cap5 biomasa

8/19/2019 Cap5 Biomasa

1/16

Cap 5 Biomasa (Bioenergia)

Bioenergia este o sursa de energie regenerabila, asemanatoare cu energia solara, energia eoliana,hidroelectricitatea si energia geotermala. In timpul conversiei energetice a biomasei, in atmosfera esteeliberata o cantitate de CO2 egala cu cea absorbita de catre planta in timpul dezvoltarii acesteia.Pe langa aceasta proprietate de a fi CO2 neutru, bioenergia este o alternativa viabila pentru rezervelenaturale de ulei care sunt in continua scadere.

Toată materia organică a Pamntului se află ntr!un strat foarte sub"ire numit biosferă, care reprezintăo frac"iune foarte mică din masa totală a Pamntului, dar n termeni umani este un enorm depozit deenergie. #ai mult dect att acest depozit numit biomasă se regenerează continuu, sursa de alimentare cuenergie fiind $oarele. Chiar dacă numai un procent foarte mic din energia solară care a%unge pe Pamnteste fi&ată de materia organică, aceasta echivalează cu o cantitate de opt ori mai mare dect consumultotal curent de energie primară 'Bo(le) 2***+.

ceastă energie acumulată n plante -i reciclată natural printr!o serie de procese transforma"ionale deordin fizic -i chimic este ulterior radiată de la Pamnt ca energie termică de temperaturi joase. umai un procent foarte mic din această energie este acumulat n turbă -i altă materie ce poate deveni ulterior combustibil fosil.

Presupunnd că consumul de energie pentru activităţile umane nu depăşeşte nivelul natural dereciclare, prin arderea biomasei şi a biocombustibililor nu se generează mai multă energie termică şi

mai mult dioxid de carbon decît s-ar fi fost creat prin procese naturale. /e aceea biomasa se considerăca sursă de energie cu impact minim asupra mediului ncon%urător.

Conform legii conservării energiei, n procesele fizice, energia nu poate fi creata sau distrusă,ma%orata sau diminuată, ci doar transformată 0convertită1 dintr!o formă de energie n alta. Conformacestei legi, cantitatea totala de energie a unui sistem rămne constantă, -i este numita energia primaraa sistemului. 3lementele n care este depozitata energia primara a unui sistem sunt numite surse deenergie.

In cazul combustibililor 0fie acestia fosili sau bio1, energia primara se obtine prin ardere şi seevaluează înmulţind cantitatea de combustibil ars cu puterea calorifică a acestuia. umeric, putereacalorifica a unui combustibil este energia rezultată n urma arderii unei cantitatati unitare de combustibil0de e&emplu, un 4g 5 cnd combustibilul este solid sau lichid, ori un m6 ! daca este gazos1.

In marea lor ma%oritate, combustibilii con"in apă, care, la ardere, se dega%ă sub formă de vapori./e aceea, la ardere, o parte din energia rezultată din reac"iile chimice se consumă pentru evaporareaapei. Ca urmare, energia primară ce se converteste în caldură în timpul arderii combustibilului nu poate fi măsurată direct, ci doar evaluată, iar evaluarea se face relativ la o stare de referinţă a apei dincombustibil.

$tările de referin"ă standardizate pot varia, -i de aceea au fost definite mai multe puteri calorificeale aceluia-i combustibil. Cele mai uzuale sunt puterea calorifică inferioară, 'n engleza 789 07o:er 8eating 9alue1 sau C9 0net calorific value1+, -i puterea calorifică superioară, '889 08igher 8eating

9alue1 sau ;C9 0gross calorific value1+. In ma%oritatea calculelor se foloseste puterea calorificainferioara, 789. Pentru puterea calorifică inferioară, starea de referinţă a apei este cea gazoasă, iar pentru puterea calorifică superioară, starea de referinţă a apei este cea lichidă. /in aceasta cauză, puterea calorifica inferioară descre-te odată cu cresterea con"inutului de apă 0ignornd faptul căcon"inutul mare de apă implică un con"inut mai mic de substan"e combustibile1.


2/16

Tabel ?.? Con"inutul energetic al combustibililor5 tabel de conversie

Produs energetic kJ (NCV) kgoe (NCV) kWh (NCV)

? @g cocs 2A=** *, ,D?

