I n c ä e r a r e sângeroasa In t re mili tari si civili. (Vezi exDlicaţU)

2. — No. 3 1 . U N I V E R S U L L I T E R A R Luni , 2 August, 1910.

MOTELS S Â P T M N O . D e Ia. f r a ţ i

Chest iunea stabiliri i u n a î acord î n -ire ungu r i şi r omân i i t răi tori sub co­r o a n a S-tului Ştefan, cont inuă a fi la ord inea zilei. S ă p t ă m â n a t recuta , dacă n ' a adus nicî un fapt nou în t ratat ivele ce se fac în mod prealabi l , a adus Insă o contr ibuţ ie impor tan ta : părer i le disliiHului fruntaş român, pâr. Vasile Lucaciu asupra posibilităţii unu i acord, piir 'Tl expr imate în t r ' un in terview a-copia t corespondentu lu i special al «U-ni versului» .

Doelaraţiunile păr in te lu i Lueac iù ві se par atât de in te resan te si atât de vrednice de a fi cunoscute de to ţ îro-màr. i ï , in cât nu ne p u t e m opri de a r ep roduce aci părţi le ior mal î n s e m -n a ' e .

La î n t r e b a r e a c o r e s p o n d e n t u l u i , , l " inversu lu i " , î n ce a r cons t a acor­dul , pă r . L u c a c i u s p u n e :

,.—- Din nefericire , p r o p u n e r i eon-c i ' u ' , c a r i s ă s e rvească de baza dc d i s c u t i u n e , n u s'au iăcut dini ntcT o p a r t e . C u v â n t ă r i l e con te lu i Tisza ş l a le lu i K h u c n H e d c r v a r y cuprind.nu, m s i gene ra l i t ă ţ i , c a r i a r a t ă însemnă-t a l c a cauzei şi t r e b u i n ţ a soluţtunil . C u m î n s ă să se rezolve cheatlfc-ваіі©-n a l i t ă ţ i l o r a s t a n ' a spus -o nimeni , şi de ace ia s u n t e m şl no i siliţi s ă na m ă r g i n i m l a gene ra l i t ă ţ i . Ceia ce se poa t e s tab i l i î n să , ca o condit ions i nd i spensab i l ă , e că n u m a î acel mod de des legaru poa te a v e a şanse de p r i ­m i r e şi t ră in ic ie , c a r e s e va î n t e m e i a pe i c spcc tu l s ince r a l d e m n i t a t e ! na* ţ i ona l e a p o p o r u l u i r o m a n şi v a o ier i toa te g a r a n ţ i i l e legale p e n t r u as igu-r a i . a i nd iv idua l i t ă ţ i i etnice, politica a n a ţ i u n e ! r o m â n e , precum s i a Ube> re i sa le desvo l tă r î p e terenul cultural şi economic" .

Şi d i s t in su l fruntaş u r m e a z ă : . .Vorb ind despre cond i ţ iun i le împă-

că i i i , fratele Mitrali a s p u s că n u m ă r acea so lu ţ iune poa te avea s o r ţ i de iz­b â n d ă ca re respectează s e n t i m e n t u l de d e m n i t a t e n a ţ i o n a l ă a n e a m u l u i r o m â n e s c , şi c a r e s ă fie o chezăşie p e n t r u l ibe ra desvo l t a re c u l t u r a l ă

şi n a ţ i o n a l ă . Şi con fe r in ţ a n a ţ i o n a l ă , u n i c u l n o s t r u for competent , , v a fi c h e m a t ă p e n t r u p r i m i r e a so lu ţ i tmif definit ive. E n u n c i a ţ i u n e a de m a l s u s con ţ ine şi r e s p e c t a r e a o r g a n i z a ţ i e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e , cu p a i t i d , comite t execut iv şi cu toa te o r g a n e l e ş i fae­t o n ! să i ex is ten ţ i î n t r u apărarea d r e p t u r i l o r na ţ i ona l e , c u l t u r a l e ş i e-соі іэтісе".

A s u p r a motivelor c a r i a u făcut de a c t u a l i t a t e so luţ ia cnestiumeî naţio­na l i t ă ţ i l o r , părintele Lucaciu decla­r ă :

Mot ivul e de c ă u t a t î n a i n t e de foaie în s t a r e a nesufe r i t ă la c a i e s u n t r e d u s e na ţ i ona l i t ă ţ i l e d i n Ungaria , şi m a i a les r o m â n i i . O p r e s i u n e a poli t i ­că, c ă l ca r ea l i be r t ă ţ i l o r publ ice , să­r ă c i r e a s i s t ema t i că a p o p o r u l u i ro -n i i u e s c , s i â n j e n î r e a lu î în p r o g r e s u l c u i ' u r a l şi economic , a a juns l a un g r a d i n s u p o r t a b i l a ş a că ne l in i ş tea e l emen tu lu i r o m â n e s c p r o v o a c ă o se­r i o a s ă î n g r i j o r a r e şi r e c l a m ă l iniş­ti r. a sufletelor. De a l t ă p a r t e guver ­n u l a c t u a l a r ă m a s foar te s u r p r i n s de ţ i n u t a b ă r b ă t e a s c ă a a l egă to r i l o r r o m â n i , căci în toa te locur i le u n d e o-c â r m u i r e a şi-a scos c a n d i d a ţ i i nu­m a i cu cele m a î de tes tabi le a b u z u r i şi cu cele m a î abjecte mi j loace de c o i u p ţ i u n e a p u t u t r ă u ş i . Aşa că gu-vei nu l î n suş i s'a s pe r i a t de i sp răv i l e sale. Şi a s t ă z F c u g e t ă ser ios l a im-p i c j u r a r c a c a aces t popor va spune o d a l ă un veto p u t e r n i c t i r a n i l o r şi-şî va cucer i d r e p t u r i l e n a ţ i o n a l e fără, voia lor, c h i a r pes te capete le lor. Mo­t ivul p r i n c i p a l î n s ă , credem că e vo­i n ţ a s u v e r a n u l u i , c a re , ca un b u n pă­r i n t e al popoa re lo r sa le , nu m a î poa­te íu le ra ca cel m a î leal popor şi ceî m a i c redinc ioş i s u p u ş i a l d inas t i e i l i r A A m g i c e să fie t e ro r i za ţ i şi m al d e p a r l e . cum a u fost p â n ă a c u m " .

l u i e rv i ewu l s'a î n c h e i a t cu u r m ă ­toa rea dec la ra ţ i e ca tegor ică a s u p r a

deosebirilor da vederi din partidul naţ ional român:

,,E trist că s e găsesc oameni slabi de caracter, cart se târguiesc în ches­tia vieţ i i noastre naţionala. Ort c ine ar fi în.să. prelat bisericesc saü altă persoană mareantft în viaţa publică a poporului român, eî n'ar putea să facă să fie primită de întreaga ob­şte o soluţiune' care ar vă tăma dem­nitatea naţ ională a neamului româ­nesc ce ar constitui o piedică în des-voltarea liberă a acestui popor pe toate tărâmurile de activitate".

După cum se vede, atitudinea frun­taşilor romatiî este foarte lămurită şi categorie*, şt nici bunâ-voinţa nu le lipseşte d e a ajunge la o înţelegere cn ungurii .

S d e aşteptat acum care va fi ati­tudinea pană în cele din urmă & con­ducătorilor mtgurf, după cum e de, aşteptat să se vadă dată atimdraea lor impăeiuitoere de pană аешп este în -tr'adevăr sinceră.

A .

Vremea răcoroasă ca: n orice, a a t a v şezat î n créerai munţflar, unde r g f r ş i î p leşuvi , ca- n iş te străjerT neebo-siţt, opresc răsfrângerea câMiiroaee-lor raze. P e ş o s e a u a praf uită , cru mo­vili de piatră pa delăturl, H* raarççt-a& şanţur i lor raalite de apff, a» 'i> torc oamenii de l a câmp, plini de; colb cenuş iu , cu coaaafepe umăr, ca ; traistele deşarte în şofd, cu pălări i le pleoşt i te !n jos , urohí ind albastrul se­n i n a l ochi lor fericiţi c ' a ö îngropat, ca . sănătate , o zi ele' rodnică muncit. Câte o ferne* c n catr inţa vărgată s t rânsă p e trup, d e sub c a t e iese ta iveală poale le alba ale c i m ă ţ i î de in , eu peptarul deschis îa sânul a r s d a soarea t ree grăbita d â n d bună s e a i a drumeţilor, c n aplecare î n c e a t ă de c a p , în jos . spre praful şoselei a u r i t de c e rne r ea ult imelor raze ale amur­gu lu i .

i n m a r g i n e a satuJaL la crâşma lu i Ştefan Voloncea, s'au oprit vre-o câţ r -va români s ă ude gât lejuri le us ­cate de muncă. In dram, ma gh ioc iu l ung , m a r e , l a c a r e cel doi c a t graşi , negr i , s e sba t în chrâtorile hamuri lor date cu p ă c u r ă , înţepaţi de roiul de muşte neliniştite.

Cai i d a u din picioare, f lutură cape­te le împodobite de coamele îungî , ne­gre , ce curg, ca u n i svor de păcură, pe gâturile lungi , cu păr mărunt , ro-şietie, isfaesc e u cozile hingt trupuri le pline, apoT se l iniştesc o el ină. D a r muştele nu I» dan pace. Caii chitesc urechile înainte, mt in iându- fe ca niş-te t ioc urî ce fac băcanii , întorc gâtu­rile snre oiştea d e care a târnă lanţu­r i le grele, lucitoare, privindu-se în­t r e b ă t o r i , apoî amândoi , deodată, în­torc capetele spre c r â ş m a de u n d e s tăpânul n u se îndură să i asă , pri­vind cu ochiî m a r i . îndureraţi şi o-bosiţf. Câteva m a ş t e m a i î n d r ă z n e ţ e î n c e p u r ă a gâdi l i palpa p ic iorelor de d i n a p o i a calului de c ă t r e om. Se. ve­de că p r e a tare I-a» î n ţ e p a t că c a l u l nechează scu r t şi saltă d in hamur i , apoî , de oda tă , a m â n d o i o l u a r ă Ia g o a n ă pe ş o s e a u a ces© lungea î n a i n t e c a o făşie de p â n z ă d e cânepă, scor­n i n d nor i î de p ra f în u i m ă .

Pes te d r u m de c r â ş m ă st icleşte , ca cositorul, T ro tu şn l . M a l u l d rep t , n a l t cu m â n c a t u r i de a p e î n s t â n d , for­mând s t r ă n î uriaşe, ga lbene s u s şi cenuş i i l a p i c ioa re de a ş t e r n u t u l de h u m ă ce a r u n c ă a p a şop t i toa re . Va­l u r i creţe, m i c i unele , a l te le m a r i b i o d a t e cu spumă a lbă , ca s p u m a laptelui , a l te le şi m a l m a r i pe vâr fu l c ă r o r a p lu teş t e spuma ca nişte b ă r b i de n ă g ă r ă înfipte în a lb i a pietroasă. Cu sgomot greu, înăduşi t ca vuetul u n u l t r e n ce s ' apropie . T r o t u ş u l , c â n d cot ind î n d r ă z n e ţ e l e s t â n c i ce p a r ' c ă vor să-1 o p r e a s c ă , c â n d scă­p â n d la l a r g , t r e m u r â n d pe bogă ţ i a de p r u n d v â n ă t , se perde depa r t e , sp re Oneşti s a t aşeza t pe şesul în-g*nt, unde , din p ă d u r e a de pomi verzi înch iş i , cu c reş te tu l acoper i t în­

tr'un văl subţire a* seaţă, ţ e sut in amurg, răsare biserica ca o pată al­bă.

Liniţtea ae întinde tot mal desă­vârşită, ca o apă. Vitele sătule, mul­ţumite, cu deserturile pline, trec i e rând pe poarta ta ine i , întorcându-se de fa păşune. Jitarul, rezimat în bă­ţul gros, de corn afumat, le priveşte mulţămlt că nu se abat pe la ogoare, le urmăreşte cu ochii pân'ce trec de poartă, apoi se'ntoarce spre alt pâlc ce se vede venind.

Uneori priveşte în jos , pe m a l u l şanţului; firile de românită, cu ari­pioarele albe lăsate în jos s trângând trupşorul subţire, cu căciuliţele gal­bene în sus , spre seninul cerului, tre­mură uşor aplecându-se spre firile us­cate d e iarbă din prejur şi iar scuîân-du-se. Printre oastea florilor mărunte,

. câ te -un spin, c a floarea albastră, ae ridic* ţanţoş , sffdândn-şl vecinile.

Jitarul priveşte totul şi pare mul­ţam it,.

P â n ă departe spre Viişoara, as­c u n s între umeri (Ve dealuri plecare,,

: m a s c a t e de scurgerea şuhoaie lor re-nesrt, se'ntind ogoarele v e n i de- pe -rurnb, presărate cu haldanï na l ţ i ş i maî verzi. Dincolo, peste a p a Trotu-

: şuiul , p e poala dealurilor Bagdănes-Uîkrr ,care se ţ in lanţ din Pângăreşti: până dincolo de- Kudamm, sătişorul

rTuta, cn caeele aşezate în făşie, cu l iäsarit» roraâueasettfntr'un capăt şi ou.cea oato l ie* .m celait capăt, ascul­t e parfeâ neostototiil cântec a apel in lăsarea amurgului . In marginea d e su»; pe o coastă m a l răsărită d e dèal îndana i ta tă mult de celelalte, o

,casă naltă , albă, chipeşă, în peretele căreia ab ia эс observă u ş a ca o pata d e umbra, cercetează întinderea ce pr inde a aţipi In tngănarea nop­ţii apropiate. Deasupra dealurilor, ue platoul ce se'ntinde 'n nesfârşit, la­nurile de pâne albă secerate sticlesc ea arama.

Soarele, să 'ngroapă după straş ina munţi lor d i n apus; un pisc m a l nalt se bucură încă de rumenirea Iui, apoi craiul eonorâncS tot roaf în adânc, piscul înveselit o clipă se'ntunecă, în aşteptarea amurgulu i de mâne. Ca ur* lăbranie cenuş iu , din ce î n e t m a l închis , anmrgirea se împrăşt ie pretutindeni, stăpâni loa re. Florile de lumânărică galbene visează Încreme­nite. La o casă, în chiler, să'nvălue sub ceaunul plin cu făină, cu meîeş-teul înfipt în mijloc, para focului ca o l imbă Iată de aramă. Mal departe, î a mij locul ogrăzii , în jurul mâsuţeW rotunde, cu trei picioare, cinei dolo­fani, de diferite mărimi , aşteaptă mX-măl iga nerăbdători pe seăuneşefe nrreu

Mos-Jftarul, păzitorul atâtor bogă­ţii ce nu-s a luî , stă tot în uşa colibiî, tăcut mulţumit , rezemat eu mâinele uscate pe băţul de corn. Vede un june ce p a r c ă n'aie de gând să treacă pe poarta ţarnei şi îl urmăreşte cu pri­virea . Juncul , gras ca un pepene, po­rumb la pâr, s'a oprit în dreptul u-nuî ogor s i ascultă gâdil i toarea îngâ-nare a porumbului verde ca smaral ­dul. Stă puţin p<> gânduri par'că în-trebându-se ce e de f ă c u t F o a m e nu-I e. dar tare a r vrea să dea, aşa , o ra-işte prin frunzele porumbului şopti-

— M u l ţ u m e s c M i h a l a c h e , r ă s p u n d e j i t a r u l ş i î n c r e d i n ţ a t că n ' a m a i ră ­m a s n ic î o v i tă î n u r m ă , să v â r a în col ibă ş i se 'n t inde pe p a t u l d e fân, în­c h i z â n d ochi i în m i r o s u l î m b ă t ă t o r , dulce. . .

