Foia besericésca si scolastica. --=>•=*= >=• —

Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alb'a-Julia si Fagarasiu.

Apare in 1 si 1 5 st. n. a fia-carei luni.

abonamentele de cate 6 fl. v. a. pre anu se se adreseze Iii Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la tipografi'a seminariului gr. catolicu in Blasiu. ||| la redactiuni.

Anulu II. Blasiu 1 Septembre 1889. Nî\ 23.

Partea besericésca. Despre casatoriele mixte.

I I I .

S. apostolu P a u l u espunendu regulele ce au de a le t iene creştinii in cont ragerea casator i i loru i n t r e altele prescrie câ aceia se incheie casa to r i ' a numai in Domnulu „Muierea deca va adormi barbatulu ei, este libera se se mărite dupa care-i va place, numai in Domnulu 1)".

A se casa tor i numai in Domnulu p recum demanda s. apostolu, nu insemna al ta , deca tu câ casa to r i ' a e de a se con t rage numai in beser ic 'a adeve ra t a alui Isusu Chris tosu. Din care causa casetoriele con t rase cu eret ici ori schismatici s epa ra ţ i mai mul tu ori mai pucinu de beser ic 'a universala , câ con t ra r i e regulei p rescr i se de s. apostolu , nu se potu recunosce de oneste si licite ( impedimentulu divers i ta te i de confesiune); ma inca casator ie le incheiate cu jude i seu pagan i , car i nu credu in Domnulu Chris tosu si car i lapeda de totu dogmele religiunei creş t ine , nu se potu recunosce n ice de valide nice de adevera te ( impedimentulu d ispar i ta te i de cultu) . E r a a t iene ori afirma, câ to te religiunile si besericele suntu adevera te , este o absurd i t a te carac te r i s t ica , pen t ru câ este p rea evidentu si de to tu securu, câ Domnulu Chris tosu a fundatu numai una beser ica , extra quam nulla salus est.

Casator ie le cu eretici seu schismatici car i nu mergu pre calea ord inar ia a mantu i re i , in urmăr i le loru suntu funes te : pen t ru câ in cele mai multe caşur i , din ele u rmeza indiferentismulu rel igionariu alu unu ia ori a ambi loru conjugi, si apoi acelu detestabi lu

0 Efes. 7, 39.

indeferentismu nu se res t r inge numai la densi i , ci se p ropaga si la alţii ; é r ' acolo unde amendoi conjugii suntu petrunsi de c red in t i ' a religiunei séu confessiunei loru, se nasce in t re densii din caus ' a acés t ' a recala si in s t r a ina re s t r i ca to re de binele si fericirea căsător ie i .

„ Cum sancto sanctus eris, et cum perverso perverteris", a disu ore candu s. Ambrosiu, si cuvinte le exper tu lu i pă r in te din Mediolanu au valore si a s t ad i pen t ru to te relat iuni le sociali si in specia au intielesu cu pr ivi re la cea mai in t ima re la t iune de p r e pamentu , cu pr ivi re la căsă tor ia , in care ba rba tu lu si femeia, se presenta câ si unu t rupu si câ si unu sufletu.

In o asemenea re la t iune, p a r t e a t i enu tore de rel igiunea nos t ra unica man tu i to re , e in cont inuu periei u de pervers iune , in perieiu de a cade in pecatu lu apostasiei pr in ce se calea cunoscutulu preceptu alu legei naturali si divine, care demanda se incungiuramu cu p recaut iune nu numai pecatele, ci si periculele, ce ne ducu la pecate.

In casetorii le cu eretici si schismatici despar t i t i de sinulu besericei universale : periculele pent ru mân tu i r ea e te rna a par te i catolice suutu forte aprope , ori cum vomu considera lucrulu ; càci precum ne a r a t a e spe r in t i ' a deca muierea de rel igiunea nos t ra se mar i t a d u p a b a r b a t u ereticii ori schismatici i , ea in fapta se iâ câ si t r ecu ta la confesiunea bărba tu lu i ; din care causa precum se scie, in t re preoţi i nostr i si in t re preoţ i i confesiuniloru respect ive se născu adeseori processe pent ru cornpetintiele de drep tu , precum pent ru lect icale , stole si al tele, asia in catu beser ic 'a in unele caşur i , pen t ru cu rmarea proceseloru de a t a r e n a t u r a , es te silita a recurge la de terminat iuni le legei c iv i le ; d a r ' si in casu candu ba rba tu lu a r ' fi de rel igiunea nos t ra ,

e r ' muierea a r ' fi ere t ica seu schismat ica inca e t a re de t emutu , câ barba tu lu se va seduce de muierea e r e t i c a : pen t ru câ p recum se scie din is toria , muierile p r in farmeculu frumsetieloru si prin apuca tur i l e loru adeseor i au sedusu pre bă rba ţ i la rele.

Iu documenta rea acestei aser ţ iuni ne vomu provoca n u m a i la câteva esemple din s. sc r ip tura . Asia p ro to -pa r in te l e Adamu a fostu indusu la inobedient ia prin indemnulu E v e i : int ieleptulu Sa lamonu fu t rasu la idolola t r ia deca t ra muieri le s 'ale, si cu nemica nu se p o t e comprobâ, câ densulu a r ' fi po tu tu aduce la cultulu adevera tu lu i Domnedieu macaru pre un ' a din muier i le , ce le t i e n e â : regele Achabu prin suatur i le muiere i sale Jezabel fii sedusu la fapte de impie ta te .

E c a da r ' pen t ru ce am disu, câ beser ic 'a a avutu ponderase motive, candu in sinodulu ecumenicu dela Calcedonu a opr i tu casator iele mixte , si câ dens 'a nu purcede a rb i t r a r iu nice as tadi candu le dechiara de illicite in sine insele.

Ci prin casetoriele mixte nu numai conjugele catol icu se a runca pre sine in periclulu man tu i r e i e te rne , ci elu expune perirei si p re prunci i ce se spereza d in a t a r e căsă tor ia . D u p a dreptu lu na tu ra lu păr inţ i i s u n t u obligaţi a ape râ pre prunci i loru de ori ce pericule , e r ' dupu dreptu lu posit ivu divinu suntu detor i se-si cresca prunci i in c red in t i ' a si cultulu adevera tu a lu i Domnedieu 1 ) - D a r ' in casator iele mixte păr inţ i i i n t r u implinirea aces to ra sân te obligaţiuni dâu de infinite pedeci. In acele casator i i păr in ţ i i nu sun tu sol idar i in lucruri le de credint ia si cultu, si pen t ru acea deca pa r t ea catol ica vre se se cresca prunci i in rel igiunea s'a, afla res is tent ia din pa r t ea conjugelui ca to l ic i i : va se dica conjugii in casatoriele mixte in locu se se ajute i m p r u m u t a t u , amesura tu scopului, pen t r a care este infiientiata casa tor i ' a , ei se impedeca in lucrulu celu mai esentialu, in crescerea si indrep-t a r e a p runc i lo ru ; e r ' deca pa r t ea catolica spre incun-g iu ra rea neplaceri loru si discordieloru domest ice va fi indiferenta cu pr ivire la crescerea religiosa a prunci loru , aceia se espunu periclului de a cade dela credint ia ori de a cade in indiferentismu periculoşii si astufeliu pa r t ea catolica in acestu casu de o pa r t e calea legea n a t u r a l a , care demanda se si feresca prunci i de pericule, e r ' de a l ta p a r t e preferindu comodi ta tea si pacea domest ica adecă binele seu temporalu binelui spi r i tua lu alu prunci loru , calea legea domnedieesca.

Mai incolo deca pa r t ea catolica se va invoi a se educa prunci i in confesiunea acatol ica, a tunci ea pr in cooperarea ei si- espune prunci i periclului de a fi lipsiţi de salutea e t e rna si pr in aceea se face responsabi la ina in tea lui Domnedieu, care cere dela dens ' a sufletele prunci loru .

D a r ' ch iar ' si in caşul ti candu se a r ' fi facutu in t re conjugi l ega tura formale pent ru educarea p runc i lo ru in rel igiunea catolica unica man tu i to re , si a tunc i e t a re de temutu , câ prunci i pre incetu voru suge eresulu ori schism'a păr in te lui seu. Esemplele de tote dilele ale păr inte lui acatol icu, conversar i quot id iane in cestiuni de credint ia , conveniri inevitabile cu consângeni si afini acatolici voru influintiâ mul tu asupra prunci loru si i- voru face dubii si vaccilanti in credin t ia . Cum voru si potè r emane cons tan t i si firmi in c red in t ia teneri i aceia, car i in to ta d iu ' a audu pre paren te le Ioni eret icu espr imandu-se incon t ra religiunei ca to l i ce? Cum se voru potè educa prunci i in obse rvan t i ' a legiloru besericesci despre se rba tor i , posturi , despre cultulu sant i loru ete . , candii ei vedu, câ t a t a lu seu eret icu ori m a m a s'a eret ica nu le t iene, nu le observéza, ci le despre t iuesce? Cum se voru invetiâ ei a d a iconeloru domnului Chris tosu si ale sant i loru cul tulu cuveni tu, candu sciu cà unnlu d in t re păr in ţ i i loru t iene idololatri p re onora tor i i i cone loru? Cum se voru invet ia ei a venera preasante le s ac ramen te , sacramenta l ie si a l te ceremonii sacre , candu audu cà acele in cas 'a par in t iésca se lapeda câ nescar i superst i t i u n i ? De unde t a r e t r ebue se ne t ememu , cà in t re a t a t a discordia ce esista in t re pă r in ţ i in afacerile credintiei c la t inanduse sufletele p runc i lo ru , va d ispare pre incetu din acele suflete to t a re l ig iunea si in u r m a se voru cufunda in indiferentismu peca tosu .

M a r e periclu pote in t reveni pen t ru c rescerea prunci loru mai alesu in unele impreg iura r i ne favor i to re , ' precum in casulu de mor t e a par te i catolice, c andu crescerea r emane cu totulu in gr ig i ' a par te i ere t ice séu acatolice. F o r t e reu e si a tunc i candii educarea prunc i loru decurge dupa sexu precum vré legea civila, caci a tunci se produce d i spar i ta te de confesiune, d iscordia si mare confusiune in t re par in t i si fii, si in t re frati si soror i . De unde a p a r e evidentu, cà casator ie le mixte din to te punctele de vedere suntu de r e p r o b a t u si nice i n t r ' u n u casu nu suntu de dor i tu , mai alesu deca se va luâ in cons iderare si i inpreg iura rea , cà p a r t e a acatol ica in casu de procesu divort ialu se po tè despar t i din diverse cause, p recandu p a r t e a catol ica r emane legata .

P e n t r u acea credermi, cà se t iene de de to r in t i ' a cea mai ina l ta a parochi loru si admin i s t r a to r i lo ru parochial i câ avendu in vedere relele impreuna te cu căsători i le mixte si t ienenduse s t r insu de principiulu supremu extra eeclesiam nulla salus est, se desuatuésca pre credincioşi cu to tu zelulu pas torescu dela con t r age rea aces to ra casa tor i i .

J ) Efes. 6, 4 ; Pildele lui Solom. 23, 13. 14.

Acte istorice. ~HL~

Petra Paulu Aronu de Bistr'a, ore-càndu episcopu romanu unitu in Transilvani'a.

A r e t a r a m u in n ru lu precedin te , cà episcopulu P e t r u P . Aronu din mai mul te motive a t rebui tu se-si pe t reca viétia in vis i ta t iuni canonice, scopulu inse nu si- l 'a a junsu, cà-ci cam in to te par t i le Ardélului in acelasi t empu se iv i ra ag i ta to r i in c o n t r a santei unir i , mai alesu Lu te r an i i din t iera , reuvoitori i credintiei catolice, precum Greci i , Bulgar i i si Rasciani i immigra t i , facia de car i episcopulu P e t r u P . Aronu la 12 Oct . 1759 se caiesce la Cardinalulu dela P r o p a g a n d a F ide , cà acest ia in par t i l e Ungar ie i dupace li s 'a da tu l ibé r ta te de a esercea functiunile loru besericesci, au ocupa tu dela greco catolici 133 be se rec i 1 ) .

To tu asemene s 'a in templa tu si in pa r t ea sudica a Traus i lvanie i , pen t ru adever i rea careia aducemu de esemplu s t a rea ac túa la a vicar ia tului F a g a r a s i u cu s t a r e a aceluia-si din anulu 1750.

