ANUL XL Nr. 285O. 10 bani exemplarnl (30 bent un DUMINICA, 15 (27) FEVRUARIE 1887.

RO ANIA LIBERAAPARE IN TOATE ZILELE

A BONAMENTELEcapiwz, Edam I en 30 Ira 6 Ina 15 lei; 3 anal 8 Mt

lnDiafrnt 1 36 ley 6 1.1 18 lei; 3 lent 10 leaIn solingatei ,. I an 48 lei; 6 lent 24 lel; 3 Inol 12 LM

aiaa

Director G. AUG. LAURIAN

Pentru Abonamente, Anunciur1 i Reolame a se adresa :in Romania 54,0,5,5 Imnln,,ez ,Pz6i,iiO 0m1a Ns. 3 bls, fiumesti; la cren, p,'a' setiiaiziiiniinOiii 1004e.

Hamburg i I.. Adolf Stein, Gansemerla. II. didami central do anuseierl nemen Germania.prancia, uogzla, Aestro-Ungarla Imam n Se va edam la ASIgNes Lame, rocie, 5i, rue de

notre-Dame-dee-Victoires Ipiace de Is Dame.

STIRI TELEGRAFICEdin niarele ntreine

Berlin, 25 Fevruarie.Toll deputatil ale21 in Alsacia-Lorena

nun COlI taneplo;eatulut.Alegerile din Berlin, comparate cu cele

de la 1884 aratE pe cons...tort castigandca la 18,000 voturi ; progresistil an perclut4,000 di socialistil ad caltigat ea la 27,000voturl.

Park 23 Februarie.Casa ce s0 stirpat in Nina ta urma PO-

treinurultil, era cu 4 etaje. S'ad gis mgmulle pernoge. Diu Megone, unde ase-menea s'ad uri s atol multe persoane, airplecat mal mult1 Melnik Aster) la care numat inelpea luinea,

la Genua multi locuilorl ad fugil dincam, matte case ad crapat. la Acqui sadsimtit mai inulte cutrernure de I:Cement,precum di in Maid goggle Pavia In Sa-vona s'aii simlit doe sguduirl,una tare,alta mal gelid .surpat mal mulle case;se numera II morti. Panica e generale.S'ab inchis !nuke pravglii.

In Casale a font art-din-line* o sgednireco a Gnu 10 secunde A urmat

itnedial o a doe egiguire. S'a cutreninceltot arandismentol.

$i la Alexandria s'e siting 2 ogudniturlrnai usoare.

Roma, 23 Februarie.Ab mal Met cutremum de pemént ai In

urmoloarele commie ;In Omen, node a alma cate-va C051.10

de la case, s'ed surpal mal multe pedv1iildi poporatia a limn din case ; in Savona,nude peno actin] s'ad Visit 8 morti di 15gred MIMI) ; in Nuli, undo s'ail surpat malmulte ease di ad peril 15 persomie ; in Al-bisola, unde s'ad surpat mal matte case dis'ed ucis 2 permane ; in Oneglia, uncle ain'tsurpat melto rase si gasil 6 morIl28 multi, intre earl 10 soldall si 3 jail-darml ; in Porto Maurizio, male s'a sur-pa/ cate-va case, a peril I ni s'ab Mutt 8persoane ; lii Diainornarica, unde a Irmaparte din case s'e sung di s'ad ncia di M-int unningrate persoane iii Mendavi, untieIta s'a ditemplat gal uu accident.

Madrid, 22 Feckuarie.Cimino rgoinotul ca Ruiz Zorilla a pare-

tet deja Perim di se va igoarice page fuSpania si, flind obosit de lupto, va acceptaamnistie oferild. Unul din tovaràdii de exital Zorilla a sogt deja iu Madrid di adeciarat, cri dlum, co di rel.l'al0 tavarad),mint Mtut de agitaliunile revolutionarc, IIso gáadedte numal la restabilirea sdnatatilsale xdruncinate.

Paris, n Februarie.Directorul foil Revanche s'a arestat. La

perchienia domiciliard s'ail continual dife-rile hártil. Arestarea s'a fecal din cannamanifeslaliunilor compromitaloare Statului

Londra, 23 Fein:gem.Paella va numi un comisar pentru Bul-

garia. Dol menibri al delegatiunil bulgareso lingo In corded la Sofia.

Daily News prelinde a fl aflat din sorgialesign,* din Burgesql, cá Flitrovo a countsguvernalul romAn o null mseasrl, in carese tolerate asupra motivelor armarilor ro-mans. Guvernill roman a Mapes, ca M-ir'. Mod 10011 Europa armend,trebue nu ia mosurl gee a opri ca Ro-mania sä devie iargl teatru resbondul ;

sure a impedica aceasia e posibil mime)dace se va puns in posilie It'di apere lanevoe neutralitatea rit forte armelor.

Varpovia, 23 Fevruarie.Se constate rid la intendenta militard

rug donmeste di acorn o mare neorindu-ialà. In mal matte Geld() din regatta po-Ion nu &a ggit lin depouri de cat preapolio din ceea-ce trebue sd fie ; l'apol u-oek apromnionlii s'ail gait ca nu se potutilize, mal ales co privedte grange di degem se fac ammo noi aprovirionerl in-seranate.

Pe linia Erato lwangcrud-Dabrove s'aiisporit molt mijloacele de expioalare. Func-tional:it acestel linil vor diluting) painfunctioned minted.

Berlin, 23 Fgruarie.Sgerarea Radnor di termenil asprl din

prase lor se Mil aiM di acum in serios. Sedeclara, el limbaju din Nord pi...A peEmote la Mshoid. Nu se poate crede caGiera nu e deplin constient de aceasta con-secintl.

krattli-

UR VI CIUL TELEGRAFICal nROMANIEI LIBBRE.

Vices., 26 Palmier:I.Se credo ea postarile de ministru pleni-

potentdar al monarhiel la 00e0res0 si laBelgrad nu vor fi Maipate deocamdata pen-tru Motive de monatuil.

Roma, 26 Februarie.Nu se dtie plend. ammo immerul victitne-

lee lunge de culremurile du pomént co ailavnt lac alaltlierl.

La Bajerdo, in apropiere de San-Remo,Iiiserica s'a daramat in timpul serviciulg di-

300 porsoano an fost ingropate nab mine.Atena, 2O Februerie.

Ierl diminegd un careene de pacedul afont simtit iii mom intinderea Gregg.

Berlin, 25 Februarie.Septenattilul spore co balote-

smile ver uteri i na, Ceint lor cm 20 de value!.lerl, Imperetul Wilhein a avitt o lunge

conferinta au principale de Bismark:g cominietrul de embel.

Die Kreuaritang recomandh Bulgarilor d'a¡Antra reserve re a guru rand anima di a Oliface Mimic ce ar puma provoca counplielM.

COnstatIalOpol, 25 Pebruarie.procuromil Curti) de Casette,

plaice la Sofia in misiime specialo.Sofia, 25 Februade,'

D. Grecotf trelme 55 piece nal la Londra.Roma, 25 Februariet

Barmal fost cutrounimuri pdment iiig

In Italia numerul morlilor di al roniti-loe este evaluat la 2,000.

Roma, 25 Februarie.Cardinalul Jacobini, secretarul de Stat

la Vatican, este in egonie.Viena, 25 Februarie.

Margin. Rugg lin cestinnea bulgariada mill a fost aiemalD In riarele rusedt1di could:mate prin arncolul din le Nord, pri-cinuedte o oare-care ingigiro la Belgrad.

View), 25 Februarie.Se manifestä aici o uOdill nemultumire

ci d. Depretis Ira putut el reudeame aforma Cabinetul di a relining. la mandatence Regale i-I attune.

Cannes, 25 Fevruarie.In mine cutremurahn de pament, o mul-

lime de streini ad IMAM Nirna.Gazeia Germaniei de Nord aice ad Papa ar

irebui se fare o none manifestare spec aliovetui pe alegatori1 catolici ne nu 'di deavomeile candidafilor socialittl lu alegerilede balotagid.

Part% 26 Feeruarie.ZiaLl la Republique franyaise d'ael dimi-

male nice al princapele de Bismarck a fá-cut o mare opinlire, ease in gelag timpel a dal pe fata secratill puterei precum stal slabiciunel sale. In situatiunea actuate,dupe alegente Beichstagulul, Fr0010 trelmeset pistrere atitudinea sa mandrá di pacified.

Berlin, 25 Feeruarie.Alegerile pentru cele 60 balotagie vor a-

yea too la 2 Mart.Me, 26 Fevruaria

Politia a deuoopori lrrnnnn od complot.peralaisilie damiciliare a adus demoperireaunel lipograill secrete care servea pentrotiperirea train Mar.

Loads., 22 Fevruarie.Dintio soreinte private se gigues c2

liana a ninon alien La sa en Austria si cuGermania.

VInuart, 25 Femme),Se nice cd orticolul care a fast publicat

Simbeto treculd Morin le Nord nu estede fel scris sub inspiratia d-lin de Giers.

Politische Corespondena flee el cuuoscutulagitator roman in Macedonia, d. ApostolMorgarit, a fost Miele tractile armlet dinordinu agoritgilor lurcedti In Macedonia

illAiliaLemberg, 26 remade.

Ziarele polouere aflo el dol impiegallal caller feriae din morel ora4 acusa0 d'oface spionagiù, d'a causa di provoce agile-tiune in favoarea Hugel, ad fost arestail.

' Roma, 25 Feeruarie.Cutrennuile de pament ab causal marl

strieffrauni in Licari.La Bijardo sunt 300 mort1 di roniII, la

Dianomarina 250. la Bunana 90, la Diana-castello 50, la Castellani 50.

Vieno, 25 Peguarie.Negocierile incepote de roulade Tie.,

presedintele consiligul nilgar, au d-lin dtRotschild pentru contractarea unulmut a remas faro resultat. D. Bothschild adeclaral ca nu-1 place se foci opergiunlde credit inainle ca situationea politice alse fi

Governed unger are warn moment tre-buinle de 40 milioane fioritI, area decreditele ce vor ft notate de delegatiunl.

Berlin, 25 Fevruarie.In cercurile olcioase ne atribue succesul

candidatilor protentalinnii in ultimate ale-genii din Alsecia-Lorma, camel urmaloare:0 agitalie aiela intretinuta de Pranced arendil sa inspire populatinnilor temerea cain car de un resbel cu Frantz, Alsacia-Lorene va fi cea d'aralt parasite ei dataIirada trupelor franceze.

Nu este deal simpalia pentru Franta cifrica de o invarie a armatel francene pre-rum di dorinta d'a evila excese din parteaei care entice isbanda candidalilor pro-testatiuni.

Roma, 25 Peg:gale.D. Cripsi a fost (Memel la Quirinal uncle

a conforit ea regele asupra crizel ministe-Male. Situalinnee este Earle grea 4i regelese aflo Nitro mare nedumerire asimra mij.loacelor de a mute capet.

Berlin, 20 Februarie.Ziarele partidelor liberate din Germania

constatatid triumfal principelin Bismarckin elegert, extol:one temerea ca dégul soIna profile de aceasta victorie spre a gagala prerogativele electorate ale natinnei.

