octombrie - politia romana · 2015. 1. 15. · octombrie 2012 anul xx nr. 410 revista func]ioneaz`...

OCTOMBRIE2012anul XXNr. 410

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

3-5|n[el`ciuni la costum

6-8Antiterorismul

10-11O u[` deschis`, semn c`-]i vei\mplini dorin]ele?

18-20De]inut de „profesie“

22-23Globalizarea - tendin]e [i certitudini

16-17Comoara din piciorul chiuvetei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Cornel Gabriel CIOCOIU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

La sfâr[itul lunii septembrie, peste 670 depoli]i[ti bucure[teni (din structurile de ordinepublic`, investiga]ii criminale, investigareafraudelor, speciali[ti în arme, explozivi [i sub-stan]e toxice, poli]i[ti rutieri [i lupt`toriS.S.P.I.R.) au participat la o ac]iune de am-ploare ce a vizat prevenirea [i combatereafaptelor antisociale, în special a celor s`vâr-[ite în mediul stradal.

În cadrul ac]iunii, au fost verificate peste80 de s`li de jocuri de noroc, urm`rindu-secombaterea evaziunii fiscale [i a muncii lanegru, respectarea legisla]iei privind dreptu-rile de autor [i drepturile conexe, paza obiec-tivelor, bunurilor, valorilor [i protec]ia per-soanelor. Totodat`, s-au organizat [i filtrerutiere în toate zonele de interes operativ aleCapitalei.

De asemenea, Poli]ia Capitalei a urm`rit [icombaterea furturilor de [i din auto, a cer-[etoriei, prostitu]iei [i proxenetismului, pre-cum [i identificarea persoanelor urm`rite oria celor ce încalc` regimul armelor [i muni-]iilor.

Ac]iunea a fost coordonat` de speciali[ti aiI.G.P.R. [i sprijinit` de Inspectoratele Jude-]ene de Poli]ie Giurgiu, Dâmbovi]a, C`l`ra[i,Prahova [i Ialomi]a, al`turi de Sec]ia de Po-li]ie Autostr`zi.

Zeci de infrac]iuni [i sute de amenzi

Astfel, oamenii legii au constatat 29 deinfrac]iuni prin care erau înc`lcate prevederileCodului Penal [i a legilor privind prevenirea [icombaterea evaziunii fiscale, protec]ia drep-turilor de autor [i a drepturilor conexe, com-baterea traficului [i a consumului ilicit dedroguri, precum [i înc`lc`ri ale regimului cir-cula]iei rutiere. Semnificativ de men]ionateste faptul c` 21 din cele 29 de infrac]iuni aufost constatate în flagrant delict.

De asemenea, poli]i[tii bucure[teni auaplicat peste 660 de amenzi în valoare de

244.000 lei, pentru nerespectarea normelorlegale privitoare la regimul circula]iei rutiere[i a activit`]ilor de taximetrie, a prevederilorprivind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor[i protec]ia persoanelor, înc`lcarea unor nor-me de convie]uire social`, cât [i pentru tulbu-rarea ordinii [i lini[tii publice.

În cadrul ac]iunii, ofi]erii [i agen]ii Poli]ieiCapitalei au verificat 18 unit`]i comerciale [i12 obiective asigurate cu paz`, au confiscatbunuri în valoare de peste 14.000 lei, iarpoli]i[tii rutieri au re]inut 35 permise de con-ducere [i au retras 35 certificate de înmatri-culare.

Prezent`m în cele ce urmeaz` câteva ca-zuri semnificative, din cele constatate de c`-tre poli]i[tii bucure[teni în cadrul acesteiac]iuni.

La un local din sectorul 3, poli]i[tii au con-statat c` o parte din încas`ri nu fusese înre-gistrat` în contabilitate, precum [i faptul c` \nincint` se difuza muzic` ambiental` f`r` aavea autoriza]ie eliberat` în acest sens. O si-tua]ie similar` a fost identificat` [i într-unclub din sectorul 2, în interiorul c`ruia se di-fuza muzic` f`r` autoriza]ie, iar aparatul elec-tronic de marcat nu se afla în func]iune.

În ambele cazuri, cercet`rile sunt continuatede c`tre poli]i[tii Serviciului de Investigare aFraudelor, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iuniide evaziune fiscal` [i a înc`lc`rii dreptului deautor [i a drepturilor conexe.

Ac]iune de amploare a Poli]iei Capitalei

2 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Poli]i[tii bucure[teni au depistat într-unuldin cluburile verificate un b`rbat ce avea asu-pra lui dou` plicule]e cu ha[i[, alegându-se cudosar penal. De asemenea, poli]i[tii rutieri auidentificat pe bulevardul Unirii un tân`r [ofera c`rui testare cu aparatul drogtest a indicatun rezultat pozitiv. Acesta a fost condus la In-stitutul Na]ional de Medicin` Legal` ,,MinaMinovici“, unde i-au fost recoltate probe bio-logice.

Poli]i[tii Brig`zii Rutiere au depistat unbucure[tean de 34 ani, care a condus moto-cicleta pe [oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, f`r` aavea drept de circula]ie pe drumurile publice(permis de conducere re]inut din 6 iunie) [ia declarat date false privind identitatea. Maimult, acesta se afla sub influen]a substan]elorstupefiante, fapt pentru care a fost dus laInstitutul Na]ional de Medicin` Legal` ,,Mina

Minovici“ pentru recoltarea probelor biolo-gice.

De asemenea, agen]ii rutieri au identificatpe Splaiul Independen]ei un taximetrist caremodificase aparatul de taxat, pentru a nu \n-registra toate cheltuielile.

Poli]i[tii rutieri au depistat mai mul]i [ofericare conduceau sub influen]a bùturilor al-coolice, acestora fiindu-le \ntocmite dosarepenale.

Totodat`, poli]i[tii Serviciului de Investi-gare a Fraudelor - Sector 3 au constatat càdministratorul unei societ`]i ce desf`[oaràctivit`]i de jocuri electronice cu câ[tig, nu aeviden]iat în documentele financiar contabileîncas`rile pentru perioada 1 iulie - 28 sep-tembrie, cauzând bugetului de stat un preju-diciu de aproximativ 2000 lei.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Poli]i[ti ai Sec]iei 2, Servi-ciului de Investiga]ii Crimina-le - Sector 1 [i I.G.P.R. i-auprins în flagrant delict, dumi-nic` 30 septembrie, pe P.Florin, 30 ani, S. Nicu[or, 37ani, G. Daniel, 34 ani [i C.Sorin, 38 ani, la pu]in timpdup` ce au primit 5000 eurode la pre[edintele unei uni-versit`]i din Bucure[ti.

Pe 29 septembrie, pre[e-dintele Universit`]ii „Bioterra“

din Bucure[ti a reclamat laSec]ia 2 Poli]ie faptul c`, înaceea[i zi, a fost constrâns,prin amenin]are, de maimul]i b`rba]i s` pl`teasc`150.000 euro unei alte per-soane, pentru ca aceasta, încalitate de director general alunei publica]ii, s` nu deapublicit`]ii materiale presu-puse ca fiind compromi]`-toare la adresa universit`]ii.

Cei patru au fost surprin[i

în incinta universit`]ii, întimp ce primeau 5000 euro,drept avans. |n schimbul ba-nilor, pre[edintele universi-t`]ii urma s` primeasc` maimulte documente [i mate-riale compromi]`toare. Dup`realizarea flagrantului, baniimarca]i [i a[a-zisele docu-mente au fost ridicate deoamenii legii, pentru conti-nuarea cercet`rilor.

SS..AA..

{antaj cu iz academic

Credit foto: Corbis.com


ECONOMIC

Intermediari doar pe hârtie

Luni, 22 octombrie, poli-]i[tii bucure[teni, sub supra-vegherea Parchetului de pelâng` Judec`toria Sectorului2 Bucure[ti, i-au depistat [iprins \n flagrant delict pemembrii unei grup`ri, ime-diat dup` ce ace[tia au în-casat 71.000 lei, de la o so-cietate comercial`, pentru aintermedia livrarea a 27.000litri de motorin`.

|n cursul lunii august, poli-]i[tii au ob]inut informa]ii [iau documentat activitateainfrac]ional` a [apte persoa-ne, care au \n[elat mai multefirme prin intermedierea deachizi]ii de combustibili lapre]uri avantajoase.

Membrii grup`rii \[i atr`-geau clien]ii sus]inând c` potoferi un pre] atractiv la mo-torin`, datorit` unei leg`turidirecte cu rafin`riile. Condi-]iile tranzac]iei stabileau cabeneficiarul s` trimit` cister-nele pentru a fi înc`rcate cucombustibil la diverse rafin`-rii din ]ar`, unde erau prelua-te de presupusul delegat alfirmei de intermediere. Dup`înc`rcarea [i plecarea presu-pusului delegat, acela[i be-neficiar trebuia s` virezeonline contravaloarea m`rfii,într-un cont indicat de fal[iiintermediari, care motivau c`vor vira banii rafin`riilor, f`r`ca în realitate s` fac` asta.

Cu acela[i mod de ope-rare, escrocii au comis patru

fapte. Spre exemplu, \n lunaseptembrie au încasat, în ur-ma încheierii în fals a unuicontract de prest`ri servicii,de la o societate comercial`,168.000 lei, reprezentândcontravaloarea a dou` cister-ne de motorin`.

Dup` realizarea flagrantu-lui delict [i prinderea mem-brilor grup`rii infrac]ionale,poli]i[tii au efectuat simultanpatru perchezi]ii domiciliare[i trei controale la autoturis-mele cu care se deplasauace[tia. Cu aceast` ocazie, aufost ridicate, în vederea con-tinu`rii cercet`rilor, docu-mente financiar-contabile,unit`]i centrale de calculator,medii de stocare [i trei cu]itetip baionet`.

De asemenea, în urma ve-rific`rilor efectuate, s-a des-coperit c` un membru algrup`rii este urm`rit la nivelna]ional, pentru executareaunei condamn`ri de trei ani

cu închisoare, pentru infrac-]iunea de în[el`ciune.

Cercet`rile sunt continua-te de poli]i[tii Capitalei, subaspectul s`vâr[irii infrac]iuniide în[el`ciune, cu cei în cau-z` în stare de re]inere, ur-mând a fi prezenta]i instan]eide judecat` cu propunere dearestare preventiv`.

Ac]iunea a fost sprijinit`de ofi]eri ai Serviciului Ope-ra]iuni Speciale Bucure[ti,poli]i[ti ai Brig`zii Rutiere [iSec]iei 22 Poli]ie, precum [ide lupt`tori ai ServiciuluiSpecial de Poli]ie pentruInterven]ie Rapid`.