Vicar ia tu lu de presbi te a l r fFagaras iu lu i pre vremile acele e ra numai p ro topop ia tu (séu cum scriu lat ini i cu te rmini technici de ai loru „ Arch id i acona tu" ) cu

*) Emo e Revmo N-o Principe Padre e Padrone degnisimo! In mezzo dei travagli, che giornalmente sosteniamo

dagli impeti delli schismatici, ricevo oggidì dall' ordinario cursore la lieta nuova, che Iddio benedetto ha sublimato vostra Eminenza per i suoi meriti alla carica e dignità cardinalizia. Prego iistesso Dio, che la feliciti di più e la conservi per la esaltazione della santa chiesa sua, e maggiore avanzamento e propagazione della sua santa Religione. Per la quale adesso le sì apre un vastissimo campo di cumulare apresso Iddio i merit i : mentre in questa mia diecesi li deficienti miserabilmente dalla Fede per gli inganni degli vicini schismatici Rasciani d' Ungheria hanno già tolte dagli uniti sino adessó~cìrca 133 chiese (benché sua maestà la Nostra sovrana Imperadiice ha comandato positivamente, che tutte si restituiscano) e vanno giornalmente avanzandosi nel male pessimo per mezzo di una licenza, o tolleranza, che hanno adesso obtenuto dalla corte, per poter liberamente esercitare la sua setta schismatica, ciò che qui fino adesso non avevano. E benché questa licenza sia loro data soto certe condizioi solamente, le quali loro nessuna non henno osservato, anzi tutto al contrario hanno fatto, e perciò col tempo si potrebbe, anzi si dovrebbe toglierli quella licenza, nientedimeno loro ne pure conquesta sonno contenti, ma sollecitano nella corte di più anche l'essenzione di codesto Vescovado, ad introduzione di qualche Prelatura, o vescovo schismatico, ciò che non e mai stato in questo Principato, dacché tempo universalmente hanno quivi ricevuta la santa unione, neppur si potrebbe ciò lor concedere senza grande ingiuria di codesto vescovato, ed anche delle legi provinciali. Ciò non ostante e da temer che avendo essi nella corte potenti fautori e promotori, specialmente in queste congiunture della guerra e delle alleanze otterranno ciò che intendono, se la sua santità di N. signore non si degnerà per quella paterna universal sollecitudine di tutte le chiese del continente, ad esempio in simili occorenze dei

25 comune, in car i se numerau 12045 suflete g reco-catolice ; in pro topopia tu lu aces t ' a p re acelea t empur i erau numai trei comune neuni te .

L a n g a pro topopia tu lu Faga ra s iu era si p r o t o ­popia tulu de Vene t i ' a cu 74 comune, d in t r e cari a tunc i numai diece au fostu n e u n t t e ; suflete greco-catol ice in 64 comune au fostu pres te 20 ,000 2 ) , inse adi aces te doue pro topopia te de impreuna cu protopopia tulu Voilei formeza vicar ia tu lu de F a g a r a s i u .

Vicar iulu dela Faga ra s iu por t a t i tu la de p ro topopu alu Venetiei de diosu si admin i s t r a to ru alu t r ac tu lu i Voilei si a re sub sine afara de ca teva filiale de puc ina insemneta te pent ru greco-catol ici 54 comune g r e c o -catolice cu 28,301 suflete % • —~-

Deci din cele susu espuse vedemu, cà din trei protopopiate Diari, adi se afla unu vicar ia tu n u cu prea mai mul te suflete, decatu cum n u m e r a p r e acele vremi s inguru pro topopia tu lu Vene t ie i ; a s i a d a r a sufletele greco-catolice din doue pro topopia te au t recu tu la neun i re .

Caus ' a acestei t recer i la neuni re in massa ni o lamuresce unu documenti] , ce se afla publ icatu in Acte sinodali de J . M. Moldovanu pag . 1 4 3 — 1 4 4

suoi Ssmi Predecesori, a scrivere alla Nostra Pietosissima sovrana Imperatrice, e non comandar solamente il tanto affare alla sola nunziatura di Vienna dove per adesso più fa il residenzial Mosco per gli schismatici che il Nunzio Apostolico per gli cattolici.

Ciò che questa mia chiesa per mezzo del esperiinentato Patrocinio di vra Eminenza spera dal comun Padre l'assenso regio non e ancor seguito per l'espedir li tre alunni caesarei, e perciò non possono ancora spedirsi.

Da questo potrà concepire vra Eminenza e la s. congregazione, che la tardanza di codesta espedizione e la mancanza non sia dalla parte mia; perche non essendo quella fondazione sotto la mia disposizione, benché io procuro e incessantatnente solecito che si mandino e si spediscano, ma dipendendo questa espedizione da più arbitrii, alle volte mancano li soggetti, alle volte le spese, e più volte, come anche adesso, il benevolo assenso regio, a cosi tra molte consulte perit Saguntum, patisce la s. Religione.

Io intanto, benché ancora niente ho partecipato da quelli proventi, conforme ho promesso, quelli otto alunni dalla s. congregazione risoluti, ho cominciato e continuo trattenerli , anzi di più coli' ajuto di Dio la Residenza anche ci ho alzata, e per li beni, che avevo disposto a comprarli per il Seminario delli proveri, solamente due mila scudi ad esso mi mancano, e subito li potrei avere ; io a questo fine ne pur quel soccorso, che la s. congregatione avea risoluto dai poventi, 0 dalla paga di quei tre alunni, ho avuto, mentre ne pur gli alunni sono spediti, ma stanno in Ungheria a Tirnavia per spedirsi parati E baciandole riverente la s. Porpora, mi confermo

Di Vostra Eminenza Da Cibinio in Tratisilvania 4 2 Oct. 1759.

Umilisitno Devino ed Obmo Servo

Pier Paolo Aaron. (Archivio di Propaganda Fide). 2) Archiviulu Metropolitanu din Blasiu. 3) Vedi Siematistnulu Archidiecesanu din anulu 1886.

tom. I. , unde se dîce, câ bulgaro- romani i din Brasiovu au obt ienutu dela V ien ' a unu decretu , in intielesulu căru ia li se concede, câ in suburbiulu Bras iovului (Scheiu) desi nu a ru profesa s a n t ' a uni re , preoţ i i loru po tu se severs iasca funcţiunile loru besericesci dupa r i tu lu besericei or ientale , desi aceşt ia incepundu dela episcopulu Athanas iu pana la episcopulu J o a n u Pa tak i a u fostu supuşi pro topopulu i din Vene ţ ia .

Mai depa r t e , cont inua documentu lu , câ a r ' fî pre lungu si ostenitori i! a descrie, câ Bulgari i in ce modu au obt ienutu acestu decretu si cum au devenitu sub ju r i sd ic t iunea episcopului dela Carlovi t iu .

Concesiunea aces t ' a , dice documentulu , e forte dauna t iosa pen t ru s a n t ' a uni re , caci Bulgari i p re uniţi i vecini cu feliurite apuca tu r i i- induplecâ si a t r ăgea la neunire*) .

Nu al tu ment re lea s'a in templa tu si in Scaunele Sel is te , Miercurea , Sebesiu si in comitate le Alb ' a si Huned id ra , unde dupa o a r e t a r e al ui P e t r u P. Aronu , ce o fece la auulu 1 7 5 4 ca t r a guverniulu regescu in dîsele doue comita te mai mulţ i de catu 2 0 călugăr i cu nu mai pucine sa te au paras i tu credint ia ca to l i ca 2 ) .

Multu a contr ibui lu la desbinar i le confesloîîali si resbelulu de siepte ani ( 1 7 5 6 — 1 7 6 3 ) , ce au avutu Aust r iac i i cu Prus i i , câ-ci p recum scrie episcopulu P e t r u P . Aronu din Sibiu cu da tu lu 17 F e b r . 1 7 6 1 3 ) ,

') Ex nostra visitatione multa scribere data occasione potuissem, haec pro vestra et quorum interest informatione vobis perscribo: Coronenses Bulgaro-Valachi (apud quos eramus) qui sub illmo Athanasio eppo erant eidem subjecti, hoc anno ibidem Viennae vobis inscientibus obtinuerint deeretum, ut libere etiain si nnionem non profiteantur, fungantur eorum sacerdotes Coronae in suburbio, qui antea nunquam tali decreto gloriati potèrant, cum usque ad illniuin Pataki eppum semper subjecti erant nostro Veneczensi Archidiácono, et illmum Pataki etiain accesserant. Verum quibus artibus effecerunt, longum esset narrare (non tamen legaliter) se subjecerunt Carlovicensi eppo, nos tainen semper nostrae jurisdictioni eos subjicere conabimur, sicut et antea e ran t ; hi' enim nostros vicinos unitos variis artibus ad defeetionem adducere conantur . . etc. (Acte sinodali de J. M. Moldovanu tom. I. pag. 143—144).

2) Archivulu metropolitanu din Blasiu. 3) Emmi e Rvmi Padri Padroni Bnmi !

Con la congiuntura di cotesta seviente guerra, per mancanza delli protettivi mezzi, in tanto sono alzati e moltiplicati gli nemici della santa fede, vicini schismatici, che alla scoperta hanno mosso ancora sopra questa mia dioecesi tìerissima querrá, intanto che non siamo securi anche della vita. Rapite sono, contaminate e fatte spelonche degli ladri migliaia di chiese e monasteri, pria catoliche et domus Dei e tDomus orationis; si spogliano si persequitano e sacrilegamente si cruciano i poveri catholici sacerdoti. E non e meraviglia d'una parte per mancanza, come dissi, degli mezzi protettivi, anzi ci meravigliamo che non fanno di maggiori crudeltà; essendo dall' altra parte per un libretto adesso quivi tra essi vulgato, in tanto persuasi ed accessi contra il sommo Pontífice e contra la santa Religione

| Schismatici i vecini au in t repr insu o lup ta c r âncena in con t ra uni t i loru, au rap i tu dela ei beserici si monas t i r i

| si p re preoţ i in diverse moduri i-au to r tu ra ţ i i , si nici nu e mi ra re , câ-ci nu suntu missionari destui si in­trepidi ; de al ta pa r t e in dilele aceste s 'a d i s t r ibu i tu in t re romani o căr t ic ica piena de calumicele cele mai injurióse incon t ra Pontificelui romanu si incon t ra s â n t e i

! beserice catolice. Car t ic ic ' a acés t ' a de cu rundu mi -a veni tu la m a n a , dîce P e t r u P . Aronu , am t r a d u s u - o pre lat inia si am t ramisu-o nunţ iu lu i Apostolicu d in Viena . Reulu celu mai mare s ta i n t r ' a cea , câ fiindu j beserec 'a nos t ra l ipsi ta de midiloce ext r insece , n e | lipsescu si cele in t r insece , adecă missionari cualificati. j Tener i , sucesori in cele t re i fundat iuni impera te sc i ; n ' am potutu t r ami t e , deorece conferirea beneficieloru J acelora depinde dela mai mul te voint ie , eu nu dispunu de acele fundatiuni , din care causa, cu a l f a ocas iune

} m'ara roga tu de sacra congrega t iune , se b inevoiesca , a mi- concede se t r ami tu eu tener i de buna s p e r a n t i a / iu fundat iune o rd iuar ia dela P r o p a g a n d a F ide , dandu le V eu viaticulu, deorece aici neci unulu nu se resolvesce

komana, cha la tengono essere piu brutta dell' inferno. ' 'Quel libreto in questi giorni ricapitato, in latino translatato

l'ho spedito a msignor nunzio di Vienna ; ma il piu deplorabile é, che sminuendosi per gli mezzi estrinseci talmente questa chiesa, defice ancora degli necessarii intrinseci cioè degli~) operării idonei: mentre non ho potuto aver successori p e r / quella fundatione eaesarea, e cosi morendo questi che sono, seppolti eum honore, si sepelirà anche questa unita chiesa mancandole i sostegni nella vera fede qualificati.^ Ciò osservando e vedendo, che la fondazione eaesarea dipendendo da piu voleri non si puoi continuare conforme dovrebbe per la pia intenzione del Fundatore e per la necessità della medma chiesa (per qual ragione nè pur quel rilattamento, che piamente fe la sacra congregazione, ho potuto aver da quella Fondazione) supplicavo alla s. congregazione per qualch' alunno per la Fondazione ordinaria, se quaud' avrei trovato qualche giovani di buona speranza, e gì' avrei potuto spedire con le mie spese, giacché alle proprie spese n i u n ^ si trova; i quali poi ivi ben ammaestrati, e nella sagra Religione catolica ben fondati potessero ancor qui insegnar ^

igV alunni del seminàrio, che con grandi spese, e con maggior ! jsolecitudini coli' ajuto di Dio adesso sia fondato. E ciò " I si vedeva esser conforme alla regola di Propaganda, che ] ammette alunni per quella nazione, che non ha a Roma ! Collegi, e questa nazione non solamente a Roma, ma ne I meno altrove ne ha alcuna Fondazione, e a questa mia • ! supplica mi moveva quella grande paterna carità delle V. ;E. , e quel!' esempio del vicino vescovo di Csanâd, il quale essendo in Ungheria, che ne ha il collegio Germanico : in tempo mio aveva quatro alunni in Propaganda, anzi ancor questi pochi Armeni nostri ne avevan altri tanti.

E questi per la mia pastoral obligazione e per ila grande necesita umilmente ritorno a representargli alla Paterna providenza delle V. E. alla quale raccomandando particolarmente questa travagliata chiesa, me ne confermo da Cibinio 20 Febr. 1761

Di Vostre Emze umilino devmo servidore

Fier Paolo Aron.

a merge la Roma pre spesele s a l e ; aces t ' a rogare am facutu si pen t ru acea, câ in loculu celoru be t ran i se am la dispuset iune alti tener i profesori , ca i i se ins t rueze tener imea din Seminar iulu ce cu a t â t ' a t r u d a si spese lu-am facutu. R o g a r e a mea a r ' ave de basa l iberal i ta tea ce at i a r e t a tu facia de Armenii din Trans i lvan ia si facia de episcopulu Cianadului din Unga r i ' a , la cererea că ro ra ati binevoiţii a pr imi in eollegiulu dela P r o p a g a n d a F i d e câ te trei pa t ru tener i , desi Unguri i aveau si au si adi colegiu propr iu si deschi l ini tu , p recandu noi Români i nu avemu.

Cu to te aceste piulu nos t ru episcopu n ' a desperaţ i i de sor tea fiitoria a sântei unir i , d îu 'a si noptea se rogâ pen t ru in torcerea celoru ra teci t i asia , câ precum scr ie Samuilu Clain in ac te si f ragmente pag . 1 1 2 degetele lui pu ru rea se cunosceu de metani i ce le faceâ ; afara de acea in t r ' aco lo lucra , câ si alţii se laude pre D-dieu precum dice Psalmistulu 97 vers. 5 in ceter i si glasurile cantâr i i , din care causa venituri le de prisosu ale episcopiei le a folosiţii conformii spi re tu lui besericei spre binele comunu alu clerului si p o p o r u l u i 1 ) .