(Agenee Libre).

A se vedea alums 1tirt pe pag Ill-a

IN FATA RESBOIIILIII

Am dat acum cateva zile la ru-brim noastrl 410 nofia informa-tiunea , foarte adevCrata , cum ctiguvernul german, a propus dis-tinsului nostril hirurg Kremnitz,d'a reintra in corpul medical mi-litar german.

Fara indoiala cit ptirea 181 areinsemnatatea sa prin laptul , caGermania, care este atat de bineorganizaia pi care are o pletora demedici , simte trebuinta d'a faceapel pi la medicil sal aflati pestefrontiere.

Deductiunea logica dar este, caGermania se prepara pentru marlevenimente, adunandifpi fortelemijloacele sale de pretutindenea.

tirn ceva pi mai mull, el adielGermania 41 are deja organioatespitalele sale de elope cele tern-porale cu personalul medical dupearum desemnat , astfel ea la celd'antti ordin toy aceptia se vorgasi la postuille lor.

Nol cari in institutjunile noastremilitare, am introdus o mare partedin sisternul administrativ militargerman, facem intrebarea :

Cum slam cu serviciul nostrusanitar militar?

Fara indoiala ca acest servicidin limp de resbel, este cel maiabsolut indispensabil i totd'odatapi cel mal puternic auxiliar al co-mandarnentului.

Dela buna sa organisatiunedela buna sa directiune , atirnaviata a mil de opteni carora ser-viciul sanitar militar trebue sa leinsufle incredere deplina.

In ora pericolului, fie-care corn-batant se Intl la spatele sale sitvada daca are la dispositiune ime-diall, un personal medical sufi-cient, bine organisat i mal cuseama bine disciplinat.

Inca odata, serviciul nostru sa-nitar intrunepte toate aceste eon-ditiuni ?

In ultimul resbel e acest servi-cin a avut un pef, in persoana ca-ruia comandamentele a recunoscutprin ordinele de zi pe armata, rumcit serviclul sandar militar a lostla inaltimea misiuuel sale.

A NUN C1URILE :Linia role3 pe psginA 111 37 laid.&dame pa engine Ha 5 To. Reams pe engine lits 2 lelSceisonle esfraneale se refuel. Ostieoiii sepubliesp nu se ine110e-1

Pentre Mama el redeem, recketiunaa uo 505 respeese5

mantmlammet

Dupe noua reorganisare din 1882a serviciului sandar militar, acestpef natural a disparut si ministrulde resbel a devenit pint directresponsabil pentru eonducerea siadministratiunea serviciului.

Orl MO, eompetinta am renn-in:taste unul ministru in diferiteleramuri administrative militare, to-tupl credem ca nu pate administracu acelap succes 1 cu aceapi cornpetinta un servicia, ea uncompetent pi direct, care el sadevina responsabil catre ministru

&intern ingrijiÇi s fiind-ca amaflat oare-care inure, cl din causalipsei deunitate in directiunea ser-viciului sanitar militar , el pi-aperdut cohesiunea de alta data piameninta cu cele mai teribile con-fusiuni la un moment critic.'

De o camdata ne multumim nu-mai d'a atrage atentiunea minis-trului de resbel pentru a studiacestiunea, dar dara trebuinta vafi, vom produce fante chiar de de-sordini actuate i Yorn diseca fara¡at resultatele ce a produs noun,orgailisatiune a serviciulut sanitarmilitar, care in partea destiintareiunitatil de direcOune a fost ne-norocitl.

Timp nu este de pierdut, pi nh !voim ai. phm dupa acum cine areoit rnspunza pentru desordinea pilipsa de unitate a corpului sanitarmilitar, in esecutiunea serviciulul.

.EHN-

CRONICA ZILEIMinistrul de resbel a deelarat in emni-

sia brigetara a Camerei Ronanul -ea bugetul aeelul minister trebue sporit cu3 tht mint:pane.

Locuitorit din plaalle Blahnita, Campo gialte pleat ale judetului Mehedinti, suferszile intread nemancatl, spune Ecaul Severi-nuitei, lind-ca In loam. !rectal porumba fost foarte pupa.

E vorba sir se Inflinteze la primarie tinservicin de statistial pentru orea.

Desbaterile proectelor pentru abrogareacreditulul de 500.000 let pentru cumparareade seminfe ai a Infiintaril a dog palate deexpozitie agricola ai industriala, ad fostfoarte animate, in secpunile Senatalui, asael nu eaa samil Inca delegail.

Caga Poumay, in namely säll ai al intre-guldi consortia al imprumutulid cu lozur1din 1869 a adresat primariet o somatiunepentru plata ratel no scadenta de 10 Fe.bruarie curent.

Cititorit noatri zice Unirea eh,Mainte de acea date, primaria a insarci-Oat Bauca Nationale, a plati nimble rata,Mica censoriali numitulul imprumut va de-pune tidurile ce i eat) plIlit deja ei pe careera dator sa le rel raga din eirculapune.

Consortial n'a putut face aceasta i d'a-ceea no i s'ith mat dat inea 500,000 lel,care s'ar fi adaus la aproape un milion acanna intrebuintere In plats de tillurl n'opoate justifice.

Exc. Sa d. Busch, ministrul plenipoten-par al Germaniel, intoreendu-se la &wo-men, a reluai directiuneea legatiunel im-periale.

Se enemt el legeit cumululut va vealséptemfma viitoere In desbeterea Cameret.

lari s'a depus pe biaroul Cement rapor-Em. Costinescu privitor la mice-

tul de lege prin care comuna Bueureacteste autorizati sit cedeze societafel MarraWarlike-der canetructori model local din

Capitala situat pe trade Munieipala cu ofatadt de 60 metri laded ai cu conditie canumita societate só conatruiasca pe el unatelier ea acoali pentru elevt, &ma plaint-rile aprobate de serviciul Whine al Primariel.

D-lut Eduard Wachmann, direetoral con-servatorultd de muzica din Bucureact, i s'aacordat Malta autorisatione de a purta in-semnele de comandor al ordinuld S-lu Savaal Serbiel.

In curtnd se va lua in discutie de catresectiunile Senatulul ted proect de lege pen-tru regularea relafiunilor dintre servitori custópanil lor.

Epitropia bisericel Pope-Chita din Capi-tala este autorisata sa primeasca &teethe-sea de 4.000 let, Malta bisericei de debut.-tut Pelee RUM...

Unul din membril consorthilut imprumu-Whit cu lozuri, Casa Baehvitz din Anvers,refuzs d'a vent la procesul ce se va ju-deca la 24 Februarie, sub motivele 00 estein liquidare.

Totuti, aceastä Casa. e gate a primi, becider face sometime spre a i se da 550,000let, sotto rata.

Lichidarea o oprette, se vede, 02 deasocotell l dar ob ia banl, le ai fa,fl drept,

pune niel oEscelenti sisteme Mee (Thin.

D-InI George Higatn, liceritiat al facultatilde medicina din Bucuredck i s'a ecordatdreptul de libera practice a medieinel in tare.

Frimaria Capit.lel a luat toate mesurileea al se curete stradele de cantitatea za-pezil care face eirculatia anevoiasti chiarcu sania.

co-JUSTITILL LI FILIAtp

Am ariitat la 6 lanuarie, modal cum elieal dea dreptate judele de pace de la Filiael.

Acest S. judecator a reuait, prin mijloacelaturalnice, sh Eck pe un nenorocit saplateaseó o bunieica alma de bani untilorigins creditor, fdrd ea mal ban ad judeupretreifia. Detaliele amid monstruositattjuridice se pot vedea la numéral mentionatal automat ziar.

Enka din nod pe S. ministru justitielsrt tie intereseze de aceasta afacere ei shordone o cercelare.

AMBULANTELE MIUTARE RURALESI

STAREA SANITARA IN ROMANIA

ConeluaieAm trecut peste un teren foarte vast,

am tractat o multime de notimil necunos-cute laicilor, di poate ca le-am tractat informa grea de inteles lucre ueor pentrunot Romenil carom ne Inman termena trio-Wet a stiintolsi astfel stint dater a faceo conclusiune.

Am sorts mg ales pentru laick eaciceiace am scris e de neaporatil trebuintó casit fie bine inteles de top' Romanil. Nonniasbfel putem ajuta ca sit se stArpeasehreal obstesc, care ne amenintó dej.

Ast-fel o scurtó. conclusitme vale de nea-pima trebuinta.

Am tread in revista boalele cele matprimejdioase ale popahipi noastre rurale;am aretat intrm eat ne-a ertat spatial ei fintaacestet neinsemnate Wald, natura i fetalnester bnale, precum i isvoarele lor denagterei ern aretat forma ai felul reslatieettor, cum pe undo le searnana aerul si mie-oldie lot adicil venturile, care ridicii ve-ninul infectator de prin ban( ei heleetaiedace departe, departe, de nu se imped'es decevast in cale, de vre-un deluean, orb vre-o padure ai imeasta mat ales la Wadi.rn,pe carele ant l'am nurnit ei, numele malintrebuintat Malaria. Ant aretat causele eifelul reslatirei la Pelagra, lumina de O-mni °Feisleold,, am dovedit ca se naatedin nutrimental neindestulator, Busied la

2 ROMANIA LIBERA

menajul organismului nostru substanteleneaperat trebuincioase pentru cládirea nimipearee organelor, care substante singurin portunb, fie ei cht de bun, nu pot fiIrate represernale. Am vezut causele pi umnterile sifilisulul si-a scrofulosel i inrudireascestsia eu office. Am vesut causele AI tar-marile velmilor Otestinall s'a reumatisme-lor; am dovedit prin litre, ea boalele nu-mite fee a patra parte din toate cele ob-serrate. Ain dovedit tot in fetal acesta eamorbiditatea populatief noastre rurale esteeel pufin eijoarte ¿bind upresiut_reipoiisde palm or) alai azure ea in alte ter)!

In urma am facet judecata intemeiata,ea boalele acestea ne raresc rändurile noes-tre nationale prin o unmade excesiva, neinmultese numeral infirmilor, cart deja dopäparer. noestra fac a 25-a parte din po-pula3ia Mir cage, ca ne ameninl& cu de-generare, fiind mal ales boats moAtenitoare,ea ne Iniecse puterea de resistentA MO deveninal altor moliml, pi ca urine armelorva ti stingerea noastra, lucru care s'a in-templet dud cu alte nesmand de cornealcare ad trait sub asemenea imprejurach

Am andatit unele mijloace de aplicat inmantra inlanderil aerator rele, arum stardomMaori sa ne resumem In mod precis.

Ce este de fecal ?Cestiunea aceasta aei nu o pot trata in

tome partite el amannntite, dar nadajdu-esc ca mid fi Uncles dacä void atingepunetele principale.

Am vista ch medicine ea *Uinta /se luptecu done arme in contra leincipiultit mar-

Aceste artne sunt, tula aperlitoare,manilla in ctiinthprotilaxa; iar alta a-leafed°, numithterapie adiea Oil*eure fratease deApre inateriile Ai arta yin-deeded.,

AnatIndouf unite la o Faith formulae, unIntreg, pe earele I am putea non. dram-turd tn.-divine).