Brokeraj fictivPoli]i[tii Capitalei, sub

coordonarea Parchetului depe lâng` Tribunalul Bucu-re[ti, au f`cut, pe 11 octom-brie, mai multe perchezi]ii înBucure[ti [i Turnu-Severin, \nc`utarea mai multor per-

|n[el`ciuni la costum



ECONOMIC

soane suspectate de evazi-une fiscal` [i sp`lare de bani.Oamenii legii au \nceputcercet`rile asupra unei so-ciet`]i de brokeraj, cu sediulîn Turnu-Severin [i punct delucru în Bucure[ti, în cadrulc`ruia func]iona un call-cen-ter utilizat pentru atragereaclien]ilor.

Poten]ialilor clien]i li sepropunea intermedierea tran-zac]iilor pe pia]a de capital,oferindu-li-se, totodat`, [iservicii de administrare a su-melor investite.

Odat` determina]i s` in-vesteasc`, prin intermediulunor site-uri clonate, clien]i-lor li se crea falsa impresie c`tranzac]ioneaz` ei în[i[i pepia]a de capital.

Din cercet`rile realizatepân` în acest moment, arezultat c` doi dintre ac]io-nari au transferat în conturioff-shore mai mul]i baniatra[i de la clien]i. Banii erauapoi reintrodu[i în circuitulfinanciar, prin încheierea decontracte fictive pentru diver-se servicii [i prin facturarea

fictiv` c`tre alte societ`]i off-shore, prejudiciul estimatridicându-se la aproximativ400.000 de euro.

De asemenea, a mai re-zultat c` cei doi, în calitate deasocia]i ai unei alte societ`]icomerciale, ar fi încheiat,pentru aproximativ 150 desalaria]i, contracte de munc`cu salariu minim, existândsuspiciuni c` angaja]ii ar fipl`ti]i cu sume mult maimari decât cele declarate.

Evaziuni cu fiervechi

Mar]i, 2 octombrie, poli]i[-tii bucure[teni au efectuatcontroale la [apte firme decolectare a fierului vechi.

Acestea au avut ca scopprevenirea [i combatereafurturilor de cabluri electrice,capace de canal [i altede[euri feroase [i neferoase,a faptelor de evaziune fiscal`[i munc` la negru.

Ac]iunea a fost declan[at`de ofi]erii de investigare a

fraudelor, în baza unor dateconform c`rora societ`]ile nuar fi înregistrat în eviden]elecontabile toate opera]iunileefectuate, cu scopul de a sesustrage de la plata impo-zitelor, cauzând un prejudi-ciu de aproximativ 150.000euro.

Cu aceast` ocazie, a fostdepistat un b`rbat de 43 ani,care, în calitate de reprezen-tant al uneia din societ`]ilecomerciale verificate, nu aînregistrat în contabilitateasociet`]ii suma de 10.000 lei,provenit` din încas`ri, motivpentru care banii au fost ridi-ca]i în vederea continu`riicercet`rilor.

Totodat`, poli]i[tii bucu-re[teni au verificat [i dac`angaja]ii societ`]ilor în cauz`de]in c`r]i de munc`, pre-cum [i dac` ace[tia î[idesf`[oar` legal activitatea.De asemenea, au fost con-statate patru infrac]iuni laLegea 241/2005, pentru pre-venirea [i combaterea evazi-unii fiscale, [i au fost aplicateamenzi de 20.000 lei, fiindconfiscate [i trei tone de fiervechi.

Ac]iunea Poli]iei Capitaleia fost sprijinit` de Inspec-toratul Teritorial de Munc` [iGarda de Mediu.

Afacere ilegal` cu ma[ini second hand

Pe 11 octombrie, poli]i[tiibucure[teni au efectuatpatru perchezi]ii domiciliareîn Bucure[ti [i în jude]ul Te-leorman, \n urma c`rora aufost re]inute cinci persoane



ECONOMIC

acuzate de evaziune fiscal`.Acestea au efectuat achizi]iiintracomunitare de autotu-risme second-hand din Ger-mania [i Austria, dup` carele-au revândut, f`r` \ns` apl`ti taxele aferente c`tre bu-getul statului, prejudiciul fiindde aproximativ 159.000 lei.

Numai în anul 2009, aufost efectuate achizi]ii depeste 650.000 lei, [i vânz`risimilare, în valoare de750.000 lei, pentru careaveau obliga]ia calcul`rii [ivir`rii obliga]iilor fiscale afe-rente activit`]ii economice.

În plus, unul dintre sus-

pec]i, în calitate de adminis-trator al unei societ`]i co-merciale, ar fi efectuat, în-tre 2007 - 2010, achizi]ii in-tracomunitare de autoturis-me second-hand din Germa-nia, Italia [i Austria, în va-loare de 6.200.000 lei, pen-tru care era obligat s`pl`teasc` taxe c`tre stat de1.800.000 lei.

Prejudiciul total, cauzatprin activitatea celor în ca-uz`, este de peste 2,32 mi-lioane lei.

Cercet`rile sunt continua-te de poli]i[tii bucure[teni,sub aspectul s`vâr[irii in-frac]iunilor de evaziune fis-cal` [i nerespectarea preve-derilor legii societ`]ilor co-merciale.

SSoorriinn AANNGGHHEELL


PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


CONTRAATAC

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Opera]iunea antiterorist` are tr`s`turi spe-cifice care o deosebesc esen]ial de ac]iunile der`zboi: adversarul este greu de identificat,re]elele sale ac]ionând în mod conspirativ, deunde [i considerarea statelor-gazd` ale organi-za]iilor teroriste drept ]inte militare. Spre deo-sebire de r`zboiul clasic, în care începerea [iîncetarea st`rii de beligeran]` sunt marcate dedeclara]ia de r`zboi [i de armisti]iul general oriîncheierea tratatului de pace, într-o opera]iunemilitar` antiterorist` nu putem avea decât aver-tismente de încetare a atentatelor, iar lupta va fidus` pân` la lichidarea inten]iilor teroriste, f`r`posibilitatea de negociere. Probleme deosebitepun aplicarea principiului discrimin`rii între com-batan]i [i civili, între obiective militare [i bunuricivile, precum [i aplicarea strict` a regimului, ju-ridic al mijloacelor [i metodelor de r`zboi încondi]iile în care adversarul nu are nici un fel descrupule în acest sens. Pe de alt` parte, în ceeace prive[te protec]ia umanitar` în timp de con-flict armat, coali]ia antiterorist` trebuie s` res-pecte victimele de r`zboi [i persoanele neimpli-cate în lupt`, în timp ce e de a[teptat ca terori[-tii s` nu aib` nici o mil` nu numai fa]` de adver-sarii r`ni]i ori captura]i, ci chiar fa]` de cona]io-nalii lor, pe care sunt tenta]i s`-i foloseasc` me-todic drept scut uman, disimulând obiectivemilitare în speran]a c` atacatorul va renun]a laac]iune. De asemenea, o alt` tr`s`tur` este [iimposibilitatea existen]ei neutralit`]ii într-unastfel de conflict, multe state arabe fiind deacord cu ac]iunea de respingere a terorismului,unele din ele punând doar condi]ia ca opera-]iunile s` se desf`[oare sub egida ONU.

|n aceste condi]ii, coali]ia antiterorist` are dedep`[it dou` restric]ii majore. Prima ar fi re-nun]area la preten]ia de a avea „zero pierderi“de partea sa, într-un astfel de r`zboi, a[a cums-a întâmplat în cazul represaliilor împotriva Iu-goslaviei din 1999. De altfel, chiar denumireaopera]iunii de „sacrificiu pentru libertate“ (ope-ra]iunea intern` în SUA fiind denumit` „Justi]ieinfinit`“) încearc` s` determine opinia public`s` în]eleag` c` un astfel de r`zboi presupune [ivictime umane, nu numai cheltuieli materiale [ifinanciare, mai ales în faza terestr` a opera-]iunii. A doua restric]ie ar fi nivelul acceptabil alpierderilor colaterale produse inamicului, adic`respectarea cu stricte]e a principiului propor]io-nalit`]ii, prin care dreptul conflictelor armateadmite existen]a unor pierderi [i pagube civileincidentale, care îns` trebuie s` nu fie excesivefa]` de avantajul concret [i direct a[teptat, de[iavantajul militar este imens - eradicarea teroris-mului - coali]ia antiterorist` trebuie s` manifes-te maxim de pruden]` [i s` ia toate precau]iilenecesare pentru limitarea pierderilor colaterale,c`ci altfel va pierde, dac` nu întreg r`zboiul,m`car pe acela mediatic. Toate acestea demon-streaz` de ce rela]iile interna]ionale [i dreptulinterna]ional sunt atât de diferite dup` 11 sep-tembrie 2001.

R`mâne ca viitorul s` confirme sau nu aces-te tendin]e de evolu]ie.

IINNCCUURRSSIIUUNNEE ||NN PPSSIIHHOOLLOOGGIIAATTEERROORRIISSTTUULLUUII

„Aminte[te-]i de b`t`lia Profetului împotrivanecredincio[ilor, în timp ce cl`dea statul isla-mic. Vei intra în paradis. Vei avea parte de via]ave[nic`, plin` numai de fericiri. Jur` c` mori [ireînnoie[te-]i jur`mântul... Aminte[te-]i de totceea ce promite Allah martirilor. Roag`-te întimpul nop]ii [i implor`-/ pe Allah s`-]i dea vic-torie, putere [i control... E ultima noapte... Las`lini[tea s` te înconjoare, pentru c` a mai r`maspu]in pân` la nunta ta în ceruri. Vei începe apoivia]a fericit`, în tov`r`[ia profe]ilor [i a marti-rilor, iar AIIah va fi mul]umit de tine. Când vasosi ora cea mare, primi]i moartea cu bucuriec`ci «cei ce mor pentru Allah nu sunt mor]i, citr`iesc»“.

Anti teror ismul



CONTRAATAC

Acestea sunt o parte din instruc]iunile cu-prinse într-o scrisoare în limba arab` de patrupagini, scris` de mân`, cu ultimele recomand`ripentru terori[tii care au deturnat cele patru avi-oane americane angajate într-o misiune sinuci-ga[` deasupra Americii. Documentul, dat publi-cit`]ii de FBI, a fost descoperit în bagajul unuiadintre cei 19 terori[ti, Mohamed Atta, desprecare se crede c` s-ar fi aflat la comenzile apara-tului Boeing 767, al Companiei AmericanAirlines, ce s-a izbit, la 11 septembrie 2001, deturnul nordic al complexului World TradeCenter. Scrisoarea dezv`luie mai degrab` o cutotul alt` raportare la realitate decât aceea a fie-c`ruia dintre noi care, într-un fel sau altul, nena[tem [i evolu`m într-o societate cu normebine stabilite la care ne raport`m în perma-nen]`. Acest document ne îng`duie s` putemdescifra motiva]iile extremi[tilor sinuciga[i [ipreg`tirea psihic` extraordinar` la care au fostsupu[i într-un melanj de precepte religioase,ura paroxistic` [i glorificarea mor]ii martirilorafla]i în slujba unei cauze socotite sfinte.