Man ipu l a r ea aces t ' a conscientidsa si conforma canoneloru a veni tur i loru episcopesci din pa r t ea epis-pului Pe t ru P . Aronu aduse cu sine acea, câ evlaviosulu nos t ru episcopu in tempu de 12 ani duse in deplinire p i 'a si inde lunga t ' a dor in t ia a predecesori loru sei.

Edificiele imposante pen t ru clasile gimnasial i , p en t ru locuint i ' a ca lugar i loru , şalele de s tudie si de locuintia pen t ru teologi, local i ta tea pen t ru tipografia si compacter ia to te suntu in parte meri tele piului nos t ru episcopu P e t r u P . A r o n u ; inse exclusivii lui t rebue se-i mul t iamesca archidiecesa de adi edificiulu a red ica tu langa p o r t ' a metropoliei , ce se folosesce de cancelar ia a rchid iecesana , de locuint ia pen t ru personalulu aceleia si de chilii disponibili pen t ru preot îmea din afara si pen t ru ospeti , p recandu des t ina t iunea aceluia e ra si a fostu locuint i 'a calugar i loru dela Bun'a Vestire deosebiţi de ca t r a călugări i dela sânt'a Treime; acestu seminar iu se numia „Seminariulu lui Aronu", in care E l u la inceputu , precum spune Samuilu Clain in ac te si fragm. pag. 1 0 5 — 1 0 6 , p r e spesele sale t înea 12

J) „Si, de votnu stâ a grai dupa duchulu Soboreloru „si a santîloru Părinţi, Vladic'a din veniturile cele vladicesci „nu are dupa dreptate mai multu, fora catu nnmanca, si „inbraca cu cuinpetu, ce prisosesce e totu a seraciloru, si „mai vertosu a preotîloru celoru lipsiţi, cari asuda in vinea „Domnului, si porta zaduchulu dilei. — Deci a vladiciloru „celoru dupa Clain singura acea este lauda, câ nu au cheltuitu „reu cele ce au culesu din mosi'a cea cu crunta truda de „Clain câştigată. Si ace'a voiu insemnâ aici, câ cate familie „in Ardelu s'au impartasitu din cascigurile besericesci dela „ai sei, cari au fostu in ceva osebita deregatoria besericesca, „tote au ajunsu la seraci'a cea de pre urma". Petru Maioru ist. besericesca pag. 209.

i teneri , car i mai in u rma pana la 2 4 se spo r i r ă . !j Episcopulu mai t ienea si scole romanesci , (adecă profesorii ! j ca re propunea iii scole si l imb'a romanesca) si d i n t r u | i alu seu platea si pre dascalulu romanescu si p re j ! can tare t iu lu besericei.

In nrulu precedinte amu ament i tu si acea, câ episcopulu Aronu la 27 Dec . 1 7 5 4 la trei luni d u p a deschiderea scoleloru espune cif'r'a eleviloru cari s tudiéza la Blusiu in numeru de 1 7 8 , si cari şcolari d u p a cat iva ani au ajunsu la numerulu de 3 0 0 , é r ' de presinte la 7 4 4 »).

Episcopulu Aronu pre vremea sa pre aceşti tener i i t ienea cu p a n e si la serba tor i cu fiertura2).

Aceste a r ' fi a s i ada ra meri tele episcopului P e t r u P . Aronu făcute pen t ru beserica si na ţ iune p a n a ce e r a in viet ia, é r ' averea remasa dupa mor t e in tes -t amen tu lu seu to ta o a lasatu seraci loru (vedi Ac te si fragm. pag. 5 6 — 5 9 ) si seminariului clericalii, p re sema căru ia la anulu 1 7 6 2 a cumpera tu si dominiulu dela Cutii . 3 ) .

Ceti toriulu din aceste pucine sire pote vedé , ca tu bine face unu episcopii, si ce renume nemur i tor iu 'si casciga acela deca to ta viet ia si prisosulu din veni tur i le sale le sacrifica pen t ru s an t ' a beserica si n a ţ i u n e ; benecuventa rea lui D-dieu este acolo. Edificiele acele pie si des t ina te spre măr i r ea Lu i Domnedieu si pen t ru binele comunu dureza mai mul tu tempu decatu acele, car i se aredica si se facu pen t ru scopu privaţ i i .

Dr. Joanu Ardeleanu, preotu gr.-cat. din dieces'a Oradii-mari.

Despre serbatori. (Continuare din Nr. 22).

Desvol tarea acest 'a si-a aflatu espres iune cu deosebire in ce lebrarea a lon i dóue myster ia m a r i ale mantu i re i , in memor i ' a celoru dóue minuni , ca r i forméza capulu buna tà t i lo ru . Si anume : in Inviarea lui Isusu Christosu (actulu mantui re i ) si in descinderea

') Vedi program'a ginni. superiorii, preparandiei, normei si scolei de fetitie din Blasiu pre an. scoi. 188 8 / 9 .

2) Tenerii de acestu beneficiu de pane se impartasìra pana la episcopulu Ales. Sterc'a Siulutiu, carele la sistatu; er' dupa mortea lui „sede vacante" nemuritoriulu Tim. Cipariu câ vicariti capitulaiiu esoperandu despărţirea bunuriloru monasteresci de cele episcopesci, a reactivatu distribuirea beneficiului de pane aprope intre 300 studenti seraci si bine clasificaţi.

3) „Fiet nune, Deo benedicente, etiam alia pia Fundatio „pro seminario pauperum ad titulum B. Virginis Aununciatae „in Bonis fixis Kutfulva nuncupatis et triginta millibus „Rhenensibus fiorenis redemptis, ut videlicet Juventus hujus „ritus cum Ecclesia Romana communionem habentis pie „educetur, erudiatur, atque pro ejusdem s. Religionis „conservatione et propagatioue idonei efficiautur operăr i i" , (Ardi, metrop. din Blasiu).

spiritului santu (actulu sant i re i lumei) ambe in templa te in dì de Dumineca. —

Cea d iu tania a da tu inceputu la serbarea anua la a „santeloru Pasci" è r a cea de a dóu 'a la „ Rosalie" séti la se rba tó rea de 5 0 dile, ca re a l tu-cumu ambe fura in typui te iu legea vechia in se rba tó rea Pasci loru si a Cor tur i loru . —

î n s e m n ă t a t e a inviarei si a descinderei spir i tului san tu nu numai cà a da tu o nóua dis t inct iune ser-ba to résca pent ru d iu ' a Dominecei , ci acele momente ale mantu i re i , acelei dile a impromuta tu o comemorare deosebi ta anua la imbracandu-o cu ca rac t e ru serba-torescu cu totulu an imatu de insemnata tea aceloru in templàr i . —

Adeverur i le cele mai essentiale ale creş t ină tă ţ i i s u n t u : „crearea" — „rescumpararea", — si „santirea lumei". — Si é ta aceste t re i adeverur i ale unei si acelei 'a-si ta ine espresse si se rba tor i t e i n : „Domineca", — „S. Pasci" si „Rosalie". Séu dupa-ce c rea rea se a t r ibue Ta tă lu i , — rescumpera rea Fiului si s a n t i r e a spir i tului santu : deci in cele t re i se rba tor i de mai susu se descopere lucrarea in t re i t a d a r a nedespăr ţ i t a a sântei Tre ime. —

Si chiaru pen t ru -cà aceste pr incipia fundamentale sun tu nedespăr ţ i t e de rel igiunea si de beser ic 'a cres t ina „nascandu-se de oda tă cu e le" de sene urméza cà nu a fostu tempu, in care acele t re i se rba tor i se nu fia fostu es is ta tu , séu ce 'a-ce a t a t ' a insémna, cà ce lebrarea aceloru 3 serba tor i este de o e ta te cu ess is tent i 'a , infiintiarea si fundarea besericei lui Chris tosu. —

Acés t ' a adeverésce Origene, carele scriendu in c o n t r a lui Celsu, asia d i c e : „Deca cine-va ar' ave cev'a in contra ace'a ce se intempla la noi (creştinii) in diu'a Dominecei, in Vinerea mare, la Pasci si la Rosalie, acelui'a trebue se respundemu, că crestinulu celu deplinu totu-de-a-un'a tiene Domineca" : adecă si- aduce a min te de binefacerile si adeverur i le creş­t ină tă ţ i i , tò ta d iu 'a sant iésce D o m i n e c ' a 1 ) .

M a c a r u - c à d in t ru inceputu numai numite le trei serba tor i au avutu ca rac t e ru generalii de serba tóre , d a r a viét i 'a ace ' a de carea e p o r t a t a legea lui Chris tosu nu a s t ă tu in ne lucra re , ci v ié t i 'a in t e rna a acelei 'a in tò te direcţ iunile vietiei religióse pr iva te si publice a produsu vié t i 'a a r e t a t a in afara. —

Vié t i ' a acés t ' a viviflcatória a inst i tui tu si serbator i legate de momentele mai însemnate ale economiei legei nóue, de in templàr i mai de frunte din viét i 'a lui Isusu Chris tosu cà auctorului acelei legi, si inca a t a r i s 'au inst i tui tu mai ina in te de ce acele prin legislat iunea besericésca a r ' fi pr imitu sanc ţ iunea es t e rna si legala. —

») Contra Cels. 1. I l i n. 22.

| Séu cu alte cuvinte : spir i tulu crest inescu a-inst i tui tu se rba tor i cu multu inainte de legislarea si in ta r i r ea ace lor 'a pr in auc to r i t a t ea cea besericésca. Asia cev 'a de sine a t rebui tu se urmeze din ins 'as i n a t u r ' a creş t inismului . —

Dovada a da tu despre acés t ' a mai alesu a tunc i candu rel igiunea cres t ina esindu cu mar i r e si potere-indoi ta din lup t ' a persecut iuui loru , beser ic 'a a deven i tu l ibera a t a tu in t ru măr tu r i s i r ea credint ie i , ca tu s i eserc iarea cultului divinu. —

Spir i tulu acelu crest inescu a buna sèma a im­b r a c a t a in o r n a t a serba torescu momentu lu acelu i n -s e m n a t a alu rescumperare i , ac tu lu ace l ' a plinu de mar i re , pr in care dupa măr tu r i s i r ea ceteloru ceresci , măr i r ea lui Domnedieu s 'a a r e t a t u p i e pamen tu si ómeniloru pace s'a da ru i tu ; — a impar tas i tu m a i e s t a t e serba torésca acelei măr tu r i s i r i apostolice, cà „candu a venitu plinirea vremei, a tramisu Domnedieu pre Fiulu seu celu nascutu din muiere" a san t i tu „Ser­batórea lui Isusu Christosu". —

Cu se rba tó rea acés t ' a la inceputu se pare a fi fostu împreuna tă înch inarea magi loru, fug'a in E g i p t u r

da ra mai alesu Botezulu séu Are ta rea lui Isusu Chr i s tosu in lume (Epiphania ) in carea se rba tó re in vech ime cei chiemat i la c reş t ină ta te , pr in san tu lu botezu s e suscepeau in senulu besericei . —

Despre acés t ' a se rba tóre , pa r t e in cupr insu si in intielesu generalu de „ E p i p h a n i a " , p a r t e sub n u m i r e speciala de „ N a s c e r e " vorbesce Santulu Chrysostomu, Densulu numesce acés t ' a se rba tó re ^metropoli'a toturoru-serbatoriloru, de-óre-ce „dela acést'a si- are originea si serbatórea Epiphaniei (Botezului) S. Pasci, Inaltiarea, si Descinderea Spiritului santu. — Pentru-cà de nu s'ar' fi nascutu Christosu, ned s'ar' fi botezatu — (ce'a-ce e Epiphani'a) — nu s'ar' fi restignitu — (acést'a e serbatórea Pasciloru) nu s'ar' fi tramisu Spiritulu santu) (acést'a e serbatórea de Cincidieci de dile). — Dreptu ace'a dela acést'a ( serbatórea Nascerei) cà dintr'unu isvoru s'au nascutu aceste serbatori că totu aiate riuri deosebite \). —

Atunci , candii memor i ' a nascerei , respect ive a a re ta re i Fiului lui Domnedieu, cà si inceputulu mantuirei s 'a sant i tu cu serbatóre : consequint ia firésca a fostu, câ plinirea mantuirei rea l isa ta pr in esirea lui Chr i s tosu din lume, séu memor i ' a Inaltiarei Lui la c e r i m i asemene sè se san tésca pr in se rba tóre . Am disu cà acés t ' a a adusti cu sene n a t u r ' a c res t ina ta te i , pen t ru -cà pr in nascere Domnedieu pre pamentu s 'a scobori tu facandu-se int ru a semenarea omenésca. — P r i n nascere Fiulu lui Domnedieu a lua tu t ipulu servului si s 'a

') De beato Philog. VI. 3. T. I. p. 753 Cfr. Horn. I. de Pentecoste T. II. p. 454. — S. Gregor. Nazianz. Hom. 38 si 39, — si Gregor. Nyss. in diem Luminum dice: »Natus est velut ante paucos dies qui ante omnem creaturam genitus est, baptizatur hodie a Joanne.

facutu cá unulu din noi. P r i n ina l t iarea sa la cer iur i inse, firea omenésca o a dusu la cer iur i , p rea ina l t iandu si as iediaudu-o de a d r é p t ' a t ronului mar i re i . —

L e g a t u r ' a in t ima si consequint i 'a sanetósa a si facutu apoi ace 'a cá ambele acele in templar i si fapte i s tor ice din viét i 'a Mantu i tor iu lu i cam de oda tă sé se •celebreze in beserica cu serba tóre solemna. — Acés t ' a s ' a r ' poté conchide in t re altele si de acolo, câ santi i pă r in ţ i vorbindu despre serba tor i le celebrate in beserica, — a t a tu nascerea catu si ina l t ia rea lui Christosu le .amintescu. In acestu respectu mer i t a a se adno ta măr tu r i s i r ea S. Augus t inu , pen t ru -câ pr in ace 'a in­d i rec te se compróba an t ic i t a tea vene randa a acestei s e rba tó re . — Cele ce avemu — scrie acelu S. P ă r i n t e -— nu din scripte, ci din traditiune si preste tatu jpamentulu se observa, acést'a adeveresce că acele s'au commendatu si s'au asiediatu seu de cătra inşii Apostoli, séu de Conciliele plenarie, precumu suntu: patimele Donimdui, inviarea, — inaltiarea la ceriuri si des­cinderea Spiritului sântu, care cu solemnitate aniversaria se celebréza 2). —

Ce u rméza din cele pana aci p e r t r a c t a t e ? Ace 'a c â deja iu véculu alu V-lea, afara de Domineca s 'au mai ce lebra tu aceste 5 serba tor i , a n u m e : Nascerea, — Aretarea (Botezulu), — învierea — Inaltiarea la ceriuri, si Descinderea spiritului santu, apoi pote si Intempinarea Domnului memor i ' a căreia sa r ' vedé a se fii celebratu împreuna cu A r e t a r e a Domnulu i . —-

Din aceste serba tor i commemora te , mai alesu „ N a s c e r e a " , — „ I n v i a r e a " si Descinderea Spir i tu lui s. suntu acele, care cu deosebita însemnă ta te si so lemni ta te preceléza pres te celelalte.