Ventre beatele despre cart arn ambit iiiaceasta neinsemnata luerare, am intelesdeja, cal dime feint Ai nature tor, profilaxa,adica anal-areaal- fi mal ales arms ceaanal Ulna pi mal sigura. Ast-fel rnalariaort asa numitul paludism pretinde ea nolsa ineepem eu Maid graba si puterea a nearisen:dose solul.

Muses aceasta mare si lunge, trebue seo ineepem

Piln drenajarea, adiea serareu IA1-Moe.

Terenul castigat redendul fértilitätil, a-verea Stataluf situ- mari i singur venituldin el or limpets obellueltle, car creptereasanatatil pulire, ar fi un capital de ne-pretnit.

2) Pegularsa aiflui ap!!lor, adiea a pen-ier, it Weldor, 1 Miler Ai in urine. a Oa-GM,

Min inunce aceestta multime de bAittA de initiOad s'ar seen Ai asC-fel aia strainitenumerate enibare a tatecileldi snalaric,,aperand tot deodalo i pe proprietaril mid

ularl de pagubele .4emate pain inundart3) Hein/lade ar lrebui tattle secate, ii prin

lege arrifa lama pinnace a lor.Ileleslaele la not aunt stapler! artificiale

is apelor de ploae, Mente ea ele sa seeveasca venire alepostul vitelor pentrucad mat pritnitied cultura de pejle.

La nol se lace an Inca ablleiv ea ele.Teem de dava Anent mare, a avea he-leuee en peAte Nu le veal natnal la pro-prietaril marl, ca in Beeinia, Austria-de-Jos si do Sus Ai in provinciile Cermaniel,mate sent lactate pe base legilor higie-niee, adieh pardosite eu Omens Ifidraulie,ori re rind, bine merginiie, (male ; didIll este iertat sa se facia, de eat unde esteaid cergetoare, ca sal se reinoiasee not inconfined ; nul la nol le vest la midi prO-prietarl si cote/alive ea Me de adapat alGutter din etununa.

Ef bine, helestaele aeestea, carl nu ad

am reson "de a id swat adeveratelecuibare a veninului malarial,

Dues ar fi pus vane-sine-ea nu preatin pe'salads! cel mat puternie de inpdhelare na-binicane,mnai Inseams' en he-leetaele 'wash, tin se putealaptai ES a firmcu towa conel'agecea cdeligatel ea nu myna?in *delete ci t ist mute alfele, eelnia7 stricelcias factor al relel sauetre star) sa-Ware stint heleetaele, Ala ered ea sin striperconfsate ad fi fast de and opinie I

n'ael aid un reson de a fi, cad pes-tele lor sax/far/Ades i prost, nu are Met ovaloare ea nutriment, de eat ce le halm-teach cu frigand blestemaie, ntr apa tor pen-tru vatele noastre este adeverat venm.

Ain visut ea si vitele sufere de pale-dism, de oare-ce nu ad immunitate fate de"baccilul materiel., este geed de a neface conclusianea, ed het etude noastre con-tribuese foarte Mat la degenerarea raselaite-lor noastre.

Aceasta degenerare este un isvor de Auntsal sileacii noastre, atat eu privire la vitacn factor de °lance, eat si ea article denegoi.

Idelestaele noastre n'at Mier de loc re-son "de a fi., cecl nu le ailam in nict otare asesoasa vet saraca de apa, Mel in Un-garia-de-dospesul intre 'Tim si Carlialf,nicl in asa numita 3Compie a Transilaa-

and pe sesurile Cermaniel de Nord.Comunele un Oldie numite sane pulArlcomunale in toate partite hotarelor Ai vitasa adapil ea ape bane, lac nu cal ape in-petite.

Ar fi care ral neputinta ea si net O. la-rem tot ast-fel?

Niel de cum ! A cine ea unnare bane,ea locuiteril rurall ar Mama spirit& ce cIls-deste, sustine si tnerecte cotnuna, adich'Unfree!

Am observat clf acest smut cam hp-costa la Mranul roman si singue acesta estefacto-el formativ ei remand., a.43suoieth-til Di prin urmare al Statuid.

De spiritul 3anarii, nol Romania' avonmal mare lipsA ea ori fib ce popor in lu-mea civilisata, cad name( cu ajutorul leine vom interi Ai trail

In Germania am observat, di la cladi-rea unef case setenit s'ajtna mult until al-lain ; chine si la Romenif din Ardeal am vä-zut aceasta.

Si mmunele noastre rurale nu vor M-in-ben haina civilisatii fare "undo." Esteprea malt de mused la no?, si desbinanda-ne, oultivand egoismul bisantin, unde de-cide traecte numai pentru sine nu minavea resultate lame in progresare.

Sa revenim la helestaele noadre, pe earlnu shame, dreptate le-am condonnat lu aoiredovedindu-le ca ele Meese pentru peireanonsträ. Seeendu-le trebuesc sá fie amplutecu pernent, udich nivelate ; orì uncle nueste de lipsh herd acesta, trebeese plan-tate cal lioarea soarelul, unsifio il or( eusaleand. Aeeste plante si artmad ad Insu-circa d'a cononna undid apa p ast-fel stee-ped: mammal.

In tingaria-dealos floarett soareluf Ai sal-edinul (aealdal nurnit pesle Carotid estemolt folosit pentru ast-fel dc seep. Teri-criai numit este palest]. Ind ales dincausa topografiee, fund cup/Mate borIn pe-tal Gdicate de la niacin'. Guild prineipale,call stint 'Pisa, Mandela Dundrea. Ast-lelinunderile sunt dese.

Ile aka parte paméntul :mad o preamice inolinare, apele da atom nu se potscurge a ast-fei se balittese. Malaria ar fila ordinea silef, dace nu s'er Nod in mod006. Ilnarea soarelul 5i satelmul.

?lamella mal ales pi el sunt maiorita-ten samana multa Hoare a is-mend, duddin simborif el preghtesc tot, ulel co/s-tem pentru gatitul munenruor,

Plantatiile numitelor spetil adzir resulte-teie cele mid bane la secarea mlastinelcr.Va sit sica folosina lor este feturita.

4) ,Paidurile fret miece,isinr ate i wale lip-se.sc sd se facä plantalä noul. Exploatareapddurilor (setae neaparat regulate/ prin o legeaSprd,

influirde padurilor pentru Makatea pu-blic& este deja conslatath. Pile, co privirela insanatosiree i SicIlia bt.parte am vésut ea ne sculese de infectareaserului prin 'baceilul malaria, care vn o-tarent erase nturde ; tar dc alta plan fetalvietuiril ,lor, adica a procesului de nutrireaunt adevermi ventilator/.

Térl civilisate, ea Franta, Anglia, ItaliaAi allele, cheltuiese milioane eu plantarealor Ai mail ales din cause sanitare. Not lestrom. 0 se ajungem ea Datinatla, pe careegoista republice venetiana a reinatio maide tot atet cu privire la stares sanitara,cat si la cea economiee.

Despre relele ce unnease din sat-pimaVidal/Hoe s'a scris si vorbit mutt la nol.Cestiune& find Line ounoscult, treeem laaltele.

5) Gunolul imbue due la local ial, adieäpe lacunae arabile. Am sis deja cá estebode si moarte, cand el gram/dim in ju-rul easel noastre, iar cand el Macon pemopiile noastre este cur.

Toff median diii s'aä oeupat in special eamalaria, ail 'constatat ca de ce este malbine gunoit au teren niavuni, Mhos, tuned,tat Mat mat point se dest oltä baccilut ma-larial. La drenajarea ti umplerea Marem-melon din Toscana Tomassi Crudelli siBlebsad &devil'. o cercetärile Ice.

Peste tot vorbind, culture rationala a pa-ineetulte este natal din cot mal pulernielfactor/ al insanatosiril

6) Ptgarile emanate fi publice, preänn.cele prirate trebeiesc ¡awe sub anunaite ardina-

sunitare, aratand »aria pi cum art cl sefeed )6 cam ell fie irgrijite. Cele culminate eipublice cad sub Ingriiirea commie) pe a Oreltea ilor 813 afiri. Cele private sd lie sapase eon-tralului atesninistratir.

Ape este until dintre cal real marl lac-tori nutritnentulut, hand este bush sicurate, este adevärat isvor al sanatatii,cand este rea si infectate de a/atoll or-ganice, de felueite microoeganione aukMale parasitilor intestinall , este isvorulmorbiditatai Ai al molimelor.

Nenumbrate epidemil =dad naseut i latitprin putted infectate. Paguba pe care asuferiro Statul la asemenea cicada a lostenormi. Prin urmare principial de "apa-rt:de si conseraare a Statulut, core ea apale beui sa fie pusa sub un control aspru.

7) Inäisfarea ingineritor tin amt-mite panda a'regatalmä, male in limpid nu-eantelve inuelatant din ecoatele rurale sa 1.5slash) denun drenajare eiirigars. In feint a-eraid imoltätile acestel diseiplint bMe-facS-toare s'ar reslatil foarte iute ill Statulman ; bine inteles, onnd invétetorit ar filesnitl, ea 4tiiilia ckgtigutft vii o apliee talteritoriut columbine respective.

8) polifii sneak', rucale, rapt aMeal infarlfire e,n sta itanarautat area rada-vrel , l'il annuli,. Politia aceasia ini este deapse se lormexe un corp salient, din con-tra servieiul acesla trebue dat pasitorilor decamp, padiul si sosele.

9) Introduce/cif latrinelor la populalia re! call) pain analuife Iffy). Latrinete aced ea potfi si simple gauld in panieni, care sle fielipile ell till (pilmént within) unde 1,ere

!tinge anal umplute au gunotie Ai apriuseasi-lel sa se hirmese en strut mil natal

iafuiedidOuud imit ltcuiea p men uin:eel-if organice

Aceetea ar fi mijloacele dc chpeterrie, etaeare ain putea insentilosa suifai nostril Aurniarea ar fi t mahl nal mäeginirea tecenalupalustru, ei si stet-Oren alit.- gerlDRII pro-/tut:Gael de Mari. berate O mutilate.

ecrola). Dr. NeagOe.

FOITA Ii0.11 A NIEI LIBBRE alms, ea neenicl. Intelegea orl-eine iritatie14 Febritatie 1887 Adler vbsiand trupa asta de oameni voi-

nid earl paread ob nu tid eon se ineeapa.,14 Cum desprincerá cea d'intél leghtura, mil-

-Lich, se rupee."S'a rapt aingurit,, sGerA oenapit coma-

sarulta, ra sa se justilice ; an trehum saMeepein asa ; trebnin Ce e de facut

Se dune o discutie vie Mtn defiant!.DIN o inert-ire/et ajunserh injurAturi; asta

ameninta sta mearge mal depatite Comi-

CASA MORTILORzr,til;t,4-igtainoieligAoturserittral Zas:ioneueh,

Mantel. Atund se aka ce topoarele e-red bane si se trimise dupe alte Matra-mente. Doi voinicl lure trit»hal sub escortaea s aduch noelia din fortereta ; pane

I child se se intoarea el cellaitif ocnapl s'a-sesars pe luntre foarte lini1011, i51 oeca-sera mete o incepura sIa fumese.

