pompare şi se vor realiza şi echipa puncte termice cu schimbătoare de căldură pentru preluarea căldurii din apa geotermală. Apa fierbinte rezultaă va fi introdusă în sistemul de distribuŃie.


Se vor realiza lucrări de extindere a reŃelei de distribuŃie a gazelor naturale precum şi lucrări în reŃelele de alimentare cu apă, canalizare şi în reŃelele electrice

Se va reabilita şi redimensiona sistemului de distribuŃie.


Necesarul de energie termică sub formă de apă fierbinte va fi asigurat din centrale termice de zonă pe combustibil gaze naturale, grupul de cogenerare pe deşeuri municipale şi sursele geotermale.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 249

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.2.3.8 OpŃiunea 8


Modul alimentare cu energie termică în cadrul acestei opŃiuni este în sistem individual.

Se consideră sistarea funcŃionării CET Oradea. PopulaŃia din municipiul Oradea îşi va realiza centrale de apartament, pe gaze naturale.


Sistarea funcŃionării CET Oradea va avea ca impact necesitatea dezafectării echipamentelor şi instalaŃiilor existente şi renaturarea terenului. Deoarece termenul de realizare nu este în prezent legiferat, costul acestei măsuri nu este inclus în evaluarea investiŃiei.

Numărul de apartamente fizice alimentate în prezent din sistemul centralizat este de 60735 apartamente. Dintre acestea, cca 3600 reprezintă case, iar restul de cca 57135 de apartamente sunt situate în blocuri de locuinŃe cu 4 până la 10 etaje.

Ca urmare, realizarea în aceste blocuri a celor peste 57000 de centrale termice va avea un impact puternic negativ, astfel:

• impact negativ asupra mediului, prin creşterea nivelului poluării distribuite în municipiu. Amplasarea acestui număr extrem de mare de surse de poluare în municipiu se va suprapune peste celelalte surse de poluare din interiorul municipiului (cum ar fi traficul urban). Şi va afecta sănătatea populaŃiei unui număr mare de persoane, municipiul Oradea având peste 200000 de locuitori.

• Impact social negativ, prin forŃarea unui număr mare de locuitori să investească în centrale de apartament;

• Impact estetic negativ, prin scoaterea pe peretele clădirilor a unui număr mare de coşuri.

Pentru realizarea alimentării cu gaze naturale a centralelor de apartament vor fi necesare majore în reŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale.

Nu se va mai putea dezvolta şi utiliza în mod centralizat producerea de energie termică din surse geotermale. Pentru utilizarea acestuia, locuitorii ar trebui să investească individual în reŃelele de alimentare.

Nu se va putea valorifica eficient potenŃialul biomasei prin producerea în cogenerare a energiei termice cu utilizarea deşeurilor municipale.


Vor fi realizate în municipiul Oradea cca 60735 de centrale de apartament.

BREF-BAT nu prevede cerinŃe surse mai mici de 50 MWt.

Depozitul existent de zgură şi cenuşă trebuie închis şi trebuie realizate lucrările necesare pentru conformare la mediu. Costul acestei măsuri nu este inclusă în investiŃie. De asemenea, nu sunt


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 250

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

incluse costurile aferente lucrărilor de amenajare şi întreŃinere post închidere (ele constituind cheltuieli).

Se vor realiza lucrări majore de extindere şi redimensionare a reŃelei de distribuŃie a gazelor naturale.


Necesarul de energie termică sub formă de apă fierbinte va fi asigurat din centrale termice de apartament pe combustibil gaze naturale.

5.2.4 Performan Ńe energetice şi de mediu în op Ńiunile analizate

În acest capitol sunt prezentate sintetizat principalele performanŃe energetice şi de mediu prevăzute a se obŃine în opŃiunile analizate.

PerformanŃele nominale ale echipamentelor noi prevăzute în opŃiunile analizate sunt estimate conform bazei de date a softului specializat THERMOFLOW. Baza de date a acestuia cuprind numai echipamente aflate în fabricaŃie curentă. Baza de date este actualizată periodic.

Aceste performanŃe au fost comparate şi cu performanŃele unor echipamente pentru care se deŃin oferte de la furnizori de specialitate.

PerformanŃele echipamentelor existente pleacă de la performanŃele actuale şi Ńin seama de lucrările de reabilitare prevăzute.

PerformanŃele anuale pe durata de analiză cuprind, pentru fiecare opŃiune, şi pentru fiecare tip de capacitate din cadrul opŃiunii (capacităŃi existente, capacităŃi noi), următoarele:

• Energia termică produsă

• Energia termică vândută

• Energia electrică produsă

• Consumul de servicii interne electrice

• Energia electrică livrată

• Consumul de combustibili

• EficienŃa globală

• Emisii de CO2 generate

PerformanŃele anuale, pe perioada de analiză, în opŃiunile analizate sunt prezentate în Anexa K.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 251

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.3 Valoarea investi Ńiilor in op Ńiunile analizate

5.3.1 Ipoteze privind costurile de investi Ńie

Valorile lucrărilor de investiŃii propuse pentru fiecare opŃiune analizată sunt prezentate în tabelele de mai jos, în capitolul 5.3.2.

Valorile se bazează pe date obŃinute din studii de fezabilitate elaborate de SC ISPE SA, lucrări de investiŃii realizate în Romania în domeniul producerii şi furnizării energiei electrice şi termice, precum şi din literatura de specialitate.

Valorile includ toate lucrările necesare realizării investiŃiilor propuse.

În valoarea investiŃiilor au fost estimate şi cheltuieli pentru management de proiect şi execuŃie, asistenŃă tehnică, proiectare, taxe şi cheltuieli neprevăzute.

Valorile de investiŃie sunt determinate în preŃuri 2009,exclusiv TVA.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 252

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.3.2 Investi Ńii

InvestiŃii propuse pentru OpŃiunea 1 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 5.3 – 1 Investi Ńii propuse pentru Op Ńiunea 1

LUCRĂRI DE INVESTIłII VALOARE

mii EURO

1 Reabilitare echipamente existente 73.000

Reabilitare CA1 + TA1 10.000

Reabilitare CA2 +TA2 10.000



InstalaŃie şlam dens 10.000

2 Echipamente de mediu 50.100

Arzătoare cu NOx redus la CA3 5.000


IDG la CA6 30.000

Modernizare electrofiltru la CA6 ( reduceri pulberi ) 5.100

3 Depozit zgur ă şi cenu şă 2.500

conformare mediu (închidere depozit) 2.500

4 Suprainaltare depozit 1.446

5 Surse noi geotermale 20.625

InvestiŃii în sonde (3 foraje) 18.000

InvestiŃii în schimbătoare 2.625

6 Grup cogenerare pe de şeuri municipale ( cazan de abur de 8t/h + TA 0,7 Mw )

10.300

7 Demol ări 150

TOTAL INVESTIłII ÎN SURSĂ 158.121

8 ReŃele transport, distribu Ńie şi PT:

ReŃele primare 41.200

ReŃele secundare 59.000

Puncte termice 31.200

TOTAL INVESTIłII ÎN REłELE ŞI PUNCTE TERMICE 131.400

TOTAL OPłIUNEA 1 289.521


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 253

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




mii EURO

1 Reabilitare echipamente existente 73.000

Reabilitare CA1 + TA1 10.000


Reabilitare CA6 +TA5 nouă 35.000

InstalaŃie şlam dens 10.000




IDG la CA6 30.000

Modernizare electrofiltru la CA6 ( reduceri pulberi ) 5.100

3 ITG + CR 13 MW +20 Gcal/h 13.000





InvestiŃii în sonde (3 foraje) 18.000



10.300

8 Demol ări 150









Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 254

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




mii EURO

1 Reabilitare cazane existente 28.000





3 Grup nou 55 MW lignit – cazan de 350t/h tip ASF +TA de 55 MW (inclusiv instala Ńie şlam dens)

144.568

4 ITG+CR 11 MW+20 Gcal/h 13.000



6 Suprainaltare depozit 635


InvestiŃii în sonde 18.000


8 Grup cogenerare pe de şeuri municipale ( cazan de abur de 8t/h + TA 0,7 Mw ) 10.300

9 Demol ări 3.100









Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 255

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




mii EURO






3 Grup nou 40 MW lignit– cazan de 280t/h tip ASF +TA de 40 MW (inclusiv instala Ńie şlam dens)

129.333


conformare mediu (inchidere depozit) 2.500

5 Suprainaltare depozit 635





8 Demol ări 3.100









Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 256

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




mii EURO





3 Ciclu combinat abur-gaze cca 133 MW 120.000

4 ITG+CR 11 MW+20 Gcal/h 13.000



6 2 CAF X 75 Gcal/h pe gaze 9.000





10.300

9 Demol ări 3.755






TOTAL INVESTIłII ÎN REłELE ŞI PUNCTE TERMICE

131.400



Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 257

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




mii EURO





3 ITG 80 MW + CR 100 Gcal/h 85.600

4 ITG+CR 11 MW+20 Gcal/h 13.000



6 2 CAF X 75 Gcal/h pe gaze 9.000





9 Demol ări 3.755









Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 258

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




mii EURO

1 CT zona (20 CT cu 3 x CAF 4 Gcal/h) 45.000


3 Grup cogenerare pe deşeuri municipale ( cazan de abur de 8t/h + TA 0,7 Mw )

10.300

4 Depozit zgură şi cenuşă (închidere depozit) 2.500


5 Retele gaze naturale 80.000

6 ReŃele distribu Ńie şi PT:

ReŃele distribuŃie legături CT 13.190








1 Centrale de apartament 212.573

2 Retele gaze naturale 45.000

TOTAL OPTIUNEA 8* 257.573

(*) In valoarea de investiŃie nu sunt incluse valorile reinvestite din anii 2018 şi 2028


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 259

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.4 Analiza op Ńiunilor

5.4.1 Metodologie

Principalul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanŃă financiară a proiectului (profitabilitatea sa). Analiza se efectuează din punctul de vedere al beneficiarului (proprietarul) proiectului, prin metoda cost-beneficiu incrementală, cu luarea în considerare a tehnicii actualizării. In cadrul analizei financiare sunt determinate venituri exclusiv din energia termică şi cheltuieli pe întreaga perioadă de analiză.

OpŃiunile rezultate vor fi ierarhizate pe baza analizei cost-beneficiu financiare a investiŃiei.

Metodologia utilizatã în dezvoltarea analizei cost-beneficiu financiarã pentru fiecare opŃiune în parte este cea a „fluxului net de numerar actualizat”, pe baza următoarelor premise:

• vor fi luate în considerare numai fluxurile de numerar, fiecare flux fiind înregistrat în anul în care este generat; fluxurile nemonetare, cum ar fi amortizarea şi provizioanele, nu vor fi incluse în analiză

• agregarea fluxurilor generate pe parcursul mai multor ani din perioada de referinŃă, necesită utilzarea unei rate de actualizare potrivită pentru a calcula valoarea netă actualizată a proiectului

• determinarea fluxurilor proiectului va fi efectuată utilizând metoda incrementală care compară scenariul „cu proiect” cu scenariul „fără proiect”.

Metoda incrementală presupune definirea a două scenarii pentru care vor fi calculate fluxurile de numerar:

• Scenariul „cu proiect” , asimilat pe rând opŃiunilor prezentate în capitolul .......

• Scenariul „f ără proiect” (folosit ca scenariu de referinŃă în analiza incrementală), asimilat situaŃiei în care centrala ar funcŃiona la parametri existenŃi, fără a se implementa nici un fel de investiŃie.

Astfel, pentru fiecare opŃiune în parte se vor parcurge următoarele etape:

• Determinarea Fluxului de Venituri si Cheltuieli pe perioada de analiză, reprezentând fluxul financiar al scenariului „cu proiect” pentru opŃiunea în cauză

• Determinarea Costului Unitar Actualizat al energiei termice (CUA) pe baza fluxului financiar al scenariului „cu proiect”

• Determinarea Fluxului Financiar Incremental al investiŃiei, reprezentând diferenŃa dintre fluxul financiar al scenariului „cu proiect” şi fluxul financiar al scenariului „fără proiect”

• Determinarea indicatorilor de performanŃă financiară pe baza fluxului financiar incremental al investiŃiei:

- Valoarea Financiară Netă Actualizată a InvestiŃiei (VNAF/C)


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 260

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- Costul Incremental Actualizat al energiei termice (CIA)

OpŃiunea recomandată pentru reabilitarea sistemelor de încălzire urbană va fi selectată pe baza criteriului VNAF/C maxim, CIA minim.

5.4.2 Premise de analiz ă

Premisele avute în vedere pentru elaborarea analizei financiare sunt următoarele:

• Analiza financiară comparativă se va realiza pe baza metodei fluxului de numerar actualizat, utilizând metoda incrementală

• Rata de actualizare financiară luată în considerare este de 5% în termeni reali ca parametru de referinŃă pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung. Această rată este recomandată de Comisia Europeană conform documentelor „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects – Structural Funds, Coehsion Fund and instrument for Pre-Accession” şi “The New Programming Period 2007-2013. Guidance on the Methodology for Carrying out Cost-Benefit Analysis. Working Document No. 4”

• Analiza se efectuează în euro, pe conturul proiectului

• Cursul de schimb valutar utilizat în analiză este de 4.1835 lei/euro, valabil la data de 30.04.2009

• Perioada de analiză este aceeaşi pentru toate opŃiunile considerate, respectiv 20 de ani; aceasta cuprinde perioada de realizare a investiŃiei noi care diferă în funcŃie de opŃiunea analizată şi perioada de funcŃionare a centralei după realizarea investiŃiei noi

• Valorile de investiŃie şi eşalonarea pe ani a acestora în opŃiunile analizate sunt prezentate în capitolul 6.8, respectiv Anexa N

• PerformanŃele anuale pe durata de analiză aferente opŃiunilor considerate sunt prezentate în capitolul 5.2.4., respectiv Anexa K

• PreŃurile utilizate în analiză sunt prezentate în cadrul capitolului 5.4.3.

• Alocarea cheltuielilor între energia termică şi energia electrică se face conform Ordinului ANRE nr. 57/2008 pentru aprobarea „Metodologiei de stabilire a preŃurilor şi a cantităŃilor de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate şi a preŃurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare”

• Pentru perioada 2009-2012, în analiză va fi luat în considerare numărul de certificate de CO2 alocate SC Electrocentrale Oradea SA, în conformitate cu Planul NaŃional de Alocare

• Pentru perioada 2013-2029, vor fi luate în considerare prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră:


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 261

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

o pentru energia electrică produsă în instalaŃii noi sau existente, nu se va mai acorda alocare gratuită de certificate de emisii de CO2

o se va acorda alocare gratuită doar pentru energia termică destinată populaŃiei, produsă în instalaŃii de cogenerare de înaltă eficienŃă şi în alte surse cu eficienŃă conform BAT-BREF. Numărul de certificate alocate gratuit în 2013 pentru energia termică destinată populaŃiei şi produsă în instalaŃiile menŃionate va fi egal cu 80% din cantitatea determinată şi va descreşte an de an, ajungând la 30% în 2020, respectiv la zero în 2027.

• În analiză se va Ńine seama de următoarele prevederi ale Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie:

o sistemul de promovare se aplică pentru o perioadă de 15 ani pentru energia electrică produsă în grupuri electrice noi

o se acordă 3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh livrat în reŃeaua de energie electrică de producătorii de energie electrică din biomasă

5.4.3 PreŃuri utilizate în analiz ă

În cadrul analizei sunt utilizate preŃuri constante, la valoare contabilă (nu conŃin TVA sau alte taxe). Însă, conform principiului poluatorul plăteşte, pentru preŃurile de vânzare a energiei electrice şi a aburului tehnologic, se va lua în considerare internalizarea costului aferent emisiilor de CO2, ceea ce va determina o variaŃie a acestor preŃuri pe perioada de analiză.

5.4.3.1 Evolu Ńia prezumat ă a pre Ńului certificatelor de emisii de CO2

PreŃurile medii pentru certificatele de emisii de CO2 luate în considerare în evaluarea costurilor şi/sau veniturilor aferente opŃiunilor analizate vor fi cele prognozate de Comisia Europeană în cadrul documentului „AN EU ENERGY SECURITY AND SOLIDARITY ACTION PLAN: Energy Sources, Production Costs and performance of Technologies for Power Generation, Heating and Transport – Second Strategic Energy Review, 2008”.

În figura 5.4 – 1 este prezentată evoluŃia preŃului certificatelor de emisii CO2 pe perioada de analiză:


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 262

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

20.00

22.1024.2

26.328.4

30.532.6

34.7 36.8

38.941

41.642.2

42.8

43.4

44

44.6

45.2

45.8

46.4

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

50.00

Eur

o/tC

O2

Ani

PreŃul certificatelor de emisii de CO2 pe perioada de a naliză

Pretul certificatelor

Figura 5.4 – 1 Evolu Ńia pre Ńului la certificatele de emisii de CO 2 pe perioada de analiz ă

5.4.3.2 Evolu Ńia prezumat ă a pre Ńului energiei electrice livrate

Pornind de la metodologia ANRE de departajare a costurilor între energia electrică şi energia termică produse în cogenerare, s-a stabilit pentru fiecare opŃiune în parte evoluŃia costului energiei electrice livrate de SC Electrocentrale Oradea SA.

Însă, conform Directivei Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, începând cu anul 2013, nu se va mai acorda alocare gratuită de certificate de emisii de CO2

pentru nici un producător existent sau nou de energie electrică.