Cât de importante sunt preceptele religioase?

De obicei - iar în ultimul timp terorismul afost identificat, la nivelul mentalului colectiv culumea arab` [i, implicit, cu islamismul, ceea ceeste profund gre[it - motiva]iile religioase suntaduse în prim plan ca explica]ii socotite sufici-ente pentru atentatele teroriste. „Nu am regre-te, spunea Yigal Amir, tân`rul evreu care l-aasasinat, în noiembrie 1995, pe premierul isra-elian Yitzhak Rabin. Am ac]ionat singur [i înbaza ordinelor primite de la Dumnezeu“.Inspira]ie divin`? Vorbe ale unui terorist zelossau ale unui nebun? Terori[tii arabi judec` întermeni similari. Terori[tii islamici Hamas, res-ponsabili de valul de atentate cu bombe dinIsrael în anii '90, nu sunt departe de explica]iilelui Amir. {i ei sunt motiva]i întru Allah [i inspi-ra]i, în ac]iunile lor, de preceptele religioase. |nOrientul Mijlociu, potrivit celor angaja]i în con-flictul de durat` arabo-israelian prin ac]iuni te-roriste, fiecare Dumnezeu pare a-[i inspira cre-dincio[ii în acest sens. Dar cât de „religioase“sunt, pân` la urm`, convingerile celor care, înfapt, ac]ioneaz` pentru îndeplinirea unor obiec-tive politice sau cât de interesate sunt ambelep`r]i în a transforma un conflict, eminamente

politic, într-unul cu substrat religios, pentru mo-tivarea lupt`torilor?

Terorismul cu fundamentare religioas` r`-mâne valabil [i pentru alte coordonate geogra-fice. Reprezentan]ii sectei japoneze AumShinro-kyu (Aum Adev`rul Suprem), respon-sabili de atacul cu Sarin în metroul din Tokyo,din martie 1995, invoc` precepte religioase,chiar dac` acestea ]in de un alt orizont cultural-religios. |n toate aceste cazuri, terori[tii par s`fie convin[i c` îndeplinesc voin]a lui Dumnezeu[i c` vor gr`bi izb`virea omenirii.

Originile terorismului religios sunt îndep`r-tate [i ele se reg`sesc atât în Orientul Mijlociu,cât [i în India. De-a lungul secolului trecut tero-rismul a îmbr`cat forme etnice, na]ionaliste sauideologice, îns` se observ` o recrudescen]` aterorismului religios, de[i pu]ine organiza]iiteroriste pornesc, în ac]iunile lor, de la motiva]iiexclusiv religioase. |n 1968, de pild`, nici unuldintre cele 11 grupuri teroriste identificabile nuerau religioase. Ast`zi se cunosc aproape 50 deastfel de grupuri, dar numai un sfert dintre eleau motiva]ii religioase. Pe de o parte, uneleorganiza]ii \[i declar` apartenen]a religioas` -precum catolica IRA sau grup`rile protestanteparamilitare din Irlanda de Nord, dar aspectelena]ionaliste sau separatiste sunt predominante.Pe de alt` parte, sfâr[itul r`zboiului rece [ipr`bu[irea sistemului comunist sovietic auînsemnat pentru lumea musulman` e[eculunuia dintre cele mai generoase proiecte deemancipare - marxismul. O resurec]ie a funda-mentalismului ap`rea, în aceste condi]ii, cafiind inevitabil`.

Terorismul religios are o anume „audien]`“,spre deosebire de alte forme de terorism.



CONTRAATAC

Terori[tii obi[nui]i apeleaz` la simpatia mem-brilor comunit`]ilor ale c`ror interese sus]in c`le ap`r` sau ale oamenilor în numele c`roracred c` vorbesc, ac]ionând în cadrul limitat alsistemului existent la a c`rui îmbun`t`]ire î[iînchipuie c` vor contribui prin mijloacele propriide manifestare. Terori[tii ale c`ror ac]iuni suntinspirate de precepte religioase se consider`angaja]i în ceea ce ei numesc „r`zboi total“,ac]ionând în afara unui sistem pe care nu-1recunosc, iar cei care nu împ`rt`[esc acelea[iorient`ri religioase pot fi socoti]i o ]int` legi-tim`. De altfel, violen]a [i amploarea ac]iuniloracestora din urm` dep`[esc ceea ce îndeob[teconsider`m a fi act terorist, a[a cum atentateledin 11 septembrie, din America, au dovedit-ocu prisosin]`. Extremi[tii cu convingeri reli-gioase profunde îi socotesc inferiori pe cei carenu apar]in comunit`]ii de la care ei se reven-dic`. |n consecin]`, îi descriu, în mod deliberat,în termeni denigratori care dezumanizeaz`,numindu-i necredincio[i, câini, copii ai lui Satansau socotindu-i necura]i suflete[te. Autorit`]ileclericale - fie ayatollahi sau mollahi, preo]i saurabini, pastori sau reverenzi - î[i îng`duie s`reciteasc`, în manier` proprie, pentru uzul cre-dincio[ilor, textele sacre oferind interpretareacare justific`, din punct de vedere religios,violen]a.

Serge Moscovici observa, pornind de laaprecierile p`rintelui psihologiei mul]imilor,Gustave Le Bon, care socotea c` toate cre-din]ele mul]imii au o form` religioas`, c` inten-sitatea credin]ei [i exaltarea sentimentelor,

tendin]a de a-i socoti du[mani pe aceia care lerefuz` [i prieteni pe cei care le împ`rt`[esc, sa-crificiile de vie]i omene[ti cerute [i ob]inute deto]i marii fondatori ai celor mai vaste credin]e [icaracterul cvasi-divin cu care oamenii simplii-au investit pe ace[tia conduc la supunereoarb`. Cultul personalit`]ii, pe care regimuriletotalitare ale secolului al XX-lea l-au experimen-tat din plin, reprezint` una dintre formele lai-cizate ale unei asemenea supuneri necondi]io-nate.

Terori[tii care ac]ioneaz` în virtuteacredin]elor religioase r`mân impredictibili, t`riaconvingerilor proprii oferindu-le capacitatea dea sem`na moartea în rândul comunit`]ilorumane la o scar` ridicat`.

Personalitatea teroristului

Atunci când, prin intermediul mass-media,afl`m de acte teroriste, mai totdeauna cei carele s`vâr[esc sunt prezenta]i ca fiind instabili psi-hic, cu un comportament care iese din limitelefire[ti. Marea majoritate a terori[tilor nu suntnici pe departe instabili psihic, psihopa]i sau cuun comportament predominant violent. Astfelde oameni ar reprezenta un pericol pentruîns`[i organiza]ia care iar accepta ca membri.

Ra]iunile pentru care anumite persoane seal`tur` grup`rilor teroriste sunt importante pen-tru felul în care acestea ac]ioneaz` ulterior.Numai câ]iva sunt implica]i în plasarea bombe-lor [i luarea de ostatici. Marea majoritate suntangaja]i în crearea re]elei în m`sur` s` pun` lacale atentatele teroriste. Ei sunt aceia care ofer`sau strâng, prin funda]ii, sume importante debani, simpatizan]ii care î[i pun la dispozi]iecasele, observatorii aten]i care furnizeaz` infor-ma]ii, speciali[tii care fac bombele sau chiarpoliticieni implica]i direct în ac]iunile teroristesau care se transform` în purt`tori de cuvânt.De[i motiva]iile pentru care fiecare din acestecategorii ac]ioneaz` sub umbrela unei organi-za]ii teroriste sunt diferite, ele sunt în m`sur`,împreun`, s` pun` la punct o re]ea eficient`,func]ional`, capabil` s`-[i împlineasc`, prinmijloacele specifice, obiectivele.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --



SPORT

Duminic`, 14 octombrie, Ministerul Adminis-tra]iei [i Internelor a organizat Cupa presei la tir- edi]ia 2012, \n poligonul B`neasa, apar]inândInspectoratului General al Jandarmeriei Române.

În cadrul competi]iei, [i-au demonstrat abili-t`]ile de tr`g`tori jurnali[tii acredita]i M.A.I. (îm-p`r]i]i în grupe - fete/b`ie]i) [i comunicatori/purt`tori de cuvânt din cadrul structurilor Mi-nisterului Administra]iei [i Internelor.

Pe baza punctajului ob]inut de fiecare con-curent, a fost stabilit [i clasamentul final, astfel:

Jurnali[ti

FFeettee::

llooccuull II - Ramona Alex`ndrescu, „RadioRomânia Actualit`]i“ - 42 puncte;

llooccuull IIII - Raluca Ciobanu, „Digi 24“ - 40puncte;

llooccuull IIIIII - Vali Cup`, „TVR Info.ro“ - 35puncte.

BB`̀iiee]]ii::

llooccuull II - Drago[ Stoica, „TVR“ - 46 puncte;llooccuull IIII - Constantin Pogonaru, „Digi 24“ -

45 puncte;llooccuull IIIIII - R`zvan Durlan, „Puterea“ - 44

puncte.

Comunicatori M.A.I.

llooccuull II - Alexandru Nicolae, D.G.P.M.B. - 48puncte;

llooccuull IIII - Andra Chesaru, D.I.R.P. - 47puncte; Florin Hulea, I.G.P.R. - 47 puncte;

llooccuull IIIIII - Mircea Preda, D.I.R.P. - 46puncte; Sorin Anghel, Revista „Poli]ia Capitalei“- 46 puncte.

Men]iuni

Petri[or Can`, „Evenimentul Zilei“ - 43puncte;

Mihai Ozumschi, „Agerpres“ - 43 puncte;Sorin Voinea, „România Press“ - 41 puncte;Paul Marinic`, „TVR“ - 40 puncte;Cristian Ciobanu, „R.R. Actualit`]i“ - 40

puncte;Eduard Pascu, „Pagina I“ - 39 puncte;R`zvan Cristea, „Chronos Trade“ - 36

puncte;Elena Dumitrache, „Lumea Justi]iei“ - 34

puncte;Cristian Ionescu, „Jurnalul Na]ional“ - 30

puncte.

La edi]ia din acest an s-au înscris [i concu-ren]i ce au demonstrat c` au abilit`]i „speciale“,legate de tir, motiv pentru care au fost recom-pensa]i pe m`sur`.

Concuren]ii au fost premia]i în prezen]a mi-nistrului Administra]iei [i Internelor, domnulMircea Du[a.

