lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 lou tëmp ’d la libërtà recita scricha da...

25
1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto. Arsità da la Filodrammatica Valdéza ’d Sén Jan. Tradusioùn: Lilia Garnier, Matteo Rivoira. PËRSOUNAGGE: Maria Annà Sidrac Mniste Lasseur Pierre Josuè Paul Catherine François Madléna gënt quë lèzën PRUMIRA PART SCENA I: Na vëia couzina ën na mîzoun ’d campanha ’d la fin dar ’700, ’s la coulina ’d Sén Jan: l’ann 1791. MARIA (na fia ’d dëzieuch an): Aloura Annà, toun om a dourìa caize aribâ. ANNA (sa sore qu’i atënd ën secound mînà): Sì, al é anà a San Gérman ar Sinodde ënsèm ar mniste Lasseur. MARIA : E cant arib’-lou? ANNA: Vitte, vitte, l’é caize neuch, i dourìën aribâ a moumënt spérou, ma… tu ave lou can qu’a jappa? La déou èsse el. SCENA II: La li passa ën moumënt, ëntërméntre Annà i butta a leuia mîzoun, peui la intra n’om. SIDRAC: Bonsouar a tuchi. MARIA : Bonsouar moun car counhà. ANNA: Bonsouar a vou Sidrac, avéu fach boun viagge? SIDRAC: Sì, fin a la Sounaiëtte nouz èrën ënsèm a tuchi quilli ’d la Val Luzèrna, la i èra ’co li mniste Combe, Puy, Peyrot e Lasseur. E

Upload: others

Post on 14-Mar-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

1

Lou tëmp ’d la libërtà

Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë CarloAlberto. Arsità da la Filodrammatica Valdéza ’d Sén Jan.

Tradusioùn: Lilia Garnier,Matteo Rivoira.

PËRSOUNAGGE:MariaAnnàSidracMniste LasseurPierreJosuèPaulCatherineFrançoisMadlénagënt quë lèzën

PRUMIRA PART

SCENA I: Na vëia couzina ën na mîzoun ’d campanha ’d la fin dar ’700, ’s lacoulina ’d Sén Jan: l’ann 1791.

MARIA (na fia ’d dëzieuch an): AlouraAnnà, toun om a dourìa caizearibâ.

ANNA (sa sore qu’i atënd ën secoundmînà): Sì, al é anà a San Gérmanar Sinodde ënsèm ar mnisteLasseur.

MARIA : E cant arib’-lou?ANNA: Vitte, vitte, l’é caize neuch, i

dourìën aribâ a moumënt spérou,ma… tu ave lou can qu’a jappa?La déou èsse el.

SCENA II: La li passa ën moumënt, ëntërméntre Annà i butta a leuia mîzoun, peuila intra n’om.

SIDRAC: Bonsouar a tuchi.MARIA : Bonsouar moun car counhà.ANNA: Bonsouar a vou Sidrac, avéu

fach boun viagge?

SIDRAC: Sì, fin a la Sounaiëtte nouzèrën ënsèm a tuchi quilli ’d la ValLuzèrna, la i èra ’co li mnisteCombe, Puy, Peyrot e Lasseur. E

Page 2: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

2

vou? Vou vou sèou peui pastancâ trop ou noste chit Josuèqu’a ista jamai fèrm e qu’a volsampe savê tout?

ANNÀ: No, el l’é pa ën problema, masta neuch la vaccha i a fach e l’épa istà fasille.

SIDRAC: Ma avé-ou mëndà li vëzin?Vou dourìe pa fâ dë sfors….

ANNA: Sì sì, i m’an ajouà, la limëncarìa ëncara qu’im’ajouë’ssën pa, l’é ’d mai laneuch que vou pasà fora ’dmîzoun për fâ naise li chinnou ’diaouti, da quëlle qu’ou pasà amîzoun. A la fin l’é anà tout bén eeuoura nouz an ën bèl chinnou ’dmai.

MARIA : Bon vou saluttou, la s’é fachtart cha qu’ane a mîzoun danosta gënt, vourìou paqu’istë’ssën mal asuivà.

SIDRAC: Anà, cara counhà, anà. Sai pasë moun mësê e ma madonna isoun mal asuivà, ma ëntërméntrequ’aribavou ài vist isì a la virounlou jouve Pierre Bonnet ejurarìou qu’a sërcava pa ’dboulè… scoumëttou quë vouzourè la scorta për anâ a mîzoun.

MARIA (gënà): Oh, ma qu’é-la qu’ouzanà pënsâ… beh! arvéise Sidrac,arvéise ma chère!

ANNÀ: Arvéise Maria (Maria i sai eAnnà i parla a soun om). Edizéme: ar Sinodde ma é-la anà?

SIDRAC (qu’a vol pa dire): Oh bén l’éanà tout bén.

ANNÀ: Vouz avè pa rén da dirme? La lisërè capità carcoza, no?

SIDRAC: Ma sai pa së dévou dirvlou,vousaoute done vouz istà jamaiquiëtte e peui…

ANNÀ: Vai bén, vai bén, vol dire quëlou mëndou ’dman a la dona ’dbarba Jaqque qu’al èra ënsèm avou, oupura divënre ar marchà arrégent Pons d’Ëngreunha. L’én’om, ma aprè d’ën bichér ’d vinal é boun a arsitâ-te li drî vintSinodde a memoria. Ou së fiàbén ’d la maire dë vosti fiy!

SIDRAC: La i à pa rén a fali, pa just oumë fazè dire tout lon qu’ou voulè,ma vou fazè ën manira qu ’msënte ën coulpa së vou stërmoucarcoza. Oh... ar diaou! voul’ourìou di përqué l’é capità nacoza da pa créire, i ài pënsà toutlou journ, ënterméntre qu’ louMniste Mondon a predicava...

ANNA: Quél ëd Prustin, lou barba ’d lacouzina dar counhà ’d Margritta’d Bounaneuch.

SIDRAC: Lou barba ’d la... ohënsouma, sì aquél aquì, la i à justën mniste Mondon a Prustin... maënt é-la qu’èrou aribà?

ANNÀ: A la predica.SIDRAC: Oh, sì, a na chèrta mira dar

sërmoun al a coumënsà a parlâdar tëmp ’d la libërtà. Al a di quëdë ’d lai ënt la Franse, ’d lai darCol la Crous al é coumënsà loutëmp ’d la granda libërtà. Al a diquë la së tratava d’ën regal darboun Diou, al a di quë quëstecoze nove la chambiarën loumount, sì al a di propi paréi, al adi quë li fransés i an coumënsà afâ la via e na nova storia, ën nagranda fèsta.

Page 3: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

3

ANNA: Quëlla quë que nëgousiantfransés al a mendà la revolution?

SIDRAC: Si aquëlla! A n’a parlà ’co loupréire ’d Sén Jan car més passàaprè la mëssa al a dit :«ën Fransaa soun quazi pi diaou di barbèt».

ANNÀ: Ma a la predica... i èra ’col’Intendente?

SIDRAC: Sëgur! Vou savè bén quë chaqu’ nou më’ndën lou permés a saMaestà për fâ lou Sinodde e quënune riunioun la pòën fasse sënsala prësënsa ’d l’Intendente.Méntre Mondon parlava, loubeuicavou, al a pa fâ nhanca nasmorfia ma s’al aguësse pougù al

ourìa bruzà lou mniste ou si eui.Voulè-ou dounâ-li tort?

ANNA: A Mondon ou a l’Intendente?SIDRAC: A tuchi dui. Dar pounch ’d

vista ’d l’Intendente dar réi qu’i a-la ’d pés d’ën peupple qu’as’arvira, qu’a douna d’ourdin asoun réi, qu’aboulis li tittre ’d lanoblesse... Dar pounch ’d vistadar mniste Mondon... vou lousavè qu’ën Fransa i an decretàquë toutte la relijoun la sounl’istés e quë tuchi i soun libre ’dproufësalle?

ANNÀ: Bhe, ën po pa dunâ tort armniste Mondon.

SCENA III: La li passa na smana – lou di ën conteur – Annà i é ën mîzoun cantcarcun tabùsën a la porta.

ANNÀ: Mniste Lasseur! Ma la vai qu’ousè isì? Intrà!

LASSEUR: É-lou ën mîzoun voste om,madama Malan? Ài dabsounh ’dparla-li, la prèssa!

ANNÀ: Vaou sërca-lou, a déou èsse ënti champ isì daréire mîzoun.

Atëndè lou véou da la fnèsta,basta quë lou mënde prou fort (iorp la fnèsta e peui i braia).Sidrac, Sidraaac! Eccou a dourìaaribâ subit.

SCENA IV

SIDRAC (A intra ’d coursa e tout agità):Euoura agita-vou pa, istàtranquilla, vaou mendâ manhaSuzétta, l’anarè ma l’aouteviégge, tout bén, ’m nën sioucaize pa avisà, euoura vaou.Mniste Lasseur, boundì...Arvéise...

ANNÀ: Ma cala manha Suzétta qu’ la limënca ’d mai d’ën més. Lou

mniste al é vëngù vou sërcâ, al adabsounh ’d parlâ-vou.

SIDRAC: Ah ma aloura, përqué diaou,scuzame mniste, que dabsounh lai èra ’d braiâ? Dizème, dizèmemousù lou mniste, peuicou ès-vou utille ën carcoza?

LASSEUR: Vou ’s n’arodà dar mnisteMondon?

SIDRAC: Lou barba ’d la couzina darcounhà... no scuzame, countinuà.

Page 4: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

4

Lou mniste Mondon, quél qu’al apredicà ar drî Sinodde, sëgur,nouz an dëscutù lounjamënt susoun sërmoun méntre nouzartournàvën da San German isì.

LASSEUR: Ài l’ëmpresioùn qu’in’àbbiën dëscutù lounjamënt ’coli ufisial ’d la corte ’d Turin. Ir i éaribà ën méssou a Prustin, qu’apourtava ën bando sinhà dar réi.Ar mniste Mondon l’é istà ’tfëndù’d predicâ a Prustin.

ANNÀ: La bastërè mëndalou ënn’aouta guiéiza, i m’an di quë loumniste ’d Villasëccha al é véi emalëndait...