Având în vedere cele de mai sus, în proiecŃia costului energiei electrice livrate de SC Electrocentrale Oradea SA, începând cu 2013 se va Ńine seama şi de costurile determinate de achiziŃionarea certificatelor de emisii CO2. Aceste costuri sunt determinate pe baza numărului necesar de certificate de emisii de CO2 aferente energiei electrice şi a preŃului certificatului de emisii, conform evoluŃiei prezentate în capitolul 5.4.3.1., Figura 5.4 - 1

Astfel, începând cu anul 2013, pentru fiecare opŃiune în parte, costul energiei electrice stabilit conform metodologiei ANRE se va majora corespunzător prin internalizarea cheltuielilor suplimentare determinate de achiziŃia certificatelor de emisii de CO2 aferente producerii energiei electrice. Costurile astfel determinate pentru fiecare opŃiune în parte sunt prezentate în figurile de mai jos.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 263

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

88.0

113.6 107.5 107.3 107.2 107.2 107.1 107.0 106.9 106.9

0.0

43.949.6

56.2 63.0 67.4 69.3 71.2 73.1 75.1

157.5 157.1 163.5170.2 174.5 176.4 178.2 180.1 181.9

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

200.00

Euro

/MW

h

Ani

Evolu Ńia costului energiei electrice livrate - Op Ńiunea 1

Cost energie electrică conform metodologie ANRECost CO2 ce va fi internalizatCostul total al energiei electrice livrate OpŃiunea 1

Figura 5.4 – 2 Evolu Ńia costului energiei electrice livrate din SC Elect rocentrale Oradea SA – Op Ńiunea 1

86.5 83.1 81.4 81.6 81.5 81.5 81.4 81.3 81.3 81.3

0.0

35.7 40.746.4

51.9 55.5 57.0 58.7 60.2 61.8

118.8 122.2 128.0133.5 136.9 138.4 140.0 141.5 143.1

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

Euro

/MW

h

Ani





Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 264

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

86.9

52.8 53.5 52.5 53.0 53.5 54.1 55.6 56.2 56.8

0.0

23.3 23.3 26.4 29.6 31.7 32.733.8 34.8 35.8

86.9

76.0 76.7 78.9 82.685.3 86.8 89.4 91.0 92.6

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

Euro

/MW

h

Ani




60.7 60.7 59.6 59.8 60.1 60.4 61.5 61.9 62.3

0.0

28.6 25.8 28.9 32.434.7 35.8 37.1 38.2 39.3

86.9 89.3 86.4 88.492.2

94.8 96.1 98.7 100.1 101.6

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

Euro

/MW

h

Ani





Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 265

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

86.9

48.7 46.9 47.0 47.0 47.0 47.0 46.9 47.0

58.8

0.0

12.6 11.5 13.114.7 15.7 16.2 16.6 17.1 22.0

61.3 58.5 60.1 61.6 62.7 63.2 63.6 64.1

80.8

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.00Eu

ro/M

Wh

Ani




86.9

62.2 59.8 59.7 59.7 59.2 58.9 58.8 58.7 58.5

0.0

17.2 15.2 17.2 19.3 20.4 20.9 21.5 22.0 22.5

79.375.0 76.9 79.0 79.6 79.9 80.3 80.7 81.0

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.00

Euro

/MW

h

Ani





Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 266

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

83.3

106.5

22.5 22.3 22.1 22.0 21.9 21.7 21.6 21.5

0

38.4

0 0 0 0 0 0 0 0

145.0

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00Eu

ro/M

Wh

Ani




5.4.3.3 Evolu Ńia prezumat ă a pre Ńului aburului tehnologic

PreŃul în vigoare pentru aburul tehnologic livrat de SC Electrocentrale Oradea SA, pus la dispoziŃie de către beneficiar este de 25.83 euro/Gcal, conform Deciziei ANRE nr. 1259 din 24.06.2008 privind aprobarea preŃurilor practicate în sectorul energiei electrice şi termice de SC Electrocentrale Oradea SA.

Conform Directivei Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, începând cu anul 2013, în sectorul energetic se va acorda alocare gratuită doar pentru energia termică destinată populaŃiei, produsă în instalaŃii de cogenerare de înaltă eficienŃă şi în alte surse cu eficienŃă conform BAT-BREF. În consecinŃă, începând cu anul 2013, pentru aburul tehnologic livrat nu se va mai acorda alocare gratuită de certificate de emisii de CO2.

Având în vedere cele de mai sus, în proiecŃia preŃului aburului tehnologic, începând cu 2013 se va Ńine seama şi de costurile determinate de achiziŃionarea certificatelor de emisii de CO2. Aceste costuri sunt determinate pe baza numărului necesar de certificate de emisii de CO2 aferente aburului tehnologic şi a preŃului certificatului de emisii, conform evoluŃiei prezentate în capitolul 5.4.3.1., Figura...

Astfel, începând cu anul 2013, pentru fiecare opŃiune în parte, preŃul aburului tehnologic se va majora corespunzător prin internalizarea cheltuielilor suplimentare determinate de achiziŃia certificatelor de emisii de CO2. PreŃurile astfel determinate pentru fiecare opŃiune în parte sunt prezentate în figurile de mai jos.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 267

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8

0.0

8.910.8 12.2

13.7 14.7 15.1 15.5 15.9 16.4

34.7 36.638.1 39.5 40.5 40.9 41.3 41.8 42.2

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

Euro

/Gca

l

Ani

Evolu Ńia pre Ńului la aburul tehnologic - Op Ńiunea 1

PreŃ în vigoare abur tehnologic Cost CO2 ce va fi internalizat

PreŃ total abur tehnologic OpŃiunea 1

Figura 5.4 – 9 Evolu Ńia pre Ńului la aburul tehnologic livrat din SC Electrocent rale Oradea SA – Op Ńiunea 1

25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8

0.0

9.611.0

12.714.2 15.2 15.6 16.1 16.5 16.9

35.4 36.838.5 40.0 41.0 41.5 41.9 42.3 42.8

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

Euro

/Gca

l

Ani






Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 268

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8

0.0

7.310.2

11.913.3 14.1 14.5 14.7 15.0 15.3

33.136.0

37.739.1 40.0 40.3 40.5 40.8 41.2

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

Euro

/Gca

l

Ani





25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8

0.0

9.9 10.311.8

13.2 14.1 14.4 14.7 15.1 15.4

35.8 36.137.6

39.0 39.9 40.3 40.6 40.9 41.3

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

Euro

/Gca

l

Ani






Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 269

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8

0.0

7.1 7.68.5 9.5 10.2 10.6 11.0 11.4 11.8

32.9 33.4 34.3 35.4 36.1 36.4 36.9 37.2 37.6

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

Euro

/Gca

l

Ani





25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8 25.8

0.0

7.2 7.78.6 9.7 10.5 10.9 11.3 11.7 12.1

25.8

33.0 33.5 34.5 35.5 36.3 36.7 37.2 37.5 37.9

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

Euro

/Gca

l

Ani






Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 270

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

25.8

25.8

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.00.0

8.9

25.8

34.7

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00Eu

ro/G

cal

Ani





5.4.3.4 PreŃul certificatelor verzi

Certificatele verzi sunt bilete de valoare acordate producătorilor de energie electrică din surse regenerabile pentru fiecare MWh livrat în reŃea.

PreŃul certificatelor verzi variază pe piaŃă într-un interval stabilit prin Hotărâre de Guvern, preŃul minim fiind impus pentru protecŃia producătorilor, iar cel maxim pentru protecŃia consumatorilor. Conform Legii nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, în perioada 2008-2014, valoarea de tranzacŃionare a certificatelor verzi se încadrează între o valoare minimă de 27 euro/certificat şi o valoare maximă de 55 euro/certificat. În perioda 2015-2030, valoarea minimă de tranzacŃionare nu poate fi mai mică decât valoarea minimă de tranzacŃionare aplicată în anul 2014.

Având în vedere faptul că în ceea ce priveşte certificatele verzi supuse tranzacŃionării, cererea este mai mare decât oferta, iar din punct de vedere statistic valoarea de tranzacŃionare a certificatelor la nivelul anilor 2008 şi 2009 a atins lunar valoarea maximă admisă prin lege, în cadrul analizei, preŃul luat în considerare pentru certificatul verde este de 55 euro/certificat.

5.4.3.5 PreŃul combustibililor utiliza Ńi

PreŃul luat în considerare pentru gazele naturale este de 202,87 euro/1000 mc, în conformitate cu Ordinul nr. 20/24.03.2009 emis de ANRE Bucureşti. PreŃul a fost pus la dispoziŃie de beneficiar şi corespunde alimentării cu gaze natural din reŃeaua de transport.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 271

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

PreŃul luat în considerare pentru lignit este de 23,81 euro/tonă şi corespunde preŃului actual de achiziŃie a combustibilului de către SC Electrocentrale Oradea SA de la SC Maestro Trading SRL.

PreŃul luat în considerare pentru păcură este de 339.47 euro/tonă şi corespunde preŃului actual de achiziŃie a combustibilului de către SC Electrocentrale Oradea SA.

5.4.4 Venituri anuale

Veniturile anuale aferente fiecarărei opŃiune în parte, sunt constituite din următoarele elemente:

• Venituri din vânzarea energiei electrice

• Venituri din vânzarea aburului tehnologic

• Venituri din vânzarea certificatelor de emisii de CO2

• Venituri din vânzarea certificatelor verzi

Veniturile din vânzarea energiei electrice se determină pe baza cantităŃii anuale de energie electrică livrată prezentată în capitolul 3.4, şi a preŃurilor determinate în capitolul 5.4.3.2. VariaŃia veniturilor din vânzarea energiei electrice aferente fiecărei opŃiuni în parte este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 5.4 – 1 Venituri din vânzarea energiei electrice

Venituri din vânzarea energiei electrice (mii euro) Specifica Ńie

2010 2029 OpŃiunea 1 25023.39 40375.14 OpŃiunea 2 24584.31 37994.39 OpŃiunea 3 24708.75 27285.81 OpŃiunea 4 24708.75 26793.63 OpŃiunea 5 24708.75 43090.82 OpŃiunea 6 24708.75 37145.56 OpŃiunea 7 24408.12 73.46

Veniturile din vânzarea aburului tehnologic se determină pe baza cantităŃii de abur livrată prezentată în capitolul 3.4, şi a evoluŃiei preŃului prezentată în capitolul 5.4.3.3. VariaŃia veniturilor din vânzarea aburului tehnologic este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 5.4 – 2 Venituri din vânzarea aburului tehnologic

Venituri din vânzarea aburului tehnologic (mii euro) Specifica Ńie



Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 272

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Pentru fiecare opŃiune în parte, în anul 2012, vor fi luate în considerare veniturile din vânzarea excedentului de certificate de emisii CO2 în funcŃie de alocarea acordată SC Electrocentrale Oradea SA pe perioada 2008-2012. Pentru determinarea veniturilor sunt utilizate preŃurile anuale ale certificatelor de CO2 asa cum sunt ele prezentate în capitolul 5.4.3.1. Veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de CO2 aferente fiecărei opŃiuni, înregistrate la nivelul anului 2012 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 5.4 – 3 Venituri din vânzarea excedentu lui de certificate de emisii de CO 2

Specifica Ńie Venituri din vânzarea

certificatelor de emisii de CO 2

(mii euro) OpŃiunea 1 4407.21 OpŃiunea 2 4409.03 OpŃiunea 3 5967.63 OpŃiunea 4 4409.03 OpŃiunea 5 6132.24 OpŃiunea 6 6913.51 OpŃiunea 7 12204.97

În conformitate cu cele stipulate în Legea 220/2008 (Art.3), pentru fiecare opŃiune în parte, în analiză se consideră venituri din comercializarea certificatelor verzi pe o perioadă de 15 ani de la punerea în funcŃiune a grupului de cogenerare cu funcŃionare pe deşeuri municipale, respectiv pe perioada 2013-2027. Veniturile din vânzarea certificatelor verzi sunt calculate pe baza disponibilului de certificate prezentat în capitolul 5.4.2. şi a preŃului de tranzacŃionare specificat în capitolul 5.4.3.4.

Tabelul 5.4 – 4 Venituri din vânzarea certificatelo r verzi

Venituri din vânzarea certificatelor verzi (mii euro) Specifica Ńie



Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 273

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.4.5 Cheltuieli anuale

Pentru fiecare opŃiune, cheltuielile anuale sunt determinate, pentru fiecare an al perioadei analizate, structurat pe trei categorii principale, astfel:

Tabelul 5.4 - 5 Structura cheltuielilor anuale

Nr. crt

Felul cheltuielilor

1 Cheltuieli variabile (1.1+1.2) 1.1 Cheltuieli cu combustibilul 1.2 Alte cheltuieli variabile

2 Cheltuieli fixe (2.1+2.2+2.3) 2.1 Cheltuieli cu personalul 2.2 Cheltuieli cu reparaŃiile 2.3 Alte cheltuieli fixe

3 Cheltuieli cu achizi Ńia certificatelor de emisii de CO2 Total (1+2) Total (1+2+3)

Cheltuielile cu combustibilul sunt determinate pe baza cantităŃilor de combustibili consumate în fiecare an, pe tipuri de combustibil (lignit, păcură, gaze naturale, biomasă), prezentate în Anexa K, şi a preŃurilor de achiziŃie a combustibililor, prezentaŃi în Cap.5.4.3.5.

Cheltuielile cu personalul sunt determinate pe baza numărului de personal în fiecare opŃiune şi a retribuŃiei anuale de 7655 Euro/om,an, aceasta fiind cheltuiala medie realizată de SC Electrocentrale SA Oradea în anul 2008.

Celelalte categorii de cheltuieli, respectiv alte cheltuieli variabile, cheltuieli cu reparaŃiile, alte cheltuieli fixe sunt determinate în cadrul fiecărei opŃiuni pe fiecare categorie de echipamente, astfel:

- echipamente existente : la nivelul cheltuielilor specifice raportate la producŃia de energie, realizate în anul 2008;

- echipamente noi: pe bază de indici specifici raportaŃi la producŃia de energie, indici preluaŃi din literatura de specialitate şi alte lucrări similare, pentru fiecare tip de tehnologie.

Cheltuielile anuale astfel determinate în fiecare opŃiune, pe fiecare tip de sursă, pentru fiecare an al perioadei de analiză, sunt prezentate în Anexa P.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 274

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.4.6 Rezultatele analizei financiare comparative

În baza premiselor menŃionate mai sus s-au calculat Fluxurile Financiare Incrementale ale InvestiŃiei precum şi indicatorii de performanŃă financiară pentru fiecare opŃiune în parte.

Rezultatele analizei financiare comparative sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 5.4 – 6 Rezultatele analizei comparative

VNAF/C

(mii euro) CIA

(euro/Gcal) CUA

(euro/Gcal) Ierarhizare

OpŃiunea 1 -120287.44 15.16 84.81 3 OpŃiunea 2 -99605.64 12.56 82.20 1 OpŃiunea 3 -109118.71 13.76 83.40 2 OpŃiunea 4 -147821.32 18.64 88.28 5 OpŃiunea 5 -394373.22 49.72 119.37 7 OpŃiunea 6 -374028.44 47.15 116.80 6 OpŃiunea 7 -135675.05 17.10 86.75 4

Din analiza indicatorilor prezentaŃi mai sus reiese faptul că OpŃiunea 2 este pe primul loc.

În plus faŃă de opŃiunile prezentate, s-a considerat pentru analiză şi opŃiunea în care se presupune că serviciul de alimentare cu energie termică nu se mai asigură de către municipalitate, fiecare apartament fiind dotat cu centrală termică individuală, costurile aferente fiind acoperite integral de consumatorul final.

În urma analizei elaborate, pentru OpŃiunea 8, rezultă un CUA pentru energia termică livrată dintr-o centrală individuală de circa 89.43 euro/Gcal. Comparativ cu OpŃiunea 2, se observă un CUA mai mare pentru energia termică livrată din centrale individuale. Prin urmare, în OpŃiunea 8 - asigurarea necesarului de energie termică din centrale individuale, consumatorul ar trebui să suporte un cost mai mare decât în OpŃiunea 2.

Astfel, OpŃiunea 2-este mai avantajoasă decât OpŃiunea 8.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 275

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.5 Evaluarea op Ńiunilor

OpŃiunile analizate au fost definite luînd în considerare toate prevederile directivelor UE şi legislaŃiei naŃionale, în vigoare, precum şi strategiile naŃionale, regionale şi locale, referitoare la sectorul energetic, protecŃia mediului şi dezvoltarea socio-economică.

Prin analiza financiară a opŃiunilor s-a determinat opŃiunea cea mai bună din punct de vedere al costului energiei termice livrate şi a suportabilităŃii.

Au fost analizate atât opŃiuni cu echipamente pe cărbune, cât şi opŃiuni cu echipamente pe gaze naturale. Toate opŃiunile se conformează cerinŃelor referitoare la emisiile de SO2, NOx şi pulberi. În toate opŃiunile a fost luată în considerare utilizarea potenŃialului de resurse regenerabile.

Analiza reflectă impactul financiar al lucrărilor efectuate în diversele opŃiuni.

În cazul analizei financiare, efectele pozitive asupra mediului datorate cantităŃii de emisii de gaze cu efect de seră redusă nu sunt evidente, deoarece cantitatea mai mică de emisii de CO2 în cazul funcŃionării pe gaze naturale (combustibil cu impact minim asupra mediului), cuantificată într-un un număr mai mic de certificate de emisii de gaze cu efect de seră necesar a fi achiziŃionate în cadrul ETS, şi în creşterea eficienŃei energetice este contrabalansat de preŃul mai mic al cărbunelui comparativ cu preŃul gazelor naturale.

De asemenea, un alt element care nu este cuantificat în analiza financiară este constituit de aspectele de mediu şi cele sociale care sunt implicate de opŃiunea cu alimentare descentralizată (OpŃiunea 7) şi opŃiunea cu alimentare individuală (OpŃiunea 8).

Având în vedere aceste elemente, se realizează o evaluare a opŃiunilor analizate printr-o analiză multicriterială.

Se definesc trei categorii de criterii: criterii de mediu, sociale şi financiare.