Tg. Trotuş-. D . I»v-SoKer ine

toi . F a c e u n p a s sp re ş a n ţ , apo î u n a l

doilea p a s şi e gafa s ă se r e p e a d ă . l i ­t a n i i îî p r i c epe g â n d u l şi necă j i t că-1 t u l b u r ă l i n i ş t ea , s t r i g ă :

. .Nea d u b a l ă , nea" . . . S b u r d a h i i c u l flăcăfl înţelege de cu­

vân t şi s e ' nd rep t ă la d r u m , t r e c â n d o a r e - c u m r u ş i n a t pe p o a r t a desch i să a ţ a m e î . D a r Moş-J i t a ru l tot a ş t e a p ­t ă t ă c u t . De u n d e s ă ş t ie el de n ' a m a l r ă m a s vre-un harim î n u r m ă ?

In a l b a s t r u l ape l c e r u l u i , c a m la vre-a p a t r u s t â n j e n i de là c i n g ă t o a r e , s t e aua c i o b a n u l u i a r ă s ă r i t c a u n ochifr de d i a m a n t , î n t i n z â n d o re ţea de be tea lă . T â r z i u în c reş te tu l t ă i i e l m a i r ă s a r e u n a , apoî a l ta , a l t a , şi t r ep ta t tot ceru l s ă ' m b r a c ă în h a i n a c u s u t ă cu l icurici de a u r .

Acum trece încet, cu g h i o a g a subţi­o a r ă , cu f luerul înfipt în ch imi ru l la t de piele, v ă c a r u l Moş-Mibai Meşter­ea. Dă, în d r e p t u l coli hei, b u n ă vre­me.

In numărul viitor

Amintiri din copilărie de T O L S T O I

C Ă D E R E A L U I I C A R I U de

G A B R I E L E D 'AXNLTVZIO

I n unde, în c e rcu r i , Ardeea se u r ­ca. D i n undă în u n d ă , d in cerc în cerc, sgomotul s l ăbea ; d in clipă î n

• e l i p ă î ş i pierdea t o a t ă p u t e r e a : fu c a •cxocâniiura m a i u l u i pe a r ie , fu ca, sbârnâttul unui r o iu în stup, ca mur­murele câmpului ce l eagănă visele, ca cântecele ce s e depărtează, ca cân­tecele ce, depir tându-se , desch id nesfârşitul întristării şi dorinţei; păru că se a z u r e a a a c a maş ina , ca omul; tăcu, nu maî fu n imic , nu m a i putu fi auz i t de câ t de s ingur acela .

Mulţimea era încordată în a ş t ep -itare, cu sufletul în ochi, r e ţ i n â n d * -ş l lăsuf larea . Ş i scăderea treptată a sunetului creea într'fnsa u n sent i ­ment atât de adânc al îndepărtării , în cât î î înşela vederea. Omul p ă r e a deja a j u n s l a o înălţ ime incalcula­bilă, c u totul despărţit de spe ţa luî, s ingur c u m n i m e n i в'а maî fost nicî oda ia s ingur , fragil cum n i m e n i n 'a m a l fost nic î o d a t ă fragil , d inco lo de viaţă, ca morţii. Spa ima necunos ­cutului p u s e s tăpânire pe toate ini­mile.

— Destui! Des tu l ! s p u n e a spa ima. -- Mai! Mai! z icea spasmul laco*a

de alt s p a s m . — Destul! Ş i - a şa eşti prea sus ! Nfe

ameţeşti . — Malf Urcă- te! At inge m ă c a r

m u c h i a n o i u l u î c e l u i a ^ — Destul ! O a d i e r e te poate uc ido

n u n imic , o s â r m ă ce se rupe, o scâ t i tee ce se î n t r e r u p e .

— Mal! Nu c eda i ІІюІе eşt i tu, a m a î fost a l t om. Treboe să t r ec i punctul , trebue să cucereşti u n ce r nou!

— Destul! Iată, ca t í l — Mall Moartea te admiră! Ş i u n urlet a l tu turor p i e p t i m l o i

se a v â n t ă fn spre îndrăzneţ; căci pe catardul ridicat a lburea s e m n a t u l g l o r i e i Ardeea s trăbătea u n ce r nou.

— Destu i i AI î n v i n s ! — Mal! Intrece-tet S p a s m u l mul ţ ime! era c a p u l s a ţ i a

neconteni tă a unei febre u n a n i m e , c a i e s'ar f i comanieat v ă d u h u l u i n e ­s imţitor ş i ar fi ajuns până la a r i ­pile ace lea de om. Sufletele ca în­tr'un iii s ingur , subl im şi sălbatic, e ra ca un element ce s'ar fi a m e s t e c a t cu elementul şi ar fi ză t i cn i t f i r e a şi ar fi făcut un chip de v i a ţ ă n e a ş ­teptat. Cerul fu ca o s o a r t ă neer tă-toare.

— Maî! Mai ! Părea că l egea s trăvechie nu m a i

putea fi răzbunată., că d inco lo de a-cea l im i t ă pr imejdia d i s p ă r u s e , că, p r i n excesul lui de î n d r ă z n e a l ă , o m u l devenise i m u n şi de nepedeps i t . A-c u m , m a ş i n a n u m a i e r a de câ t o să­g e a t ă a t â r n a t ă c a p r i n f a rmec pe ce­r u l î ngă lben i t . C l ipa e r a veşnică . Nicî u n c u v â n t n u p u t e a fi spus. Mulţ imea t r ă i a c a în bazm, ca şi c â n d , aco lo u n d e se f ixau miriadele de pup i l e , a v e a s ă s trălucească o con­stelaţie nouă.

— C o b o a r ă ! C o b o a r ă ! F a r m e c u l înce tă . Se spuse c u v â n ­

tu l a ce l a m a l î n t â i încet , a n o ! c u e c l a m o a r e ncega lă .

— Coboară !

1 Din roma-uil «Fers? clic si. forse л!ч

2 A u g u s t І І Н О . UNIVERSUL LITERAR Ko. 3 1 . — a.

Se vedea s ă g e a t a m ă i i n d u - s e , re-'devenind r epede m a ş i n ă î n a r i p a t ă . C t \ a s t r ă l u c i t o r şi o p a c , r â n d рѳ r â n d o g l i n d i r e u ş o a r ă şi u m b r ă ne­des luş i t ă , f u l g e r a v ă z d u h u l s u b d â n s a . P o a t e că a ş a a fost î n t â i a рглій c ă z u t ă de pe u m ă r u l lu i I c a r i u In m a r e .

I n g l a s de g r o a z ă s t r i g ă : — Hel icea! O a r i p ă a helicei! <t g r o a z a s t r ă b ă t u t oa t ă m u l ţ i m e a ,

n u de la g l a s l a g l a s , ci de la c a m e l a c a r n e . Tot a ş a c u m îşi p i e r d e a n o r u l c u l o a r e a , îşi p i e r d u faţa ei m u l ţ i m e a , de n e r e c u n o s c u t : o s i n g u r ă pa luare , cu a l b u l n e n u m ă r a ţ i l o r fl­eh! In orbi te le l ă rg i t e , l e g a t ă de soar ­ta " inu lu i .

- - Cade! Glasu r i l e , m u r m u r e l e a v e a u u n de­

funct, nef i resc, n u î n v ă z d u h , ci în su­t ié ' .

— Cade ! Cade! Şi n ic î u n u l n u m a i s t r i g ă , n ic i u-

mi l nu m a î r e sp i ră . T o a t ă g r o a z a a c e e a o m e n e a s c ă a v u o s i n g u r ă f a t ă convu l s ivă , o s i n g u r ă p r i v i r e u r m ă ­r i t o a r e : văzu a r ip i i e o m u l u i osc i l ând , încl inânifu-se de pe o l a t u r ă pe a l t a ln tv 'un uruit, n e b u n ; văzu , în b ă t ă i l e c â r m e i l u n g a fâşie î n c o n j u r â n d u - s e , cVătiuându-se, p e n t r u câteva, c l ipe Ti-n i ş t i n d u - s e în a l u n e c u ş u l cobo râ re ! , apo i d e o d a t ă p r e c i p i t â n d u - s e î n a i n -ti'.föi'd uicï u n sp r i j in , c ă z â n d cu iu-e a i a g r e u t a t e ! m o a r t e , c iocn ind pă­m â n t u l cu u n scânce t c a r e î n tăce­r e a de gol a su f le tu lu i p ă r u u n tu­ne t .

Nici uu s t r i g ă t n u se auzi , n ic i u n ges t n u se r id ică . Câ teva clipe to tu l fii n e m i ş c a t , t o tu l s e m ă n a cu m a l d ă ­r u l a ce l a de p â n z e şi vergele , cu g ră ­m a d a aceea a lb ic ioasă , cu acel m a r e l in ţo l iu f u n e r a r Î n t i n s i a zece p a ş i d e p a r t e de b a z a co loane i r o m a n e . Nu l u m i n a a p u s u l u i , ci l u m i n a fap­t u l u i l u m i n a o a m e n i şi l u c r u r i . C â m p i a avu o î n f ă ţ i ş a r e de ocean , n o u r i i f u r ă ca u n ciclu de l u m i , ce­r u l fu ca un d i a m a n t de n e p ă t r u n s . S t ă p â n i r e a forţelor e t e rne fu re în-t r o n a t ă .

Se auz i apo î g a l o p u l ca i lo r ce a ler­g a u . Apoî, peste b a r i e r e , m u l ţ i m e a n ă p ă d i pe c â m p , se loasă de a vedea sânge le . do a vedea c a r n e a s f â ş i a t ă . Apoi , d e - a s u p r a mu l ţ i n i e l , c a r e re­deveni tă s ă lba t ecă se î n g h e s u i a şi se bă t ea pen t ru c r u d a pr ive l i ş te , s ta­t u r ă s i n g u r e c o l o a n a şi s t a t u a , d o u ă c r e a ţ i i n e m u r i t o a r e a le m e ş t e r u l u i efemer, c a r e î n a r m a u cu f r u m u s e ţ e o rgo l iu l n e î n f r â n t a l o m u l u i . Ar ipi le de b ronz m ă r t u r i s i r ă p e n t r u a r ip i l e de c â n e p ă .

— л m u r i t ? R e s p i r ă ? E sdrob i t ? I I e capu l deschis? r u p t e p ic ioare le , r u p t ă ş i r a s p i n ă r i i ?

L u g u b r e l e î n t r e b ă r i c o m u n i c a u g r o a z a do t i t ă . Kesp insă de cava le ­r ie , m u l ţ i m e a se c l ă t i n a c a u n d a , gă­l ă g i o a s ă . Vitele cu c o a m ă bă tea ţ i pă­m â n t u l , nechezeau cu s u d o a r e a pe ş o l d u r i , cu f rânele î n s p u m a t e . Ca să v a d ă , cel m a î l acomi se p lecau s u b b u r ţ i l e ca i lor , se î n g h e s u i a u î n t r e c r u p e , ş edeau s t r iv i ţ i î n t r e p in t en şi p in t en .

Cum s f ă i ' ă m ă t u r i l e fu ră da t e la o p a r t e , d e s c u r c a t e vergele le , r id ica te pâ»ze fu i i l e , a p ă r u c o r p u l f ă ră v ; : r ţă a l e rou lu i . Ceafa e r a a ş a l i p i t ă de m a s s a m o t o r u l u i . în câ t cel ş a p t e ci­l i n á r i ţepoşî a ï a r i p i o a r e l o r îl f ăceau u n fol de a u r e o l ă s p ă i m â n t ă t o a r e , m w d a r ă dc p ă m â n t şi de i a r b ă în-s â B g e r a l ă . Ochii leonin'i e r a u deschi­zi şi fixî, g u r a e r a n e a t i n s ă şi l iniş­t i t ă , fără nicî o s t r â m b ă t u i ă , fă ră u r m ă de t e a m ă , cu d in ţ i i el a lb i de copoiu t â n ă r în î n c ă l c e a l a b ă r b e l fi­ne ca puful . A r t e r a t â m p l e i , r e teza tă de o s â r m ă de oţel cu ne t ez imea une i c r e s t ă t u r i de b r i c iu . v ă r s a un p â r â ­i a ş p u r p u r i u ca r e u m p l e a u r e c h i a . g â t u l , u m ă r u l , c ă su ţ e l e r ă m a s e d in r a d i a t o r u l s t r â m b a t , u n p u m n pe ju ­m ă t a t e înch i s . Un medic p l ecându - se pe p iep t să a scu l t e d a c ă m a l b ă t e a i n i m a , s imţ i pe ob raz m â n g â i e r e a u n e i pe t a l e de t r a n d a f i r

Tmd, île AICCSIII>TIRCSCU-I>ORNA

M A G I S T H A T I I JSTOŞT'bSI

D-l OSCAR 14ICULESCU

І Л ^ Ѵ Ѵ Л Л Л Л Л Л Л Л * Л Л ( Ѵ Ѵ Ѵ Ѵ \ Л Л / W V W W S A -

I n t r e tnstítuViunile n o a s t r e socia le c a r i s 'aö s t a to rn i c i t m a l r epede şi e'aü ridicat tn f oa r t e p u ţ i n i ani la cea m a i înalta a lor concepţ ie , se n u m ă r ă în p r i m u l r î nd m a g i s t r a ­t u r a . Şi a c e a s t a , m u l ţ u m i t ă n u nu­m a i o r g a n i z ă r i i el, câ t m a l m u l t ele­m e n t e l o r ce o c o m p u n .

Unu i d in aces te e lemente , şi încă u n u l d in cele m a l va lo roase , este, de s i g u r , şi d. O s c a r Nicu lescu , a c tua ­lu l p re şed in te a l secţiei 1 a Cur ţe i de apel d i n Cap i t a l ă .

M a g i s t r a t de c a r i e r ă , d. Nicu­lescu a t r ecu t , p â n ă l a î n a l t u l post pe care ' l o c u p ă n u de m u l t . p r i n toa­t e t rep te le i e r a rh i ce a le m a g i s t r a t u ­rii, şi toţ i j u s t i ţ i ab i i i i îşf a m i n t e s c cu cea m a l m a r e cons ide r a ţ i e de d. Niculescu c a r e , ca p r i m - p r e ş e d i n t e

al t r i b u n a l u l u i Ilfov, r id i case ins t i ­t u ţ i a t r i b u n a l u l u i de p r i m ă i n s t a n ţ ă la cea m a î d e s ă v â r ş i t ă concepţ ie .