La ulna lama eon/named scalp& de dispret.Het ! parich are sti ye omoare mince

pe care o mundti ! O ! ee eamenl ! ye ea-rned!! bombani el peewees-at ; flevn ungest eu mana si se dos spre forteretaMend din mania.

Peste un cans veni conduceteru. El as-culte linistit pe ocnaml, declare ch ei tre-buied sa desfach peril legatimi MOTO',flea se le nape sj 5fl strice o mare partea bunted ; pe urma, dap& ce se ea lu Moutaceasta, se puteaa intolede acme.

Luerill esta era geed, dar, o doamne !cum mi se puserä ocula,jit pe munca!Linde li-era lenea si prostia d'adinemorlTopoarele inceptira sa joace, Cel cart n'a-read topoare Waged prejiral gi'fatKe pe subleghtuel pi le desfeeend manna decal ioarte

AMINTIRI

Inn DOSTOIEVSKT

fUnnarcl.

Nu man-va yeti fa vedid sh ne darnplepatra se ve inealsith eel vedi se ve sh-rew peons) Iamb? straga inch odatä sub-*end annicar, uitendd se la acestI doe-sed de oarneni earl 1111 Se prea pricepeatacum set ineeapa. taupe(' mat hate !

Cane se grabeste n'ajunge repede,!vane Maid/del I

Dar te nu fad nimie, het I Savelief !Co sad re oeha sgeitl A nu con-ve el alde venzare A... Aide, incepe.

Ce nfl lee singur ?De-ne fie-canna partea noastra de

Meru. lvane Matvieief !\Pam spas et nu impart lucent Day

jos luntrea ; pe arn,), ve ducetf a each.Aide ! la Imam !

De3inu3ia lb puserá pe launch, Met{

lane, artistic. Spre marea mea mirere vedeameh le scot introgl fare sh se rape. Deti-nut» erad harnid. Parica Murat clipit lesr fa vend. inteligenta.

Nu s'ausea nieI vorbe, aloi injuraturl,fie-care pea foarte bine ce avea se spue,sa face, oh slanuasee, lode Gelman sa se pue.

Tocmal cu o jumelate de ceas mat na-lute de LAMM tobel et ispravisere ; se to-tem-sere u easA, obositl, dar multumt1t eaeastigasera o Manage de eras din timpulnotaret de regalement.

In 00 eudanin priveste pe mine, pot ob-serve. an Meru desful de particular inora-ce parte as1 fi malt sb me pun pemunca si sa. ajut munctiordor,T nu avantnienerl la leant men, it jenam tot-d'auna

inaultere si me gontra.Cel d'intait descult venit, un Met la-

orator care War fi eutesat sa sufle e vorhememo in fate calorlallf etenesi mid itneli-genii f Ol (Mad, credea eh are dreptutsa me injure, dach eramleingá el, subpretextul ch 'I incureem child lucre. In-sfirsit unul imi she verde"si,mejieeAte

Cie eauli aiof O pleach ineolo ! Pen-tru ce oil cand nu le elliame niinerei ?

I made ! also un altul.Al face nef bine nfl ini un

lull aise sil al treilea Ip el le dud shiel ape de lange eass cam sa gideste, ouisa te dit/4 in atelieral unde se Me toured,aid n'al ce taco.

Trebuil sA ma deg in o parte. Ca silstab la o parte, /dud altiT muncese, parecasinos. Cand uP fusel" tali celtill cap alluntri, me pried re cu atte injuraturl. Unutisise 1 lu vetleyI ce (el tie ouneitori

TURBURARI IN AMSTERDAM

In Amslerdaill ad test turburart sange-rouse 5 neaptea de la 10 spre 11 ale ea-rentel. Mal multe sane de socialisit ad li-nui intdo c,al'enea 0 serbere in onoareasefuldi sordalist condemned Niensvenbuys,al venal bust a fost incununal, pe candpublicul insulta pe regele prin cdndirl re-volutionare. In mane acestora s'a graineditmanilla lone in strada. Multimea era sb a-ranjeze o controddemonstratie f, sprijinitáde pat., a cautat sá navtileased s lot:a-lai sorialistilor. Acestia s'ait opus, Ora ceusile ad lost sparte.

Indeth ce politia. In frame ea sergentulBerger, patrunse in casa, socialiAtil setae-sera revolvere Ineepure a Inge tometcontra polittel si a multimel. Politia rev-punse si ea prin focurf si ast-fel se lam omare invalmapeale, pane. es in fine socia-listil Metril prin colnunicafiile din dos. Cala tret-xed de persoane gran addle adlost transportate lu spital; peste zi aq timost eitti-va dintre rated.

BIBLIOGRAFIECoi ei t,ecii'uueolu,c1ircs,eiti nlul itecurilortlapanerilne din basiaut superior al Natl.&

Acesta este titbit unet voluminosse sari-erl outtfleate de carand de d. inginer P. S.Antonescu Remus, prolesor de woman.silvica. Subiectul co autorul 'at prepune astadia iittpu eum se vede este de o mare

Asemenea studif cand soot fäcute inconAttinta, eend observatorul pe lunge eu-noptintele stiintafiee necesaril este doted siou vedert reale Ai practice, pot fl demare lidos ; eand insa observatoral ar a-vea o imaginatone prea me, en tempera-ment prea mult impresionabil, atuncl ifscald{ Mn vedere reslitatea f obiectele ob-serrate se fotogrefiasb in descrierea saast-fel, trie At eititerulul se pare ea se Idlein naturä cu un mieroscop care marestede mn Intl de orl realitatea.

Cam in arest sans din urma sant tablourilede pe valea Prahovel descrise In cartead-iui Remu1,

Departe de net idem sad intentianea Muface aerstel opere o eritica pasionatá sadinjuste ; av ne vote ampu niel de centradic-tifie cc se observe adesea, niel negli-jenM stildul Ai niel de intentimile ce ar fiavut autorul publiehnd amasta scrime.Dorintat noastra er ti ineurajarea Re-mus d'a arma cu studil de ameste tua-tara 0b asupra altor val din munef Roma-niel, Neend sa resulte insä din descrierilesale o realdale, elm numai ast-fel propu-nerile de remediarea reuldi vor puteaeorestonskoare Ai utile. Aeist ea sise, silintram du dreptal in eeslitine, al desein-dem in valeta Prahovel ei sit lasem pe ma-im sa voriteasod.

3Am iniparlit melee Rabid Prahovel decare ne ocupem in trel zone f rinumezone superioara, ma de mijlee, Ai /proud-oare, Zone aspen/a/1re ineepe din Areaveil Prahovel de la hccietnetrul 846 si sesfirlesie la heetotnetrul 764 ladle& arelungime de 73213/ metre, iar latimea mc .die a businultd ¡nice stemnele piscurilor deunde se lobar apele in Prahova ecte de12,500 metre cote to fA o supraima de10,23.0 heetare aproximativ, de poste earlapele Moiler se scurg ill ablate Praboveldin aceasta seal (armeara oserie de calcine cam neglijate) and save"Von avea oe volumel apei totale

da ! Ce dram se feel eu ast-UI te ne-mernici

Toete tmeslea orad sise seop ; ti e-rad tea-dill ea 'Ad bat joe d'un nobilprofited de prilej.

Intelege ati-eine ea cel Minted gaud almedleand alu ill tralluloen e. a lost se neeanted/ cum se me port deAst-lel de onmenT? ,

Presimbeal et3 ast-fel Me lapte" trebuiash se ropeta des, insa hotaril saani schimb

de 3purtare, oaf care ar pules lefrecarile f lowturee Asteat.tram ea jeep-namentul mes era drept. Hothrisem säiraesc on simplitate ïi independenta, hara

manifestes ces mal mice dorinia d'ame apropia de tovarapif reel, ba Mel chiarsail reaping dadil ar dori chiar el ca s'a-mope de mine, o nu me tena MN de calmde amenintarile lor, de ura lor, si sh me'melee eat vol putea mal mutt ea nu'l bagin seamy. Asa era planet. Numel deeat gaieif ch el ad sa me dispretuiaschdaea m'api purta alt-feI.

Chad me inters/4 seam la ease de forth !dupo moles de dupa prang, 011041, har-1iuit, me mahuti cumplit.

"Pate mil de asta tde asteapte!inca ! 'Nate Ia fel !, insa sisal in fend.

1115 plitabatn situp. si daS Pe getoduchin anurgul seed dalungul gardulei de iiIspatele easarmelur, cand venal die &MGpe Belo venind Mont afire mine.

13ulo era cainele collet ; neatenOren tsl are eaieele et, daph bcum ad Aicompasiile si bateriile de artilerie f esca-droanele.

securela ce se afla pe Praheva in aceactasonä ve A 1.63X58630=71,540 metrl

otiä'admitem de ban calculul ce ni sepresinta si se lasam se vorbeedea despresona u done larást autorul,

`Zane de Inijirte incepe de la hectome-tre! 764 din sus de Asuga si se limiteasela heetometrul 659, edica are o Inngenede 10,500 metre. Latimer basinulul estede 10.000 metre, ea.-. /IA o supralatade 10,500 heotare (aproape egalb ea su-prelate basinuluf de mill sus) de unde viaapele Mellor a se versa in altiltu de reeeptie.,

(Unneash n aerie de calml)'De nei vedem tiä volumul do NA

most Ocalen alte ce se atta in asecunda in cele trial mart crestert uil albiaPrahoval eoprinsa in aceasta gotta eats de41,4i 50X3.30--441,465.695 metri cubiel de

laph pi alte maferil. /west velum, pad',I se strange din basinul de ease ne oeupam,parte Vine din cel superior ea este dunkcum am slant 75,500 amid cubist, careseasul din total remerie un volum del,394,115 melel de apa si alte Inateril eareprobatet ail an velum din aceasta de Ita.Ilacfi vain seadea vom even amvelum de apa limpede de 929,430 m. c.

suprafetele ...ester dole basinurt landegale nu se poor admits se cadh pleas peo sect dada la anal 75,500 tn. e Mr la al-tul 929,430 m. c.

Credem eA exageratfi Mteo asa mareproportie nu se [termite inel poetilor ea-root Haratiu le-a dat limnita prin versulfi7eta volaplatis elniaa sin( pPeaiOdl sera

del de clasitie ar fi Itiinta Mono-miel silvice, devine de 10 oil ridicule{ in-tmsencho eine-va Otram asemenea grad.

'Mt este Merle cu geed a califica descri-erea zone a treia.

Autorel o rah avand esupea late de12,600 hectare ; tar despre volumul apel

ice se alla in o seeunda pe albm ai ne!some ea esle de 9,555,739 metri med.! Tot la aceasta none ne sputle d-nu Re-mus: "Inällimea poduldf este de 0 metre58, mea-ce face ea volumul de apa cetrece pe sub acest pod in cele mat marlcresterf pe mourn eurent, in o seeundk sefie de 93 metre 07K6,58=612 metal.