Criteriile sunt următoarele:

• Criterii de mediu:

- Reducerea de emisii de CO2 raportată la energia echivalentă produsă

- Reducerea poluării distribuite în zonele de locuinŃe

• Criterii sociale: aspecte sociale, estimându-se procentual nivelul impactului opŃiunii asupra populaŃiei, şi anume

- Impactul lucrărilor de realizare a investiŃiei asupra stării de bine a populaŃiei

- Impactului costului investiŃiei directe asupra situaŃiei economice a populaŃiei

• Criterii financiare:

- Nivelul investiŃiei

- Costul energiei termice


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 276

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Determinarea reducerii de emisii de CO2 se realizează pentru un an după finalizarea investiŃiei (respectiv anul 2017), echivalând opŃiunile atât din punct de vedere al energiei termice produse, cât şi din punct de vedere al energiei electrice produse.

Emisiile aferente unei opŃiuni sunt determinate astfel ca sumă a următoarelor două elemente:

• cantitatea de emisii generate în opŃiunea analizată;

• cantitatea de emisii aferente diferenŃei dintre energia electrică în opŃiunea cu energia electrică cea mai mare şi energia electrică în opŃiunea analizată. Se utilizează emisia specifică egală cu 0,496 tone CO2/MWh, conform datelor statistice din raportul ANRE pe anul 2008 privind etichetarea energiei.

Rezultă astfel următoarele emisii specifice în opŃiunile analizate:

Tabelul 5.5 - 1 Emisii de CO2 în op Ńiunile analizate

OpŃiunea Emisii

generate

Emisii aferente energiei

electrice in SEN

Emisii totale

Energie echivalent ă

Investi Ńia total ă

Emisia specific ă

Emisia specific ă

tCO2/an tCO2/an tCO2/an MWh/an 1000 Euro

tCO2/MWh

tCO2/ 1000 Euro

OpŃiunea 1 628694 154234 843068 1590822 289521 0.530 2.171 OpŃiunea 2 633409 214374 830397 1590822 302521 0.522 2.094 OpŃiunea 3 490179 196988 677361 1590822 359128 0.426 1.365 OpŃiunea 4 514499 187182 714642 1590822 330893 0.449 1.555 OpŃiunea 5 446805 200144 446805 1590822 325580 0.281 1.372 OpŃiunea 6 421389 0 532430 1590822 291180 0.335 1.447 OpŃiunea 7 173390 111042 544565 1595906 261815 0.341 0.662 OpŃiunea 8 134799 371175 505974 1497788 394226 0.338 0.342

Ierarhizarea opŃiunilor după nivelul emisiei specifice de CO2 raportate la energia echivalentă produsă este astfel următoarea:

Tabelul 5.5 - 2 Ierarhizarea op Ńiunilor dup ă nivelul emisiei specifice de CO 2 raportate la energia echivalent ă

PoziŃia 1 2 3 4 5 6 7 8 OpŃiunea O5 O6 O8 O7 O3 O4 O2 O1

Reducerea de emisii de CO2 pentru fiecare opŃiune se determină prin diferenŃă faŃă de scenariul BAU (scenariul de referinŃă). Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 277

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul 5.5 - 3 Reducerea de emisii de CO2 în op Ńiunile analizate

OpŃiunea Emisii totale

Reducere emisii faŃă de

BAU

Energie echivalentă

InvestiŃia totală

Reducere emisie

specifică

Reducere emisie

specifică

tCO2/an tCO2/an MWh/an 1000 Euro tCO2/MW

h tCO2/

1000 Euro BAU 1233965 OpŃiunea 1 843068 390897 1590822 289521 0,246 1,350 OpŃiunea 2 830397 403568 1590822 302521 0,254 1,334 OpŃiunea 3 677361 556604 1590822 359128 0,350 1,550 OpŃiunea 4 714642 519323 1590822 330893 0,326 1,569 OpŃiunea 5 446805 787160 1590822 325580 0,495 2,418 OpŃiunea 6 532430 701535 1590822 291180 0,441 2,409 OpŃiunea 7 544565 689400 1595906 261815 0,432 2,633 OpŃiunea 8 505974 727991 1497788 394226 0,486 1,847

Se constată că reducerea de emisii raportată la energia echivalentă este mai mare în OpŃiunea 5, iar reducerea de emisii raportată la investiŃia totală este mai mare în opŃiunea 7.

Etapele analizei multicriteriale utilizate sunt următoarele:

• Stabilirea unui coeficient de importanŃă pentru fiecare criteriu (sub formă procentuală), astfel încât suma acestora să fie egală cu 100%. Procentele de importanŃă „nominale” sunt următoarele:

Tabelul nr. 5.5. – 4 Procente de importan Ńă aferente criteriilor utilizate

Nr Criteriu Procent de importanŃă „nominal”

1 Criterii de mediu 40%

1.1 Reducerea de emisii de CO2 raportată la energia termică echivalentă produsă

20%

1.2 Reducerea poluării distribuite în zonele de locuinŃe

20%

2 Criterii sociale 30%

2.1 Impactul lucrărilor de investiŃie asupra stării de bine a populaŃiei

15%

2.2 Impactului costului investiŃiei directe asupra situaŃiei economice a populaŃiei

15%

3 Criterii financiare 30% 3.1 Nivelul investiŃiei 15% 3.2 Costul energiei termice 15% Total 100%

• Acordarea unui punctaj, în domeniul 0-10, cifra 10 fiind asociată cu îndeplinirea totală a obiectivului criteriului respectiv. Se ierarhizează opŃiunile. Fiind 8 opŃiuni, opŃiunea cu cel mai mic grad de îndeplinire a obiectivului criteriului primeşte 1,25 puncte, iar opŃiunea cu cel mai mare grad de îndeplinire a obiectivului criteriului primeşte 10 puncte.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 278

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

• Determinarea importanŃei, pentru fiecare criteriu, pentru fiecare opŃiune analizată. Se determină prin efectuarea produsului dintre coeficientul de importanŃă acordat şi punctajul acordat, raportat la punctajul maxim (10 puncte).

• Determinarea puntajului total, obŃinut de fiecare opŃiune analizată, prin însumarea rezultatelor pentru fiecare criteriu.

• Ierarhizarea alternativelor analizate funcŃie de punctajul total.

OpŃiunea optimă este aceea care obŃine punctajul total maxim.

Evaluarea opŃiunilor este prezentată detaliat în tabelul următor.

Tabelul nr. 5.5 – 5 Evaluarea op Ńiunilor

Criteriul 1.1 Criteriul 1.2 Criteriul 2.1 Criteriul 2. 2 Criteriul 3.1 Criteriul 3.2

Reducere emisii CO2 raportat la

energie

Reducere poluare

distribuita

Impact lucrari

investitie

Impact cost investitie

Nivel investitie

Cost energie termica

20% 20% 15% 15% 15% 15% 100.0%

Punctaj total

Punctaj acordat 1.25 6.25 8.75 8.75 8.75 7.50

Importanta 2.50% 12.50% 13.13% 13.13% 13.13% 11.25% 65.6%

Punctaj acordat 2.50 6.25 8.75 8.75 6.25 10.00

Importanta 5.00% 12.50% 13.13% 13.13% 9.38% 15.00% 68.1%

Punctaj acordat 5.00 7.50 8.75 8.75 2.50 8.75Importanta 10.00% 15.00% 13.13% 13.13% 3.75% 13.13% 68.1%


Punctaj acordat 10.00 8.75 8.75 8.75 5.00 1.25

Importanta 20.00% 17.50% 13.13% 13.13% 7.50% 1.88% 73.1%


Punctaj acordat 6.25 2.50 2.50 2.50 10.00 6.25

Importanta 12.50% 5.00% 3.75% 3.75% 15.00% 9.38% 49.4%

Punctaj acordat 8.75 1.25 1.25 1.25 1.25 3.75

Importanta 17.50% 2.50% 1.88% 1.88% 1.88% 5.63% 31.3%

Optiunea 7

Optiunea 8

Optiunea 5

Optiunea 6

Total

Optiunea 3

Optiunea 4

Optiunea 1

Optiunea 2


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 279

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

În tabelul următor este prezentată compararea între rezultatele analizei financiare şi rezultatele evaluării opŃiunilor.

Tabelul nr. 5.5 – 6 Analiza comparativ ă a rezultatelor

Analiza financiar ă a opŃiunilor (CUA) Evaluarea op Ńiunilor PoziŃia OpŃiunea PoziŃia OpŃiunea

1 OpŃiunea 2 1 OpŃiunea 5 2 OpŃiunea 3 2 OpŃiunea 6 3 OpŃiunea 1 3 OpŃiunea 2, 3 4 OpŃiunea 7 4 OpŃiunea 2, 3 5 OpŃiunea 4 5 OpŃiunea 1 6 OpŃiunea 8 6 OpŃiunea 4 7 OpŃiunea 6 7 OpŃiunea 7 8 OpŃiunea 5 8 OpŃiunea 8

Se constată că, în urma evaluării opŃiunilor cu sublinierea efectelor asupra mediului şi asupra populaŃiei, OpŃiunea 2, rezultată optimă în analiza financiară este depăşită de OpŃiunile 5 şi 6 . Acest fapt este justificat deoarece OpŃiunile 5 şi 6 presupun funcŃionarea integrală pe gaze naturale, combustibil cu impact negativ minim asupra mediului, în timp ce OpŃiunea 2 presupune utilizarea unei combinaŃii de cărbune (preponderent) şi gaze naturale. În cadrul analizei financiare, dezavantajul opŃiunilor 5 şi 6 constă în compararea cu scenariul BAU în care combustibilul majoritar este constituit de lignit, acesta fiind combustibilul utilizat în ultimii ani datorită costului scăzut al acestui combustibil. Ca urmare, utilizarea gazelor naturale conduce la creşterea nivelului subvenŃiilor actuale, subvenŃii cu un nivel mai redus în prezent datorită acestui regim de funcŃionare.

Având în vedere aceste aspecte, se propune detalierea analizei în cadrul Studiului de fezabilitate pentru OpŃiunea 2.

Aspecte institu Ńionale

În opŃiunile care se bazează pe alimentarea centralizată cu energie termică, respectiv OpŃiunile 1÷6, se va menŃine actuala structură organizaŃională a SC Electrocentrale SA Oradea. Personalul companiei este capabil de a opera echipamentele noi propuse în aceste opŃiuni.

În OpŃiunea 7, caracterizată prin alimentare descentralizată cu energie termică, compania va avea de operat centrale termice de capacitate mică, precum şi sistemul de distribuŃie.

În cazul OpŃiunii 8, caracterizată prin alimentarea individuală cu energie termică, SC Electrocentrale SA Oradea va fi închisă, ceea ce va avea impact social negativ.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 280

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.6 OpŃiunea propus ǎ

OpŃiunile care au fost analizate sunt prezentate sintetic în tabelul următor.

Tabelul nr. 5.6 - 1 Op Ńiuni analizate

OpŃiunea Sistem de alimentare cu

energie termic ă Principalele caracteristici


Reabilitare CET existent Echipamente de mediu Surse noi geotermale Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale Conformare depozit existent Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie


Reabilitare CET existent Echipamente de mediu ITG+CR dimensionat pentru vară Surse noi geotermale Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale Conformare depozit existent Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie


Grup nou cogenerare pe lignit ITG+CR dimensionat pentru vară Reabilitare CET existent Echipamente de mediu Surse noi geotermale Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale Conformare depozit existent Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie


Grup nou cogenerare pe lignit Reabilitare CET existent Echipamente de mediu Surse noi geotermale Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale Conformare depozit existent Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie


Ciclu combinat abur-gaze dimensionat pentru iarnă ITG+CR dimensionat pentru vară Reabilitare CET existent Echipamente de mediu Surse noi geotermale Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale Conformare depozit existent Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie

OpŃiunea 6 Alimentare centralizată ITG+CR dimensionat pentru iarnă ITG+CR dimensionat pentru vară


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 281

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Reabilitare CET existent Echipamente de mediu Surse noi geotermale Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale Conformare depozit existent Reabilitare sistem de transport şi distribuŃie

OpŃiunea 7 Alimentare descentralizată

Centrale termice noi de zonă. Extindere reŃele gaze naturale Surse noi geotermale Grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale Conformare depozit existent Reabilitare sistem de distribuŃie.

OpŃiunea 8 Alimentare individuală Centrale termice de apartament. Extindere reŃele gaze naturale.

OpŃiunea propusă, rezultată optimă în cadrul analizei financiare, este OpŃiunea 2 .

Această opŃiune presupune alimentarea în continuare în sistem centralizat.

În SC Electrocentrale SA Oradea se menŃin în funcŃiune, cu reabilitare pentru asigurarea funcŃionării pe perioada de analiză, următoarele echipamente:

• cazanul de abur CA1, de 165 t/h, pe gaze naturale;

• cazanul de abur CA3, de 350 t/h, pe gaze naturale

• cazanul de abur CA6, de 350 t/h, pe lignit

• turbina cu abur TA1, de 25 MW

• turbina cu abur TA3, de 55 MW

Se prevăd următoarele echipamente noi în incinta SC Electrocentrale SA Oradea:

• se înlocuieşte turbina cu abur TA5, de 50 MW, ajunsă la limita duratei de viaŃă, cu o turbină nouă, de aceeaşi putere.

• o instalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator, cca 11 MW + 20 Gcal/h , cu puterea electrică de dimensionată pentru necesarul de vară. Cazanul este prevăzut cu o cotă rezonabilă de ardere suplimentară, de cca 20%, pentru preluarea variaŃiilor de sarcină. ITG este dimensionat pentru necesarul mediu vara, pentru necesarul maxim vara luând în considerare şi acumularea în reŃea. Măsura propusă este în concordanŃă cu cerinŃele BREF-BAT.

• un grup de cogenerare cu funcŃionare pe deşeuri municipale, format dintr-un cazan de abur de cca 8 t/h 50 bar 4000C şi o turbină cu abur de contrapresiune cu puterea de cca 0,7 MW. Grupul va instalat în incinta centralei. Grupul va livra cca 3 Gcal/h. Apa fierbinte rezultată va fi introdusă în reŃeaua de transport. Energia electrică va fi produsă în cogenerare.

Se prevăd investiŃii pentru protecŃia mediului, în concordanŃă cu cerinŃele privind conformarea şi cu cerinŃele BREF-BAT, prin care se asigură funcŃionarea în continuare a acestor capacităŃi:


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 282

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

• arzătoare cu NOx redus la cazanele de abur CA3 pe gaze naturale şi CA6 pe lignit

• instalaŃie de desulfurare a gazelor de ardere pentru CA6 pe lignit

• modernizarea electrofiltrelor la CA6 pe lignit, pentru reducerea pulberilor

• conformarea depozitului existent de zgură şi cenuşă

• instalaŃie de evacuare a zgurii şi cenuşii în soluŃie de şlam dens pentru CA6 (respectiv amestec cu o cantitate foarte mică de apă).


Se menŃine în funcŃiune sistemul de transport şi distribuŃie, cu reabilitare.


Se vor realiza 3 foraje noi pentru extragerea apei geotermale, se prevăd capacităŃi de extractie, injectie şi repompare apa geotermală, sonde şi unităŃi de pompare şi se vor realiza şi echipa puncte termice cu schimbătoare de căldură pentru preluarea căldurii din apa geotermală. Apa fierbinte rezultată va fi introdusă în sistemul de distribuŃie

Această opŃiune este justificată de rezultatele analizei financiare.

Avantajele opŃiunii alese sunt următoarele:

• Se prevăd echipamente de mediu, prin care se reduce poluarea, asigurându-se şi respectarea obligaŃiilor asumate în Tratatul de Aderare;

• Se valorifică infrastructura existentă, prin menŃinerea în funcŃiune, în regim de bază, a cazanului de abur CA6 pe lignit, care are o durată de funcŃionare de cca 100000 ore. Având în vedere că durata de funcŃionare anuală nu va depăşi cca 4500 ore/an, corespunzătoare sezonului de încălzire, rezultă că în următorii 20 de ani acest cazan va funcŃiona maxim 90000 ore, încadrându-se astfel în durata de viaŃă uzuală a unui astfel de echipament.

• Producerea energiei termice în cogenerare în instalaŃia nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator, atât pe perioada de vară cât şi pe perioada de iarnă va contribui la creşterea eficienŃei globale a centralei, deci la creşterea eficienŃei energetice şi astfel la reducerea emisiilor de CO2.

• Utilizarea a doi combustibili, lignitul şi gazele naturale, conduce la reducerea dependenŃei de combustibili importaŃi

• Utilizarea resurselor regenerabile, prin grupul de cogenerare pe deşeuri municipale şi sursele geotermale noi, va contribui la reducerea consumului de combustibili fosili, cu reducerea corespunzătoare a emisiilor poluante, în special a emisiilor de CO2.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 283

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

5.7 CONCLUZII

În urma analizelor efectuate în cadrul acestui capitol (analiza energetică, analiza financiară, analiza investiŃiilor, analiza de suportabilitate, evaluarea opŃiunilor), se recomandă pentru implementare OpŃiunea 2.

Această opŃiune implică reabilitarea cazanului CA6 pe cărbune, cu prevederea de echipamente de mediu aferente (IDG, arzător cu NOx redus, modernizare electrofiltre, instalaŃie evacuare în şlam dens), o instalaŃie nouă cu turbină cu gaze şi cazan recuperator dimensionată pentru necesarul vara, menŃinerea în funcŃiune a două cazane existente pe gaze naturale cu prevederea de echipamente de mediu (arzător cu NOx redus la CA3), grup nou cogenerare pe deşeuri menajere municipale, surse noi geotermale, conformarea depozitului existent de zgură şi cenuşă şi reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie.

Selectarea acestei opŃiuni este în concordanŃă cu strategia naŃională şi municipală, deoarece corespunde următoarelor obiective strategice:

• Creşterea eficienŃei energetice;

• Promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

• Promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale cu cogenerare, în special în instalaŃii de cogenerare de înaltă eficienŃă;

• Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;

• Utilizarea raŃională şi eficientă a resurselor energetice primare.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 284

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

6 PLANUL DE INVESTIłII PE TERMEN LUNG

6.1 Rezumat

În acest capitol este prezentată detaliat opŃiunea propusă pentru implementare în cadrul Cap.5.5, respectiv OpŃiunea 2, din punct de vedere al ipotezelor de dimensionare, al performanŃelor realizate, al investiŃiilor necesare şi al impactului acestora.

