Anul I I . Cluj, 9 Aprilie n. 1904

A B O N A M E N T U L :

rt ftN 3 COR. 20 n i , 1 .. 60

ÍN STRr.'NATATl'

re firJ G n 7/V!CI.

Numer i s i n g u r a t i c i sê v e n d

în C l u j c u 5 f i l e r i , î n t r ' a l t e

l o c u r i c u 6 f i l e r i .

Rëvasul I N S E R Ţ I U N I L E plătesc după măvi • .,.

Redac tor resp.: B A S I L M O L D O V A N ( U A p a r e în f iecare S â m b ă t ă Proprietar-editor: D r . E . D Ä 1 A N

Chemare. Departe Ia soare-rësare Zic trimbiţe mândre de argint ; Resună prin glas de fanfare : »Christos a 'nviat din mormint«. Nor alb de lumină din groapă se 'nalţă, Vëzduhul se umple cu duh de viaţă.

Vin palide chipuri, — s'arată Din umbră, şi ochii li-s stinşi ; Incunjură groapa în roată De multă mirare cuprinşi . . . . Dar ochii deschişi se aprind tot mai tare, Din piepturi porneşte o dulce cântare.

Şi roata de oameni tot creşte, Vin cete grăbite prin drum; Văpaie în ochi se iveşte, Furtună e'n glasuri acum:

»Sunt porţi le morţ i i pe veci s fărimate , Mărire cântămu-ţ i , C h r i s t o a s e 'mpëra te ; Din n e g u r i de noapte la s fântă lumină Trezitele inimi cu d r a g ţi se 'nchină.

U n dar ni se pare v ia ţa P l ină de farmec , m i s t e r : In pepturi ne creşte speranţa C r e d i n ţ a ne 'nalţă spre cer !«

E marea durerilor noastre Bătute de negre furtuni; Se 'ntunecă zările-albastre Slăvite de-ai noştri străbuni, — Şi 'n loc de lumină curată de soare Ne farmecă puncte abia lucitoare.

Uitându-ne vecinica ţintă — De suflet cu viaţă de veci — Cumplite dureri ne frământă Pe a noastre greşite poteci . . . . Gândirea greoaie, simţirea deşartă, Ear inima'n pieptu-ne: moartă.

Doar trimbiţi de aramă resună, Profeţi mincinoşi ne tot vin: Vestindu-ne o soarte mai bună In suflet ne varsă venin,

Căci n'au de lumină în suflet schîntee. Ei morţi sunt şi nu pot viaţă se dee !

Veniţi Ja »Isvor de viaţă« ; Veniţi la lumina de veci, Toţi rètaciţii prin ceaţă Pe multe greşite poteci . . . . Prin grele furtune Christos ve conduce Supt steagul isbândei: supt sfînta Iui cruce!

Veniţi se cântăm cu inimi curate: » S u n t porţile morţi i pe veci s făr imate Mărire-ţ i aducem C h r i s t o a s e 'mpërate ! D in n e g u r i de noapte la s fântă lumină Trezitele inimi cu d r a g ţi se 'nchină.

U n dar ni se pare v iaţa , Pl ină de farmec , mister : In inimi ne creşte speranţa C r e d i n ţ a ne'nalţă spre cer !«

Alfius.

Christos a înviat! Când am pornit aceasta foaie era

tocmai ziua de Bunavestire. Ne-am ales anume aceasta sfântă zi, făgăduitoare de mântuire, ca în semnul nădejdii şi a dorului după mântuire se începem lucrarea noastră.

. S'a împlinit de atunci un an de zile. Şi la împlinirea acestui an, cu mulţămire în suflet faţă cu D-zeu, cu nădejde vie şi cu mare încredere în viitor, zicem din inimă tuturor cetitorilor noştri: Christos a înviat!

Aceasta este temelia noastră sufle-I tească: învierea lui Christos. Aceasta J este chezăşia credinţei noastre si acea-i sta este ţinta străduinţelor noastre: ca I se înviem si noi; se învie si în noi, în ! întreg poporul nostru, dragostea cătră j D-zeu, dragostea cătră biserică si neam.

Nu slugim deşertăciunei, nu tămî-iem slăbiciunilor, nu jertfim nimic inte­reselor trecătoare. Ci toate ale noastre voinţe, străduinţe şi jertfe, sufletului şi învierii lui voim se le închinăm. Spiri­tul adevèïului, care a învins moartea vrem se străbată în sufletul poporului nostru iubit si se-i învingă amurţirea ce l'a cuprins. Spiritul acela de viaţă dă­tător al Domnului nostru Isus Christos, care din mormênt a străbătut la viaţa vecînică, vrem se învioreze viaţa nea­mului nostru ca se se ridice tot "natul românesc, din groapa slăbiciunilor, pă­catelor, fărădelegilor şi relelor ce rod la rădăcina vieţii noastre naţionale.

Să înviem sufleteşte întru Isus Chris­tos, să ne înnoim întru El, şi viaţă se avem, mai bogată şi mai vie, aceasta o dorim, aceasta o cerem, pentru aceasta vom se muncim cu gândul şi cu cuvîntul, cu graiul şi cu condeiul.

Să ne scuturăm de cătuşile ce ni-leau pus pëcatele noastre: lenea, beţia, fala, nelegiuirea şi toate ortacele lor păcătoase.

Să alungăm de la noi întunerecul, nepăsarea, necredinţa şi toate ficele în­tunecoase ale lor.

Să ne cunoaştem bine menirea de oameni şi menirea de Români, ce Dzeu sfîntul ne-a dat'o s'o plinim în viaţa noastră.

Să lucrăm, trezi, cuminţi, răbdători, cu credinţa isbândei şi cu stăruinţa ne­obosită a nădejdii, pentru înălţarea nostra sufletească şi pentru întărirea noastră ca avere şi putere pe pămînt.

Şi lucrând să nu ne abatem delà căile stătorite de Dzeu şi de a părinţilor noştri sfîntă lege; se nu rătăcim delà obiceiurile bune şi cinstite, nici delà portul şi zănaful străbun românesc.

FOIŢA REVAŞULUI

Apostolul. - de G . K. -

Corne l iu , bravul căpi tan al oştilor Italice, aştepta nerăbdător, în cortelul sëu din Cesa rea , pe vestitul Apos to l Petru, care a v e a să sosească din J o p p e .

D e mul t a rdea el de dorul, să v a z ă pe aces t bărbat vestit , care ştia vorbi aşa de frumos şi cu atîta adevër , în cât câ te -o vorbire de a lui cucerea mii şi mii pentru înveţătura cea noauă . De mul t dor ia să c u n o a s c ă şi el înveţătura , care cu putere a ş a de fermecătoare, a t r ăgea la sine minţile gândi toare , înveţătura , care cu grăbire ne-împedeca tă s t răbătea înainte şi se revărsa din de împără ţ ie în împărăţ ie , ca unda Nilului . C e fel înveţătura şi poate fi aceea, pentru care învăţă­torul ei, de bună voie , s'a supus la cea mai ru­ş inoasă morte....

Ş i d a c ă e adevërat , ce se spune de acel înveţător minunat !? . . .

Pen t ru -că de s'au înt împlat toate a şa pe cum se vorbeş te în tot locul, apoi acel Isus Chr is tos n 'a putut să fie curat numai o m . Atunci aceste puteri minuna te , aceste idei cuceri toare nu pot fi de cât cuvinte le unei fiinţe mai pe sus de firea noastră .

Şi chiar as ta doria sutaşul să ştie, dacă cu adevëra t aces tea sunt a ş a ? D e aceea vo ia să cu -

! noască cât mai îngrabă înveţături le creştinilor. D e aceea dorea să-1 audă chiar pe Petru, cel mai mare Apos to l , care nu poate fi învins , a cărui fieste-care cuvînt e un adevër nou si iarăşi nou.

Trebue să sosească azi... încă în ceasul acesta . Şi Corne l iu se neliniştea în aşternutul său comod . Ab ia aş tepta clipa, în care v a putea vedé pe u rmaşu l marelui martir faţă la faţă....

D a r iacă, perdeaua de purpură a intrării se desface şi sc lavul îi vesteş te , că a sosit . . . Su taşu l

; se scoală şi—şi tocmeş te cu iuţala îmbrăcămintea. . . a şa dară e aci....

C e l e două aripi ale perdelei de nou se mişcă , se desfac şi prin deschiză tura ei se iveşte un bărbat brunet (negricios) de statură mică , s ă m ă -nênd mai mult a cerşitor.

Su taşu l nici nu putu vorbi de mirare Ăsta să fie dară mintosul Apos to l , de care se mira lumea ?

îmbrăcămin tea lui se a lcă tu ia din o aripă de togă sură, sdrenţoasă, întinată. In picioare purta sandale roase, fără nici un preţ. C a p u l î-1 a c o -peria numai perul negru, b o r z o i a t . . . dar obrazul... obrazul era de tot interesant. Pielea arsă de soare, era în coloarea brună a oleului , oasele feţei scoase , fruntea l a t ă . . . în ochi îi strălucia o f lacără aşa de puternică, cât îţi era cu neputinţă a scăpa dinaintea arzătoarei ei călduri . Aceea

j f lacără păt rundea în suflet, în inimă şi c r e r i . . .

— Pace Ţie şi b inecuvêmat să fie numele Domnu lu i Isus !

Aşa-1 salută Petru pe Corne l iu , care m u l -I ţ ămind oaspelui sëu, numai decât îl pofti să

I şadă pe divanul , încărcat en perini moi şi cu covoare .

Petru însă făcu din cap, că nu-i trebuesc şi şezu jos pe păment .

— Trebue să më mir, începu a gră i sutaşul , pentru-că te-ai învrednicit a m ë căuta pe mine n e v r e d n i c u l . . . Nu pot pricepe, cum tu — creştin fiind te cobori în casa unui păgân despreţuit şi

; stai de vorbă cu cel ce nu-i dintre fraţii toi. j — înaintea D o m n u l u i m e u nu sunt nevred-I nici, nu sunt despreţuiţi şi toţi suntem fraţi . . .

şi a şa mărtur isesc şi eu ! rëspunse Aposto lu l c'o linişte mărea ţă .

— C u m , strigă Cornel iu , eu să fiu pe o treaptă cu sclavi i m e i ?

— întru Chr i s t e s nu este d o m n şi sclav. In El toţi suntem pe o formă, dacă trăieşte în ini­mile noastre — iubirea. A s t a e temeiul şi sufletul a toate. Dragos t ea nu iartă, ca să v ă t ă m ă m pe deaproapele nostru, ori să-1 despreţuim, pentru-că dragos tea nu cunoaş te greşea lă , nici răutate, n i ­mica . Iubind nu vedem deosebire între o m şi om. Pentru-că pă lmaş i i , ori muncitori i cu mintea lucră din suflet, care şi după puteri pentru binele o b ­ştesc şi nu se uită, că este între ei mai tare şi mai slab, mai mic şi mai mare . In dragos te nu-i bogat , nici sărac, de-oare-ce singuratici nu string avere spre nimicirea celoralalţ i , ci şi ce au î m -părţesc cu cei neputincioşi . Şi în dragos te fiecare lucră, căci nu pot fi leneşi şi b lăs tămaţ i . In dra­gos te — b a g ă bine de s amă , sutaşule — nu sunt soldaţi , pentru-că oameni i nu-şi fac unul altuia s t r i c ă c i u n e . . .

P a g . 62 » R E V A S U L « Nr. 15

Să nu ne lăsăm clătiţi de ori ce vînt de înveţătură, ca trestia din baltă, nici să nu alergăm copilăreşte după ori ce vorbă nebună a unor proroci noi şi mincinoşi, ce vin ca aduşi de vînt pritre noi, pe la satele noastre. Ci întărindu-ne în drepturile noastre, luptând cu băr­băţie pentru aperarea comorilor sfinte din străbuni primite, să stăm neclintiţi pe lângă ale bisericei şi neamului nostru înveţături, şi să ne înşiruim cu drag şi însufleţire pe lângă a Domnului nostru sfântă cruce şi pe lângă a poporului nostru steag cinstit.

Eată ce dorim, eată ce cerem şi voim. Eată la ce chiemăm pe toţi fraţii noştri, împreună lucrători ori buni as­cultători.

Spre de acestea ţintind un an de zile am lucrat şi am ostenit, jerfind şi cuvîntând, şi nu fără isbândă ne găsim, Ci cu însufleţire zicem — Christos a înviat!

Spre de acestea urmând şi în viitor a lucra, cu drag şi cu zor ne pornim, nădejde avênd la Cel ce nu numai amurţirea, ci însăşi moartea a învins'o cu sfântă învierea sa.

C u atât mai vîrtos, că acum după un an de zile, nu mai suntem singuri, nici necunoscuţi; ci cete tinere, cu foc în suflet alături se pornesc de noi, şi cu graiu şi mai viu, şi cu puteri .şi mai mari grăiesc minunile lui Dzeu pe pă-mînt, învierile ce se sevîrşesc în suflete, în neamuri.