M a g i s t r a t cul t , b u n c u n o s c ă t o r a l textelor şi s p i r i t u l u i legi i , om ac t iv , m a g i s t r a t u r a d-lul Osca r Nicu lescu a fost t o t d e a u n a n u m a i ech i t a t e ş i b u n ă - v o i n ţ ă . Aceste î n s u ş i r i pe rso­n a l e a u făcut de a s e m e n e a c a î n a l ­tul m a g i s t r a t s ă ocupe în ace laş i t imp u n a din cele m a i î n a l t e t r ep te în socie ta te , u n d e deoseb i ta d-sale a fab i l i t a t e i-a făcu t n u m a i a m i c i .

M a g i s t r a t u r a n o a s t r ă , c a r e II re ­zervă cete m a l î n a l t e p o s t u r i a l e eî , se o n o r e a z ă cu c a r a c t e r e şi p e r s o n a ­l i tă ţ i ca d. O s c a r Nicu lescu , d u p ă c u m noi n e m â n d r i m de a p u n e s u b ochii c i t i to r i lo r p o r t r e t u l s ău .

YGREC

„Lacrămî, zadarnice lacrămL Fragment din vThe Princcss»

— D E A L F H E I ) T E X X Y S O X

TI

Lacrămî, zadarnice lacrămî, nu ştiţi ce însemnează,—lacrămî cşite din adâncul unei desnădejde di­vine—se înalţă din inimă şi se a-dună în ochi,—la priveliştea feri­citelor lanuri de toamnă şi la gân-did zilelor ce nu mai sunt.

Reci ca prima rază lucind pe pânzele unei corăbii ce ne-aduce. prietenii din partea cealaltă a pă­mântului, — triste ca ultima rază ce roşeşte pânzele unei corăbii — ce se scufundă aproape de mal cu tot ceeace ne era drag, — aşa de triste, aşa de reci, zilele ce nu mal sânt.

Ah 1 triste şi ciudate, neînţelese, cum ar fi in nişte zori întunecoase de vară — cântecele timpurii ale pasărilor deabia deşteptate — pen­tru urechile unui muribund, când în ochii lui — ferestrele apar ca un pătrat lucitor; — aşa de triste, aşa de ciudate, zilele ce nu mai sânt.

Scumpe ca sărutările amintite după moarte, — şi dulci ca cele închipuite de-o închipuire fără nă­dejde — pe buze ce sânt pentru alţii ; adânci ca iubirea, adânci ca iubirea dintâi, si îndurerate de toate părerile de rău; — o Moarte in Viaţă, zilele ce nu mat sânt!

Iinducere de GR. 1, BRĂNISTCAIIU

APUNE LUNA !

Mă simt coprins întotdeauna De dor şi de melancolie, Când văd cu câtă măestne

Răsare luna !

Prin văi, voios, atunci răsună Cântări de joc, de veselie, Iar eù privesc cu bucurie

Palida lună ! •

Tot ast-fel una câte una Răsar iluziile noastre... Dar de pe cerul plin de astre

Apune luna t MIHAIL E M . PROCOPLU

CÂMPU LUNG

L I C Ă R I R I A L B A S T R E de

M A X I M G O R K I

— URMARE — — Siăî ! i -am şopti t so ldatului . Dar

el îmi şi puse baioneta la gât . — Nu m ă omor î , aş teaptă , dacă ai

o i n imă , a scu l t ă -mă . Nu pot să-ţi dau n imic , dar te rog .

El lăsă a r m a în jos şi-mi r ă s p u n s e tot şopt ind : femeie , dute de act, dute , ce vrei ? I -am spus că fiul m e u ar fi închis acolo.

— In ţe lege-mă, soldate, fiul m e u , şi tu eşti fiul une i m a m e , n u e a ş a ? Iii, uitä-te la m i n e , şi eü am u n băiat ca t ine şi vezi u n d e a a juns . L a s ă - m ă să-1 văd. Poate că-1 aşteaptă moar tea , se prea poate ca şi tu sa mor i mâ ine

I —şi n ' a r p lânge m a m a ta atunci? Nu ţi-ar veni greu să mor i fără s'o mat vezi odată pe m a m a l a ? Eî vez ' , şi băiatului rneu îi v ine g reu . Fie-ţî milă de bietul băiat şi de m i n e , de o m a m a .

Vai şi cât i-am vorbit . Ploaia m ă udase peste tot. Vântu l urla şi m â împingea , ba de d ina in te , ba de d ' ina-poi. S tă team şi mâ legănam înaintea acestui soldat împietr i t . Dar el răs­pundea în to tdeauna cu u n , , n u " în­căpă ţâna t . Şi cu cât auzeam mai mul t acest cuvânt rece , se apr indea şi do­rul mai fierbinte în m i n e . sâ-1 văd pe acest Arcadec . Vorbeam şi-1 m ă s u r ă m pe soldat cu ochii . E ra mic , p ipern i ­cit şi tuşea neconten i t . M 'am a run­cat la p ă m â n t înaintea lui , i -am pr ins genuch i i , m ' a m ruga t cu cuvin te pă­t imaşe şi l -am trânt i t j o s . El căzu în noro i . In t r ' o clipă i-am întors faţa la p ă m â n t şi i-am îndesat capul în m o ­cirlă, aşa că n u putea să ţ ipe . El n u se văi ta dar se svârcolea şi căuta să m ă dea jos de pe spatele lu i . Dar cu a m â n d o u ă mâin i l e îi a p ă s a m ca­pul în noroi până ce s'a înecat . După всееа a m fugit la u n h a m b a r unde auzeam glasuri le leşi lor. — Arcadec ! strigai încet p r in t r 'o c r ăpă tu ră . Când m 'au auzit a încetat cân tecu l—Poţ i să eşi de a i c e a ? — D a , p r in duşumea , îmi r ă s p u n s e el.—Eî, a tunci v m o ! Pa t ru dint r 'ânş i î s 'au s t reeurat pe s u b du­ş u m e a u a h a m b a r u l u i . Arcadec cu trei s t ră in i .

— U n d e e sent inela , m ă întreba Arcadec .

— Acolo, i-am culcat . Eî s'au dus incet , ap lecându - se s p r e locul unde era soldatul . Trecând pe lângă el îl în jurau şi Arcadec îi luă a r m a şi îi împlântă baioneta în spate . Ploaia că­dea tot mai dasă şi vântul mugea fu­rios. A m scăpat nesupăra ţ î din sat şi , m e r g â n d tăcuţ i , am luat d rumul spre pădure . Ne g răbeam, Arcadec m ă ţinu de mânS şi-mi aduc amin te că m â n a lui era fierbinte şi t r e m u r a . Ce bine mă s i m ţ e a m lângă dânsul cât t imp tăcea. Acestea e raü ul t imele clipe fru­moase d m viaţa m e a . Dar a m - a j u n s la u n lumin i ş şi acolo ne -am oprit . Toţi pa t ru mi-aü mu l ţumi t , mi-au spus o mu l ţ ime de fleacuri şi vorbe de pa­radă . Le ascul tam cu răbdare şi mă ui tam n u m a i la el. Ce are să-mi tacă e l? m ă g â n d e a m . Şi m 'a îmbră ţ i şa t şi mi -a vorbit cu glasu-1 de şearpe . N.u mai ştiu bine ce mi-a spus . Promitea că are să m ă iubească, fiind-că i -am scăpat viaţa , auzi tu , fiind-că i-am scăpa t viaţa , ce ticălos ! Şi râzând, î n g e n u n c h i a z icându-mi «regina mea» . Aşa câ ine viclean a fost el ! eî, i-am dat u n a cu piciorul şi e r am să-1 lovesc în obraz dacă n 'ar fi căzut îna­poi . El se ridică şi stătea palid şi a-men in ţ â to r în fata mea . Ceilalţi trei îl înconjurau şi m ă pr iveau î nc run ­taţ i . Toţi tăceau. Mă ui tam !a dânşii ş i -mi amintesc n u m a i că mă cupr inse o plictiseală, silă şi desgust de viaţă.

— Duceţi-vâ, le-am spus . Şi javre le m ' a u înt rebat : ai "să te întorci să le spui u n d e am fugit, nu- î aşa ? Cu ast­fel de nemern ic i avem de-aface. Dar la u r m ă tot s'au dus . Atunci m ' a m întors şi eu . A doua zi m'afi p r in s ai voşt r i , dar după câte-va zile a m fost pusă în l ibertate. Atunci recunoscui că mi -a sosit v remea sâ-mî clădesc culcuşul căci nu mai puteam duce viaţa de cuc . Obosisem, aripile amor­ţiseră şi pene le îşi perduseră străluci­rea Ce vre i , t i m p u l , t i m p u l ! M'am dus spre Galiţia şi de acolo în D o j

brogea. S u n t treizeci de ani de când t răesc aicea. F u s e s e m măr i t a t ă , după u n moldovean , care a mur i t anul tre­cut. Şi iacă aşa t răesc eu s ingură , ba n u s ingură , cu acei de acolo.

Bă t râna arăta cu m â n a sp re mare . Acolo totul amuţ i se . Numai câteodată se auzea u n zvon care se perdea în negur i .

— Eî ţ in la m i n e , căci le poves­tesc mul te şi m ă r u n t e , asta le t rebue, Ei toţi sunt în floarea t inereţeî şi eu m ă simt bine în t re dânş i i . Mă uit la eî şi m ă gândesc : a Cost o vremo când şi tu erai aşa . N u m a i atât că pe v r emea aceea oamenii aveau mai multă pu te re , mai mul t foc, ştiind să tră-

U N I V E R S U L L I T E R A R Luni, ^ Augus t î ' J I O .

iască ma! în veselie şi voe bună. Da, da !

Ea amuţi. O priveam cu luare a-minte. Deveneam trist în apropierea acestei bătrâne. Pe când ea visa, îşî legăna capul, şoptind cuvinte nedes­luşite. . . poate se ruga.

Dinspre mare se ridică un nor ne­gru cu margini aspre ca o stâncă u-riaşft. El călătorea peste stepă. Din trupul lui se desprindeau crâmpee, fugeau înaintea norului, stingând ste­luţele una după alta. Din tufişul vi­ţelor, in apropierea noastră se auzeau şoapte, sărutări şi oftări. Departe în stepă urla un câine.

(Va urma). Traducere de I . V . I l i ş e ş t e a u u

. . «

ШШ LITERATUEA JAPONEZA — După un text gprman —

Când floarea albă de cireş Va fi zburat, căinţa ta Zadarnicä-г!... din a sa cale S'o -ntoarfà iar, nu va putea

Şi, de ţî-e dragă, pe vecie S'o aî dacă tx-e dorul viii, Culegc-o azi!... căcî mâine, mâine, — Val!—o să fie prea târziu.

11 Ca să-ţi fiii pe plac, iubito, Am.străbătut câmpii Şi ţi-am cules mănunchi drăguţ De ghiocei d'ântii...

Şi cerul, ca să-тг mulţumească Că vreau să te alint — Mî-a prins de mâneca mantalei Steluţe de argint.

Gr. B r ă n i . ş t c a n u

— ©

V I A Ţ A ' N G L U M Ă Răsplată, onorabilă,

Suirâgeria menajului Ionescu. Mohilu bogată, dar de prost gust. Doamna, aştep-tându-şî bărbatul Ia dejun, îşi pierde răb­darea. In sfîrşit, se aude clopoţelul.

Doamna. — S'a h o t ă r â t să vie a-ca.să !... Anico, a d u supa .

Domiiul intru, galben la fata, »i cade doborît pe scaup. Doamna îl oriveşte în-grijaiä.

Domnul (gemând) . — Ce nenoro­cire !... Ce g r o a z n i c ă nenoroc i re !...

Doamna ( p u n â n d s u p a In far­fur i i ) . — Ce ţ i s 'a î n t â m p l a t ?

Domnul. — Por tofo l iu l ! Doamna. — Ce portofol iu f Domnul. — L-am pie rdu t .

Doamna ( l ă sând să-î c a d a l i n g u r a d in m â n ă ) . — Por to fo l iu l ! , . . Ţi-a l p i e r d u t portofoliul ? •

Domnul. — Cu p a t r u zeci de hî r -iiî de câte-o su tă , pe care-I l u a s e m de l a bancă .

doamna. — P a t r u zeci de hîr . . . (Se înăbuşe ) . S ă p t ă m â n a t r ecu t ă , d o m n u l îşi p ierde u m b r e l a n o u ă n o u ţ ă ; azi , por tofo l iu l ! . . . . P a t r u zeci de. . . ( Ia r se năbuşe ) . Dar u n d e , când , cum ?

Domnul. — Dracu ştie ? Doamna. — Nici n u ştie u n d e 1-a

p i e rdu t ! . . . F r u m o s ţ î i ş a d e ! . . . T a t ă di; famil ie !

Domnul. - Ce t a t ă ? ЛІ făcut vre­un cop i l ?

Doamna. — A lâ t m a i l ipsea! . . . Bieţ i i copi laş i ! A ! b i a t a m a m a a-vea d rep t a t e când s p u n e a : „ B ă r -b a t u - t ă u n u e de cât un dob i toc ! "

Domnul. — T o t m a i e o spe ran ţ ă . . In portofoliu e ra borderon t cu adre­sa mea. . . P o a t e că cine-! va găsi . . .

Doamna ( i ron ică 1 . — Are să ţi-1 a d u c ă pe tavă. . . . Ba încă si cu do­b â n d ă nu c a ş a ?... (Dând d in ume­ri) . Nu spune pros t i i . . . Dacă a l găsi tu 1000 de f ranc i pe s t r a d ă , i-al duce î n d ă r ă t ?

Domnul ( a t ins i r ones t i t a t ea

d-sale). . . De ce n u ? M a l cu s e a m ă d a c ă a r fi în bonur i . . .

Doamna. — Da, d a r e r a u în h â r ­tii .

Domnul (d ispera t )— Aşi d a j u m ă ­ta t e celui care . . .

Servitoarea ( i n t r ând) .— Domnule , a veni t u n om.. . Zice că v rea să vor­bească cu d-ta... p e n t r u n iş te p a r a l e .

Doamna. — Vine la vreme. . . Spu­ne că n u e aca să .

Servitoarea.-- Niş te b a n i pe ca r e 'I a d u c e d o m n u l u i . Un portofel .

Domnul ( să r ind) . — Por tofe lu l m e u ! Adu' l încoace. . . . Să vie repede!

(Servitoarea aduce în sufragerie pe un cerşetor).

Cerşetorul. — Am găs i t un por to­fel, jos , la sca ră .