Asa dar pe sub podurl se stredora Ino secundet 612 metri cubl inc in albie sescarp 9 milioane metri cubl; ori, in cate-va ore, ea mal ¡neap. In bunt apa cemi se poste ate-coo-a pe sub podurl, nueste ass eh va caste peste erestele beadnulul S fenomen care ma s'a Intemplat 'Anascum. Acest calcul se aseamenii foarteInuit ou o anecdote'. pe care adesea o po-vestea nemaritorul loan Heliade. 3Un tigan

sicea el, pen-et/nee eliteda sile in taraturceaAea; intorcendu-se pevestea Romidnilorminunabiile ce vesase. Intro eltele veni sorbscaesura albine.---SA vecieti vol Rumlnico al-bine la tara terceatach, marl ea vacite, Os

ce Mee !Dar gAumle de M staml eum saint me

thmile ? il intreba unul.De me rulninico ca Ai piaMt.Apot bine, dace alltinele sent ea addle

de marl, si gaurile pain can Otral ea de-gene, cum pot intra la raped A

l'iganul inctecat, ea sio /Irene respease(Jae roninieo, toemal eänd era oh intre

ed anl pleent d'aeolo.,t Apol oars d. Antonescu Remus de pie-! eat de pe vale& Prohovei toemal fiend erash intre apele pe sub podurt S Mult analinsphimentatoare este temerea ce automat/Irate pentad rupee.. coastelor ved Pra-hovel o afinenplor sei ; lath con se ex-prima 'Or fand-cli apele in albie, in eros-ions lor sunt in snare parte incercate cuamterii streine earl de le-stal socoti eh aresu volum de eel putin t/a din volumul to-tal ..., Asa dar este Ciar ea din 9 miii-eau: mend cubl de apa ce cade pe o se-

ea pe dentinal si se hranea es oe re-m:Mee de la bechtärie.

13ra en chino mad/ ;ogre, et poet albe,nu prea baleen, ell cello inteligentl Ai enevade ee do vuipe.

Nimenl usi mlu5lei aniclain i bhga deseamed

Cuna sosil is ocild, SI detd o bucata dopains ; ini-I Wan pristeu Cand el min-

' gamm, sLa neamval, se unit dulce la minesi, da placere, da din coade.

n seara aceea, fund-el nu me ease.tome sine, pe mina care oel a'attliaaul el mangaiasen, alregh duph tninein dreapta Ai in stinga Ai incepu sa saraAi se, latre ic budete eand mo vela.

Nu peen stid ce Mind anand. ml u in-cept, 3a oAr et, ei strew:et capul pi 'sep-tet midi el imi puse labele pe anneal Aime linse pe obras.

htch co prietin imi trimite provi-dent& I, luau aisel in gend; Ai in septanah-nile de la inceput, Asa de grele, eel deeate oil me [uteri/earn de la munea, grijasea d'intel era sh mg due in dosel easel-neler eu Bale care sares te bucurie infata wee Aland el ham si3 särntam,sarulain sunpaal mama an !el deulburare, cede dulce f tuner tot Mtrio

fuitovine.

adue militate ma elite duleeath me4endeam ea nu mal am in Mine de cat oingt.tre ainte rare sh nub itibeascii, care

icamté. de miee, un prieten, an sin-ger pe eredirdiosel meet caiee

ve dato.Bulo rain aeolo de route multa vreme, MA.pa ale al Inmenul, pe lie-care el eonsidera

ROMANIA LIBERA

cunda, 1/3 sati peste 3 mfiioane volum suntetateril streine pe earl' autorul le enumërkast-fel : "argil in disolutie, nisip, petris,bolovani de petre, cate o data trunchiuride lemne, ba chiar arbori intregi.

Deei, un volum de 3 milioane metricubl de materii solide rupêndu-se in o se-cundit, intr'un minut se va rupe 180 mill-oane, iar intr'o ork 10,800 milioane metricubi de malurT i arborI se vor prapastuiIntr'un mare potop, care trece pe sub po-durile call ferate si a soselel Ploesci-Predeal.

Ca sa's1 poatit face o idee lectorul neobis-nuit cu tifrele va sti : Ca muntele Furnicaare un volum mal mic de cat jurn6tateaacestel (are, prin urmare se va nimici in-teo jum6ta1e de ora. Credern ca d-1 Remusva consimti sa faca oare-cari reducer incantitatea solidelor tirite de apa, alt-felluerArile de apitrare propuse de d-sa nuvor putea sk resist.

flupä ce autorul terminà calculul poto-pului de materii ee cade in valea Praho-vel se ocupd cu starea coastelor acestuli'ìü si la § I titlu : Coastele din dreapta al-bia Prahova pagina 98 99 vorbesce devalea Caseriei, valea Iancului, valea Sgar-bura, apol ajunge la valea Furnica, expri-mandu-se ast-fel : "Mergênd in jos dampeste valea Furnica care deja a inceput aaduce eel densa materii, de cand exploata-rea acestel Willi se face (ark o sistema.

Se face cunoscut d-lui profesor Remus,eit eleviI d-sale eu a caror concurs a stu-diat basinul Prahovei, in zadar vor cautavalea Furnica ca s'o mai vazA incit odatitea nu mai exista!

Valea Furnica care duptt d. Remus aducecu dOnsa materil, nu se afla, fie din cauzaea padurile de pe d 6nsa s'a exploatat faràsistema fie ea ea n'a esistat nid odata ;astazi afluentil saü vAile intre Pe1e j Isvorsunt urmatoarele : Valea Caseriei, valealancultil i valea Zgarburei. Sit. nu secreaza ca prin aceasta am voi sa calificamde neesact studiul albia Prahovei: intre mul-tele viti de ambele laturT, ce ar insemnadescrierea unel vaI mai mult peste celeesistente ?

La pagina 99 se zice : "Din valea Pele-suld pana la valea Magarului, totI muntiide partea dreaptit a Prahovei apartin Efo-rid spitalelor civile din Bucuresci, care capersoank morala ar trebui sit aibit o maimare grije de padurile sale si in specialacelea care sunt situate in locuri ca aceleade care ne ocupam).

Ce zice d-1 profesor Remus prin acesteHMI? Cit Eforia spitalelor sà aiba o maregrije de padurile de cari se ocupa d-sadevil d-sale. De uncle oare poate avea d-saacest drept, i mat intii de unde scia Eforiacit d-sa se va ocupa de padurile din acelelocuri ?

sa presupunem cà acele padurI nu ar fiale Eforiei, atunci ar fi avut dreptul de-adojeni pe proprietarul lor ? Dupl textulcitat rezulta ca nu. EI bine, sit se finis-teasel d-1 profesor, fiind-ca acele paduri nusunt ale Eforiel. Proprietatea Eforiei in acealocalitate incepe din pirau Peles si tine panain Isvor ; iar din Izvor i papa la valeaMagarului sunt propietatea Casei Zoe Brincoveanu, care dupit cat ne-am intormat nupermite d-lui Remus sit-I daruiascit propie-tatile dupa placul sêt.

Am fi urinal pe autor si in descriereace face asupra afluentilor in parte, nu pu-tem insa pentru done cuvinte.

a). Ca nu impartksim opinia d-sale asu-pra profilulul longitudinal al albiei Praho-vd, ca el ar fi concav (pagina 89).Pro-!dui transversal este natural d'ai coneav,dacit si profilul longitudinal va fi asemenea,ar urma : ca cursul Prahovd duptt ce co-boara pana la un loc sa-sI urce apele pamunte in sus, lucru minunat care nu sevede in realitate.

b). Fiind-ca nu pot sa rtman nesimtitorla aceste endue din prefata autoruldi :'Dad. studiul ce presentam nu ar putea fila inaltimea subiectului de care se ocuprt,cer cititorului sä fie indulgent in aprecierl,

seama ea el este facut mal multdin punctul de vedere al aplicarei unor cur-sue facute cu elemente tinere, fruit prac-tica ba chiar subscrisul, profesorul lor, nuare dealt cunostinte teoretice ce in prac-tica adesea-ori pot fi modificate».

Speram ca d-I Remus nu va lua in altsens micile observatiuni ce am facut asu-pra unor scaparI din vedere negresit dinpartel, ce nu pot diminua catusl de putinvaloarea operei sale, sciindu-se : ca tot in-ceputul este gret.

D. Nedelcovici citeste raportul asuprapetitiund d-nei Maria Serbescu, propunêndirecerea la ordinea zilei.

Dupa cate-va cuvinte ale d-lui Marzescusi ale d-lui D. Ghica, petitiunea se reco-manda guvernului.

Se recomanda asemenea guvernului pe-titiunPa locuitorilor din Broscaru (Mehe-dintI) cart cer pamenturl.

Se acorda prin 66 voturi, contra 2, ca-litatea de roman d-lui Petrovici I.Senatul voteazit asemenea indigenateled-lor D. lunid, Ad. Risdörfer, V. Gheorghe-

vicT, Tern. Dimitriadi, Iorgu Mihailidi.Sedinta se ridica la orele 3 si jumttate.

CAMERAVineri, 13 Fevruarie.

Sedinta se deschide la 13/4 subdinta d-lui Chitu.

D. Dinescu atrage atentiunea Camerdasupra unor petitiuni de têrani, care asteaptalumina zilei R6spunsul d-lui Sefendake,presidentul comisiend petitiunilor, se pierdein mijlocul unui sgomot general.

D. D. Butculescu se plange de inco-rectiunea d-lui ministru al instructiunel pu-blice care face sit se amane o interpelati- Toaleta de bal a regelui consista dintr'oune sub cuvênt ca este bolnav, cand seara rochie scurta de dantela veche spanioll,chiar se gaseste in bunk sanAtate la balul garnisita cu panglici in colorile Castiliel.Curtei. Oratorul recunoaste deci existenta La gat v'a avea un lant de aur, de careund boale morale, dar tagaduste o boalit fi- vor atirna numeroasele ordine conferitesica. (Risete, aplause).

D. Nacu, foarte enervat, protesta si de-nega until deputat dreptul de a pune indubiu afirMatiunile

D. Dumitrescu (Braila) cere pentru atreia oard dosarele cumpararei naftalinelpentru a doua oard un tablot de intrebuin-tarea sumelor provenite din perceptiuneadreptului de 1/2 la suta in porturi.

Voci: Aceasta este un sistem !trilor le e frica sa dea actele!

Prezidentul declara cà va interveni.ReincepOndu-se discutia legel comunale.D. Nic. Ionescu, face o critica aspra

legei cu ocasiunea art. 113. "Legea a-ceasta este o calamitate, o derogare a tu-tulor principiilor liberale esclamA ora-torul. Intrebuintarea cuvintelor liberale §idemocrate atm ajuns a nu mai insemna ni-mic cu sistemul de legi in care legiuitorulnu di& comitentilor,a1eg6torii controlulasupra comisilor lorconsiliele municipale.

R6A fit t i d

prese-

Nihili§tii at dat iar semne de viata.Din Odessa se scrie: In noaptea de la 2.C. 5 indivizi mascati at patruns in casageneraluluV:Dolotin, pe care Fat omoritat furat 60000 ruble. Cu tilharil a dispit-rut si servitorul:generalului. In lada servi-toruld s'at gasit brosuri nihiliste.