? @g antracit ?2** E 6*** *,F?? E *,66 F,A E A,=2A

? @g brichete lignit 2**** *,FA =,==

? @g lignit superior ?*=** E 2?*** *,2=? E *,=*2 2,D? E =,A66

? @g lignit =** E ?*=** *,?6F E *,2=? ?,== E 2,D?

? @g -isturi bituminoase A*** E D*** *,?D? E *,2?= 2,222 E 2,=**

? @g turbă A** E ?6A** *,?A E *,66* 2,? E 6,A66

? @g brichete turbă ?*** E ?A** *,6A2 E *,F*? F,FFF E F,

? @g "i"ei greu F**** *,D== ??,???

? @g păcură F26** ?,*?* ??,=*

? @g benzină FF*** ?,*=? 12,222

? @g parafină F**** *,D== ??,???

? @g gaz petrolier lichefiat F*** ?,*DD ?2,A

? @g gaz natural'?+ F2** ?,?2 ?6,?*

? @g gaz natural lichefiat F=?D* ?,*D ?2,==6

? @g lemn 0umiditate 2= >1'2+ ?6A** *,66* 6,A66

? @g peleteGbrichete din lemn ?A** *,F*? 4,!

? @g de-euri F** E ?*** *,? E *,2= 2,*= E 2,D2

? #H căldură derivată ?*** *,*2F *,2A

? @h energie electrică 6** *,*A ? '6+

$ursaJ 3urostat.

'?+ D6 > metan.

'2+ $tatele membre pot aplica alte valori, n func"ie de tipul de lemn utilizat cel mai mult n statul membru respectiv.

'6+ plicabil n cazul n care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final.

3valuarea biomasei n calitate de combustibil necesită cunos"in"e de bază privind tipul şi sursa

de materie organică disponibilă, ct -i a compozi"iei, caracteristicelor -i performan"ei ei.

5"1 #urse$e de %iomas&


3/16

5"1"1 #i$'icu$tura i ep$oatarea *orestier&Ktilizarea lemnului -i a reziduurilor din e&ploatarea forestieră ca sursă de energie nu e o tehnologienoudescoperită. Lactorii de disponibilitate a combustibililor alternativi mpreună cu epuizarea fonduluiforestier -i cre-terea cererii de produse din lemn -i hrtie au condus la mic-orarea utilizării produselor forestiere ca combustibil.

Produsele -i reziduurile forestiere includJM Produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor 0e&ploatarea masei lemnoase1M Produse secundare, rezultate din tăieri de ngri%ire a arborilor tineriM Produse accidentale, rezultate n urma calamită"ilor -i din defri-ări de padure legal aprobateM Produse de igienă, rezultate din procesul de eliminare naturalăPentru utilizarea biomasei n scopuri energetice un deosebit interes il prezintă procesul de

recoltare a masei lemnoase. pnă la D*> din masa arborilor, n dependen"ă demărimea -i soiul arborilor 'Braunstein -.a) ?DA?+. Cantitatea de reziduuri variază n dependen"ă demetodele de. taiere Puterea calorică a reziduurilor forestiere n general constituie apro&imativ ?A

#HG@g 0masa uscată1

Lig.. 8arta Nomniei cu suprafe"ele mpădurite.

5"1"2 +eiduuri agrico$e


4/16

Tulpini, frunze, rădăcini, paie -.a. păr"i ale plantelor ce rămn după recoltarea culturilor se clasifică careziduuri agricole. Tradi"ional, aceste materiale sunt folosite la mbogă"irea -i protec"ia solului. Kn procent foarte mic de reziduuri, cel mult 2>, este considerat ca de-eu

Neziduurile agricole, n general, se caracterizează printr!o cantitate de apă sporită. Ca dee&emplu planta nefolosită de ro-ii, cartofi -i sfeclă de zahăr con"ine mai mult de A*> de umiditate.

Neziduurile cu o cantitate de apă mai mare de =*> vor trebui supuse uscării nainte de conversie nenergie, sau la ardere se va adaoga combustibil cu o putere calorică mai mare. #aterialele cu o cantitatede umiditate mai %oasă de =*> pot fi folosite direct la producerea gazului de sinteză.

Lig.. 8arta Nomniei cu poten"ialul de biomasă

5"1"- .eeuri anima$iere


5/16

industriale.


6/16

• Biocom%usti%i$ gaos .Principalul avanta% al producerii unui combustibil gazos este posibilitateafolosirii lui n instala"iile energetice eficiente moderne, a-a ca turbine pe gaze, motoare pe gaze -i pile de combustie, mărind eficien"a folosirii combustibilului -i reducnd impactul asupramediului. Principalele metode de ob"inere a combustibilului gazos din biomasă sunttermogazificarea şi fermentarea materiei organice.