La eveniment au mai participat secretarul destat, [ef al Departamentului Ordine [i Siguran]`Public`, chestor principal de poli]ie Ioan-NicolaeC`bulea, secretarul de stat pentru Rela]ia cuParlamentul [i Guvernul, Bogdan Toh`neanu,[eful Poli]iei Române, chestor principal depoli]ie Petre Tob`, [eful Jandarmeriei Române,general maior dr. Gavril` Pop [i directorul ge-neral al Poli]iei Capitalei, comisar [ef CornelGabriel Ciocoiu.

Ac]iunea a fost organizat` de Direc]ia Infor-mare [i Rela]ii Publice, Inspectoratul General alJandarmeriei Române [i Inspectoratul Generalal Poli]iei Române, cu sprijinul partenerilor com-peti]iei - Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor(IPA), Discovery Romania [i Corpul Na]ional alPoli]i[tilor (CNP).

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

Cupa presei la tir - edi]ia 2012


PREVENIRE

O u[` deschis`, semn c`-]i vei împlini dorin]ele?Dac` vei avea curiozitatea s` cau]i semnifi-

ca]ia unei u[i deschise în vis, vei putea citi înghidul pentru interpretarea viselor ceva degenul: „O u[` deschis` este semn c`-]i veiîmplini visele“. A[a s` fie oare? Poate doar învise!

În realitate, îns`, o u[` deschis`, neasigura-t` poate fi o invita]ie pentru ho]i. Cu siguran-]`, al`turi de furtul prin metoda „împriete-nirii“, [i acest mod de a p`trunde în locuin]ea f`cut ca \n 2012 furturile s` cunoasc` untrend ascendent.

Neglijen]`?... Oare s` fie acesta motivulpentru care multe locuin]edevin ]inta infractorilor? De[i,atunci când cineva aude c` s-aspart o cas`, gândurile i seîndreapt` c`tre scenarii de ge-nul: „s-au folosit chei potriviteori s-a escaladat cl`direa?“. Nepare rù s`-l dezam`gim, dartrebuie spus faptul c`, în ultimaperioad` de timp, aproximativ50% dintre spargeri s-au dato-rat neaten]iei victimelor, u[ilorl`sate descuiate.

Exist` o categorie de ho]icare fur` ocazional, ace[tia profitând de fap-tul c` în holul locuin]elor l`sate cu u[ile des-cuiate se g`sesc lucruri de valoare, cum ar fipo[ete, gen]i, portofele, pe care le pot lua cuu[urin]` [i pleca nev`zu]i de nimeni. Trebuies` [ti]i c` cele mai multe spargeri se dau labloc [i nu la curte!

Alt` metod`, des uzitat` de ho]i, este cea a„împrietenirii“, despre care am mai vorbitîntr-un alt num`r al revistei. Este practicat` deho]i mai „eleva]i“ care, dup` ce studiaz` tere-nul [i evalueaz` valoarea „pr`zii“, se prezint`la u[a locuin]ei vizate [i, sub un pretext oare-care, câ[tig` încrederea gazdei, de cele maimulte ori persoan` în vârst`, pentru a le facili-ta intrarea în cas` de unde, profitând de nea-ten]ia acesteia, sustrag bunuri de valoare, darde dimensiuni mici, cum ar fi: bani, bijuterii,telefoane mobile etc.

Mai exist` [i categoria ho]ilor „profesio-ni[ti“, care s-au întors din „afar`“ cu metodenoi [i mai bine preg`ti]i din punct de ve-dere informa]ional. Ace[tia ac]ioneaz` une-ori la mare distan]` de zona în care locu-iesc [i fac schimburi de ponturi. Sunt ho]ispecializa]i în culegerea de informa]ii, înurm`rirea victimei [i în furat, ba chiar [i înescaladare. Nu se sfiesc s` fac` „alpinism“pe blocuri, s` p`trund` în apartamenteleaflate la etajele superioare, precum ni[teadev`ra]i „oameni-pìanjen“ sau la aparta-mentele de la parter, prin ferestrele l`sate

deschise ca o invita]ie adre-sat` lor. De regul`, ho]ii ur-m`resc o perioad` de timpproprietarii, se informeaz`dac` ace[tia sunt pleca]i înstrìn`tate sau în vacan]`,care este programul de lucruetc., apoi dau lovitura rapid [isigur. În câteva minute, une-ori chiar secunde, po]i fi de-posedat de bunurile pentrucare ai muncit o via]`. Atât îitrebuie unui ho] pentru a pr`-da.

Oamenii gre[esc neavând încredere în sis-temul bancar, crezând c` dac`-[i ]in banii [ibijuteriile în cas`, acestea se afl` în siguran]`.Este suficient s` se laude cu obiceiul acesta [ise pot trezi cu ho]ii „peste ei“.

Se spune c` „repeti]ia este mama înv`]`tu-rii“, de aceea revenim cu câteva recomand`ripreventive, care s` v` fie de folos tuturor ace-lora ce locui]i la bloc:

instala]i un interfon sau un sistem decontrol al accesului la intrarea în scar`;

în m`sura posibilit`]ilor, monta]i un sis-tem de supraveghere a locuin]ei [i un sistemde alarm` conectat la dispeceratul unei firmede paz`;

asigura]i un iluminat corespunz`tor peholurile blocului;

asigura]i u[a de acces în locuin]` cu unlan] de siguran]`;

Nu deschide]i u[alocuin]ei persoanelornecunoscute, chiar

dac` acestea v` ofer`spre vânzare produse

tentante, pe care le pute]i considera

a fi un chilipir;

” ”


PREVENIRE

monta]i un vizor pe u[a de acces înapartament;

înlocui]i în cel mai scurt timp orice încu-ietoare devenit` nefunc]ional`;

u[a de acces în apartament s` fie rezis-tent` la solicit`ri mecanice [i termice;

proteja]i ferestrele apartamentelor aflatela parter sau la etajele superioare cu grilajemetalice având capetele de prindere încas-trate în zid.

În situa]ia în care locui]i la curte, cu o chel-tuial` ceva mai mare, v` pute]i proteja casaprocedând astfel:

monta]i un dispozitiv de iluminare cusenzori de mi[care;

utiliza]i un sistem de supraveghere videoexterior sau de protec]ie perimetral` pentru av` avertiza asupra p`trunderii persoanelorstr`ine în curtea casei;

alege]i încuietori prev`zute cu chei, carenu pot fi multiplicate u[or.

Iat` [i câteva m`suri pe care le pute]i luaf`r` s` v` coste foarte mul]i bani, ci numai unpic de precau]ie:

nu deschide]i u[a locuin]ei persoanelornecunoscute, chiar dac` acestea v` ofer` sprevânzare produse tentante, pe care le pute]iconsidera a fi un chilipir; eventual conversa]iprin u[a încuiat` sau deschis`, dar asigurat`cu lan]ul;

aten]ie la persoanele pe care le primi]i înlocuin]`. Acorda]i mare aten]ie legitim`riiacestora [i nu v` încrede]i în c`r]ile de vizit`pe care vi le prezint`. În situa]ia în care locui]ila bloc, persoanele care ofer` diverse serviciiar trebui s` fie înso]ite de pre[edintele sau deadministratorul asocia]iei de proprietari/locatari;

evita]i g`zduirea persoanelor despre carenu ave]i date concrete [i verificate;

nu da]i curs întâlnirilor propuse telefonicde c`tre persoane necunoscute; poate fi pre-textul de a v` determina s` p`r`si]i locuin]a,care între timp poate fi spart`;

evita]i discu]iile despre bunurile de va-loare pe care le ave]i în cas`;

nu p`stra]i în cas` sume mari de bani [inici bijuterii de valoare mare;

un câine de paz`, un radio pornit sau unbec l`sat aprins pot ]ine ho]ii la distan]`;

draperiile sau jaluzelele feresc locuin]ade priviri indiscrete;

ruga]i un vecin s` v` supravegheze casacât timp sunte]i plecat în vacan]` sau la servi-ciu;

nu l`sa]i mesaje pe robotul telefonic [inici pe re]elele de socializare cu privire la pro-gramul dumneavoastr` sau la plec`rile înconcediu;

în situa]ia în care a]i pierdut cheia u[ii deacces în locuin]`, înlocui]i imediat încuietoa-rea sau lac`tul;

dac` sesiza]i persoane dubioase, caresta]ioneaz` pe scara blocului sau dau târ-coale casei dumneavoastr`, suna]i la 112.

Dac`, din nefericire, a]i devenit victimaunui furt din locuin]`, v` sf`tuim s` proceda]iastfel:

nu intra]i în panic` [i gr`bi]i-v` s` anun-]a]i Poli]ia la apelul unic de urgen]` 112;

nu atinge]i [i nu mi[ca]i de la locul lorbunurile din locuin]`; s-ar putea s` [terge]iurme [i s` îngreuna]i activitatea poli]i[tilor ca-re vor veni pentru cercet`ri la fa]a locului;

încerca]i s` oferi]i Poli]iei cât mai multedate de care a]i luat la cuno[tin]`; de aseme-nea, apela]i la vecinii care au observat anu-mite aspecte de natur` s` duc` la clarificareasitua]iei.

{{ii nnuu uuiittaa]]ii:: nneegglliijjeenn]]aa llooccaattaarriilloorr,, bbuuccuurriiaahhoo]]iilloorr!!

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii



PREVENIRE

SSiisstteemmee tteehhnniiccee ddee pprrootteecc]]iiee aa mmiinnoorriilloorr

Sonerie antifurt

Metodele de protec]ie împo-triva furturilor devin din ce înce mai ingenioase. Elevii liceu-lui din Walkden, Anglia, au in-ventat un dispozitiv pe baz` demagne]i [i pile electrice care,ag`]at de lenjeria unui copil,de exemplu, declan[eaz` o so-nerie, anun]ând încercarea der`pire a acestuia.

Alarm` pentru copii

Aparatul este un ceas demân` care se poate folosi [i capager. El permite p`rin]ilor s`le trimit` copiilor diverse me-saje. Distan]a pân` la care func-

]ioneaz` aparatul este de 2km, dar ea poate fi m`rit`pân` la 18 km prin montareaunei antene. Aparatul cost`120 dolari [i a ap`rut deja pepia]a american`.

Monitorizarea electronic` a copiilor

Centrul pentru identificareacopiilor pierdu]i, din localita-tea Tampa, statul Florida, SUA,a pus în circula]ie un aparatdenumit „Locata KID“, destinatmonitoriz`rii electronice a co-piilor de vârst` mic`. El reducefoarte mult posibilitatea pier-derii sau r`pirii copiilor [i con-st` dintr-un s`cule] legat petalia copilului, în care se afl`un mic receptor radio [i un sis-tem de alarmare electronic`.P`rintele care d` dovad` deneaten]ie într-un loc aglome-rat, pierzându-[i din vederecopilul, nu trebuie decât s` a-pese pe un buton [i se declan-[eaz` un semnal sonor puter-

nic, emis de s`cule]ul electro-nic, care permite localizareaimediat` a acestuia. Aparatulpoate fi folosit cu succes [i însupravegherea b`trânilor [ibolnavilor amnezici.