Domnul ( smu lgându- I por tofol iu l din m â n ă ) . — E a l meu !... Asta e! . . . (cu c ă l d u r ă ) . A ! n u şti i c â t î ţ i s în t de r e c u n o s c ă t o r ! . . . Să n u crezi că ai aface cu un ingra t . . . Am să. . .

Doamna ( în ţepa tă ) . — I n loc să fi a t â t de. r ecunoscă to r , a i face m a i b ine să vezi d a c ă sînt toţ i bani i . . .

Domnul. — Aşa e ! (deschide por­tofoliul şi n u m ă r ă ) : Unu , doi , t re i . . . treî-zeeî şi nouă , pat ru-zecî . . . S în t toţi .

Doamna ( bănu i toa re ) . — Eşti si­g u r că e r a u n u m a i pa t ru-zecî ?

Domnul. — Fi reş te . N u m a i de n u s 'a r fi înşe la t Ia b a n c ă .

Doamna. — Şi ce, n u se p o l e ? Domnul (către cerşetor) . - - Şi a ş a ,

d r a g u l meu , vreai i să. . . ( cau tă în b u z u n a r u l drept, a l vestei) .

Doamna. — Ce c a u ţ i ? Domnul ( cau tă în b u z u n a r u l

s t ing) . . . Câţ i va f ranc i ca să-î d a u o m u l u i ă s t u i a c inst i t . (Scoate o h â r t i e d in portofel) . AI să sch imbi o s u t ă de leî-?

Cerşetorul (p ro tes t ând) . — Aoleo, d o m n u l e , do unde ? D a r de ce vă s u p ă r a ţ i ?...

D o m n u l ( ins i s tând) . — Ba n u , b a n u , te rog. . . Zicî că n ' a i să schimbi? . Şi cu toate a s t ea t r ebue să p r i m e ş t i ceva. (S t r igând : ) A n i c o !

Servitoarea. —- M'a ţ l c h e m a t ? Domnul ( m ă r i n i m o s ) . — Anico,

du-te cu d l u l l a b u c ă t ă r i e şi dă ' I un p a h a r cu vin. . .

(Cerşetorul iese de a'ndaratele, făcând la ph'.caoiunî).

Doamna (dând fuga d u p ă servi­toare ) . — Să n u i daî vin din pim-ni ţă . Ia de l a câ rc imă . ( In to r cându -se). I -a junge ! Ce, o să n e s ă r ă c i m p e n t r u e l ? C e a făcut m a l m u l t de cât. să u rce s c a r a ?

Domnul ( î nvâ r t i nd por tofol iu l In m â n ă ) . — Şi-apoi , p u t e a să se spele pe m â i n i . . Doamna. —- Ce zicî ?

Domnul. — Mi-a m u r d ă r i t por to­foliul, dobi tocul !.. Por tofo l iu de cincî-spre-zece f ranc i !

Doamna. Co p ă c ă t o s ! Domnul. Te-ai u i t a t l a el ? AI

văzu t ce m u t r ă de o c n a ş ? Doamna. Ce'î p a s ă luî ? A b ă u t

el v inu l ? Domnul. — P u ş c ă r i a ş i , d r a g ă .

Să ' ţ î fie frică să te în tâ lneş t - n o a p ­tea cu el pe s t r a d ă !

Costache Glnmici

Ü •

P R O V E R B E

Sâ te ferească Dumnezeu de ţ iganul turcit şi de mojicui grecit .

C i n e are ba rbă , t rebue să aibă şi p i e p t e n e .

Toată j u ' l c j a t a e în capul omuiul .

S'a spar t pr icina 'n sobor, toi i a răş i de capiii ior.

Nn iia n i m ă n i i i a loc să te b ies teme c u i o c .

De frate, frate să 'mî fii, dar pe ia noi mai r a r să v iu

0 moştenire de 30000 dolari

Z i a r u l T a care se a b o n a s e Alek apă ­r ea Joia. D r u m u l de la s a t u l luî Til­b u r y e ra de 1200 k i lomet r i i , a ş a că ea nu-1 p r i m e a decât t o c m a i S â m b ă t ă . Sc r i soa rea luî T i l b u r y p lecase în t r 'o Vineri , a ş a că de a r fi m u r i t , vestea mor ţ i i sale a r fi fost p u b l i c a t ă toc­m a i s ă p t ă m â n a u r m ă t o a r e . Aşa d a r , f ami l i a F o s t e i fu o b l i g a t ă să a ş t e p t e s ă p t ă m â n a î n t r e a g ă p â n ă să afle da­că i s'a î n t â m p l a t ceva m u l ţ u m i t o r s a u nu . Ce s ă p t ă m â n ă l u n g ă şi ce aş ­t e p t a r e d u r e r o a s ă . Cu grei i a r fi pu­t u t să î n d u r e , d a c ă n ' a r fi avu t pr i le j să se distreze. Dis t rac ţ i i a m văzu t că ş t iau să găsească . N e v a s t a î ng ră ­m ă d e a aver i pes te ave r i f ă r ă î n t r e r u ­pere. B ă r b a t u l che l tu i a ban i i saii nu ­m a î pa r t e din eî, p a r t e pe care-î o da nevas ta .

I u s fârş i t sosi şi S â m b ă t a , împreu ­n ă cu „Sagamorele- s ă p t ă m â n a l " . La Fos te r e ra d-na Eversby , n e v a s t a p a s t o r u l u i , c a r e venea des l a eî ca să obţîe ban i p e n t r u opere de b i n e f a c e ­re. î n d a t ă ce sosi z i a ru l , conve r sa ţ i a se opr i b ru sc d in p a r t e a soţ i lor Fes ­ter. D-na Eversby observă că n u i se m a î r ă s p u n d e a n imic şi pu ţ i n d u p ă aceea se sculă şi plecă m i r a t ă şi cât se poate de m â n i a t ă . De a b i a eşise din casă şi Alek r u p s e cu n e r ă b d a r e b a n d a z i a ru lu i , co l indând eu g r a b ă co loana deceselor. Ce a m ă g i t e ! Ti l b u r y n u se af la p r i n t r e m o r ţ i !

Alek e ra o c re ş t i nă foar te c redin­c ioasă . D a t o r i a şi o b i ş n u i n ţ a Si im­p u s e r ă decî o a t i t ud ine falşă. E a nu se l ă să şi xise cu o ev lav ioasă bu­cur ie fo r ţa tă :

— Să m u l ţ u m i m cu smeren ie luî Dumnezeu că l a c r u ţ a t . . .

— Ba să-î ia d r a c u l scheletul afur i ­sit! î m î venea să

— Sal ly , ce ru ş ine ! — P u ţ i n îmî p a s ă , r e luă b ă r b a t u l

în fur ia t . Te g â n d e ş t i la fel ca. şi mi ne şi de n ' a î avea cuce rn ic ia ace ia i m o r a l ă , aî fi c ins t i t ă şi a î s p u n e ce s p u n şi eu.

P e un ton de d e m n i t a t e j ign i tă , A-lek r ă s p u n s e :

— Nu ştiu c u m poţ i spune l u c r u r i a t â t de nedrep te şi do j i gn i toa re . Nu exis tă cucernic ie i m o r a l ă !

Sal ly se căi de ceeace spusese şi voi să a s c u n d ă aceas t a ; d a r r ă u fă­cu de sch imbă cuvintele , căcî j u m ă -ta tea - i nu se l in iş t i , î n ţ e l egând că el avea tot ace leaş i ideî.

— Alek, să n u crezî că vo iam să s p u n ceva a t â t de g roazn ic .

Nu voiam să s p u n că cucern ic ia i-m o r a l ă Vo iam să s p u n n u m a i că ştiî. . . cuce rn ic ia convenţ iona­lă. . . cucern ic ia b i se r icească ; înţe legi ce v r e a u să s p u n , Alek da . . . c â n d d a i u n obiect suf la t cu a u r d r e p t au r . . . ştiî . . . f ă r ă să te g â n d e ş t i l a lu­c r u r i rele de ob i şnu in ţă . . . obiceiul a> ces ta de a... felul a ce s t a de a... da r , în sfârş i t , n u găsesc cuvin te b u n e ca să-ţ i spun ce vreau . . . a i -nţ-eles ce a m voit să-ţ i spun . Alek, n u e n imica r ă u . S ta î să- ţ i explic; vezi, spre pil­d ă o pe r soană . . .

... — D a r m i se p a r e că a l vorbit destul , zise cu r ă c e a l ă Alek, lasă as ta .

— Cu p lăcere , r ă s p u n s e Sa l ly , ş ter-gându - s î s u d o a r e a de pe f runte . Ş- o r e c u n o ş t i n ţ ă f ă r ă de m a r g i n e r se citea în p r iv i re .

î n f r ân t , d u p ă t o a t ă a p a r e n ţ a , de a c u m î n a i n t e e r a des tu l de s u p u s , şi îşi citi i e r t a r e a în ochii lu i Alek.

Ches t iunea i m p o r t a n t ă , in te resu l gene ra l reven i î n d a t ă .

Soţii pr ivi i ă p rob l ema l ipsei avi­zu lu i mor ţ i i luî T i lbu ry pe toate fe­ţele. In cele d in u r m ă , fură siliţî să m ă r t u r i s e a s c ă cum cu s i n g u r a expli­caţ ie po t r iv i t a a l ipsei î n ş t i i n ţ a r e ! de­cesulu i e că T i lbu ry n 'a mur i t . E ra cam tr is t , poa te c h i a r c a m nedrep t luc ru , d a r t r e b u i a u să se plece în f a ţ a -a d e v ă r u l u i . A s u p r a acesteî che s t i un i fu ră de acord .

L u i Sa l ly , aceas t a 1 se p ă r u neuiuî pomen i t şi nu p u t e a să în ţe leagă r u m de se î n t â m p l a s e . Vorbi cu pa­t imă, n ă d ă j d u i n d că va face şi pe A-

lek să vorbească la fel, d a r n u izbuti . Dacă Alek a a v u t o p ă r e r e , a păsi.- .. t-o p e n t r u d â n s a .

Sa ţ i î Fos t e r se r e s e m n a r ă să aş­tepte z i a ru l s ă p t ă m â n e v i i toare .

G â n d u l lor fu că T i l b u r y n u т о а г ч des tu l de repede. Subiectul a ce s t a fu p ă r ă s i t şi î n e e p u r ă i a r să m u n c e a s c ă cu i n i m ă ca şi î n n a i n t e .

E v r e m e a să s p u n e m că fă ră stf-ş. dea socotea la , vo rb i se r ă nedrep t d e s . p r e T i l bu ry . T i l b u r y îşi ţ i n u s e făgă­du i a l a , î n t o c m a i p r e c u m scrisese şi m u r i s e . De p a t r u zile d ă d u s e o r tu l popii ş i avusese t i m p să se obişnuia s-că cu m o a r t e a ; e r a m o r t cu desăvâ r ­şire, m o r t în t o a t ă p u t e r e a c u v â n t u ­lui , m o r t ca şi ce i la l ţ i locui tor i a i ci­mi t i ru lu i . . . . şi decesul s ă u avuse*-» t i m p să fie m e n ţ i o n a t în „ S a g a m o r e ­le" s ă p t ă m â n i i aceleia ,

î n t â m p l ă t o r n u m a î fusese u i ta i Un accident , ca r î n u se î n t â m p l ă

z ia re lo r d in oraşe le m a r i , d a r obiş­n u i t foiţelor d in sa t e : I n m o m e n t u l p u n e r i i sub presă , cofetar i i din l o i a ­l i t a te t r imi se ră z i a ru lu i o cut ie d" b o m b o a n e şi a l te cofetur i , a ş a î n . i ' nec ro log ia nefer ic i tu lu i T i l b u r y iu în locu i t ă cu m u l ţ u m i r i l e c ă l d u r o a s e ale d i r ec to ru lu i .

In g r a b e aceea , t i p o g r a f i i p i e r d u r ă no t i ţ a necrologică , a ş a că n u m a i e i \ i cu p u t i n ţ ă să se publ ice nicî în nu ­m ă r u l vitor, i a r „ S a g a m o r e l e ' ' n ' a vea să a n u n ţ e m o a r t e a luî T i l b u i " i n vecii vecilor !

111

înce t t r e c u r ă cincî s ă p t ă m â n i . . ~-g a m o r e l e " sosea regu la t S â m h â ' u . f ă r ă ca să p o m e n e a s c ă vreodată -l. T i lbury Fos ter .

A tunc i îşi p i e rdu şi Sal ly r ă b d a , şi s t r igă în fu r i a t :

— F i i-ar b le s t emate ciolanele! D и ăs t a e n e m u r i t o r !

Alek îl p r i v i cu a s p r i m e şi a d ă o g i cu g las so lemn:

— Ce a î zice d a c ă a î m u r i de odaia d u p ă ce a î rostit, asemenea, cu vi i . 1 - . '

F ă r ă să cugete mu l t . Sal ly r ă s p u r -se: — D a r m ' a ş zice fericit că m i ­şcă pa t a ş a cuge ta re .

Aceas ta o zise m a î m u l t d in tio- ' n e g ă s i n d a l tceva de r ă s p u n s i n d á t - . O ş terse b in i şor de t e a m a uneî dis­cu ţ i i , în ca re l-ar fi copleşit neve,:-' '•-sa.

Mal t r e c u r ă şease l un i . „Sagau!- .-re le" se î n c ă p ă ţ â n a să nu des tă imi -i a scă n i m ă n u i s o a r t a luî T i lbury . C-t toa te a s t ea Sa l ly a r fi d a t m u l t ca s î ştie ceva. I n cele d in u r m ă se hotă­răş te : ' se va t r aves t i şi se v a duce i'i s a t u l lu î T i l b u r y ca să descopere a s c u n s , c a m ce a r avea «le n ă d ă j d u i ' . Alek î n să se opuse p ro iec tu lu i acest, , pe r icu los cu tă r ie şi h o t ă r â r e . Eu v - • b ă r b a t u l u i eî:

— Cum poţi să te g â n d e ş t i la a.,.i ceva? I n adevăr , n u m ă laş i nie: -.> răsuf lu . T rebue să te păzesc, ca pe u,i copi laş ca să n u te a p r o p i i de f l a eâ r ; . AI s ă s t a l u n d e te afli.

— P ă i b ine . Alek!Aşî p u t e a face i --t a f ă r ă ca să ştie n i m e n i , s u n ' gur . . .

— Sa l ly Fos te r , n ' a r t rebui sâ p->i î n t r e b ă r i a s u p r a rude î noas t re?

— De s igur . D a r ee a r e aface? N.i--Î a r î n c h i p u i n i m e n i cine sunt .

— I a auzî ! Nu t rebue să d-,-v.--deşt î executor i lor t e s t a m e n t u l u i Л n u te-al i n t e re sa t nicî o d a t ă de d'v.-sul? Eî , a t u n c i ce a l să faci?

Vezi că u i tase a m ă n u n t u l ace ' Nu r ă s p u n s e n imic ; n 'nvee n i m i І-ч zis.