LASSEUR: Magara la fousse si simple,no ar mniste Mondon l’é istàrevoucà lou përmès dar réi.Sënsa que përmés a pourè pamai fâ lou mniste. Li mniste isoun counsacrà da la guiéiza, mal’é lou réi qu’a s’arzèrva lou dréch’d dire së në mniste al i vai bénou no. E ’co a noste Sinodde lasërè mëndà dë scounfëssâ loumniste. E peui ài poou quë lou réilou fërè ëmprizounâ.

ANNÀ: Oh lou paoure, ma al é ’co istàdëdré ëmprudënt.

SIDRAC: E euoura a po mënca fassemëndâ mniste.

LASSEUR: L’é propi paréi. Vou mousùMalan, ou douvrìe për piazìenfourmâ ’d la coza li mémbri darSinodde ’d Rourâ, Ëngreunha e’d la Toure e mëndâ a n’a quistidrî ’d mëndâ carcun ar Vilâ e aBeubi. Nous soun ën chamin quënouz ourganìzën ’d cuiëtta, loupaoure Mondon a douvrè béncountinouâ a vìoure.

SIDRAC: Lou faou subit. Ma querabbia, lou mniste Mondon apredica si bén, ài jamai ouì ’dsërmoun pu bél...

ANNA (ëntëroumpënt soun om): Anàmoun car om, anà (sout voous)arant ’d dirne n’aouta ’d la voste.E vosta dona, mniste Lasseur?

LASSEUR: Oh, i ista bén, istés ma vou,sampe prounta a ënteroumpme.E voste fiy? A ’s mënda Josuè,né?

ANNÀ: A ista bén, l’ài mëndà da magënt ou ma sore Marìa, i dourìënarpourtamlou ar séra, ma a ’s farèacoumpanhâ da un ’d mi fraire,vous savè, ou qui rapimënt dimiynà...

LASSEUR: E sì, purtrop i countìnouën,malgrè la li sie car’ decrèt dar réiquë smìe pruibî lou rapimënt dichit valdés, la gerarquìa catolia icountinùa ma arant. Propi loumés pasà i an roubà un miynà arVilâ ’d Beubi, un Garnier... mësmìa Jean, si Jean Garnier ’dcattrë an.

ANNÀ: Ma qu’é-la qu’i nën fan d’aquipaoure miynà?

LASSEUR: Oh i li më’ndën a l’Ospiziodei catecumeni ’d Pinîrol ou ’dTurin, dount i soun educà daipréire fin vèrs li dès ou douzzeann, peui... peui i nën fan ’dgarsoun di marqués ou di nobble.

ANNA: La finirè propi jamai?LASSEUR: Nou dévën avê ’d fiduccha,

lou boun Diou a venërè ajuanou.Magara al a razoun que mat ’dMondon, la i à ’d chambiamëntqui i arìbën da la Franse...

Page 5: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

5

SCENA V: la lucche càlën, la scena i së eurp ’s la méima cuzina, ën paou chambià,ën chà dire, ou na voous qui lés da fora qu’ la i é passà catorze ann e nousoun ënt ar 1805, ën cuzina, ’sta, Annà e Maria, ën paou pu ’n outta Josuè,qu’al a 17 ann. Ìntrën Sidrac e Pierre Bonnet.

SIDRAC: Grandi nove, lou mouderatoûPeyran al à vist Napuleoun aTurin, e a lh’à di quë nou sounlibre ’d fâ lou culte dount nouvòlën!

PIERRE: Carcun di quë vitte nouzourën na guiéisa a Pinîrol,magara ’co a Turin, e nou pourënfase na nova guiéiza ai Blounat,nou dourën pa mai anâ arChabas qu’ l’é si leunh!

MARIA : L’é si descoumoddi, l’aoutejourn i èra pa mai leuia ar culte,ài dougù istâ dui oure dërcha.

SIDRAC: Tranquilla, nouz ourën vittena nova guiéiza, i sërè sampepiéna, ma nou i ëstarën tuchi epër dui ou tréi siécle nou viyrënsampe na guiéiza bèlla piéna, masënsa përsoune dërche...

ANNÀ: Frenà, frenà la fantasia, vou ’sn’aroudà? ’Co euch ann passà,arant que lou réi a ’s n’anësse, inouz avìën di quë i nouz ourìënlaissà fâ na nova guiéiza!

MARIA : I èra fin-a vëngù da Pinîroll’arquitèt Salvai për sërcâ naleuia, just qui fousse pa trop dapèa dount i à la guiéiza catolia,paréi a dizìa lou dëcrèt.

ANNÀ: E peui la ’s n’é pa fach rén.SIDRAC: Mah! Siou sgur quë ’st ’iégge

l’é lou viégge boun! ’st ’iégge i aNapuleoun qu’a nou soustén.

PIERRE: L’é vê. Anque së Napuleounl’é n’om e, ma nouzaouti, a po

murî. Seuleument le Seigneurpeut nous soutenir!

ANNA (a Sidrac): Ou viè? Vostacounhà al à razoun. La ’s vê quël’aoute viégge lou boun Diou anouz à pa prou soustëngù.

SIDRAC: Vouz avè razoun. Ma – e qu’lou boun Diou ’m përdoune –l’aoute viégge, euch ann pasà, nabèlla soudisfasioùn nous ’s lasoun chavâ. Lou vëscou ’dPinîrol, cant al a sououpù quenou pouìën fâ la guiéiza, al évoungù pu vioulét quë sa cotta, ala fach lou diaou a cattre, al atëmpëstà la corte ’d Turin, fin acant nosta guiéiza i é sparìa.

PIERRE: Eh, ja qu’ën poqui ann la n’i écapità ’d coze!

SIDRAC: Ja, arant i campanhin ’dBriquiyras i së soun arvirà, peuinou soun calà a Campioùn, datoutta la Val Lusèrna, gënt ’dBeubi, ’d Rourâ, d’Ëngreunha...

JOSUE: Sì, sì i èrou ’co mi, vou m’avèpourtà ou vou paire, avìou napoou, i èra tanti ’d qui catoli, mapa nun ’d lour al à sërcà ’drobame, bèlle së car miynà ’dmoun agge i m’an mëndà“barbèt”.

SIDRAC: Nouz anàvën tuchi darmarqués ’d Rourâ, qu’a ista aCampioùn, për dirli quë nou n’ënpouìën pa mai ’d si privilegifeudali, nou duvìën fina paiali lidréch ’s d la boe e tuchi, catoli e

Page 6: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

6

valdés, nou voulìën que quëstecoze la finië’ssën.

JOSUÈ: E ma è-la anà finî?ANNÀ: Mah, l’é capità tout talament

vite, arant lou réi al é scapà,përqué dapërtout i s’arviràvën, pajust isì da nouzaouti, peui i éaribà la republica. (vèrs Sidrac)Ou ’s n’arodà quë lou mniste anouz à di ou la grimme a i eui, ala fin dar culto quë louMouderatoû Geymet al èra istàmëndà a fâ part dar gouèrn? Nëmniste a fâ part dar gouèrn, car’viégge sì quë lou vëscou ’dPinîrol a s’é sëntù mal!

PIERRE: E peui tuchi a balâ ën piasa, ala viroun di arbou ’d la libërtà,quilli ’d la Toure i an fach balâfin-a lou marqués!

MARIA : Nou mëndàvën pa mai d’èssesudditi ma citoyen. Moun fiy quëaloura al avìa sie ann a m’à finadi :«vou poué pa mai ruzamepërqué siou ën citoyen…». I àifoutù ën lourdoun… e quedisgrasià (vérs Pierrre), ënvécche’d ruzalou a grinhava ma ën matpërqué a dizìa quë ’co el al avìaëmparà la nove dar mount.

SIDRAC: Ma l’é pa durà gaire. Lougeneral Napouleoun a coumbatìaënt l’Egit e isì i soun arribàlh’aoustriachi e li russi.

ANNÀ: E nouzaoute done aquì nous’èrën preoccupà, ëntërméntre oucumbattìe a Bubiana sërquënt ’dfërmali.

PIERRE: Li russi i an fina ravajà laToure, i èrën teribble. I aribàvënou sa trouppe e smiava quë rénpouguësse fërmali, i ourìën

pougù fâ n’aoute masacre ’dvaldés s’i aguë’ssën vourgù.

JOSUÈ: I ài vist, acampà arant di Apioti avìën dë caval, ma l’é jo qui limëndën?

SIDRAC: Qui, li caval?JOSUÈ: Ma no! Li russi, li co… li

colbaqqui?PIERRE: No! Li cosacchi!ANNÀ (vèrs soun fiy): Scouta juvinot,

ma l’é quë tu ’m n’à jamai parlà’d cant tu sie anà vèire licosacchi? La sërè pa que viéggequë tu ère ën pastura a i Appià, equ’ la i é sparì doui fé-e e nou ian pa mai trouvà?

JOSUÈ (tout gënà): Mah, sai pa... loutëmp a passa, la coze la ’sdësmë’ntiën… fe-e përdue? Propi’m n’arodou pa.

ANNÀ: Ma ouèlou just! Quést isì al aabandounà la fé-e për li caval dicosacchi, ma mi lou picou, lifoutou.

SIDRAC: Laisà istâ, la i é passà ’d maiquë sie ann e peui nouz avìëntuchi poou d’aqui cosacchi,ënvécche l’é anà bén. Cant nostirapresëntant i an encountrà soungenéral a Turin a i à fin-a ënvità amarënda!

PIERRE: Nou soun istà fourtunà: licosacchi i soun pa catoli e ënt arpassà ’d ’co lour i an agù ’dproubléma për sa relijoun.

MARIA : I soun pa catoli!? I sarën paturc?

PIERRE: Ma no, i soun cristian, maortodossi s’ou voulè savéne ’dmai cha quë vou mënde armniste.

Page 7: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

7

SIDRAC: E peui, ënt ar més ’d junh dar1800 lou general Napouleoun a ià batù a Marengo. E euoura nousoun tournà libre, ma nosti fraire’d la guiéiza Rifourmà ’d laFranse.

ANNÀ: E nou soun citoyen ’d larepubblica franséza da cattr’ann.