„Zgard`“ pentru copii

Ave]i un copil mic [i v` sareinima din piept ori de câte oridispare din câmpul dvs. vizual?Solu]ia vine din partea „Board-bug“. Aceast` firm` a pus lapunct un dispozitiv de formaunui ceas de mân`, care înce-pe s` bip`ie când odorul iesedin raza de ac]iune. Este un felde les` pe baz` de unde radio.Perimetrul de siguran]` poatefi setat de dvs. Singurul impe-diment ar fi c` [i p`rintele tre-buie s` poarte o „zgard`“ ase-m`n`toare la mân`.

Br`]`ri de supraveghere

Copil`ria nu va mai fi legat`de libertate, ci de br`]`ri desupraveghere.

Copiii care merg s` se joaceîn parcul danez „Legoland“ vorfi întâmpina]i la intrare de câteun mic dispozitiv de suprave-ghere, care le va fi prins în ju-rul încheieturii.

Cu un asemenea produshigh-tech, ei pot s` se joacedeparte de ochii p`rin]ilor, darace[tia vor [ti oricând unde seafl` odraslele.

Dispozitivul în cauz` se ba-zeaz` pe tehnologie Wi-fi. Înclipa în care p`rintele vrea s`[tie unde se afl` pu[tiul, trimi-te un mesaj de pe telefonulmobil [i va primi imediat unr`spuns pe ecranul acestuia.

Având în vedere succesul decare s-a bucurat acest „gadget“(din partea p`rin]ilor [i buni-Credit foto: Corbis.com

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --


PREVENIRE

cilor), produc`torii danezi dela „KidSpotter“ vor s` exporteprodusul [i în parcurile de dis-trac]ii din SUA [i Europa.

Îndep`rtarea copiilor de p`-rin]i este una dintre grijile pe-rene din parcurile de distrac]ii,spune purt`torul de cuvânt dela Legoland, iar aceast` br`]a-r` aduce lini[te [i paznicilorparcurilor.

În acela[i timp, o alt` firm`danez` de high-tech a anun]atscoaterea pe pia]` a unui alttip de br`]ar` „de control“, pebaza sistemului Bluetooth, ac`rei raz` de ac]iune se afl` îndiverse gr`dini publice din Co-penhaga. Aceast` inova]ie teh-nologic` apare la pu]in timpdup` ce în SUA, pe pia]a high-tech, î[i f`cuse apari]ia un tele-fon pentru copii dotat cu GPS.Atât timp cât era deschis, tele-fonul permitea p`rin]ilor s` [tielocul în care li se afl` copiii.

Scutece antiglon]

Hìnu]e antiglon] pentrucopii! Aceasta pentru c`, într-osingur` var`, la New York aufost uci[i de gloan]e opt copii.Veronica Caroles, nou` ani, în

ma[ina p`rin]ilor sì; BenWilliams, victima celor opt-sprezece gloan]e asupra caseiîn care locuia… StephendÁndrilli, fost poli]ist, a creat osocietate, „Guardian Group“,specializat` în confec]ionareade îmbr`c`minte antiglon]pentru copii. Ve[mintele suntdin Keviar 129, un material re-zistent la gloan]e, utilizat la fa-bricarea vestelor pentru poli-]i[ti [i, în ciuda pre]urilor ridi-cate (aproximativ 300 dedolari), bluzoanele, maiourilesau vestele se vând ca pâineacald`. {i, cum nevoia este ma-ma inven]iilor, Keviar-ul a fostsub]iat cu 40% fa]` de grosi-mea ini]ial`, f`r` a-[i pierdeîns` propriet`]ile, în a[a felîncât s` poat` fi purtat [i pesub „scutece“!

Telefoane mobile pentru copii

Num`rul copiilor cu vârstasub zece ani, care au telefonmobil, aproape s-a dublat înultimii trei ani. Un sondaj rea-lizat (2000 de copii chestio-na]i) a reliefat faptul c` 25%dintre elevii [colilor primare,

folosesc telefonul mobil. Pre-ocuparea p`rin]ilor pentru si-guran]a copiilor, ar putea fiuna dintre explica]ii.

C`r]i de identitate pentru sugari

Este necesar s` ne gândimla o carte de identitate obliga-torie pentru copii, imediat ceace[tia se nasc. Aceast` idee afost sus]inut` în luna septem-brie 2004 de Antonio Mar-ziale, pre[edintele Asocia]ieipentru Drepturile Minorilor, [iGiovanni Arena, pre[edinteleAsocia]iei „Telefono Arcoba-leno“. „Este necesar - spun ceidoi - ca statul s` umple un golcare, în condi]iile dispari]iei [icontrabandei cu copii, risc` sù[ureze ac]iunile criminale.“

}ara noastr` a fost acuzat`în mod repetat, în perioadapostdecembrist`, c` nu iam`suri în privin]a traficului cucopii [i a protec]iei copilului.În general, Statul român nu arezolvat nici m`car problemac`r]ilor de identitate pentruadul]i. Mii de persoane, în spe-cial din zona rural` [i din rân-dul etniei rrome nu posedàcte de identitate, chiar dacàu dep`[it de mult vârsta de14 ani. A demonstrat-o [i ulti-mul recens`mânt. La fel [i co-piii str`zii. Ei nu pot beneficiade o carte de identitate, pen-tru simplul motiv c` nu au oadres` stabil`. Este [i proble-ma grupurilor nomade sau apersoanelor plecate ilegal din]ar` în urm` cu mul]i ani, alec`ror acte de identitate nu maisunt valabile.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN



ISTORIA LA ROTATIV~

Comisarul Foc[a apar]ineacelei categorii de oamenicare cred \n zicalele româ-ne[ti [i mai ales \n reflexiile,maximele [i proverbele depretutindeni. Pe cele maimulte le citeaz` „\n original“,pe altele le parafrazeaz`, cade exemplu: „Iubesc scrisul,dar ur`sc textul“. Sau: „Dup`ce c`-i proast` [i n`tâng`,mai pune [i ca[ul la des`rat“.

A[a face [i acum, cândne-am \ntâlnit s`-mi poves-teasc ̀despre cazul „Amprenta“,pe care tocmai l-a rezolvat.Nu [tiu unde vrea s` discu-t`m, deocamdat` t`cem devreun sfert de or`, imuni la\njur`turile celor de pe [o-sea, nu pentru c` i-am stropila trecerea cu vitez` prin b`l-toace, ci invers, c` suntemni[te „melci nenoroci]i“ pecare o s`-i apuce Revelionulstând cumin]i \n coloana lun-g` de câ]iva kilometri.

Ca s` exagerez pu]in, \mipierdusem speran]a c` o sàjungem vreodat` la desti-na]ie. {i, dintr-o dat`, Foc[a avirat la dreapta, intrând pe oarter` aflat` \n preg`tire pen-tru asfaltare [i trecând apoicu vitez` una, dou`, trei, pa-tru intersec]ii pân` s` opreas-c` \ntr-o fund`tur` ca dedrum forestier, pe care - amaflat mai târziu - tot el o bo-tezase „Pista de decolare nu-m`rul zero“. Eram la Oto-peni, unde Foc[a sus]inea càre o caban` de vacan]` dinc`r`mid` ro[ie, vecin cu „do-meniul“ lui nea Costic` Foa-

mete, un fost prieten de fa-milie [i artist plastic, Dum-nezeu s`-l odihneasc`.

- Hai, coboar` repede [i„Bate fierul cât e cald“, dacè[ti fierar am`rât, c` euvreau s` v`d cât curent aconsumat frigiderul meu decând l-am rugat s`-mi r`-ceasc` [i mie ni[te sticle deTuborg.

Chestia cu sticlele de Tu-borg era, cum s-ar spune,

partea haioas` a problemei,dar eu \l cuno[team bine pecomisar [i [tiam deja, c`„Bate fierul cât e cald“ puteas` \nsemne „D` drumul \n-treb`rilor, c` n-avem preamult timp pentru sporovìa-l`“. Luat prin surprindere,\ns`, n-am formulat o \ntre-bare potrivit`, ci am trântit, la\ntâmplare o stupizenie câtun munte de mare:

- Spune-mi, e[ti fericit c`]i-a reu[it „Amprenta“ ?

|ntrebarea mea l-a oprit,pur [i simplu, din umbletulacela neastâmp`rat \ntre ma-s`, frigider, tufele de ro[iicoapte, fântâna cu ap` „mi-neral`“ [i portbagajul \nc`p`-

tor al „domni[oarei Suzuki“,cum \i spunea el ma[inii ja-poneze pe care o avea devreo doi ani. A stat câteva cli-pe locului, cânt`rind un r`s-puns trecut prin filtrul \n]e-lepciunii [i apoi mi-a spus cumina celui care a dezv`luittaina tainelor:

- „Nu-]i destìnui fericireaunui om mai pu]in fericit de-cât tine“. Asta e porunca luiPitagora. Vrei s`-l sup`r`mpe filozof sau e mai bine s`ciocnim un pahar cu bere?

- Bem [i bere, mânc`m [iro[ii, dar m`car spune-micine i-a pus codul „Amprenta“?

- Unul ca altul ... Adic` unulcare [tia c` berea [i ro[iileplasate \mpreun` \n stom`-cel, provoac` o revolu]ie maiputernic` decât revolu]ia dela 1848! Hai, b`trâne, ce nai-ba, chiar crezi c` cititorii tìvor s` [tie dac` eu sunt feri-cit c` sunt tat`l, mama, un-chiul, cum`trul sau mai [tiueu care v`r primar al „Am-prentei“? L-am f`cut [i gata.Ce zici, merge un Seneca lapaharul `sta? Ia auzi aici:„Trebuie s` trìe[ti [i pentrualtul, dac` vrei s` trìe[tipentru tine“. Noroc, b`trâne,noroc Annaerus Lucius Sene-ca, tu cel ce le-ai creat pe Fe-dra [i Medeea [i le-ai \nzes-trat cu \nsu[irea dumneze-iasc` a nemuririi!

CCrriimmaa \\nn nneegguurraa mmiisstteerruulluuii

Acesta e Foc[a. Poate uno-ra nu le place, poate unii pre-fer` poli]istul de tip Javert,Sherlock Holmes, Maigretsau Alim`nescu, nimic altce-va decât fic]iuni livre[ti sau,\n cel mai bun caz, o combina-]ie de 10 la sut` agent obi[-

Comoara din piciorul chiuvetei

1

Dan PADI{

Poli]istul cu care m`\nso]esc, \n aceste clipe,

este un om ca [i noi,to]i ceilal]i,

care p`c`tuim prin normalitate.