In ordulu celu niajestuosu si sys temat icu alu anulu i besericescu si alu cultului divinu acelea serba tor i de frunte forméza foculariulu din care pres te celealalte serbator i se reversa radíele frumsetiei si ale i n semna ta t e i ; ele suntu centrulu in giurulu căru ia p r i n t r ' o legă tura s t rensa si in t ru a rmonia minuna ta suntu coadúnate si uni te celelalte serba tor i ale anului besericescu care apoi i n t r ' u n ' a ori a l ta di recţ iune in modu specificu daru s ta torn icu reproducu si compróba cele 3 încuia tur i fundamentale ale credintiei creş t ineş t i , adecă a crearei , r e scumpera re i si sant i re i lumei. —

Afara de serbator i le Domnului mai susu con­s idera te , — t rebue se mai facemu amint i re si despre desvol tarea , respect ive as iediarea serbatori tetf^ Prea-santei Vergure Maria si ale SantiloryL —

rj^J Joanu Borosiu. y

Literatura. I Eecensiune. Introducere speciala in cărţile Vechiului

Testamentu de Dr. Victoru Szmigelski. Cu aprobarea Preaveneratului Ordinariatu metropolitanu de Alb'a-Julia

2 ) S. Aug. epist. 54 ad Januar. n. 1. Cfr. S. Procli Archiep Constantine or. 3. n. 2.

siFag.irasiu Blasiu, 1889. Tipografia Seminariului archi-diecesanu 8° mare pag. 108-4-2. Acesta brosiura formeza partea a dou'a din opulu intitulaţii,, Introducere in Santa Scriptura a Vechiului si Noului Testamentu de Dr. Victoru Szmigelski, a cărui parte prima a aparutu deja in a. 1887 era partea a trei'a in anulu trecuţii, si astufeliu avemu la dispunere intregulu opu lucraţii cu multu studiu si diligentia. Lips'a unui opu, care se tracteze mai cu de a meiiuntulu cestiunile isagogice era forte simtîta, si acest'a cu atatu mai vertosu cu catu inimicii religiunei creştine si ai beserecei catolice, — cari pre mii de caii sciu propagă necredintia si imoralitatea pana si iu paturile celea mai de josu ale societatei — nu se mai multiamescu cu ace'a câ ataca unulu ori altulu din adeverurile sântei nostre religiuni, ci se incerca se-o estirpeze cu totulu. Spre care scopu, dupa ce au lapedatu auctoritatea magisteriului Petro apostolicii (principiulu formalu alu religiunei creştine) si auctoritatea traditiunei, au inceputu se atace si auctoritea Sântei Scripturi (care de impreuna cu traditiunea formeza principiulu materialu alu religiunei creştine). Mai intaiu au facutu deosebire intre auctoritatea cârtiloru canonice si deuterocanonice, pre ceste din urma nu le mai considera de inspirate, ci de apocrife. Dar ' si din cele canonice acum declaram o parte acumii alta de apocrifa, asia catu abia se mai afla vre o carte a S. Scripturi, a cărei autenticitate seu preste totu seu celu pucinu in parte se nu fi fostu trasa la îndoela. Se intielege de sine câ pre planulu acestu plecatu au purcesu mai alesu protestanţii, caror'a urmandule raţionalişti si deistii au negatu chiar' si esistinti'a inspiratiunei si cu acesta si auctoritatea divina a cârtiloru Sântei Scripturi.

Desbracata odată S. Scriptura de caracterulu divinu, invetietur'a de credintia si morala cuprinsa intr 'ens'a nu amu mai pote-o privi câ cuventulu Iui Domnedieu, si astufeliu fundamentulu credintiei nostre ar' fi subminaţii.

Chiaru acest'a o dorescu si inimicii religiunei. Care cârti suntu inspirate Beserica a declaratu solemnu in Concil Trid sess. IV. Decr. de can. Script.si conc. Vaticanu. sess. III. — (Const. dogm. c. 2.) (vedi Partea I. p. 4. a opului din cestiune.) —

Detorinti'a scientiei teologice este a demonstra ade-verulu celoru declarate de Beserica si ale propune in inodu sistematecu.

Opulu domnului Szmigelski corespunde deplinii acestei recerintie scientifice.

Despre partea I si a III . a fostu vorba la tempulu seu. Ce se tiene de partea a Il-a euprinsulu ei este urma-

toriulu: „Introducere, (p 1 v:) in care cele 46. cârti ale V. T. le imparte in cârti istorice, didactice si profetice. •— Conformu acestei iinpartiri făcute dupa cuprinşii se tracteza in

Capu I. despre cărţile istorice ale V. T. (p. 2—42) si anume in § 3. se arata însuşirile istoriografiei sacre si deosebirea ei de cea profona, atâtu cu privire la scopu, câtu si cu privire la materia si forma; de ore-ce istorio-grafi'a sacra o caracteriseza ideia teocratiei, scopulu ei este, a espune modulu cum a pregătiţii Domnedieu economi'a niantuirei nostre, de unde obiectulu i-lu formeza revelatiunile divine manifstate mai alesu in minuni si profeţii. Alte intemplari precum e desvoltareu firesca a scientieloru, artiloru etc. seau nu le atinge de locu, seau numai in trecatu. Afara de ace'a ele nu descriu istori'a particulara a unui poporu ci istori'a teocratiei.

Ce privesee form'a se caracteriseza prin obiectivitate si prin stilulu simplu si naturalu.

Dupa espunerea acestoru trasuri generali ale istorio­grafiei sacre, d. auctoru trece la introducerea speciala in singuraticele cârti istorice ale V. T. cari suntu: 1. Pen-tateuchulu, 2. Cartea lui Isusu Navi 3. Cartea Judecatoriloru. 4. Cartea Ruth. 5. I. si II. carte a imperatiloru.

6. A trei 'a si a p a t r a carte a imperatiloru. 7., cărţile Paralipomenonu. 8., cărţile lui Esdra si Nehemi'a 9., cartea lui Tobitu (Vulgat'a Tobi'a) 10., cartea Juditei. 11., cartea Estirei. 12. Antâi'a carte a Macabeiloru. 13., A dou'a carte a Macabeiloru.

Capu II. Despre cărţile didactice a V. T. (p. 43—60) Cărţile didactice seau morali a V. T. au scopulu de a conduce pre dmeni la cunoscerea adeveruriloru revelate si la conformarea vietiei dupa acelea. — Fiendu-câ perfecţiunea religiôsa in S. Scriptura se numesce intieleptiune, cărţile aceste vinii in ainte si sub numirea de cârti sapienţiali. Ele 'su poetice atâtu in privinti'a formei, câtu si a cuprinsului.

Poesi'a evreésca are unu caracteru religiosu. Ea in privinti'a formei interne se distinge prin unu cuprinsu mai profundu, insufletire mai inalta si propunere mai via. Frumseti 'a ei esterna o produce ritinulu, care la Evrei consista in simetrra sentintieloru, atâtu cu privire la forma, catu si contienutu. Simetri'a acést'a a primitu numirea technica de „Paralelismu".

Acést'a consta in acea, cà acela-si cugetu se esprima in doue seau mai multe sentintie seau parti de sentintia cari corespundu unulu altui'a in modu simetricu atâtu in privinti'a formei, câtu si cea a cuprinsului si facu la olalta unu viersu. — Cugetulu e impartitu de comunu in doue membre cari astu-feliu forméza unu distichu. Se afla inse si tristichi si tetrastichi, monostichi inse numai mai raru mai alesu la inceputulu si finea cântecului ori a strofei p . es. ps. 45. 7. si 11.

Càrtile didactice suntu 1., Cartea lui Jobu. 2., Psaltirea lui Davidu. 3., Pildele lui Solomonu (vulg. Liber Proverbiorum) 4., Eclesiastulu. 5., Cântarea cântariloru. 6., Intieleptiunea lui Solomonu (Vulg. Liber Sapientiae 7). Intieleptiunea lui Isusu fiulu lui Siracbu. (Vulg. Ecclesiasticus).

Capu III. Despre cărţile profetice a V.T. (p. 61—108). Ele descriu activitatea, ce au desvoltat'o câti-va

profeţi la Judei. Cuvêntulu profetu (delà Troocpiui, care preste totu insemnéza pre unu vestitoriu seau predicatoriu, in isto-ri 'a revelatiunei divine denota pre unu vestitoriu alu vointiei lui Domnedieu. Misiunea profetului seau erâ restrinsa numai la unu casu anumitu seau erâ perpetua. Chiamarea la oficiulu profeticii se intemplâ in diverse : moduri. — Profeţii spre a-si poté impleni oficiulu, pre lenga inspirarea din partea spiritului sântu de multe ori erau indiestrati si cu darulu minuniloru.

Obiectulu principalii alu oficiului profeticu erâ predi- !

carea lucruriloru referitoria la Mesia si indemnarea popo­rului la observarea legei Doinnedieesci.

„Prevederea celoru venitdria, de care aveau parte profeţii, erâ imperfecta, câci in trens'a se consideră numai legatur'a logica, in carea evenemintele venitorie se aflau ; cu opulu rescumperarei, nu se consideră inse totu o data si ordinea istorica.

Predicarea profetiloru se intemplâ in trei moduri si anume: prin acţiuni simbolice, cu graiulu vin si iii scrisu. i — Cătra finea seclului alu IX a. Ch. incepura profeţii a depune cuvêntarile sale in documinte scrise. „In opurile aceste ei consemnau cuvêntarile, cari le-au tienutu cu graiulu viu, mai departe episdde din viéti'a loru, cari

! aveau vre-o însemnătate profetica, dar ' mai alesu descoperirile, cari li le-au impartasîtu Domnedieu despre lucruri venitdria".

Dupa espunerea acestoru noţiuni generali despre „Profetismu" tractéza CI. D. auctoru despre scrierile sin-guraticiloru profeti. Scrierile profetiloru, cari dupa mări­mea scrierei cuprinse in canonu, se impartu in profeti mai mari si mai mici suntu: 1. Cartea lui Isai'a. 2. Cartea

i lui Jeremi 'a la care se mai adaugu: a) plângerile lui Jeremi 'a si b) cartea lui Baruchu dinpreuna cu epistol'a lui Jeremi'a. 3. Cartea lui Ezechilu. 4. Cartea lui Daniilu. Aceste suntu scrierile profetiloru mai mari ; ér ' a profetiloru mai mici - su : 1., cartea lui Osea 2., cartea lui Joilu 3., cartea lui Amosu 4. Cartea lui Abdi'a 5., cartea lui Jon'a 6., cartea lui Michea 7., cartea lui Naum. 8. Cartea lui Avacum. 9. Cartea lui Sofoni'a 10., Cartea lui Ageu l l . r

cartea lui Zachari'a, — 12, cartea lui Malachî'a. Ce privesce metodulu urmatu de Clarissimulu auctoru T

in tractarea despre singuratecele cârti ale V. T. acela e urmatoriulu: de regula se espune mai ântâiu cuprinsulu cartei precum si scopulu pentru care e scrisa, apoi se demustra autenti 'a, fide-demnitatea si auctoritatea canonica a acelei'a.

In multe locuri se dau si unele notitie biografice despre autorulu cartei in câtu acela e cunoscutu.

Se determina, in câtu e cu potintia tempulu si loculu scrierei respective redactarei cutarei cârti in form'a de adi. Assertiunile sale si-le probéza cu arguminte solide atâtu interne câtu si esterne.

In cestiuniie cu privire la cari nu domnesce certitudine se aducu in ainte diferitele sentintie precum si motivele pre cari se baséza, aretându-se totu o data, care din acele suntu mai aprope de' adeveru.

Obiectiunile făcute din partea inimiciloru contra autentici, axiopistiei ori auctoritatei canonice a vre unei cârti, le resólve cu multa agerime de spiritu, aretându falsitatea ma chiar' absuditatea acelor'a p. es. falsitatea teoriiloru ridicule cu respectu la autenti 'a Pentateuchului, ipotes'a de documinte, de fragmente si de întregiri (p 9 sq).