PIERRE: Pa mai… da l’ann passà nousoun citoyen de l’empire fransés.Lou general Napouleoun a s’éëncourounà Ëmperatoû.

MARIA : La sërè peui pa quë euoura a’s mounta la tèsta ’co el?

PIERRE: Maria për piazî, dizè pa quëstecoze. Ma vou ’s n’arodà quë justnoou ann passà i nou roubàvën limiynà?

JOSUÈ: Napouleoun l’é ën grant om,sa lou desidësse scoumëttou qu’a

sarìa boun fin-a d’arëstâ loupapa, ah! puguësse coumbattepër el countra tuchi si nëmis!

ANNA: Ista quiét quë tu sa pa lon qu’ lasie la guèra, për euoura vai ëntl’(ë-)stabi a coumbatte oub lavacche qu’ l’é oura ’d mouze.

JOSUÈ (a sai un paou meuzi ënbarboutënt): La vacche, lavacche, li caval di cosacchi eccoulon qu’ la i anarìa.

SIDRAC: Però al a pa tort, Napouleouna s’é butà countra tout loumount, la ’m sa quë arant ouaprè nou vearën d’aoute guère.

ANNÀ: Spërëmma ’d no e spërëmmaquë la nou capite pa d’aoutedësgrassie.

SËGOUNDA PART

SCENA I: La scena i ’s eurp ’s d’ën pra, dount la i à ën boutal e ’d tënde, ’s l’époussibou la ’s dourìa vérse da leunh la guiéiza ’d Sén Jan, onhi tant la s’aouën bourboutili, un d’aquì 15-20000 chit soupatoun ’d taratërmou qu’ i ancoulpì la Valadde për car’ més a partî dar dui d’avril dar 1808. L’é bén qu’una léze quëste coze e peui qu’a jounte quë nou soun dar més ’d junh darméime an.

JOSUÈ: Ëncà ’n soupatoun, la finirè pamai?

ANNÀ: Qui lou sa? I ’m dizìa Margritinquë magara lou Vandalin a ’sbutërè a fumâ, ma chèrtemountanhe e la ’s crearè ënpërtus, ën cratere.

JOSUE: Ma vah, vouzaoute done ou iënvëntà toute.

ANNA: Vouzaoute done, ’co lou régentd’Ëngreunha!

JOSUE: Bèl choucatoun!ANNA: ’Co el a di quëste coze, méntre

carcun aouti i an vist ënt ar sièl ’dgrosse bocche ’d fùic.

SIDRAC: Mi ài propi pa vist rén, sai justquë lou dui d’avril, vèrs noououre la i é istà ën fort coulpd’aoura e peui ’n soupatoun, nousoun apéna riusì a scapâ fora ’dmîzoun quë la n’i é aribà n’aoutee noste cazé a s’é unpì ’d filure.

Page 8: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

8

JOSUE: Beh, paire, nou soun fourtunà,arménou la mîzoun i a tëngù,pënsà ai paoure Bertin qu’i l’anvista croulâ, ou ai Bunèt quë i anpërdù toute la bestie ënt l’(ë-)stabi.

SIDRAC: Sì, l’é vê, a nouzaouti l’é ëncàanà bén, ma l’é tréi més quë nouvìvën sout a na tënda ma Mozéënt ar dezèrt, e tu, tu déve durmîënt que boutal. Qui s’ nën fia ’ddurmî ën mîzoun fin a cant quedisastre aquì a countinùa?

SCENA II: ’na voous da fora) La finirè, la finirè ’co isò, l’é n’aouta prova, ma noudévën avê fiduccha.

SIDRAC: Paul e Catherine Olivet! Quepiazî! Quë fazè-ou isì ’d nostiliyrì?

PAUL: Nou van su ën noste bosc, veuivéire ’s la i à carc arbou prou grô,cant la finirè quësta porquerìa ëncharè qu’arfasse lou cubèrt ’d lamîzoun, i në servarën li traoul.

CATHERINE: Spërëmma quë la noutoucche pa pasâ l’ouèrn fora ’dmîzoun, ma véou quë ’covouzaouti ou durmè fora, ma ifan tuchi… Ar founs ’d la Toure ian tirà su tante baraque ’d bosc e’d téla e tanta gënt i deurm aquì.Tanti i an pa mai na mîzoun ed’aouti i s’ nën fìën pa a intrâ.

SIDRAC: Ë(v)nè (a li mousta carbanche) Stëmse ën moumënt enou bévën ën bichér ’d vin, përfourtuna la voouta ’d la crota l’éla ménou arvinà e peui encàsmounvou carcoza.

(I së sèttën e Sidrac a vai përne ’d vine ’d bichér).

ANNÀ: Vouz ài pa vist diaménja arculte e avìou poou quë la voufousse capità carcoza.

CATHERINE: No, nosta fia Margrita, iavìa un paou ’d fìoura ma i é

passà. Vou savè qui tëmpouraldar més ’d mai, e nouzaouti adurmî sout a ’n teloun. I a dastupise quë nou sìën pa tuchimalavi ou pés. Siou fëstudià përl’aouta nosta fia, Suzetta quëllaqu’i é marià ou François daLantaret, i a dui miynà chit e in’attënt n’aoute. Spërëmma quelou boun Diou a vëie sunouzaouti.

SIDRAC: Voualà ën paou ’d vin përcounsoulase d’aquést ann modì.Ma… vouz ài dëstourbà.

ANNÀ: No èrou ën chamin quë dizìouquë i avìou pa vist ar culte arChabas.

PAUL: Ën cha tournâ ar Chabas, i sounpassà apéna sie més dal’inaougurasioùn ’d nosta bèllaguiéiza touta nova, vou ’sn’arodà Sidrac e Josuè gaire nouzan travaià e paià për falla.

JOSUÈ: Ëm n’arodou quë dui annpassà, vèrs lou mé ’d blî cant inouz an di quë i èra istà acchëtàla dounasioùn dar tërén facchada David Vola, e quë la së sarìaëncoumënsà a coustruî la guiéiza,pa nun li criia.

Page 9: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

9

SIDRAC: Ja e ’s da ca tèra peui, propiën faccha a la guiéiza catolia, s’i’m l’aguë’ssën di 15 ann pasà,ourìou di qu’ l’èra ’d robe damat.

ANNÀ: E gaire vouz avè courù për fala,ën sie més vouz avè tirà su li mure lou cubèrt.

PAUL: Ja magara nouz an courù ënpaou trop, ar prumî coulp ’dtaratërmou la s’é ibèrt ’d përtus, ié toumbà ën toc ’d la voouta elou cubèrt al é restà arvinà. Noudouvìën travaiâ pu pian. Beuicalou Chabas al a pa patì rén.

SIDRAC: La sërè ’co quë nouz anvourgù fâ la coze ën grant. Quisàquë nou sìën pa istà trop supèrbi,na guiéiza aouta ma nun valdésl’avìën jamai vista, oub na vooutaa uou sënsa pilie peui.

PAUL: E pataplounf! E pënsâ quë nou ian tuchi vourgù bén subit a n’aca guiéiza, l’èra ’co ën paou lousénh quë nou s’èrën arfach. Da250 ann nou voulìën na guiéiza aSén Jan ma la nouz èra papermëtù. Cumuna vietà ai valdés,tèra di (ë-)Snhouri ’d Luzèrna etu, barbèt dar diaou, chamina finar Chabas së tu vole anâ ar culte.

ANNÀ: Ma, ma l’é quë moun réiregranpapà a ma couintà quë sounpaire al anava a la guiéiza a SénJan? L’èra ën car veiotu, al èrapa fol e a couintava pa dë storie.

SIDRAC: Ah isò ’m la spiegà ën paou ’dtëmp pasà lou régent…

ANNA: Pa quél d’Ëngreunha….?SIDRAC: Figurte! Quél a sa just la storia

di bistrò ’d la valadda. No lourégent ’d Sén Jan, Mousù

Benech. A m’a di quë aprè ’d laglorieuse rantrée nosti véi i s’èrënfach na guiéiza lén pu prè dounteuoura i a la guiéiza. Fin-a louSinodde dar 1704 a vén fach“dans le Temple des Blonats”.Peui però i l’an fach sarâ ënt ar1717.

JOSUE: Dërmagge, forsi i l’avìën fachméi que nouz aouti lou noste.

PAUL: Dë sgur al èra pu chit e ënviégge i èrën pa fol e car’ pilie i iourën facche, istés ma ar Chabas.Ma… car Sidrac n’ën sai ën toc ’dmai quë tu: fin a l’inisi dar 1600 ièra jo na guiéiza ai Blounat. I ’strouvava ënt la bourjà diMalanot, quë ënqueui i ’s mëndaMalan. E una ’d la scuze quë i andouvrà për beuicâ ’dmassacranou tuchi ënt ar tëmp ’dla persecusioùn l’èra propi d’avêna guiéiza ën na leuia pruibìa.

CATHERINE: E euoura l’é pés quëëntloura, pa mai la guiéiza la ’stourna ar Chabas e quésttaratërmou quë a vol pa quittâ,magara a futërè lén ’co aquëlla,për bouneur quë lou culte noulou fan fora ën quësta stajoun ’snò nouz ourìën poou. Lou saiqu’ën cha pa, ma…

PAUL: Ma nouzaouti la sëré méi quënouz n’ane su ar bosc sënsa maifâ pèrde tëmp a nosti amis, bénqu’ la li sie lou taratërmou, përfourtuna lou travai ënt i champnou pòën ëncà falou, lou sièl apo pa toumbanou ’s la tèsta.

(I së salùtën peui la coubbia is’ënchamina vèrs li bosc).

Page 10: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

10

SIDRAC (a beuica la guiéiza): Però i èrabèlla, quisà së nou i aribarën aaranjala? Pënsâ quë nouz èrën sifiér: i é coustà 28.445 lire, mabén 20.526 nou i an tirà foranouzaouti isì a Sén Jan.