• Biocom%usti%i$ $ichid 0etanolul, metanolul -i biodieselul1. .vanta%ul producerii combustibiluluilichid din biomasă este ob"inerea un produs cu densitate energetică mai mare -i volum mai mic,din care cauză se reduc drastic costurile de transport. Kn alt avanta% este posibilitatea utilizăriiunui astfel de combustibil n automobile, autobuse -i alte mi%loace de transport. Biocarburantiiofera in prezent mai mult de ?F la suta din totalul energiei din lume. Combustibil lichid cum ar fi bioetanolul si biodiesel, care provin din culturi cum ar fi trestia de zahar, sfecla de zahar, porumbul, iarba, carbuni, deseuri agricole, reziduuri forestiere, gunoi de la animale si altele.

5"- Va$ori*icarea %iomasei

5"-"1 Va$ori*icarea prin com%ustie directa a %iomasei

3nergia din lemn reprezinta in zilele noastre sursa dominanta de energie pentru mai bine de 2miliarde de oameni, mai ales in locuintele din tarile mai sarace care se afla in curs de dezvoltare.

Combustibilii din lemn sunt disponibili intr!o serie de forme generice. Knii combustibili din lemnsunt prelucrati pentru a furniza o mai buna calitate si produse care sa fie mai utile omului 5 cum ar fi peletii din lemn si rumegus. u fost dezvoltate pana in prezent tehnologii specifice care vor putea sa permita combustibilului din lemn sa fie utilizat intr!un mod mai prietenos de catre utilizatori, prezentandin acelasi timp si o eficienta din ce in ce mai crescuta. ceste tehnologii includ sobe si cazane pentruincalzirea apei in cadrul gospodariilor locale. Cazane mai mari pentru incalzirea apei si generarea deaburi sunt disponibilie in sectorul comercial si industrial alaturi de te"nologii de cogenerare.

Laptul ca pentru producerea peletilor nu sunt necesare defrisari sau taieri masive de padure este

argumentul cel mai important pe care il utilizeaza comerciantii de centrale ce au la baza peletii. #aimult decat atat, peletii sunt produsi doar din deseuri ce rezulta din prelucrarea lemnului, iar acest lucruare ca efect benefic un mediu mai curat. Copacii care sunt doborati in urma unor dezastre naturale pot fide asemenea utilizati pentru producerea peletilor.

$pecialistii din 3uropa au reusit sa gaseasca si o alta sursa de materie prima pentru fabricarea de peleti, desi principala resursa e reprezentata de catre deseurile din lemn. 3ste vorba de planta ce poartanumele Miscanthus. /upa ce este maruntita si uscata in prealabil, aceasta planta este utilizata acum casi sursa de rumegus. #iscanthus creste destul de rapid si intr!un singur an devine foarte inalata, putand ficultivata in orice zona racoroasa. Necoltarea sa are loc o data pe an si procestul este asemanator cu cel alrecoltarii trestiei de zahar. ceasta planta este avanta%oasa deoarece din procesarea sa vor rezulta volumemari de peleti care vor avea o calitate buna si cu o umiditate redusa, dupa cum sustin specialistii in

sisteme de incalzire cu peleti. In functie de zona, pe an se produc apro&imativ ?* pana la 2* de tone pehectar, aceasta cantitate fiind calculata dupa ce in prealabil planta recolatata a fost uscata in cuptoare. Peletizarea este o presare mecanica a materialului la dimensiuni mult mai mici si cu densitate mult

mai mare. Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus, aschiide lemn, sau chiar scoarta de copac, talas si praf de lemn de la instalatiile industriale de prelucrare alemnului, precum si din copacii nevalorificati din e&ploatarile forestiere. Nasinile si liantii e&istenti inmod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi.Pe$etii din $emn sunt com%usti%i$i eco$ogici, economici si neutri privitor la emisiile de CO2, in


7/16

ma%oritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la presiune ridicata fara aditivi pentrulipire. 3i sunt de forma cilindrica, de obicei masurand intre !?* mm diametru si ?*!6* mm lungime.Liind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul lor sa fieeconomic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitate sicaldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu o dezvoltare rapida a

segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie pentru cresterea utilizarii biomasei in 3uropa siintreaga lume. Peletii sunt si o modalitate e&celenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediului incon%urator si prevenirea schimbarilor climatice.