Preste totu apare in pertractarea materiei o ordine logica si psichologica, prin ce lectorulu usioru 'si pdte formă o idea chiara despre cele cuprinse in acestu opu.

Cu deosebire tradéza mare sagacitate d. auctoru in caracterisarea persdneloru despre cari e vorb'a in unele cârti de ale V. T. (vedi de es. p. 20).

Ce atinge limb'a, acea e plăcuta si usióra de intielesu E dreptu, cà stilulu e cam concisu, dar ' acést'a face nu mai, se crésca valorea cartei, câ la manualii de scóla. Inse nu numai câ manualu de scóla e de recomandatu opulu D. Dr. Szmigelski, ci ehi prestéza mari servicia si pentru studiulu privatu.

Càci nu numai se contiene in acestu opu intréga S. Scriptura, câ si „in nucleo" ci prin tractarea acurata a diferiteloru cestiuni isagogice se lesnesce lectiunea si intielegerea aceleia.

Ce privesce partea technica a acestui opu, tipariulu e destulu de frumosu, ar ' fi mai frumosu, — inse, cându nu ar' ave atâtea erori.

Harti 'a inca ar' fi fostu de doritu câ se fia de o calitate mai superiora, cu tòte aceste nu potemu de câtu se recomandamu cu tòta caldur'a acestu opu alu Domnului Dr. Szmigelski.

Blasiu la 24 Juniu 1889. Dr. Isidoni Marou.

Partea scolastica. Din esperintia.

In numerulu 22 alu acestei foie am promisu, câ voiu reveni asupr'a altoru defecte observate in mersulu inve- ' tiamentului. Si eca im inplinescu promisiunea.

Am amentitu atunci, câ in raportulu ultimii alu ministrului de instrucţiune publica despre starea inve-tiamentului poporalu s'a accentuatu, câ in scolele poporale greco catolice si greco orientali afara de scriere, cetire si computu abia se mai propune ceva. Si eu cu părere de reu trobue se constatezu, câ cele dise in raportu suntu purulu adeverii. Poporulu nostru preste totu se ocupa cu economi'a prin urmare are lipsa de cunoscintie reale. Si in scolele nostre poporale chiar' obiectele reale suntu celea mai neglese. Intrast 'a am aflatu eu defectulu celu mai mare.

Câ scusa amu pote aduce in ainte impregiurarea, câ ! la scolele nostre rurale afara de pucine esceptiuni functioneza numai câte unu invetiatoriu, Si apoi unu invetiatoriu, care trebue se instrueze 60—80 de copii in 6 despartiemente (asia pretinde legea de instrucţiune) nici cându nu pote se satisfacă planului de invetiamentu, care are in vedere scol'a poporala cu 6 invetiatori si 6 despartiemente separate. Sciu si eu, câ in scol'a poporala nedespărţita este absolute imposibilu a propune tote obiectele de invetiamentu in estensiunea acea, precum pretinde planulu de invetiamentu. I Sciu si intielegu si eu, câ pana cându legea de instrucţiune l nu va fi esecutata, pana cându şcolarii inca si cei mai | diligenţi voru absentă si inca pre rendu sute de ore, in-vetiatoriulu celu mai zelosu inca nu va pote face ceva multu.

Dar' trebue se ne impacamu cu impregiurarile, cari nu depindu dela noi si se facemu totu ce se pote. Se vedemu dar' cum ne amu pote ajuta.

Precum se vede din celea dise caus'a principala pentru care nu se pote face progresulu doritu in scol'a poporala nedespărţita e scurtimea tâmpului. Ne ar ' trebui deci tempu mai maltu pentru fia-care despartiementu. Unii cugeta câ ne amu pote usioru ajuta luandu mai multe ore pre septemâna. Inse a pretinde dela invetiatoriulu scolei poporale nedespărţite, care si altu-cum indeplinesce unu lucru forte greu, câ se-si mai inmultiesca orele ar ' fi neumanu.

Alţii suntu de părere, câ dupa ce pentru scurtimea tâmpului nici unu obiectu nu se pote propune cu succesu se se reducă numerulu obiecteloru de invetiamentu si apoi uumai decâtu voru ave tempu mai multu pentru celea j remase. Reducerea se intielege de sine se intempla pre contulu obiecteloru laterale. Dar' cari suntu obiectele principale si cari laterale?

In scol'a poporale de obiecte principale se ieau acelea, cari suntu elementele a tota cultur'a si conditiunea studiarei

si cultivarei mai departe. Acelea obiecte suntu: religiuuea, scrierea, cetirea, si computulu. Acestea suntu obiectele cari se propunu in scolele nostre.

Inse deca esaminamu aceste obiecte din punctu de vedere a-lu cuprinsului afora de religiune tote suntu de natura formala. Scrierea, cetirea, si calcularea nu suntu altu-ceva decâtu desteritâti, cari numai atunci au valore deca se deprindu pre obiecte de valore. Deprinderea in scriere, cetire, si calculare, numai pentru sine insa-si semena cu lucrulu ascutîatoriului, care totu ascutiesce uneltele de taiatu, dar' nici cându nu taia cu ele. Si ascuţirea chiar ' pentru acea se intempla, câ prin uneltele ascuţite se se indeplinesca câtu de multe lucruri de valore.

Cuprinsulu adeveratu a-lu culturei este de a-se cautâ chiar' in obiectele reale, adecă chiar' in acelea, pre cari le tienu de secundarie. Acestea in scola suntu secundarie pana atunci, pana cându u'au inaintatu copiii in cetire, scriere si computu intratât 'a câ se-le pota invetiâ mai sistematice. îndată ce iţise a sositu tempulu acel'a, celea laterale numai de câtu devinu principale, fiendu-câ chiar ' pentru acelea se invetia cetirea scrierea si computulu. De aci unneza, câ reducerea numerului obiecteloru pre contulu celoru laterale in scol'a poporale nu pote ave locu, nu căci atunci acest'a inceta de a fi acea, ce trebue se fia adecă scol'a poporului, care trebue se latiesca cunoscientiele si cultur'a.

Dupa ce dar' nu potemu inmulti orele de pre septe­mâna, nici nu potemu reduce numerulu obiecteloru de invetiamentu prescrise in planu cum si pre ce cale se ne ajuta mu ?

Natur 'a cetirei ne da firulu ce conduce la scopu. Cetirea câ desteritate se pote deprinde pre ori care carte chiar' si pre unu calindariu. Dar' se pote deprinde si pre lecturi ce cuprindu cunoscientie de valore si adeveruri. Pentru ce se nu se deprindă pre atari materialu si pentru ce se nu se iee acestu materialu din cerculu obiecteloru reali? Se ne combiuamu deci cetirea cu propunerea obiecteloru reali, căci prin acest'a se inainteze scopulu amendoror'a, li-se da tempu mai multu.

Dar' deca combinarea acest'a de obiecte sar' face uumai intrunu despartiamentu pucinu ne-am ajuta. In casulu acel'a ce e dreptu pentru aceste obiecte sar ' veni de doue ori atâta tempu, in care elevii se impartasiescu din instrucţiune inmediata, dar' totuşi inca e nesuficientu pentru ajungerea scopului. Cu totulu alta forma vă lua lucrulu, deca vomu combina la olalta doua despartieminte, câci in casulu acel'a elevii din acelea despartiaminte se voru ocupa cu invetiatoriulu in de 4 ori atâta tâmpu de câtu separatu. Intre anumite impregiurâri se potu combina

46

chiar' si tote patru despartiamintele superiore adecă des-partiamintele III. IV. V. si VI.

Deca s'a combinatu cetirea cu obiectele reale precum si cele 4 despartiaminte superiore atunci s'a resolvatu in câtu-va cestiunea scolei poporale nedespărţita. Dar ' acum se ivesce întrebarea, câ ore se pote intemplâ acesta com­binare dupla fora de a periclita scopulu finalu alu instruc-t iunei? In urmatoriele me voiu incercâ a respunde la acesta aretându posibilitatea combinarei. Se luamu celea doue combinări pre rendu.

Dupa ce cetirea se pote deprinde si pre materialulu luatu din cerculu obiecteloru reale este forte chiar' câ interesele cetirei prin acesta combinare nu suferii nimicii. Dar ' obiectele reale suferu acesta combinare? Deca vomu t racta respectv'a lectura câ simpla lectura propunerea obiecteloru reale ori deveni forte defectuosa si superficiale. Inse nimicu nu lu impiedeca pre invetiatoriu, câ inainte de a se apuca de cetirea lecturei se intuiesca si se pertracteze liberii obiectulu din cestiune marginindu-se la esenţialii. La legendarii! vine reudulu numai dupa acea precum am vediutu in articlu primu. Prin cetire se amplifica cunoscintiele comunicate, prin pertractare l ibera; cetirea inca se deprinde maiusioru deca copiii cunoscu dejacuprinsulu lecturei. Asia dar ' combinarea cetirei cu obiectele reale nu numai câ nu strica nici unei pârti, ci din contra prin acesta acelea se ajuta reciprocu.

Dar' ore prin acesta combinare nu se pierde din vedere scopulu educativu alu cetirei? Deca lecturile din cestiune ar ' fi de o atare natura precum suntu acelea in manualele din scientiele reale pentru scolele cu mai mulţi invetiatori, atunci trebue se recunoscemu, câ prin combinare se pierde din vedere scopulu educativu a-lu cetirei.

Pentru acea pretindemu, câ legnedariulu scolei poporale nedespărţite, se cuprindă in sine esenti 'a manualeloru pentru scolele cu mai mulţi invetiatori, inse nu in modu secu ci asia câ acele se constee din lecturi adeverate. In modulu acest 'a si tempulu destinaţii pentru propunerea obiecteloru reale inca se potu folosi in interesulu educatiunei. Iu legendariulu scolei poporale nedespărţite afora de bucăţile din cereulu obiecteloru reale trebue se se iee poesii po­porali etc. cari se aertracteza singuru in punctu de vedere religiosu — moralu si esteticu.

Asia dar' combinarea cetirei cu obiectele reale nu numai câ se potu admite ci chiar' este de lipsa. Mulţi voru concede-o acest'a, dar ' cu restrictiuue, câ adecă combinarea se se faca numai in singuratice desbartiemente. Atunci' inse nu s'ar' ajunge scopulu, Scopulu principalu este câ elevii fia-carui despartiementu se se impartasiesca pre câtu se pote in mai multe ore din instrucţiunea in-mediata, câ-ci numai acest 'a se pote numi instrucţiune adeverata. Numai combinarea obiecteloru pucinu ne va ajuta.

Am disu mai susu câ intre unele impregiurari pre lângă unele conditiuni, acest 'a grupare, este indreptatita. Prim'a conditiune este, câ legendariulu se cuprindă in sine

cunoscintiele si adeverurile, mai esenţiale din tote obiectele reale. A doua conditiune este, câ tote lecturile se se imparta in 4 pârti egali asia, câ elevulu scolei popo­rale se treca preste tote acestea patru parti seau grupe. A trei'a conditiune este, câ singuratecele bucati de lectura in cea ce privesce intielegerea acelor'a se stee pre unlu si acelaşi gradu asia incâtu se le pota intielege elevulu fia-carui despartiamentu.

Mulţi voru obiectionâ inse câ prin ast 'a nu se observa principiulu câ instrucţiunea se fia gradata. Recunoscu si eu câ intre atari impregiurari se pierde in câtu-va din vedere principiulu amintitu, dar ' trebue se luamu in con-sideratiune câ in casulu acela gresimu tare pucinu, incâtu adecă continuu pertractamu materialu intro forma de greu seau intr'o forma de usioru. S'ar' pare in parte (pentru cei din despartiementele superiore) de prea usiore lecturile din cestiune, dar ' trebue se luamu in consideratiune, câ acelea si inaintea celoru din despartiementele superiore suntu noue si prin urmare atragatorie si interesante. Apoi trebue se se mai iee in consideratiuue si acea, câ diferinti'a intre elevii din cele doue despartiemente interiore si in t re cei din cele doue superiore nu este asia mare. Au nu dieu d. e. rogatiunea Domnului copii de 6 ani câ si tinerii de 18 ani si ore nu mediteza asupra acestei rogatiuni filosofulu? Ce e esentialu in rogatiunea acea intielege si copilulu de 6 ani, intielege mai bine tineruiu de 18 ani si mai multu cetesce din ea filosofulu; inse pentru acea nimenea nu sustiene câ rogatiunea Domnului e numai pentru filosofi. Bucăţile de lectura din legendariulu scolei poporale ne­despărţite inca se fia asia câ esentialu se-lu intielega elevii fia-carui despartiamentu. Prin cetire si recetire copii voru petrunde lecturile totu mai adencu.

Vedemu dar' câ scol'a poporala nedespărţita numai atunci si-vâ pote implini chiamarea deca vâ combin'a respectivi grup'a cetirea cu obiectele reale precumu si elevii celoru patru despartiamente superiore. Asemenea vâ trebui se grupeze la religiune câte 3 despartiamente, la cantu si gimnastica tote 6 despartiamentele.

Probeze fraţii invetiatori si pună in pracsa cele de susu si atunci sum securuca voru pote aretâ unu progresu mai multiamitoriu. Atunci sum securu câ scol'a poporale câ atare si-va implini chiamarea s'a.

P. Ungureanu.

Conditiuni avantagiosa instruetiunei din scolele poporali. (Continuare din Nr. 18).