ANNÀ:Tropp fier, quësta l’é laquëstioun. Oub aquèsttaratërmou lou boun Diou a volaroudanou gaire nou soun chitnouzaouti e noste guiéize. Pënsaa lon quë di Salomone cant ainaougura lou tempio ’dGerusalemme…

SIDRAC: «Mais quoi! Dieu habiterait-ilvéritablement sur la terre? Voilàles cieux et les cieux des cieux nepeuvent te contenir: combienmoin cette maison que je t’aibâtie».

ANNA: Tu ’t n’arode ’co tu né? l’é louvërsèt ’s dar cal al a predicà nostemniste Meille l’ann passà cantnouz an inaougurà nosta guiéiza.

JOSUÈ: L’èra li 20 dë dzëmbre, i èratanta gënt, tuchi li mniste oub lacotta, tanta fèsta. Su, pa ’dmalincounìa nou l’aranjarën qu’la guiéiza, l’é la prumira quënouz’an fach da libre, noupermëtarën pa a ’n danàtaratërmou ’d foutla lén.

SIDRAC: Sì e nou la farën talamënt bénquë nosti fiy e nëvoù përarménou 500 ann i ourën pa maida pënsali.

NA VOOUS DA FORA : Josuè, Josuèèèè.JOSUÈ: Sì, qui l’é quë ’m vol?FRANÇOIS: L’é mi François, François

Gonin!JOSUE: Vén anëmma aval sout a que

arbou a parlâ (i së sleùnhën,

liysënt lou paire e la maire da ’nliyrî).

ANNÀ (vèrs soun ’om): La ’m piai pa,la ’m piai propi pa ’cma a qui duii countìnouën a trouvasse e aparlâ ’d poulitica, ’d Napouléoun,’d la libërtà.

SIDRAC: Al é niysù oub la libërtà l’annarant ’d la rivoulusioùn franséza,ou ’s n’arodà? L’ai pourtà ou mia fâ nosta prumira rivolta countralou marqués, forsi l’é ’co coulpamia, douvìou pa pourtalou, manou puìën istane fora? Per louprumî viégge ënt la storia nousoun citoyen nou soun d’om edone ’cma iaouti, për lou prumîviégge la i à ën pouê pulìtic qu’abeuica pa ’d fane fin përqué nousoun valdés…

ANNÀ: Sì, sì l’é lou prumî viégge përtante coze, ma l’é difisile capî, istâaprè ’d la coze e peui ài poou,Sidrac, poou ’d l’ë(v)vnî, pa pooupër mi, ma për lou mount quënouz an a la viroun, ou viè ’coquést taratërmou? La smìa napunisioùn dar boun Diou forsinou douvìën pa arvirase ar réi,nou…

SIDRAC: E brava! Euoura ou razounàma chérti prelati ’d Pinîrol quivan dire ën gir quë quèsttaratërmou al é mëndà dar bounDiou countra li barbèt për punilid’èsse tëstoun. Ma ou vié pa quëënt isò la i à ën sènh ’d laproutesioùn dar boun Diou? Panun é mort për isò, la vourè puradire carcoza no? La smìa caizequë lou boun Diou a së sie butàtra quësta tèra qu’i é ën chamin

Page 11: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

11

qui vén mata e soun poplepërqué la nou capitësse pa rén ’dmal.

ANNÀ (sourìënt): Ou smià a moungranpapà cant a ’m couintava lastoria dar rimpatrio da la Suissa.

SIDRAC: E l’é la meima coza… ladifrënsia l’é quë mi siou pa ’ncavéi ma al èra voste granpapaëntloura.

ANNÀ: Cant siou niysùa moungranpapà al avìa just 47 ann.

SIDRAC: Ou vié? siou pu jouve ’d béndui ann.

ANNÀ: E ou sé pa ’nca granpapà e àipoou quë la i anarè encara ënpaou. Noste fiy a smìa pa ’ncapënsâ a nune fie, li dounouëncara tëmp car’ ann e peuiparlou peui a moun leunh couzinChaouvie, quél qu’al a la terrequ’ la soun ën boina a la noste,’co el a dourè mariâ sa fiaSusanna, e noste fiy a pourìa èssen’om adat a illi.

SIDRAC: Oh sgur, peui qu’iabbie la tèrequë la bòinhën ou quëlle ’d nostefiy la rënt la coza moutou bénënteressanta! Ma séou divëntàmatta? Propi vou qu’ouz avè fachlou diaou a cattre për mariamemi, arfusënt que bèl om quëvosta gënt i voulìën counhavoupër om?

ANNA: Ën tant lou diaou a cattre oul’avè fach vou për mariame mi, epeui l’é difrënt el l’é n’om,magara al a ’d coze puimpourtante da fâ quë pënsâ asërnise na dona…

SIDRAC: Vouz avè propi razoun, miënfati ài sernù a cas, ài tirà la

curtibusse e puf! Ou sé saoutàfora vou.

ANNÀ: Vouz avè razoun forsi l’é pa’nca lou moumënt d’occupase ’dquëste coze… ouh, ma eccou i anfinì ’d dëscoure, finalmëntFrançois a ’s nën vai.

FRANÇOIS: Arvéise, mousù Malan,madama…

SIDRAC: Chaou François e salutëme tagënt.

FRANÇOIS: Sërè fach.ANNA: Su euoura ar travai! quë nouz

an tante coze da pënsâ e loutëmp a passa vite. (rumour) ahquést taratërmou!

JOSUE: Maire, paire, vourìou parla-vou… dévou… dévou dir-vou nacoza ëmpourtanta.

SIDRAC: Su avanti stëmse, di puraJosuè

ANNÀ (la ’s vé qu’i vol pa ouî saparole, i dubita jo carcoza): Ma lasërè pa rén que nou pòën paarmëndâ a douman, la i à tantecoze da fâ, la vacche, lou fén, lajaline, lou lach, lou buri, i eouou(ën piourënt). No Josuè vai pa,siou pa fola, sai quë tu e iaoutijouve ou sé ën chamin a parlâd’anâ a coumbatte përNapouleoun, ma tu no, tu poe pafalou. Ou sé ën chamin aumpivou la tèsta ’d tante idee,ma la guèra, no la guèra i é bruta,pënsa a nouzaouti tu nou réstejust tu, toun fraire é mort a tréiann ’d poulmounita, ta sore ëntar seunh a n’ann, peui pa pèrde’co tu (piourënt dësprà)…

Page 12: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

12

SIDRAC: Su fazè pa paréi, mi ’codubitavou… (vèrs Josuè) mapërqué euoura?

JOSUE: Pa euoura, nou partirënn’aouta prima, i nouz urìënmendà l’istés, tuchi li réid’Eouropa i soun countraNapouleoun, nou sarìën oubligàa parti a coumbate për el…

SIDRAC: Ma ’s l’é just për acò, noupurìën diquiarà quë tu sie nosteùnic fiy, quë la nou sèrv tountravai isì a mîzoun, sai quë paiëntna taia spechala la ’s po…

JOSUE: L’é pa just për isò ma… misëntou quë quësta l’é na bataiaquë nou pòën pa pèrde, noudévën mëntnî la libërtà quë nouzan councouistà. Si tournësse liSavoia ou si danà dë préire e sanoble done bigote la coumensarìatourna tout ma arant, ’co lirapimënt di miynà. E la li sarìa pamai dabsounh ’d taratërmou përfoute lén nosta guiéiza, i lipënsarìën lour oub la pouvra niraa fala saoutâ e ënt la Franse iarcoumënsarìën a sara-nou ënt latour ma Marie Durand, i laisarìënpa nosti fiy anâ a scola... No, noscuzame maire, ’st ’iégge partiréi,l’é lou sëgount viégge quë vouscoutou pa: l’aoute viégge èrou ’nmiyna e ài laisa la fe-e da soulëttepër anâ vèire li cosacchi ma avìoudëdin la méima couléra (A ’s nënvai, i rèstën sa gënt da soulét,Annà i pioura pa mai, ma i é bénmeuzia).

SIDRAC: Sai pa lon qu’ dir-vou la mësmìa la countinouasioùn dardëscours quë nou fazìën ën

moumënt passà, al é creisù oub aquëste idee, ën quèst noou tëmp,a vol pa turnâ ën ‘réire, e për fâisò al é prount a juase tout.

ANNA: Istà quiét! vou fazè de tout përjustificalou, vou, vou qu’ouz avèvist la guèra, qu’ouz avècoumbatù ou Maraouda ënt larepubblica ou dourìe dirli gaire i ébrutta la guèra, l’é ën moustrouqu’a divora la përsoune, la famìe.Oh Diou, Diou i bastàvën pa lidui fiy quë tu ’t sie arprè, euoura’co aquést…

SIDRAC: Scoutame euoura e laisà paquë lou douloû a vou fasse fin-abëstëmiâ! Vou l’avè pa ouì?Josuè a partirè just n’aoutaprima, la li mënca caize n’ann, lali po capita tante coze, magara adourè pa mai partî, ou achambiërè idéa, ou rasounëntoub el nou li la farën chambiânouzaouti.

ANNÀ: No quél aqui al é tëstas, tëstasma vou! Cant a ’s buta ën tèstacarcoza la i à pa mai mézou ’d falichambiâ idéa, a partirè, a partirèe quisti poqui més arant ’d sapartënsa, i sarën për mi ëndouloû cuntinou, lou vearéi isìënsèm a nouz aouti e pënsaréiqu’a ’s nën vai, la sërè teribble!

SIDRAC: S’a partirè la sërè pa fasilenhanca për mi, ma créou quënou pòën pa fâ rén e peui forse ala razoun el, i li mendarëncomounque nosti fiy a coumbattepër difende l’Empire tantou valqu’a parte cant a vol.

ANNÀ: Eccou l’é sampe paréidifëndélou sampe, quisà dount al

Page 13: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

13

anarè finî? Al é jamai saì daquëste Valadde, istés ma mi, quemount lou atëndërè lai fora? I ’mdizìa l’aoute journ la dona darmniste quë i a ’d parënt ënFransa, que tra quilli qu’i an fachla rivoulusioun caize vint annpasà, i èra ’d gënt qui dizìën ’d pacréire ënt ar boun Diou. E senoste fiy… oh no veui papënsalou leunh ënt ar mès aimiscredenti magara masà ënbataia ou da car’ maladìe.