6.2 Contextul planific ǎrii

ÎmbunătăŃirea pe termen lung a performanŃelor alimentării centralizate cu energie termică în municipiul Oradea, din punct de vedere al impactului asupra mediului, creşterii eficienŃei energetice şi asigurării suportabilităŃii preŃului energiei termice pentru populaŃie se realizează luînd în considerare respectarea angajamentelor asumate de România în domeniul protecŃiei mediului prin Tratatul de Aderare, transpuse în termenele de conformare şi nivelul emisiilor aferente SC Electrocentrale SA Oradea.

În conformitate cu legislaŃia în vigoare şi cu condiŃiile prevăzute în AIM nr. 31 NV 6-23.11.2006, revizuită în 04.08.2008, perioadele de tranziŃie pentru conformarea cu VLE stabilite pentru SO2, NOx şi PM sunt următoarele:

Tabelul nr.6.2 - 1 Termene de conformare* pentru SC Electrocentrale SA Oradea

IMA Poluant Termen conformare IMA 1 – func Ńionare pe gaze naturale

Cazan de abur C3 NOx 31.12.2010

IMA 2 – func Ńionare pe lignit

SO2 31.12.2011 NOx 31.12.2014 Cazan de abur C4



pulberi 31.12.2013 *) Termenele de conformare din tabel sunt cele prevăzute în AIM, fiind mai conservative şi implicând sistarea funcŃionării în cazul nerespectării termenului.

În conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor de poluanŃi emişi în aer şi proveniŃi de la instalaŃiile mari de ardere, plafoanele de emisie permise, aferente perioadei 2007 ÷ 2016, stabilite prin Program NaŃional de Reducere Progresivă a emisiilor anuale de bioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaŃiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 833/2005, sunt următoarele:


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 285

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul nr.6.2 - 2 Plafoanele anuale de emisie

IMA 1 IMA 2 Anul


2009 0 680 0 16900 1010 1700

2010 0 510 0 16900 1010 1700

2011 0 510 0 11605 1010 1700

2012 0 510 0 6310 1010 710

2013 0 510 0 1015 1010 215

2014 - - - - 785 -

2015 - - - - 560 -

2016 - - - - 560 -

În privinŃa emisiilor de CO2, s-a luat în considerare Ńinta naŃională de reducere cu 21%, comparativ cu anul 2005, a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele sub incidenŃa ETS.

Pentru depozitul de zgură şi cenuşă s-au avut în vedere termenele de conformare, în baza HG 349/2005, care transpune Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, şi a AutorizaŃiei Integrate de Mediu în vigoare, pentru sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii şi cenuşii (31.12.2013) şi începerea lucrărilor de închidere a depozitului (30.04.2015).

InvestiŃiile propuse în OpŃiunea 2 sunt conforme cu obiectivele POS Mediu. Se respectă obiectivul global al acestui program, de protecŃie şi îmbunătăŃire a calităŃii mediului şi a standardelor de viaŃă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu, prin servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

De asemenea, se încadrează în obiectivele specifice ale POS Mediu, şi anume:

• Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităŃi până în 2015;

• Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăŃirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeŃe până în 2015.

InvestiŃiile propuse pentru finanŃare în perioada 2010-2013 fac parte dintr-un plan pe termen de îmbunătăŃire a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a municipiului Oradea, în vederea respectării cerinŃelor privind protecŃia mediului, creşterea eficienŃei energetice şi asigurarea suportabilităŃii preŃului energiei termice pentru populaŃie. Acest plan cuprinde măsuri de îmbunătăŃire a întregului sistem: sursă, sistem de transport şi distribuŃie, depozit de zgură şi cenuşă, consumatori. Planul include creşterea contribuŃiei surselor regenerabile de energie, respectiv surse geotermale şi biomasă (deşeuri municipale).


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 286

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

InvestiŃiile propuse au în vedere toate obiectivele din strategiile relevante pentru sistemul de termoficare şi protecŃia mediului.

Operatorul, SC Electrocentrale SA Oradea, are o experienŃă de peste 40 de ani în operarea unui sistem centralizat de alimentare cu energie termică într-un oraş cu o populaŃie de peste 200000 locuitori. Operatorul are experienŃă în producerea energiei termice în cogenerare.

Sistemul centralizat din municipiul Oradea este un sistem viabil, care nu a fost marcat de deconectări substanŃiale.

InvestiŃiile propuse contribuie la creşterea eficienŃei energetice şi îmbunătăŃirea protecŃiei mediului. Totodată, au o contribuŃie importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deci la reducerea încălzirii globale.

6.3 Investi Ńii (măsuri) pe termen lung

InvestiŃiile care urmează a fi realizate în opŃiunea optimă propusă, OpŃiunea 2, vor asigura respectarea tuturor cerinŃelor legislaŃiei UE şi naŃionale în domeniul protecŃiei mediului, sectorului energetic şi în special al sectorului alimentării centralizate cu energie termică.

Justificarea investiŃiilor propuse rezultă din următoarele analize efectuate:

• Analiza situaŃiei existente (Cap.2);

• Analiza obiectivelor naŃionale şi Ńintelor municipale (Cap.4);

• Analiza tehnică, financiară şi economică, evaluarea opŃiunilor (Cap.5)

• Analiza de suportabilitate (Cap.7);

• Analiza impactului asupra mediului, sănătăŃii publice, socio-economic şi al securităŃii alimentării (Cap.6.9);

• Analiza atingerii Ńintelor (Cap.6.10).

Măsurile propuse în OpŃiunea 2 şi investiŃiile aferente sunt prezentate sintetic în tabelul următor.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 287

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul nr.6.3 - 1 Investi Ńiile propuse în Op Ńiunea 2

Nr. crt Măsura Investi Ńia (1000 Euro) Procent din

total (%)

1 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C1 de 165 t/h pe gaze naturale

5000 1,65%

2 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

10000 3,31%

3 InstalaŃie desulfurare gaze de ardere cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

30000 9,92%

4 Modernizare electrofiltru cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

5100 1,69%

5 InstalaŃie şlam dens la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

10000 3,31%

6 Reabilitare cazan de abur 165 t/h pe gaze naturale (existent) şi turbină cu abur 25 MW (existentă)

10000 3,31%

7 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe gaze naturale (existent) şi turbină cu abur 55 ME (existentă)

18000 5,95%

8 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe lignit (existent) 10000 3,31% 9 Turbină cu abur de 50 MW nouă 25000 8,26%

10 InstalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator , 13 MWe+23 MWt

13000 4,30%

11 Grup cogenerare pe deşeuri municipale format din cazan de abur de 8 t/h şi turbină cu abur de 0,7 MW

10300 3,40%

12 Producere energie termică din surse noi geotermale (sonde + schimbătoare)

20625 6,82%

13 Conformare depozit existent existent de zgură şi cenuşă

2500 0,83%

14 SupraînălŃare depozit 1446 0,48% 15 Demolări 150 0,05% 16 Reabilitare reŃele primare 41200 13,62% 17 Reabilitare reŃele secundare 59000 19,50% 18 Reabilitare puncte termice 31200 10,31% Total 302521 100%

InvestiŃia totală este de 302521 mii Euro, exclusiv TVA.

Efectele fiecărei măsuri investiŃii propuse sunt prezentate în tabelul următor.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 288

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul nr.6.3 - 2 Efectele investi Ńiilor propuse în Op Ńiunea 2

Nr. crt Măsura Efect

1 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C1 de 165 t/h pe gaze naturale

Reducerea emisiilor de NOx , respectarea termenului din Tratatul de Aderare şi conformarea cu cerinŃele legislaŃiei de mediu


Reducerea emisiilor de NOx , respectarea termenului din Tratatul de Aderare şi conformarea cu cerinŃele legislaŃiei de mediu


Reducerea emisiilor de SO2 , respectarea termenului din Tratatul de Aderare şi conformarea cu cerinŃele legislaŃiei de mediu


Reducerea emisiilor de pulberi , respectarea termenului din Tratatul de Aderare şi conformarea cu cerinŃele legislaŃiei de mediu


Respectarea termenului din Tratatul de Aderare şi conformarea cu cerinŃele legislaŃiei de mediu


Creşterea duratei de viaŃă. Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2

7 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe gaze naturale (existent) şi turbină cu abur 55 ME (existentă)

Creşterea duratei de viaŃă. Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2

8 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe lignit (existent) Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2

9 Turbină cu abur de 50 MW nouă Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2


Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2

11 Grup cogenerare pe deşeuri municipale format din cazan de abur de 8 t/h şi turbină cu abur de 0,7 MW

Utilizarea surselor regenerabile. Reducerea emisiilor de CO2


Utilizarea surselor regenerabile. Reducerea emisiilor de CO2

13 Conformare depozit existent existent de zgură şi cenuşă

Respectarea termenului din Tratatul de Aderare şi conformarea cu cerinŃele legislaŃiei de mediu

14 SupraînălŃare depozit Asigurarea depozitării zgurii şi cenuşii rezultate din arderea lignitului pe perioada de analiză

15 Demolări Disponibilizarea de spaŃiu în incintă pentru echipamentele noi (IDG, ITG+CR, grup cogenerare deşeuri)

16 Reabilitare reŃele primare Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2

17 Reabilitare reŃele secundare Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2

18 Reabilitare puncte termice Creşterea eficienŃei energetice. Reducerea emisiilor de CO2

Riscuri privind implementarea

Nu se estimează riscuri privind implementarea investiŃiei. Municipalitatea derulează deja proiecte cu finanŃare europeană.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 289

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Operatorul derulează proiecte de reabilitare a sistemului de distribuŃie.

În sursă, operatorul nu a derulat proiecte majore de modernizare a echipamentelor principale, din lipsa fondurilor, dar a derulat lucrări importante de reparaŃii capitale. De asemenea, are în derulare implementarea de arzătoare cu NOx redus.

Riscuri privind operarea şi mentenan Ńa

Nu se estimează riscuri privind operarea şi mentenanŃa. Operatorul are experienŃă în operarea de capacităŃi mari (nivel 50 MW).

6.4 Parametri de baz ă şi predimensionarea

Perioada de timp pentru care se elaborează Master Planul este 2010 -2029 (20 de ani).

Parametri de bază au în vedere termenele asumate de conformare la prevederile directivelor de mediu relevante şi populaŃia municipiului Oradea care este de peste 200000 locuitori.

Evolu Ńia consumului de energie termic ă pe perioada de analiz ă

EvoluŃia consumului de energie termică pe perioada de analiză a plecat de la consumul actual, care a fost verificat atât prin calcule, pentru categoriile de consumatori populaŃie, instituŃii, servicii, cât şi prin analiza facturilor lunare privind energia termică vândută în anii 2007 şi 2008. S-au luat în considerare aspectele privind reducerea necesarului pentru încălzire prin măsurile de eficientizare deja luate (izolare ferestre, robinete termostatice) şi reducerea necesarului de energie termică pentru apă caldă prin contorizare. De asemenea, s-au avut în vedere aspectele legate de climă (an mai cald sau an mai rece), pe baza temperaturilor medii lunare realizate.

La stabilirea evoluŃiei necesarului de energie termică pentru perspectiva următorilor 20 de ani s-au luat în considerare aspectele privind evoluŃia debranşărilor şi rebranşărilor, apariŃia de noi consumatori urmare a dezvoltării urbanistice conform planificării autorităŃilor locale, reducerea necesarului prin programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinŃe precum şi efectele schimbărilor climatice (respectiv încălzirea globală) conform estimărilor din surse oficiale (rapoarte ANM, documente MM).

Pentru estimarea evoluŃiei consumului necesar a fi asigurat din sursă s-a luat în considerare reducerea pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie. S-a considerat un necsar redus în sursă, aferentă unei temperaturi exterioare mai mari decât temperatura de proiectare de -150C, pentru evitarea supradimensionării sursei. Astfel, din analiză a reieşit că temperaturi exterioare mai mici de cca -120C se întâlnesc o durată foarte mică într-un an şi neconsecutiv. Ca urmare, capacitatea în sursă s-a dimensionat pentru o temperatură exterioară minimă de -120C, corelat şi cu înregistrările orare realizate de centrală din anii 2004-2008.

De asemenea, la estimarea evoluŃiei consumului necesar a fi asigurat din sursa pe combustibili fosili (CET Oradea I) s-a luat în considerare evoluŃia producŃiei de energie termică din surse geotermale şi din biomasă (deşeuri municipale).


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 290

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

În tabelul următor este prezentată evoluŃia necesarului la consumator, a pierderilor din sistemul de transport şi distribuŃie şi a producŃiei de energie termică, pe perioada 2009-2029.

Tabelul nr.6.4 – 1 Evolu Ńia necesarului de energie termic ă în sistemul centralizat

Surse geotermale Produc Ńia la surs ă Necesarul la

consumator

Pierderi STD

Transgex Surse

noi Total

CET Oradea 1

Grup pe deşeuri

Total Anul

Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an Gcal/an 2009 609088 324278 16498 0 16498 916868 0 916868 2010 606848 323064 16498 0 16498 913414 0 913414 2011 604608 275611 16498 0 16498 863721 0 863721 2012 604259 229825 16498 0 29748 804336 0 804336 2013 623850 195248 16498 13250 42998 750396 25704 776100 2014 621610 156621 16498 26500 56248 696279 25704 721983 2015 646652 127746 16498 39750 69498 678440 26460 704900 2016 644412 96415 16498 53000 68438 645174 27216 672390 2017 644412 96493 16498 51940 67399 646291 27216 673507 2018 644412 96570 16498 50901 66381 646629 27972 674601 2019 644412 96645 16498 49883 65384 647702 27972 675674 2020 644412 96719 16498 48886 64406 647997 28728 676725 2021 644412 96791 16498 47908 63448 649028 28728 677756 2022 644412 96862 16498 46950 62509 649281 29484 678765 2023 644412 96931 16498 46011 61588 650271 29484 679755 2024 660393 99517 16498 45090 60687 668983 30240 699223 2025 660393 99584 16498 44189 59803 669933 30240 700173 2026 660393 99649 16498 43305 58937 670109 30996 701105 2027 660393 99713 16498 42439 58088 671021 30996 702017 2028 660393 99776 16498 41590 57256 671160 31752 702912 2029 660393 99837 16498 40758 56441 672036 31752 703788

EvoluŃia sarcinii termice orare necesare a fi asigurată din centrală (CET Oradea I + grup deşeuri municipale) în perioada 2009-2029 este prezentată în tabelul următor.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 291

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul nr.6.4 – 2 Evolu Ńia sarcinii orare la limita sursei

Încălzire Apă cald ă de

consum (mediu)

Total Anul

Gcal/h Gcal/h Gcal/h 2009 318,7 24,1 342,8 2010 317,1 24,1 341,2 2011 299,7 22,8 322,5 2012 284,5 19,3 303,8 2013 277,5 17,8 295,3 2014 263,6 15,0 278,5 2015 260,8 13,6 274,4 2016 248,4 13,0 261,4 2017 248,4 13,1 261,5 2018 248,4 13,2 261,6 2019 248,4 13,4 261,8 2020 248,4 13,5 261,9 2021 248,4 13,6 262,0 2022 248,4 13,7 262,1 2023 248,4 13,9 262,3 2024 254,6 14,5 269,1 2025 254,6 14,6 269,2 2026 254,6 14,7 269,3 2027 254,6 14,9 269,5 2028 254,6 15,0 269,6 2029 254,6 15,1 269,7

Dimensionarea sursei se va realiza în baza sarcinii termice care trebuie asigurate începând cu anul finalizării investiŃiei în sursă, astfel încât să poată funcŃiona în regim optim corelat şi cu evoluŃia sarcinii termice în anii următori.

Valoarea sarcinii termice aferente apei calde de consum mediu vara este utilizată pentru dimensionarea capacităŃii de bază.

Valorile limit ă pentru emisiile poluante

Valorile limită pentru emisiile poluante se regăsec în Cap.2.8.

Emisii de CO2 şi cogenerare de înalt ă eficien Ńă

Prin creşterea aportului surselor regenerabile (surse geotermale, biomasă) emisiile de CO2 se reduc.

De asemenea, prin prevederea instalaŃiei cu turbină cu gaze şi cazan recuperator, cu eficienŃă ridicată, emisiile de CO2 se reduc de asemenea.

Începând cu anul 2013, în cadrul participării la ETS nu se mai alocă certificate gratuite pentru producerea de energie electrică. Se alocă însă certificate gratuite pentru emisiile aferente producerii energiei termice pentru populaŃie în cogenerare de înaltă eficienŃă sau în centrale


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 292

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

termice cu eficienŃă la nivelul BREF-BAT. Alocarea gratuită este acordată în procent de 80% din cantitatea determinată , în anul 2013, scăzând la 30% în anul 2020 şi la 0% în anul 2027.