” ”


ISTORIA LA ROTATIV~

nuit [i 90 la sut` f`c`tur` jur-nalistic`, stând s`-i crapem`re]ia fragil` la prima trân-t` cu realitatea.

Poli]istul cu care m` \nso-]esc, \n aceste clipe, este unom ca [i noi, to]i ceilal]i, carep`c`tuim prin normalitate. {ice dac` a reu[it s` prind`criminalii \n cazul „Ancheta“?Asta-i normalitatea pentruun poli]ist, s`-i descopere petâlhari, pe ho]i, pe asasini,adic` s` aplice legea.

- }i-am citit gândurile, ma-estre, [i-mi place cum gân-de[ti. Dar s` [tii c` nu-i vorbade „Ancheta“, ci de „Ampren-ta“. De acolo, de la ni[te„dâre“ papilare a plecat an-cheta noastr` [i de la o con-statare cum c` victima - unadin ele, c` au fost dou` - erast`pânit` de o l`comie ne-fireasc`. Asta ne-a dat b`taiede cap, deoarece am g`sitlocomotiva la mijlocul trenu-lui, nici \n fa]` ca s` trag`,nici \n spate, ca s`-mping`vagoanele.

- Dar cum ai ajuns s` con-

duci echipa de la Predeal?- Din dou` motive. Unu:

acolo s-a s`vâr[it un dubluasasinat. Dac` n-ar fi existatcrima, a[ fi r`mas la Bucu-re[ti. Doi: am participat la unconcurs de stoarcere ...

O, Doamne, iar \ncepe cu[aradele lui, mi-am zis, l`-sând s`-mi scape o mârâial`de câine sâcâit de un copilrùt`cios. Ca s` m` „dreag`“,Foc[a m-a cuprins dupùmeri [i, cu o seriozitate binemimat`, mi-a explicat:

- Dar a[a este, nu te sup`ramatale. Chestorul ne-a con-vocat pe mine, pe F`nic` Iuga[i pe Ostaficiuc la el \n birou[i ne-a stors vreo jum`tate deor`. Când a terminat, a consta-tat c` din mine ie[iser` cudou` pic`turi de glagorie maimult [i... mi-a urat succes.Acum, l`sând gluma de-oparte, trebuie s`-]i spun c`to]i trei am prezentat planuriproprii de ac]iune [i se parec` al meu a fost mai apreciatde [eful Direc]iei Judiciare.

- Ai f`cut un plan de ac-

]iune doar pe ni[te date pre-liminare? Ce [tiai la oraaceea despre dublul asasinat?

Dându-mi seama c` sepreg`tea s`-mi azvârle o no-u` poant`, i-am luat-o \nain-te [i aproape c` am strigat:

- S` nu-mi spui c` [tiai cè dublu!

Presupun c`, pentru mo-ment, \l potolisem, deoarece[i-a pus din nou masca serio-zit`]ii ([i pe cuvântul meu c`nu-i st`tea deloc rù!) [i a \n-ceput s`-mi spun` c` dublulasasinat a fost constatat \nstrada Crizantemei nr. 28,bloc D, scara 1, apartament6, victime fiind so]ii PopescuDumitru [i Sevasti]a.

- Asta-i tot?- Pì, ce ai vrea s` mai fie?

Ah, da, telefonul ...- Ce telefon?- Am uitat s`-]i spun c` vic-

timele, aflând cât de binesunt informat despre cazullor, l-au sunat pe [efu' [i i-aucerut, \n mod expres, ca eus` fac cercet`rile, altfel re-nun]` la deces ...

Ei bine, cu poantele asteaspontane chiar c` m-a pusjos. |ncordarea nervoas` mèpuizase, iar el râdea [i sevedea cât de colo c` \i f`ceapl`cere s` m` fiarb`.

- Ai spus ceva despre olocomotiv` ...

- Cea din gara Predeal sau...

- Nu, aia care-a creat difi-cult`]i, c` era plasat` la mij-locul trenului?!

Dintr-odat`, ca [i cum ar fiprimit o comand` de la celcare putea s`-l st`pâneasc`,Foc[a a tras fermoarul sacu-lui cu poante [i de data astas-a pus pe povestit.

-- vvaa uurrmmaa --Credit foto: Corbis.com


MONDO POLICE

Nu s-a \ntâmplat niciodat` \n mediul carceralfrancez ca un de]inut s` devin` „institu]ionali-zat“ pe via]`, mai exact, s`-[i petreac` toat`via]a \n \nchisoare, f`r` posibilitatea uneieliber`ri condi]ionate sub control judiciar.

|n majoritatea cazurilor, sanc]iunii penale de\nchisoare pe via]` \i este asociat` [i o perioad`de siguran]`, \nainte de excutarea c`reia condam-natul nu poate fi eliberat condi]ionat. Singurul\ncarcerat de „profesie“, \n istoria criminalit`]ii

franceze, a fost consideratLucien Léger (cunoscut [isub numele de „Stran-gulatorul“). Liberabil înc`din 1979, el a f`cut numai pu]in de 13 cereri deeliberare condi]ionat` [itrei de gra]iere prezi-den]ial`, îns`, f`r` nici unsucces. |n sfâr[it, la ultimasa cerere de eliberare con-di]ionat` (a 14-a, la vârstade 68 ani, dup` 41 ani de

deten]ie - cea mai îndelungat` din Fran]a [i adoua din Europa, dup` John Straffen, \ncarcerattimp de 55 ani \n Marea Britanie) a fost eliberatpe 3 octombrie 2005.

F`r` s` fi ucis, Mahmoud-Philippe El Shen-nawy a fost arestat pentru prima oar` \n 1972[i \ncarcerat \n 1975, iar ast`zi, \n vârst` de 58de ani este \nchis la penitenciarul de maxim`siguran]` Poissy, pentru mai multe jafuri ar-mate. Va putea fi eliberat condi]ionat \n 2018,sub control judiciar, pân` pe 14 august 2032,când va avea 78 ani. Cu alte cuvinte, dac` pân`la eliberarea lui ar r`mâne \nchis, sigur ar deve-ni cel mai vechi de]inut din Fran]a, dar [i din \n-treaga Europ`.

Pentru a putea percepe, \ntr-o manier` câtde cât real`, profilul criminal al lui Mahmoud-Philippe El Shennawy, trebuie s` ne situ`m \ncontextul socio-economic [i politic al anilor ‘70-'80, când acesta s-a format ca rùf`c`tor.

Dintr-un tat` stomatolog, un exponent almarii burghezii egiptene, [i o mam` de originefrancez`, Mahmoud-Philippe El Shennawy afost un copil r`sf`]at, care [i-a petrecut copil`ria\n lux, pe malul Nilului, pân` la 11 ani, când fa-milia lui s-a \ntors la Paris. Aici, a fost plasat

\ntr-un c`min, devenind astfel un „electron liber“\ntr-un „spa]iu [i timp“, care \[i cùta o identi-tate \n mijlocul manifesta]iilor [i mi[c`rilor popu-lare declan[ate \n mai 1968, dar [i a dezvolt`riire]elelor de crim` organizat`, a celor de traficde droguri, prin filiera „French Connection“, \ncadrul c`reia turci [i sirieni, prin intermediul la-boratoarelor de rafinare din Marsilia, transfor-mau morfina \n heroin` [i o distribuiau \n SUA[i Canada, având \n anii ‘70 o cot` de 90% dinpia]a nord american`.

Finan]at din bani de la „Carlingue“ (fostulGestapo francez), prin intermediul lui AugusteRicord, apropiat al lui Henri Chamberlin („HenriLafont“), fostul [ef al Gestapoului francez \ntimpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial,„French Connection“ avea ca reprezentan]i defrunte (nu rareori organiza]i \n bande rivale) pePaul Carbone, François Spirito, Gaëtan Zampa,Gilbert Hoareau, Jacques Imbert, Jean Toci, fra]iiGuérini (Antoine, Barthélémy, François, Pascal,Pierre, Lucien), Gilbert Ciaramaglia, DanielDanty [i familiile Francisci, Orsini [i Lotti.

|n ciuda faptului c` este \ncarcerat \ntre 1966-1970, Zampa se extinde [i cucere[te teren \ncadrul re]elei. Astfel, când este eliberat, devinenoul st`pân la Marsilia. Antoine Guérini este ucispe 23 iunie 1967, foarte probabil la ordinul lui,pentru a r`zbuna moartea comisarului RobertBlémant, de la Departamentul pentru Suprave-gherea Teritoriului, fost coleg [i amic cu tat`l sù,Mathieu Zampa, care lucrase \n serviciul de con-traspionaj francez, asasinat la ordinul lui Guérini.

|n anii ’70, Tany se ocupa [i cu traficul dearme c`tre organiza]ia terorist` basc` ETA. |n1972, trafican]ii de heroin`, apropia]ii luiZampa \l escrocheaz` pe Francis le Belge (unrival pe pia]a drogurilor), cu echivalentul a circa100.000 euro (\n heroin` pur`).

Prev`zând o ripost`, Zampa ac]ioneaz` [i pu-ne la cale uciderea lui Robert Di Russo, Jean-Claude Bonello [i Daniel Lamberti. Pe 26 de-cembrie 1972 este ucis un apropiat al lui „LeBelge“, [i al]i doi \n februarie 1973. Replica luiLe Belge nu va \ntârzia: pe 31 martie 1973 esteucis Jean-Claude Napoletano, „Toreadorul“.Arestarea lui „Le Belge“ [i condamnarea la 14ani de \nchisoare, pune cap`t „concuren]ei“.

|n ceea ce \l prive[te pe Tany Zampa, acesta

De]inut de „profesie“

MMaahhmmoouudd--PPhhiilliippppee EEll SShheennnnaawwyy

a fost \nchis opt luni pentru port ilegal de arm`[i pentru c` ar fi furnizat arme lui AlbertSpaggiari, care, pe 19 iulie 1976, ar fi pus la cale„lovitura secolului“, furând 50 de milioanefranci dintr-o banc` din Nisa.

Dup` asasinarea judec`torului Pierre Michel,\n octombrie 1981, implicat \n arestarea [i an-chetarea mai multor membri ai „French Con-nection“, Zampa este b`nuit c` ar fi fost cel carea comandat asasinatul, motiv pentru care esteemis un mandat de arestare interna]ional, \noctombrie 1983, iar pe 29 noiembrie 1983 estearestat. Aflat \n spatele gratiilor, are dou` tenta-tive de suicid, nereu[ite, dar care \i vor aduce,totu[i, sfâr[itul. Dup` ultima tentativ`, el a intrat\n com` [i a murit pe 15 august 1984, la vârstade 51 ani.