A amurţirii ceată începe a se rumpe, a întunerecului besnă începe a se sparge, şi licuriri mângăitoare pe ceriul nostru nostru se ivesc. Acuşi vor trece cele trei grele zile de amorţire, şi deşteptân-du-ne cu mic cu mare vom ajunge şi noi la mândra înviere, şi vom putea zice şi noi biruitori: Cristos a înviat, şi noi am înviat/

Crestături. — Misiunile poporale începute în protopopiatul

Clujului, după un timp destul de scurt, şi-au resbătut calea, ca ori ce idee bună, până la inima tuturor celor ce se gândesc la mijloace de îndreptare a stărilor grele, prin care trecem. De ocamdată misiunile acestea s'au încheiat — cu închierea postului mare şi în protopopiatul Clujului. Pentru că dă lucrul câmpului, şi oamenii încep iarăşi a se preocupa mai mult cu cele lumeşti, cu câştigarea pânei de toate zilele. Dar avem nădejde tare, că idea primită de mulţi, din multe părţi, la inimă, — va încolţi la timp potrivit în deosebite părţi ale terii şi când se vor

Corne l iu îi tă ia vorba : — F r u m o a s e lucruri sunt as tea toate, foarte

f rumoase, dar c ine-mi dovedeş te , că aces te sunt idei la locul lor, c ine-mi doveş te , că trebue să le pr imesc şi trăind aşa , ca voi , vo iu fi fericit?

Su taşu l ascul ta fie-care cuvent cu mare bă ­ga re de s a m ă .

— Lucruri le , cari mi - l e spui sunt noue î n ­a intea m e a , vest i tule A p o s t o l . . . Min tea m e a s labă nu-i în stare a le pricepe n u m a i d e c â t . . . T rebue să m ë resgândesc . . . Inse vorbeşte numa i şi fă-mi cunoscute învăţături le şi pe Inveţătoriul vostru.

Fa ţa lui Petru se roşi, el se ridică de la pămen t şi cum vorbia v o a c e a î-se făcea tot şi mai tare şi ma i de tună toare .

— Pe înveţătoriul , — pe Inveţătoriul nostru numai ace la îl poate pricepe cu adevërat , numai ace la îl poate cunoaş te pe deplin, care poate în ­cape aprópe de el, a şa ca noi, înveţăcei i L u i . D a c ă înţelegi partea de căpetenie a cuvintelor lui, şi tu îl poţi cunoaş te pe El . Iar dacă vorbele Lui nu te conv ing şi ideile Lui nu te mişcă , apoi de ce l'ai şi c u n o a ş t e ? EI a z is , să ne iubim unul pe al tul , pentru-că din asta se cunoaş te tot binele. Pe tine n ime nu te-a v ă t ă m a t nu v ă t ă m a nici tu pe nime. Nu te lupta pentru bogăţi i pământeş t i , pentru comori şi mărire, căci toate aces tea sunt fără de folos îna in tea D o m n u l u i . D e iai în m â n a ta pâne, adu-ţi amin te de cel de la care o ai şi te gândeş te la cel ce zace , afară dinaintea uşii tale, f lămend, setos, şi go l .

(Va urma.)

începe de nou — în jurul Clujului — se vor începe şi în alte părţi ale metropoliei. Vedem cu bucurie, că în unele sinoade protopopeşti — cum a fost în cel al Giur­giului — s'a hotărît de a dreptul ţinerea misiunilor. Ba şi în diecesa Orăzii-mari, a fost salutată şi îmbrăţoşată idea misiunilor cu mare drag, cum se poate vedea din scrisoarea »Din Satmar« ce publicăm la alt loc al nu-mërului de faţă. în diecesa Gherlei idea misiunilor se va pune în pracsă în postul Sân-Petrului, anumit în Borşa (cottul Cluj). Harnicul preot Bochiş a făcut deja paşi ca să se ţină. Cât despre diecesa Lugojului - ce să zicem? însuşi bunul episcop Dr. Vasile Hossu are idea la inima sa şi va pune la cale realisarea ei.... Astfel în toate părţile calea misiunilor e în pregătire şi dacă sinodul archidiecesan din Blaj, — înaintea căruia se va aduce propunere concretă — va trata chestiunea cum merită, despre ce nu ne îndoim, regenerarea mo­rală a poporului nostru cu ajutorul acestor puternice lucrări, va lua un avînt foarte îmbucurător

Din diecesa Orăzii-mari ne vin ştiri foarte interesante. Noul Episcop, cu spiritul sëu vioiu şi cu vederile sale largi, înalte şi noauë, pare a fi electrisat viaţa bisericească. Activitatea sa multilaterală, în cele sufleteşti, ca şi în cele materiale, chiamă la lucru şi la zel întreg clerul. După acţiunea socială, desfăşurată în popor, pentru uşurarea sorţii lui şi pentru zădărnicirea, în parte, a aţîţărilor socialiste, vrednicul Archiereu a deschis şi clerului un nou teren de activitate şi mişcare, prin ce începe a se înviora toată faţa diecesei. P. Sfinţia Sa a introdus adecă sinoadele sau conferenţele proto­popeşti, cum sunt de mult introduse în archidiecesă. în conferenţele acestea clerul, sub conducerea protopopului se sfătueşte asupra lipselor arzetoare, asupra mijloacelor de îndreptare, apoi se instruează unul prin altul şi edi-ficându-se edifică şi poporul credincios. Conferenţele protopopeşti au şi început a se ţinea, şi preoţii încep a vorbi şi a se sfătui în toate părţile de căuşele bi-seriseşti. S'a tipărit şi un apel din partea unui preot (profesor George Papp din Arad) în care se aruncă în publicitate idei, ce se cred potrivite în consfătu­irile preoţeşti. Nu ne ocupăm în merit cu acest al »2-lea« apel - ce ni-s'a trimis şi noauë, — pentru că nu vrem să ne amestecăm în treburi proprii diecesane dar îl amintim ca un semn al stărilor. Constatăm cu bucurie, după informaţiunile ce avem, că cele dintâiu conferenţe, ţinute până acum s'au dovedit bune şi e semn, că vor deveni din ce în ce tot mai bune mijloace de înaintare. Astfel afară de conferenţa amintită într'alt loc, s'a ţinut conferenţa în districtul Vadului (la Vad) şi în districtul central al Orăzii, în Ceheiu. în cest din urmă sinod s'a desbătivt asupra îmbunătăţirei pensiunei vëduvelor şi orfanilor de preot, s'a cetit o disertaţie in­teresantă, actuală, şi s'au sfătuit multe lucruri bune. La sfîrşit preoţii toţi au fost întruniţi la masa ospitală a preotului din Ceheiu, George Sfîrlea, în decursul căreia s'au cimentat multe dorinţe frumoase.

RËVÀSUL CLUJULUI

Qrigorie Körösi Crişan. — 1000 Coroane bisericei noue din Cluj . —

S ë p t ë m â n a cea mare a fost adevăra ta sëptë-m â n ă şi mare pentru fondul bisericei din C l u j . In aceste zile de gândur i senine nu numa i că mulţ i ş i -au adus amin te de gându l cel mai măre ţ al Clujeni lor , de a'şi zidi o nouă biserică, ma re şi f rumoasă, ci s 'au aflat suflete mar i cari au în tă ­rit fondul nouei biserici cu s u m e însemna te .

A m i n t i m aci cu bucurie darul de 200 cor. al dist insului concetă ţean magh ia r de rel igiunea rom. cat. d. Ferenczy Dezső, care ca vecin al b i ­sericei şi casei noastre parochia le din strada J ó ­kai , dintr 'un prilej norocos pentru D - s a ş i -a adus amin te de biserica noastră, cea nouă, ce are a se zidi ; — şi-a adus aminte tocmai a c u m , când şi D - s a se apucă de un edificiu, vo ind a ridica o casă mare cu etaj, tocmai l ângă biserica noas t ră cea veche , în par tea de cătră s t rada K i s -mes t e r u.

M u l ţ u m i m şi pe aceas ta cale bunului nostru vecin , d. Ferency D e z s ő .

Nu a v e m însë destule cuvinte de a m u l ţ ă m i bunului nostru credincios, m e m b r u al cura tora tu-lui nostru bisericesc, d. Grigorie Körösi Crişan, care depunênd, în J o i a mare , la 7 Apri l 940 c o ­roane, ş i -a plinit tocmai la o m i i e d e c o r o a n e s u m a ce a dat până a c u m pe s e a m a bisericei celei noue.

î n s e m n ă m cu drag numele D - s a l e după al Preasfinţitului nostru Metropoli t , Dr. Victor Mi­hály de Apşa, cari singuri au dat până a c u m o s u m a de 1000 coroane. (Fericitul Lazar Ba/di a fost dat 2000 coroane) .

Fie ca pilda f rumoasă da tă de harnicul no ­stru fruntaş credincios, şi de soţia sa vrednică , së afle urmaşi , şi astfel së ne ajute D - z e u a ri­dica cât ma i curênd mândru l locaş al Sionului românesc spre măr i rea lui D - z e u şi spre mândr ia şi m â n g ă e r e a celor ce ş i -au dat partea lor la ri­dicarea lui.

Fap ta d-lui Körösi , cu care a învesel i t in i ­mile tuturor Români lo r din C l u j , tocmai de sfin­

tele serbători vorbeşte de la sine, mai f rumos ca ori ce cuvent bine sunător .

Regimentul 51, F L Z M . de Probst, ne-a părăsit, Joi seara la orele 7 pentru a-şi ocupa noul post de onoare în capitala împărătească, Viena. Adânc impre­sionaţi am privit defilarea din urmă a acestui splendid regiment, a cărui istorie străluceşte de glorie pentru patrie şi Tron. Ei au plecat acompaniaţi de caldele urări ale poporaţiunii româneşti din toate satele, din care se recrutează, bravii copii ai părţilor muntoase Clujene şi ai Selagiului. Acestea sentimente ale poporaţiunii înse pare a nu fi fost împărtăşite de cercurile şoviniste ale sediului regimentului, clujului. Ne cum să se fi făcut adecă actele ospitaliere obicinuite la despărţirea altor regimente de casă, li-s'a adresat prin presa de bulevard din loc, ne mai pomenite diatribe. Nu numai, ci s'a esprimat bucurie pentru plecarea acelora, cari aproape trei decenii de arîndul au fost aici păzitorii ordinei şi liniştei, în frunte cu un corp de oficeri, de o strictă corectitate cavalerească şi de o potrivă just şi echitabil pentru toţi cei ce serveau sub steagul bicentenar al regimentului, fără deosebire de naţionalitate. Sentimentele generoase ale corpului oficeresc şi îndeplinirea fără şovăire a da­toriei din partea lealului popor de sub steaguri, care în sute de lupte pe toate câmpiile de bătaie ale Europei şi-a versat sângele, imortalisând numele acelui regiment, căruia însuşi Napoleon cel mare i-a dat pentru bravura sa fără seamăn numele de legiune infernală; - tocmai aceste sentimente au provocat se vede aversiune şi îm­proşcările elevilor din localitate ai lui Bartha Miklós căruia oare când doi oficeri din acest regiment îi dădu­seră o lecţie, pe care nu o va uita... Numai astfel se poate esplica, că în ziarul Ujsäg de Joi se face imputare regimentului, pentru că şi-a făcut datoria şi se glorifică afirmativul dar nedreptul fapt, de nesupunere al unui alt regiment. Tot astfel se esplică şi tonul brusc al altor jurnale din Cluj , prin care-şi esprimă bucuria asupra plecării regim, »valah« şi asupra sosirei regimentului 62, căruia i-se insinua de a fi unguresc şi delà care speră tot felul de fraternisări, deşi cel puţin jumëtate din reg. sunt Români, recrutaţi de pe Câmpie. Ori cum noi ne despărţim cu jale de regimentul care a plecat, şi care rëmâne reg. de casă al Clujului şi-i dorim, ca şi în jurul Burgului din Viena acei ce cândva purtau numele Splenig Carol Ferdinand, ear în urmă Probst se-şi menţină stră-vechia sa tradiţie de glorie. Ear cât pentru regiment sentimentele cu cari s'a despărţit de Cluj, le-a esprimat pregnant cavalerescul sëu colonel, /. Perathoner, care la cuvintele de adio ale primarului din Cluj , i-a rëspuns mulţămind pentru sentimentele esprimate şi asigurându-l că «regimentul doreşte Clujenilor, tot ce Clujenii i-au dorit lui«.

C u 1 Aprilie începe nou abonament , la

yj « / / P e V« de an costă 90 fii.

„Revaşul ;:;/:;;;; : - : Cet i tor i , lăţiţi „ R ë v a ş u 1" câştigându-1 fiecare

— câte un nou abonat . ~ Restanţierii së binevoiască a ş i achita datoria !

CĂRŢI DIN ORI CE PiRJI — Din S ă t m a r i u . S u b l i m e şi măre ţe s i m -

ţeminte au umplut inimile noast re af lândune a d u ­naţi preoţii districtului M ă d ă r a ş în parochia Ruş i la 31 Mart ie , în cea dintâiu conferenţa p ro topo-pească . Mu l ţ ămi t ă llustrităţii S a l e Ep i scopu lu i nostru Dr . Demet r iu R a d u , a m a juns împlinirea dorinţei noast re a tuturor. S 'a făcut începutul cel bun. Ş i de a c u m înainte cu paşi repezi v o m înainta şi noi. A v e m mul te de făcut, dar toate greutăţ i le le v o m înv inge , punênd umër la umër , sfătuindu-ne şi îmbărbă tându-ne unii pe alţii cu iubire frăţească. Poporul în mij locul căruia se vor ţ inea conferinţele, încă v a a v e a mul t folos spiri­tual, ma i vêrtos, d a c ă se v a întrupa şi idea pri­mi tă cu însufleţire, ca deoda tă cu conferinţele în parochia numi tă să se ţ ină totodată şi mis iuni poporale. An tă i a noas t ră conferinţă s'a ţ inut c o n ­form ordinaţiunei Preasfinţitului nostru E p i s c o p ; după-ce n e - a m mărturisi t şi cumineca t cu toţi şi mai mulţ i poporeni , preotul din Ruş i D l G e o r g e M u r e ş a n ' a ţinut o prea f rumoasă predică.