SIDRAC: E pura … sie ounèsta, voucré-e quë s’a dechidërè ’d partînou pòën fâ carcoza për ’tnilou?

ANNÀ: No, ën founs ar queur lou sai elou savìou jo arant qu’a nou loudizësse, eccou përqué siou sisagrinà… peui pa fâ rén, siourasenhà, ma prearéi lou bounDiou qu’a ’m lou garde…arménou a quést, ùnic fiy. Ah setrouvësse la manira për falichambiâ idéa, ’d falou razounâ.Pouguësse fali capî quë bèllearant ’d la rivoulusioùn nou sounaribà, mersì ar boun Diou, asoupravìoure, bèlle ’s nouz èrënpa libre, ma ën servitù.

SIDRAC: Ma ’d ’co vou ouz’avè agù joi’d la libërtà cant i é aribà, nouzan vist la prima ganhâ ’s l’uèrn,nouz an vist lou gran créise e li

poumî fiourî. Nou pourënsupravìoure a naoute lounc uèrn?

ANNA: E pura gaire nou n’an vist egaire nou n’ën vearën ëncarad’ouèrn, e ’s la fuse ma ou dizè,së la storia la fuse dë stajoun, ’s lafouse pa que vai e vén ’d tëmpën paou ’d mai ou ën paouménou countënt, aloura nosteJosuè al anarìa coumbate e murîinutilmënt.

SIDRAC: Miséria a mi cant ài parlà destajoun. No no l’é pa paréi ouméi l’é ’d ’co paréi, ma ënt la vita’d n’om ën vé ’n chambi soulétde stajoun, përqué nou soun laspia d’ën champ’d gran, nousoupravìvën a n’ouèrn savënt quënou murarën oub la prima e oubl’istà, ma si nous’abandounë’ssën ënt ar champ aatënde n’aoute uèrn, qui pourìamai supravìoure? Euoura ë(v)nè,vou minjà carcoza e peui vouzanà durmî… vou l’avè arménouganhà na coza ou voste fiy!

ANNA: Cala?SIDRAC: Al à amëtù d’avê liysà la fé-e

que journ për véire li cosacchi.ANNA: Ma ou poué squersâ ënt ën

journ paréi?SIDRAC: Përqué i aribou pa a piourâ

ma vou, e vou savè pa gaire vouzënvidiou.

Page 14: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

14

SCENA IV: La li passa aouti sét ann, aprè dar taratërmou la guiéiza ’d Sén Jan i’(v)nirè riybérta ënt ar 1811. Se ’d la chita storia nou pàssën a la granda,voualà quë i soun tourna chambià li dëstin ’d l’Eouropa. Aprè la teribblacampanha ’d Russia ënt ar 1813, Napouleoun a vén batù ënt ar 1814 edepourtà ënt l’izoula d’Elba. D’isì a scapërè e a tëntërè d’arfase, ma li 18 ’djunh dar 1815 a venarè batù për l’ùltim viégge a Waterloo. I artoùrnën da përtout n’Europa li véi réi. ’Co ën Piemount i artoùrnën li Savoia. Car journapèna aprè èsse sbarcà a Genova, lou réi Vittorio Emanuele I a diquiara oubën dëcrèt quë la ’s tourna a la véie leggi. Li valdés i soun tourna counfinà ëntla Valadde, pa mai citoyen ma sujét e sujét ’d secounda catégoria. La nostachita storia i s’eurp ’s d’ën viol quë da la piasa d Sén Jan a porta vèrs lacoulina, l’é li 30 ’d novembre dar 1815.

PAUL: Bastart, l’é ’d bastart…CATHERINE: Moun om mouderà lou

lëngage, vouz ën préou, vouz àijamai ouì parlâ paréi.

PIERRE: Vosta dona i a razoun, Olivetl’é pa prudënt dire paréi dirapresëntant ’d la guiéizacatolia…

PAUL: Ma vouz avé vist gaire la n’i èra,i èra tuchi li préire ’d la Valadde abeuica-nou méntre nou saìën darculte, noste drî culte ënt la guiéizae peui ën cha saralou! Ah quefaccha i avìën aqui…

PIERRE: E pënsâ quë nou s’èrën fachjoi: lou dëcrèt ’d mai a parlava pa’d nosta guiéiza e tuchi nouzaoutia sperâ qu’i ’s la fùsën desmentià,ou i ’s fùsën rassenhà. E ënvecheenqueui i é aribà l’ourdin. Las’artourna ar Chabas Paul! Lasërè ma tournâ ën réire ënt artëmp, nou së sëntirën pu jouve.

PAUL: Jouve ën corn! ’m sëntou pré ëngir, qu(ël)la guiéiza nou ’s la sounpaià, nou i an travaià, nou l’anfaccha ’s la tèra dounà da un dinosti, nou l’an aranjà aprè loutaratërmou e euoura i nou la

sàrën përqué la véie leggi fachepër countentâ quilli lai oub lacotte la dizìn quë për li valdés panune guiéize a Sén Jan!

CATHERINE: I dìën quë nou l’an facchatrop dapè a quëlla catolia, quenou li dëstoùrbën méntre nouchàntën, magara nou l’aguë’ssënfaccha un paou pu’ n lai.

PAUL: Catherine për piazî dî pa ’dgavade! Ar Vilâ, a Masèel e sai pamai dount la dui guièize la sounpu dapè qu’ isì. No lon qu’ la livai pa lén l’é quë nouz an fachma la persoune libre, nouz anfach la guiéiza përqué l’èra nostedréch, ën barba a sa leggi dardiaou! E euoura, euoura smìa fin-a quë carcun pënse ’d fanla foutelén, nosta guiéiza futla lén! Ma minën foutou lén sét ou euch ’d loure peui qu’i ’m tapén lén mi!

PIERRE: No, créou pa qu’i aribarën acounvinche lou réi a dësblâ laguiéiza, bén quë për ën paou ëncharè ’tnila sarà, charè quë noutàquën a scrive car supplichepropi ënqueui lou Mniste a ’ndizìa quë lou consistouare al èra

Page 15: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

15

ën chamin a prountane una damendâ a sua maestà a Turin.

PAUL: Suppliche voualà ma nou sountourna butà a la suppliche! Ma 30ann passà: supplicâ për pouêvënde fora ’d la Valadde,supplicâ për publicâ na Bibbia,supplicâ për anâ ar cabinét!

CATHERINE: Paul, vou nën préou ipourìmën oui-vou, butà-ou paënt i pastis pënsà a mi e a vostefie, ai nëvou. (vèrs Pierre) EMaria? I ista bén né?

PIERRE: Sì, ma i é rëstà da sa sore, vousavè apré ’d la mort dar paoureSidrac l’é bén quë carcun li fasseën paou ’d coumpanhìa onhitant.

PAUL: Paoure Sidrac, al avìa apèna 50an, a smiava lou portré ’d lasalute e voualà na stupida fìoura’d l’istà i ’s le pourtà via! Nousoun propi ’d passage ’sd’aquësta tèra. I à ëncà agù ’dnove ’d Josuè.

PIERRE: Subit aprè ’d la campanha ’dRussia, un journ ën souldàsbandà al é passà d’isì e al avìana lëttra ’d Josuè per sa gënt. Ëntla lëttra a couintava ’d cozeteribble, journ qui finìën pa ’dchamin ënt la pianura jalà ecouatà ’d fiocca, ’d bial d’aigaguiassà qu’i ’s rumpìën sout arpès ’d l’ezèrchit ëntëméntre lounëmis a sparava acol a quilli qu’irëstàvën ën réire. Për fourtuna,Josuè a scrivìa da la Germania,aloura la vol dire qu’al é saì daque ënfèrn, e ’co soun amisFrançois Gonin, ’co el a i é aribàa scampà da la mort

CATHERINE: Armersië’mma lou bounDiou, ma qu’a lëttra gaire i évéia? Më smìa que Annà i ’mn’avìa parlà tantou tëmp passà.

PIERRE: Le jo passà dui an, peui pamai rén, da un fiy ’d SanGerman, qu’al é tournà amîzoun, nou savìën qu’a l’èraëncà viou a Paris arant quë lavilla i fousse oucupà dai nemis.

PAUL: E moun paoure amis Sidrac al émort sënsa savê quë la n’é istà ’dsoun fiy! Ah maledétta guèra, emaledét lour, tuchi a përnësla oula rivoulusioùn e peui ouNapouleoun. Al a fach bén aquegrant om ënt ar 1809 a arëstâ loupapa, propi bén. Di! E Josuè a ièra! A i èra cant i l’an arrëstà!

PIERRE: ’T l’ài jo di arménou trëntaviégge, peui a ’t la ripetù Josuèl’ùnic viégge qu’al é aribà a ë(v)nîën përmés, cattre ann pasà. El a ièra pa cant i an arrëstà lou papa,ma al èra a Rouma ou la trouppequë ënt aquél moumënt ioucupàvën la villa.

PAUL: Dimlou ëncà, un di nosti aRouma, lou drî l’èra istà PietroValdo, ma Josuè ’st ’iégge al èradar liyrì d aquilli quicoumendàvën!

CATHERINE: Beh! arménou l’a i éarturnà lou sourire ’s dar moure,bèlle s’a rèsta enrabià. Ma noudévën pa mai ëntënvou Pierre,ou vourè anâ da vosta dona e davosta counhà, salutëmse!

PIERRE: Përqué ou ’(v)né pa ou mi? AMaria e Annà la fërè piasî dëvèire dui facche amize e vist quëvouz avè pa mai ’d miynà chit

Page 16: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

16

gournâ, ou pouvè minjâ ënboucoun su da nouzaouti. Ëntoundin dë mnèsta ’d mai a i ésampe e ’co ën toc ’d toumma.

CATHERINE: Ma sai pa... ài pa rén apourtâ e peui la paoura Annà ivourè istâ ën paou ën famìa.

PIERRE: Ma que famìa, i nou vé tuchi lijourn, ansi siou counvint qu’idéve parlâ ou d’aouti, qu’i dévesvagase ën paou, e peui tu Paultu t’ère si amis ’d Sidrac la sërèun piazî për illi… e ’co pernouzaouti. E peui mia caraCatherine, la vouz (ë-)smìa pa nabouna scuza per tirâ via voste omd’aquësta via, arant qu’a forsad’ënsult ai préire, a ’s fase butâën prizoun?