5"-"2 Va$ori*icarea termochimicaProcedee de baza in valorificarea termo!chimica a deseurilor solide combustibile sunt J

• Piroliza J dezintegrare termica a fractiei organice la F=*C 5 ?***C sub atmosfera reducatoare0O2 Q 2 >1 in cocs, ulei si gaz de piroliza.

• Gazeificarea J conversia fractiei organice la =*C 5 ?**C si presiune ? bar 5 F= bar, subatmosfera partial reducatoare sau in prezenta vaporilor de apa in gaz de sinteza.

• CombustiaJ conversia completa a fractiei organice la A=*C 5 ?2**C sub atmosfera o&idanta in

CO2, CO si 82O.Ponderea proceselor de baza in tratarea termica, in tarile dezvoltate 0K3, $K, Haponia1, la nivelulanului 2**


8/16

Tendinta este de utilizare combinata a acestor procedee in special in centralele termice pe combustibilsolid cu gazeificare ceste cazane sunt din otel, cu functionare pe combustibil lemnos pe baza principiului gazeificarii, fiind dotate cu ventilator de aer, care asigura alimentarea cu aer de combustie acamerelor de ardere. erul introdus de ventilator este diri%at pe doua canale de aer ! aerul primar 0canalulsuperior1 permite arderea 0n masa1 a lemnului si trecerea gazului de lemn prin duza refractara, iar aerul

secundar 0canalul inferior1 a%uta la arderea gazului de lemn)

! arderea lemnului prin asa numitul proces RpirolizaR permite atingerea unui randament de pna la AD>si o ardere ecologica, n urma careia rezulta o cantitate minima de cenusa) combustibilul folosit trebuie

sa fie lemn uscat 0umiditate ma&.2*>1, busteni cu diametrul ma&. 2** mm si deseuri lemnoase n proportie de 2*>.! cazanele au doua compartimente despartite de o placa de beton refractar prevazuta cu duze de ardere)compartimentul superior are rol de magazie de combustibil si camera de gazeificare, iar cel inferior camera de ardere unde are loc arderea propriu!zisa a gazului de lemn) camera de ardere principala esteconceputa astfel nca gazele de ardere sa parcurga cele doua cai convective pentru o mai buna cedare acaldurii catre agentul termic, fiind apoi evacuate catre cos.! cazanele sunt echipate standard cu doua schimbatoare de calduraJ serpentina pentru producerea de apacalda mena%era 0n gama ?A ! F* 41 si serpentina pentru producere agent termic pentru incalzire.

3tapele procesului de gazeificare si ardere a gazului de lemnJ

?. uscarea lemnului ! se elimina vaporii de apa din lemn ce contin printre altele si rasini naturale.

2. carbonizarea #piroliza$ ! se formeaza gazul de lemn din lemnul uscat si se transforma ncarbune prin procesul numit RdistilareR.

6. arderea primara ! arderea combustibilului format 0combustia1 si cedare de caldura niveluluianterior si urmator.

F. arderea principala ! amestecul de combustil este insuflat 0transferat1 prin duza refractara undese autoaprinde la =* C n amestec cu aerul secundar.


9/16

=. arderea totala 0finala1 ! are loc arderea gazului de lemn n camera de ardere n amestec cu aerulsecundar la temperaturi de ?2** C.

Krmeaza transferul caldurii la agentul termic primar prin schimbatorul cazanului dupa caregazele de ardere sunt evacuate pe canalul de fum.

5"-"- Va$ori*icarea %iochimica %iogazul este un amestec de gaze combustibile, care se formează prin descompunerea substan"elororganice n mediu umed -i lipsă de o&igen. Componentul de bază a biogazului este metanul . Primeledescrieri a biogazului sunt efectuate de către 9olta la sfr-itul secolului al S9II!lea. 9olta a e&tras pentru prima dată metanul din gazele de mla-tină.Procesul de formarea biogazului, fermentarea anaerobă, areloc la temperaturi ntre 2*!F=C n prezen"a a două specii de bacteriiJ

• %acilus cellulosae met"anicus, responsabil de formarea metanului, -i• %acilus cellulosae "idrogenicus, responsabil de formarea hidrogenului.Klterior aceste două specii au fost reunite sub denumirea comună de methano!bacterium. Ca materie

primă la formarea biogazului serve-te biomasa, ce reprezintă materiale vegetale reziduale. Celuloza este principalul component a materiei organice utilizate la formarea biogazului. Con"inutul celulozei n

materia organicăeste de circa =*>. /intre alte componente putem men"iona plantele acvatice, algele,resturile animaliere etc.