Pr imul punct al sfaturilor noas t re a fost să e sp r imăm omagi i le noastre fieşti, că t ră capul d ie­cesei noastre Preasfinţitul nos t ru D o m n Dr . D e ­metriu Radu, Episcopul nostru prea iubit, care ne-a dat prilej a conveni , prin in t roducerea conferinţelor protdpopesci. D u p ă care a l egêndu- se pentru cea mai apropiată conferinţă spiritual şi predicator, au urmat mai mul t e desbater i din sfera pas tora lă şi privitor la r idicarea vieţii re l ig ioase şi mora le a poporului . Poporul nostru S ă t m ă r e a n e ev lav ios , ţine tare la credinţa s t r ămoşească şi la n e a m , ni-e dator inţă sfîntă a-1 conduce pe căile cele bune şi a-1 păzi şi feri de profeţi mincinoş i .

A ş a a decurs p r ima noastră conferinţă între auspici i le cele ma i f rumoase , a ş t ep tând cu dor t impul , se pu tem conven i de nou, în parochia

Nr. 15 » R E V A S U L « P a g . 63

mare şi f rumoasă Mădă ra ş , ir.-.d: pe l i n g ă înce ­perea misiuni lor poporali , vo.n cont inua lucrarea măreaţă şi deja începută cu palori r :noi te . D u m ­nezeu'ne ' ajute ! C o r i o l a n T e r n o v a n .

DE P E S T E S Ë P T Ë M A N A Pentru noua biserică din Cluj . Poa te că puţini vor şti dintre cetitorii noştri,

cum se co lec tează şi cum se con tează sumele colectate pentru noua biserică din C l u j .

Ş i p a n ă v o m puté face istoria acestei c o ­lecte pornite a c u m de mult, v o i m se a r ă t ăm că toate sume le date pentru noua biserică se c o n ­tează într 'o mare carte cu évitante şi contra-cvitanţe t ipărite şi numerisa te . Astfel fie-care din cei ce dau ceva bisericei poate căpeta cvitanţă despre s u m a dată şi în ace laş t imp poate şi el Însemna s u m a ce a dat. Pentru viitor v o m publ ica astfel contribuirile făcute, că v o m pune şi nu­meral cvi tanţei şi contracvi tanţei , sub care s'a introdus s u m a dăruită, ca astfel ori cine ar da ceva se poa tă controla s ingur şi dacă din ori-ce pricină n'ar vedé publ icată s u m a ce a dăruit, se poată la v r eme cerceta. Ea t ă a c u m darurile s ëp -tëmânei din urmă, despre cari ma i vorb im şi la alt loc al foii noastre :

Nr. 120. Ferenczy Dezső, proprietar rom. cat. C l u j , 200 coroane.

Nr. 121. Gavrilă Spur, C l u j , 70 cor. Nr. 122 Vasile Iepure, din C l u j , 7 cor. Nr. 123. Iosif Ciglenean, din C l u j , 1 cor. Nr. 124. Gavrilă Candrean, C l u j , 7 cor. Nr. 125. Gafta Fekete, C l u j , 7 cor. Nr. 126. Maria Bárány n. Balázs, C l u j , 1 cor. Nr. 127. Ana Oltean, servi toare C l u j , 8 cor. Nr. 128. Simion Goncan, C l u j , 70 coroane. Nr. 129. Grigoríu Körösi Crişan, proprietar

şi curator, C lu j 940 coroare. 130. loan Mihu, maes t ru , C l u j ; 77 coroane.

S u m a tota lă a sëp tëmânei : 1184 cor. D - z e u să le resplă tească tutror ! — D e paşt i sfintele slujbe la biser ica p a r o -

chială gr. cat. din C lu j se vor face după u r m ă ­torul p r o g r a m :

Duminecă 10 April ie n. la 3 oare d iminea ţa învierea.

L a 9 oare s. l i turgie, în decursul căreia s. evange l le se v a ceti în mai mul te l imbi. D u p ă evange l i e predică .

L a 4 oare după a m e a z i vecernie cu e v a n ­gel ie în mai mul t e l imbi şi predică.

Luni, a doua zi de Paşti, la 9 oare utrenie. L a 10 oare s. l i turgie şi predică.

D u p ă ameaz i la 4 oare vecernie .

— P. S . S a Episcopul Orăz i i -mari Dr . Demetr iu R a d u , v a face a doua zi de Paşt i v i -si taţ iune canon ică în parochia Cehe iu . Aces t a este începutul visi taţ iunilor pe care zelosul Episcop le v a face pe rend în toate părţile diecesei . In C e h e i u , care e c o m u n ă mare , aproape de Orade , Sfinţia S a v a eşi cu sui tă numeroasă , v a celebra sfînta liturgie şi v a predica poporului .

— D . Dr . Fel ic ian B r a n , a rchidiaconul păr­ţilor să tmărene , cu residenţa în Căre i , a fost tre­cut la pensie, în u r m a unui morb greu de care sufere.

— D . Vas i l e E . M o l d o v a n , fost osândi t pentru un articol din veri tabi la »Tr ibuna« , la 4 luni t emni ţă de stat, a început a-şi face t emni ţa aici în C l u j . S e ştie că D . M o l d o v a n a fost deţ i­nut pe neaş tep ta te în Turda , când ven i se la a s e n -tare. C â t ma i curênd se v a pertracta un nou pro­ces de agi taţ ie cont ra d-lui V . E . M o l d o v a n pentru un articol din « F o a i a Pop.« despre »Or ig inea noas t ra«

— Din Feneşul - săsesc ni se anunţă că D u ­mitru Se l egean , venind în 5 I. c. din pădure cu un car de l emne la o s t r îmtoare de cale, voind să iese îna in tea carului, a fost prins şi tîrit de car a şa cât i-a sfărmat un umër şi braţul foarte rëu. Nenoroci tul a fost adus în spital la C l u j .

— Prelegeri le la univers i ta tea din C l u j , după vacan ţe le de Paşt i , se vor începe la 12 Apri l n.

— C e face v inarsul . Marţ i seara în 5 April n. Pintea Vas i l i că , ziler din Ch in tău , întră ca de obiceiu într 'o bol tă de vinarsăr ie din C l u j , şi-şi cumperă o g lâ ju ţă . S e aşeză la o parte şi înghi ţ i una . In clipita aceea căzu la păment spre u imirea nenorociţ i lor ortaci , cari tot în v inars îşi căutau , ca şi el întărirea şi mângăe rea . Bietul om mur i fără să se fi spovedi t în s ep t ămâna cea mare .

— R e g i m e n t u l 51, care de 30 de ani ţine g a r n i s o a n a în C l u j , este muta t la Viena . J o i seara, în 7 April întreg regimentul a plecat cu tren separat spre oraşul împëratuiui , r emanênd în C lu j numai batal ionul al patrălea. Reg imen tu l 51 stă mai tot din R o m â n i , de prin Së la j , cari cu mare mândr ie

au plecat pe cale a şa îndepăr ta tă de ţara lor. în io:i: l lor v ine regimentul 62 din Mureş -Vaşa rhe iu .

— O episcopie g r . cat. e vorba să se înfiinţeze î.i Amer ica . A s t a o cer Rutenii din Amer i ca , cari ar fi în immer de 100.000 suflete. A ş a spun foile ungureşt i , cari ar dori ca episcopia să fie de c a ­racter maghia r .

— Invitare la adunarea despăr ţementului » A r d u s a t - S o m e s « a Reuniunei înveţători lor gr. cath. români din A . -D iacona tu l Să tmaru lu i ( D i e -cesa Orăz i i -mar i ) ce se v a ţ inea la 12 April ie st. n. a. c. în C u l c i u . — P r o g r a m : 1. L a 8 óre a. m. S . Li turgie împreuna tă cu paras tas pentru membri i repausaţ i a reuniunei ; severş i tă de M . O . D . loan T e r n ô v a n , paroch. 2. L a 10 oare pre­legere pract ică cu pruncii şcolari despre »scr ipto-legie« de înveţătoriul local G e o r g i u Pel le . 3. P r e -mia rea alor 10 şcolari cu cărticele de rugăciuni . 4. L a oarele 11 deschiderea adunări i . 5. Ce t i rea şi autent icarea protocolului adunări i anterioare. 6. A l e g e r e a comis iunei verif icatoare. 7. Cr i t ica verbală a propunerei practice. 8. Cons t a t a r ea absenţielor. 9. Censura rea scuzelor pentru absen-tările delà adunarea din T a m a i a . 10. Rapor tu l presidiului. 11. Raportul cassariului . 12. Rapor tu l bibliotecariului . 13. Încasarea taxe lor pentru ca s sa centrală şi pentru fondul de premiare. 14. Cet i rea disertaţiunilor despre »electr ici tate«. C e a mai bună lucrare se v a premia cu 10 coroane. 15 . ,»Toader bet ivul« poesiă de I. P . Re teganu l , d e c l a m a t ă prin D . ' P a v e l L u p a n . 16. A lege rea disertanţilor pentru adunarea vii toare. 17. Defigerea locului adunări i p rox ime . 18. Even tua l e propuneri . 19. închiderea adunări i . Săsa r i , la 7 Mart ie 1904. Alexiu Pop, paroch-preşedinte . Andreiu Soranu, notar.

— Sinoade le bisericei g r . or. române . Pe D u m i n e c a T o m i i (4/17 Aprile) e convoca t s inodul ordinar anual al archidiecesei gr . or. la Sibiiu precum şi s inoadele ordinare anna le ale dieceselor la Arad şi Caransebeş.

Alianţa înveţătorilor români gr. cat.

Ea tă P r o g r a m a adunărei const i tuante a «Al ianţe i reuniuni lor înveţătoresci gr. cat. r omâne din ţară,« care şe v a ţ inea în Clu j la D u m i n e c a T o m e i , 17 A p r i l ' n . 1904.

1. S â m b ă t ă sara, la 16 Apri le 1904, c ină c o ­m u n ă adecă »sara de cunosc in ţă« în »Pilseni sör-csa rnok« — piaţa cea mare .

2. în 17 Apri le d imineaţa , part iciparea în cor­pore Ia sfânta li turgie în biserica parochia lă din C l u j , ( J ó k a i u. 6.)

3. L a 11 óre după s. liturgie întrunire în sala » C a s i n e i r o m a n e « , localul adunăre i .

4. Vicepreşedintele reuniunei înveţători lor români Se lăgen i , salută pe delegaţ i i adunaţ i în numele reuniunei convoca toare .

5. G a v r i l Trif profesor preparandial în pen­siune desfăşură necesi ta tea înfiinţărei proiectatei a l ianţe.

6. S e const i tue biroul pentru consul tare a l e -g â n d u - s e un preşedinte şi doi notari ad-hoc .

7. S e ia la desbatere înfiinţarea «Alianţe i Reuniuni lor înveţători lor gr. cat. din ţară.«

8. Enun tându- se înfiinţarea »al iante i« se v a ceti şi lua la desbatere proiectul de statute deja primit de comitetul central al »Reuniunei înv. rom. S e l ä g e n i « şi se va stători definitiv primirea s ta ­tutelor.

9. S e v a enunţa consti tuirea alianţei pe basa statutelor desbătute şi pr imite; se v a a lege un birou provisoriu, care are să funcţ ioneze până la întărirea statutelor şi ma i a les , respect ivul birou v a a v e a să facă celea necesare pentru întărirea statutelor şi lăţirea ideei alianţei .

10. . închiderea şedinţei prin preşedintele ad hoc.

11. P rânz c o m u n în »Pilseni Sörcsa rnok .« — L a M ă c i c a ş u l - U n g u r e s c s'a clădit în b i ­

serica gr.-cat . un cor foarte f rumos; L a îndemnul învăţătorului Fil ip Pâ rvu , fiind spre mare ajutor si harnicii corişti tereni ; eu contribuit la facerea corului în bani g a t a următori i locuitori din loc:

Filip Pârvu 2 corone, luonaş Oltean 2 cor., Teodor Codrea 2 cor., Nicolae loan 2 cor., Mitru Tarcea 2. cor., Lica Petruţ 1 cor., loan Şutea 1 cor., Simion Baciu 1 cor., loan Ciptigan a Ravechi 1 cor., Vasilie Cuibuş I. loan 1 cor., Nicolau Baciu 1 cor., loan Haş 1 cor., Nicolae Haş 1 cor., Mitru Cuibuş I. Simion 1 cor., Vëd. l. Lup. Ciptigan 1 cor., Mitru Chiorean a Domi 1 cor., Danea loan 1 cor., loan Toderaş 1 cor., loan Oidêhëzan 80 fil., Simion Cuibuş I. loan 80 fil., Vasilie Cuibuş a Dani 60 fil., loan Ciptigan I. Chifor 60 fil., Vasilie Ciptigan pustanu 60 fil., Panfilie Lenghel 60 fil., Vasilica Boşca 50 fil., Irina Cuibuş a Mitrului 40 fil., Toagher Cuibuş a Dani 40 fil., Onisie Cuibuş 40 fil., Ilie Ciptigan 40 fil., Crişca loan 40 fil., loan Chiş 40 fil., Rozália Bálinth 42 f i l , Niculae Ciptigan 40 fil., loan Cordeş 40 fil., Izidor Cuibuş 40 fil., Samoilă Pêcurariu 40 fil., Sailă Lenghel 40 fil., Petru Ciptigan 40 fil., Vasilica Cuibuş a Iii 30 fil. Danea Ciptigan 20 fil., loan Cuibuş l. Vasilica Iii 20, fil. Vasilica Ciptigan a Dani 20 fil. şi Iov Tarcea 20 fil.