La definirea OpŃiunii 2 s-a avut în vedere ca noua capacitate, instalaŃia cu turbină cu gaze şi cazan recuperator să respecte criteriile prin care se defineşte cogenerarea de înaltă eficienŃă, conform Directivei 8/2004 (respectiv HG 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă), şi s-au luat în considerare valorile de referinŃă pentru producerea separată a energiei electrice şi termice conform Deciziei Comisiei Europene 2007/74/CE . Astfel, ITG+CR prevăzut are eficienŃa globală > 75% şi conduce la o economie de energie primară > 10%

Parametri de bază care rezultă prin predimensionare sunt următorii:

Instala Ńia cu turbin ă cu gaze şi cazan recuperator

Putere electrică: 13 MW

Sarcina termică: 23 MWt, din care prin recuperare 16,9 MWt

Combustibil: gaze naturale

EficienŃa electrică brută: 26,76%

Grup cogenerare echipat cu cazan de abur pe de şeuri municipale şi turbin ă cu abur

Cazan de abur

Debit abur: 8 t/h

Presiune abur: 55 bar

Temperatura abur: 4000C

Combustibil: deşeuri municipale

EficienŃa: 83%

Turbina cu abur

Tip: contrapresiune

Debit abur: 8 t/h



Turbina cu abur nou ă

Tip: contrapresiune

Putere: 55 MW

Debit abur intrare: 350 t/h



Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 293

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0


Cazan de abur C1, reabilitat pentru cre şterea duratei de via Ńă şi prev ăzut cu arz ător cu NOx redus

Debit abur: 165 t/h




EficienŃa: 89%

ConcentraŃie maximă NOx la ieşire: 300 mg/Nmc pentru 3% conŃinut O2

Cazan de abur C3, reabilitat pentru cre şterea duratei de via Ńă şi prev ăzut cu arz ător cu NOx redus

Debit abur: 350 t/h




EficienŃa: 85%


Cazan de abur C6, reabilitat şi prev ăzut cu arz ător cu NOx redus

Debit abur: 350 t/h



Combustibil: lignit cu adaos păcură

EficienŃa: 80%


ConcentraŃie maximă SO2 la ieşire: 1468 mg/Nmc pentru 6% conŃinut O2

Turbina cu abur TA1, reabilitat ă pentru cre şterea duratei de via Ńă

Tip: condensaŃie (poate funcŃiona şi în contrapresiune)





Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 294

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Turbina cu abur TA3, reabilitat ă pentru cre şterea duratei de via Ńă

Tip: contrapresiune




Instala Ńie desulfurare gaze de ardere pentru cazanul de abu r CA6

ConcentraŃie maximă SO2 la intrare: 6000 – 7800 mg/Nmc pentru 6% conŃinut O2

ConcentraŃie maximă SO2 la ieşire: 1468 mg/Nmc pentru 6% conŃinut O2

6.5 Costuri unitare

Pentru a face estimări competente privind costurile totale pentru stabilirea şi utilizarea soluŃiilor tehnice prezentate în Capitolul 5 , a fost realizat un set de costuri unitare.

Costurile unitare se bazează pe date obŃinute din studii de fezabilitate elaborate de SC ISPE SA, lucrări de investiŃii realizate în România în domeniul producerii şi furnizării energiei electrice şi termice, precum şi din literatura de specialitate.

Valorile includ toate lucrările necesare realizării investiŃiilor propuse.

În valoarea investiŃiilor au fost estimate şi cheltuieli pentru management de proiect şi execuŃie, asistenŃă tehnică, proiectare, taxe şi cheltuieli neprevăzute.

Costurile unitare sunt prezentate în anexa O

6.6 Costuri de investi Ńii

Valorile lucrărilor de investiŃii propuse pentru fiecare opŃiune analizată sunt prezentate în capitolul 5.3.2.

6.7 Costuri de operare, între Ńinere şi administrative

Costurile de operare, întreŃinere şi administrative, inclusiv costurile cu combustibilul sunt prezentate în Cap.5.4.3

6.8 Planul de implementare şi eşalonarea investi Ńiilor

6.8.1 Criterii pentru e şalonare

Criteriile pentru eşalonarea investiŃiilor din OpŃiunea 2 sunt următoarele:

• Criteriile principale sunt termenele de conformare pentru InstalaŃiile Mari de Ardere şi pentru depozitul de zgură şi cenuşă;

• Alte criterii generale considerate sunt următoarele:

- Termenele prevăzute pentru obiectivele naŃionale şi Ńintele municipale (Cap.4);


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 295

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- Capacitatea beneficiarului de a implementa investiŃiile;

- Capacitatea beneficiarului de a opera facilităŃile;

- Capacitatea de cofinanŃare a beneficiarului;

- Capacitatea consumatorilor de a plăti pentru serviciile îmbunătăŃite şi voinŃa acestora de a plăti.

• Eşalonarea investiŃiilor în sistemul de transport şi distribuŃie este agreată cu autoritatea locală şi operatorul, şi Ńine seama de mărimea sistemului de transport şi distribuŃie şi de volumul de lucrări practic posibil a fi realizat într-un oraş de mărimea municipiului Oradea, fără a fecta major traficul şi starea de bine a populaŃiei;

• Eşalonarea investiŃiilor pentru dezvoltarea surselor regenerabile sunt agreate cu autoritatea locală.

6.8.2 Planul de implementare şi planul de e şalonare

Eşalonarea investiŃiilor este prezentată pentru fiecare opŃiune în ANEXA N

Valoarea investiŃiilor este prezentată în preŃuri 2009 şi în preŃuri curente.

Valoarea în preŃuri curente a fost determinată aplicaînd rata inflaŃiei şi cursul de schimb leu/euro prognozate de CNP (iunie 2009) pentru perioada 2010-2029.

6.9 Impactul m ăsurilor propuse

6.9.1 Impactul asupra mediului

ProtecŃia mediului este un obiectiv de interes major menit să conducă la o dezvoltare durabilă a societăŃii pe principii şi elemente strategice reglementate prin legislaŃie.

ProtecŃia mediului poate şi trebuie să fie un criteriu important în luarea deciziilor privind varianta optimă de echipare, deoarece este necesară respectarea legislaŃiei de mediu, iar efectele economice care decurg din această analiză pot fi majore.

Impactul asupra mediului înconjurător trebuie analizat în acord cu regulile şi normele impuse în România armonizate cu normele şi recomandările europene referitoare la protecŃia mediului.

În toate variantele de echipare analizate în cadrul studiului de soluŃie se vor respecta prevederile şi reglementările din legislaŃia de mediu în vigoare la această dată în Ńara noastră şi anume:

• Legea nr. 265/2006, care aprobă cu modificări OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, modificată şi completată cu OUG nr. 164/2008;

• Legea ProtecŃiei Atmosferei nr. 655/2001 care urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităŃii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătăŃii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaŃionale şi la reglementările Uniunii Europene;

• Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările din Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006, care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecŃia resurselor de apă, precum şi


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 296

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

protecŃia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor apelor de suprafaŃă şi subterane;

• Legea nr. 84/2006, care aprobă cu modificări OrdonanŃă de urgenŃă nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;

• Legea SecurităŃii şi SănătăŃii în Muncă nr. 319/2006 şi Normele generale de ProtecŃia muncii;

• Ordin MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, modificat de Ordinul nr. 210/2004;

• Ordin MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

• HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.

Pentru asigurarea necesarului de energie termică a municipiului Oradea s-au analizat 8 opŃiuni de echipare, constând în instalaŃii de ardere (cazane de abur sau apă fierbinte, module de cogenerare – turbine cu gaze şi cazane recuperatoare) cu funcŃionare pe combustibil gazos, solid (cărbune şi/sau deşeuri).

Principala sursă de poluare a aerului o constituie substanŃele poluante evacuate în atmosferă cu gazele de ardere provenite din arderea combustibilului.

Evacuarea gazelor de ardere provenite de la noile instalaŃii de ardere se va realiza prin intermediul unor coşuri de fum noi.

În toate opŃiunile analizate, instalaŃiile de ardere, care vor acoperi necesarul de energie a consumatorilor urbani şi industriali vor trebui să respecte prevederile legislative în vigoare privind protecŃia calităŃii aerului şi anume:

• HG nr. 541/2003 (reprezintă transpunerea Directivei 2001/80/EC – Directiva LCP) privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere cu modificările din HG nr. 322/2005, principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanŃi (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la centrale mari, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt, pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos) şi din HG nr. 1502/2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 541/2003;

• Ordin MAPM nr. 592/2002 (Directiva 2008//EC – Directiva calitate aer), pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon în aerul înconjurător, modificat şi completat de Ordinul nr. 27/2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine, care transpun acquis-ul comunitar de mediu;

• Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – CondiŃii tehnice privind protecŃia atmosferei pentru instalaŃii de ardere sub 50 MWt şi pentru valoarea limită de emisie a monoxidului de carbon.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 297

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

În prezent se află în dezbatere la Comisia Europeană şi cu Statele Membre o propunere de modificare a valorilor limită de emisie a substanŃelor poluante din gazele de ardere sub forma unei noi Directive privind emisiile industriale, care se va aplica la instalaŃiile mari de ardere cu puterea termică mai mare de 20 MWt. În această analiză s-au luat în considerare şi noile valori propuse.

În continuare sunt prezentate VLE pentru 8 opŃiuni analizate, în unele fiind implementate instalaŃii de reducere a substanŃelor poluante sau în altele furnizorii de echipamente urmând să garanteze emisiile specificate.

OpŃiunea1: reabilitarea echipamentelor existente (C1, C2, C3 şi C6), cu măsuri de conformare pentru respectarea legislaŃiei de mediu.

Tabelul nr. 6.9 - 1 Valorile limit ă de emisie a substan Ńelor poluante în gazele de ardere

Substan Ńa poluant ă [mg/Nm 3]

Instala Ńia de ardere

Puterea termic ă

Combustibil utilizat

Legisla Ńie SO2 NOx PM CO

O2

(%)

HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

35 300* 5 100 3 IMA1(CA1÷3) 461 MWt

Gaz natural Noua Directivă LCP 35 100 5 100 3 HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

1468** 200*** 100 250 6 IMA2(CA6) 233 MWt

Cărbune (lignit local) Noua Directivă LCP sau

Ordin nr. 462/1993 250 200 25 250 6

Notă: *termen de conformare, 31. 12. 2010 **calculat cu 2400 – 4Pt, termen de conformare, 31. 12. 2013 *** termen de conformare, 1. 01. 2016

OpŃiunea 2: reabilitarea echipamentelor existente (C1, C3 şi C6), cu măsuri de conformare pentru respectarea legislaŃiei de mediu şi montarea de echipamente noi pe combustibil gazos – constând în ciclu simplu (TG +CR).


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 298

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




Puterea termic ă



O2

(%)

HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

35 300* 5 100 3 IMA1(CA1+CA3) 347 MWt


1468** 200*** 100 250 6 IMA2(CA6) 233 MWt


Ordin nr. 462/1993 250 200 25 250 6

Ordin nr. 462/1993 35 350 5 100 3 IMA nou (TG+CR)

41,7 MWt Gaz natural Noua Directivă LCP sau

Ordin nr. 462/1993 35**** 50 5**** 100 15

Notă: *termen de conformare, 31. 12. 2010

**calculat cu 2400 – 4Pt, termen de conformare, 31. 12. 2013

*** termen de conformare, 1. 01. 2016

**** conŃinut de O2 3%

OpŃiunea 3/4: reabilitare echipamentelor existente (C1, C2, şi C3), cu măsuri de conformare cu legislaŃia de mediu şi montarea de echipamente noi pe combustibil solid (ASF de 350 t/h sau 280 t/h).

Tabelul nr. 6.9 - 3 Valorile limit ă de emisie a substan Ńelor poluante în gazele de ardere Substan Ńa poluant ă

[mg/Nm 3] Instala Ńia de

ardere Puterea termic ă



O2

(%)

HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

35 300* 5 100 3 IMA 1(CA1÷3) 461 MWt


256/ 316

200 30 250 6 IMA nou (ASF) 244/184 MWt


Ordin nr. 462/1993 200 200 20 250 6



Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 299

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

OpŃiunea 5/6: reabilitare echipamentelor existente (C1), cu măsuri de conformare cu legislaŃia de mediu şi montarea de echipamente noi pe combustibil gazos - ciclu combinat sau simplu (TG+CR+TA sau TG +CR).

Tabelul nr. 6.9 - 4 Valorile limit ă de emisie a substan Ńelor poluante în gazele de ardere Substan Ńa poluant ă

[mg/Nm 3] Instala Ńia de

ardere Puterea termic ă



O2

O2

(%)

HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

35 300* 5 100 3 IMA1(CA1) 114 MWt


35** 50 5** 100** 15 IMA nou (TG+CR+TA)

sau(TG+CR)

320/284 MWt

Gaz natural Noua Directivă LCP 35** 50 5** 100 15

Ordin nr. 462/1993 35 350 5 100 3 IMA nou (TG+CR)

41,7 MWt Gaz natural Noua Directivă LCP sau

Ordin nr. 462/1993 35** 50 5** 100 15

HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

35 150 5 100 3 IMA nou (CAF) 96 MWt

Gaz natural Noua Directivă LCP sau Ordin nr. 462/1993

35 100 5 100 3

HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

35 150 5 100 3 IMA nou (CAF) 96 MWt

Gaz natural Noua Directivă LCP sau Ordin nr. 462/1993

35 100 5 100 3


** conŃinut de O2 3%

OpŃiunea 7/8 – reabilitare echipamentelor existente (C1), cu măsuri de conformare cu legislaŃia de mediu şi montarea de echipamente noi - parŃial centralizat (20 centrale termice) / descentralizat (centrale de apartament)


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 300

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0




Puterea termic ă



O2

(%)

HG nr. 541/2003 sau Ordin nr. 462/1993

35 300* 5 100 3 IMA1(CA1) 114 MWt

Gaz natural

Noua Directivă LCP 35 100 5 100 3

Ordin nr. 462/1993 (< 50 MWt)

35 350 5 100 3 20 CT/n CT 4CT≥ 20 MWt 16CT< 20 MWt

Gaz natural Noua Directiva LCP (≥ 20 MWt)

35 100 5 100 3


In toate opŃiunile analizate pentru arderea deşeurilor în vederea producerii de energie electrică şi termică (0,6 MW şi 3,2 Gcal/h) valorile limită de emisie pentru substanŃele poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă sunt stabilite pentru coincinerare de următoarea legislaŃie:

• HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor;

• Ordin MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor

Valorile limită de emisie a substanŃelor poluante provenind din arderea deşeurilor se calculează printr-o formulă de adiŃionare pe baza valorilor limită stabilite pentru instalaŃiile de incinerare sunt prezentate în tabelul nr. 6.9.1.6.

Tabelul nr. 6.9 - 6 Valorile limit ă de emisie în gazele de ardere la incinerarea de şeurilor

Valori medii la ½ or ă* [mg/Nm 3]

Substan Ńa poluant ă

Valori medii zilnice*

[mg/Nm 3] 100% 97% Pulberi totale 10 30 10 SubstanŃe organice, sub formă de carbon organic total, TOC

10 20 10

Acid clorhidric, HCl 10 60 10 Acid fluorhidric, HF 1 4 2 Bioxid d sulf, SO2 50 200 50 Oxizi de azot, NOx 200 400 200 Monoxid de carbon, CO 50 100 150**

Notă: *gaz uscat cu 10% conŃinut de O2

**95% din valorile medii determinate la 10 minute


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 301

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Continuare tabel 6.9 - 6

Metale grele

Valori medii pt. minim ½ or ă şi maximum 8 ore*

Cadmiu şi compuşii săi, Cd Taliu şi compuşii săi, Tl

Total 0,05 mg/Nm3

Mercur şi compuşii săi, Hg Total 0,05 mg/Nm3 Antimoniu şi compuşii săi, Sb Total 0,50 mg/Nm3 Arseniu şi compuşii săi, As Plumb şi compuşii săi, Pb Crom şi compuşii săi, Cr Cobalt şi compuşii săi, Co Cupru şi compuşii săi, Cu Mangan şi compuşii săi, Mn Nichel şi compuşii săi, Ni Vanadiu şi compuşii săi, V

Dioxine şi furani 0,10 ng/Nm3

Notă: *gaz uscat cu 6% conŃinut de O2

Arderea combustibilior fosili şi a deşeurilor în cazanele energetic va conduce la prezenŃa următoarelor substanŃe poluante în aerul înconjurător, care supapunându-se peste fondul local nu trebuie să depăşească valorile prezentate în tabelele nr. 6.9.1.7 ÷ 6.9.1.13.

• Bioxidul de sulf (SO 2), care se formează în urma arderii combustibililor fosili cu conŃinut de sulf şi care se regăseşte în cantitatea cea mai mare în gazele de ardere evacuate în atmosferă prin coşurile de fum ale centralelor electrice.

Tabel nr. 6.9 - 7 Bioxid de sulf [ µg]

Sănătate uman ă Ecosisteme

Orară* Zilnic ă** Anual ă Valori limită 350 125 20

Prag superior - 75 12 Prag inferior - 50 8

Prag alertă 500, trei ore consecutiv pe o arie mai mare de 100 km2 sau o întreagă zonă/

aglomerare

* depăşire de 24 ori pe an [PER 99,7];

** depăşire de 3 ori pe an [PER 99,2].

• Oxizii de azot (NO X), care includ atât oxidul de azot (NO) – datorat arderii combustibililor fosili în cazanele energetice, dar în special traficului, cât şi bioxidul de azot (NO2) – datorat oxidării ulterioare a oxidului de azot.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 302

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabel nr. 6.9 - 8 Oxizi de azot [ µg/m3]

Sănătate uman ă Orară* Anual ă

01.01.2007 01.01.2010 01.01.2007 01.01.2010

Vegeta Ńie

Valori limită 260 200 52 40 30 Prag superior 140 32 24 Prag inferior 100 26 19,5 Prag alertă 400, trei ore consecutiv pe o arie mai mare de 100 km2 sau o întreagă zonă/ aglomerare

* depăşire de 18 ori pe an [PER 99,7];

• Pulberile (PM 10), care se datorează particulelor foarte fine, cu diametrul mai mic de 10 µm, care rămân în suspensie în aer. Acestea pot proveni atât din surse naturale cât şi industriale (arderea combustibililor fosili cu conŃinut ridicat de cenuşă, din spulberările de praf din depozitele de cărbune sau de zgură şi cenuşă, din traficul autovehiculelor);

Tabel nr. 6.9 - 9 Pulberi [ µg/m3]

Zilnic ă Anual ă

01.01.2007 01.01.2010 01.01.2007 01.01.2010

Valori limită 50* 50** 40 20 Prag superior 30** 14 Prag inferior 20** 10 Prag alertă 400, trei ore consecutiv pe o arie mai mare de 100 km2 sau o întreagă zonă/ aglomerare

• Plumb (Pb), care provine în mod special din trafic şi din industria prelucrătoare;

Tabel nr. 6.9 - 10 Plumb [ µg/m 3]

Anual Valori limită 0,5*

Prag superior 0,35 Prag inferior 0,25

* de la 01.01.2007 sau 01.01.2010 în vecinătatea surselor contaminate;

• Benzen (C6H6);

Tabel nr. 6.9 - 11 Benzen [ µg/m3]

Anual

01.01.2007 01.01.2010

Valori limită 8,0 5,0

Prag superior 3,5

Prag inferior 2,0

• Monoxidul de carbon (CO), care este rezultatul arderii parŃiale a combustibilului în autovehicule şi în cazanele energetice;


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 303

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabel nr. 6.9 - 12 Monoxid de carbon [ µg/m3]

Valoarea maxim ă zilnic ă a mediilor

pe 8 ore Valori limită 10

Prag superior 7 Prag inferior 5

• Ozonul (O3), un poluant secundar, care apare la joasă altitudine ca rezultat al reacŃiilor chimice şi fotochimice dintre bioxidul de azot şi hidrocarburile prezente în atmosferă.