Alek a d a o g ă : — Şi acum n u te m a î g â n d i la n s n .

T i lbu ry î ţ i î n t i n s e s e cu r sa a s t a . \ " vezî că e o c u r s ă ? Se a ş t e p t a să >'i î n t r ' â n s a , d a r de geaba a ş t e p t e , pu ţ i n cât oî t r ă i eu. Sal ly!

— Eî , a t unc i ? — Cât veî t ră i . fie şi 100 de a m - \

n u facî vre-o ce rce ta re . F ă g S d " - ^ -ti-m* as ta .

— I ţ i făgăduiesc , zise b i e t u l - o m p ' i un oftat, c ă l cându- ş î pe in imă .

Alek se m a î î n d u l c i şi zise: — Nu fiî a t â t de n e r ă b d ă t o r . P 1 -,

să a ş t ep t ăm, n i m i c n u ne zoreşte. Mi­cul nos t ru veni t se m ă r e ş t e m - i \ In ce. p r iveş te v i i to ru l , пич-g pe 4 b u n ă . a n - s t r â n s mii , zeci de mii . N j

U N I V E R S U L LI T E K AK

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D-l AUREL VINTILESCU

l u n ï , 2 August 1У10.

m a ï e f ami l ie î n d i s t r i c t c a r e s ă a i b ă a t â t e a s p e r a n ţ e . Am î n c e p u t s ă t r ă i m in be l şug . Şt i î a s t a , nu- î a ş a ?

— Aşa-î Alek, b ine zici. — Atunc i m u l ţ u m e ş t e lu ï D u m n e z e u p e n t r u ce ne -a d a t şi n u te m a î f r ă m â n t a ! Nu- ţ î Inch ipueş t î , a ş a e, că a m fi p u t u t a-J u n g e a ş a de d e p a r t e fără a j u t o r u l Săli?

— N.. . n u , zise el şovă ind , p r e s u p u n că nu . Apoi , cu p a t i m ă şi cu a d m i r a ­ţie: t o tuş î s u n t cu to tul convins că In c o m b i n a ţ i i l e ta le f i n a n c i a r e n ' a î nevoe de a j u t o r u l n i m ă n u i .

— Vaï! tacî . . . Ş t im cil n u te g â n ­deş t i răfl ţ i că nu c a u ţ î să fiî necu­vi inc ios , d a r cu toa te a s t e a s p u i niş­te l u c r u r i c a r e m ă în f ioa ră . Mi-e fri­c ă p e n t r u t ine m a î m u l t decâ t pen­tru no î cei lal ţ i . O d i n i o a r ă n u - m î e r a t e a m ă dc t r âzne t , d a r a c u m a , c â n d aud tune tu l . . .

Glasu l i se s t inse , î n c e p u s ă p l ân ­gă , n e p u t â n d să-şî m â n t u e f raza . A-e e a s t a îî m e r s e luï Sa l ly d r e p t Ia i n i m ă ; tşî l u ă n e v a s t a în b ra ţ e , o m â n g â e , o de smie rdă . II f ăgădu i să se poa r t e m a i bine şi i m p u t â n d u - ş î ceeace făcuse, îî ceru i e r t a r e . E r a de b u n ă c r e d i n ţ ă şi foar te m â h n i t de ceeace făcuse ; e r a g a t a să facă ori­ce sacr i f ic iu ca să l ecu iască r ă u l făcut.

(IJrmeiii.ă). T h e o M u r g e a n t i , a •

Privesc portretul ei de altă dată Ce iade 'u cadru dc mătase fină ; Tot ochii negri mari, plini de lumină, Ce-odntă inima-mi făceau să bată.

FĂ mî-amintese viaţa-mî zbuciumată Ce-am dus atunci când i-aşteptam să vină In fie care noapte in grădină, Nerăbdător tub bolta înstelată.

Şi-aşa fie nesimţite mă cuprinde Un dor de tinereţile trecute Pe care vata! timpului sc 'ntinde.

îmi pare-atnncl portretul că invie Şi buzele iţ« mişcă pe tăcute : „ O a trecui nu'voale să revie !"

. M a r c e l a L e c c a — — — gj— .

< ' 'MP<DSITOHII CELEBRI

RE O Z ^ R T< Wolfjaiuj Mozart a fost un m a r e

compoz i to r g e r m a n . El s 'a n ă s c u t la Salzburg tri a n u l 1756. T a t ă l s ă u a fosi Leopold .Mozart, un i scus i t şi ce­lebru violonist .

T i n ă r u l Mozar t o. fost un geniu muzica l , pot. s p u n e un geniu precoce. Ast-fel, t â n ă r u l Mozar t nu avoa î n c ă opt an î , când a c â n t a t d in orgă la c a p e l a din Versailles a t â t de f rumos î n c â t a r ival izat cu cel m a l m a r i m a e ş t r i i din lume. EI a fost a d m i ­r a t de l u m e a î n t r e a g ă d iu c a u z a ope-r i lo r sa le p l ine dc fa rmec şi n e s p u s de f rumoase . A că l ă to r i t tn Angl ia , Ţăr i le -de-Jos şi I t a l i a . P r e t u t i n d e n i şi-a a t r a s a d m i r a ţ i u n e a cea m a î m a r e p r i n t a l e n t u l s ău .

A s t a t câ t -va t i m p l a P a r i s , însă n e m u l | u m i n d u - l g u s t u l f rancezi lor , se dusa Ia î m p ă r a t u l Aus t r i e i Iosif al I l- lea.

Mozar t era sufe r ind . El n ' a v u 36 a n i , c â n d m u r i de a t a c , zd rob i t de m u n c ă .

Mozart, a c o m p u s in toa te g e n u r i l e çi a excela t în fie-care. d in ele ; el a a v u t o ega lă i s cus in ţ ă a t â t tn com­p u n e r e câ t şi în execuţie .

El a î n t e m e i a t o şcoa lă de p i an i ş t i . Moza r t a excelat m a î cu s e a m ă în

muz ica d r a m a t i c ă ; opei i le sa le s u n t m a î toate capo-d 'opere .

P r i n c i p a l e l e opere a le Iui M o z a r t s u n t u r m ă t o a r e l e : Mithridat, 1770,o operă de toa t ă f r u m u s e ţ e a , p l i n ă de accen te divine şi me lod ioase ; Luccio Silla. 1773; Finta Giardiniera, 1774 ; tdomencii, 1781: Răpirea din Seraiü, 1782; Nunta lut. Figaro, 1786; Don Juan, 1787; Fluerul fermecat, 1791 ; Clemenţa luï Tilus, 1791.

U n u l d in p ic tor i i n o ş t r i cel m a î de c u r â n d c u n o s c u ţ i , î n t r u câ t n u e x p u n e de c â t n u m a î de vre-o douî sav) t re i an i . Un t a l en t r e m a r c a b i l to tuş î ci judecat , astfel de m a r e a m a j o r i t a t e a cunoscă to r i lo r .

JD. Aurel Vint i lescu, seci ie tarul „Soc ie t ă ţ i i gene ra l e a a r t i ş t i l o r din R o m â n i a " , şi-a d e s ă v â r ş i t s tud i i l e de p i c t u r ă la şcoa la n a ţ i o n a l ă de belle-a r t e d in P a r i s , u n d e a l u c r a t c â t ă -va v reme s u b conduce rea m a e s t r u l u i B o n n a t . Be în to r s tn ţ a r ă , a f ăcu t m u l ţ i an î m a l cu s e a m ă pictură , de­co ra t ivă , r e s t a u r î n d şi f ă când d in noü p i c t u r a p r i n câ te-va biser ici , î nce tu l cu înce tu l apo î , d. Aure l Vint i lescu s'a făcut c u n o s c u t ca co­lor i s t p u t e r n i c şt ca a m a t o r de su­biecte rus t i ce şi m a î toţi a m a t o r i i

Symphon i i l a luï M o z a i t s u n t ad­m i r a t e de, t o a t ă l u m e a şi în spec ia l muz i ca luï b i se r iceasca . Nu po t ter­m i n a b iograf ia lu i Moza r t f ă r ă să s p u n câ te -va cuv in te de o p e r a sa fu­n e b r ă Requiem, ce a fost p e n t r u Mo­za r t , c â n t a r e a lebedei .

De l e b ă d ă БѲ zice că ea c â n t ă nu ­m a i o s i n g u r ă d a t ă în v i a ţ a eî şi a-c e a s t a î n a i n t e de m o a r t e . De aceea ceî vechi vo rb ind de l e b ă d ă ziceau : ,,Cycnus ipse cantator funeris sui". L e b ă d a este î n s ă ş i c â n t ă r e a ţ a m o r ţ i i sale .

M o z a i t se conv inse că, c o m p u n â n d a c e a s t ă a d m i r a b i l ă b u c a t ă , p re lu ­c r a t ă p e n t r u î n g r o p a r e a sa , n u poa t e s ă existe o a l t a m a î f r u m o a s ă , s ă o î n t r e c ă p r i n du ioş i a s e n t i m e n t e l o r ; î n să ideea că a fost c o m p u s ă p e n t r u î n g r o p a r e a s a îî g r ăb i s fâ r ş i tu l .

Acest m a r e a r t i s t a v e a o p u t e r e de concepţ iune p r o d i g i o a s ă , m i r a c u ­loasă şi o u ş u r i n ţ ă nu m a î p u ţ i n ui­m i t o a r e . El c o m p u n e a din m e m o r i e şi n ic i o d a t ă cântând la p i ano . D u p ă ce a a j u n s o d a t ă l a conv inge rea , că a c e a s t a a r fi f o r m a cea m a î corec tă , cu u n c u v î n t ireproşabilă a r t i s t u l aş-t e r n e a pe h â r t i e o p e r a a ş a p r e c u m a conceput-o defini t iv şi cu o repezi­ciune uimitoare.

Mozar t se d i s t i ngea p r i n o sensibi­l i t a te e x t r a o r d i n a r ă şi p r i n o vie pie­ta te . B iogra f i a luï a fost scr isă in n e m ţ e ş t e de Nissen , Leipzig, 1828, şi î n t r ' u n m o d m a î comple t de Otto J a h n , 1858—1860.

S t a r i ţ u l Goschler a t r a d u s - o în f r an ţuzeş t e : Моъагі, vie d'un artiste chrétien an XVHle siècle, extraite de sa eorcspondav.ee authentique. Paris, 1SÖ7. I

cunosc d o u ă d i n cele m a ï î n s e n i n a t e l u c r ă r i a le d-sale : „ C â m p u l Moşi lor" şi „ Ş a t r a de ţ i g a n i " .

Acum dou î a n i , d. P o m p i l i u E-l iade, d i r ec to ru l g e n e r a l a l Tea t r e ­lor, a î n s ă r c i n a t pe d. Vint i lescu cu organizarea , expoziţie'! p e r m a n e n t e de p i c t u r ă d in m a r e l e foaier al Tea­t r u l u i Na t i ona l , expoziţ ie c a r e a fost m u l t v iz i t a t ă şi foa r te b ine pre­ţu i t ă .

D. Vinti lescu este încă l a începu­tul operei sa le — de şi p â n z e de-ale d-sale afi fost v â n d u t e şi la P a r i s — şi este do n ă d ă j d u i t că va c o n t i n u a să lucreze s u b ace la ş imbold f r u m o s al a r t e î pe c a r e o iubeş te p e n t r u că o în ţe lege şi o în ţe lege p e n t r u că o iubeşte.

A l d o r

O s t a t u e în b ronz , o p e r a lu ï Schwanthalcr, a fost r i d i ca t ă în o-n o a i e a g e n i a l u l u i a r t i s t , Mozar t , în oraşu l s ă u n a t a l î n a n u l 1841.

A. Vântul , A

LEGENDA UITAREI

Porţi le Cerului se r idicau înal te şi s trăluci toare in apusul roşu al soare­lui de va ră . Şi pe că ruraşa îngus tă ce se în t indea p i n â depa r t e p r in la­nuri le imense şi smăl ţu i te de flori co­lorate, p r in t re carî se juca şegalnic zefirul, se vedeau ven ind încet , unu l câte unu l , femei, bărbaţ i , t ineri şi bă­t râni , îndurera ţ i i loviţi de soar tă .

Cerniţ i , împovăra ţ i şi ' n l ăc rămaţ î de durere , mergeau încet işor , u n u l câte u n u l , m â n a ţ i toţi de acelaş gând .

Cea dintâi care ajunse la porţ i le ce­rului fu o t ână ra femee, ai cărei ochi albaştri ca cicoarea şi blânzi erau în­văluiţi î n lacr imi . Şi bătu.

Sfântul Pe t ru , sfântul acela cu barba ca zăpada, cu ochii senini şi binevoi­tori, dar totuşî t ână r şi f rumos, se ivi în prag şi o în t rebă ce v rea .

— D o a m n e , s ingurul şi u l t imul m e u copil, un îngeraş blond ca serafimii, vesel ca păsăr i le Cerului , m â n g â s r e a mea in ore de restr iş te şi s ingură ta te , mi l-aii luat ac i . . .

— De m u l t ? — Treizeci de an i , prea sfinte, şi

nu' i pot uita gingăşi i le . Sfântul Pet ru deschise puţ in poar ta

şi o lăsă să in t re . Dar alte două cio-căniturl se auzi şi iar se ară tă in p ra ­gul portei , i ngenunch ia ţ î , doui copil in t re an i . O copilă blondă şi alb-roză ca florile de m ă r in luna Mai,

No. 3 1 . — 5 .

şi un copi landru b r u n , admirabil de f rumos , cerni ţ i de sus pină j o s .

— Mărite D o a m n e , o m a m ă bun5 şi dragii, u n înger bun călăuzi tor paşilor nes igur i aî copilăr iei , o co­moară de sfaturi în ţe lep te pen t ru r eu ­şita în viaţă ; o femee, care e mamii şi e a noas t ră , ne-a fost lua tă . Şi de atunci zadarnic am căutat s'o în lo ­cu im. Mamă numa î u n a s ingură e şi nu se poate găsi alta.

— Şi de mul t ? — De douăzeci de anî . Sfântul Pe t ru făcu loc sä treacă şt

aceştia î n ă n t r u . Dar o alta c iocăni turâ se auzi . . . Şi când deschise poar ta , u n tânăr frumos, aî cărui ochi negr i , ca un abis fără fund jucau în l ac rămi , căzu în g e n u n c h i :

— înă l ţa te prea sfinte, o dragă şi cea mal scumpa dint re femei, u n inger cu chip de om, bună , iubitoare de drepta te , sfătuitoare în ţe leaptă , a l iuă-loarea dureri lor sufleteşti, î n d r u m ă ­toare spre mari bunătă ţ i , soţia mea , pe care Dumnezeu mi-a luat-o prea curând şi a m venit s'o cer înapoi , sau . . .

••- Şi de mul! aî pievdtit-o? — De zece a n i . — De zece anî ! Milostivul sf. Pelru îl lăsă şi pe el

să treacă î n ă u n t r u .