10/16

Biogazul necesită a fi prelucrat pnă la utilizare. /e obicei este trecut prin separatoare speciale,unde metanul este separat de restul gazelor. Ktilizarea biogazului brut 0preseparat1 poate duce lainto&icare, deoarece n restul gazelor se poate con"ine gaze to&ice./intre componentele chimice alemateriei organice gradele cele mai ridicate de conversiune n biogaz au celulozele, hemicelulozele -igrăsimile.

*ermentarea anaerobă nu poate avea loc n prezen"a luminii -i o&igenului, n lipsa unui mediu cuumiditate mare. 7a descompunerea materiei organice mai participă microorganismele fermentativenespecializateJ bacterii celulozice, lactice, acetice, sulfat!reductoare -i denitrificatoare, precum -inumeroase specii de ciuperci -i unele dro%dii. #icroorganismele men"ionate -i petrec activitatea n prima fază a fermentării.


11/16

Pe plan mondial e&ista o ampla activitate de utilizare a biomasei pentru producerea de energieelectrica si termica, impulsionata de necesitatea reducerii emisiei de CO2 si de politica energetica aKniunii 3uropene. In tarile dezvoltate sunt utilizate tehnologii moderne de valorificare a potentialuluienergetic al biomasei0figura21 prin ardere directa sau prin utilizarea acestora in producerea de energieelectrica si termica.

Ligura Ktilizarea biomasei in centralele de cogenerare

5"-"4 Va$ori*icarea agrochimica

Kleiurile vegetale sunt e&trase din plante prin presarea acestora, mai ales a semintelor care prezinta continutul cel mai ridicat in ulei. Cele mai cunoscute uleiuri vegetale sunt uleiul de rapita , de floarea soarelui, de seminte de soia, uleiul de masline, uleiul de palmier sau cel de alune. Ktilizarea sicalitatea uleiurilor vegetale sunt determinate de acizii grasi continuti, astfel nu uleiurile vegetale suntcorespunzatoare pentru aplicatii te"nice.

PPO 0Klei Pur de Plante1, are in mod evident proprietati diferite fata de uleiul biodiesel, intre care ovascozitate mai ridicata, precum si o combustibilitate mai ridicata, lucru care face necesara aducerea demodificari la motoarele la care urmeaa a fi folosit.

Uleiul vegetal pur poate fi folosit ca si combustibil la vehicole doar dupa ce acesta a fost supusmodificarilor necesare

Cea mai importanta planta pentru productia de uleiuri din 3uropa este rapitaIn cazul unei productii de 6***!=*** @gGha si un continut de ulei de F*>, se pot obtine ?** litrii de ulei pe hectar Kleiul de rapita poate fi rafinat si purificat pentru a indeplini cerintele de calitate

3&ista doua metode de obtinere a uleiului din seminte de rapitaJ• presarea descentralizata la cald, care poate avea loc atat la ferme cat si in diferite cooperative, si

• productia centralizata care are loc rafinariile industriale.

Presarea descentra$iata $a ca$d. In cadrul procesarii rapitei e&ista doua mari etapeJ• presarea efectiva a semintelor de rapita curatate, si• etapa de purificare si filtrare a uleiului obtinut.


12/16

Continutul de apa a seimntelor nu trebuie sa depaseasca !A>. Presarea are loc la o temperatura de ?=!2=oC. In cadrul procesului descentralizat, poate fi atins un randament de =!A=>.In etapa urmatoare, uleiul este purificat, fie prin folosirea sedimentarii, fie prin filtrare sau centrifugare.