Iar lemn au donat următor i i locuitori din C h i n t ă u :

Domnul Nicolau Giurgiu paroch 6 lemne în preţ de 15 cor., Teodor Codrea 4 lemne în preţ de 4 cor., loan Bangor 1 lemn în preţ de 3 cor., lndreiu Mureşan 1 lemn în preţ de 2 cor., Magyarosi Bandi András şi

soţii 1 lemn In preţ de 2 cor., Toagher Jaşcău 1 lemn în preţiu de 2 cor., loan şi Gligor Vereş 1 lemn în preţ de 2 cor., Vasilica Suciu 1 lemn în preţ de 2 cor., loan Ferencz a Negruţi 1 lemn în preţiu de 2 cor. şi Kudor István 1 lemn în preţ de 2 cor.

Dintre harnicii corişti-ţereni au contribuit cu ajutor pe lucru şi cu intertenţie la măiestr i i ur­mător i i :

luonaş Ciptigan a Dani în preţ de 2 cor., Danea loan în preţ de 2 cor., Saila Ciptigan a Dani în preţ de 2 cor., Vasilie Cuibuş l. Vasilie l. loan în preţ de 2 cor., Iosif Lenghel în preţ de 2 cor., Simion Chiorean în preţ de 2 cor., lndreiu Haş în preţ de 2 cor., Mitru Ciptigan in preţ de 2 cor. şi Vasilica Şutea în preţ de 2 cor.

Deci în bani g a t a s 'au primit dona ţ iune de 36 cor. şi 22 fii., l emne s'au căpăta t în preţ de 36 cor. iar ajutoriu de lucru şi intertenţie la ma­eştrii s 'au primit în preţi de 18 cor., toată d o -nat iunea ce s'a primit face s u m a de 90 corone si 22 fii.

Tuturor , aces tora mar in imoşi donatori şi pe aceas ta cale l i-se aduce cea ma i mare mu l t ămi t ă ; dorindule, ca bunul şi induratul D u m n e z e u sëi ţină întru mulţi ani buni şi fericiţi, ca să mai poată face cât de mul te fapte bune şi vrednice de laudă ca aces tea .

M ă c i c a ş u l - U n g u r e s c la 4 April ie 1904.

Fil ip P â r v u învăţător.

CÂRTI NOUE SI REVISTE — »Studi i din B iograf i i « de Dr. loan Raţiu.

S u b acest titlu a apăru în rodnica t ipografie delà Blaj un nou v o l u m de cuprins literar, datori t har­nicului prof. g i m n . Dr. I. Raţiu. V o l u m u l , cupr in­zând studii asupra lui S inca i , Cipar iu , Bol in t inean, Şcoa l e l e din Bla j , etc. etc. se est inde pe 207 pag . şi cos tă 2 cor. In curînd apare un nou v o l u m , al aceluiaşi autor, asupra lui Papiu llarian.

— » C a r t e a durerii ,« d răguţa carte de m â n ­gâiere , de E . B o u g a u d , se t ipăreşte a c u m în ediţia a doaua la tip. » C a r m e n « din C l u j .

— » V i n e r e a pat imi lor .« Institutul de arte Graf ice şi Edi tură »Mine rva ,« din Bucureşt i a avu t fericita inspiraţie să se g â n d e a s c ă şi la popu la ­rizarea operilor de va loa re ale picturei naţ ionale .

începutul l'a făcut nu tocmai norocos cu cunoscu ta pînza a lui T h . A m a n »Vine rea Pa t i ­milor,« representând ocolirea cu sfântul epitaf a bisericei S t av ropo leos din Bucureş t i .

In creşterea poporului nostru pictura a fost nesocot i tă până a c u m . L a ţară iconarii ruşi au rëspîndit icoane imposibi le , ear zugravi i de r ă s -pîntii au umplu t păreţii bisericilor cu sfinţi cu gura s t îmbă. Es te t impul ca să se producă o reacţune în contra acestor pseudo-sfinţi şi să î n ­t o c m e a s c ă cu opere de artă, de care a v e m un numër frumuşel.

Institutul » M i n e r v a « îşi v a dobîndi meri te deosebit pentru îmbunătă ţ i rea gustului public, dacă v a reuşi să răsbată cu tablouri de aces tea bine a lese şi să le popular isése Ia ţară ca şi în oraş .

Preţul unui Tab lou este de Le i 2, ş i . s e află de vênzare la toate librăriile, şi la Institutul de arte Graf ice şi Edi tură » M i n e r v a « , Bucureşt i , str. R e g a l ă , 6.

— N u m é r a l d e P a ş t i al »Revasului« apare cu suplement de 1 coală, care cuprinde următorii articoli:

1. S e ascu l t ăm de sfătuitorii noştr i ; . 2. Misiuni poporale în Dre tea ; 3. Pomăr i tu l (urmare şi fine). 4. L a înviere, de luliu D o m ş a ; 5. Bă ta ia lui D - z e u de A l d e a ; 6. Insertiuni. '

Posta Redactiunii . Paris. Am aşteptat, cum ne-ai telegrafat, dar' n'a

sosit la timp. — Aiud. Ştirea lui »Ujsag« despre moşte­nirea Petran la tablă nu e adeverită. D-nii aceia scriu ce ar dori, nu ce s'a întêmplat. Tabla, cum am fost scris, a întărit sentenţa tribunalului, prin care validitatea testamentului e recunoscută. Astfel »Asociatiunea« la 2 foruri a câştigat procesul. — Alfius. Ne ai făcut o bu­curie deosebită. C u ce së ne revanşăm? Serbători feri­cite tinerilor fraţi, cari înţeleg chemarea.

Licitare de pădure. Din pădurea bisericei gr. cat. din

S u m u r «lue (cort. Cluj, p. u. M.-Nádas) se va vinde prin licitare publică, Mer-curi, în 13 April n. 1904, la 11 oare a. m. 12 j u g e r e p ă d u r e de s tejar , b u n de s coar ţă .

Preţul strigării 1000 de coroane. Condiţiunile de licitare se pot vedé la subscrisul.

Oficic iul parochial g r . cat. (41) l 1. din S u m u r d u c .

Nr. 15 » R E V A S U L « P a g . 64

O earte eu adevărat bunăl

„Mama S-tului Augustin"

de

E M I L B O U G A U D episcop frances.

T r a d u s ă de „ S A L B A " clericilor români din Budapes ta şl t ipărită cu îngr i j i rea şl cheltu­

iala d-lul

Dr. E. D Ä I A N U .

Preţul: broşurat 3 cor., legat 4 cor.

Se capătă la administraţia

= REVAŞULUI = C l u j , J ó k a i utcza nr. 6.

S Minunat instrument musical! P

Pe »Flötophon« poate cânta ori cine melodii, marşuri şi dansuri, fără a cunoaşte notele. So ­cietăţilor, turiştilor e foarte recomandabil de

petrecere. Tonul lui e fermecător.

Acest minunat instrument musical JB are 10 clape, 20 tonuri, 2 clape de bas şi pentru 3 coroane se capetă în formă elegantă, 3 bucăţi costă 8 cor. »rlöthon« mai puternic, cu ton

fermeaător, costă 5 şi 6 cor.

C u rambursa trimite

Centr. Iu! Auffenberg József Budapest , V I . , Próféta-u. 5.

10-10

PAfltlfl Ç rnrnitlA t r i m i t 4 V s chlgr . (cam 50 1 Güll U d VU1U4UC bucăţi , puţin atinse,) de

• s ă p u n f in de toaletă , bine a les din săpun de rose, crini, lapte, scumpie , viorele, rezedă, j a s m i n şi lăcr imioare . Tr imi ţend banii îna inte ori cu rambursa spedează ca sa cen ­trală de mărfuri Schef fer D . S á n d o r Budapes t , VIII , Bezerédi -u tza 3. s z á m . (36) 6—24.

loan fslyikulás întreprinzător în conducerea apei , canal i sare şl lucrări la fântâni cu

s m â c .

Cluj , strada Unio-utcza Nr. 12. A m onoarea a aduce la cunoşt in ţă p. t. Publ ic , că în str. U n i o nr. 12. a m deschis un atelier pentru conduct de ape şi canal isăr i întru toate corespun­

zător lipselor t impului modern .

întreprinderea se est inde asupra tuturor ramilor speciali tăţi i acestei şi pe l ângă

preţurile cele mai echitabile fac:

conduct de apă, canalisare, încadrare de isvoare, svîn-tarea locuri lor apätoase cu ajutorul ţevilor, l lferarea sl montarea fântânilor cu smâc

şi altele de acest fel.

Reparaturi fac promt şi ieftin. Cerând sprigin binevoitor, sunt

cu distinsă stimă:

40. 1—2. l o a n N y i k u l a s .

m

„ C a r m e n "

Tipografic românească în Cluj (Kolozsvár) Strada ftrenez Józstf-fit 58.

A m onoarea de a Vë face cunoscut, că sub f i r m a i m p r o t o c o l a t ă:

Tipografie „CARMEN" könyvnyomda am deschis aici în Cluj, strada Ferencz József-út 58, o Tipografie nouă, asortată cu cel mai modern material de litere de deosebite feliuri şi provezută cu maşini de cea mai nouă perfecţiune a

technicei moderne. îndelungata praxă pe terenul profesiunei mele şi faptul, că în decurs de 15 ani am fost conducëtorul technic al tipografiei »Minerva«, societate pe acţii în Orăştie, më dispensează, cred, de a mai da îndeosebi asi­

gurări despre capabilitatea mea. Më voiu nisuî însë şi pe viitor din toate puterile, ca în acest centru de frunte al Ardealului, së câştig cinste numelui românesc şi pe acest teren, prin lucrări solide şi cu gust esecutate. Apelez deci, cu toată încrederea şi nădejdea, la spriginul binevoitor al publicului românesc, şi îndeosebi la corporaţiunile şi societăţile româneşti, la preoţii, profe­sorii, advocaţii, medicii, directorii de bănci, şi peste tot la întreaga inteligenţa românească, ca së më onoreze cu încrederea în tot ce ar

avea lipsă pe terenul tiparului. Tipăresc, prompt şi cu gust, pe lângă preţuri convenabile: cărţi, bro­şuri, jurnale, reviste, anuare, statute, circulare, bilete de visita, de logodnă, anunţuri de cununie, invitări, ordine de dans, tabele, acţii,

libele, placate, necroloage, conturi, şi tot felul de tipărituri.

Pentru cancelarii advocaţiale, protopopeşti, private etc. liferez ori ce-fel de tipărituri ce mi-se vor încredinţa.

în deosebi ţin magazin bogat de papetărie, anume tot feliul de bilete, hârtii de epistole, cuverte, bilete de nuntă, invitări, ordine de dans etc. etc. în cele mai variate şi mai elegante forme noue, cu preţuri

foarte ieftine. Recomandându-më în bunăvoinţa onoratei inteligenţe române, semnez

cu deosebi tă s t imă :

petru p. Bariţiu, propietarul tipografiei „Carmen" în Gluj.