CATHERINE: D’accordi (vèrs l’om) loufaou per vou, per pa qu’ou ’sfoure ënt i pastis (is’ënchamìnën).

PAUL: Ënt i pastis nou li soun jo miacara dona, li stèssi pastis ’d tantiann pasà; l’é ma ’s lou tëmp afousse passà për nhénte!

PIERRE: No, nou soun scournà, battùmagara, ma lon quë nouz anëmparà pa nun nou lou chavërè,i pourën tournâ a tratâ-nou dasujét ma ourmai nou rèste citoyenënt ar queur. Citoyen tuchi l’istés:barbèt ou papista, tuchi li méimedréch. E méime së lou papa a volpa, se lou réi a l’ëscouta, së louvëscou ’d Pinîrol a fërè ’d tout percanchelâ la trase ’d ca esperiënsanou restërën sampe difrënt. Nouzan vist quë la coze la poënchambiâ e la tournarën achambiâ ëncara. Voualà nou

soun arribà aloura Paul, ta dona ia acchëtà l’ënvit e tu? Vénës-tu adinâ ou nouzaouti ou tu preférecountinouâ lou chamin sëmnëntti ënsulte?

PAUL: Vénou, vénou e arvearèivoulëntî la cara Annà.

CATHERINE: Dieu mercì, a l’éd’accordi.

PAUL: Ma quilli lai i rèstën dë bastart!LA VOOUS ’D MARIA FORA SCENA: Pierre,

Pierre, finalmënt tu aribbe! (peui iintra e i lou ëmbrassa).

PAUL: Coumplimënt për vosta dona, lai à poque oure qui vou vê pa e ivouz aqueui ën manira si dousa,la mia i é dousa just oub ar can.

CATHERINE: Quél arménou a jappa juste a dî pa ’d voste gavade. Viéoupa qu’i é ën chamin qui pioura,spërëmma qu’la li sie pa capitàrén ’d mal.

PIERRE (méntre a counsola la dona):Sù dizéme, fazème pa istâ ënt ifëstuddi. L’é capità carcoza?Annà i ista mal?

MARIA : Oh no l’é pa rén, l’é ’d joi:n’oura passà i é artournà Josuè.

PIERRE: Josuè!? Ma l’é manhific,courëmma da el, ë(v)né ’covouzaouti Catherine e Paul la voufarè piazî arvérlou.

(I s’ënchamine, la scena i ’s rieurp ’s lasolita cozina ’d la mîzoun diMalan, ën prumî pian Josuè e samaire qui pàrlën).

ANNÀ: E la ferìa a la chamba i ’t faitantou mal? Oh sièl… quisà gairei sërè istà bruta la bataia e tunaturalmënt tu sërè istà ënprumira linéa…

Page 17: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

17

JOSUÈ: Maire, l’é arménou vint viéggeque vou diou quë la ferìa i ’m faipa mai gaire mal, bèlle së douvrèisoupiâ touta la vita, e peui laprumira linéa ou no, la palottoulelaz arìbbën da tuchi li liyrì, e arantou aprè i chàpën carcun, a mi ’sla fin la m’é anà bén, d’aouti isoun mort aprè ’d tantesoufranse. Sì, ënt isò vouz avìerazoun i é bruta la guèra i étantou bruta! Ënt a qui moumënttu pënse just a masâ, la poou, larabbia, l’armour, tout la ’smëscha, l’èra paréi ’co aWaterloo sie més pasà.

ANNÀ: Ma euoura tu sie isì, e just isò lacouinta tu sa aprè la mort ’d tounpaire avìou propi poou ’d douvêfinî ma vita da soulëtta, vivënt ’d iarordi, i arordi ’d moun om e ’dmi fiy mort. Ënvécche lou bounDiou al à vourgù laisate a mipërqué ma vita da vëia i foussepa trop trista.

JOSUÈ: Eh!, së fousse tournà ou duichambe boune pourìou pensâ ’dtravaiâ noste tère, ënvécche paréi(a ’s beuica la chamba) noudourën trovâ carcun qu’a nouzajue.

ANNÀ: Lou mniste a ’m dizìa quë së tutu fousse tournà tu ourìe pugùtachâ a moustâ ma régent ëntuna ’d noste scole, tu sa la i àtanti miynà e tu tu a studiâ e la i àdabsounh dë magiste, e tu ourìe’co lou tëmp ’d segouî lou travaidi champ.

(Da fora la ’s aou n’armour ’d fèsta,peui i pàrlën tuchi ënsèm e ìntrënan ourdin: Paul Olivet, Maria,

Pierre;Catherine. Paul l’é louprumî ad aribâ a Josuè e a louëmbrassa e peui a lou ména d’ënliyrì).

PAUL: Scouta, ma cant ou l’avè arëstà,que moure avilou lou papa,dimrou për piazî vourìou ouilouarant ’d murî…

JOSUE: Ma mi ….PIERRE: ...Tu ère pa tra quilli chi l’an

arëstà lou papa, nou l’i l’an jo diën toute la manire, ma el nhénte,testas ma ën mul… isì, nëvoù,laisa quë t’ëmbrasse. Lou bounDiou ënqueui a ma fach un dicadò pu bél ’d ma vita. Ta manhai ma couintà per la via ’d ta ferìa,ma ’t véou bén butà…

CATHERINE: Përdou-nou së nou sësoun ëntroumëtù bèlle ’s nousoun pa ’d la famìa, ma nouzavìën veuia d’ëmbrasate. Epërdouna quést cozou aquì (ibeuica ënrabià soun om) quë përèsse lou prumî a mëndate ’d nove’s l’arèst dar papa, a s’édësmëntià qu’ la i èra ’d madameda fâ passâ arant…

PAUL: La i à pa ’d madame quë lazàbbiën pa ëncà ëmbrassà Josuè,vou l’i s’é just vou, ma vou sé madonna e pa na madama!

CATHERINE: Me car Josuè sai quë l’èraméi afrountâ lou nëmis quë lagëntilëssa ’d moun om, ma nouvòlën veramënt dirte quë nousoun countënt d’avéte tourna isìënt ar mès a nouzaouti. Tounpaire a lou sëntìa quë tu sarìeartournà un journ, a n’èra caizesgur.

Page 18: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

18

ANNA: Si quëlla qu’i avìa tante pooul’èra mi, ma euoura butëmse a laviroun dar tavou e mingëmmacarcoza, paréi ou pourè fâ aJosuè toute la ’dmënde qu’ouvoulè.

CATHERINE (beuiquënt soun om): Patoute la ’dmënde, quëlla ’s darpapa no!

MARIA : Alé, mentre nouzaoute donenou prepàrën, vouzaouti pourtàJosuè a fâ ën vir ënt l’(ë-)stabi eënt i champ isì a la viroun, alourè veuia ’d rën(d)se couint dartravai qu’é istà fach e quél qu’al’é ëncà da fâ.

JOSUE: E charè tourna qu’ëmpare atravaiâ ënt i champ, ënt i drî annài pa fâ grô d’aoute quë arsève edounâ d’ourdre ën bataia.

PAUL: Dounâ d’ourdre? Veus-tu direquë tu a fach carriéra ëntl’ezèrchit ’d Napouleoun? Ehdimme tu sërè pa divëntàadiritura sergënt?

JOSUE: ’S l’é për acò a Waterloo èroucapitan, avé-ou capì përquénouz’an përdù?

PAUL: Ca..pi..tan..! Ën barbèt capitan!Ma l’é grandious, l’é si bèl, ëncapitani qu’al a arëstà (a beuicasa donna) …quisà gaire nëmis!Ën capitan!

PIERRE: Sì, ma la sërè méi pa diroutrop fort, euoura i coumë’ndën liSavoia e créou propi pa qu’idounarìën na pansioùn ’d guèraou na medaia a ën capitan ’dNapouleoun!

JOSUÈ: Ja li Savoia, mama i m’acouintà ’d la guièiza, i mòllënjamai aquilli. La s’artourna ar

Chabas istés ma së lou tëmp afousse passà inutilmënt, i an paëmparà rén aquilli, rén!

PIERRE: Lou tëmp a po pa tournâ ënréire, tu viyrè quë arant ou aprè inou laisarën artournâ ënt laguiéiza, i së sbàlhën s’i pë’nsënd’artournâ ai tëmp ’d lapersecusioùn! No nouz an tuchiëmparà carcoza ’d noou ’s lalibërtà, ’s la cousiënsa, ’s dardréch ’d créare libramënt a lonquë nou vòlën.

JOSUÈ: Sì barba, vouz avè razoun, lousavè-ou quë ënt l’ezèrchit ’dNapouleoun la i èra fina carpréire? Ài parlà oub un ’d lour e a’m dizìa qu’ënt la rivoulusioùn ënFransa ’co car catoli i an capì quëla relijoun, la fouà, un po paëmpounla ma just ësmounla.

ANNÀ: Su, su fora, anà laisa-noupreparà merënda.

(Lh’om i sàiën, e la done la rèstën dasoulëtte ën cuzina).

MARIA : Aloura, Annà tu i a parlà?ANNÀ: Si al é tan sagrinà për sa

chamba, ma créou qu’a la fin al’achëtërè ’d moustâ ënt una ’dnoste scole, la i à tan dabsounh’d magiste. Saréi jamai prouricuniysënta a moun om cant aënsistìa përqué soun fiy acuntinouësse a studiâ…

CATHERINE: Oh ’m lou arodou ’co mi,Sidrac a dizìa quë lou studi l’èran’arma poutënta, a dizìa «fin daivéi tëmp li valdés i an vourgùstudiâ sa Bibbia, sa storia i andougù difëndse da i accuse darnëmis» Tu sa, créou qu’a l’ourìa

Page 19: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

19

vourgù quë soun fiy a diventësseën mniste…

ANNÀ: Forsi a lou sarìa divëntà ’s la lifousse pa capità tante coze ënt savita, lou mount al é propi ënchamin qu’a chambia e moun fiy,ma ’co moun om, i an dougù istàdaréire aquësta storia qui coursampe pu vitte, ou forsi i courìa,përqué euoura i smìa èssësefërmà… quisà!

