academia romania re vi siini.ro/revista istorica/ri_complet/1991/revista_istorica... · 2012. 3....

ACADEMIA ROMANIAINSTITUTUL DE !STORE' N. IORGA" 4

d:

""*-.

fonctaior N:iorgá

46-4

-A

",?

.

UM Etr ES 59

tttttt

-

......10

°

t,

Noiembrie Decembrie

EDITURA ACADEIIIEI ROMANE..

61

Serie nouä. tornul 1991

RE VI s

-.1w ..,I.

1911,1110.1110NIRUPPI ',", igig1:1%.

:P;;;"

2 .

11- 12-

IM

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor ;ef ), PAUL CERNOVODEANU,VIRGIL CIOCYLTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGEN DE-NIZE, MIHAI OPRITESCU, GEORGETA PENELEA FILITTI,NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU,ANATOL T ARANU

,,REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an In numere duble.In tail abonamentele se primesc la oficiile postale i difuzorl depresa prin Intreprindert si institutii. Pretul unui abonament este -

de 180 lei.Cititorii din strAinitate se pot abona adresindu-se la ROMPRES-FILATELIA. Departamentul Export-Import, presa P. 0. Box12 - 201. Telex 10 376 prsfi r - Bucuresti, Calea Grivitei nr.64 - 66.

REDACTIAION STANCIU (redactor ;el' adjunct )MIHAI OPRITESCUNAGY PIENARU

Manuscrisele, artile I revistele pentruschimb precum i mice corespondentá sevor trimite pe adresa redactiei revisteiREVISTA ISTORICA".

Adresa RedactieiB-dul Aviatorilor nr. 1

71247 - Bucuresti, tel. 50.72.41.

.

.

,

-

,

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOLL&

TOM II, NR. 11-12Noiembrie-Decembrie 1391

SIIMAR

PRACTICA SI TEORIE IN ISTORIE

RADU MANOLESCU, Teorie, metodologie *i terminologie in korie (cu ref erire lamedievistica) 615

PAUL CERNOVODEANU, Nicolae Iorga si istoria romanilor prin cei mici" . . . 625ANDREI PIPPIDI, Reforma sau declin. A doua perioadii a studiilor sud-est europene

In Romania 641

STRUCTURI NOBILIARE IN SOCIETATEA ROMANEASCA

IOLANDA TIGHILIU, Boierimea din Tara Romaneasca (secolele XIV- XVII) : com-ponenta §I evolutie structurala 651

IOAN-AUREL POP, Privilegii obtinute de romani in enoca domniei lui Matia Corvinul 667

*STEFAN ANDREESCU, Sultanul Jahja" §i Radu voila Mihnea : un episod din istoria

Mkt Negre In veacul XVII 679

SURSE INEDITE

0 scrisoare inediti a lui Ion C. Bratianu din august 1862 (Grigore Chirifd) 701

OPINII

Pe marginea unui volurn de documente privind dornnia lui AL I. Cuza (Sever Calalan;i Valeriu Stan) 703

VIATA STIINTIFICA

Simpozion national : 50 de ant de la intmrea Romlniei In cel de-al doilea rázboi mondial(Mihai Oprijescu) ; Pactul Molotov-Ribbentrop §i Ba.sarabia. Note asupra Con-

ItRevista istoricli", tom II, re.11 -12, p. 611-734, 1991

..... .

www.dacoromanica.ro

612

ferintei internationale de la Chisinüu (Apostol Stan) ; Al Xl-lea Simpozion natio-nal de istorie i retrologie agrarä a Ramánici (P. 1. Panail, C. Moconu ) ; CAlátoriede documentare In Marea Britanie (Beatrice Marinescu Valeriu Stan) ; tMariaIIolban, 1901-1991 (Andrei Pippidi )

RECENZII

707

VLAD GEORGESCU, Politica istorie. Cazul comuniftilor romani 1944- 1977 (ColectiaClio für mascü"), Ion Dumitru-Verlag, München, 1981, 160 p. (Nicolae Mari-nica ) 715

ERIK FOGEDI, Castle and society in medieval Hungary (1000- 1437 ), Madémiai Kiad6,Budapest (Acta Historica Academiae Scientiarum Ilungaric4e, 187), 1986, 162 p(V iorel Achim) 717

FABIENNE REBOUL-SCI1ERRER, La vie quolidienne des premiers instituteurs 1833-1882, Preface NO Mona Ozouf, Hachette, Paris, 1989, 312 p. (Mirela LuminifaMurgescu ) 718