(Strada frétiez József-út 58).

k r -

6 cuţite de m a s ă de argint m e x i c a n 6 linguri » » » » » 6 furcute » » » » »

t 12 cuţite de desert » » »

6 furcuţe de desert de argint m e x i c a n 1 l ingură mare de supă » » 1 l ingură mare de lapte » » 2 feşnice e legante de sa lon » »

46 bucăţi la olaltă costă numai 6 f l . 5 0 c r . " ţ P I H D u p ă 01*Í-Ce C O m a i l d ă p e l â n g a a s t a d a u c a P r e s e n t P e respundere «Ş şi grat is o c u m p e n ă de cul ină , care arată

bine pană la 12 1/» chilogr. Argin tu l m e x i c a n e un meta l de tot alb (şi din lăuntru) pentru a cărui durabil i tate şi escelentă cual i tate iau respundere pe 25 ani . — Spedi ţ ia se face tri-

miţ ind banii înainte sau cu rambursa din m a g a z i n u l european X fl. 4 . 0 Cr . c u rambursa un vig de pânză de Scepusia pentru 6 cămeşi bărbăteşti ori femeeşti,

90 cm. lat. calitate escelentă, garanţie pe 6 ani; numeroase recunosciinţă. 4. fl. B O C I * . c u rambursa 3 metri de stofă modernă pentru un vestment bărbătesc elegant, în co-

loare după plac. P e n t r u f» c o r o a n e trimit 4'/ s chlgr. (cam 5o bucăţi, puţin atinse) de s ă p u n fin d e toaletă ,

J bine ales din săpun de rose, crini, lapte, scumpie, viorele, rezedă, jasmin şi lăcrimioare. Trimiţend banii înainte ori cu rambursa spedează:

C a s a c e n t r a l ă n ttt1 t̂t ~mr 1 7 H T g\ 7 fi 1? P B u d a p e s t a , 4—20 d e m ă r f u r i MM Ml, X V *^ J *M Ms 09 Ml, M? H e r n á d u. 34

-à Gratis! O cumpenă de eulinăl §

Pe preţuri fabulos de ieftine trimit din magaz inu l m e u prea încărca t

mărfurile mele de argint mexican = renumite în toată lumea pentru escelentă lor şi a n u m e :

Nr. 15 Supliment la Nr. 15 al „Revasului" 1904. P a g . 65

Să ascultăm de sfătuitorii nostru. Când D-zeu vrea se te peardă, nu-ţi

pune deauna smâcu- 'n grumaz, ci-ţi ia mai întâiu mintea, şi te lasă apoi să-ţi iaci tu făcuta cu mâna ta, cu capul tëu. Câte rênduri de neamuri, trăitoare în vremuri, s'au stîns, toate s'au stins din vina lor. Qroapa ele şi-au săpat-o cu mâna lor, — mai întâiu şi-au îngropat mintea şi mai apoi, nu peste mult, glia

stupat şi lor gura. Calul despri-ponit bate câmpii, şi la urmă dă poate în gropi. Pofta trupului, nestrunită de frîul cumpătat al mintii, îţi pune clopot la grumaz, te poartă pe dealuri ca la urmă să-ţi ţie prohodul. De sburătoreşti mintea, trupul îţi mânca colacul. Prostia te strânge în curele de stai să-ţi dai sufletul. Ea nu-ţi aşterne patul şi masa, ci-ţi aprinde casa. îţi pune clopot la grumaz, — iar mîţa cu clopot şi omul cu prostie 'n cap nu fac nici o ispravă, — mor lihniţi de foame.

Viaţa nu-i dată celor proşti şi fără minte, ci celor cuminţi, celor cu glagorie 'n cap şi cu scaun la minte. Mintea te ţine şi te îngraşe, ea ţi-le orîndueşte toate ca 'n oglindă, pe când prostia te slăbeşte pe picioare, ţi-le dă toate de-a dura, ca la urmă să te deie şi pe tine gata. Pilde nu-'s de lipsă. Pildele le a- . vem între noi, le vedem zi de zi, azi cu unul, mâne cu altul, azi cu Stan, mâne cu bietul Bran. Azi vêntul pros- ; tiei V e n t u r a vitele şi casa vecinului din I coastă, mâne sventă avutul vecinului j din vale, şi aşa rend pe rend.

Ei, şi oare prostia nu-şi are leacu şi buruiana? Ba are, şi încă leac bun: sfatul cuminte şi povaţa bună, date de j oameni păţiţi, încărunţiţi în greu, şi pă-ţeniile fără răgaz ale vieţii.

Capetele încărunţite, ninse de ne- ; cazurile cuminţitoare ale traiului, îs co­mori nepreţuite de sfaturi cu miez şi de poveţe cuminţi şi cu rost bătrînesc spre bine; — bătaia îndesată a vremii le-a cuminţit şi ascuţit de-a binele. Sfa­tul lor e leac şi vorba lor e buruiană vindecătoare pentru minţile într'o dungă, neumblate şi nepăţite.

Ei, dar' sfatul şi povaţa nu se li­peşte de om cu de-a-sila, ca scaiul de oaie, ci trebue se ţi-1 însemni bine, să-1 încrestezi cu sirguinţă pe răbojul iscu­sinţă şi cuminţenii cât o mai ai, ca la vreme să-1 urmezi şi să-ţi potriveşti vorba şi fapta după sfatul auzit. Lumina luminează numai pentru cei ce au ochi de văzut, pentru cei orbi lumina n'are nici un sfânt, poate să fie şi poate se nu fie. Aşa şi sfatul, e sfat numai pentru cei ce au urechi de auzit, minte de priceput şi voinţă de făcut. Când cu vrerea îţi acoperi ochii să nu vezi lumina, şi-ţi astupi urechile să n'auzi povaţa cu­minte şi bună, curată ca gândul şi ca ini­ma celui ce ţi-o dă, atunci tu porţi vina că dai în gropi şi pe poteci şi drumuri bătute numai de cei de-o coardă cu tine, de cei prostiţi la cap şi necumintiţi la faptă. Intunerecul numai lumina aprinsă îl fugăreşte, iar necuminţenia şi prostia numai sfatul şi povaţa primită şi îm­plinită.

Nime nu să naşte învăţat şi cu stea 'n frunte. Cei ce nu ştiu învaţă delà cei ce ştiu, şi cei tineri şi neumblaţi delà cei bătrâni şi păţiţi, trecuţi prin multe şi trăitori în răstimpuri şi vremuri şi bune şi rele, cari cuminţesc mintea şi ostoiesc pripeala tinerească şi nerumegată în vor­be şi fapte.

Mânzul focos la sânge şi pripit la pas să zoleşte iute, şi de n'ar fi frâul mănătorului să-i stîmpere mersul şi tra­sul, şi-ar face iute sfîrşitul, căci drumu-i greu şi-i cu hârtoape, iar tot în fugă şi la deal şi la vale n'o poţi duce.

Drumul vieţii e greu şi e lung, şi cu suiş şi cu coborîş, şi tot în trap şi 'n fugă nu-1 poţi face.

Boulenii înjugaţi scot cu nădejde în vîrf de deal carul încărcat, dar' nu­mai t r a g e n d cumpënit şi cu mesura, Pogăniciul delà rudă ii îndeamnă şi cu vorba şi cu biciul, şi ei ridică coasta de-a binele şi scot carul în curmătură.

Aşa-i şi cu noi. Carul vieţii e greu şi încărcat, iar drumul, ce-avem să-1 batem, e lung la întins, şi de n'avem pogăniciu — îndemnător cu cumpèt la mânat — cuminţenia şi iscusinţa, — supte şi spicuite, spic de spic, din po­

veţele şi sfaturile cu miez copt a celor ce au bătut acelaş drum, — atunci ne zolim iute şi ne dăm în grabă de-a prăstevalu şi pe noi şi pe cei ce-i du­cem cu noi; căci numai mintea şi cum­pătul, drăguţele, te îndeamnă şi te mână pe drumuri bune şi bătute, în vreme-ce prostia şi neastêmpërul nebunesc te fac să iai câmpii.

Şi de unde vine oare mersul nostru trăgănat şi potignit spre bine, de unde încetineala anevoioasă şi leneşe spre un traiu mai fericit, spre zile pârguite de un soare mai cald, mai fericitor? — Oare noi n 'avem sfătuitori cuminţi şi oblăduitori cumpătaţi spre bine? Oare vremea, în scurgerea ei cuminţitoare, numai pe noi ne-a lăsat necuminţiţi la cap? Oare unda isbitoare a năpastelor şi necazurilor vieţii, trecute val peste noi, n'a lăsat în urmă, printre noi, sfetnici povăţuituri spre bine, dascăli cârmuitori cu graiul şi cu fapta spre isbânda rodnică şi cu folos a lucrurilor şi trebilor, ce ne hârţuesc cu de-a sila în hora lor? — Ba a lăsat. Ne avem şi noi sfătuitorii şi povăţuitorii nostru, li avem, numai nu-i vedem, ori nu vrem se-i vedem.

Când bătrânul căsii, gârbovit de povara anilor şi albit de traiul îndurat, dar cuminţit la gând şi cu miez rumegat la vorbă şi la sfat, samână grâul copt al poveţelor, îndemnătoare spre bine şi cuminţenie, nepoţilor şi strănepoţilor strînşi roată'n jurul vetrei, — cine-'l ascultă oare cu gând de a-i plini vorba şi sfatul? Qraiul lui bătrânesc ne sună în urechi ca un cântec voinicesc domol şi dulce, rupt din povestea unei vieţi trăite cu veacuri înapoi; — îl ascultăm ca pe un cântec şi ca pe un cântec îl uităm; ne îndulceşte graiul lui, dar nu-1 punem la suflet. Şi când învăţaţii satului, cu rost bun şi deschişi la minte de în­văţătura cărţii, preotul şi dascălul, pri-cepetori şi ştiutori de multe bune şi frumoase, ne arată căi şi drumuri lu­minoase ducătoare spre mântuire; — când aceşti păzitori şi cârmuitori, cu suflet şi cu dragoste pentru noi, cu milă şi durere pentru neputinţele şi pentru sărăcia noastră în patru dungi, vreau

FOIŢA REVAŞULUI

La înviere . . . I.

A treia zi la reversât, C â n d de sutaş erai păzit, Şi ângerul peatra a ferit, Măreţ , Isus, ai înviat S c ă p â n d de crâncenul păca t Poporul T ë u cel mult iubit.

II. Si când ostaşii au vëzut A feţei Ta l e strălucire, în d reapta-Ţi crucea în mărire Ei la păment toţi au căzut Şi chiar su taşul a crezut In sfânta 'l 'a dumnezei re .

111. Ear când muieri cu mir venind Să- ţ i ungă trupul îngropat Un ânger l i -s 'au arătat Şi cătră ele au zis z imb ind : Ce-1 p lângeţ i ca pe un mort, d u r m i n d , Chr i s to^ a înviat!

IV. A înviat nu este aici Pre cine voi î-1 căutaţi Dar mergeţ i şi în scire daţi L a scumpi i Lui în . eţăcei C e pentru frica de ludei Ei şed toţi încuiaţi

V. Şi ele în g rabă a le rgând Spre casa unde s'au încuiat Apostol i i de s'au rogat ;

L a poar tă unde erau s tând Deschide ţ i ! — se auzia s t r igând Chr i s tos a înviat!

V I . D e a tuncea glasuri de preoţi S e aud în reversât : O voi boieri ce-aţi încuiat C u zaruri grele a voastre porţi Deschideţ i - le căci din morţi Chr i s tos a înviat!

Pete lca . Iuliu D o m ş a , înv.

Bătaia lui Dumnezeu. Era pe ziua anului nou, c a m pe inserate.

V r e m e a era aspră. Frigul era mare . înaintea cârciumei lui Tr ică sta o sanie g a t a

de plecare, la care erau înhămaţ i doi cai. U n om învăl i t într 'o bundă mare së vede eşind pe poartă. Era cârc iumariul .

— Ei Dumi t re , eşti g a t a ? — zise el cătră servitorul, ce şedea în partea dinainte a săniei .

— G a t a s tăpâne, — îi respunse aces ta — dar pare că azi o să înoptăm pe drum.

— P lecăm c a m tîrziu, dar n ' avem ce face. Pustiurile estea de treburi au împedeca t mult.

— Era bine să fi plecat mai din v reme . Mi t e amă së nu ne iasă nisce gadini de lupi înainte.

— Nu te teme Dumi t re , doar a v e m puşcă Ia î ndemână . D e al tmintrelea tu ai fost că tană , cum de te temi aşa de t a r e ?

— Nu mi frică, dar nemernici i ace ia de lupi pătrund până în sat, şi încă în ziua mare . Spunea ion al Ilioaei, că a vëzut unul fugind pe după şură.

— Apoi va fi fost f lămend şi el bietul, dar a v e m noi ac de cojocul lor.

Zicênd aces tea Tr ică se a şeză cu. un aer de s tăpân în sanie.

Dumi t ru luă frânele în m â n ă , Iovi cu sbiciul caii şi aceşt ia porniră. L a uşa cârciumei së vede încă câ rc iumăreasa cu copila cea mai mare , cari se uitau după sanie până ce aceas ta së perdu din vederea lor.

Eş ind din sat câmpu l présenta o privelişte tristă. Nici o fiinţă vie nu së zărea, nu departe însë së vedeau munţi i încărunţiţ i de zăpadă . Totu l era nemişcat .

T o a t e aces tea nu-1 interesa pe Tr ică . El sta adîncit în alte gândur i . Era o m foarte l acom. în sat era cunoscut sub numele de »jucutiu,« căci el nu cruţa pe n ime. D e së în têmpla să-i da to -rească c ineva ceva , el nu mai întreba de are omul acela ori n'are, ci fără a m â n a r e scotea esecuţia pe capul lui.

A c u m se ducea într'ur. sat vecin . A c o l o a împrumuta t nisce bani Ia o v e d u v ă cu trei copii . Dar find că nu i-a putui olăti la terminul statorit, i-a luat în s tăpânire în t reaga avere , iar a c u m a plecat să o scoată din casă . în mul te rînduri a venit biata muiere, şi s'a rugat së nu o arunce pe drum în v reme de iarnă, dar el nici de cum nu s'a îndurat

S ë g â n d e a el a c u m , ce casă f rumoasă a putut înşela cu un preţ de nimic şi se s imţia fericit. O së facă câ rc iumă din ea şi o să aibă câş t ig mare .

Din gândur i le aces tea însë îl trezi deodată Dumi t ru .