MARIA : Josuè al ourè ’co dabsounh ’dcarcun quë s’ocupe d’el.

CATHERINE: Na donna! Ën cha quënou lou cunvìnchën a mariase, ala 27 an, l’é ën bèl fiy, ài ’d couzinisì e a Ëngreunha qui an ’d fie ’dn’età justa, ënt ar vir ’d quinzejourn siou sgura d’ourganizâ ënbèl mariagge. Sì, sì laisme fâ e tuviyrè quë ’t lou sistemou mi...

ANNÀ: Lou paoure Sidrac a puguësseouìte… tu sa ma al a pënsava ’sdi mariagge coumbinà, no créuquë ’s d’aquést terén ën cha

propi pa que nou ’s bùtën. Josuèal é ma soun paire a scapërìa ’dcoursa bèlle ou la chambamalavia.

MARIA : Nou dévën pa oubligalou arén, ma co’ i à-la quë nou viétad’ourganizali ën paou la coze? Aiom la basta laisali l’illusioùn qu’l’é lour a dechidde, peuinourmalmënt i dechìdën lon quënou vòlën nouzaoute!

CATHERINE: Just! Së a Paulourganisavou pa mi loumariagge, a së sarìa jamaidechidù e euoura a sarìa ën véibarboutoun…

ANNÀ: Përqué ënvecche euoura!?CATHERINE: Tu sa, nhanca mi peui pa

fâ ’d miracle… Ma tu Annàpreocupte pa, parla oub ar mnistepër ca leuia da magiste, qu’asërcâ na donna per toun fiy nou lipënse mi e Maria e peui nouvearën ma la vai finî.

Page 20: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

20

SCENA V: Lou conteur së fai ouî:«lou coumplot ourganizà da la tréi done ënt lacuzina di Malan a founsiounarè fin a na mira. Josuè a ’s mariarè dui annaprè, ma pa una ’d la done quë la déchiza rësoulùa Catherine e la manhaMarìa la tënte ’d proupounli. A mariarè na viddoua ’d vintesìe ann:Maddalena Revel, da el counuissùa ëntërméntre qu’i acoumpanhava soun fiyFrançois, ar prumî journ dë scola. E la storia i continùa: la guiéiza Sén Jan,aprè tante suppliche ar réi i sërè riybèrta ënt ar 1816, a coundisioùn quë, maal arsita ën doucumënt d’ëntloura:«Di rimpetto al Tempio de’ Protestanti, eper tutta l’estensione del medesimo prospiciente verso levante, venga elevatouno steccato di tavole di legno dell’altezza di trabucchi uno e mezzo, e quellomantenuto in perpetuità, e ciò all’oggetto que non venga recato il menomodisturbo all’esercizio del culto Cattolico».

(Diapositive):

Capì? Per rieurbî la guiéiza ën chavìastërmala oub ’d pal aout sincmettre. Li valdés ’d Sén Jan ifarën ’co isò, tra quilli qui la farënla li sërè ’co Paul Olivet… nouvou làissën pënsâ a sa parolleméntre a fai quèst travai.

E lou tëmp a cour, la Valadde la sountourna ’n ghetto; l’ospizio deicatecumeni a rieurp la porte aPinîrol, i tourne li divièt dëstampâ e impourtâ la bibbie. Mala frountira vèrs l’Europa i éibèrta ma sampe. D’aquëstafrountira la li passa tréi etrangêqui sarën bén ëmpourtënt përnosta storia: lou suisse Felix Neff(diapositiva) a porta sapredicasioùn risvegliata ënt laValadde, da illi la li naisërè loupënsî quë la basta pa mai èsseniysù valdés ën chà counvërtissed’ën countinou ar boun Diou përèsse crouaiant.

Lou reverendo William Sthephen Gilly(diapositiva) canoni ’d la guiéizaanglicana, qu’a ’s batërè për la

foundasioùn dar coulégge ’d laToure, fach për èsse për mai d’ënsiécle la leuia pu ëmpourtënta ’dla cultura loucal.

Lou general Charles Beckwith,(diapositiva) n’ënglès inamourà divaldés, quë ou metode e pasiënsaa i aribba a dounâ a toute la burjàna scola ’d cartî, ënt ar 1848 la n’iën sarè bén 169 mersì a el, livaldés la sërè li prumî italian aganhâ la bataia countral’analfabetisme.

Li Savoia e lou cléro catolicunservatìou i së créiën quë loughetto a posse countinouâ, ma lastoria i é ën chamin qui loudësfai. E la storia i é ën chamin’co a chambiâ li valdés ’d laValadde e lour i san quë tout l’éën mouvimënt. Al é ën chamind’euourbise ën noou chapittre.

’Co nosta chita storia i vê sarase carchapittre, un ar viégge carcun ’dnosti përsounagge Paul Olivet,Catherine Olivet e Annà Malan, ilàisën quësta vita (méntre louconteur a lès quisti përsounagge itravèrsiën lou palco). E l’é su

Page 21: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

21

nosta chita storia quë nou vòlënëncà beuicâ en drî viégge. L’é li10 d’oust dar 1848.

Chambra da durmî ’d Pierre Bonnet,véi, malavi ma luchid ’d tèsta, a laviroun sa vëia dona Maria, Josuèe Maddalena.

PIERRE: Basta parlâ ’d ma salute, louboun Diou a nouz a jo fachvioure mi ma vëia fin aouitant’ann, carcoza la douvìabén capitame no? Vou sé gëntild’èsse voungù fin isì, ma vous àifâ mëndâ përqué voulìou savêcar nove da Josuè. Ài savù quëvouz avè ëncountrà voste couzin,Giuseppe Malan, lou banquîqu’èra noste deputà ar Sinoddeënsèm a mousù Vola.

JOSUÈ: Sì, al é voungù trovanou li sincd’oust, lou journ aprè ’d la fin darSinodde, a l’èra ën chaminqu’artournava a sa mîzoun aTurin.

PIERRE: Siou véi ormai, ma voulìouëncà ’d nove frësque, lou prumîSinodde aprè ’d la libërtà la mësmìa ën seunh, ma la m’é smiàën seunh lou mé ’d blî dë st’ann.

MARIA : Eh! ën seunh lou réi qu’a firmalou statuto tuchi i dìën qu’ la lisërè ’d nove per li barbèt ma përtréi smane nou n’ën san pa rén.Peui la neuch dar vintecattre ’dblî i é aribà la nova.

MADLENA: Al à pourtà da Turin mounleunh couzin Jean JacquesParender, l’é l’ajutënt dar mnisteBert a Turin dount i travàiën macappellani per laz ambasaddeproutëstante. E dount li valdés

quë ìstën a Turin i van ar culte,quant i pòën.

PIERRE: Que roba! Li valdés ’d Turin ipòën anâ ar culte just ënt lazambassade etrangire. Ah maarant ou aprè i nou la laisarën fâna guiéiza a Turin.

JOSUÈ: Giuseppe Malan a m’a dit quëi soun ën chamin qu’i li pënsën,ma ën cha fâ atansioùn. Lalettere patenti dar 17 ’d blî la dìënquë li valdés i soun libre d’anâdount i vòlën ënt ar Regno diSardegna, libre de studiâ, ’d fâcoumèrsi, de spoustasse dount ivòlën, ma la dìën ’co più ouméno quë «non è cambiato nullaper quanto riguarda il loro culto,le loro chiese, le loro scuole». Lavol dire quë nou pòën spoustasedount nou vòlën, ma per anâ arculte cha qu’ nou tourne a laValadde.

PIERRE: Na libërtà a miytà ënsouma!JOSUÈ: Propi paréi ma la libërtà i po

pa èsse limità! Oh l’é tout ou lanouz ëntëréssa pa. I n’an parlà’co ar Sinodde, pa ën maniraufisiala ma l’idéa l’é quë së lou réia nouz a dounà la libërtà, libërtàla déou èsse, për la persoune, përlou culte, për la predicasioùn, përla tëstimouniansa a quést paisqu’al a jamai ouì parlâ ’d laparola dar boun Diou. Beckwithal a scrich a la Tavola car tëmppassà e al a di na coza veramëntbèlla «da ora in poi o saretemissionari o non sarete nulla!».Créou quë isò la sie lon quë louboun Diou a vol da nouzaouti ëntl’ë(v)nî. Predicâ a quést pais, për

Page 22: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

22

isò a nouz a salvà atravèrs lapersecusioùn e la soufranse.

PIERRE: Gaire nove! Siou trop véi perabitouame, përqué ài veramëntl’ëmpresioùn quë la chambiarètout per nouzaouti, nosteValadde, nosta guiéiza. Ma sioucountënt d’èsse arribà fin isì forsicarcoza ’d noou lou veirèi ëncara,forsi na guiéiza a Turin.

JOSUÈ: ’Co d’acò i an parlà ënt icouridoû, ar Sinodde, masicuramënt la li sërè na novaguiéiza a la Toure, peui magara aPinîrol, a Turin…

MARIA : Na nova guiéiza a la Toure edount?

JOSUE: Più o ménou daran loucoulégge.

MARIA : Dount i èra la tënde ar tëmpdar taratërmou?

JOSUE: Truc e branca da qui liyrî, smiaquë Beckwith al abbie ënt la tèstaën prougèt ’d na guiéiza ëncà pugrossa d’aquëlla ’d Sén Jan.

PIERRE: Spërëmma qu’i la fasse ënpaou méi, ’sno ar prossimtaratërmou la basta ën soupatoune plouf!

MADLENA: Lou taratërmou. Gairetëmp i é passà, èrou miynà macapìou lou fëstudi quë la ièra a laviroun ’d mi, smiava quë toutdouguësse croulâ, tanti i avìënpërdù toute i ëspranse, e ënvécheënqueui nou soun isì a parlâ ’dnove guiéize.

MARIA : Lou boun Diou a nouz àsoucourù ’co ënt a quëllaoucasioùn, bèlle se carcun dinosti a bëstëmiava soun noum. El

al a countinouà a sousti-nou ousoun amour.