Ore esemple asia urite, procederi asia detestabile, nu se vedescu prea adeseori, mai in tote părţile, pre unde ne indreptamu vederea, cându este vorb'a mai' alesu de asia numitele„cause şcolare dela sate" ? Fi-voru si persdne de acele, cari ar ' potea nega câ acestea şiruri nu suntu espresiunea adeverului, si câ numai simtiulu de reutate si

maliţia personala, me inderana la recapitularea peripetiiloru de asta na tura? Chiar' sum convinsu, câ mulţi din cei mici la sufletu, si culpabili de asemenea fapte monstruose, nu voru ceti asia bucuroşii şiruri de acest'a natura, ba me voru numi omu prea pucinu moderatu; fia inse cum va fi, eu remauu constantu si liniscitu, câ acestea şiruri, nu su alta, decatu espresiunea adeverului, pre care 'lu reamintescu cetitoriloru spre indreptarea reului, pana nu străbate cutîtulu la osu, câ atunci e târdiu.

Crediu inse că omenii de bine, cari judeca imparţialii voru consideră, câ nu vorbescu personaliter, ci descoperu unu reu generalu, care taia tare aduncu in ameliorarea sortei scolei poporale.

Protopopii inspectori si comisari ai esameneîoru se desfasiure vederile densiloru, cu mai mare rigore asupra flă­cărui esamenu si inca chiar' in dîuare publice, câ reulu se se curme.

Cum-câ esamenele câ atari, au o inriurire benefacatore asupra educatiunei si instructiunei tineretului din tote scdlele este prea cunoscutu. — numai asia direcţiune se li se dee ce merita ele in adeveru si nu asia numai cum li se da si astadi pre cele mai multe locuri — ouore eseptiuuiloru, cari considera esamenele câ midilocu cultivatoriu, nu numai ;' a tenerimei şcolare, dar ' chiar' si a invetiatoriloru. Dar' vai pucine suntu atari fericite comune la noi la romani, j unde esamenile se fie unu ce instructivu, si se ni se presente j câ esamene adeverate — nu ci in cele mai multe caşuri, nu merita si nece nu li s'ar' pute dâ numele de „esamene publice" pre cum se cuvine se fia ele dupa tota dreptatea. Pentru ce? Pentru-câ si aici cei chiemati nu desvolta interesulu recerutu, constragandu cu deosebire pre invetiatorii din cercurile mai apropiate, se iee parte cu acestu prilegiu j in modu imprumutatu nu numai in comune cu scole mai j bune, dar' si iu de acele, unde este mai ueregularitate si apoi se urmeresca atâtu părţile bune ale esamenului, câtu si părţile cele rele ale s'ale si apoi la urma se se scie face o revista completa si sanetosa si despre bunu si despre reu aprobendu pre acela si cautâudu remediu grabnicii peutru vindecarea cestui'a.

In modulu acest'a s'ar' dâ unu mare avantagiu in­structiunei din scolele rurale. Ce observamu inse din tote acestea? In cele mai multe caşuri, esamenile se ar ' pute numi chiar' private pentru-câ in cele mai multe parti, in diu'a esamenului afora de protopopulu respective comisariulu 'j esamenului, iuvetiatoriulu, preotulu si vreo câti-va omeni din poporu neme nu ia parte — neme, asia dicundu nu este in stare câ se urmaresca progresulu ori regresulu si caus'a reului ori urmările binefacatore; nu câ unii si-au vederile loru, er' poporulu nu are cunoscintia metodice pedagogice, ba chiar' pre cele mai multe parti, nice cea | mai elementara cunoscintia de carte pentru a pute judeca [:

si apretiâ scdl'a si iuvetiatoriulu dupa demnitatea loru. j

Reulu urmeza apoi de sine, prinde radecini totu mai mari si vedemu cu ochii cu ce mare greutate si câtu de iucetu \

\ inainteza caus'a nostra scolara dela sate, s'ar' potè chiar ' I spune cu drepţii cuventu, câ stamu reu in multe privintie ! pre terenulu invetiamentului ruralu. Detorinti 'a celoru | chiemati este a cerca tote midîlocele corespundietore, numai I si numai se ajungemu la chiaritate, pentru-câ cine face chiar'

numai câtu i- se impune prin organele superiore, acela face I prea pucinu ; pana acum d. e. in scólele nostre poporale n 'a ! fostuimpusu: „Diuariulu despre materi 'a propusa" eu inse cu

tote acestea lu am portatu, si asia la mine s'a prefacutu in | „pâne de tota diu'a" in câtu nu me-asiu potò lipsi de usuarea | s'a cu tote câ mi sa obiectionatu de unii colegi, câ deca nu ;| me constrânge nime de ce 'mi spargu capulu cu elu, câ dora |i avemu noi destulu necasu cu altele, si asia suutemu ne-

recompensati. Dupa spus'a acestor'a, nu m'am orientatu, ci mi-am urmatu drumulu necontenitu de diece ani facundu

: nu numai acést'a, dar' totu ce am aflatu consultu. Eta câ acum de odată ue tredimu câ in : „Noulu planu de inve­

ii tiamentu pentru scólele de confesiunea gr. cat. intre alte :| schimbări, ni se impune si portarea „Diuariului" despre \ materi 'a propusa — va se dica o noua greutate pentru |'i omenii aceia, cari au asceptatu se facă din porunca.

Asia sta socotél'a si cu intrebarea respective cu resolvarea ; punctului de care me ocupu la acestu locu. Domnii proto-; popi ar ' ave santa detorintia, câ unii ce au mai desu contactu

cu scól'a poporala, a scruta cu ameruntulu totu ce cade 1 in cadrulu densiloru de activitate a'si cunosce cum se cade

omenii — invetiatorii conscii si diliginti, si a face raportu cu incheiarea anului scolaru câtu se potè mai detaiatu nu numai autor, super, dar' chiar' si in diuare, câ de multe — forte de multeori rapor. catra autor, se iau spre sciintia

| si se asiedia asia dicundu „ad acta" ór' reulu si binele nu se vedescu pentru asi lua tributulu recunoscintiei publice, precându apucandu si unulu si altulu Ia cuuoscere publica in cercuri mai mari, reulu s'ar' conteni si indreptâ, — ór '

j binele ar' fi remunerata celu pucinu prin o recunoscere publica, deca nu se potè altu-cum. In „Gazet'a Transilvaniei" nutnerii din vera acést'a, din unele parti s'a cernutu unele esamene spunenduse partile loru rele si bune — si chiar' potrivita este acest'a — si ore ce ar ' fi mai interesanţii de câtu asemenea afaceri chiar' si pentru diuarele nostre politice si scolastece ?

Acestea ar' fi detori ale face comisarii esameneîoru, | celu pucinu in unu modu si mai generalu, cum face d. e.

„Comitetulu administratoriu granitierescu din regimentulu I romanu" in fruntea cărui cu neadurmita activitate se afla Ilustr. S'a Davidu Baronu Ursu, care si acum, câ unu venerata si bravu beliduce conduce cele 21 de scòle din raionulu densului — care desi imbetranitu si incarcatu de ani, nu-si pregeta a luâ parte in persona la multe esamene dela scolele administrate de densulu si comitetulu seu, apoi pre lângă alte multe, bune si frumose ce se observéza la numitele scóle, se eda in fia-care anu unu cerculariu tipărita in mai multe esemplare si iu care se reoglindeza

46*

simburulu dela totu ce privesce scol'a si pre hivetiatoriu despre durat 'a unui a scolastieu.

Deca la aceste scole, cari intre scolele ronianesci dupa espresiunea Ilustrului barbatu Georgiu Baritiu cându cu ocasiunea unui esarnenu de vera, la care a luatu si densulu deosebita parte si la care am fostu si eu si unde s'a dechiaratu: „deca tote scolele poporale ronianesci ar ' s tâ pre acea trepta cu scol'a din O. apoi romanii s'ar' pote numi cu totulu superiori chiar' si i'acia de stătu". Deca in adeveru aceste pucine scole conduse de câti-va bărbaţi devotaţi, au ajunsu la îmbunătăţiri câ cele aretate si recunoscute de omenii nepărtinitori, pentru ce ore sortea scoleloru poporale dela sate se remana mai pre diosu? Au devis'a acestor'a si insemnetatea loru nu ar ' fi identica cu a scoleloru granitieresci si bărbaţii conducători dela scolele rurale, cari nu 'su de caracteru granitierescu, nu suntu in dreptu ba deca e vorba chiar' detori asi esercitâ dereptulu si asi implini sânta chiamare in ori ce modu concesii de lege.

Seu numai acea se fia devis'a câ: „se lasamu de adi pre mane si sortea nostra numai neobosindune, in tota form'a se va schimba" ?, Deca vomu fi conduşi numai de asemene străine prejudetie, deca domnii protopopi, cari câ comisari ai esameneloru din scolele rurale, nu voru combate reulu observatu, cu ocasiunea esameneloru, dar ' nu publice in esamene cum se observa chiar' pre multe locuri, ci mai consultu, dupa espirarea anului scolariu din fia-care tractu protopopescu, pre unde nu s'a usuatu pana acum, si acest 'a e mai preste totu loculu in contielegere cu cei mai harnici invetiatori din raionulu seu cari se intielege au luatu parte la tote esamenele alăturea cu siefuiu — cu protopopulu sau altu delegatu, care lu- substitue in absentia se compune câ de introducere unu asia numitu „Cerculariu despre resultatulu esameneloru dela tote scolele gr. cat. din tractulu cutare, in anulu scolastecu cutare". In acestu cerculariu se noteza d. e. incependu dela centru — dela oficiu prot.: 1. Numele scolei d. e. „Scol'a din Manarade" cu unu invetiatoriu". 2. Numele lui d. e. D. P. T. si apoi deaci in colo, se faca observatiunile, se critice părţile cele rele si se recomende direcţiunea ce are se se urmaresca pre viitoriu atâtu facia de portarea in esarnenu câtu si despre progresulu ce sa observatu preste totu. Cerculariulu apoi conformu chiamarei sale se fia espedatu din comuna in comuna, câ selu cetesca atâtu preotulu câtu si invetiatoriulu ba selu si decopieze si păstreze in archivulu scolei câ pentru a se tipări e greu, constându acest'a multu.

De altu-cum scolele granitieresci, dupa compunere, originalulu lu- preda la tipariu si dupa tipariu se subscrie de catra pres. si secretariu, i-se dâ numeru si exoffo se tramite la fia-care scola câte unu esemplariu separatu, care si remane permamentu in archiva, câ unu calauzu pentru coregere si emendarea reului.

Consultu si de recomendatu ar ' fi si acea, dupa părerea mea, cându domnii comisari ai esameneloru din scolele

poporale, din cându in cându totu pre temeiulu acestoru „cerculare" ar 'face câte o revista generala asupra esameneloru si in diuarele de publicitate pre cum am mai disu si la altu locu combatându in unu modu nepersonalu si bine-voitoriu relele cele mai grave, apartienatore scoleloru si inveiiatoriloru; atunci, si numai atuncis iar ' implini detorinti 'a in unu modu conscientiosu, •— atunci s'ar' pote sustiene cu firmitate, câ esamenele cu dreptu cuventu suntu de unu interesu comunu, folositoriu si instructivu si cei serguintiosi s'ar' cunosce si destinge de omenii fora planu si leneşi.

Prin aceste procederi, ar' fi scutite si autorităţile nostre şcolare si chiar' si invetiatorii de multele necorectitati care de care mai ridiculose si mai compromitietore, si nu ar ' cautâ cu lamp'a lui Diogenes, la lumin'a dilei dupa cunoscerea adeverului, cum se observa prea adese ori.

Tienenduse secrete acestea, si ne procedendu corectu, e chiar' naturalu câ audimu asia multe lamentări de tote părţile, cându in contra unui cându a altui din cei chiemati a redicâ vedi'a scolei poporale. Se se cerceteze asia dar' , câ cele ce se recomenda de catra omenii de scola cum se inplinescu, si câ nu suntu folosite chiar' contrariu. E ta inca o conditiune, care este de o forte mare valdre, pentru ajungerea scopului, la care tinde scol'a primara.

(Va urma). T. Simu.

Cunoscintie din istori'a edacatiunei si instrucţiune!.

(Urmare). §. 20. Românii in genere.

Alu doilea poporu clasicu au fostu Românii. Din unu inceputu modestu statulu românu a crescutu pâna a ajunsu se se estinda mai asupra intregei lumi cunoscute pre atunci. Religiositatea, moralitatea si iubirea de patria au fostu midîlocele poternice, prin cari s'au redicatu din unu poporu micutiu la domnitorii lumei. Dupa-ce au venitu in atingere cu grecii, s'a straplântatu cultur'a greca pre teritoriulu românu, unde a aflatu unu pamentu priinciosu. Cu cultur'a inse s'a straplântatu si luxulu si vitiurile grecesci, cari împreuna cu averile cumulate in Rom'a, mai tardiu au contribuitu la decăderea statului.

Punctulu epocalu in acest'a privintia, lu- formeza resbelele punice, cari s'au finitu cu derimarea Cartagenei si sdrobirea statului Cartagineanu. Si dupa căderea Cartagenei au facutu Romanii cuceriri forte insemnate. Dupa estinderea domniei romane preste marginile naturali ale Italiei istori'a romana pierde interesulu moralu si poeticu a seculiloru de mai inainte, care era conturbatu si mai inainte prin vitiurile strecurate intre romani si stingerea virtutiloru patriotice.