Columb. Anticarul Rosenthal din Mtin-chen a cumpèrat la o licitatie editia origi-nala a§ uneI scrisori a lui Cristof Columbcu pretul de 6600 mar& Scrisoarea e ti-parka in anu11493 in limba latina si areforma unei brosure cu opt pagine. Decifie-ce fila costa 1650 marci, si fie-carerand 25 mar&

Un debut in lume.Alfonso XIII, regele Spaniel, va apare

pentru prima data, in bratele doicei sale,la balul de copil ce se va da la finele a-cestei Aptamani, in Escurial.

Foile din Madrid ne aduc amanuntefoarte interesante asupra acestel solem-

4101-

CRIME DELICTE ACCIDENTE

JUDE TEFemeia Maria, sotia locuitorului

Dan, din Balacita, jud. Mehedintl,cut 2 bitell si 2 fete morti. Mamanittoasa.

a cu pr m-m n stru c n a apos-trofat pe un membru al minoritätd zicAn-du-I cá tie bine cine a dat comunele lapieire : nu se poate zice nimica serios cadpeste tot alegerile at fost falsificate, pestetot presiunea administrativit a smintit re-presentatia legala a comunelor ! (Aplause).

D. lonescu protesta in contra tendin-telor tutelare ale legei care desminte pro-misiunea data de a descentraliza, iar nude a centraliza. Control nu poate exista decat din partea suveranului local, dunk, con-stitutiune. Statul nu poate cere de la co-muna decal cooperare in executarea le-gilor i reglementelor. Alt-fel cadem in ano-malie : in Rusia chiar comuna are drepturileel neatarnate de vointa Tarulul.

Oratorul termina constatand cif bancileminoritatei sunt ocupate pe când majori-tatea, constienta probabil de lasitudinea lacare am ajuns top, se desinteresa de legea el.

D. Nicu Constantinescu cauta a con-cilia art. 106 cu art. 113. Este greil de aurma demonstratiunea confusa ce face Pri-mariei din Buzèt. In lipsit de un ce bunnu este oare bine sa facem cel putin cevacare sit ne apropie de bindle absolut ? Ora-torul intra apol inteo serie de cestiuni per-sonale in cad se incur* i explicit cuma copiat un amendament crezAnd di esteal minoritatil....

D. Varlam vezT ce 1'65 este de a co-pia ? (risete).

D. N. Constandinescu citeste un a-inendament pentru schimbarea art. 113, o'1 desvoltä.

D. Ciocazan presinta i sustine un altamendament, care separa comunele ruralede cele urbane mai cu seamit in ceea-cepriveste drepturile consiliuld comunal asu-pra cladirilor.

D. raportor se incearca a resturna totce s'a produs Incontra articolulul 113. Ar-ticolul este si logic si practic, dupa d-sa ;acei earl Al combat insit nu slid ce spun.Chiar prin faptul ca art. 113 stabileste oesceptiune la principii, el e o consfintirea principiilor.

TotusT, comitetul delegatilor admite a-mendamentul presintat de d. Constantinescu,dar cu alta redactie.

Art. 113 se primeste cu amendamentulinodificat al d-lul Constantinescu.

La art. 114, d. Nic. Ionescu face ob-servatil asupra terminologiet i cere redu-cerea timpulul in recursuri. D. Constan-tinescu vrea sA pima in concordanta art.114 cu 115, in privinta sumel de bani atransactiunilor, i propune un alt aliniat Inlocul al. 7. Art. se primeste cu modificariled-lui Constantinescu.

Art. 116 se admite fara discutie.D. Lascar propune o intercalare intre

acest art. si 117.Urmeaza apol o discutie far& resultat

panii. la ora 6, cfind sedinta se ridica.

Stancua nas-

este

x--In comuna S:nesci, jud. Olt, o vacit a

a nascut 3 vitei car"' trkesc. (Mon. Of.)

CORPURILE LEGIUITOARESES1UNEA ORDINARA

SENATUL;Sedinfa dela 13 Februare 1887.

Sedinta se deschide la orele 2 sub pre -seclintia d-lui Dimitrie Ghica, presedinte,find presintl 88 d-nl senatori.

panà acum mostenitoruluI lul Alfonso XII.Mititelul rege, care umbla deja bine, vaprimi pe invitatii s6i copil la intrarea a-partamentelor sale si le va da càrÏ ilus-trate si o programa cu ordinea danturilor.

Prânzul plingitoarelor. Mai multedame tinere i frumoase din aristocratiaParisului ati inventat un not chip estra-vagant de intrunire, ce se chiama prdnzulplangatoarelor. La acest banchet iat parte12 dame in dolitt, imbrobodite in vèluri.Sufrageria e decorata negru, ornata cupietri mornatntale cu cununi de argint.Scaunele at forma unor cosciuge. Manerelecutitelor, furculitelor i lingurilor sunt deos ; sampania se serveste in cranie de morti.Servitorii sunt imbracati cit cioclii i o orgainvisibila cantk ca la mortI Aceasta nebu-nie se tntinde asa ca preotiI at inceput sapredice contra el.

=1131111111,1111=1231111111111111teiliMINIIIIIIIMIL

aceasta propunere, combAtutade guvern, a fost respinst. ;

propunerea-Carp, pentru impositulmobiliar i combaterea agiulul, de a-semenea a fost respinsa ;

din propunerile guvernuluI, de a sfspori dri1e cu o zecime aditionalA sde a se clasifica contribuabilil impuntndu-se gradat, a fost primitit ce:d'anta.

D. Ion BrAtianu, ingrijat de situa-tiunea finantiara a Statulut §i de nesi-guranta exterioart, a plecat de Jouiseara la Florica, ea sä mediteze pen-tru coleetivitatea intreagit. B6trfinulpare mahnit de putinul sprijin jute-lectual ce'l intalneste in trupa guver-namentalä din Parlament.

Revolta de femel Foile engleze po-vestesc despre o revolt& ce a isbucnit nude milk la Workhouse din New-Ross (Ir-landa).

Femeile internate s'ad revoltat contragardienilor i politia n'a putut restabili or-dinea.

Un detasament ca de o suta agentl po-litienestl a navalit in cask, spre a aresta pecele 27 fermi revoltate. Acestea s'at, bari-cadat i cand agenti1 sparserit usa dormi-torului, gasira pe femel desbracate cu totulsi culcate in paturile lor. Mare zapacealaa agentilor, care ramasera 2 ceasuri fat%sà poata proceda la arestari, cad femeilerefuzail a se imbraca. Politia fu silita a seretrage Wit sa's1 fi indeplinit mandatul.

Multimea, ce era adunata afara, strigacanta God save Ireland §i da cu pietre in

Urma o incilerare.tirile din urma spun, ca superioara sta-

bilimentului çi surorile infirmeriel aü park-sit casa; dar femeile revoltate staü bari-cadate i locuitorii le-at procurat de alemancarii spre a's1 putea continua resis-tenta contra politieT.

CERCUL ZIARISTILOR

D-nii membri ai Cercului sunt rugati ase intruni disearit, la 7 ore, la redactiuneaRomdnia Libere Pasagiul roman, Nr. 3 bis.

SERVICIUL TilEGRAFICal 'ROMANIEI LIBEREC,

D. Nic. Fleva va putea esi din casáin sëptAmttna viitoare. Atunci propu-ne ea d-lui Dim. Brittianu de unire euopositiunea extra-parlamentara va do-bêndi un rèspuns hotarktor.

Berin, 25 Februarie.Dupä toate prevederile secialiti in ale-

gerile de balotagiii pot castiga vre-o 25scaune.

Se crede aid eh articolul din Gazeta Ger-mania de Nord va fi urmat de publicareaunel scrisori a Papel spre a indemna peCatolicl ea nu voteze pentru socialitì. Ins&in cazul acesta, niel socialistil nu vr da vo-turile lor candidatilor catolici, ceea ce arputea favorisa reusita candidatilor septe-natului .

A stazI se va citi in Camerti si inSenat Mesagiul pentru prelungireasesiunil.

Mult s'a lucrat pantt acum !

Darmstadt, 25 Fevruarie.Starea sänätâtil principelul Alexandru estetot aceiasi. Variola s'a declarat i boala

urmeazA cursul el.(Agence Libre)

-mow

ATENEUL ROMAN

Vëzêndu-se hartuit chiar de maio-ritate pentru conceptiunile sale finan-ciare, d. Nacu ar fi decis said deademisiunea din Cabinet.

D. Gr. Paucescu va tine maine DuminickFebruarie la 81/2 ore seara, conferinta

sa despre imbundtdfirea soarta pranului.

Ministrul justitief prepara o nouttmirare In magistratura.

Presedintii comisiunilor, earl aífAcut examenul din Decembre al ele-vilor pregâtit1 afarà din §coalele pu-blice, aù primit de la minister certi-ficatele de eliberat acestor elevi.

Liga Junima, al cruel initiator ested. kmanuil Protopopescu Pache, princasierul sëú Menelau Dedu a inapar-tit incaltaminte i ciorapi de lanä la10 elevi stracI din lcoala societ4i1pentru invètätura poporuluf romande la Sf. Ecaterina.

MA I_NO UIn eolnisiunea bugetaril, cand cu

desbaterea asupra mijloacelor de a-coperit defieitul de 7 milioane,s'ati pro-dus mal multe propuneri i anume :

propunerea-Costineseu, ea suma de31/2 miliokme a MinisteruluI de r6s-.:bol sà se ia din creditul de 30 mi-lioane, iar pentru restul deficituld sàriu ne ingrijim, ci sa mergem cu bu-getul neechilibrat ;

-*Mt.

ARTETEATREBALURI

** Teatrul Narional, societatea drama-Duminica la 15 Februarie 1887 se

va representa piesa: O Serisoare pierdntácomedie in;4_acte de d. 1 L. Carageali.

DISTRIBUTIUNEA7$te fan Tipittescu prefectul judetuluT; d. C. Notars.4Zaharia Trahanache, presidentul co-

mitetulul permanent, comitetuluIcomitiuluT agricol si a altor co-

nitete si comitil d I. PetrescuGhitl Pristanda, politaiul orasulul . d. V. Hasnas

3Un cetItean turmentat . . . . M. MateescuD.Agamemnon Dandanache vechilul

luoltor de la 48 . . . . d. L PanuTache Farfuride, avocet membru

al acestor comitete i comitil . . . d. A. Catopollordache Brenzovinescu, asemenea. d I. JianuNae Catavenku, avocat, director-

proprietar al ziarulul 4Ritcnetul Car-patilor,, prezident fundator al societ&-tel enciclopedice-cooperative 4AuroraEconomic& Romitn&, . . . . . d. I. Niculescn

lonescu, institutor, colaberator laacea gazed, i membru tri acea societ. d. C. Du mit.

Popescu asemenea d AlexadrescuD-na Zoe Trahanache . . . d-na Am..NotaraAlerggtorT, CetAteni, Public. Scena se

petrece in capitala until judet de munte inzilele noastre.