Tabel 6.9 - 13 Ozon [ µg/m 3]

Sănătate uman ă* Vegeta Ńie (AOT ‘40)

Valori Ńintă 120 Obiective pe termen lung 120 Prag alertă 204, media orară trei ore consecutiv Prag informare 180, media orară

* valoare maximă zilnică a mediilor pe opt ore;

Precizăm că, în funcŃie de poluarea de fond locală şi de cele mai bune tehnici disponibile, Autoritatea Competentă de ProtecŃia Mediului (ARPM Cluj – Napoca) va stabili valorile limită ale emisiilor de substanŃe poluante evacuate în atmosferă pentru sursele de poluare din opŃiunea aleasă pentru alimentarea cu energie termică a minicipiului Oradea.

Monitorizarea emisiilor de substanŃe poluante în gazele de ardere se va realiza astfel:

• InstalaŃii care funcŃionează cu combustibili solizi:

- putere termică ≥ 100 MWt: monitorizare continuuă;

- putere termică < 100 MWt: monitorizare discontinuă sau alte proceduri de determinare adecvate, verificate şi aprobate de APM, cu o frecvenŃă de cel puŃin 6 luni sau cea stabilită de APM;

• instalaŃii care ard deşeuri:

- monitorizare continuă pentru pulberi, COT, NOx, SO2, HCL, HF şi CO;

- monitorizare discontinuă pentru metale grele, dioxine şi furani.

În ceea ce priveşte ceilalŃi factori de mediu (apă, sol, zgomot, managementul deşeurilor), pentru toate variantele analizate se va respecta legislaŃia de mediu în vigoare şi anume:

• calitatea apelor uzate evacute va respecta indicatorii prevăzuŃi în HG nr. 188/2002, cu completările şi modificările din HG nr. 352/2005;

• nivelul de zgomot la limita incintelor va respecta valorile maxime prevăzute de STAS-ul nr. 10009/1988 - Acustica Urbană, de 65 dB(A);


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 304

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

• depozitul de zgură şi cenuşă - HG. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, modificată şi completată de HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecŃiei mediului;

• colectarea, gestionarea şi depozitarea deşeurile rezultate în timpul executării lucrărilor de construcŃii montaj vor respecta prevederile din OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată de OUG 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007.

Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori se va realiza în funcŃie de parametri care trebuie determinaŃi continuu, zilnic, lunar, trimestrial sau semestrial.

Nivelul de zgomot se va monitoriza semestrial, ziua şi noapte în punctele stabilite de comun acord cu APM.

Emisiile de poluanŃi în sol se vor monitoriza cu o frecvenŃă semestrială/anuală sau stabilita de APM.

Din punct de vedere a dispersiei substanŃelor poluante în atmosferă opŃiunile în care producerea energiei electrice şi termice se realizează în mod centralizat sunt favorabile celor parŃial sau complet descentralizat.

În fiecare din cele 8 opŃiuni analizate echipamentele reabilitate sau cele noi vor respecta prevederile legislaŃiei de mediu din Ńara noastră şi din UE, astfel încât impactul funcŃionării acestora asupra mediului înconjurător să fie în limitele acceptabilităŃii.

Emisiile de CO 2

Emisiile de CO2 vor fi reduse după realizarea investiŃiei cu cca 440000 tone/an faŃă de scenariul BAU.

Începând cu anul 2013, certificatele de emisii de GES pentru emisiile aferente energiei electrice produse trebuie cumpărate integral, indiferent de eficienŃa producerii. Pentru emisiile aferente energiei termice pentru populaŃie, pentru care numărul de certificate alocate gratuit scade de la 80% în 2013, la 30% şn 2020, respectiv 0% în 2027, OpŃiunea 2 conduce la o cantitate mai mică de achiziŃionat, datorită eficienŃei înalte a producerii acesteia în cogenerare în instalaŃa cu turbină cu gaze şi cazan recuperator

6.9.2 Impactul asupra s ănătăŃii publice

Conform încadrării localităŃilor in punct de vedere al calităŃii aerului, în baza Ordinelor MMGA nr.

346 ÷ 352/2007 privind aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunilor 1÷ 7 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002, municipiul Oradea se încadrează în prezent astfel:

• pentru SO2 şi pulberi: în Lista 1 , deoarece nivelurile concentraŃiilor sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranŃă.

• Pentru NOx : în Sublista 3.1, deoarece nivelurile concentraŃiilor < decât valoarea limită, dar între aceasta şi pragul superior de evaluare.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 305

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Implementarea echipamentelor de mediu vor conduce la îmbunătăŃirea calităŃii aerului, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra sănătăŃii celor peste 2000000 locuitori ai municipiului Oradea.

6.9.3 Impactul socio-economic

Deoarece OpŃiunea 2 conduce, dintre opŃiunile analizate, la cel mai mic preŃ a energiei termice, implementarea acestei opŃiuni va avea un impact pozitiv atât direct asupra populaŃiei, cât şi indirect, prin nivelul subvenŃiei acordate de autoritatea locală.

6.9.4 Securitatea aliment ării

OpŃiunea 2 conduce la creşterea securităŃii alimentării cu energie termică în municipiul Oradea, prin următoarele aspecte:

• Utilizarea a doi combustibili, lignit şi gaze naturale, scade dependenŃa de combustibilii importaŃi (respectiv gazele naturale) şi scade dependenŃa preŃului energiei termice de creşterea preŃului gazelor naturale.

• Se utilizează resurse regenerabile (deşeuri municipale, resurse geotermale) care aduc o contribuŃie la înlocuirea gazelor naturale în special pe perioada de vară;

• PreŃul energiei termice fiind suportabil de către populaŃie, va avea ca efect evitarea unor deconectări ulterioare.

6.10 Atingerea Ńintelor (definite în Cap.4)

ContribuŃia OpŃiunii 2 la atingerea Ńintelor naŃionale şi municipale prezentate în Cap.4.4 şi 4.5 este următoarea:

Indicatorii de program ai POS Mediu – Axa Prioritar ă 3

Indicator UM łinta de reducere

Contribu Ńia OpŃiunii 2 (cantitativ)

Contribu Ńia OpŃiunii 2

(%) Sisteme de încălzire centrală reabilitate

număr 8 1 12,5%

LocalităŃi în care calitatea aerului este îmbunătăŃită ca urmare a sistemelor de încălzire reabilitate

număr 8 1 12,5%

Reducerea emisiilor de SO2 provenite de la sistemele de încălzire urbană, ca urmare a intervenŃiilor în cadrul POS Mediu

tone 65000 12.528 19.2%

Reducerea emisiilor de NOx provenite de la sistemele de încălzire urbană, ca urmare a intervenŃiilor în cadrul POS Mediu

tone 3000 1027 34.2%


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 306

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Conformarea cu VLE

IMA Poluant Termen conformare Atingerea Ńintei IMA 1 – func Ńionare pe gaze naturale

Cazan de abur C3 NOx 31.12.2010 Da

IMA 2 – func Ńionare pe lignit

SO2 31.12.2011 Se închide NOx 31.12.2014 Se închide Cazan de abur C4

pulberi 31.12.2011 Se închide SO2 31.12.2012 Se închide NOx 31.12.2015 Se închide Cazan de abur C5

pulberi 31.12.2012 Se închide SO2 31.12.2013 Da NOx 31.12.2015 Da Cazan de abur C6

pulberi 31.12.2013 Da

Reducerea emisiilor de CO2

Comparativ cu menŃinerea situaŃiei actuale (scenariul BAU) reducerea de emisii de CO2 este de peste 446000 tone CO2/an.

UM Scenariul BAU OpŃiunea 2 Reducere Emisii generate Tone CO2/an 1079731 633409 446322

łinte privind eficien Ńa energetic ă şi creşterea ponderii surselor regenerabile

łinta Scenariul BAU OpŃiunea 2 Reducere (-)

Creştere (+) (%) Reducere cu 20%, comparativ cu 1990, în consumul de energie primară, până în 2020

2910098 2307766 -20,7%

Creşterea la 24% a ponderii surselor regenerabile în consumul total final de energie, până în 2020

- Cca 5500 MW din

351000 MW +1,5%

Reducerea la 15% a pierderilor în sistemul de transport şi distribuŃie

33% 15% -54%

łinte privind alimentarea cu energie termic ă

łinta Rezultat în OpŃiunea 2

Reabilitarea sursei de producere Da Reabilitarea sistemului de transport şi distribuŃie Da Reabilitarea termică a clădirilor Da Creşterea ponderii surselor regenerabile Da


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 307

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

6.11 Cerin Ńe institu Ńionale

Conform angajamentelor asumate în Documentul Complementar de PoziŃie la Capitolul 21, a fost creat cadrul instituŃional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr.497/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care au fost desemnate structuri instituŃionale armonizate cu structurile comunitare specifice.

Ministerul FinanŃelor Publice, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, îndeplineşte rolul de coordonator naŃional al instrumentelor structurale.

Conform prevederilor POS Mediu – Axa Prioritară 3, beneficiarul grantului UE este autoritatea locală care deŃine în proprietate 100% sistemul de încălzire centralizată.

Cadrul instituŃional la nivel local trebuie să asigure atât capabilitatea beneficiarului – autoritatea locală, cât şi capabilitatea SC Electrocentrale SA Oradea – operator al sistemului de încălzire centralizată, de a implementa investiŃiile propuse şi de a opera facilităŃile noi sau reabilitate.

Autoritatea local ă – cerin Ńe institu Ńionale

AutorităŃii locale îi revin atribuŃii importante în cadrul implementării proiectului, în special în procesul de achiziŃie, contractare şi plăŃi.

Este necesară stabilirea unui contract cadru între Autoritatea de Management şi Consiliul local, care să definească responsabilităŃile, fluxurile financiare şi toate celelalte cerinŃe necesare implementării proiectului.

La nivelul autorităŃii locale trebuie înfiinŃată o Unitate de Management a Proiectului (UMP) formată din specialişti cu expertiză în domeniile tehnic, achiziŃii, financiar, juridic.

UMP va avea ca responsabilităŃi:

• Monitorizarea procurării în vederea respectării cerinŃelor legale;

• Monitorizarea plăŃilor în vederea respectării cerinŃelor legale;

• ActivităŃi tehnice;

• Raportări către Autoritatea de Contractare;

• Evaluarea internă.

Autoritatea locală Oradea a definit deja, prin HCL nr.302.2009, o echipă de implementare formată pentru început din 5 persoane.

Operatorul SC Electrocentrale SA Oradea – cerin Ńe institu Ńionale

SC Electrocentrale SA Oradea, ca operator al sistemului de încălzire centralizată din municipiul Oradea, va avea responsabilitatea operării infrastructurii finanŃate cu suport UE.

Trebuie înfiinŃată şi la nivelul operatorului o echipă de implementare a proiectului, pentru Ńinerea permanentă a legăturii cu echipa de proiect din cadrul autorităŃii locale, în vederea sprijinirii


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 308

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

implementării proiectului şi familiarizării cu noua infrastructură încă din fazele premergătoare punerii în funcŃiune.

Având în vedere că proiectul va avea şi o campanie de informare a publicului în vederea încurajării măsurilor de creştere a eficienŃei energetice şi de reducere a poluării, la nivelul operatorului trebuie realizate unele modificări organizaŃionale. În acest sens este necesară crearea unui compartiment de marketing

6.12 Concluzii

Pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în OpŃiunea 2 propusă, este necesar un efort investiŃional de 302521 mii Euro.

Realizarea acestei investiŃii va asigura respectarea cerinŃelor privind protecŃia mediului, va respecta termenele de conformare asumate prin Tratatul de Aderare, va conduce la conformarea cu obiectivele din strategiile naŃionale privind sectorul energetic şi în special sectorul alimentării centralizate cu energie termică.

Proiectul va avea o contribuŃie importantă la atingerea Ńintelor POS Mediu – Axa Prioritară 3.

De asemenea proiectul va avea o contribuŃie importantă la atingerea Ńintelor privind eficienŃa energetică şi creşterea ponderii surselor regenerabile, precum şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 309

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

7 SUPORTABILITATEA


Analiza suportabilităŃii costurilor aferente consumului de energie termică furnizată populaŃiei din municipiul Oradea de către S.C. Electrocentrale Oradea S.A. se elaborează pe baza veniturilor medii lunare pe o gospodărie şi a consumului de energie termică înregistrat. În cadrul analizei se compară capacitatea populaŃiei de a suporta cheltuielile aferente energiei termice consumate în funcŃie de veniturile lunare realizate. PopulaŃia cu venituri mai mici decât media veniturilor la nivel naŃional beneficiază de subvenŃii din partea AutorităŃii Publice Locale pentru diferenŃa de preŃ. Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinŃei cu energie termică se realizează în condiŃiile OUG nr. 57/2006 prin dispoziŃie a primarului, care va conŃine compensarea procentuală, în funcŃie de venitul net mediu lunar pe membru de familie, precum şi de valoarea calculată prin înmulŃirea consumului maxim lunar stabilit pe tip de apartament şi în funcŃie de zona de temperatură cu preŃul local de referinŃă (PLR).

7.2 Metodologie

Analiza gradului de suportabilitate Ńine seama de următoarele elemente:

• cantitatea de energie termică consumată

• costul de producere a energiei termice

• veniturile nete medii lunare pe gospodărie

• sistemul actual de subvenŃii sociale

• impactul asupra suportabilităŃii.

7.2.1 Consumul mediu de c ăldur ă pe gospod ărie

Consumul mediu de căldură la nivel de gospodărie pentru municipiul Oradea, actual şi de perspectivă se consideră astfel:

Tabelul nr. 7.2 - 1 Consum mediu de c ăldur ă pentru o gospod ărie din municipiul Oradea

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Consum mediu pe

gospodărie (Gcal/lună) 0,84 0,83 0,82 0,81 0,80 0,79

Nivelul cantităŃilor de energie termică consumată depinde în mare măsură de temperaturile înregistrate în lunile de iarnă. Cu toate acestea, trendul general care se înregistrează în ultimii ani este acela de scădere a cantităŃii de energie termică consumată, atât de către consumatorii casnici (populaŃie) cât şi de consumatorii industriali.

În cazul consumatorilor casnici, reducerea consumului de energie termică înregistrată în ultimii ani a fost determinată de următorii factori:

• debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 310

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

• izolarea termică a clădirilor corelată cu instalarea repartitoarelor de costuri.

7.2.2 Costuri de exploatare

Costurile de exploatare au un impact direct şi semnificativ asupra indicatorilor de suportabilitate, datorită faptului că fundamentarea tarifelor locale pentru serviciul public de alimentare cu energie termică se face pe baza costurilor de exploatare.

EvoluŃia structurii costurilor de exploatare înregistrată în ultimii ani a evidenŃiat o creştere a ponderii costurilor fixe şi o scădere a ponderii costurilor variabile, în principal ca urmare a scăderii cantităŃii de energie termică furnizată.

Principalele categorii de costuri sunt reprezentate de către costurile cu combustibilul şi cele cu personalul.

Costurile cu combustibilul au înregistrat creşteri în ultimii ani, în principal ca urmare a creşterii preŃurilor unitare ale acestuia, fie în contextul alinierii preŃurilor naŃionale la cele internaŃionale, fie ca urmare a creşterii preŃurilor acestora pe piaŃa internaŃională, dar şi a creşterii accelerate a preŃurilor de transport (în cazul cărbunelui).

Costurile cu personalul au crescut ca urmare a creşterilor salariale (situaŃie generală înregistrată în sectorul de servicii municipale din România în ultimii ani), creşteri care însă nu au fost corelate cu restructurări şi creşteri ale productivităŃii muncii.

Costul actual al energiei termice produsă de SC Electrocentrale Oradea SA este de 217,34 lei/Gcal (inclusiv TVA).

Costul unitar actualizat (CUA) pentru energia termică rezultat în opŃiunile propuse şi analizate sunt prezentate in tabelul următor:

Tabelul nr. 7.2 - 2 CUA pentru energia termic ă livrat ă popula Ńiei în municipiul Oradea

Specifica Ńie U.M CUA energie termic ă

Optiunea 1 Euro/Gcal 84,81 Optiunea 2 Euro/Gcal 82,20 Optiunea 3 Euro/Gcal 83,40 Optiunea 4 Euro/Gcal 88,28 Optiunea 5 Euro/Gcal 119,37 Optiunea 6 Euro/Gcal 116,80 Optiunea 7 Euro/Gcal 86,75

7.2.3 Venitul mediu disponibil al gospod ăriilor din municipiul Oradea

Analizând structura veniturilor gospodăriilor la nivel naŃional pe anii 2007 şi 2008, în zonele urbane totalul veniturilor monetare reprezintă 77,31% din total venituri, principala categorie de venituri fiind constituită din salarii, acestea reprezentând de 55,83% din venituri. În zonele urbane, echivalentul consumului din producŃia proprie reprezintă 5,5% din total venituri.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 311

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Pentru anul 2008, în zonele urbane, totalul veniturilor monetare reprezintă 78% din total venituri. Cea mai importantă categorie de venituri este reprezentată tot de salarii, acestea deŃinând o pondere de 56,38%. A doua categorie de venituri este reprezentată de veniturile sociale (17,05%).