* * * Turquie, Moyen-Orient, Communanté Européenne. Actes du Colloque de Chan-tilly 15- 17 septembre 1987. Édités par Jacques 'I hobie et Salgur Kancal, L'IIar-mattan, Paris, 1989, 396 p. (Marian Stioia) 720

BULET1N BIBLIOGRAFIC 723

i

i

www.dacoromanica.ro

V STAST IC

NOUVELLE SERIE

TOME II, Nt" 11-12Novembre -Décembre 1991

SOMMAIRE

PRATIQUE ET THEORIE DE L'HISTOIRE

RADU MANOLESCU, Théorie, méthodologie et terminologie de l'histoire (L'exemple del'étude du Moyen Age) 615

PAUL CERNOVODEANU, Nicolae Iorga et l'histoire des Roumains par les humbles" 625

ANDREI PIPPIDI, Réforme ou déclin. La deuxime période des etudes sud-est euro-péennes en Roumanie 641

STRUCTURES NOBILIAIRES DANS LA SOCIETE ROUMAINE

IOLANDA TIGHILIU, Les boyards de Valachie (XIVe_XVIIe siècles) : composition etévolution structurelle

IOAN AUREL POP, Les privilèges obtenus par les Roumains pendant le règne deMathias Corvin

651

667

$TEFAN ANDREESCU, Le sultan Jahja" et le prince Radu : un épisode del'histoire de la mer Noire au VIP sicle 679

SURGES INEDITES

Une lettre inédite de Ion C. Bratianu d'aollt 1862 (Gligore Chirild) 701

OPINIONS

En marge d'un volum de documents sur le regne d'Alexandre I. Cuza (Sever Catalan elValeriu Stan) 703

,,Revista Istorid", tom II, nr. 11 -12, p 611 -734, 1991

Mimeo

www.dacoromanica.ro

614

LA VIE SCIENTIFIQUE

Le symposium national : 50 ans depuis l'entrée de la Roumanie dans la deuxième guerremondiale (Mihai Oprilescu ) ; Le Pacte Molotov-Ribbentrop et la Bessarabie.Notes sur la Conférence internationale de Chisinéu (Apostol Stan ) ; Le XI° Sym-posium national d'histoire et rétrologie agraires de la Roumanie (P. 1. Panait, C.Mocanu ) ; Voyage de documentation en Grande Bretagne ( Beatrice Marinescu etV aleriu Stan ) ; t Maria Holban, 1901-1991 (Andrei Pippidi ) .

COMPTES RENDUS

707

VLAD GEORGE SCU, La politique et l'histoire. Le cas des communistes roumains 1944-1977 (Colection Clio sans masque"), Ion Dumitru-Verlag, München, 1981, 160 p(Nicolae Marinica ) 715

ERIK FUGEDI, Castle and society in medieval Hungary (1000- 1437), Akadémiai KiadóBudapest (Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, 187), 1986, 162 p(V iorel Achim) 717

FABIENNE REBOU-SCHERRER, La vie quotidienne des premiers instituteurs1833- 1882, Préface de Mona Ozouf, Hachette, Paris, 1989, 312 p. (MirelaLuminif a Murgescu ) 718

* * * Turquie, Moyen-Orient, Communauté Européenne. Actes du Colloque de Chantilly15- 17 septembre 1987. Rdités par Jacques Thobie et Salgur Kancal, l'Harmat-tan, Paris, 1989, 396 p. (Marian Stroio ) 720

BULLETIN BIBLIOGBAPHI QUE 723

www.dacoromanica.ro

PRACTICA I TEORIE IN ISTORIE

TEORIE, METODOLOGIE I TERMINOLOGIE TNISTORIE (CU REFERIRE LA MEDIEVISTICÁ)

RADU MANOLESCU

Cercetarea §i transmiterea rezultatelor cercetärii in istorie - ea,de altfel, in oricare alt domeniu al §tiintei - o corelare strinsäintre teoria (conceptia), metodologia §i terminologia ei, 1 astfel incitaceastä triadä, s reflecte corect i clar exigentele celor douä etape.