Productia centra$iata de u$ei (ra*inarea)

;rauntele de seminte oleaginoase sunt curatate, si daca este cazul uscate, macinate, tratate termic cua%utorul aburilor, astfel incat celulele de grasime pot fi sparte mai usor. Prin pre!presarea semintelor se poate creste cantitatea de ulei obtinut. Procesu$ de etragere chimica, care are loc la o temperatura de pana la A*oC, se realizeaza cu a%utorul he&anului08e&an este o hidrocarbură cu formula C8?F1, pentru ase asigura o e&tragere de pana la DA> din totalul de ulei din seminte.poi, uleiul este filtrat, iar he&anul este eliminat prin distilarea uleiului./atorita procesului de tratare termica si e&tractie chimica, uleiul prezinta un continut de bi!produsenedorite. Pentru inlaturarea acestora este necesara ra*inarea u$eiu$ui. In acest scop sunt folositeurmatoarele proceseJ

• inlaturarea substantelor mucilaginoase, 0pentru cresterea termenului de valabilitate si pentruaplicatiile tehnice1,

•

inlaturarea acizilor grasi liberi 0deacidifierea 1,• inlaturarea colorantilor 0blansarea1,• si dezodorizarea 0inlaturarea uleiurilor aromatice si a aromelor1.

Kleiul obtinut in urma acestor tratamente este denumit ulei rafinat si are o gama larga de aplicatii, printre care si folosirea sa ca si combustibil.

Productia de %iodiese$Pentru productia uleiului biodiesel din semintele de rapita, este necesara o etapa aditionala de

productie, numita esterificare, in care se adauga metanol si substante catalizatoare la produsul rafinat.Termenul folosit pentru descrierea produsluiJ metil ester de seminte de rapita 0N#31 ofera indicatii cu privire la procesul de productie. Ca si produs secundar se obtine glicerina.


13/16

Ca$itate si proprietati$e produsu$uiToti combustibilii de transport necesita un nivel inalt de calitate, iar folosirea uleiului din seminte

de rapita nu este o e&ceptie, in cazul in care se doreste obtinerea unei performante lipsite de riscuri.Biodiselul trebuie sa satisfaca orma /I =?*= aplicabila pentru combustibilii obtinuti din ulei derapita.

Trebuie mentionat faptul ca uleiul pur de plante 0PPO1 si biodieselul nu sunt acceptate ca sicombustibili de transport in unele tari europene Productia de biodiesel in 3uropa a crescut la , =*milioane de tone.

5"4 #ituatia in +omania

$ursele de biomasa sunt reprezentate de deseurile forestiere, deseurile rezultate din prelucrarealemnului, resturile vegetale din agricultura si din industria alimentara, reziduuri animale, iar in ultima perioada de culturile speciale cu ritm intens de crestere. #ateria organica este descompusa in reactoareanaerobe0figura 21 Trebuie mentionat ca potentialul biomasei agricole este foarte dependent de nivelulrecoltelor, inclusiv de nivelul recoltelor de plante fura%ere. Potentialul biomasei in Nomania este de =6PHG an din care = PHG an biomasa lemnoasa. Cantitatea de deseuri mena%ere rezultate in conditiile dinNomania este de *,A la ?,= @gG persoana zi iar ponderea materiilor organice in deseurile urbane este deF* 5 =*>. Pe plan mondial consumul de biomasa in tarie K3 la sfarsitul anului 2**6 este redat infigura 6

/a%e$u$ " Potenia$u$ naiona$ a$ surse$or regenera%i$e din +omnia


14/16

#ursa de energieregenera%i$&

Potenia$u$energetic anua$

3chi'a$enteconomic

energie (mii tep)0p$icaie

3nergie so$ar&

termic&*&?*;H

0?2* ;h1?F66,* 3nergie termică

*oto'o$taic ?2** ;h ?*6,2 3nergie electrică3nergie eo$ian& 26*** ;h ?DA,* 3nergie electrică

3nergie hihroe$ectric& dincare

su% 16 7W

F**** ;h*** ;h

6FF*,*=?,*

3nergie electrică

Biomas& i %ioga6?A&?* ;H

0AA*A ;h1=D,* 3nergie termică

3nergie geoterma$&&?* ;H

0?D6D ;h1?,* 3nergie termică

+ursa lanul aţional de /cţiune în 0omeniul 1nergiei din +urse 2egenerabile #/12$ 3 4'5'

/a%e$u$ " Consumu$ intern de energie primar&8mii tep9

0nu$ 1::: 2666 2661 2662 266- 2664 2665 266 266! 266;

Consumu$ intern de energie primar&,din careJ

-"55 -"-!4 -!":!1 -"4;6 -:"6-2 -:"61; -!":-2 -:"5!1 -:"15: -:"!::

C&r%une< .A=6 .F= A.?D A.A?2 D.=*D D.?2 A.F2 D.=F* ?*.*F D.FDPetro$ i prod"petro$iere


15/16

Tabelul J Consumul total de biomasa in balanta resurselor energetice primare

#peci*icatie ?7 1:: 1::! 1::; 1::: 2666

Consum tota$ de resurse primare PHGan 2.6F? 2.?F ?.D6F ?. ?.AD

Consum de %iomasa PHGan 2*= ?F? ?2 ??A ??