MADLENA: E vous savè cant ëm siouarodà ’d soun amour fin a piourâd’emusioùn? Li vintesét ’d blîcant siou calà a Turin ou Josuèper festejâ la libërtà quë nouz anarsëvù oub la lettere patenti darréi. I èra na grandamanifestasioùn për fâ fèsta a loustatuto, tanta dë qu’la gënt e ëntar mès la i èra siesënt valdés. Lagënt i batìa la man e i an vourgùquë nou foussën nouzaouti aeurbî lou cortéo.

JOSUÈ: E carcun braiava «viva ivaldesi, viva le riforme, abbasso igesuiti!». Ah bounanima ’d PaulOlivet a l’aguësse pougù èssli!

PIERRE: Al ourìa braià pu fort ’d tuchi.MADLENA: Aquì ài ouì qu’ lou boun

Diou al avìa soun prougèt e madizìa sampe ma maire, a ’sdësmëntia pa ’d si fiy.

MARIA : ’Dco nouzaouti nouz an agùnosta part ’d joi cant la neuch darvintecattre ’d blî nouz an vist lifùic qu’i s’avivàvën ënt laValadde. Subit nou pensàvën qu’la bruzësse li bosc e nouz an agùpoou. Peui noste vëzin a nouz apourtà la bèlla nova. Ën charìaavivali tuchi i ann aqui fùic përprouvâ la méima joi.

PIERRE: E magara foute lou fùic a nostichabot!!

MARIA : Eccu qu’a arcoumënsa a fâ lapërsouna pa séria. La journà darvintecattre ’d blî cha qu’ nou ’sl’aròdën! i é ëmpourtanta sas-tu!

Page 23: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

23

JOSUE: E nou l’arodarën, ma li disét ’dblî, l’é ën que journ quë lou réi ala sinhà la lëttre.

MARIA : Disét, vintecattre, ma qu’ la lifai-la. Basta quë nou ’s l’aròdën,e qui ’s l’aròdën quilli quivenarën aprè e qu’i an pa visttout lon qu’ nouz an vistnouzaouti. Ma euoura basta nouvou ténën pa mai nou vou sounarcuniysënt ’d vosta vizita ma noupòën pa ’co aproufitane, ’covouzati vouz avè na mîzoun e ’dcoze da fâ. E nouzaouti véi nou

vou fan pèrde tëmp ou nostiarordi.

MADLENA: Cha qu’ nouz àne ’s darsériou, veui ëncà passâ da mounfiy, vou savè quë siou gramamàpër lou tèrs viégge?

MARIA : Si i ’m l’an di, ën bèl miynàniysù tréi journ passà.

PIERRE:Vés-tu, vés-tu ma vëia! I istatout lou journ sarà ën mîzoun mai aribba sampe a savê tout. Loudiou sampe siou paralisà, li véoupoc, la dënt la ’m soun toumbà,ma ài d’ourëie fine, quëlle ’d madona!

VI SCENA: I së salùtën. La së chambia scena: l’é la meima leuia dount Maria i a dia Pierre quë Josuè al èra artournà.

JOSUÈ: Vou më smià oub ’d pënsî dacant nouz an laisâ la mîzoun ’dmi barba!

MADLENA: Pënsavou a lon qu’a nouz adi voste barba. Tout chambia trévitte, tanti di nosti i soun ënchamin a pënsâ ’d laissâ laValadde, dount la vita i é simizéra. I pë’nsën d’anâ ënSudafrica ou n’America. Daouti ivan istâ a Pinîrol ou a Turin përtravaiâ.

JOSUÈ: L’é pa da ënquei quë la cozechàmbiën, touta ma vita l’é istàën chambiamënt countinuo, ’dcoze nove, ma moun barba al arazoun: la libërtà i portërè ’dproubléma e nou pòën pa ëncàsavê cali.

MADLENA: Oh së… beh! pënsëmli pa.JOSUÈ: No, no anà avanti, magara

vosti pënsî l’é ’co li me.

MADLENA: E së la libërtà la fousse përtanti l’oucasioùn ’d pa mai fârén? Për pënsâ ai propri afâ e a sibëzounh pënsënt quë touta larèsta la vén aprè, ma tantou aprè.Euoura nou sarën ma tuchi iaoutisënsa limitasioùn. Ën charè èsseveramënt valdés la bastërè pamai naise valdés.

JOSUÈ: Vou rasounà ’d ma li“momiers” qu’ la setta quë propiisì a Sén Jan car’ ann passà i anrout la guiéiza per anâ aprè ’dl’ansian Lantaret e i an fâ sa chitaguiéiza. ’Dco lour i dizìën quë labasta pa èsse niysù valdés maquë ën chà counvërtise tuchi lijourn.

MADLENA: D’acordi aquilli i ezàgerën ,ma l’èra pa sbalhà sounrazounamënt e a l’e(v)nî a lousërè sampe ménou. Vou savè fin

Page 24: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

24

a euoura la ’s niysìa valdés, las’èra sarà isì ënt la Valadde, saràënt ar ghetto. Euoura tuchi noupourën partî për nosta via.

JOSUÈ: Ma ’co arant la ’s pouìa laisàtout. Bastava anâ all’ospizio deicatecumeni e dire quë ën vouliavirâ la fouà , e li préire i tëdounàvën ’d sordi, ën travai e sëtu ère na fiya fina li sordi përmariate.Ënt ar milasiesëntestanteuch i lisoun fina aribà oub ar mniste ’dSén Jan: Matteo Danna. I lh’andounà na pansioùn ’d duisënt scud’or a l’ann, i l’an batià ënt ardom e lou duca a i a fach dapiyrin. E pura l’é l’ùnic mniste aèsëse virà e la i n’é pa istà gaire’d nosti fraire e noste sore qu’i sesìën catoulizà e ëntloura lacouvnìa ’d mai quë euoura!

MADLENA: Ma l’èra difrënt tu douvìesërnî, euoura la bastarè ana aprèdi tëmp, la servirè pa chambiârelijoun, la bastërè ëndurmise, ejo ënqeui la n’i a tanti quë i an nafouà qu’i deurm.

JOSUÈ: E vou vou pënsà quë la sie justarveiali dëdrê. Vou vié vourazounà ma li settari.

MADLENA: Vou préou sërcà ’d capî,sèrcou pa la divizioùn ’d nostaguiéiza ma créou quë li nostitëmp i vòlën ’d nove rësposte. Lasërè sampe pu difisile dirse valdéssënsa èslou për daboun. Beckwithal a razoun nou sarën mëndà a

èsse missionari a tëstimouniâ ’dpërsouna.

JOSUÈ: Ma sì, vouz avè razoun ’s d’isò.Pënsou però quë nou dévën paesaltase ma chèrti arveià quijùdiquën tout e tuchi ën namanira spietà e i s’aròdën pa quënoste boun Diou al émizericourdious e prount apërdounâ. Vou crée quë nouzourìën pougù loutâ countra lounëmis savënt ’d fâ ’d cozeoudiouse se nouz aguë’ssën papënsà a la mizericordia dar bounDiou?

MADLENA: Aco ’co l’é vê ma mipënsavou pa tan a quilli quisbàlhën sërnënt, creënt ’d sërvîlou boun Diou, pensavou a quilliquë ën paou ar viégge i ’s nënvan leunh. Ënt l’ë(v)nî së lalibërtà i rèsta nou pourën ’covéire lou spetacle tré triste dë ’dguiéize veuide për lou culte ’d ladiaménja, de ’d gënt quë i ’sdesënterë’ssën ’d latestimouniansa ’d fouà a simiynà. Lou boun Diou a nourisparmie quësta preuva.

JOSUÈ: Oh së la capitërè la sërè nacoza leunh e nouzaouti nouzourën arménu ën vantagge.

MADLENA: Cal?JOSUÈ: Nou lou vearën pa mai, nou

sarën jo oub lou boun Diou.

La lucche la ’s dëstìsën e la s’aouchantâ lou cantique 137.

FIN

Page 25: Lou tëmp ’d la libërtà · 2019. 4. 2. · 1 Lou tëmp ’d la libërtà Recita scricha da Claudio Pasquet ënt ar 1998 për l’anivërsari ’dla Lettere Patenti dë Carlo Alberto

25

La grafia dei testi in occitano

Segni e norme che si diversificano dall’uso ortografico italiano:

VOCALI:

ë : come e del francese di je. Es.: tëmpeu : come eu del francese di peur. Es.: neuchou : come u dell’italiano lupo. Es.: bounu : come u del francese tu. Es.: tuchiy : come i dell’italiano baita. Es.: fiyL’accento indica la vocale tonica e, nel caso di e, anche il grado di apertura (è) o di chiusura

(é). Nelle parole prive d’accento la vocale tonica è quella della penultima o ultima sillaba,a seconda che la parola termini in vocale (es.: mniste) o, rispettivamente, in consonante(es.: moumënt) o in semivocale (es.: jamai). L’accento circonflesso indica la maggiordurata rispetto all’italiano delle vocali sia atone sia toniche (es.: pënsâ, mîzoun).

L’apostrofo indica la caduta occasionale di vocali (es.: ’d per ëd < dë). Il trattino tra due segnivocalici uguali in sucessione denota la presenza di due articolazioni distinte (es.: fé-e).

CONSONANTI:

c : in posizione finale, come c dell’italiano cane. Es.: Sidracch : come c dell’italiano cena. Es.: vacchedz : come z dell’italiano zero. Es.: dzëmbregu : seguito da i, e, ë come gh dell’italiano ghiro. Es.: aguëssej : davanti ad a, o, ou, u, come g dell’italiano gelo. Es.: jolh : come gl dell’italiano figli. Es.: lh’n : in posizione finale, come n dell’italiano ancora. Es.: annn : in posizione finale, come n dell’italiano naso. Es.: annnh : come gn dell’italiano gnomo. Es.: mountanhequ : seguito da i, e, ë come ch dell’italiano chino. Es.: aquistis : come s dell’italiano sole, in tutte le posizioni. Es.: asuivàz : come s dell’italiano rosa. Es.: caize

Per segnalare la maggior durata delle consonanti indicate con digrammi, si reduplica solo ilprimo elemento. Es.: vacche