Teatrul Dacia, DuminicA la 15 Fe-bruarie 1887, a 6-a reprezentatie Zefiemelerevista politica i umoristica a anului 1886in 3 acte , cu cantece de d-nil I. Negruzzisi D. R. Rosetti.

Actul : Evenimentele din insula Ze-flemea.Ruski-Mir si Daily-News Artistidramatici neangajati.Votul liber si secret.Un guvernator cu 7 umbre.Regretabil.Monopolul tutunulul.Monopolul cartilor dejoc.Monopolul chibriturilor.Catarama!---Cetatenii indignat1. Pif ! Paf ! Pa!

Actul al II-lea: Baile de la Citlimanesti.Crima din Calea Mosilor. Un chelnerimprovisat.--Tata Naftalina. O serenada.Polite neplatite. Tariful autonom.Tuica i Rachiul. Agio. Ziarele la Pas-teur !Un dilator ultra-national.Un dejuncopios.DuIapul misterios.Descoperireaarestarea criminalului.

Actul al Ill-lea : Judecatoril permutati.Un aprod cu cunostinta de carte.Instruc-Oa Wk. educatie. Curtea de Focsabl.Actul de acuzare. Rifca Tobosereasa.Cinci turd nationali i liberali. Iertaregeneralit.Cantecul Zeflemeld. Fortifica-tifie.Recunoasterea intre dol vechi prietenT.

SOCIETATEA LUMINA"Membrii societatei macedo-romane Lu-

mina sunt invitati a se intruni Duminica,15 Februarie la orele 2 p. m. in pala-tul lIniversitateT.

La ordinea zilel discutia asupra ortogra-fiel ce urmeaza a se aplica in cartea delectura (Enciclopedia populara), pentru careSocietatea a publicat concurs si este a otipari.

La discuti e pot participa i persoanestraine de societate.

*** Citim in Levand Herald urmatoarelein privinta d-luI T. Micheru, care se aflaacum la Constantinopole :

"Mal multe persoane ad auzit Lunea tre-cuta de d. Toma Micheru, la LegatiuneaRomana. Impresiunea facuta cu Taceasta o-casiune asupra auditorului de arcusul vio-lonistului, a fost foarte favorabila. "Cantulvioarel d-lui Micheru este d'o bogatied'o puritate incomparabilit.

Datorim scusele noastre acestuT stralucitartist di ne -am inselat asupra nationali-tktii sale, cand am anuntat sosirea sea. D.Micheru nu este Ungur, ci Roman, si Ro-mania are tot dreptul sa fie mandra detalentul sêt. La BuntrescI am auzit pe d.Micheru, cantand i stilul stt ne a facutsà credem ca este Ungur. Cantarea luI

este remarcabila prin largime, ton si pasi-une, diva cum esecutarea sa este remar-cabila prin claritatea 1i puritatea de in-structiune. Ca artist de salon, este esce-linte, ne rêmane acum a'l auzi intr'unconcert public.

*** Disea la Opera', : inchiderea stagiune,representatiune extraordinarà in beneficiuld-lui director al operii, d-na Alaria Duranda bine-voit a da concursul sü pentru a-ceasta representantiulie : Rigoletto actul alII-lea si al IV-lea ; Ernani actul al III- leasi al 1V-lea; D-na Maria Durand va jucarolul

BURSE STREINEBursa din Paris

Cursurile pe ziva de 25 Februarie

VALORI

Renta trances& 3bulevard 10 ore.

Renta trances& 41/0°/0 .Renta roman& perpetu& 5oloImprumutul elenic 1879 . . .

1881 . .Banca otomanI

bulevard 10 ore. . .Datoria turceascaLoturY turcestl . . . . .Datoria unificat& a Egiptulul 604Italiene 5410Ungurescx 4°4

SCH1MBSchimb asupra Londrel la vedere

BruxelBerlin

79 3779 45

107 9520 5056

300 --389 3790 6213 62

364 3795 2511 90

25 37

123 1/2Tendinta pietil Nehot&rat.

(Agence Libre.)

AN UNCIUCASELE DIN STRADA OLTARIILIII Nr. 8,Suburbia Silivestru, compuse din sase camere,

pivnita, cuhne, odaie pentru slugl, put In curte sicu o grädinà cu point fructiferl In mitrime de un po-gon, SENT DE INCHIRIAT de la 8f. Gheorgheviitor Inainte, sad chiar de acum fiind goale.

Doritorit se pot adresa chiarvis-a vis de ace ste case.

Dr' lonescu ChiriacDX consultatiuni hirurgicale i sifilitice dela 4-6 ore p. m. Strada Brezoianu Nr. 9coltu Bulevardulul.

0.1VIBT NEGRII

de Oravita i Golu-DrtinceaVechill de 4 ani, calitate superioaràtutulor altor vinur1.-1.5 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin recolta audit( 1881. 15 L. vadra la

PAUN POPESCU& CTLP118. STRADA LIPSCANI. 18.

CASA DE SOHIMB

C.STERIU &C`nnibNo. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

Pe ziva de '4)26 (Febr). ora 10, 1887.Cump. Vend.

50/0 Imprumutul Comunal 1883 .50/, 0 ' 1884 .50/0 Scrisurl Funciare urbane. .60/0 ' 4

70/,) 0 0 4501, 4

4 Rural . .70/o 0 q .. .5°!0 Rena romitng perpetul. .50/0 4 amortisabill. . . .60/0 Oblig. de Stat cony. Rurale.

60/0 4 " CAile ferate Rom7°10 Imprumutul Stern 1864 . .8% ' Oppenheim 186650/0 Saris. fonc. Urbane de Iasi .6°10 Imprum. Corn. de IasT AsphaltOblig. Casel Pensiun. (nom. 300)Impr. cu prime orasul Bucurescl.Acitiunt Constructiunl

4 Nationala . .Dacia-RomAnia . .Banca National& .Banca Romaniel .Fabrica de Hartie.

Fiorini Valuta Austriaca.MarcI GermaneMete Francese

EngleseRuble Busestl .. ...Aur contra ArgintNapoleondor contra aur. . .

69

7989961/28398

9083

19035

120

240940

199124

991/225 i/E

2.2519'14

20.08

70

8090971/08499

9284--

20637

190

250960

2011261001/2251/2

2 3520 it,

20.12NB. Cursul de mal sus este In monedA de aur.

socotit dupg cursul fisculia.Adresa pentru telegrame STEAM.

1011111111111111111ffEIBMWM

NATIONALA"SOCIETATE GENERALA DE AS1GURARE

laNT E3-0- c- - -Aprobata prin decret regal Nr. 225 din 25 Ianuarie 1885

CAPITAL SOCIAL : 6.000.000 Let

Prima emisiune ,3.000.000 lei deplini varsati 15.00(actiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1.000.000 lespecialmente afectati ca fond la garantie pentru ramurtasigurarilor asupra

Reserva de premii s',1 fond reserva 8501000 leiCNATIONALA» asigurä. :I. In contra daunelor de Incendifi. II. Contra daunelor de grin-

din& (piaträ). III. Contra daunelor de Transport precum si Va-lori. IV. Contra spargerei geamurilor, oglinzilor, etc. V. Faceasigurare asupra vieteI.

A) CAPITALURI FIXE IN CAZ DE DECKS. Cu parti .cipare de 7°1 din beneficid in cembinatiunile urrnatoare : asigtrearl asupra vietel uneia sad a doll.; persoane, asigurarI temporale, asigurärl mixte si asigurärl mixte cu capital dublu.

B) CAPPIALURI IN CAZ DE VIATA, Combinatiunil(urmatoare :

Asoc atiunI mutuale de supra-vietuire. Asociatiuni in grupurde 12 anl pentru copii de la 2 anI jurn. pang la 9 inclusiv; Contra asigurarl apitalurl fixe pentru Dote, fara contra asigurárlrente viagere in diferite combinatiunl.

Pana la finele anulul 1885 eNationala, a realisat in diferib

1ramurl de asigurarl ca premil aproximativ 10,500,000 leI n., sipldtit ca despagubirl aproximativ 7,500,000 le1 n.

DIRECTIUNE A GENERALAStrada Carol I, Nr. 9.

mosi

[restaurant)Imiaohe bipm Strada Co-'

Doumi Si Domne!Cine vie. s eastige foarte

multe parale i sa faca averein seurt timp, fall rise si eu-nostinte speciale este rugat saserie imediat : Dom Thiza,52, rue d'Assas.PARIS.

Afacere noua si de mareimportanta.

aredat i de vhzareSase pogoane pamint roditor,

bun de dada vre-o fabrica sadcultivat, pe strada Calarasil, ama-toril se vor adresa str. NegustorTNr. 21.

0 CASA DE INCHIRIATcu 3 camere mobilate i nemobi-late ; are bucatdrie, magazie, piv-nita si gradind ; cartierul cel matsanStos, str. Negustorl, Nr. 21.

ROMANIA LIBERA

HELP, LAZAR DB REHi,iesonul de Carnaval ILG1RESG1 Sesonui Iarnä

7, Strada Selari, 7, (sub Hotel Fieselfi)

Otre distinsa noastra clienteM ùin Capitala i Provincie *WAalr Din cauza infintarii Tarifulul Autonem, ne mal posibil a aduce Haine confectionate din propriele noastre fabric! din Europa, am Infiintat si ari o

Fabric& de specialitatI de HAINE pentru BARBATI BAET1, astfel ca ne gäsim In placuta posipune a oferi Onor. Visitator cele mal fine si mal solide Haine,lucrate cu perfectiune in Tara din stofe fine veritabue Engleze i Franceze, avend ocaziune cel mal exigent are dispensa de comandele destul de costisitoare si adeseaputin saiisacëtoare. Rugam, dar pe Onorabilul Public si distinsa noasträ clientela a ne vizita si a incuragia o Industrift Nationallt.

Atragem atentiunea asupra : "Pardesiuri Nouveautd cu ti fára. talie, 'Costume Veston fantaisie», Mare coleefiuue de pantaloni nouveauté, Veste

Broehate de Meitase Land, Redingote en veste de Camgarn, Coeimen, etc. Paltoane fine de Montagnak, COCiMiti etc. Fraeuei §i Costume fine de Salonde Pervien §i Draps de Sedan. Recomaudim un bogat asortiment de STOFE pentru Comande. ItAZAit 111,1i: !ROMANIA"

Nr. 7, Strada §elari, Nr. 7, (sub Hotel Fieschi).

De taddriat la tara0 ca.6 de zid cu 4 camere

eimagazie, are grAdinI cu duzI pen.tru a creste gândaci, i sase pn.pane cu tot felul de pomT al.toitl, fin, vie un pogun i toate le-gumele, lfingii. garele Albestl aiMizil ; fructele se \rind la precu-pet1 si se face rai hin de prune,A se adresa str. NegustorI, Nr. 21.

sALON DE INCHIRIATUIn Strada Regala, Nr. 17'(fosta cas6. loje). Dori'.

toiil se pot adresa la pro.prietarT F. Göbl fil, pas,.giul Roman, Nr. 12,

o alifieDe mare tolos pentru Peein-

gene si pentru mâncarimea cot-pulul l una pentru matreatkse gaseste cu pretul de 2 lei, laDr. TRANDAFIRESCU, StradaOlarI Nr. 5 land. biserica Olarl,ConsultatiunT medicale de la orele8 OA. la 10 dimineata si de la5 seara.