Pondere %iomasa @ ;,! ,5! ,5 !,16 ,;!

$ursaJ nuarul statistic !anul 2**? Institutul ational al 7emnului 0I71

In balanta resurselor primare, caldura rezultata in urma consumului de biomasa are utilizari diversificate,astfelJ

• circa =*> din caldura produsa pe baza de biomasa provine din arderea de reziduuri forestiere)• aproape =*> din caldura produsa din biomasa este de origine agricola)• ?*> din caldura consumata in sectorul industrial se regaseste in industria prelucrarii lemnului)• D*> din caldura pentru incalzirea locuintelor si prepararea hranei0in special in mediul rural1 se

asigura din reziduri si deseuri vegetale.

In consumul curent de biomasa in Nomania, in regim de e&ploatare energetica, se foloseste bio!combustibil de diferite tipuri, astfelJ

• cazane industriale de abur sau apa fierbinte pentru incalzire industriala, cu combustibil pe bazade lemn,)

• cazane de apa calda, cu o putere instalata intre *, # si ,* # pentru incalzire urbana 0cucombustibil pe baza de lemn1)

• sobe, cuptoare s.a. cu lemne siGsau deseuri agricole, pentru incalzirea locuin telor individuale si

prepararea hranei.

In tab. este dat poten"ialul de biomasă distribuit pe %ude"e, la nivelul anului 2**F.Tab. . Poten"ialul de biomasă pe %ude"e la nivelul anului 2**F.


16/16

Judeu$.eeuri de $emn i$emn de *oc 8/J9

.eeuri agrico$e8/J9

0$te$e8/J9

/ota$ 8/J9

1" lba 2,2F F,FA ?,2 ,D22" rad 2,2F ,DD *,A ?*,*6-" rge- ?,DD F,? *,A ,=*

4" Bacău 6,A* F,6D *, A,AA5" Bihor ?,= ,A2 *,A D,2" Bistri"a!ăsăud 2,2* F,* ?,? ,6!" Boto-ani *,?D =,6 *, ,2;" Br&i$a *,F= =,6* *,A ,==:" Bra-ov 2, F,* ?,= A,2216" Bu&u ?,== =,FD *, ,F11" Cara- $everin F,62 =,FF ?,? ?*,A12" Călăra-i *,=* =,AF *, ,*F1-" Clu% *,D =,D 2,2 A,D14" Constana *,62 ,? 2 ?*,*215" Covasna 2,AF 2,=F *, ,*A1" /mbovi"a *,A2 6,F* *, F,A21!" /ol% *,AF A,*? *, D,==1;" =a$ai 6,46 4,:1 6,; ,11

1:" ;iurgiu *,2 6,A* *, F,26" ;or% 2,*? 6,66 *, ,*=21" 8arghita 2,6 F,D2 ?,? A,=22" 8unedoara 2,=6 6,AF *, ,*2-" Ialomi"a *,6F =,?? *, ,*=24" Ia-i *,D =,2? 2 A,?25" Ilfov *,D ?,=2 *,A 6,*?2" #aramure- 6,* F,2= 2 D,A=2!" #ehedin"i ?,=A F,*2 *, ,6*2;" #ure- 2,2 =, *,A D,*A2:" eam" F, 6,AA 2 ?*,==-6" Olt ?,2 =,D ? A,26-1" Prahova ?,AF 6, ?,6 ,D?-2" $atu #are *,AF F,66 ?,2 ,6A--" $ăla% *,6= 6,2D *,D F,=F-4" $ibiu ?,=? F,?A *, ,2D-5" $uceava =,?= F,A *,D ?*,A6

-" Teleorman *,2A ,A2 *, ,*-!" Timi- ?,6A D,=D ?,= ?2,FA-;" /u$cea *,=* F,D *, ,?A-:" 9aslui *,FD =,FD *, ,A46" 9lcea 2,F6 6,6 *, ,F*41" Vrancea ?,FD 6,=* *,D =,AA42" Bucure-ti *,** *,* ,2 ,24-" /A/0> : 261 4; -1;

cap5 biomasa

Documents