Dar ciocâuituri lc nu se maî ispră­veau ; mereu veneau , mereu , şi bă­teau mereu , mereu îndurera ţ i i loviţi de soartă, p lângând care moartea ta­tălui , care a mame i , ficeî sau a fiu­lui ; şi sf. Pe t ru , mişcai pînă în adân­cul inimeî de durerile, lor, îi lăsă pe toţ i . . . Şi erau mull.î, mulţ i do iot!

. . . Gând o lumină vie izbi vedere.--, tu turor şi cântece neînchipui t de dub ' le lovi auzul . Toţi se 'nfiorară şi aş­teptau liniştiţi şi totuşî t r emură to r i , să vadă c e v a t i . . . Pe un m i o r aur iu , înconjurat de ceto de îngeri cari c â n ­t au , . . . era Mântuitorul '.

El se opri lângă ceata aceea şi în­treba :

— Ce-î, P e i r e , cu aceş t ia? — Uite , D o a m n e , loviţii de soar:.i .

cari au perdut fiinţe dragi şi scump - , care tată, care m a m ă sau copil şi snu*. a n î — 10, 20 , 30, ba şi 30, şi l i c c i r : încă îî mai plânge.

— Şi ce vor ? — Vor să li se dea înapoi се-.ш

pierdut , o r i . . . — Să ni se dea înapoi, raspur, -o

ceata 'n cor. — Asta-î peste pu t in ţă , glâsm Mân­

tuitorul ; ce-a luat pămân tu l , nu iu a' dă. Dar multora nu lu r ă m â n e s i lui­tul, nume le la v o i ? Ce mai voiţiV

«Carî au făcut şcoli, biserici, spi­tale, au îmbrăca t copiî orfani, au aju­tat văduve , săraci , infirmi; nu e bi­nele acesta o par te de sufletul, dm bunul sufletului lor ? Pină şi voi, cău­taţi în adâncul memor ie i voastre s; poate să găsiţi un cuvânt , o pr ivire , un gest de încura jare delà fiinţele pier­dute , carî s 'au săpat adânc în sufletul vos t ru . Când n'p.l de dat mai mult si vorba e bună , numa î sa fie bună, sinceră şi mul ţ i au dat şi voi le-aveţi . Ce mal voiţi ? Trupu- î lut şi ce ia pă­mântu l nu mal dă .

— O, D o a m n e , îndură- te ! Atunci Mântui torul despr inse de p v

umer i i unui înger o man t i e a l b u r u care nu se vedea şi totuşi se vedea, ca u n nour de pulbere fină do aur, o ÎDtinse pes te capetele cetei de în­dureraţ i şi le spuse :

— Duceţi-vă, veţi avea m a n d e r * de-acum !..

Şi când ajunseră la căminele tor, siniţiră ca o pulbere fină de praf r e ­văzut pe in imele lor. Şi cu cât t impul trecea, cu atât praful se ingroşa si durerea pierderi i celor s c u m p ! ivi ' mai tu rbura , r amânându- l e doar c v m i n t i r e dulce şi tristă de el. Мчі. ' . aceea era «uitarea«, care s'aşternc- în­cetul c u ' încetul şi din ce in ce rna' groasă pe in imele oameni lor , or! c i t ar fi de îndurera ţ i .

Galaţi. S o f i c a M l a d î n o f

© • • —

І. — No. 3 1 . U N I V E R S U L L I T E R A R Limï , y August Î'JIU.

M A R E R O M A * d e І Е З І Г Е І ^ В О - С Г ^ С З -

— Urmare —

Pâr . â a c u m refuzase să m ă vadă , şi în ţe leg i ce umi l i r e e r a p e n t r u mine . Tot nu vrea î ncă să a u d ă m ă c a r de o î n ' r e v e d e r e oficială, d a r se v a duce la Cremen , şi acolo o voi î n t â l n i ca d i n î n t â m p l a r e . Aï să vii cu mine , s c u m p a m e a Toane to , n u e a ş a ?

. . l : ; t e , ţ ine s c r i s o a r e a ducese i : zice ră іш vrea să î n t â r z i e m a î m u l t pen­t r u a cunoaş t e pe f e r m e c ă t o a r e a ca r e a ş t iu t să capt iveze i n i m a f iului el. N u •:• a ş a că e f rumos? Vino de 'mî alege roch ia , Toane to , eu n ic i n u şt iu ce inaî**fac !

Ce este drept , e r a a d o r a b i l ă în bu­c u r i a el, t r e m u r â n d şi z â m b i n d ca un copil.

,,.?t.mt foar te ferici tă de aceas t ă ş t i re . Char lo to , a cea s t ă î n t r evede re va a p l a n a m u l t e g r e u t ă ţ i , n ă d ă j ­du i s e . De la b ă r b a t u l tău a ï n o u t ă ţ i ?

—- Da, foar te b u n e ! Es te s ă n ă t o s . Mi-a c u m p ă r a t o s u m ă de stofe a lbe , p e n t r u că îmi s p u n e că eu n u t r ebue să por t de cât roch i i în cu loa rea cr i ­n u l u i .

I n t impu l aces ta , A n i t a p r e g ă t e a m a i m u l t e roch i . C h a r l o t a alese u n a î n c ă r c a t ă cu d a n t e l e şi m ă î n t r e b ă c a r Î . e r a g u s t u l meu.

„Adu-mî şi p ă l ă r i a de dan t e l e cu penele a lbe . An i t a ; va fi s imp lu şi e-l e g a n t tot dc oda t ă . De-am vea nu­m a i vreme f r u m o a s ă !

r*u p u t e a m să refuz de a o înso ţ i , m a î a les că ş i eu e r a m fer ic i tă că a-v e a u în sfârş i t s ă r e c u n o a s c ă căsă to­r i a eî oficial.

— L a câ te o re î n t â l n i r e a ? î n t r e b a i eu ia p lecare .

— L a două ; vom pleca l a p r â n z ; fiî oxac tă Toane to .

Văzând-o foar te p r e o c u p a t ă de toa­letele eî, p l eca i l a d-na R o d e n ca re р і я п і ves tea m e a cu m u l t ă l iniş te .

— Es t e foar te b ine , Toane to , zise ea , l u â n d 1n m â n ă p o a m e s p r e a le c u r a ţ i , este foar te b ine ; Ducesa î ş i a d o r ă b ă i a t u l , şi t o tu l se v a s fârş i cu b ine ; d a r de duce m ă c a m îndoesc n u cred s ă ierte vre-o d a t ă a c e a s t ă c ă l ă t o r i e !

— P e n t r u ce a d a t voe ? — S c u m p ă copilă, crezi că se poa t e

rez i s ta în t o t d e a u n a l a c r ă m i l o r une i feracî ?

Z i u a t r ecu ş i s e a r a m ă a p u c a i să>mi p regă te sc r o c h i a p e n t r u a dei ta zi, p e n t r u a face f a ţ ă a l ă t u r i de soră -mea . D-na Roden veni şi ea l a рдіпе : n u m a î puteam, u n a i a r ă a i t a .

Л d o u a zi t impu l e r a sp lendid . D-na Roden în d o r i n ţ a eî de a avea s i i i ï de la f iu-său, a l e r g a în tot mo­m e n t u l la fe reas t ră , a ş t e p t â n d fac­to ru l , c a r e de a s t ă - d a t ă t recu f ă r ă a ne aduce ceva.

— Ce o fi a s t a ? se î n t r e b ă b ă t r â n a î n g r i j a t ă .

- - - O să ne vie poa le cu poşta de p r â n z . îî r ă s p u n s e i eu p e n t r u a o consola .

— Să vedem ! E r a u orele 10 ; s t a m la b iurou l

meu , făcând n iş te socotel i , când de o d a i a se auzi c u m toa te clopotele în­c e p u r ă să sune .

..O v i c to r i e ! s t r i g a i eCi l ă s â n d u - m î condeiul şi a l e r g â n d la fe reas t ră . Lu­m e a se s t r ânsese în fa ta z idu lu i de la casl.j'1 p e n t r u a citi u n afiş c a r e se l ipise ; d a r în loc de vesel ia sgomo-toasă cu care p r imesc de obiceiu ori­ce ş i i re . toţ i p ă r e a u p r e o c u p a ţ i şi po­s o m o r â ţ i .

..ts'u m a î pot s ta locu lu i ; Toane to . mii J u r să văd ce scrie pe afiş, î m i s t r iga d-na Roden , şi s p r i n t e n ă ca o fa tă m e r e . a l e rgă . Când o văzu î re-vea-md cu f igu ra g a l b e n ă şi p r ă p ă ­dita, m ă a p u c ă o *rică g rozavă .

. , V a î ! îm i zise ea, a m câş t iga t o bîDfilie. d a r p r i n ţ u l m o ş t e n i t o r a m u r i i !

. . P r i n ţ u l m o ş t e n i t o r mor t ! Vestea ace :-ia nu n u m a i eă m ă în t r i s t a , d e r mă f ' c u să p rez in t o nenoroc i r e vii tea te si m ă c u t r e m u r a i toa tă .

Loty , în v r e m e a aceas t a , e r a în fa ţa ogl inzei , p r iv indu-ş î dan te le le şi î n c e r c â n d pe p ă r u l eî cel n e g r u p ă l ă r i a cu pene albe c a r e îî venea de m i n u n e . L a cas te l p ă r e a că n i m e n i n u af lase t r i s t a veste.

„ B u n ă z iua Char lo to , ÎI zisei eu foar te l in iş t i tă ; d a r m a î î n a i n t e de a-mi r ă s p u n d e , An i t a a p ă r u î n p r a g c l ă t i n â n d u - s e şi g a l b e n ă ca c e a r a .

„ P e n t r u n u m e l e lu i D-zeu, Toa­neto , ce s'a î n t â m p l a t ? A m u r i t ? s t r i gă C h a r l o t a cu un accen t de du­re re pe ca r e n u '1 voi u i t a n i c i o d a t ă .

„ N u so ţu l tău, Lo ty , d a r p r i n ţ u l moştenitor-.

— P r i n ţ u l m o ş t e n i t o r ? E l ? A ! D-zeft să fie l ă u d a t ! bolborosi e a is-b u c n i n d în l a c r ă m i .

An i t a e r a în ace laş Ioc, n e m i ş c a t ă , .şi i n c a p a b i l ă de a scoate u n cuvînt . I n u r m a ei a u z i r ă m paş i , şi un la­cheu i n t r ă a d u c â n d pe o t a v ă de a r ­g in t o t e l e g r a m ă .

„ P e n t r u d-na P r i n ţ e s ă , zise el umi l .

E a deschise şi citi : „ î n t r e v e d e r e a la G r ü n e n cu nepu­

t in ţă" . „De Terzen".

„Cu n e p u t i n ţ ă !" şopti C h a r l o t a , l ă s â n d să i c a d ă depeşa d in m â n i .

Din a f a r ă se a u z e a u voci r id i cân -du-se. Când m ă a p r o p i a i de fereas­t r ă , z ă r i i o m u l ţ i m e de l u m e s t r â n s ă , cu ochii în sp re cas te l , c a şi c u m a r fi voi t s ă afle c o n f i r m a r e a t r i s t e i ş t i r i .

I n ace laş t imp , s t e a g u l se p leacă încet ca s e m n de d o l i u : toţ i îl p r i ­v e a u ţ i n t ă şi se d e p ă r t a u , pe c â n d a l te g r u p u r i veneau s ă i î n locu ia scă .

Loty îşi potoli d u r e r e a p r i n la­c r ă m i , m u l ţ u m i n d lu î D-zeu d in fun­d u l in imei că p ro te j a se pe s c u m p u l ei sot.

An i t a r e a p ă r u p e n t r u a a n u n ţ a că a v e a să a ibă loc un serviciu fune­b ru , şi că locui tor i i se a d u n a s e deja la b iser ică .

„Aidem, Toane to , zise ea, şi t recu­r ă m p r i n m u l ţ i m e a r e spec tuoasă p e n t r u a i n t r a în biser ică .

P a r a c l i s e r u l vroi să ne deschiză n u m a i de c â t loja d u c a l ă , d a r în ză­păcea l a lu i . nu găs i cheia ; o r g a în­cepu, şi eii zisei încet Cbar lo le l :

„Aci nu pu tem s ta , a i d e m în ban­ca famil ie i î Roden" .

Ea mă u r m ă ; l a fa ţă e r a pa l i dă , d a r se citea t o tdeoda tă d u r e r e a şi bu­c u r i a ; pe roch ia ei e l e g a n t ă a svâ r -lise o d a n t e l ă n e a g r ă . Cum i n t r ă , ză r i i l ipi tă de un s l â lp pe d-na Ro­den cu roch i a el de toa te zilele, u n fişiu pe u m e r i şi în m â i n i c a r t e a eî de r u g ă c i u n i . î n t â l n i r e a oceas ta n u o p r evăzusem, d a r e a se făcu că n u vede pc so ră -mea si îm i făcu s e m n să mă a p r o p i i de ea. Când fut l â n g ă ea, îm i zise :

„A fost si el. T o a n e t o : şi reg imen­tu l lu i a fost în lup tă , a s p u s duce le în depeşă . Nu cutez să mă informez de pagube le noas t r e . A! dacă m i l -ar fi luat"D-zeu !

I m î l ua se m â n a î n t r ' a ei c a r e t re­m u r a , i n c a p a b i l ă de a c ă u t a cu cei-l 'a l ţ î , c a r e l a s u n e t u l pu t e rn i c a l orgel , i n t o n a s e aces t f r u m o s cân tec :

„Aceea ce face O-zeil este in lot dauna bine lacul'. Eu în să -mi a-veam ochiî p l in i de l a c r i m i şi a u z e a m mereu vocea b ă t r â n e l mele p r i e t ene ca r î z i c e a : „A fost şi el, T o a n e t o "

Apoi înce tu l cu înce tu l , se făcu li­n i ş t e ca să se a u d ă cuvinte le î n n a l t e a le D o m n u l u i n o s t r u preot :

„ D o a m n e , tu ne-aî lovit in mij lo­cul bucur i e i , a i s m u l s pe cel m a i bun d in t r e noi p e n t r u a T c h e m a ta t ine; s p e r a n ţ a ţ â r e" n o a s t r e n u m a i este, tu n u a i î n l ă t u r a t c a s a ve­n e r a b i l u l u i n o s t r u duce , i-ai l u a t pe s c u m p u l nos t ru p r i n ţ moş ten i to r , si noî îl p l â n g e m £ i el. cu t â n ă r a

lu i v ă d u v ă cu ca re se un ise a c u m u n an .

„ N o i to ţ i c a r e s u n t e m a d u n a ţ i aci , n u ş t im încă n i m i c d in cele ce s 'au pet recut , n u ş t im d a c ă b ă r b a ţ i i , fra­ţ i i safi copii n o ş t r i a u a v u t aceaş'i soa r t ă . L u p t a a fost c r â n c e n ă şi m o r ţ i au fost des tu i . Ori ce a r fi să î n p r e u n ă m m â i n i l e şi s ă ne ru­g ă m în toa t ă u m i l i n ţ a n o a s t r ă .