VE.Ri FABLE LIQUEUR

DE L'ABDAYE DE F2EAMP (FlIANCE)ESCELINTX. DIGESTIVA SI APERIT1VX

CEX MAI DUNA DIN TOTE LICORILE

A se cere todéuna in josu-VERITABLX LAQUEUR aENtuicrineMarquee déposeea en France etal'Etranger;4m, sticle, etichefa

piitrat7t purtTmdTituruelireetorchdgotior:do.

Adeverata Reece liened ti 't-rx se 7p,sescc niii!;;:i la.

Veritabila Licoare Benedictina, se gllsefte la urnnt-toarele persoane ce angajat in scris a nu yinde nido contrafacere : A. Fialkowsky; G. D. Tannsescu, fratil;Iorgu Constantinescw, D. Marinescu-Bragadiru; N. Ioa-nid & Cie; Carol Gersabek la Bucurefti; Nic. PetrescuCie, M. Dimitrescu, Fratil Cristescu la ',loofa.

11111111MOMMIleadleall1111'

FERITI-VE DE CONTRAFACERI I

ga,sesc In comert produse ce part un numer care poateSA aduca confuzil cu adevèrata mea

4711 EAU DE COLOGNE

4711 SAPUN CU GLICERINAAcest 4711 Scipun cu glicerinei care se deosibeste prin bogatul

s6n c nunut de glicerina, prin compozitia tuf delicataprin mirosul 1u placut este cu deosibire recomandabi; pen-tru epidermele mol si simtitoare.

Onor. Public va face dar bine, ca sft aiba produsele 4711,distinse cu cele d'intil prendurl la toatesa dea atentiune numèrulut 4711,

FABRICA DE EAU DE COLOGNE §I DE PARFUMERIEGr-LOCICIENGASSE: 4711

A LUI FERD. MOLHENS,

alor- AGENT IN BUCURESCI : GUSTAV HUGH Suer.

4144,4**41041414401111.041.044)100114404140114HINs***

1

1STREINE SI INDIGENE

444.44-04-...4444441.441.4.444114411044-41V0.1)44.

Mare depoti de specialitáti medicinale

0

os<4

0

a)

o

STREINE SI INDIGENE

OBJECTE DE CAUCIUC.

ELIXIR EUPEPTICDIGESTIV COMPLECT

cu pepsind , pancreatind si diastasa. preparat deVictor Thüringer, farmacist. Flaconn lel 4.50.

VELO.UTINEpreparat de Victor Thüringer, farmacist.

0 Pulais IGIEN1CA FOARTE F1NA PARFUMATA,superioara altor preparate de asemenea natura

Cutia Lel 1.---DEPOUL GENERAL

Farmacia la Ochiul lui Durauezeh"vis et-vis de palatul Stirbeia

BucurestI, Calea VictorieL 126, Bucuresti.

Mare depoil de specialitap medicinale

DE VENZAREMosia Crasna din Vale, plaiul

Novad, judetul Gorj, cu intinderede 585 pogoane, dintre care 100pogoane arabile, restul padurel cudol muntI Setea-Mica si Zenoga ce'lzice si Costa, aproape de bademinerale SAcela.

Doritoril se pot adresa la ad-ministratia acestul ziar.

DE ARENDATDe la Sf. Gheorghe 187, o moara(mosia Cioroaica) cu doe roate de

pe apa Telrorman, 20 deminute de orasol Alexandria, cuconacu si reio,,u eI de opt-spre-zece pogoahe. Doritoril sä seadreseze la proprietarä, d-na Sineranda Fureulescu, Calea Grivite-Nr. 39. Bucurescl.

La tipografia Curtif Re-gale Pas. RonAn Nr. 12,se AA de vênzare hârtiemaclaturit cu ocaoa.

SPECIALITATILE FARMACISTULUI

Farmacia

1: an Berberianu-PIATRA Distr. Neamtu

mdancialgr

BARITE CHIMICA (lnlocuitor escelent al cunoscuteI specialitql francese : Papier Fayardet Blayn. Aceasta 'Artie find preparata intocmal dupe procedeul farmacistilor Payard i Blayneste cel mal bun specific contra urmdtoarelor afecPunl : Reumatisme, Podagra, Durerl si lri-tatiuni ale peptulul, Durerl de nujloc si de spate etc, asemenea se mal poate intrebuinta cusucces la Degeraturi, Scrintituri, Flagi scrofuloase, Arsurl, Striviturl, Taieturl, Nevralgii,Boale de rinichi, Buboae, etc etc. Pretul 1 lea Ruloul.

SARE DE BALTATEESTI FERVESCENTA , acest preparat find fAcut in modul si formaasa numitelor Prafuri re-coritoare de Seidlitz, este superioard acestora, de oare-ce afard de sub-stanteIe ce contin ele mal este adaogat Sarea purificatä de BältatestI, care dupe analisa facutade d. Dr. in chimie Bernath si aprobatd. de Onor. Consiliul Medical superior este de cea malmare eficacitate in febrele palustre tifoide si gastrice, in inflamatinni ale intestinelor, Con-stipatiunl i Hemoroide. Asemenea este recomandatä contra tutul4r boalelor cronice de sto-mac, 'de splina, de rarunchl, etc.-- Cutia cu 12 perechl de prafuri 2,50. 0 pereche 25 bani.

REMEDIU SIGUR CONTRA BATATURILOR, prin Intrebuintarea acestul remedid sigurorl ce bätatura sad intdrire a pelel precum Negl etc, se vindecd durere in 5 zile. Pretul1 led 50 banl flaconul. Se gäseste de vênzare In Bucuresci In farmaciele d-lor Alesandriu. Kladnisi Grigorescu, asemenea si In farmaciele din Piatra (Neamtu).

Toate aceste specialitatI se gäsesce de vênzare atat in Bucurescl cat si In districte In maltoate farmaciile In localitatile unde nu se gasesc contra mandat postal din Farmacia 0114Piatra (Neamtu). Se trimite In orlce partea Orel.

(

411))

Dar CASELE din Strada ROSETTI, No. 18, su-burbia Staicu (Crucea de Piaträi, sunt de vênzaredin canzd de sträm.utare la lard: Pretul modest.

FITIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICADF: LA COTHOCE:INI

Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. intreg versatUsina situata la Bueuresci, Cotrocenl, Soseaua Pandurilor, peste drum de Asilul Elena,

legata cu calea ferata prin statiunea Dealu-Spirea,

DIRECTIUNEA si DEPOSIT PRINCIPAL : In Bucuresci, strada Biserica Eni, Nr. 6

A.dresa telegralicA. : JBASAALIT, i3ucuresciDEPOSITE SECUNDARE

In BueureseI, Calea Grivita, Nr. 66.In Braila la D. G. Grosovich, piata Arhangel.In Craiova la D. G. Poumay, banquer.

Industria Nationald ale duel produse ati obpnut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucuresecea malt mare recompensil

!LW° DIPLOMA DE OIVOARE CLASA I-a 'VIJEsitras din preturile curente pentru 13ucuresci

' á= , =' Z

RETURILECal. 1 Cal. 2 1 Cal. 3

?V 1Felnl Materialnlui ,-,.-/- ra, a)

-,.. ,-T,

-4 ct

D 2 t 1' i

.:,',

21 .:,

:.., a) :T: i.l'gg ''gliti

Pavele pentru bordure la rn. 1. 10 350 4.25 325 4.00 300 3.75Pavele pentru pavagiii la rn. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00Lespezl patrate la m. p 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50Pätrate felurite . . la m. p. 36 240 10,00 210 9.00 180 8.00Bordurl de gradind la rn. I. 10 150 . 130 . 100 .CaratnizI refractare la rn. c 420 320 .- . .CaramizI cu 6 gäurI la rn. p. 80 65 -- . - _ .__,.__. ___

if

Se aduce la cunostinta Onor. Public el in Bucurescltru ComunA, Societatea sa insarcineazd cu esecutarea,mal afla la using, materiale vechl disforme ca

PRETIUL FOARTE

Orasele in care esecutd lucrarT pen-garantand intret nere a un an si ca se

REDIJSE

vyw <

v.le5,1312.10111.11MSYMMIllit.lo.

f-4 .9* <

ANUNCIUCompagnie du Gaz de Bucarest

Avem onoarea a informa pe onor. Public si pe numerosilnostri elieni cà din causa drurnului anevoios provocat de ea-derea continua a ninsoarel, suntem pusi in imposibilitatea dea furnisa cokul in 24 de ore de la priimirea comandeI dupacum era publicat.

Vom face cu toate acestea tot necesariul pentru a multumipe Onor. Public. Asemenea i pretul transportultil va fi delel 6 in caruta si lei 7 si 50 bani in sacl de tona de cok.

DIRECTIUNEA.Bueuregi, 6118 Febr. 1887.

inultumire5

Intre alte suferin-0 ce am, pätimeam i de o ame-teala de cap foarte primejdioasit Mu4umitAjirel doctorului G-. Atanasovici aruia Ant foarte re-cunosc'etoare am seipat de aceastit teribilà

M. G. BOZIANU.

Pori:pachet pateiatNeaparat spre a purta comod pachete, indispensabil pentrucomersanti spre multumi musterii si a economisi trime-

terea tnultor pachete.

A. Klein, Wien, Neubaugasse 15.Preturile dela 3 II. phnä la 14 11 pe mie.

PRNA SOCIETATE DE s- FABRICA AMR. DE

FEREST î. DW-MEIs u b

VIENA, IV Ileumhhlgasse 13 stabilit la 1817conducerect 7111[. .1=111

îì recomanda marile depouri de marfa de usl si ferestre gata cu feraria necesara, preeum si de dusumele moi de nave si parcheturl americane de stejar.Prin marile sale depouri de lemnärie uscata i prin asortimentul de marfa gata fabrica e in stare sa efectueze ori-ce trebuinte de acest ar-

ticol in timpul cel mai scurt. Ea primeste i facerea de portale î mobiliarea de cazarme, spitalurl. scoale, comptuare, etc. etc., si afara d'astaori-ce lucrari de lemn produse cu masina dupa desemnurI i modele presentate, afara de mobile de casa

v 4.0,4e9014.'

jc.*1Ott

DE VENZAREUn locù viranti, suburbia

Popa-Tatu, Strada Neptun,Nr. 60. Doritorii se pot a-dresa la Fratii Bediténu, str.§tirbey-Voda Nr. 11.

Ilestailrallfill Ountren(Rondu Pasagiului)

la "Pitgica ittosie"Mftnedrile cele mai atese,

vinuri indigene albe i ro§ilde Dragasani, preturi cat sepoate de moderate.

A. CAROL PFEFFERAtelier de Legatorie

BUCURESCI5, Strada RegalA, 5

vio-ez-t is de Hotel Union

Atelier de legatorie de CArtT delux, galanterie, cartonage l pas-paturl de fotografie.

Tipografia Curtil Regale, proprietari F. Göbl Fil, Pasagiul Roman, 12...11....orraw