Ulterior, dup` cinci ani de la asasinarea luiPierre Michel, odat` cu arestarealui François Scupula \n Elve]ia,acesta „livreaz`“ justi]iei atâtasasinii - François Checci [i Char-les Altiéri, cât [i comanditarii -François Girard [i Homère Filippi,amândoi asocia]i la organiza]iacriminal` „French Connection“.{i fra]ii Guérini se vor retrage din„French Connection“, dar nu debun`voie, ci, fie pentru c` mor,fie pentru c` sunt \ncarcera]i.

Pe 15 ianuarie 1969, Pascal [i Barthélemysunt condamna]i la 25 ani de \nchisoare pentruuciderea a doi ho]i, care au jefuit vila unuimembru al clanului lor. Bolnav de cancer,Barthélémy este eliberat condi]ionat, sub con-trol judiciar, pe 4 martie 1978, [i moare \ntr-oclinic` privat` la Montpellier.

Odat` cu arestarea unui num`r mare demembri ai „French Connection“, aceast` organi-za]ie criminal` a \nceput s` piard` teren pe pia-]a traficului de stupefiante. Simultan cu „epocade aur“ a traficului transatlantic de stupefiante,spargerile de b`nci [i jafurile armate sunt [i elebine implementate \n acea perioad`, prin re-marcabilele activit`]i criminale ale lui JacquesMesrine, specialist [i \n evad`ri, Michel Ardouin,Christian David, Albert Spaggiari, Jean-ClaudeBonnal, Jean-Jacques [i Philippe Maurice.

|n ceea ce prive[te revenirea, \n 1965, dinEgipt, a lui Mahmoud-Philippe El Shennawy,aceasta era inevitabil`, având \n vedere faptulc` modelul economic egiptean \ncepuse s` in-

tre \ntr-o profund` criz` \n absen]a exporturilor,din cauza epuiz`rii devizelor str`ine, iar \n urmaunor negocieri cu FMI lira egiptean` s-a deva-lorizat cu 40%.

|n Fran]a au loc o serie de manifesta]ii [i mi[-c`ri populare spontane, de natur` cultural`, so-cial` [i politic` dirijate contra societ`]ii tradi-]ionale, capitalismului, imperialismului, respec-tiv contra Gaulle-ismului aflat la putere.

Lansate de studen]ii parizieni, \n scurt timpele vor cuprinde mi[carea muncitoreasc`, iarceva mai târziu toate categoriile socio-profesio-nale, pe \ntreg teritoriu na]ional, astfel \ncât elegenereaz` cea mai important` mi[care social`din istoria Fran]ei secolului XX. Istoric vorbind,este debutul „nelegiuirilor“ comise de membriai SAC (Serviciul de Ac]iune Civic`), un orga-nism independent de Partidul Gaulle-ist, creat

pentru mobilizarea poporuluifrancez \n lupta contra comunis-mului. |ns`, numero[i membriSAC au fost condamna]i pentruv`t`m`ri corporale grave, portilegal de arm`, jafuri armate,escrocherii, fals [i uz de fals, fal-sificare de bani, proxenetism,[antaj sau trafic de droguri. |ntr-un asemenea context, Mah-moud-Philippe El Shennawycomite primul hold-up la 16 ani,

pentru care este condamnat la trei ani de \nchi-soare, iar pe 8 septembrie 1975, pentru hold-up-ul cu luare de ostatici de la Banca „CréditIndustriel et Commercial“ din Paris, este con-damnat la \nchisoare pe via]`, comutat` ulteri-or la 20 de ani deten]ie.

Pe 15 mai 1990 este eliberat sub controljudiciar, dar nu respect` condi]iile de eliberare[i dispare din Fran]a, ceea ce duce la anulareaeliber`rii fiind arestat la pu]in timp. |n 1997, \ntimpul unui alt sejur \n mediul carceral, „uit`“ s`revin` din permisie [i \[i reia activitatea der`uf`c`tor, motiv pentru care este condamnat la12 ani de \nchisoare. Considerat un nebunfurios, foarte periculos, suferind de paranoiadelirant`, la 51 ani Mahmoud-Philippe ElShennawy a efectuat deja 27 ani de \nchisoare.Aici studiaz` [i ob]ine o diplom` de studii uni-versitare generale de drept, un Maîtrise de Is-torie despre Evul Mediu (\nv`]`mânt universitarde lung` durat`, echivalent cu bacalaureatul,plus patru ani universitari), precum [i o diplom`


MONDO POLICE

Din 1975, el nu a petrecut \n libertate

decât 18 luni, iar din cei30 ani \nchisoare,

aproape 20 i-a petrecut\n izolare.

” ”


MONDO POLICE

universitar` de tehnologie \n informatic`, iar \n1987 \mpiedic` o important` v`rsare de sângecu ocazia revoltei la \nchisoarea de maxim` si-guran]` „Saint Maur“ .

Din 1975, el nu a petrecut \n libertate decât18 luni, iar din cei 30 ani \nchisoare, aproape20 i-a petrecut \n izolare. So]ia lui s-a \ndr`gos-tit de el dup` ce l-a \ntâlnit la {coala de Coafur`din Paris. Lui Martine niciodat` nu i-a trecut prinminte ceea ce va urma [i nici calvarul pe care \lva trì al`turi de frumosul ei egiptean, c`s`to-rindu-se cu b`rbatul vie]ii ei. Ea a acceptataceast` situa]ie sperând c` un avocat bun poateameliora statutul de de]inut al lui Phil, c` \ipoate alina suferin]a [i \l poate elibera mai re-pede decât era prev`zut \n sentin]a judec`tore-asc`.

|l viziteaz` la \nchisoare de trei ori pe s`pt`-mân` [i \[i scriu zilnic scrisori (peste 10.000,ast`zi). |n februarie 2010, dup` 33 de ani dedeten]ie [i 19 \n izolare, Philippe devenise oepav` uman` [i nu mai suporta acest lucru fiindla cap`tul puterilor. Men]inut \n izolare [i aici,pentru a fi protejat de islami[tii care l-ar fi b`tut,conform spuselor lui Martine, el face grevafoamei, timp de 16 zile, \n acest timp pierzând15 kg.

Dup` o perioad`, este transferat la \nchisoa-rea de la Poissy (Paris), mai aproape de domi-ciliul so]iei, care era nevoit`, \nainte de aceast`mutare, s` parcurg` sute de kilometri pentrua-l vizita. Aici l-a \ntâlnit, la mijlocul lunii iulie,jurnalista Florence Aubenas de la „Le Monde“.Dup` 37 ani de \nchisoare, ea descoper` unPhilippe El Shennawy sl`bit [i sfâr[it.

Necontopirea tuturor pedepselor lui PhilippeEl Shennawy, fixeaz` automat ca dat` de elibe-

rare 14 august 2032 (când acesta ar \mplini 78de ani), ceea ce practic, \n jargonul carceral, \n-seamn` excluderea definitiv` din societate.Acesta este motivul pentru care el a intrat \ngreva foamei pe 23 mai 2012.

|n timpul discu]iei cu Florence Aubenas, elvorbe[te numai de trecut, de Egipt, de un imo-bil care se numea El-Shennawy, de planta]ii delân`, de satul unde s-a n`scut [i a crescut.

Pre[edintele Observatorului Interna]ional al|nchisorilor, Gabriel Mouesca, afirma recent c`„dup` cinci ani de deten]ie, se pierde contactul(real) cu societatea. Dup` zece ani, de]inutuldevine strìn fa]` de el \nsu[i. El Shennawy esteo excep]ie. Dac` majoritatea celor care au avutparte de tratamentul lui, practic, trìesc \ntr-olume ireal`, imaginar`, la frontiera dintre via]`[i moarte, el este \nc` viu, [i este \nc` \npicioare“.

Mahmoud-Philippe El-Shennawy ar putea figra]iat conform art. 17 al Constitu]iei franceze,care \l \ndrept`]e[te pe pre[edinte s` poat` luaaceast` decizie. Gra]ierea, \n principiu, poateavea ca efect, fie suprimarea, fie reducerea pe-depsei. Dac` pân` la reforma constitu]ional`,din 23 iulie 2008, gra]ierea putea fi [i colectiv`(acordat` \n special de Ziua Na]ional` a Fran]ei,pe 14 iulie), \ncepând de la aceast` dat` ea numai poate fi decât individual`.

Condamna]ii pentru terorism, trafic de stu-pefiante, crime [i delicte contra unui minor, de-licte financiare, violen]` \mpotriva for]elor deordine, infrac]iuni rutiere [i acte rasiste, au fostexclu[i de la gra]iere preziden]ial`.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA



REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudiniCealalt` paradigm` este pia]a. Aceasta o înlo-

cuie[te pe cea a ma[inii, a orologiului, a organi-za]iei ale c`ror mecanisme [i func]ionare asigu-rau evolu]ia unui sistem. Metafora economic` [ifinanciar` succede metaforei mecanice, mo[te-nite din secolul al XVIII-lea (o societate este un„orologiu social“ [i fiecare individ exercit` ofunc]ie util` bunei func]ion`ri a ansamblului).De acum, totul trebuie s` fie reglat conform cri-teriilor „st`pânului pia]`“, ultimul panaceu. Înrândul întâi al noilor valori: profitul, beneficiile,rentabilitatea, concuren]a, competitivitatea. „Le-gile“ pie]ei mo[tenesc legile mecanicii (care gu-verneaz` via]a astrelor, a cosmosului [i a natu-rii) sau ale istoriei, ca explica]ie general` a mi[-c`rii societ`]ilor, unde, numai cei puternici aucâ[tig de cauz`, în toat` legitimi-tatea, cei mai slabi fiind exclu[i.Via]a este o lupt`, o jungl`.

Darwinismul economic [i dar-winismul social (apeluri cons-tante la competi]ie, la selec]ie,la adaptare) se impun de la sine.În noua ordine, indivizii se îm-part în „solvabili“ [i „insolvabili“,adic` ap]i s` asimileze pia]a sauinap]i. Pia]a nu ofer` salvaredecât celor solvabili. Ceilal]i auvoca]ia de a fi respin[i, expulza]i,marginaliza]i, exclu[i, fiindc` în noua con-figura]ie social` (care a încetat s` fac` din soli-daritate un imperativ) „perdan]ii“ pot fi respin[i.

Cele dou` paradigme noi - comunicarea [ipia]a - constituie pilonii pe care st` sistemullumii contemporane, în sânul c`ruia nu se dez-volt` cu o intensitate viguroas` decât activit`]ilecare au patru atribute principale: planetar, per-manent, imediat [i imaterial. Tetralogia consti-tuie elementul ofensiv al mondializ`rii, feno-men major [i hot`râtor pentru epoca noastr`.