„ D o a m n e , facă-se voia t a !" Eş ind d i n biser ică , l u a i de b r a t

pe d-na Roden , C h a r l o t a o a p u c a s e î n a i n t e , u r m a t ă de An i t a : p robab i l c ă se j e n a cu noi . O u r m a i d in ochi , c â n d t recea p r in m u l ţ i m e , c a r e se d a la o p a r t e în f a ţ a ei, toţ i o sa lu­t au , d a r ea m e r g e a cu capu l în jos , şi n u se u i ta nici în d r e a p t a nic i î n s t â n g a .

De o d a t ă o voce se auzi d in mul ţ i ­m e şi î m i isoi urechi le :

Dacă p r i n ţ e s a m o ş t e n i t o a r e d ă naş t e r e u n u / bă ia t , totul a r e să fie bine , d a c ă n u , va fi nevo i tă a ceda locul el, p r i n ţ u l u i Otto".

P r i v i r e a mea c ă u t a pe ace ia a d-nei Roden .

„ S ă r m a n a P r i n ţ e s ă ! " m u r m u r ă ea cu mi lă .

„Ş i clacă este o f a t ă ? î n t r eba i eu cu i n i m a s t r â n s ă " .

— A t u n c i p r i n ţ u l Otto va deveni moş ten i to ru l t r o n u l u i " .

D o a m n e m a r e ! Şi Char lo te ? I m î venea s ă a l e r g d u p ă e a şi s ă îi s p u n : Totul este p e r d u t , p regă teş te - te a re­n u n ţ a la fer ic i rea t a I" D a r n u e r a încă to tu l pe rdu t , de v r eme ce pr in ­ţu l a ş t ep ta t p u t e a fi un pr in ţ .

Spre s e a r ă î n c e p u o f u r t u n ă u r î t ă . C o n t r a ob ice iu lu i s ă u . d -na Roden şedea î n t r ' u n jeţ , cu m â i n i l e împreu­n a t e , p r iv ind n o r i T c a r i t r eceau şi n e î n d r ă s n i n d a cere s ă a p r i n d ă lam­p a ca să nu p u n c a p ă t d u r e r o a s e i sa le v i să r i .

Eu s t a m La pic ioare le cî. „ U n cu­v în t n u m a î , s ă ştiu că t r ăeş te ! " şop­tea ea câ te o d a t ă c u i n i m a s t r â n s ă de d u r e r e şi de gr i je , şi din fundul

1 in imeî mele , r e p e t a m ace iaş i f rază , fără a î n d r ă s n i î n s ă s'o a r t i cu lez m a i t a re .

I n c a s ă to tu l e r a l in iş t i ; ; n u m a i p loa ia bă t ea în ferest re şi lune te le î n t r e r u p e a u s i n g u r e , m o n o t o n i a a-ceastă l u g u b r ă şi a p ă s ă t o a r e .

Ne c u l c a r ă m d a r nu p u t e a m ador ­mi , r e p e t â n d mereu aceiaş i î n t r eba ­r e : „O fi t r ă i n d ? O fi m u r i t ! " Şi îm i r ă s p u n d e a m inva r i ab i l : „ N u m a i t răeş te , a c ă u t a t şi şi a găs i t m o a r t e a , p e n t r u că n u m a i p u t e a t r ă i f ă r ă C h a r l o t a ! " G â n d u l aces t a m ă pe r secu ta grozav şi se s c h i m b a înce tu l în r e a l i t a t e a p ă s ă t o a r e .

P e l a a m i a z i , noi le edi ţ i i de ju r ­n a l e ne a d u s e r ă cele d i n t â i a m ă n u n ­te a s u p r a lup te i : n u m ă r u l v ic t imelor e r a sdrobi to r .

„ O ! D-ne ! dă -mi p u t e r e a s ă m ă s u p u n voinţe i t a le , m u r m u r a d-na Roden , î n p r e u n â n d u - ş î m â i n i l e . Fa ­că-se voia t a !"

Sea ra , în sfîrşi t , v ă z u r ă m v e n i n d fac to ru l t r e când p r i n cur te . Ce c l ipă g rozavă c â n d în sfîrşit avu în m â i ­ni le ei car& t r e m u r a u , depeşa fa­ta lă , c a r e t r e b u i a însf î rş i t să n e spue a d e v ă r u l !

„ U n s c a u n , Toane to ! A p r i n d e l a m p a " bolborosi ea, ş t e rgându - ş î f run tea de s u d o a r e , şi împ le t i c indu-mă şi eu, căzu i la p ic ioare le eî, pe c â n d desch idea plicul fa ta l . Cu o vo­ce ' n n ă b u ş i t ă citi aces te cuv in te : „ R ă n i t la b r a ţ , n u e pericol . Amă­n u n t e vor u r m a . J ean de W e r t e r n omor î t l â n g ă m i n e !"

Ne p r i v i r ă m . „ S ă r m a n u l m e u Jean ! " zisei eii sco ţând un susp in a d â n c . P r i n m o a r t e a lu i , or i cât de c r u d ă să fi fost, îşî r e s c u m p ă r a v i a ţ a IU' u ş u r a t i c ă şi z ăpăc i t ă , şi p lân-gându-1 . s i m ţ e a m c a o u ş u r a r e ce îmi i n t r a în suflet.

P r i m a m e a g â n d i r e fu l a bun ica , ca re sufer ise a t â t de m u l t p r i n con­du i t a luî ! „ S c u m p ă şi b u n ă m a m ă , m u r m u r a i eu, te pofi od ihn i în pace a c u m : s'a r e î n to r s din Amer ica ; îş i a i spăş i t g reşa le le , v ă r s â n d u - ş l s ân ­gele p e n t r u t jatr ie !"

D-na Roden îşî r e g ă s i n u m a î de câ t ene rg i a şi voinţa .

„ T r ă e ş t e , t rebuie să se re în toarcă ." zise ea, scu lându-se cu h o t ă r â r e : a p o i l u î n d u - m ă în b r a ţ e şi m â n g â -i n d u - m ă pe obraz i , a d a o g ă ' :

„ S c u m p ă Toane to , î m p ă r t ă ş e s c d u r e r e a d-tale, J e a n a r ă s c u m p ă r a t tot!... Du-te şi p rev ino pe P r i n ţ e s a : o s ă m ă duc s'o văd şi eu.

Ce n o u ă neno roc i r e p e n t r u d în sa ca r e îl i ubea a ş a de m u t . Du-te, eu mă d u c să d a u câ t eva porunc i . Tre­buie s ă s p u i lu i Mül le r să se pregă­t ea scă ca s ă -mi a d u c ă b ă i a t u l , d a c a se m a î poa te s ă mi-1 a d u c ă !" a d a o ­g ă ea i s b u c n i n d în l ă c r ă m î .

E ş i r ă m a m â n d o u ă , e a î n d r e p t â n -du-se î n s p r e locu in ţa i n s p e c t o r u l u i şi cu a l e r g â n d la C h a r l o t a . pe ca r e o găs i î în fa ţa po r t e tu lu i so ţu lu i ei.

Nu ş t i a m c u m să îî spui t r i s t a veste.

„ L o t y , tu a î ş t i r i de Ia so ţu l tău? — Nu, r ă s p u n s e ca, d a r a m p r i m i t

o s c r i soa re de la Jean . S'a r e în to r s în vechiul lu i r eg imen t . De n u a r c ă u t a să se p u e în l e g ă t u r i cu Otto: este în s t a r e să-mi' a d u c ă cele m a î m a r i nep l ăce r i !"

R ă m ă s e i î n m ă r m u r i t ă , l ă s â n d u -m î ochii în jos p e n t r u a n u n i i citi d i sp re ţu l pe car î m i i i n s p i r a cuvin­tele ei ,egoiste ! Cu toa te aces tea , n u ezi tase de a cere logodn icu lu i pe ca­re n u îl iubea , b a n i p e n t r u fratele el pe ca re îl a d o r a ; azî. s 'ar fi s imţ i t foar te j ena t ă dacă ace laş i f ra te s a r fi ad re sa t d i rec t so ţu lu i eî ! A m o r u l f r a t e rn se î n t u n e c a în fa ţa o rgo l iu lu i ei sa t i s făcu t . V ă z â n d u - m ă p l â n g â n d a m a r , m ă î n t r e a b ă :

— De ce p l â n g i . T o a n e t o ? I i puse i depeşa î n f a ţ a ei şi plecai

î n o d a i a de a l ă t u r i , r ăc i p robabi l n u a r fi î n d u r a t p r i v i r e a mea , a i l â n d a d e v ă r u l .

D u p ă câ te-va clipe, veni la m i n e ş i se a g ă ţ ă de g â t u l meu p l â n g â n d cu hohot . R a m a s e r ă m m â n ă în m â n ă , p l â n g â n d u - n e f ra te le ; s i m ţ e a m , că a r fi dat mul t să n u fi s p u s cuvin te le i m p r u d e n t e ce îî s căpase , în po t r iva lui !

Când m ă în torse i acasă t oa t ă lu­mea &ra în mişca re . D-na Roden pre­gă t i se u n sac de că lă to r ie , cu st icle de vin şi a l te m ă r u n ţ i ş u r i , cu demân-care , un cufă r plin e ra a l ă t u r i .

„ A m p u s r u f ă r i e şi p â n z ă g r o a s ă , p e n t r u lega t r ă n i l e ! Mül le r tire să plece cu t i enu l de I L Mül ler e ra un om linişt i t ser ios , în vâ r s t ă a p r o a p e de 50 de a n î ; pe la orele 10 sosi , pre­găt i t de d r u m . cu m a n t a u a pe b r a t e şi cu u n bas ton ţ e a p ă n î n m â n ă . Se aşeză la m a s ă cu l i n i ş t ea lui obiş­n u i t ă , pen t ru ti face c inste celor p regă t i t e de d -na R o d e n î n n a d i n s pen t ru el.

. .Müller , zicea ea, dându - î vin, ştiu că n u a" să u i ţ i n imic , şi a l s ă facî tot p e n t r u a '1 r egăs i : in formea-ză-te de locur i le u n d e este vre-o am> b u l a n ţ ă , i n t r ă p r e t u t i n d e n i , c a u t ă , c a u t ă , f ă r ă p rege t ; a i să s f i rseş t l p r i n a-1 găs i , c h i a r de nu a r m a i a-* vea ob razu l lu i pe care îl şti i .

„ B i n e în ţe les d-nă, fiţi f ă r ă tea1-m ă " .

— Să nu ui ţ i să -mi scr i i în t o a t e zilele; căr ţ i le pos ta le , c e r n e a l a , con­deiul sun t în cufă r ; şi n u te u i t a s ă faci economie c â n d n u t r e b u i e ; te s t imez că eşt i e conom, d a r în cazul n o s t r u n u a r fi l a locu l eî.

— Am să fac t o t ce-mi p o r u n c e ş t i , d-nă.

— Crezi că a ï să ' l găseş t i , Mül le r? —- N ă d ă j d u e s c , d-nă. — D-zeule ! ce spec taco l îngrozi -

ioro să a i în fala ochi lor . — Cât de sp re a s t a , n u m ă îndo­

esc, d-xiă. — Vai , Mül le r ! şi d a c ă o fi bo lnav ,

d a c ă n u o p u t e a să că l ă to r ea scă , s ă -mî depeşezf, să vin la el-! O să r ă sbesc eu l a el, v r e a u să -l văd , c h i a r d a c ă n u m ă v a r e c u n o a ş t e ! D a r d a c ă n 'o să ' l m a î găseş t i în via­ţă Mül ler?

A se citi urmarea ín ,,Univers:i! Lite­rar" с.я/'s va a;j."t!'e ОІО:І.гі:СЧ » .;:..>'ï.

L u n i , 2 Augus t 1 0 1 0 UN, .-..aL'L. L I T E R A R K o . a i . — 7.

îlfistrajia noastră colorată Incaerare sângeroasă între militari

şi civili •Teul suara , 22 Iul ie , s 'a petrecut pe

f l ipcanul delà Cotrocenî un mare scan­dal în t re soldaţi şi ţ igan i , care a dat nassere unei incăer im sângeroase .

l ' r i e ina acestui incident g rav a fost o Щ-і. Solda| i î au fost necuviincioşâ, iar ţ igani i răzbunător i . S a u t ras fo­cur i de revolver, de p u ş c ă — i n Tant— şi s'a azvârlit cu pie t re . Dom ţ igani au tiist răni ţ i g rav ; unul d in ei e Im­p u t a t în piept. O sant inelă a fost l o ­vit;! de ţ igani . Cinci d in t re ţ igani au. fost arestaţ i . Anche ta e făcuta de po­liţia capitalei, î m p r e u n ă cu u n dele­gat al eomcnduire î p ie ţe i .

i lus t ra ţ ia n o a a ü ű d i n pagina prima reprezinţ i ! s cena .

© 1

C U G E T Ă R I

Linguş i rea v ic iază socie ta tea ca Tin pár főm o t răv i to r pe care '1 mi roş i cu piăcere, dar ca re ' te nenoroceşte în urmă. Mantegazsa.

O cugetare ajunge spre a face o car te p l ă c u t ă ; şi e firesc; "un sonet poate •'l'2zz la nemur i r e .

Olivier Chanlal.

Un mijloc de a te înă l ţa , e de a face t e ceilalţ i să s i m t ă că s u n t micL

Valtour.

Fi i p u r i t a n in pr incipi i , î n s ă indul ­gent in pract ică .

Carmen Sylva.

Omului ii place m a i bine să se abru­tizeze pe ieftin, decât sâ se inobiieze cu prea mul t ă chiel tuia lă .

Georges Sand.

Mărtur i s ind că aï greşit , dovedeşt i că aî început să devii cumin te .

Sivift.

D A M E L E D E O N O A R E de Ia Curtea imperială a Japoniei

Ptevista femenină japoneză «Dso-uika Sekai» povesteşte următoare le despre daniele de onoare de la curtea imper ia lă diu Tokio : «Cu totul sun t •J09 d a m e de onoare , cari sunt împăr­ţite fa cinci clase, după r a n g : Tendsi , Geafendsi , Şondsi , Gonsods i şi Miofu şi mis iunea lor es te éa a supraveghia garderoba imper ia lă şi a ran jamentu l camerelor . Damele clin clasele ma i super ioare sunt n u m i t e de către cele­lalte a Dannasan » (prea graţ ioasă d o a m n ă ) . Ele au ca locuin ţe aparta­m e n t e de câte 5—8 camere ş i fiecare din e le au câte patru Şimio pen t ru serviciul lor. Câte-va dintre Dannasan se on jpă cu serviciul personal al Su­veran i lor şi adică. începând de la o-rek- 8 d im. până suant la orele 10. Chiar dacă ele n ' au serviciu, sunt sub o supraveghere seve ră .