Nu se pote nega cum-câ romanii in păşirea si în­aintarea progresiva a loru la potere preste alte popora au calcatu in piciore si au distrusu multu. Cu tote acestea ei remânu unu poporu clasicu forte insemnatu. Domni'a

romana a întemeiaţii si intaritu cetàti, cari in originalitatea i loru esista inca si astàdi. Linibele Europei apusene născute |¡ din limb'a latina au venitu in posesiunea literaturei romane | si iau datu o nóua viétia. Domni'a romana a conservaţii Greci'a si scrierile ei. Ue nu se apera orientulu prin unu ; imperiu poteruicu cum a fostu cehi ronianu, atunci poporale barbare potè mai tempuriu, in totu casulu inse in tempulu migratiunei gintiloru ar' ii supusu aceste ţinuturi des- | poporate si debilitate si atunci s'ar' ti nimicitu inpreuna <;u Grecii degenerati si acei tesami, pre cari densii iau conservata pentru seculii, ce aveau se invie in venitoriu.

Istoria toturoru popóreloru lumei vecbi se gata in istoria romaniloru si a toturoru celoru nóue s'a facutu din ea. Europ'a apusana a primitu limb'a romaniloru si locuitorii ei s'au privitu, de romani. Legile si insti-tutiunile romaniloru au ajunsu la o însemnătate a tatu de mare, câtu si in moinentulu de facie si- pastréza nein-treruptu influinti'a loru asupr'a a milióne de omeni. O atare desvoltare e farà parecbia in istori'a omenimei. înaintea acestei stele lângediescu si dispăru tòte celelalte.

Preimtiudu acestea despre însemnătatea poporului romanii se espunemu in scurtu principíele educatiunei, la romani.

Educatiunea româna se deosebesce de ceea a greciloru. Acést'a vine dela diversitatea vietici politice si sociali, si acést'a din urma, dela diferinti'a de positiune, care au avut'o ambele popóra. Grecii iodata la inceputulu des-voltarei loru si-au aquiratu o patria aprópe isolata, pre carea neci au avutu lipsa se o apere in contr'a inimiciloru vecini, neci au potutu se o adaugă prin cuceriri si asiá au potutu sè se ocupe liniştiţi cu sciintiele si artele. Romanii inse dela inceputulu esistintiei loru au fostu in-cungiurati de popóra, cari deja aveau anumite tieri si anumite constitutiuni. Acestea priviau pre romani cá pre nescari vecini periculoşi, pre candu romanii priviau in popotele vecine totu atâtea pedece a desvoltarei loru politice.

De aicea a urmatu ca uniculu stătu de langa Tibru indata la inceputu a trebuitu se porte resbele cu popórele vecine, si asia inca de atuuci deveni in stătu militarii. Resultatele fovaritore obţinute pre campulu de lupta i-au indemnatu la noue resbele si pofta de cucerire a crescuţii mai tare. Dupa-ce si-au estinsu domni'a pana la marginile naturali ale Italiei s'a nascutu poft'a de a trece aquil'a romana si preste mare, era dupa căderea Cartagenei poft'a de cucerire nu cunoscii margini. Langa acést'a se adause pretensiunile diferiteloru clase de poponi, cari produseră lupte politice interne si apoi grigia pentru acuirarea celoru de lipse spre susţinerea vietiei. De aicia a urmatu cà resbelulu, ocupatiunile civili, politic'a si dreptulu au fostu cardinea vietiei romane. Astu-feliu Romanii au pusu ..pondulu principalu pre practic'a vietiei, ei n'au imbraciasiatu idealismuiu grecescu, ci tote lucradle loru au fostu în­dreptate pentru a scote din ele folosu, si numai cu acelea

lucrări s'au ocupaţii, pre cari le-au recunoscuţii de folositore. Desvoltarea trupului si a sufletului la densii n'au fostu. scopu, ci niidîlocu pentru ajungerea scopului. Nici chiaru sciintiele nu s'au cultivaţii de catu din puuctu de vedere practicii. Sciintiele de drepţii si istori'a patriei s'au cultivaţii, pentru-câ serveau spre regularea vietiei civice si politice, sciintiele economice pentru-câ conduceau la ajungerea unei productiuni mai bune, retoric'a fiindu-câ eră indispensabila pentru carier'a publica. Totu asia se cultivau si artele, nu pentru frumsetia ci pentru folosu.

MoraPa romaniloru vecbi s'a distinsu prin curatienia si severitate. Junimea romana se deda de tempuriu la ascultarea si observareu legiloru, la abstinentia si dominarea preste sene însuşi, la activitate si perseverantia, fidelitate si dreptate. Inse nece romanii câ si alte popdra vecbi nu s'au inaltiatu pâna la recunoscerea fâra reserva a drepturiloru si detorintieloru generali ale umanitâtiei si astu-feliu virtutea loru a fostu restrinsa la portarea facia de concetatieui, era patriotismulu loru a concesu vătămarea umanitâtiei. Sistem'a de caste (patricii si plebeii), carea a esistatu la inceputu s'a stersu in urni'a lupteloru con­tinue ale plebeiloru contr'a patriciloru si punerea plebeiloru in asemenea drepturi (cu patricii).

Sclavagiulu inse s'a susţinuţii in intregu decursulu istoriei loru, ma inca l'au inmultitu si acest'a este cea mai neagra peta in istori'a loru.

Scopulu culturei nu Iu- priviau densii in idealulu de omu, ci in idealulu de cetatianu. O pofta nesaturata de cuceriri, calculu neintreruptu de câscigu, severitate si violenti'a se tragu câ unu firu rosiu prin tdta istori'a romana. Acestea unilateralităţi au avutu influintia si asupr'a educatiunei si preste totu asupra caracterului poporului romanu.

§. 21. Continuare.

Schitiandu principiele, de cari a fostu condusu statulu romanii si dupa carî s'a îndreptata si educatiunea româna se espunemu acumu modulu educatiunei si in-structiunei.

Celu mai insemnatu institutu de crescere la români a fostu famili'a. Tatalu de familie eră domnu nerestrinsu preste famili'a sa. Elu avea dreptu preste vieti'a si mortea tiiloru sei. Pentru acea cându se nascea unu pruncu, dupa-ce se cercă in privinti'a sanetâtiei si a poterei de vietia se punea josu inaintea tatălui seu, câ se lu- redice si prin ace'a se lu- recundsca, seau neradicându-lu se si-arete vointi'a de a fi prunculu espusti J ) . Deca erâ redicatu, atuncia, se tienea dreptu asia, câtu se ajungă cu petidrele pamentulu. Ace'a erâ simbolulu sustinerei, prin ace'a se obliga părintele a dâ crescere. Candu se punea prunculu in aintea tatălui seu, rudeniele invocau ajutoriulu dieitâtiei Levana (levare a redicâ) câ se influintieze asupr'a tatălui in favorea fiului. Pruncii a 9-a dî, pruncele a 8-a dî

dupa nascere se curatiâu prin unu sacrificiu (dies lustricus), atunci le dâ nume si capetau dela rudenie si chiaru si dela sclavi câ donu jucarei (crepundia). Dupa ace'a se făcea in teinplulu Lucinei înscrierea in cartea civila, cu care ocasiune se solviâ pentru unu pruncu unu cuadrantu, 2 2) pentru o fetitia unu seztantu.

In tempurile cele bune ale româniloru laptau insasi mamele pie prnncii sei. Dupa-ce a intratu inse luxulu intre români se nutriau prin nutritóre (daice). Acesta datina s'a latitu atâtu de tare, câtu mai tardiu numai mamele serace mai laptau insele pruncii. Pentru câ se taca pruncii se intrebuintiau toraitóre, se cântau viersuri (naeniae) seau i- amenintiau câ „vine lupulu". La siepte luni dupa nascere serba famili'a serbatóri'a esirei dintiloru, óra P/2 seau 2 ani, serbatóri 'a intiercatului. Omenii, cari aveau prunci multi erau preferiti si aveau chiaru si privilegii cetatienesci, cumu se vede din impartirea pa-mentului luatu dela Vejenti.

Acest'a avea se supravegheze si se insotiasca pre pruncu in totu loculu si in casu de lipsa se lu- admoniéze. In tempurile mai tardie aveau pruncii celoru avuti o suita intréga, intre cari si unu sclavu, care i- ducea cattile Ccapsarius).

1. Espunerea la români erâ rara si pre-cându la spartani erâ impusa prin lege fatia de pruncii slabi, pre atunci (la Romani) in tempurile mai tardie s'a opritu prin lege. Totuşi se intemplâ si dupa aceia. Mai alesu făceau acest'a omenii seraci probabilu in sperantia cum-câ voru fi aflaţi de omenii avuti, seau fàra prunci, cari se voru interesa de cei espusi. Sortea acestoru pedagogi a fostu adese ori forte trista, pentru-câ erau espusi la arbitriulu atâtu a prunciloru, câtu si a parintiloru acelor'a. De ace'a dîce proverbiulu: Quem dii odere, paedagogum fecere.

Dupa-ee erâ prunculu marisioru i se dâ unu con-ducatoriu (custos, paedagogus), care erâ unu sclavu betranu, probatu, despre care se presupunea, câ nu va strică pruncului prin vorbe.

Pana la 15 ani educatiunea erâ incredintiata mai cuj sèma mameloru. Densele aveau grija si se nesuiau câ sè se desvólte pruncii in privintia tìsica, se li se cultive ânim'a si sè se dedée la moralitate si religiositate. La anulu alu 16 primea intre mari ceremonii, înaintea pretorelui o toga alba (toga virilis). Dupa ace'a se ducea in beseric'a dieitiei Juventus, se inscriiâu in cărţile juniloru (iu libros juniorum). Dupa ace'a se ducea de jertfa pre Capitoliu insocitu de coetani. De aici incolo umblau tunsi. Si mai departe se punea mare poudu pre deprinderea ju­niloru la cumpetu si abtienere, la respectarea betranetieloru. Pana la 30 de ani juniloru le erâ opritu a bea vinti. Cu anulu alu 17 incéta insocirea pedagogului si se incepea ] obligainentulu de a milita si a se deprinde in gimnastica. Acest'a nu avea de scopu desvoltarea armonica a trupului

si a spiritului si frumseti'a trupésca, ci scopulu principalii: erâ desvoltarea pentru servitiulu militaru si scene selbatice, cumu au fostu luptele gladiatoriloru. Totu din punctu de vedere militaru se punea mare pondu si pre inotatu. Chiaru si muerile se deprindeau in inotatu. Esemplu e vergur'a Cloelia. Dintre sciintiele matematice se invetiâ^ cu mai mare diligintia singurii aritmetic'a, pentru folosulu ei practicu. Cantulu se invetiâ in legătura cu joculu, care mai tardiu a degeneraţii forte tare, la ce a contribuitu — probabilu — esemplulu Greciloru. Afara de aritmetica a fostu cetitulu si scrisulu, obiectele principali de invetiamentu. Românii, cari voiau sè se cultive mai bine invetiau pre langa limb'a materna si cea greca, pentru-câ se péta ceti si precepe opurile clasice grecesci, cu deosebire cele poetice. Instrucţiunea nu se făcea dupa unu sistemu anumitu nece erâ legata de carte, ci se făcea ocasionalminte si imediatu in persona.

Instructorii erau in tempurile vechi insisi părinţii. Mai tardiu s'au aflatu si invetiatori elementari, cari mai

I toti erau de origine greci, si instruau pentru onorariu I lunariu. Delà Juliu pana in Octobre nu se ţinea instruc-i tiunea si nice nu se solvea onorarie.

! Institutele loru se numeau scholae, o/.ohu = recreare , : pentru-câ instrucţiunea se consideră câ o recreare fatia j de incomodările vietiei publice, si deprinderile corporali, li se numeau si ludi, adecă jocuri ale spiritului intru catu

activitatea pruncului se indreapt'a numai spre sine insusi. De aicea vine numirea de „ludimagister" (invetiatoriu).

Scoli publice au esistatu la Romani inca pre la a. 400 inainte de Christosu atâtu pentru baeti, câtu si pentru fetitie, pentru-câ la Romani dupa cumu s'a dîsu mai susu, muierile nu erau tractate câ in orientu si in Aten'a, ci se bucurau de libertate si stima mai mare, si nu erau neglese si legate de casa. ScôTa se ţinea in piatiu, in siatre seau si pre strade publice (in triviis, trivium = strada) de unde cunoscintiele elementari se numeau triviali, si de aci numirea de scôle triviali pana astâdi. Dupa-ce au mai progresatu sciintiele, si cerculu de instrucţiune s'a mai largitu; éra dupa-ce s'a impamentanitu cultur'a grecésca in Rom'a au fostu destui invetiatori pentru tôte ramurile de sciintia, cari se cultivau atunci, precumu : gramatic'a greca si latina, retoric'a si poesi'a, music'a si filosofîa. Afara de ace'a in cursu de unu anu junii aveau se faca si deprinderile militari. Scolele in intielesulu adeveratu alu cuventului — iu Ronia n'au fostu institute de statu, ci intreprinderi private, parte de ale privatiloru parte de ale societătiloru seau ale comunitătiloru, statulu numai intru atât 'a a luatu parte imediata la cultivarea junimei, intrucatu dela imperatulu Vespasianu, incoce (69—79) in-vetiatoriloru mai destinşi sa datu plata pentru propunerile loru publice, nu inse fără scopu politicu 1). Prin acest 'a s'a pusu fundamentu la unu feliu de scole inalte, din cari s'a

Nr. 23. FOIA BESEllICESCA SI SCOLASTICA.

desvoltatu cea din Alexandrfa. Instrucţiunea inse nu s'a potutu generalisâ in poporu, pentru-câ din lips'a de tipo­grafia nu s'au potutu multiplica opurile clasice, comdr'a producteloru literari. Asia pruncii dnieniioru seraci invetiau seau putinii, seau nimicii.