Cercet`tori ai problematicii afirm` c` esteevident` o tendin]` spre globalizare a lumiicontemporane, tendin]` sus]inut` de cel pu]incinci factori:

a) Comunica]iile globale sunt în mod virtualinstantanee [i se complic` tot mai mult, ceea cecreeaz` premisele pentru separarea muncii, caopera]ie, de executant, ca operator.

b) Capitalul este global. Pie]ele de capitalsunt dispersate, astfel încât nici o ]ar` nu maide]ine controlul exclusiv, în timp ce se înre-gistreaz` tranzac]ii comerciale timp de 24 ore.Banul electronic a creat oportunitatea tran-zac]iei instantanee. Nici un stat nu mai poatecontrola aceste opera]ii.

c) Într-o economie global`, nu exist` pie]ena]ionale în sens exclusiv: oricine poate p`trun-de [i poate intra în competi]ie pe pia]`; pie]elesunt deschise, exist` o pia]` unic`; cine nu estepe pia]` nu exist`.

d) Pia]a muncii se divide dup` principiul înal-ta calificare - pre] al muncii; ]`rile mai pu]indezvoltate, dar cu for]` de munc` calificat` [i cusalarii mici, se bucur` de aten]ia investitorilor în

condi]ii de stabilitate politic` [ide rate înalte de repatriere aprofitului.

e) Suprema]ia companiilortransna]ionale.

Pot fi enumerate aproximativ47 de companii transna]ionale,care controleaz` peste 40% dincomer]ul mondial. Astfel decompanii controleaz` toate as-pectele legate de finan]are, cerce-tare [i dezvoltare, produc]ie,marketing, management, toate

acestea fiind coordonate global, peste interese-le [i puterile statului na]ional. În fine, exist` [icercet`tori care sus]in faptul c` globalizareaeste adesea gre[it în]eleas`, ca fiind ceva impusde microprocese, cum este de exemplurevolu]ia din tehnologia informa]ional`. Unnum`r de studii sofisticate au început s`atribuie schimb`rile economice de la nivel glo-bal, ac]iunii autorit`]ilor statale, în încercareaacestora de a r`spunde crizelor economice in-terne, crize precipitate [i de o serie de [ocuriexterne, de dezechilibrele provocate în econo-mia Statelor Unite ale Americii de nivelulextrem de ridicat al deficitului financiar [i, înfine, de recesiunea mondial` prelungit`.

Odat` pornit îns`, procesul de interna]iona-lizare a dobândit un impuls propriu - mai ales îndomeniul finan]elor. Se observ` în acest con-text, conform acelora[i studii, nu doar extinde-

În viziunea lui ImmanuelWallerstein, lumea

actual` s-a n`scut prinexpansiunea sistemului

capitalist, dup` un modelstratificat în centre,

semiperiferii [i periferii.

” ”

REPERE


rea capitalismului la scar` mondial`, ci [i com-peti]ia dintre diverse modele sau variet`]i decapitalism, ap`rute în contextul interna]ionali-z`rii, datorit` încerc`rilor statelor mai puternicede a-[i externaliza propriul model.

TTeeoorriiaa lluuii IImmmmaannuueell WWaalllleerrsstteeiinn

În viziunea lui Immanuel Wallerstein, lumeaactual` s-a n`scut prin expansiunea sistemuluicapitalist, dup` un model stratificat în centre,semiperiferii [i periferii.

Iat` cum explic` foarte sugestiv specificulacestui demers teoretic I. B`descu, în lucrarea„Istoria sociologiei. Teorii contemporane“: „Elconst` în a stabili unitatea de analiz` care, în vi-ziunea teoriilor mondialiste, este chiar sistemulmondial. În al doilea rând, teoreticienii globa-lismului, examinând structura sistemului mon-dial, constat` stratificarea lumii în centre, semi-periferii [i periferii. Odat` stabilit modelul sis-temic al lumii moderne, cercet`torul procedea-z`, a[adar, într-o manier` iterativ`. El identific`un loc de convergen]` a explica]iilor în sistem.Acel loc are în]elesul unui factor sistemic sausistematizator, care va contribui la cristalizarea[i înt`rirea sistemului [i, totodat`, va devenilocul cu cea mai mare putere explicativ` în ca-drul [i pentru dinamica sistemului.

Acel loc este centrul sistemului. Dup` ce aufost bine fixate semnifica]iile de pozi]ie [i descar` ale acelui loc, se caut` un altul capabil s`induc` [i el asemenea convergen]e explicative(epistemologice).

Procedând în felul acesta, Wallerstein cons-tat` c` exist` o ierarhie a locurilor cu putereexplicativ` în sistem. Locul cu cea mai mareputere este centrul sistemului. Urmeaz`, apoi,cele cu puteri gradual sc`z`toare: semiperife-ria [i periferia. Cercetarea centrului are, deci,cea mai mare putere explicativ` în cadrulteoriei sistemului mondial. Procedând astfel,cercet`torul are posibilitatea s` urm`reasc`deplas`rile spa]iale ale centrului [i ale celor-lalte dou` arii, ceea ce înseamn` o restruc-turare a sistemului mondial.“ {i mai departe:„Analiza lui Wallerstein începe cu postulareacontextului mondial sau cu ceea ce Eberhard adenumit timpul mondial. Într-un atare contexttrebuie plasat` analiza sistemului social care,în viziunea sociologului american, nu este nicistatul, nici societatea na]ional`, ci sistemulmondial. Adoptând, ca unitate de analiz` sis-temul mondial, Wallerstein conchide c` statelesuverane trebuie v`zute doar ca un tip destructur` organiza]ional`, între altele, în cadrulacestui unic sistem social. Din momentul încare a postulat ideea sistemului social unic,Wallerstein sesizeaz` dificultatea de a da legiaplicabile la ceva unic. R`mâne alternativastudierii sistemului mondial la un alt nivel deabstractizare, acela al evolu]iei structurilor în-tregului sistem.

Studiul unor prezumtive legi aplicabile siste-mului însu[i (ceea ce ne-ar conduce la dificul-tatea enun]at` de Goddel) las` locul examin`riiunor legi ale evolu]iei structurilor sistemului,deci legi în sistem. Aceasta revine, în cele dinurm`, la ideea cercet`rii stratific`rii mondiale, înspe]`, la studiul sistemului distributiv la scar`global`.“ Sistemul mondial modern se deose-be[te de sistemele mondiale istorice (imperiile)prin aceea c` folose[te pia]a ca pârghie deextragere a surplusului [i de acumulare a aces-tuia în metropol`, în centrul sistemului, nu tri-butul [i sistemele militare de constrângere(ocupa]ie [i dominare). În felul acesta, fa]` dearia central` a sistemului, adic` centrul sistemu-lui, toate celelalte arii au o pozi]ie subordonat`,gravitând în jurul centrului ca arii semiperiferi-ale sau periferiale.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE


- va urma -


TIMPUL LIBER

|N C

OR

T !

|N M

IEZ

!

2-33

FIIN

}E

!

LOIA

L~LA

|NC

EP

UT

!

M~

SE

LER

UP

TE

A A

TA

CA

CR

US

-TA

CE

U|N

TR

EN

!M

ic o

rific

iu

Alb

am

este

-ca

t cu

negr

u(p

l.)

GÂ

ND

ITO

RI

CR

ON

IC~

OD

AIE

DU

R

|N S

TA

T !

|N P

LEN

!

CU

C~

!

VID

~ |N

CE

NTR

U

SC

LAV

SP

AR

TAN

A TU

RN

A |N

MIJ

LOC

!

NU

-II C

ALD

A S

UF

LAU

{O

R

OOssuu

ll nnaa

ssuulluu

iiCC

uuttee

!!AA

rr`̀ aa

iiuurree

aa

RREE

LLIIGG

IIOOSS

IIVVIITT

((pp

oopp..))

CA

IET

!

CO

L}A

RE

A R

AD

IA |N

CE

NTR

U !

A S

UF

LAC

U A

UR

DO

RIN

}~

DE

A B

EA

A S

EV

~IT

A

EX

TR

EM

I-T

AT

E

CA

NIC

U-

LAR

~

OR

IFIC

IU

13 F

OC

I!

CU

TIE

!

FIR

CE

SE

|NC

UR

C~

CE

RC

ULE

}

|N C

AS

~ !

F~

R~

|NT

ÂR

-Z

IER

E

MIL

ITA

RI

CH

ELN

ER

FRU

CT

|N O

M~

T !

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

|ntr

-oo n

oapt

e, G

igel

iese

bea

t din

tr-oo

câr

cium

` [i

est

eac

osta

t de

c`t

re o

neg

res`

:-

Iubi

t ule

, nu

vre

i s`

vii c

u m

ine

acas

` ?

- A

uzi,

se r

`]oi

el,

ce s

` ca

ut e

u \n

mie

zul n

op]ii

...

?

- r`

spun

sul

(3 c

uv)

pe l

inia

7 -

IINNVV

IITTAA

}}IIEE

1144

0033

Dic

]iona

r: A

AR

, ILO

T

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail [email protected]

|ntâlnireaanual`

a Asocia]ieiPensionarilor

M.A.I.

Vineri, 19 octombrie, la Cen-trul Cultural al Ministerului Ad-ministra]iei [i Internelor, a avutloc [edin]a Colegiului Central alAsocia]iei Na]ionale a CadrelorMilitare \n Rezerv` [i \n Retra-gere din M.A.I.

La acest important eveni-ment au participat domnulchestor principal Ion Stoica, se-cretar general al M.A.I., domnulcomisar [ef Valentin Minoiu, dinpartea Direc]iei Generale Mana-gement Resurse Umane, doam-na comisar Dana Dobri]oiu, dela Direc]ia Medical`, doamna in-spector principal Ancu]a Dumitru- Casa de Pensii a M.A.I. [i dom-nul comisar [ef Ion Pantilie, re-prezentând Inspectoratul Gene-ral al Poli]iei Române.

|n cadrul acestei [edin]e, aufost prezentate urm`toarele:

- Activitatea Asocia]iei, \nperioada octombrie 2011 - sep-tembrie 2012;

- Bilan]ul financiar-contabildin anul 2011 [i bugetul devenituri [i cheltuieli pe anul2012;

- Raportul Comisiei de Cen-zori pe anul 2011;

- Inform`ri privind modific`-rile ce se propun a fi aduseStatutului Asocia]iei [i care sevor supune spre aprobare celeide-a VII-a Conferin]e Na]ionale;

- M`suri privind \ndeplinirea\n bune condi]ii a Programuluide ac]iune, adoptat de c`treConferin]a Na]ional` din anul2011.

Evenimentul s-a \ncheiat, du-p` o serie de dezbateri pe mar-ginea materialelor prezentate.

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

octombrie - politia romana · 2015. 1. 15. · octombrie 2012 anul xx nr. 410 revista func]ioneaz`...

Documents