Institutul NaŃional de Statistică nu furnizează informaŃii referitoare la veniturile medii ale gospodăriilor la nivel local. Pentru obŃinerea unei baze rezonabile privind evaluarea suportabilităŃii, venitul mediu a fost estimat.

Venitul mediu disponibil este derivat din venitul mediu disponibil la nivel naŃional prin aplicarea unui factor de corecŃie calculat ca raport dintre salariul mediu din zonă şi salariul mediu naŃional.

Venitul mediu brut disponibil la nivel naŃional este prezentat în tabelul următor:

Tabelul nr. 7.2 - 3 Venit mediu brut disponibil la nivel na Ńional

Venituri gospod ării (lei/lună)

Anul 2007 Anul 2008

Venituri medii gospodării 1686,7 2136,4 Zona urbană 1906,3 2428,6

Sursa: Institutul NaŃional de Statistică

Pentru calcularea veniturilor disponibile la nivelul gospodăriilor, sumele plătite din bugetul acestora pentru taxe, impozite şi elemente similare la nivel naŃional pentru anii 2007 respectiv 2008, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 7.2.-4. Taxe şi impozite la nivel na Ńional

Taxe şi impozite (lei/lună)

Anul 2007 Anul 2008

Taxe, impozite, etc. la nivel naŃional 231,3 305,6 Zona urbană 333,1 435,7

Sursa: Institutul NaŃional de Statistică

Astfel, venitul mediu net disponibil pe gospodărie rezultat la nivel naŃional este prezentat în tabelul următor:

Tabelul nr. 7.2.-5. Venit mediu net disponibil la n ivel na Ńional

Venit mediu disponibil per gospod ării Anul 2007 Anul 2008 Venituri medii nete disponibile 1455,5 1830,8 Zona urbană 1573,2 1992,9

Sursa informaŃiilor utilizate în calcule: Institutul NaŃional de Statistică

În estimarea venitului mediu la nivelul municipiului Oradea s-a plecat de la venitul mediu disponibil din zona urbană la nivelul anului 2008, care a fost corectată cu un factor de corecŃie. Estimarea factorului de corecŃie pentru municipiul Oradea a derivat din raportul dintre salariul mediu la nivelul judeŃului Bihor (988,42 lei/lună) şi media naŃională (1042 lei/lună). Astfel, a rezultat un factor de corecŃie de 94,9%.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 312

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Pentru calculul venitului mediu disponibil pentru gospodăriile din municipiul Oradea s-a ajustat venitul naŃional mediu disponibil al al gospodăriilor din mediul urban cu factorul de corecŃie rezultat. A fost luat în considerare venitul naŃional mediu disponibil al gospodăriilor din zonele urbane datorită faptului că populaŃia din mediul rural nu beneficiază de serviciul de producere şi distribuŃie a energiei termice în sistem centralizat.

Venitul mediu disponibil la nivelul anului 2008 pentru gospodăriile din municipiul Oradea este de 1890 lei/lună.

Aceste venituri reprezintă baza de calcul a indicatorilor de suportabilitate pentru anul 2008. Pentru următorii ani, venitul mediu disponibil al gospodăriilor la nivel local a fost calculat prin ajustarea venitului aferent anului 2008 cu următorii factori:

• inflaŃia aferentă fiecărui an

• creşterea Produsului Intern Brut (PIB) în termeni reali.

EvoluŃia venitului mediu net disponibil pentru gospodăriile din municipiul Oradea este următoarea:

Tabelul nr. 7.2.-6. Venit mediu net disponibil la n ivelul municipiului Oradea

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venit mediu pe gospodărie (lei/lună)

1890,4 2034,5 2204,8 2400,5 2615,7 2842,0

Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinŃei energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinŃei prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energie termică conform OUG 57/2006.

Consiliile locale aprobă din bugetele locale ajutoare pentru încălzirea locuinŃei peste cele stbilite în condiŃiile OUG 57/2006, cu respectarea tranşelor de venituri. Limitele de venituri pentru acordarea ajutorului lunar pentru încălzirea locuinŃei se corectează în funcŃie de evoluŃia preŃurilor şi se aprobă prin hotarâre a Guvernului.

Pentru anul 2008, compensările şi categoriile de venituri aferente stabilite prin Hotarârea 1197/2007 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei în sezonul rece 2007-2008, precum şi Hotarârea 1286/2008 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei în sezonul rece 2008-2009 sunt:

a) în proporŃie de 90% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează până la 155 lei;

b) în proporŃie de 80% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 155,1 lei şi 210 lei;

c) în proporŃie de 70% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 210 lei şi 260 lei;


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 313

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

d) în proporŃie de 60% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 260,1 lei şi 310 lei;

e) în proporŃie de 50% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 310 lei şi 255 lei;

f) în proporŃie de 40% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 355,1 lei şi 425 lei;

g) în proporŃie de 30% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 425,1 lei şi 480 lei;

h) în proporŃie de 20% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 480,1 lei şi 540 lei;

i) în proporŃie de 10% pentru familie, în situaŃia în care venitul net lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 540,1 lei şi 615 lei.

În municipiul Oradea, în anul 2008 au beneficiat de subvenŃie socială un număr mediu de 10791 familii, pentru care autoritatea publică locală a alocat o sumă de 3105909 lei, distribuită după cum se prezintă în tabelul următor:

Tabelul nr. 7.2 - 7 Subven Ńii sociale pentru energia termic ă în municipiul Oradea

Decile

Procent subven Ńie în

func Ńie de decil ă (%)

Nr. Familii beneficiare

Cantitate energie termic ă

livrat ă (Gcal)

Total subven Ńie pe

decile (lei)

Subven Ńie revenit ă unei

familii în func Ńie de

decile Decila 1 100 460 2464,06 265701,44 578,08 Decila 2 90 785 4753,30 461221,82 588,52 Decila 3 80 659 3879,60 337122,79 511,65 Decila 4 70 871 4988,71 379805,42 435,82 Decila 5 60 1105 6270,91 413508,33 374,28 Decila 6 50 1354 11901,72 394928,86 291,58 Decila 7 40 1868 9988,61 441664,15 236,47 Decila 8 30 1514 7813,18 256704,41 169,50 Decila 9 20 1422 7259,56 157896,23 111,02 Decila 10 10 753 4052,86 44223,47 58,70 10791 58619,20 3152776,92

Sursa: S.C. Electrocentrale Oradea SA

Pentru perioada de iarnă 2008-2009 consumatorii au plătit aproximativ 60% din factură, restul fiind suportat de la bugetul de stat (prin subvenŃionarea costului de achiziŃie a combustibilului) şi de la bugetul local prin subvenŃia pentru diferenŃe de preŃ.

Suportabilitatea este diferită de bunăvoinŃa de a plăti. BunăvoinŃa de a plăti se reflectă în colectarea plăŃilor şi în faptul că în cazul în care consumatorul nu este mulŃumit apelează la deconectarea de la servicii. În contextul încălzirii centralizate din România, bunăvoinŃa de a plăti scoate în evidenŃă două grupuri sensibile de consumatori:


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 314

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

• grupurile cu venituri mici care doresc să plătească mai puŃin din cauza bugetului

• grupurile cu venituri mari care sunt capabile să treacă la alte surse de energie termică individuale şi de o calitate mai bună.

Metodologia de stabilire a gradului de suportabilitate are la bază următorii paşi:

• calculul costului unitar actualizat pe perioada de analiză în fiecare opŃiune considerată

• compararea costului unitar actualizat rezultat în fiecare opŃiune considerată, cu venitul mediu pe gospodărie în vederea stabilirii capabilităŃii acestora de a plăti serviciul de termoficare. Pentru aceasta se porneşte de la premiza că toate gospodăriile au un consum identic de energie termică raportat la mărimea locuinŃei şi se determină gradul de suportabilitate pentru fiecare decilă.

7.3 Premise

În Master Plan, analiza de suportabilitate are drept scop stabilirea tarifului maxim ce poate fi suportat de populaŃia beneficiară a serviciului de termoficare, tarif care să acopere atât costul de producere cât şi valoarea investiŃiilor propuse a se realiza în modernizarea CET şi a sistemului de termoficare aferent.

În analiza de suportabilitate se vor evidenŃia atât subvenŃiile necesare pentru populaŃia cu venituri mici cât şi necesitatea finanŃării investiŃiilor din fonduri nerambursabile.

Impactul crizei financiare actuale asupra veniturilor autorităŃii locale limitează foarte mult posibila evoluŃie a acestui indicator. Cel mai probabil în următorii ani (pe termen mediu), nivelul total al subvenŃiei pentru diferenŃele de preŃ plătit de către autoritatea locală va fi cel mult egal cu cel din anul 2009.

Un posibil scenariu pentru gândirea unei politici de suportabilitate ar putea fi următorul:

• Stabilirea unui nivel pentru preŃul local de facturare până la un nivel al indicelui de suportabilitate de 8%

• MenŃinerea nivelului compensaŃiei unitare de combustibil suportată de la bugetul de stat la nivelul anului 2008

• MenŃinerea nivelului subvenŃiei pentru diferenŃele de preŃ, asigurată de Autoritatea Publică Locală la nivelul din anul 2008.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 315

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

7.4 Analiza de suportabilitate

În baza premiselor prezentate în capitolul anterior, componenŃa preŃului (exclusiv TVA) pentru energia termică livrată populaŃiei municipiului Oradea ce va putea fi încasată de operator este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 7.4 - 1 Componen Ńa pre Ńului pentru energia termic ă livrat ă popula Ńiei în municipiul Oradea

Specifica Ńie PreŃ energie termic ă

(lei/Gcal) PreŃ energie termic ă

(euro/Gcal) PreŃ local de facturare suportat de populaŃie

152,07 36,35

SubvenŃie de la bugetul de stat 40,24 9,62 SubvenŃie de la bugetul local 20,55 4,91

TOTAL 212,86 50,88

Costul unitar actualizat (CUA) pentru energia termică livrată în cazul opŃiunilor analizate sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 7.4 - 2. CUA pentru energia termic ă livrat ă popula Ńiei în municipiul Oradea

Specifica Ńie U.M CUA energie termic ă

Optiunea 1 Euro/Gcal 84,81 Optiunea 2 Euro/Gcal 82,20 Optiunea 3 Euro/Gcal 83,40 Optiunea 4 Euro/Gcal 88,28 Optiunea 5 Euro/Gcal 119,37 Optiunea 6 Euro/Gcal 116,80 Optiunea 7 Euro/Gcal 86,75

Având în vedere cele prezentate anterior, se poate spune că preŃul maxim ce poate fi încasat de către operator pe unitatea de energie termică livrată populaŃiei este mai mic decât CUA în oricare dintre opŃiunile analizate. Prin urmare, pentru ca SC Electrocentrale Oradea SA să nu înregistreze pierderi, este nevoie ca diferenŃa de preŃ să fie subvenŃionată.

Acest lucru se poate realiza prin subvenŃii acordate din fonduri structurale pentru executarea lucrărilor de modernizare a centralei.

DiferenŃa între preŃul maxim ce poate fi încasat şi costul real pentru fiecare dintre opŃiunile analizate (exclusiv TVA) necesar a fi acoperită, este prezentată în tabelul următor:


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 316

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul nr. 7.4 - 3. Diferen Ńa între pre Ńul maxim şi costul real

OpŃiunea Specifica Ńie U.M.

1 2 3 4 5 6 7 PreŃ local de facturare

euro/Gcal 36,35 36,35 36,35 36,35 36,35 36,35 36,35

SubvenŃie bugetul de stat

euro/Gcal 9,62 9,62 9,62 9,62 9,62 9,62 9,62

SubvenŃie bugetul local

euro/Gcal 4,91 4,91 4,91 4,91 4,91 4,91 4,91

PreŃ maxim ce poate fi încasat

euro/Gcal 50,88 50,88 50,88 50,88 50,88 50,88 50,88

CUA după modernizare

euro/Gcal 84.81 82,20 83,40 88,28 119,37 116,80 86,75

Diferen Ńa de cost ce trebuie acoperit ă

euro/Gcal 33,93 31,32 32,52 37,40 68,48 65,92 35,87

Din rezultatele prezentate în tabelul 7.2.-10., rezultă că în OpŃiunea 2, diferenŃa între preŃul maxim ce poate fi încasat şi costul real (exclusiv TVA) necesar a fi acoperită este cea mai mică, fiind de 31,32 euro/Gcal .

Un alt element de care trebuie să se Ńină seama este reprezentat de limitarea comercială privind costul încălzirii cu centrale individuale de apartament, în cazul cărora au rezultat următorii indici de suportabilitate, în sensul procentului din venitul mediu pe gospodărie ce trebuie alocat acoperirii costurilor cu asigurarea energiei termice:

• 19,79% dacă Ńinem seama de amortizarea investiŃiei în centrala termică de apartament

• 16,79% dacă nu Ńinem seama de amortizarea investiŃiei în centrala termică de apartament.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 317

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

7.5 Analiza de sensibilitate

Analiza de sensibilitate analizează impactul anulării subvenŃiei suportată de la bugetul de stat asupra diferenŃei între preŃul maxim ce poate fi încasat de către operator şi costul unitar actualizat pentru cele 7 opŃiuni analizate, în condiŃiile păstrării celorlalte premise neschimbate.

Rezultatele analizei de sensibilitate sunt următoarele:

Tabelul nr. 7.5.- 1. Diferen Ńa între pre Ńul maxim şi costul real

OpŃiunea Specifica Ńie U.M.

1 2 3 4 5 6 7 PreŃ local de facturare

euro/Gcal 36,35 36,35 36,35 36,35 36,35 36,35 36,35

SubvenŃie bugetul de stat

euro/Gcal 0 0 0 0 0 0 0

SubvenŃie bugetul local

euro/Gcal 4,91 4,91 4,91 4,91 4,91 4,91 4,91

PreŃ maxim ce poate fi încasat

euro/Gcal 41,26 41,26 41,26 41,26 41,26 41,26 41,26

CUA după modernizare

euro/Gcal 84.81 82,20 83,40 88,28 119,37 116,80 86,75

Diferen Ńa de cost ce trebuie acoperit ă

euro/Gcal 43,55 40,94 42,14 47,02 78,10 75,54 45,49

Din rezultatele prezentate în tabelul de mai sus, rezultă ca în OpŃiunea 2, diferenŃa între preŃul maxim ce poate fi încasat şi costul unitar actualizat necesar a fi acoperită este cea mai mică, fiind de 40,94 euro/Gcal .

7.6 Analiza de risc

Posibilele riscuri care pot afecta implementatrea unei politici de suportabilitate si dezvoltarea durabilă a operatorului sunt:

1. Limitarea comercial ă privind costul înc ălzirii cu centrale individuale de apartament

În cazul în care factura la încălzire în sistem centralizat va deveni mai mare decât costul deŃinerii şi operării unei centrale proprii de apartament, există riscul deconectării consumatorilor de la sistemul centralizat.

2. Nivelul subven Ńiei pentru diferen Ńe de pre Ń

În anii următori există riscul ca nivelul subvenŃiei pentru diferenŃe de preŃ, disponibilă de la bugetele locale, sa se diminueze faŃă de anul 2009 ca urmare a impactului crizei financiare actuale asupra veniturilor autorităŃilor locale. Cel mai probabil în următorii ani (pe termen mediu) nivelul total al subvenŃiei pentru diferenŃele de preŃ plătită de către autorităŃile locale va fi cel mult egal cu cel din 2009.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 318

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

În cazul în care preŃul local de facturare plus subvenŃia operaŃională va fi mai mic decât costurile de exploatare, operatorul nu poate avea o dezvoltare durabilă. Pentru a limita riscul ajungerii la o dezvoltare nesustenabilă, operatorii şi autorităŃile locale ar trebui să se gândească la o strategie de tarifare pe termen mediu pentru preŃul local de referinŃă care să fie corelată cu strategia bugetară de alocare a subvenŃiilor pentru diferenŃe de preŃ.

3. Dispari Ńia subven Ńiei pentru combustibil

DispariŃia subvenŃiei pentru combustibil poate afecta serios performanŃele financiare viitoare ale operatorilor dacă acest gol nu va fi acoperit de o strategie corelată între preŃul local de referinŃă şi nivelul subvenŃiei pentru diferenŃele de preŃ. După cum am menŃionat şi anterior, pentru a minimiza acest efect este nevoie de gândirea unei strategii tarifare pe termen mediu pentru preŃul local de referinŃă care să fie corelată cu strategia bugetară de alocare a subvenŃiilor pentru diferenŃele de preŃ.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 319

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

8 PROGRAMUL DE INVESTIłII PRIORITARE


InvestiŃiile propuse pentru cofinanŃarea UE constituie prima etapă a unui plan de investiŃii pe termen lung care conduce la deplina conformare cu cerinŃele Directivelor UE şi obiectivele strategiilor naŃionale în domeniul protecŃiei mediului şi al creşterii eficienŃei energetice.

Deoarece investiŃiile cuprinse în planul pe termen lung au efecte diferite, în acest capitol se prezintă prioritizarea acestora, astfel încât într-o primă etapă să fie realizate investiŃiile cu cel mai mare impact pozitiv asupra mediului şi eficienŃei energetice.

Programul de investiŃii are în vedere:

• Termenele de conformare la cerinŃele Directivelor relevante de mediu;

• Suportabilitatea măsurilor propuse;

• Capacitatea locală de implementare.

Sunt definite 4 nivele de prioritate:

• Nivelul 1 de prioritate:investiŃiile obligatorii pentru conformare la cerinŃele privind protecŃia mediului;

• Nivelul 2 de prioritate: investiŃiile care aduc cel mai mare efect la economisirea energiei primare.