— Vezi s tăpâne s tânca, ce së înalţă la rës-pânt ia piscului »Ta lhar ia .«

— Vëd , dar ce t reabă ai cu e a ? replică Tr ică , căruia nu i-a plăcut, că la trezit din v i ­surile sale.

— Aco lo îmi aduc aminte , că a fost găs i t mort Ion al F loare i .

Inima lui Tr ică , pare că a fost înţepată de vorbele aces tea .

P a g . 66 » R E V A S U L « Nr. 15

cu gând curat şi nefăţărit mântuirea noastră din unda şi valul îndîrjit în cari ni-am aruncat noi cu capul nostru, — câţi-'s oare cari nu-i iau în samă şi îşi bat joc în neştire de vorbă şi po-vaţa lor?

De ai noştrii nu ascultăm. Iată buba! Din povaţa şi sfatul isvorite din graiul priceput al cârmuiturilor noştrii, nu ne străduim se tescuim miezul să­nătos al învăţăturii şi pricopsinţii în daraveri şi se-l rumegăm făcîndu-l al nostru; bârna mântuitoare, ce ni-o tind ei, n'o vedem, lăsîndu-ne înşelaţi şi or­biţi de jocul vorbelor amăgitoare şi de sfaturile păcătoase ale năimiţilor, pri­păşiţi, aduşi de vînt pe la noi. Vorba celui străin de sânge şi de lege, ce nu poartă mila şi grija spatelor, fără a p.ungei noastre, e lată, amăgitoare; ear sfatul lui, născut din suflete înrëite, negre ca pëcatul şi din minţi împeliţate, e sîmburele perirei noastre. Şi adevërur ëstor vorbe îl putem vedea limpede ori şi care: străinul, ce-ţi pune hăţu-'n cap, nu te mână pe căi bune, ci la perire.

Ei, şi oare noi ne vrem neperirea, stingerea noastră? Unde-i bătutul la cap să spună vorba asta?

Vrem se trăim! Noi de acum în­cepem traiul. Traiul nost de acuma vine, de acum vrem se întindem hora şi os-peţul veselii pentru viaţă.

De ni-e drag traiul şi lumina zilei, atunci trebue se ne cuminţim în pripă, se părăsim de cu vreme drumurile, du­cătoare spre perire, a nepriceperii şi prostiei, şi se apucăm căile luminoase, mântuitoare, arëtate de sfaturile şi po­veţele cuminţi şi bune ale bătrînilor şi dascălilor, cu rost bun la minte şi la gând, resăriţi din aluatul nostru.

Trebue se ascultăm de sfaturile şi poveţele bune!

JVÜsiuni poporale în Dretea.

Maestru l , terminendu-ş i lucrarea p lămădi fă în creerul sëu şi făcută cu mul tă gri jă şi obos i ­toare m u n c ă , o priveşte cu drag şi îndestulire, ui tând de toată obosa lă şi de greul zilelor de m u n c ă . Ş i eşind lucrarea mai f rumoasă , de cum

— C e ai cu Ion al Floarei , m ă i ? întrebă el înfiorat.

— A fost omorî t aco lo s tăpâne. Ace le p a -remi-se ţ inea cr işmă la olal tă cu D t a . Era o m bun şi de treabă, D - z e u së-l ierte.

— Bun , bun, m u r m u r ă Tr ică . — Era a c u m trei ani chiar în noaptea as ta

de anul nou, — cont inuă Dumi t ru , — când l 'au găs i t cu testa capului sfărmată, la s tânca delà rëspântie. Ven ia tocmai delà têrg.

— Şi oare cine să-1 fi omorî t b r e ? — D 'apo i al de babe din sat zic, că l'ar fi

purtat strigoii, căci era vrăjit. Da r ace lea sunt fleacuri. E u cred, că l'a omorî t un o m rëu.

— Şi oare cine ar fi omul ace la întrebă Tr ică din ce în ce mai agitat .

— E u nu ştiu, D z e u ştie. S ' a făcut cercetare, dar n'a putut afla pe n ime. D e a l tmintre lea D t a trebue së ştii trebile aces tea mai bine, căci ai fost prietin bun cu el.

•— C e doar nu 1'am omorît , eu pros tu le!? — N ' a m zis s tăpâne, cum së-mi t reacă mie

prin minte a şa ceva . U r m ă apoi o tăcere lungă . începuse a se

în tuneca bine. Ste le le apăruseră sticlind pe cer. S a n i a întrase în pădure. Nu departe së vedea s tânca înăl ţ induse în sus.

— Mëi Dumi t re , uite pe vîrful stâncei , pare că së mişcă ceva , — zise cu t e a m ă Tr ică .

D u m i t r u îşi incordă ochii spre partea aceea dar totul era liniştit

— E u nu vëd nimica, s tăpâne. — Ui ta te bine, pare că ar fi un om. — Nu-i n imic , îţi spun. — U n o m scoboară pe s tâncă, are ceva în

mână,.... un topor, v ine spre noi. — C e ţi-e s t ăpâne ; nu eşti cu toate la loc. — Dar tu, nu vezi , măi , nu vezi pe Ion al

Floarei . Ui te ce încruntat së repede spre noi ; zise t remurând Trică .

şi-a închipuit 'o el, dacă câş t igă şi interesul publ icului : el se s imte fericit, fiind convins , că a a produs ceva folositor şi bun.

A ş a a m fost şi noi preoţii, cari lua tam parte la deprinderile sufleteşti, ţ inute până a c u m în 7. parochii . F iecare eserciţiu spiritual împreunat cu muncă grea , nedurmire, spese, etc., ne -a făcut la u rmă se ne ui tăm de aces tea toate şi ne-a lăsat numai mângâ i e r ea şi convingerea , că mai creşti­neşte n ' am fi putut nimic lucra, decât ce a m lucrat. Mul ţumind Iui D u m n e z e u pentru ajutorul dat, cu drag ne reamint im sutele de impresiuni a faptelor, cari ca neşte petri s c u m p e le v e d e m în zidirea măreaţă , ce se ridică to tdeauna în lumea mora lă a poporului, ce fericit a fost se iee parte Ia ele. Ş i cine ar pute uita priveliştea f rumoasă a grupurilor de omeni , cari, la sunetul clopotelor, se vedeau m e r g â n d cătră biserică, tăcuţi , g â n d i ­tori, în paşi şi haine serbătoreşti ? C i n e ar pute şterge din cap oftatele şi lacrămile atât de des auzite şi pre a tâ tea feţe vëzute sub decursul predicelor sgudui toare ? Şi cine se nu se încreadă în s inceri tatea cel puţin a jumë ta t e din p romis iu­nile făcute între lacrimi, că poporul nu ma i voieş te se cânte cântarea D o m n u l u i în pămen t străin, în pamêntu l pëcatelor, ce-1 sărăcesc , î m -părechează şi aruncă în braţele înşelătorilor, cari îi promit mult , dar nu-i pot — şi chiar dacă ar pute, nu-i dau nimic ? . . .

B o g a t e în résultat şi în înveţături au fost şi eserciţiile spirituali ţinute în Dretea, o c o m u n ă mică , cu vreo 120 case , cu popor isteţ dar sërac, care în cea mare parte prin M a i u p leacă la ţară, de unde numa i prin O c t o m v r e se întorc, se des lege încuietoari le de pre casele lăsate s ingure mai mul te luni. — E curios, că deşi poporul aces ta tare rar a avu t înveţător cualificat, totuşi aproape toti stiu ceti si scrie. Si stiu nu numai bărbaţii , ci şi femeile. — Dre tea e c o m u n ă gr. cat. Are b ise­rică vechie de lemn şi şcoa lă confesională c o -respunzetoare . O a r e când au locuit aco lo şi Mag ia r i reformaţi, a cum însë nu e nici unul. C ă au fost Magia r i , dovedesc şi pietrile bisericii reformate, adunate şi a c u m în o grădină . S u n t în c o m u n ă şi 7 »pocäi t i« , 3 bărbaţi şi 4 femei. U n »pocai t« a fost în anii trecuţi mai mul tă v r eme curator-pr imar la biserica deacolo . A c u m el e »popa« şi casa lui e «biserica pocäi t i lor«. In t im­pul din u rmă »pocäi t i i« ş i -au câş t iga t mulţi » u c e -nîci« mai a les între femei.

C o m u n e l e din J u r u l Dretei sunt parte cu locuitori gr. or., cum -je Pa r iku l , Bedeciül , M ă n ă ş -turul şi Bica , parte locuite de Magia r i , ca Nea r şova şi Cr işeul . C o m u n ă gr. cat. e numa i A r d e o v a cu popor de tot sërac. . . .

Deprinderi le sufleteşti în Dre tea s 'au început J o i (31 Mart ie a. c.) sara, când au sosit aco lo parochi i : Qregoriu Lehene din Argh iş , loan M/ha/ca din Agh i r e ş şi capelanul din C l u j , Ştefan Roşian.

L a 7 oare sara s'a cântat Paracl isul şi fiind mul t popor în biserică, deşi a fost încunoşt inţat , că numa i în ziua următoare se vor începe deprinderile sufleteşti, s'a spus întâia vorbire ca introducere.

Dumi t ru începu şi el a a v e a frică, deşi vedea , că nu este nimic, cerca însë së îmbune pe cârc iumar .

Erau aproape de s tâncă. D e o d a t ă , caii îşi iau avênt . Ei me rg val vîrtej în g o a n ă nebună. S ë spăriaseră de un trunchi, ce era doborît în marg inea drumului . Dumi t ru era zăpăcit . Ca i i fugeau din răsputeri. El nu-i putea ţinea. Tr ică str iga cât putea din san ie : »nu më lăsa Dumi t re , nu më lăsa.« U r m e a z ă o trăsnitură. El este asvôrlit în z ă p a d ă ; caii së năpustesc mai departe...

Trecuseră vre -o zece minute . D u m i t r u abia së desmetec i . îi era frică së se scoale . S ë t emea să nu v a d ă pe necuratul , care i-a spăriat ca i i : vo i a să strige pe Tr ică , dar nu cuteza. îşi ia in ima în dinţi, îşi face cruce şi deschide ochii , dar nu vede nimic. P ipăe în jur era zăpadă . S e ridică pe j u m ă t a t e şi în fine de tot, făcendu-şi mer-eu la cruci. El prinse curaj . S e uită în jur. D r u m u l acolo făcea o coti tură, de o parte së înal ţă s tânca col ţuroasă, iar de ceala l tă erau pre-seraţi bo lovani mari . S a n i a lov indu-se de un b o ­lovan puternic, în iuţala cea mare së res turçu şi'l asvârl i j o s . D u m i t r u făcu câ ţ i -va paşi dar së împedecă de ceva mototosit . Era Tr ica . S e p leacă spre densul , era nemişcat . II scutură dar d e g i a b a ; atunci îl caută la cap. C ă c i u l a era a s v ê r -lită departe, capul părea ud; era s ânge . P ipăe sub cap, aco lo era un b o l o v a n ; se lov ise rëu. — O fi muri t g â n d e a Dumi t ru .

îi ascu l tă suflarea; încă nu înce tase . C e era să facă? S ă - l iee şi să- l ducă aca să nu putea, căci era g reu şi satul departe. S ă - l lase aici, putea së îngheţe . Trebu ia să-i ajute c u m v a . R a n a era grea , sânge le curge mereu şi o parte din el înghe ţase . El scoate din busunariul lui Tr ică o cârpă, şi'l l eagă la c a p ; îl învălui bine în bundă ; era ca si mort.

— A m plecat într 'un ceas rëu îşi zice el.

In 1. April la 6 oare s'a făcut slujba oarelor şi predică. L a 9 o. l i turgie, predică. L a 2 1 / 2 P a -vecerni ţa — predică. L a 7 o. seara R u g ă c i u n e cătră D o m n u l Chr i s tos — predică.

In 2 April la 6 oare Mâneca tu l , predică. L a 9 oare Li turgie , predică, la sfîrşit s 'au cumineca t credincioşii mărturisiţi Vineri după amiaz i şi S â m b ă t ă d iminea ţă , cărora li s'a ţinut şi o a l o c u ­ţiune. L a 2 ' / 2 p. m. Inseratul, predică. L a 7 sara Parac l i su l , predică.

In 3 April la 6 deminea ţă Mâneca tu l , pre­dică. L a 10 oare L i t u r g i c F i ind-că tare mult popor n 'a putut se între în biserică, la Li turg ie nu s'a ţinut predică în biserică, ci sub cerul liber în cimiter, unde s 'au făcut rugăciuni pentru morţi .

Predice s 'au ţinut despre ţinta omului , pëcat, pocăinţă , mărturisire, S t a Euchar is t ie (Cumineca re ) , pëcatele cele mai dese, ca beţia, suda lma etc., despre biserică şi cruce, a ră tându-se în toate înveţă tura bisericii şi combă tându- se greşel i le »pocäi t i lor«. Poporul se tos le-a ascul ta t cu l ac ră ­mile în ochii şi cu durerea în in ima, ce de a tâ tea ori ş i -a arătat 'o în oftările adânc i şi dureroase. Mişcă toa re a fost predica din cimiter, de pre morminte le acelora , cari în vremuri grele au ţinut cu tărie la legea şi neamul lor şi la b ise­rica, care e isvorul atâtor daruri şi care nu ne uită nici a tunci , când uitaţi v o m fi de fii, nepoţii şi strănepoţii noştri. Atunc i , ţ inend vorbitorul în m â n ă crucea şi ramul de sa lcă b inecuvânta t , (era ziua Floriilor), a predicat şi despre înveţătura b ise­ricii privi toare Ia s emne şi despre virtuţile, cari le î nva ţă crucea chiar şi pre cei neştiutori de carte.