Dacă dorm n 'a i t voie sâ stea pe spale sau cu braţele în t inse , ci t re-liue s.i se gl iemuiască ca u n şearpe . Daruele S imios , cai i s u n t subordona te celor dintâi , aü o m u n c ă foarte g rea . Eb. se scoală la ora 5 d iminea ţa , cu­r ă ' á camerele şi aranjează obiectele <ie toaletă, ce Ii s 'au încred in ţa t d. o. ь : cea ce pr iveşte fresa : ogl inda, pudrat sul i inanuri , perii e tc . Când se se tt!ă dama Dannasan şi-şl ia locul pe I. pe r ină de mălasă femeia Şimio ii urează cu respect o buna d imiuea tă . D u p ă ce s'a t e rmina t toaleta se ia de-jui.nf, care esie cuinpus în cea ma i maro parte din dulce ţur i şi fructe. l-'::r uliţele sunt de os de elefant sau di: angint şi sunt de trei feluri, une le pen t ru fructe, altele pen t ru ca rne iar ( • 'Mi l t e servesc n u m a i pen t ru m â n ­ca: We oferite de S u v e r a n i .

Damele de onoare pot m â n c a ce P'-'~/-v-', iif.u-U d-j ceapa . Lur nu ie «sie j ie rmis ca să miroase a ceapă .

ьа curte se veghi ază cu stricteţă asupra curăţeniei personale şi veşt­mintelor. Aceasta este o consecinţa necesară a profundului respect ce-1 au pentru familia imperială.

Damele Şimio sunt împărţite în două clase : în Okijosan şi Otsugisan. Aceste din u r m ă au să se îngrijească de par tea de jos a îmbrăcăminţil, iar celelalte de cea de sus . Mâinele, care au atins ciorapii , n u pot veni în a-tingere cu partea superioara a corpu­lui până când n u sunt spălate. Din cauza aceasta domneşte eea mai mare zăpăceală, daca patru sau cinci dame Dannasan 'şi schimbă costumele pen­tru a însoţi pe împărăteasă.

Acele, cari ajută la îmbrăcat, n'au voie să se mişte de cât în genunchi . Dacă vre-una din ele transpiră, ceea ce se în tâmplă des , din cauza m u n ­cii obositoare, n ' a r e voie sâ-şî şteargă sudoarea până cmd nu termină toaleta.

Condiţ iuni le principale, cari s e . cer de la damele curţ i i sunt: stăruinţă şi abnegaţiune.

De la toate damele de onoare se cere o pu r t a r e bună. Nu este ceva neobicinuit că o damă de onoare este concediată fiindcă a udat cu limba o m a r c ă poştală . De trei ori în cursul nopţei trece garda de noapte prin dormitoarele damelor Şimio, şi dacă vre -una din ele horcăe , doa rme pe spate , cu gura deschisă sau cu bra­ţele în t inse , a doua zi este concediată.

Novicele, după cum s e vede nu prea au nopţi p lăcute , dar în timp de u n an î ş i câşt igă rutina necesa ră , obiceiul devine pen t ru ele a doua na­tură şi ele sunt angajate ca dame de onoare cu rangul de Miosu şi cu o sută de lei leala pe lună. Cele mai dist inse, cari au serviciu personal pe lângă Suve ran i pr imesc pe lună o leafâ de 600 leî. Distracţiile princi­pale ale damelor de onoare s u n t lu­crul de mână, lectura, bucătăria, a-ranjarea florilor şi preumblări prin parcul imper ia l .

C. S c i i r t u

POSTA REDACŢIEI

SFATURI CASNICE

Curn se /pală stofele de lână. Stofele de lână se spaiă în a p ă căl-

dicică, în care s'a p u s amon iac : la trei vedre de a p ă 20 gr . amon iac . î n ­t rebuinţarea acestui amestec economi­seşte foarte mul t s ăpunu l , căci a m o ­niacul are propr ie ta tea de a cură ţa pe­tele şi fără s ă p u n .

DIN HAZUL ALTORA

D-na Popescu a angaja t o servi toare nouă şi ' i spune :

— Ai să pr imeşt i 40 de lei pe lună şi aî să iii h r ăn i t ă şi Î m b r ă c a t ă .

A doua zi d iminea ţa d -na Popescu cons ta tă că noua servi toare n 'a ieşit din odaia e i , deşi sun t ceasuri le opt.

Se duce la ea şi'i ba te în uşe . — Dar ce faci, Mari to ? Dormi pînă

la 8 '.' — Ba nu, con i ţ ă ; aş tept . — Ce aştepţi ? — Ai zis că a m să fiu îmbrăca t ă ;

aş tept pe cineva să mă îmbrace .

D-luI D. Arm., loco.— E prea pu ţ in frumos în versur i le d -v . ca să fie p u ­blicabi le . M a i t r imi t e ţ i .

D-luï G. Răd. Mile— Afară de cali-g n f i e n u mai e nimic în versur i le d-v.

D-luï Const. T. St. — Aşi dori să vă r ă s p u n d personal şi pr in gra iu . P r i ­mesc acasă în t re 12—5.

D-lui Georgeon, loco. — «Din v ia ţa miculu i funcţionar» e o p ros t i e 'monu-men ta l â .

D-lu ï D. Sp., Mizil. — Nu se poate publica. Vă pu te ţ i deci vedea de a l tă t r eabă .

D-lui O. Mar., T . -Sever in . — Regre­t ă m a refuza pe un vechiu abona t . Nu s u n t Dublicabile.

D-luï G. I. Vas., loco.—Cum sâ pu­blic aşa copilării, d-le ?

D - lu i / . A. Tom., C â m p u - L u n g . — Nu pot fi publicate.

D-lui Delador, Gala ţ i . — Nu 'ncape j igni re , d-le. Citesc eu şi alte năzbâtii. D-ta s ă nu te «jigneşti» că de publicat n u publ ic ce-aï t r imi s , dar le păs t rez .

J O C U R I

J o c d e c u v i n t e de d-1 Al. Aidosleanu, ioco

Sunt un golf şi sunt un p o m Pr in u r m a r e a m un n u m e ; Mă cunoaş te ori-ce om. Mă ghici ţ i ce sun t a n u m e ?

C u p o a n e l e ş l d e s l e g ă r i l e * e t r i m e t a d m i n i s t r a ţ i e i , s t r a d a B r e z o t a n u , 1 1 .

Deslegarga cuvân tu lu i cruce din «Universul Li terar» No. 30 este :

S P A M I R

S M O C H I N P I C H E T E A R H I V A R

I T A N E R

Persoane le ca re , p r i n t ragere la sorţi , au câştigat câte unu l din cele zece volume-bibl io tecă , acordate ca premii , sunt u rmătoare le :

Bucureş t i : d-niî B . Codreanu şi Mircea B r â n d u s .

Bârlad : d. C. Pol izu. Piteşt i : d-na Nicolina Voiculescu. Ti tu : d-niï E . Zot şi I. Nicolescu. Ludes t ! (Dâmboviţa) : d-na Nathal ie

Cosma. Găuriciu (Teleorman) : d . Marin

Ciubuc. Buhoc iu (Bacău) : d-şoara Lucre ţ ia

Ghervescu. Bereştî (Covuriuî) : d-ra Iulia Cris-

tescu.

Deslegâri le la «Universul Literar» se p r imesc cel ma i târziu până Mier­curi seara. Anon ima te l e şi adresele necomplecte şi neci teţe n u iau par te ţa t ragerea premii lor .

Reclama e sufletul co imcuIu

U N O B R A Z C U R A T Ş l F R U M O S se obţine prin "întrebumţarea cremei şi pudrei FLORA preparate . de Al. Iteanu farmacist, furnisor al Curţei Regale. Pudra «FLORA» fără bismut

у5*>~ i y^jj măreşte efectele uimitoare ale cremei m a i n i e ^ i u p s «FLORA». Crema lei 1 ,50. Pudra

latreiwiRţarej Cromsí ţi Pidrei «Flora». «Flora» lei 2. Săpun Flora leî 1,25. Pomada de păr « « F / o r a » neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi bigienică a părului, lei 2,50. Capilogen «Flora» (apă de păr) sticla mare lei 3,25, mică 2.50. Pasta de dinţi «Bucol» lei 1 . Apa de gură «Rucol» leî 1 . 5 0 . Lapte de crin '«.Flora* pentru înfrumuse­ţarea tenului le i

L a nemuli lei 2. Săpun de Lapte de crin «Fioros. urnire se res t i tue imedia t costul . ^

lei 4,25.

Toţi abonaţ i i la

«ZIAHLL CĂLĂTORIILOR» part icipă, cu începere de azi, la ur­mătoarele mar i şi de valoare premii :

1) O s o b ă « G o d i n », t \ o . 3 , cumpăra t ă de la cunoscuta casă : In­dustria Metalică «Marca», B-dul Eli-sabota, No. Г>.

2) U n a p u ş c ă f i n ă d e v â n ă ­t o a r e , c u 2 ţevi , cal. 12, din vechia şi r enumi t a fabrică Pieper Bai/ard.

3) U n p i s t o l a u t o m a t d e b u ­z u n a r , Pieper Bai/ard, m o d e l u l cel mai nou , fiind de calibru m a r e , 7.63, însă format r e d u s , foarte por­tat iv.

U n a c a r a b i n ă d e m a r e p r e -c i s i e , cal . 12, Pieper Bayard, se mi-aulomal ică .

Toate aceste a rme sun t c u m p ă r a t e de la mare le magaz in B. D. Zisman, 44, calea Victoriei, furnizorul Cur ţe i Regale .

5) U n a o g l i n d ă m a r c v e n e -ţ i a n ă de cristal ;

6) U n a m ă s u ţ ă d e t o a l e t ă . cu oglinzi de cristal ;

7) U n a m a ş i n ă d e c u s u t , de m â n ă ;

8) D o u ă f r u m o a s e t a b l o u r i . Toate oceste 5 obiecte suiit c u m ­

părate de la mare le magazin de mo­liile Marco Lktllclkremcr, s trada Ga­rol. No. G2

9) U n a p e n d u l ă d e b i u r o u ; 10) U n a c h i s e a r 'c a r g i n t d e

C h i n a , foarte frumoase obiecte, c u m ­părate de la magazinul de încredere ScJimilh & Stmtulat, calea Victo­rie . No. 5 3 .

11) U n g r a m o f o n p e r f e e ţ i o -

') U n a m a n d o l i n ă din l emn - ..alisúiidru, ornată cu sidef, cum-

ite de la mare le magazin de m u -I Jean Feder, calea Victoriei, 5 i .

C5) U n a f r u c t i e r ă , argintată şi 11 /.ă. cu 1? culile pentru desert, au-

. cumpăra tă de la cunoscutul m a ­ii de bijuterie Th. Badivon, B-dul ibeta, 9 bis .

14) U n a t o a l e t ă d e b a m b u v e r i t a b i l , cumpărată de la bine a-sortatul magazin de mobile de trestie si bambu 1). Litmann, str . Lipscani , No. 3 .

15) O duzină c rema «Flora». 16) O » săpun «Flora». 17) O » pudră «Flora». 18) S c e a s o r n i c e de argint pen*

tru bărbat . 19) 5 a b o n a m e n t e pe 6 iuni

la ziarul umoris t ic «Veselia». 20) 5 a b o n a m e n t e pe 3 lunî

la ziarul «Universul l i terar». Toate aceste f rumoase premi i se o-

feră cu începere de azi, pr in t ragere la sorţi , abonaţi lor «Ziarului Călăto­ri i lor».

P re ţu l abonamentu lu i leî 5 pe un an 2 .50 , pe 6 lun i .

VOPSEA de Р Ш А Р І 0 G a r a n t a t a b ­s o l u t n e v f t t ű -m ä t o a r e , văp-seşte imediat p i ­rul cărunţit sau albit, ID negru, în brun, castaniu sau blond intr'un mod atât de per-foet şi de natu­ral, In cât nu se cunoaşte de toc c5 părul este văpsit. întrebuinţarea mai simplă şi mai uşoară ca la ori-ce altă văpsea de păr. L e î 2 . 5 0 la dro-guerií şi farmacii.

no еипршэд» : м.іеш ţ.ussqo ѳв y •nat'ui.îEj iá шэпёолр щ iţuţq 03 еП -no -іэ.та \ъ iţjn «гщш ээ-ио 2njţ síp [S ЕІПЗ [iq-е.иш -ps ţzBauitijjBjl

з ш о н о

8 — N o . 3 1 . UNIVERSUL LITERAR L u n i , 2 Iu l ie , 1 9 1 0 .

N O U I L E P R E M I I A L E Z I A R U L U I

„UNIVERSUL" Ca începere de astă-zi , ziarul Universul*' oferă abonaţ i lor sui u r m ă t o a r e l e m a r i

ş i de va loare p r e m i i : O V I L A L Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri, în posiţiunea cea mai încântătoare a Slnaef,

pe strada Furnica. - . ',

U N D O R M I T O R D E B R O N Z Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat d v i a * industria Metalică Marca», B-dul E'isabeta No. o

U N D I V A N - P A T s i O N S A L O N A Ş M O D E R N Cumpărate de la marele magazin de mobile LA CENTRALA, Marco ßattelkremer, str. Carol No. ІУІ

U n m a r e P i e d e s t a l d e M a r m o r ă Foarte frumos sculptat, pentru flori.

Una Bicicletă, Una Puşcă de Vânătoae şi Un Pistol Automat Cumpărate de la marele magazin de arme B . I ) . Z i s s m a i i n calea Victoriei 44 .

Un Gramofon perfecţionat Г Vioara sistem Stradivarius

Cumpărete de la marele magazin J e a n F e d e r , calea Victoriei No. 54. cumpărat deja magazinul Un flaut ornat cu fildeş № Ш * * с ] У і е ^ е 1 - ь .

lin ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­lin inel De dam cu o piatră de valoare fO tablouri aparele. Şease ceasoarnice penlau bărbaţi. Şease ceasoarnice „Révei!". 20 abonamente pentru 6 luni la „Veselia" 10 abon. pentru 6 luni ta,Ziarul Călătoriilor1

Cu toate că acordă aceste mari premii, ,,UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adio&t

reche cercei cu 6 pietre diamaBluíAóuníi magazia „Ceasornicăria Golţeî".

lina pendulă de perete 0

a S k lucrata' Mtand

0 elegantă pendulă de biurou. h i l l l ă (VlU'l i f tPP c u m P a r a l e de la marele magaziu de I W U d I l U U U ' i r ; , horologerie şi bijuterie Th. Radivon,

Bulevardul Elisabeta'No. У.

5£Le i 18 pe un an; Lei 9,15 pe 6 luni; Lei 4.65 pe trei luni Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cei ce se abonează cu începere de azi

mai primesc un volum din

Д Д ѳ т о г і і І ѳ R e g e l u ï G a r o l I s —

Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an ргіяюде 30 de bonuri ; ceî pe 6 luni, 14 bonuri ; iar cei pe 3 luni, 5 bonuri

Щ ' Л