• Nivelul 3 de prioritate: investiŃii care conduc la respectarea obiectivelor strategiilor naŃionale.

• Nivelul 4 de prioritizare: investiŃii care nu aduc aport de economie de energie, dar sunt necesare pentru creşterea duratei de funcŃionare a echipamentelor existente, pentru a asigura funcŃionarea pe perioada de analiză.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 320

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

8.2 Prioritizarea investi Ńiilor propuse

8.2.1 Criterii

InvestiŃiile propuse în planul pe termen lung sunt următoarele:

Tabelul nr.8.2 – 1 Planul de investi Ńii total pe termen lung

Nr. crt Măsura 1 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C1 de 165 t/h pe gaze naturale 2 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 3 InstalaŃie desulfurare gaze de ardere cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 4 Modernizare electrofiltru cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 5 InstalaŃie şlam dens la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 6 Reabilitare cazan de abur 165 t/h pe gaze naturale (existent) şi turbină cu abur 25 MW

(existentă) 7 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe gaze naturale (existent) şi turbină cu abur 55 ME

(existentă) 8 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe lignit (existent) 9 Turbină cu abur de 50 MW nouă

10 InstalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator , 13 MWe+23 MWt 11 Grup cogenerare pe deşeuri municipale format din cazan de abur de 8 t/h şi turbină cu abur de

0,7 MW 12 Producere energie termică din surse noi geotermale (sonde + schimbătoare) 13 Conformare depozit existent existent de zgură şi cenuşă 14 SupraînălŃare depozit 15 Demolări 16 Reabilitare reŃele primare 17 Reabilitare reŃele secundare 18 Reabilitare puncte termice

InvestiŃiile propuse în planul pe termen lung cuprind două categorii de măsuri:

• Măsuri obligatorii, necesare pentru conformarea la cerinŃele de mediu cuprinse în

Directivele UE transpuse în legislaŃia din România. Acestea sunt poziŃiile 1÷5 şi 13 din tabelul 8.2-1. Aceste măsuri conduc la respectarea termenelor asumate în Tratatul de Aderare.

• Alte măsuri, neobligatorii dar necesare, şi anume:

- Măsuri care conduc la economii de energie şi la creşterea eficienŃei sistemului centralizat de alimentare cu energie termică cu costuri suportabile pentru populaŃie (poziŃiile 9, 10 din tabelul 8.2-1)

- Măsuri care conduc la respectarea obiectivelor strategiilor naŃionale în domeniul energie şi alimentare centralizată cu energie termică (poziŃiile 11, 12, 16, 17 şi 18 din tabelul 8.2-1);

- Măsuri necesare care conduc la asigurarea funcŃionării în continuare a centralei (poziŃiile 6, 7, 8 şi 14 din tabelul 8.2-1)


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 321

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Referitor la prima categorie de măsuri, respectiv măsurile obligatorii necesare pentru conformarea la cerinŃele de mediu se precizează că modul de selectare a opŃiunilor, prezentat în Cap.5.2, analiza financiară a opŃiunilor (Cap.5.4) şi eşalonarea investiŃiilor (Cap.6.8.2) au luat în considerare mai multe variante de conformare la cerinŃele de mediu, căutând să minimizeze aceste costuri, prin:

• MenŃinerea în funcŃiune, dintre cazanele de abur aferente celor două IMA care necesită conformare, doar a echipamentelor strict necesare pentru asigurarea necesarului de energie termică;

• Realizarea investiŃiilor de mediu corelat cu termenele de conformare;

• Schimbarea ponderii combustibililor, cu creşterea ponderii gazelor naturale, prin prevederea instalaŃiei cu turbină cu gaze şi cazan recuperator dimensionată pentru necesarul din perioada de vară;

• Prevederea de echipamente noi în tehnologii eficiente energetic şi cu încadrarea în limitele de emisii poluante admise de reglementările în vigoare;

• Creşterea ponderii surselor regenerabile de energie, concretizate în dezvoltarea surselor geotermale şi pe biomasă.

Selectarea măsurilor obligatorii necesare pentru conformarea la cerinŃele de mediu, selectate pentru cofinanŃare din fonduri UE, s-a realizat şi în urma unei analize cu beneficiarul privind:

• Nivelul grantului disponibil;

• Capacitatea beneficiarului de realizare din surse proprii a unora dintre aceste investiŃii, care au o valoare mai mică.

InvestiŃiile obligatorii pentru conformare la mediu care au fost astfel selectate pentru cofinanŃare din fonduri UE şi cărora li s-a acordat nivelul 1 de prioritate, sunt următoarele:

Tabelul nr 8.2 – 2 Investi Ńii obligatorii de mediu selectate pentru cofinan Ńare UE (Investi Ńii Nivel 1 prioritate)

Nr. crt Măsura 1 InstalaŃie desulfurare gaze de ardere cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 2 InstalaŃie şlam dens la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

InvestiŃiile obligatorii pentru conformare la mediu care urmează a fi efectuate de beneficiar din surse proprii sunt următoarele:

Tabelul 8.2 – 3 Investi Ńii obligatorii de mediu care vor fi realizate din s urse proprii ale beneficiarului

Nr. crt Măsura 1 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C1 de 165 t/h pe gaze naturale 2 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 3 Modernizare electrofiltru cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 4 Conformare depozit existent existent de zgură şi cenuşă


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 322

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Referitor la cea de a doua categorie de măsuri, care conduc la economii de energie şi la creşterea eficienŃei sistemului centralizat de alimentare cu energie termică cu costuri suportabile pentru populaŃie (poziŃiile 9, 10 din tabelul 8.2-1), a fost realizată o analiză cost-beneficiu.

Pentru fiecare măsură s-a determinat Fluxul de Venituri şi Cheltuieli pe perioada de 20 de ani. Cheltuielile sunt reprezentate de investiŃie, care se consideră a fi realizată în primul an.

Veniturile sunt constituite de efectele pozitive rezultate, respectiv economiile realizate faŃă de situaŃia actuală, şi anume:

• Economii de cheltuieli cu combustibilul, rezultat din economia de energie indusă de realizarea măsurii;

• Economii de cheltuieli cu personalul necesar;

• Economii de cheltuieli cu reparaŃiile.

Rata de actualizare considerată este de 5%.

Analiza este prezentată în Anexa M.

Rezultatele analizei sunt următoarele:

Tabelul nr. 8.2 – 4 Rezultatele analizei cost-benef iciu (Investi Ńii Nivel 2 prioritate)

Nr. crt Măsura VNA (1000 Euro) RIR (%) 1 Turbină cu abur de 50 MW nouă 593 5,3 2 InstalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator

, 13 MWe+23 MWt 3062 7,9

Se constată că ambele investiŃii conduc la indicatori financiari pozitivi. Acestor investiŃii li s-a acordat nivelul 2 de prioritate.

Pentru măsurile care conduc la respectarea obiectivelor strategiilor naŃionale în domeniul energie şi alimentare centralizată cu energie termică (poziŃiile 11, 12, 16, 17 şi 18 din tabelul 8.2-1), li s-a acordat nivelul 3 de prioritate.

Tabelul 8.2 – 5 Investi Ńii Nivel 3 prioritate

Nr. crt Măsura 1 Grup cogenerare pe deşeuri municipale format din cazan de abur de 8 t/h şi turbină cu abur de

0,7 MW 2 Producere energie termică din surse noi geotermale (sonde + schimbătoare) 3 Reabilitare reŃele primare 4 Reabilitare reŃele secundare 5 Reabilitare puncte termice

Pentru aceste investiŃii beneficiarul va asigura alte surse de finanŃare.

Pentru măsurile care contribuie doar la menŃinerea în funcŃionare, pe durata de analiză , a echipamentelor (poziŃiile 6, 7, 8 şi 14 din tabelul 8.2-1), în urma analizei cu beneficiarul s-a acordat nivelul 4 de prioritate. Pentru aceste investiŃii beneficiarul va asigura alte surse de finanŃare.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 323

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul 8.2 – 6 Investi Ńii care contribuie la men Ńinerea în func Ńionare, f ără aport de economie de energie (Investi Ńii Nivel 4 prioritate)

Nr. crt Măsura 1 Reabilitare cazan de abur 165 t/h pe gaze naturale (existent) şi turbină cu abur 25 MW

(existentă) 2 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe gaze naturale (existent) şi turbină cu abur 55 ME

(existentă) 3 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe lignit (existent) 4 SupraînălŃare depozit

8.2.2 Descrierea m ăsurilor propuse

Măsurile propuse a fi cofinanŃate din fonduri UE sunt următoarele:

Instala Ńie desulfurare gaze de ardere cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

Pentru cazanul de abur pentru care se prevede instalaŃia de desulfurare a gazelor de ardere şi caracteristicile lignitului utilizat, există două tehnologii posibile: umedă şi semi-uscată. Analiza de prefezabilitate evidenŃiază că tehnologia semi-uscată este mai avantajoasă, având în vedere durata anuală de funcŃionare a cazanului de abur (cca 4400 ore/an). În cadrul Studiului de fezabilitate se va detalia această analiză comparativă. Produsele rezultate în urma procesului de desulfurare se vor evacua la depozitul de zgură şi cenuşă, deoarece piaŃa acestui produs nu este încă funcŃională în România. Se prevede totuşi posibilitatea ca pe viitor, funcŃie de evoluŃia pieŃei, produsul să poată fi comercializat.

Instala Ńie şlam dens la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

Această instalaŃie va asigura evacuarea zgurii şi cenuşii rezultate din procesul de ardere în cazanul de abur pe lignit, în combinaŃie cu o cantitate foarte redusă de apă, asigurându-se astfel încadrarea în prevederile Directivei privind depozitarea deşeurilor.

DistanŃa de transport a fluidului dens este de cca 12 km.

Turbin ă cu abur de 50 MW nou ă

Turbina cu abur nouă va înlocui actuala turbină cu abur care este la limita duratei de viaŃă şi are un consum specific de căldură ridicat.

Turbina cu abur va avea o putere de 50 MW şi va fi te tip cu contrapresiune, asigurând astfel producerea în cogenerare a energiei electrice cu un consum specific de căldură mai mic.

Implementarea turbinei cu abur va implica lucrări pe parte de echipamente termomecanice şi de adaptare a fundaŃiei.

Instala Ńie cu turbin ă cu gaze şi cazan recuperator , 13 MWe+23 MWt

Turbina cu gaze va utiliza drept combustibil gazul natural. Pentru asigurarea presiunii ridicate a gazului necesară la intrarea în turbină se prevede un compresor de gaze naturale.

Turbina cu gaze este prevăzută cu sistem de control al NOx, pentru limitarea emisiilor de NOx în vederea unui impact minim asupra mediului ambiant.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 324

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Cazanul recuperator de căldură va fi fie de tip vertical, fie orizontal, funcŃie de spaŃiul disponibil.

Turbina cu gaze şi compresorul de aer vor fi echipate cu filtre de aer, amortizoare de zgomot şi protecŃii pentru îngheŃ, respectiv pentru incendiu.

8.3 Indicatori cheie de performante

Indicatorii cheie de performanŃă sunt prezentaŃi în Cap.6.1.


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 325

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

8.4 Lista investi Ńiilor prioritare

InvestiŃiile propuse, nivelul de prioritate, costul investiŃiei, perioada de implementare şi sursele de finanŃare sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 8.4 – 1 Sinteza investi Ńii propuse în Op Ńiunea 2

Nr. crt Măsura

Nivel prioritate

Investi Ńia (1000 Euro)

Sursa finan Ńare propus ă

Perioada de implementare

1 Arzător cu NOx redus la cazanul de abur C1 de 165 t/h pe gaze naturale 1 5.000 Surse

beneficiar 2010


1 10.000 Surse beneficiar

2015


1 30.000 CofinanŃare UE 2012-2013


1 5.100 Surse beneficiar

2011

5 InstalaŃie şlam dens la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 1 10.000 CofinanŃare

UE 2011


4 10.000 Surse beneficiar 2014



8 Reabilitare cazan de abur 350 t/h pe lignit (existent) 4 10.000 Surse

beneficiar 2016

9 Turbină cu abur de 50 MW nouă 2 25.000 CofinanŃare UE 2013

10 InstalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator , 13 MWe+23 MWt 2 13.000 CofinanŃare

UE 2010-2011

11

Grup cogenerare pe deşeuri municipale format din cazan de abur de 8 t/h şi turbină cu abur de 0,7 MW



3 20.625 Surse beneficiar 2011-2014

13 Conformare depozit existent existent de zgură şi cenuşă 1 2.500 Surse

beneficiar 2012-2013

14 SupraînălŃare depozit 4 1.446 Surse beneficiar 2011

15 Demolări* 1 150 Surse beneficiar 2010

16 Reabilitare reŃele primare 3 41.200 Surse beneficiar 2010-2014

17 Reabilitare reŃele secundare 3 58.000 Surse beneficiar 2010-2014

18 Reabilitare puncte termice 3 31.200 Surse beneficiar 2010-2014

Total 302.591 *) Este necesară pentru implementarea IDG


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 326

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tabelul nr. 8.4 – 2 Investi Ńii prioritare propuse pentru cofinan Ńare din fonduri UE, prin POS Mediu-Axa Prioritar ă 3, în perioada 2010-2013

Nr. crt

Măsura Nivel

prioritate Investi Ńia

(1000 Euro)

Sursa finan Ńare propus ă

Perioada de implementare


1 30.000 CofinanŃare

UE 2012-2013



UE 2011

3 Turbină cu abur de 50 MW nouă 2 25.000 CofinanŃare

UE 2013



UE 2010-2011

Total 78.000

Eşalonarea investiŃiilor din OpŃiunea 2 propuse pentru analiza in SF, pe perioada 2010-2013, este următoarea:

Tabelul nr.8.4 – 3 E şalonarea investi Ńiilor prioritare pe perioada 2010-2013

Lucr ări de investi Ńii Valoare 2010 2011 2012 2013

InstalaŃie desulfurare gaze de ardere cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

30.000 12.000 18.000

InstalaŃie şlam dens la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit

10.000 10.000

Turbină cu abur de 50 MW nouă 25.000 25.000

InstalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator , 13 MWe+23 MWt

13.000 5.200 7.800

Total investitii prioritare 78.000 5.200 17.800 12 .000 43.000

Total investitii prioritare in preturi curente

87.560 5.361 19.074 13.379 49.745


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 327

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

8.5 Concluzii

InvestiŃiile propuse pentru cofinanŃarea UE constituie prima etapă a unui plan de investiŃii pe termen lung care conduce la deplina conformare cu cerinŃele Directivelor UE şi obiectivele strategiilor naŃionale în domeniul protecŃiei mediului şi al creşterii eficienŃei energetice.

Din totalul de investiŃii în valoare de 302.591 mii Euro necesare pe termen lung, s-au prioritizat acele investiŃii obligatorii, necesare pentru conformarea la cerinŃele de mediu cuprinse în Directivele UE transpuse în legislaŃia din România, precum şi investiŃii care conduc la economii de energie şi la creşterea eficienŃei sistemului centralizat de alimentare cu energie termică cu costuri suportabile pentru populaŃie.

InvestiŃiile prioritare, propuse pentru cofinanŃare din fonduri UE, prin POS Mediu-Axa Prioritară 3, în perioada 2010-2013, totalizează 78.000 mii Euro şi sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr.8.5 – 1 Investi Ńii prioritare

Nr. crt

Măsura Investi Ńia

(1000 Euro) 1 InstalaŃie desulfurare gaze de ardere cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 30.000 2 InstalaŃie şlam dens la cazanul de abur C6 de 350 t/h pe lignit 10.000 3 Turbină cu abur de 50 MW nouă 25.000 4 InstalaŃie cu turbină cu gaze şi cazan recuperator , 13 MWe+23 MWt 13.000

Total 78.000 Total investi Ńie exprimat ă în pre Ńuri curente 87.560


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 328

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

9 PLANUL DE AC łIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Planul de acŃiune pentru implementarea proiectului cuprinde toate aspectele referitoare la pregătirea AplicaŃiei şi implementarea proiectului.

Planul de acŃiune este elaborat Ńinând seama de cerinŃele legale, administrative, instituŃionale şi de mediu conform legislaŃiei UE şi naŃionale.

De asemenea, Planul de acŃiune este astfel elaborat încât să fie respectate termenele de conformare pe parte de mediu.

În Planul de acŃiune sunt prevăzute activităŃile necesare, perioada de derulare, termenele de finalizare şi entităŃile responsabile.

Nr. crt

Activitate Perioada de

derulare Termen de finalizare

Entitate responsabil ă

1 Elaborare Studiu de fezabilitate

Iulie – Septembrie 2009

30 Septembrie 2009

Consultantul

2 Derularea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului

August – Octombrie 2009

31 Octombrie 2009

Consultantul

3 Elaborare Analiza instituŃională

Iulie – Septembrie 2009

15 Septembrie 2009-07-03

Consultantul

4 Elaborare Analiza Cost Beneficiu

August – Octombrie 2009

15 Octombrie 2009

Consultantul

5 Pregătirea AplicaŃiei Octombrie –

Noiembrie 2009 23 Noiembrie

2009 Consultantul

6 Evaluarea aplicaŃiei Decembrie 2009 –

Martie 2010 31 Martie 2010 Uniunea Europeana

7 Documentatii de atribuire şi documente contractuale

Octombrie – Noiembrie 2009

30 Noiembrie 2009

Consultant

8 Contractare realizare investitii Ianuarie – Mai 2010 31 Mai 2010 Municipalitatea

9 Implementare investitii 2010 - 2013 31 Decembrie

2013 Municipalitatea


Cod document: I-1282.01.005-G0-002

Pag. 329

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

serie de modificare i-1282.01.005-g0-002 pag. 2 - oradea · cfr – caile ferate romane c1,c2,c3...

Documents