»Pocäi t i i« n 'au fost la biserică. A u fost copii lor şi aceia , cari de ma i mul t ă v r eme le-#u cer­cetat adunări le , încunjurând biserica. S e vorbia, că o »poca i t ä« a voit se m e a r g ă Ia biserică, dar n'a lăsa t 'o »pocai tu l« ei bărbat, care i-a dat pre spate, când a voi t se-i dovedească , că şi ea are voinţă . A b s e n ţ a »pocäi t i lor« delà biserică, se înţe lege uşor, socot ind fanat i smul şi sumeţ ia , de cari sunt povăţui ţ i . Ei , cari în »smeren ia« lor zic, că mai mul t ştiu şi ca P a p a , pentru ce se m e a r g ă , se ascul te pre preoţi, despre cari, în »duchul blândeţii şi dragoste i pocai te« (?) zic, că - ' s porci ? L e - a fost frică de lumină şi s'au temut se audă , că, deşi sunt profeţi mincinoş i , cari predică în numele D o m n u l u i , dar nu în duchul Lu i , totuşi poporului creştin nu-i iertat se-i urească, ci se le încunjure apele, dacă nu ştie înnota.

C â t sunt de consecuenţ i »pocäi t i i« d o v e ­desc şi următoare le fap te : U n «pocăi t din Dre tea a dat cu cuţitul după preot, când aces ta a întrat la el în casă , ca s'o b inecuvinteze la B o b o t e a z ă ; altul a pus c r u c e la mormân tu l copilei sale, iar »pocäi t i i« din Z a m - S â n c r a i u pretind să li se dee lor cimiter chiar înaintea bisericei gr. cat. C u ­ge tă sëracii , că cel puţin după moar t e să fie în apropiarea bisericei, de care ş i -au bătut joc în v ia tă

>

In 3 Apri l la 2 ' / 2 oare sa ţinut în Dre tea adunare de popor, în şcoală , unde li sa vorbit de

D ă un ocol în jur, së uită pe u r m a săniei . Nu mai ş t ia ce să facă. D e oda tă t resare; aude vaie te .

— Nu m ë lăsaţi , nu më lăsaţi — auzi stri­g â n d pe Trică .

— C e s tăpâne , zise el în torcêndu-se la el cu g roază .

— Ui te pe Ion, v r ea să m ă omoare... . m 'a lovit şi m ë doare.... M ë întreabă de ce l ' am omorît , de ce i -am lăsat nevas ta şi copilaşii în drum... Ui te - ia i şi pe ei, uite copilaşi i şi C h i v a lui loan cum më ameninţă.. . . D a r nu's numai ei î s mulţi,.... năpădesc spre mine cu grămada. . . Nu m ë lăsaţi , nu më lăsa ţ i !

— C e i cu D t a s tăpâne îi zise Dumi t ru , pe care îl lua năduşel i de frică.

— A c o l o l 'am omorî t în ungh iu l ace la , unde e el a c u m cu testa sfărâmată.. . . E ra noaptea de anul nou când l 'am lovit în cap , şi i -am luat banii.... D a r uite toţi dracii iadului a l ea rgă spre mine, să rênjesc, să sgâ iesc . . . Vreau să m ë ducă cu ei.... dar, vai... mor....

T r i că între mar i sbuciumări îşi dete sufletul. Era noapte în tunecoasă , Dumi t ru deşi se ţ înea o m tare de fire, a c u m nu ma i pu tea de g roază . El prinse pe Tr ică în braţe, pe c â n d aces ta era în spasmur i şi sta mut. D e oda tă se reculese, începu a zice rugăciuni . T r u p u l lui Tr ică începu a se răci. El îl îvă lue în bundă şi-1 tîreşte sub o tufă nu departe de m a r g i n e a drumului într 'un loc mai ferit. Apoi o ia în fugă mare cătră ca să lăsând cadavru l în vo i a întâmplăr i lor .

* C â n d veniră să ducă trupul lui Tr ică , bunda

era sfîrticată, iar într ' însa neşte oase . — Lupii l 'au mânca t , l 'au mânca t lupii —

striga desnădă jdui tă m u i e r e a sa. O a m e n i i m u r m u r a u : Băta ia Iui D u m n e z e u

îl a junge pe o m . Aldea .

Nr. 15 » R E V A S U L « P a g . 67

nou şi sa îndemnat să facă o reuniune biseri­cească, a cărei membr i să pună în p r a x ă cel pu -

: tin o parte din înveţături le auzi te . înfiinţarea ; reuniunei sa şi hotărît cu mare însuil -ţire, î n -

scriindu-se preste 100 membr i i cu 258 cor. 20 fii. şi promiţend mai mul te fete şi femei feliurite lu­cruri de m â n ă , pentru înfrumseţarea bisericei, ce lasă mul t de dorit, de şi femeile lucră cele mai frumoase cusături , ce se v înd în toată ţara sub numirea de marfă u n g u r e a s c ă : »Kalo taszeg i v a -rottas.«

Scopu l reuniunei este : ca membri i ei nici când să nu m e a r g ă în cr ismă, să nu înjure pe Dumnezeu, să nu dee beutură la p o m e n e şi să înfrumseţeze biserica.

Pe u r m ă p. Roş ian îşi ia r ë m a s bun delà popor, iar preotul din loc /. Lehene mu l ţ ămeş t e în numele poporului celor ce le-a dus lumină şi mângâiere. — L a 41/2 oare p. m. preoţii străini au plecat la parochi i le lor din mij locul mulţ imii de popor aduna t în mij locul satului . Mulţi p l ângeau şi toţi dau s e m n e de mul ţ ămi tă celor ce părăs in -du-i le z i c e a u : T ră i a scă D u m n e z e u în inimile Voastre ! . . .

D in comune le vec ine încă au luat parte mulţ i la eserciţiile spiri tuale, a şa din Bedeciu , Ardeova , Nearsova, Nad iş . B u n ă împres iune a făcut présenta Dlui notar G . F a r k a s şi a Dnei cum şi a subnot. d. /. Ílieş din C a l a t ă , cari s 'au măturis i t şi c u m i ­necat. . . .

Mărturisir i le sau început în 1 Apri l după prânz. Mărturisi tori au fost pre l ângă preoţii a m i n ­tiţi şi p. loan T o p a n , care a sosit în 1 April sara. — A predicat p. Roş ian , iar slujbele în biserică le-a făcut p. I. Miha l ca .

D e e D u m n e z e u , ca s ëmên ta a runca tă se î n ­colţească, c rească şi înbe lşugate roade se aducă spre binele poporului .

P o m ă r i t u l . — Un nou mijloc de câştig pentru ţerani. —

V .

D e c i , së plăteşte , ca lucrătorii de păment , plugarii, së îmbră ţoşeze pomări tul , aceas ta parte a economiei , care pe lârr-jă venitele şi folosul cel mare ce-1 aduce adăugându- i averea , îi mai pri-cinueşte şi mare plăcere, bucurie şi mângâ ie re .

A ş a de pildă, când lucrătorul de păment , obosit de lucrul acel greu de preste s e p t ă m â n ă , într'o sân tă serbătoare după ce a venit delà sânta biserică, — în loc së m e a r g ă la cr i şmă, ori së caşte gu ra prin sat, fără de nici o al tă i spravă decât c levet ind şi vorbind de rëu pe alţii — së abate în g răd ina s'a cea plină de pomi frumoşi şi roditori, toţi sădiţi şi oltuiţi de el, şi oare ce vede el a c o l o ? C e poa te së v a d ă a l t ceva , decât în toc­mirea cea atât de m i n u n a t ă a lui D u m n e z e u zidi-toriul, care numa i din iubire cătră noi oameni i , cu atâta în ţe lpeciune, toate le-a în tocmit spre fo lo­sul, binele, p lăcerea bucuria noastră . — Atunci el cuprins de mirare îşi aduce amin te şi înţelege c u ­prinsul acelor cuvinte din cântarea , ce a auzi t -o el în s. biser ică: » C i n e este D u m n e z e u mare ca D u m n e z e u l nos t ru? T u eşti D u m n e z e u , carele faci minuni !« Atunc i gându l lui sboară şi se înalţă în sus la Ace la , carele toatea le-a zidit, le ţine şi le câ rmueş te ; laudă şi preamăreş te atotputernicia, înţelepciunea şi bună ta tea prea induratului D u m ­nezeu .

Bucur ia şi mângâ i e r ea lui e de tot mare , când îşi a d u c e amin te şi despre aceea, că pomii sădiţi de el, — pe l â n g ă aceea , că sunt o ade -vera tă comoară , o adevera tă baie de aur pentru el şi moştenitori i sëi — după moar t ea sa vor fi i coana cea mai l impede în ochii fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor, cari de câteori vor căuta la acei pomi , ori vor gus t a din rodurile lor to tdeauna, cu recunoşt inţă şi mul ţumi tă îşi vor aduce amin te de el z i cênd : »acest i pomi i-a sădit şi altuit tata, moşu l , s t rămoşul — fie iertat.« Astfel deci chiar şi după moar t ea t rupească el mult t imp v a trăi şi v a fi v iu în min tea fiilor, nepoţilor şi a strănepoţilor sëi, ba chiar şi a străinilor cu cari împreună a vieţuit.

întru a şa gândur i p lăcute şi nădejde mare petrecênd grădinariul câte o sfântă serbătoare la umbra cea deasă a pomilor sëi roditori, deodată së pomeneş te , că e — seară . — S e în toarce în căsu ţa sa odihnit şi mângâ i a t , îşi face planul de lucru pe ziua următoare şi — cr i şma — a d e c ă : pecum a m zis, locul acela unde se croesc ha ine le cele rele; cuibul lenei şi a tot feliul de pëcate — a rëmas , şi au r ë m a s clevetele , cari îi a d a u g omului nu n u m a i pëcatele, ci şi duşman i i ; au r ă m a s şi bănişori i aceia , ce — poate n u m a i din petrecere de v r e m e i-ar fi dat pe beutura a m e ­ţi toare şi s tr icătoare senătăţi i trupeşti şi celei s u ­fleteşti, — i-a r ë m a s a d e c ă : p u n g a plină, ca së aibă cu ce së t r ă iască ; i-a r ëmas min tea înt reagă, ca së se poată gând i la D u m n e z e u şi la lucrurile cele bune şi folositoare, şi i-a r ëmas în t reagă şi

sănă ta tea şi puterea t rupească, ca se-şi poa tă agonis i pânea de toate zilele.

O a m e n i buni! Nu aflu destule cuvinte prin cari së vë pot î n d e m n a la îmbră ţoşarea pomări tului , D a r nădejduesc , că şi din câte aţi auzit, veţi fi aflat adevërul acela , ca zëu ar fi bine şi ar fi şi v e r m e a së sădiţi pomi , şi m'aşi bucura tare dacă sfatul m e u aces ta — spre binele şi fericirea Dvos t r e , a neamului românesc întreg şi a patriei noast re iubite — l'aţi primi cu acea dragos te şi bună voinţă , cu care m ' a m gândi t eu la D v o a s t r ă ca să vi-1 pot da şi cu care vi-1 dau.

Şi fi indcă nu e destul numai a tâ ta , că v o m sădi pomi, apoi îi l ă săm în grija vremilor , a d o ­bitoacelor, omidelor şi altor vermi şi a unor boale s t r icăcioase pomilor , ar trebui së vë spun şi a c e a : cum trëbue sădiţi şi altuiţi pomi i ; cum se pot aceia apëra în potr iva acelor an ima le şi ve rmi , cari le sunt spre s t r icăciune; c u m së pot pomii lecui de unele boale a lor şi în u rmă , cum se culeg, a ş e a z ă şi gri jesc poamele , dar la acea se poftesce vorbă şi mai mul tă , iar as tăzi a tâ ta v r eme nu a v e m . — Nădejduesc însë, că peste un an — de v o m fi în v ia ţă şi sănătoş i — la ceala l tă a d u ­nare ne v o m întâlni şi a tunci eu, ori altul, c ineva , — pe care v a cădea soar tea — ne v o m face datorinta .

P â n ă atunci însë ar fi bine şi de dorit, ca fiecare sat, ce së ţine de aces t despăr ţemînt së formeze câte un despăr ţemînt — aşa z icênd mai mic, în fruntea cărora së stee preoţii şi î nve ţ ă -torii — cari au înveţat în scoale din cărţi lucrarea pămintului şi ştiu bine cum trebue lucrat. — Apo i poporul în serile cele lungi de iarnă, së se adune în jurul lor; së pună de la olal tă şi puţini bănişori , cu cari së se cumpere tot felul de cărţi, pline de sfaturi bune şi poveşt i , din cari cei ce ştiu ceti, s'ar lumina şi ar face şi lucra a şa pe cum spune cartea, şi pe c u m adecă , e bine şi trebue së facă unul fieste care, iar cei cari nu ştiu ceti, ar face a şa pe cum iar vedea pe cei alalţi făcend şi în u rmă ar sti cu toti.