Omenii avuţi si de pusetiune inalta ţineau la curte pentru pruncii lorii educatori. Acesti'a inse nu erau omeni de tagma, omeni cu chemare, ci omeni, cari seau căutau in ace'a esistintia seau unu modu mai usioru de vietia. De aici a urmatu câ dânşii fatia de omeni, jocau o rola de servitori, era prunciloru mai inultu stricau, decâtu cultivau.

Maximu Popu, profesorii.

(Va urmă).

Plante veninose. i. Brendusîele.

(Colchicum autuinuale).

— Fig. a. — Plantele contienu una mulţime de materii nutritdrie

pentru animale; suntu inse unele dintre ele si de acelea, a-le caroru materii au unu efectu stricatiosu asupra orga­nismului omenescu si animalicu; atari plante in genere se numescu veninose. In acestu conceptu inse e ceva relativu, pentru-câ efectulu unoru materii vegetali nu este acela-si la diferite animale; si esperinti'a a doveditu, câ unele plante veninose n'au efectu stricatiosu pentru unele specie, genuri, ma chiar' pentru clase, intregi de animale, pre cându pentru altele suntu inveninatorie.

Omenii si-au datu tdta silinti'a, câ se afle nesce note seau semne, prin cari se deosebesca plantele veninose, inse fora resultatulu doritu de ore-ce plantele veninose atâtu de tare diferescu intre sine, in câtu nu e cu potintia a-li afla insusiri, cari numai loru se-li fia comune, er' celor'a alalte plante nu. Intre semnele, ce sar' mai pote lua de caracteristice si cari presteza asia dîcendu unu spriginu intru cunoscerea loru este gustulu si inirosulu; deja una privire fugitiva asupra plânteloru veninose ni areta, câ multe din acelea -si tradeza proprietăţile veninose seau prin unu gustu ascutitu, ardietoriu, pisîcatiosu seau prin unu rairosu neplacutu, ameţitorii!; suntu inse plante veninose, cari nu facu neci una iuipresiune asupr'a acestoru simtiuri.

Suntu familie de plante, cari cuprindu in sine multe specie veninose, pre cum suntu: Ranunculaceele Solana-ceele, Colchicaceele, Eupborbraceele, Umbelliferele; suntu altele, cari nu cuprindu neci una specie er ' intr'unele se afla rătăcita câte una singura specie, pre cum la Graminee (ierburi) este obsig'a (Lolitim temulentum). E ceva sur-prindietoriu. câ se atla plante, cari deodată contienu materii veninose si materii alimentaţie. Suntu popora in Americ'a sudica, cari traiescu aprdpe singuru din una radecina, carea pre lângă unu cuantu mare de farina contiene unu sucu laptosu, ce atâtu e de veninosu, in câtu pucine grame din elu suntu in stare a omori unu barbatu; deca inse suculu acest'a se storce afora si deca părţile veninose, ce dora ar' mai remâne in redacina se volatiliseza prin căldura, atunci radecin'a devine unu mediu alimentariu escelentu. Caşuri analoge obvinu la celea mai multe plante si de pre la noi, cari in acel'a-si tempu au însemnătate câ plante alimentarie si câ veninose. Dar' nu numai pre acest'a cale trage omulu foldse importante din unele plante veninose;

proprietatea venindsa a multoru plante devine medicina pretiósa si e fora indoiéla, câ prin veninulu de plante cu multu mai pucuri omeni au suferiţii dauna, de câtu câţi au câsteigatu saţietate si vietia. In tine e importantu si folosulu ce-lu aducu plantele veninose prin intrebuiutiarea loru la scopuri economice si technice.

Materiele ce se afla in plantele veninose, dupa studiele făcute, suntu de natura diferita, uneori chiar' in un'a si acea-si planta, diferite parti au veninuri cu diferite efecte si éra-si doue plante potu ave asemenea veninu pre cum suntu alcaloidele : Veratrin si Colchicin dein plantele Veratrum (strgóia) si Colchicum (Brèndusiele) ce apartienii de un'a si acea-si familia. Materiele veninose din plante, mai de parte, suntu fluide si solide. Fluide se afla de es. la Ranunculacee pre cum la Nasture seau Fldrea broscesca (Ranunculus acris), carea in stare verde este periculósa pentru vite, ór' dupa ce se usucă nu. Valórea materiiloru veninose depinde dela multe impregiurâri. Anume ace'a areta mari diferiutie dupa diferintele stadie de desvoltare in cari se afla plânt 'a; asia una planta la inceputulu, desvoltarei sale potè fi cu totulu nestricatiosa si pote servi câ mediu alimentariu pre cându cu desvoltarea s'a ulterióra potè primi proprietăţi absoluţii veninose. Altu cum potu veni in considerare si alte impregiurâri, asia acea-si planta pote aretâ schimbări însemnate in pro­prietăţile sale dupa solulu, in care cresce, dupa tempulu, ce-o iiifluintieza si dupa relatiunile elimatice, la cari este supusa, de unde datele auctoriloru cu privire la efectulu unoru plante nu arareori este suntu coutradicatorie.

Plantele veninose in privinti'a efectului se impartu in dóue grupe. Una grupa cuprinde in sine plantele, cari escita aprinderi si alta plantele, cari causéza ametieli adecă plantele narcotice.

Celea de ântâiu causéza dorere si rosietia pre acelea parti ale corpului cu cari vinu in atingere, prin urmare de regula in canalulu digestivu; de multe ori inse causéza doreri si aprinderi in limba si gùtlegiu, din care causa înghiţirea devine grea dupa primirea inaterieloru veninose in stomachu se incepu doreri poternice, se desvolta una sete mare, una grétia împreunată cu vomare ce une ori este ainestecatu cu sânge; mai de multe ori se areta doreri si inflare de fòle colica in intestine, laxare ce ia caracteru de diarrhoe împreunate cu disuria. Deca fenomenele de inveninare si-au ajunsu culmea, bolnavulu se simte ne liniscitu, faci'a i-se schimba, in palidu, ochii i-se baga in capii si in giurulu loru se forméza unu ânelu venetu-negriu. Vocea i-se slabesce, respiratiunea este repede, pulsulu asemenea, inse debilii : morbosulu simte caiduri mari in corpu si totu-si membrele i-suntu reci ; lu- cuprindu sudori reci si nepotentia, dupa cari adeseori intra mdrtea.

Plantele veninose din grup'a a dou'a, adecă celea narcotice facu perttirbatiuni mari in sistemulu nervosu, si mai adeseori causéza acumulariu de sânge in capu. In-veninarile cu de acestea plante facu doreri de capu, ametieli, somnii ; celu atacaţii vede obiectele duple, vede stele, aude greu seau chiar' surdiesce adeseori cade in deliriu, ma chiar' nebunesce; faci'a lui areta stupida, ochii suntu esiti in afora, pulsulu la grumadi bate in modu observatu. Res­piratiunea este ostenita. In unele caşuri sensualitatea este forte iritata, se contragu muşchii din spate si spinarea se indoiesce in dereptu, — dupa cari urméza mortea intre convulsi uni. Inveninarile narcotice forte arareori suntu împreunate cu vomare, ma chiar' si medicin'a vomitoria fora de efectu.

La tractarea unei inveninari, prim'a lucrare e câ se se delature din organismu câtu se pote mai repede, materi'a veninosa. Spre acest'a servescu midîloce vomitorie; adeseori vitriolu de zincu seau de arama seau 1—2 linguri de sare in una Va lit.ia de apa, cându inveninatulu deja vomeza, atunci se folosesce ajutoriu mai linu, spre a aduce vomarea in cursulu recerutu; asia se gâdâle inghitiatorea cu degetulu seau cu pen'a; seau se ia in launtru apa caldutia, in carea se pune untu topitu seau oleiu de salata; deca acestea nu ajuta se intrebuintieza radecina vomativa. Deca inveninarea s'a intemplatu mai de multu si materiele venindse au ajunsu din stomachu in intestine si morbosu simte doreri in fole si opintiri de scaunu, atunci trebue folositu clistiru, luandu salutiune de corda cu sare amara seau glaberiana. La inveninarile narcotice adeseori se recomanda beuturi acre, pre cum lemonada, otietu cu apa cari inse, din cou-sideratiuni chemice, nu suntu de a se folosi, ci mai con-sultu e a intrebuintiâ cataplasme reci seau lipitori mai alesu cându suntu de t'acia doreri de capu.

Dupa ce nefericirile causate prin plantele veninose suntu la ordinea dilei, credu câ vomu face unu servitiu ore care-va, deca vomu descrie unele plante veninose, cari suntu mai tare respândite ina unele din ele au unu esterioru de asia câtu pentru frumseti'a lui suntemu aplicaţi a-le introduce in gradinele nostre.

Un'a dintre plantele veninose, carea nu preste multu va inifrumsetiâ cu florea s'a cea rosietica riturile este Col-chicum autumnale romanesce: Brendusiele. Acestea au unu trunchiu subteranu numitu cepa-tuberu, adecă unu trunchiu, carele neci e cepa curata, neci tuberu.

Fig. a. Brèndusi'ele; a plânt'a intiorita, fora frundie, b frundie si fructu, c secţiunea longitudinala a partei superiora din flore, ci pistilulu cu 3 stigme e capsul'a dehiscenta. / secţiunea tranversala a capsulei.

Pre cum se scie, cép'a este unu trunchiu subteranu, ce se compune din mai multe foi carnóse, cari crescu din una osia ingrosìata la basa; la trunchiulu subteranu ahi Brèndusìeloru inse nu aliarmi, de câtu una foia bruneta, pielósa si osi'a, ce face forte mica parte din cépa, aici e

| cea mai mare. Din tuberu crescu in josu radecini fibróse si din brezd'a ce se afla pre laturea s'a se inaltia una teca lunga membranósa, carea incinge 3—4 frundie nedesvoltate si câte dóue flori. — (Tuberu numimu unu trunchiu sub­teranu de una consistentia carnósa, ce porta pre sine nesce

; gropsióre, cari desvólta muguri). I Flórea n'are caliciu; invelisiulu ei este unu perigonu

petaloidu, care la basa are forma de tieve, ér' ia vèrvu de j turnăriu cu siese divisiuni, Are siese stamini, cari suutu j concrescuţi cu gùtlegiulu perigonului, si trei pistili forte

lungi cari se scobora in ovariulu ce are trei despartiaminte | si se afla in apropiarea trunchiului. Frundiele suntu | lanceolate si cu margini intregi; nervii loru nu suntu

râmurosi. Fructulu este una capsula cu trei despartiaminte cari contienu multa semèntia negra. Atâtu frundiele câtu

i si fructulu se desvolta numai in prhnaver'a urmatoria; Semènti'a se cóce in Juniu. Cu capsulele deodată apăru si frundiele, de unde s'a nascutu credinti'a, câ Brendusiele aducu fructu inainte de inflorire. — Ele forméza ultimulu oruamentu alu tomnei si incepu a infiori la finea lui Augustu.

Tote partile Brèndusìeloru contienu una materia cu gustu causticu seau acru si esercieza una influintia strica-tiosa asupra organismului animalicii ; ea-si are fundamentulu in esenti'a numita colchicin. Acest'a este unu alcaloidu, ce se presinta in forma cristalina. Esperimentele esecutate cu acest'a materia au demustratu, cumcâ Vio gramu din ea este in stare in tempu de 12 óre a omori unu înâtiu, suferindu acest'a vomaturi si diarea grósuica. Tuberele Brèndusìeloru mai contienu pre lângă Colchicin, amylu si multu inulinu; deca se va tiene din tubere una bucata pre limba in tempu de cinci minute, limb'a va capetâ una amortiela, carea va dură mai indelungatu. Gustulu tubereloru varieza dupa periodele de desvoltare.

Efectulu Brèndusìeloru se manifesteza mai multu seau mai pucinu in aprinderea organeloru digestive si urinarie. Luandu-se in laintru in cuantu mai micu causeza caldura si arsura in stomachu, pulsulu devine inai incetu si indi-

\ vidulu simte una fierbintiala uscucata; dupa câte-va óre •i secretarea urinei este mai abundanta si se incepe una j laxare ore care-va. Porţiuni mai mari provoca inveninarea

propria, împreunată cu arsuri mari in gùtu si in stomachi!, [ vomari, doreri de colica, scurgere cu doreri de opintire ; si cu sânge, sete enorma, doreri la besic'a urinaria, ametieli,

t remurare generala, frica, pulsa neregulatu, si slabitiune, uneori si deliru. S'a esperiatu, cumcâ frundiele in stare

\ prospete suntu omoritorie pentru vite; ér' usùcate nu totu ii de-a-una; altcum vitele nu se atingu pre pasiunatn de

frundiele si florile Brèndusìeloru ; trebue grigitu câ acelea se nu se amestece printre nutretiulu verde. Mai multa iuveninare se intempla cu semènti'a carea are unu gustu dulce si pentru acea copiii in jocareile loru adese ori o mânca. Orfil'a in „Trăite de Toxicologie" enareza, câ doi copii jocandu-se cu semènti'a de Brendusiele, au mâncatu multe din ea, din care causa s'au si bolnavitu reu; parentii li-au datu lapte caldu, totu-si unulu din copii mori, celu

I lalaltu inse s'a reinsanetosiatu. Inveninarea cu Brendusiele se tracteza asia, cum s'a disu mai susu.

Brendusiele se intrebuintieza in medicina; din radecinile Ioni se potè pregati una nàspréla buna, dar ' pre cum se vede, acest'a astadi nu se inai face. Frundiele opărite presteza unu licidu, ce se folosesce la stîrpirea parasitiloru de pre vite.