T 1

Bunul şi induratul D u m n e z e u së se îndure şi së ne ajute, së facem numai tot bine, şi a cea ce v o m face, së fie spre binele neamulu i nostru şi a terii întregi.

Nireş 18 Iuliu 1903. Demetr iu I . Z a h ,

învăţător.

Cine sufere de pnîlai«çîû ?' s t ä r i nervoase, se ceară (nevoie) sgârciuri Epiltjpalc broşura despre Epilepsie, care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke,« Frankfurt a. Main. 6—52.

Renoirea şi prolungirea vieţii cu »Electrophor«-ul orig. american.

A p a r a t m e d i c a l e lectric p e n t r u fo losu l p r i v a ţ i l o r !

St

Electricitatea e viata. A t r a g a tenţ iunea oameni lor ,

ca i i sufer bolnăvicioş i şi cu or­

g a n i s m slab së întrebuinţeze

acest apara t electric, pentru-că

„Elec irophor"-ul ne în­tăreşte nervii, ne învi-cşic s â n g e l e , ne agereşte

minte», si simţurile, a s i g u i ă circulaţia regula tă a s â n ­

gelui şi funcţionarea s is temului

nervos , prin ce ne scuteşte de bóle.

Prof. Dr. Bourg, membrul facultăţii de midicină a universităţii din Paris s'a declarat despre „Electrophor" astfel: »Nu numai reumatism, sgârciuri, nervositate şi asthmă au vindecat, sau cel puţin au alinat cu Electrophor în mii şi mii de caşuri, în cari ştiinţa doftorilor a dat faliment, ci şi la morburi de nervi, dureri de cap, colica, vîjeitul urechilor, lipsă de somn, la cei în stare hipocon-drică, şi mai ales în potriva relelor de obstipaţie, vîna de aur, în câteva zile de mu/re ori în câteva ceasuri au observat alinarea minunată. Femeile cu boale dureroase câştigă alinare şi vindecare aproape sigură.

Nu se strică! Preţul unul complet aparat mic:

- t o cor .

T i n e în vec i ! jM Preţu l unui complet aparat mare:

:20 cor.: Pentru cel s labi de const i tuţ ie . CM pentru v indecarea boale lor învechite .

Pe lângă trimiterea banilor înainte ori cu rambursa liferează representantul european al companiei »Elec trophor C o . L i m i t e d «

= Auf fenbergf József, Budapest VI. Proféta-utcza 5. = = 10.

Pentru sesonul de primăvară şi vară • recomandă ^ = = ^ =

N E U M A N N M . l iferant c. şi reg . de curte

Cluj, (Kolozsvár) Mátyás király tér. Haine de primăvară şi vară. Căputuri de transiţie'(Double, Ulster, Raglan). Pardesiuri de primăvară. Haveloc (cu mâneci şi fără mâneci). Căputuri economice, cuptuşite cu stofă. Haine negre de salon şi frac.

Mare deposit de vestminte pentru copii. Mustre şi liste de preţuri la cerere gratis şi franco. La comande din provinţă - — — - — -=--- ca mesura e destul a trimite o haină veche. -----

20 (12 - )

m

P a g . 68 » R E V A S U L « Nr. 15

i,ft: 1 '"V [ # ! ] - [

.**:

m i .. -. t

!j5C. r ' t ] - - L

!&'

Agentura generală diri Gluj a băncii de asigurare

„TRANSSYLVANIA" primeşte şi efectueşte oferte de as igurare din comita te le : C o j o c n a , Mureş -Turda , Turda -Ar ieş , Bis t r i ţa -Năseud, S o l n o c - D o -băca , C i u c , Së lag iu , Să tmar , Bihor, M a ­

ramureş .

As igură mai ieftin contra focului şi explos iuni ori ce fel de edificii, mărfuri, mobile , vite şi producte etc.

Asupra vieţii omului face asigurăr i în toate moduri le obicinuite, a n u m e : cap/ta/e pentru caşuri de moarte,

pe viaţă, de zestre, rente etc.

Asigurări poporale 22 Z t ca lă p â n ă la 1200 coroane , z^rsr _

Asigurări pe cheltuelile înmormântării, contra grindine/', semănături de tot feliul,

nutreţuri etc.

ft w Î S * ' f t '

ft ft ft

: f t ] r

ft

„Transsylvania 1868 şi de ani a plătit

a fost în temeia tă la anul atunci în decurs de 34 de despăgubir i pentru foc de K . 3.042,619 84 fii., ear pentru capitale as igura te pe v ia tă Kor. 2.992,162-98 fil. S u m a asigurăr i lor contra focului e de K. 112 mi l ioane . S u m a asigurări lor pe v ia ţă e de K. 1 0 2 mil ioane.

Oferte şi ori ce îndrumări se pot primi în limba românească şi în toate limbile din ţară delà

Agentura generală a băncii

„Transsylvania C l u j , piaţa „Emeke-tér" Nr. 16.

precum şi delà agenturile locale şi cercuale din comunele mai mari.

1

ÍÍ

i ias bfti

r.

!ftj

ii m a-, iE' m 0

Măies tru păpucar r o m â n în C l u j .

Vasile Săncrăian (Szentkirályi) recomandă atelierul sëu, în care efectueşte tot felul de comande pentru domni, doamne şi copii, cum şi repa­raturi cu preţuri foarte moderate. Măiestria şi-a înveţat'o

în Viena şi Budapesta.

S t r a d a Wesse l ény i M . şi Szép-utcza (colţ.) 17-30 .

Wilheiiii Ignácz ingénieur

Budapesta, VIII. Kender-u. 8.

Primeşte ori ce fel de

m ë s u r a r e de p â m e n t , - m a p p a r e , -

a r a n g e a r e de poses iune .

După acord marchează linia căii ferate normale ori

: i _ _=:.:=: înguste. —

Preţueşte moşii, esoperează şi valorează patente, pe lângă

onorar echitabil.

Ofertele sunt a se trimite la adresa de mai sus.

36-50.

Prilej de a cumpëra! 32 bucăţi 6 floreni.

în u rma unei î n g r ă m ă ­diri în m a g a z i n a m cape ­lat delà o fabrică însăr­cinarea se vend marfa ei cu preţurile de fabrică, cu foarte puţină resplătire a preţului muncitori lor .

*,* I V aceea până tine de -positul trimit cu r a m ­bursa (utánvét) :

6 l inguri foarte fine de arg int » G l o r i a « 6 furcuţe „ „ „ „ (dintr'o

bucată) 6 cuţite de m a s ă „ „

12 l inguriţe de cafea „ „ 1 l i n g u r ă mare de arg in t pentru lapte 1 » » » » » s u P ă

Laolaltă 32 bucăţi pentru 6 fl. Toate sunt noue, perfecte, fine şi strălucite.

Mai nainte era 25 fl. acum 6 fl. Argintul »Gloria« e metal de tot alb, care pe lângă garanţie rëmâne neschimbat şi suplineşte adevëratul argint. C a ori cine së se convingă despre adevër pentru marfa, ce n'ar plăcea, fără nici o- piedică retrimit banii.

Serviciul acesta e foarte potrivit de cadou de crăciun ori nuntă şi astfel e neîncunjurat de lipsă în căsnicie. — Singurul vênzëtor e Centrala

Auffenberg József Kri^-^oSÎlSê se fac trimiţend banii înainte ori cu rambursa.

(9 10)

„THE STANDARD" : . T . - = fundată în anul 1825.

Efectueşte

a s i g u r ă r i de v ia ţă pe l ângă condiţ iuni foarte favorabi le .

Avere proprie Cor . : 260,000.000

Despăgubiri de viaţă Cor . : 170,000.000 Co r . : 520,000.000

Incasso anual Cor . : 32,000.000

Dividende solvite

Agen tu ra genera lă pentru

T r a n s i l v a n i a :

s t rada Ferencz -Józse f nr. 17. C l u j ,

Fil ială pentru U n g a r i a :

Budapes ta , s trada K o s u t h - L a j o s nr. 4.

în palatul S t a n d a r d . ( C a s a proprie).

Cent ra l a gene ra l ă : E d i m b u r g . ( A n g l i a . )

35 .

— U n învăţăcel se pr imeşte în t ipografia «Carmen« a d-lui Petru P. Bariţ iu din C lu j (Str. Ferencz Jozse f -u t 58).

Cruce sau stea electrică duplă.

D . R . G . M . 88503. Vindecă şi înviorează, pe garan­ţie: reu mă, ischias, astma, vî-jiitul urechii auzul greu, epi­lepsia, nervositatea, lipsa de apetit, gălbineala, durerea de dinţi, migrena, impotenţa, in­fluenza, pre cum ori ce boală nervoasă. Acel bolnav, care cu aparatul meu Nr. 88503 nu se

vindecă în cel mult 44 zile îşi capătă banii îndată îndërëpt. Unde nu mai ajută nimic, më rog a încerca cu aparatul meu. Sunt convins despre

înriurirea lui sigură.

Preţul unui aparat m a r e 6 cor. (de folosit la boale învechite.)

Preţul unui aparat mic 4 cor. (de întrebuinţat la morburi mai uşoare.)

Centrala de espediţie trimite pe lângă rambursa ori anticiparea banilor în toate părţile în ţeară

şi străinătate.

Scheiter D. Sándor Budapest, VIII. , Bezerédi-utcza 3. szám.

5 24.

I _ 4 . , Ţ Pentru 5 coroane ue admirat! trimit, până ce-mi mai — ţine provisiunea 4'/.2 k.

S Ă P U N D E G Ă T E A L Ă fin cu miros de flori, şi puţin vătfimat (cam 50 bucăţi) frumos combinate din bucăţi cu miros de rose, melin, moşus, viorele, rezeda etc. Preţul re­

gulat c de trei ori mai mare.

Se trimite cu rambursa:

A U F F E N B E R G J Ó Z S E F Budapest , S t r a d a Próféta 5.

8 10.

Lampă electrică de busunar

cu m e c h a n i s m amer ican

indispensabilă pentru ori ce economie casnică.

S e poate p u r t a şi în busu­nar , e durabi lă , c o m o a d ă

şi corespunzătoare

Fie căruia e de lipsă pentru luminarea chiliilor, treptelor, ambitelor şi localităţilor laterale.

Pentru oficeri la-eserciţii, pădurarilor şi vână­torilor pentru serviţiu de noapte e tare aco­modată; pentru turişti sunt indispensabile, pentru medici şi^moaşe cu ocasiunea visitelor de noapte, în fabrice, mori, pivniţe, deposite unde se pă­strează materii esplosive, sunt de mare însemnătate pentru căletori ce sosesc noaptea sunt nepreţuite. Pentru econoame este o bucurie. Nu sunt în urma ei picături de lumină pe padiment şi covoare. Pe proprietari şi economi ii păzesc de atacuri şi foc; cu aceasta te poţi sui şi noaptea în pod unde se păstrează nutreţul. E sigură contra focului. Se poate folosi de mai multe mii de ori şi dacă cu timpul arde stratul, pentru 1'20 cor.

subministrăm altul nou. Preţul 4 cor.

Strat de réserva coroane V 2 0 . Se trimite cu rambursa delà

Stabilimentul Central alui J O S I F A U F F E N B E R G . B U D A P E S T , S t r a d a Prófé ta u. 5.

9- 10.

0 ^ « « , « x « Ä de culina cumpena g r a t u i t . ift

m

6 6 6

12 6 6* 1 1 2

P e preţuri fabulos de ieftine trimit din m a g a z i n u l meu prea încărcat mărfuri le mele de a r g i n t m e x i c a n renumite în toată lumea pen­tru esce lenţa lor şi a n u m e :

cuţite de m a s ă de argint m e x i c a n linguri » » » » » furcuţe » » » linguriţe de cafea » » cuţite escelente desert » » furcuţe » » » » l ingură mare de supă » »

» » » lapte » » feşnice e legante de sa lon.

46 n u m a i

ft m ; f t :

ft ft

' f t ;

m m •as; m &

' f t 1

' f t ;

! f t '

3 - ' £

M

w

îfti

M 1 :-r. [

i $ i ' f t '

La administraţia „ R ă v a ş u l u i " se află:

„ C ă l i n d a r u l P r a c t i c " p e 1904. Preţul 50 fii. plus 30 fii. porto postaL

„ V i s u r i t recute" de Al. Ciura. Preţul 1 cor. plus 10 fii. porto.

„ C â n t e c e " de Emil Sabo. Preţul 1 cor. plus 10 fii porto.

bucăţi la olal tă

6 fl. 50 cos tă

cr . După ori ce comande pe l â n g ă as ta

dau ca present de rëspundere şi g ra t i s o cumpenă de cul ină, care ara tă bine până la 1 2 1 / , chlg . Arg in tu l m e x i c a n e un metal de tot alb (şi înlăuntru) pentru a cărui durabil i tate şi escelentă cal i tate iau rëspundere pe 25 ani .

Espedi ţ ia se face tr imiţend banii înainte sau cu rambursa din m a g a z i n u l european casa centrală de mărfuri.

Schef fer D . S á n d o r 7 24. Budapest, VIII . Bezerédi-u. 3.

m M ft m I* w

:x

M

m.

iîKÎ YÁ

m m

Î —

m m m %\

Tipograf ia » C a r m e n « Petru P. Bariţiu în Clu j Kolozsvár .