I. Istoria, ca §tiintä, de sintezä, se ocupä, ca obiectiv primordial,cu studierea, In functie de ideile dominante ale vremii, a dezvoltärii urna-nitätii, adicä, a structurilor i proceselor economice, sociale, politice, spiri-tuale, institutionale susceptibile de a se desfkura 0 a se modifica in timp. 2

De aceea, In functie de acest obiectiv, redarea realä a procesuluiistoric impune tratarea lui lntr-o imagine totalä sau globalä. 3 Ea implicitcercetarea i infäti§area evolutiei comunitätilor umane epocil iiarie stabilità, in totalitatea i in interdependenta condipilor §i manifestä-rilor vietii lor materiale i spirituale mediul inconjurätor (geografic,climatic, ecologic) 0 actiunea omului de adaptare la mediu 0 de transfor-mare a acestuia ; conditiile materiale (tehnica, sectoarele primar, secun-dar i tertiar ale activitätii economice) ; comunitätile umane din punct devedere demic, al structurii sociale §i al mi§cArilor social-politice ; eveni-mentele politice interne 0 externe ; maaaifestärile i creatiile spiritule ;instituiile corespuneatoare vieii economice, sociale, politice, spirituale ;local i rolul personalitktilor. 4

In comparatie cu studierea, uneori desprinsä din contextul istoricde ansamblu, a unor evenimente i personalitäti din perioade istorieescurte, practicatä, de istoriografia denurnitä evenimentialä, factograficit

1 Pentru problemele referitoare la teoria, metodologia i terminologia istoriei,a se vedea :Aujourd'hui l'histoire, Paris, 1974 ; Faire de l'histoire, sous la direction de J. Le Goff et P.Nora, vol. 1-3, Paris, 1974-75 ; L'histoire et ses méthodes, volume publié sous la directionde Ch. Samaran, Bruges, 1967 ; Interdisciplinaritatea $i ftiinfele umane. Traducere din lb. fran-cezá, Bucuresti, 1986 ; Em. Le Roy Ladurie, Le territoire de l'historien, vol. 1, Paris, 1977 ;R. Manolescu, Ev mediu 0 feudalism (concept, objective, metode de cercetare), In Revista deistorie", 1982, nr. 7, p. 835-843 ; La nouvelle histoire, sous la direction de J. Le Goff et R.Chartier, Paris, 1978 ; G. Topolski, Metodologia istoriei, Bucuresti, 1987.

2 L. Apostel, $tiinfele umane : mostre de relafii interdisciplinare, In Interdisciplinarilatea0iinfele umane, p. 255 ; W. J. Mommsen, Istoria, ibidem, p. 349-350, 355-356.

3 J. Le Goff, P. Toubert, Une histoire totale du Mogen Age est-elle possible?, In Adesdu 100e Congrès National des sociétés savantes, tom. I, Paris, 1977, p. 31-44.

R. Manolescu, op. cit., p. 840.

Revista istoric4", tom II, nr. 11-12, p. 615 -623, 1991

implic

intr-o

ei

www.dacoromanica.ro

616 Rauu Manolescu 2

sau narativii, 5 cercetarea factorilor esentiali ai procesului istoric, caraportul orn-mediu, evolutia economicii, a structurilor sociale sau a orga-nizArii social-politice, manifestArile si creatiile spirituale, imp1ici abor-darea lor la nivelul unor comunitAti numeroase sau relativ numeroase

intr-o perioadit mai indelungatii, asa-numita duratA lungl".6 In lumeamedievalit, bazatA pe o economie agi arA dominantA, pe o structurit socialit

institutionalA ierarhizatil, ritmul evolutiei era, ca in oricare societatepredominant ruralit, lent, iar traditia tenace ; ca atare, cercetarea factoii-lor ai procesului istoric impune, mai mult cleat pentru epocileistorice care au succedat evului nrediu, urmiirirea lor pe o perioadil mai

n dehm gat :A .

Abordar ea tematicii la nivelul unor comunitiiti numei case k au relativnumeroase si al unei durate lungi" implic o medievisticA axatä re relie-farea factorilor permanenti si decisivi ai procesului istoric, cart e sA ofereposibilitatea reconstituirii istolice nu a unui ev mediu de suprafatA, cia unui ev mediu al adincurilor". 7 Este de inteles eh' o trataa e globalAa istoriei evului mediu priVeste prccesele la nivel atit macroistoric (istoliaumanitittii, a unei turi, a vietii economice, sociale, politice, institutionale,spirituale etc.), cit si microistoric (monogr afia unei localitäti, a unei insti-tutii, istoria unui eveniment etc.).

0 re.lare reart a procesului istoric impune totodatit tratarea luiintr-o imagine universalit, irnplicInd cercetarea evolutiei ariilor i centre-lor de civilizatie tu interdependenta lor si marcarea ponderii si a roluluilor îu istoria unianituii. De aceea, o reprezentare realiA a istoriei nationalein ansamblul sAu sau in unele aspecte ale sale implicA si o luare in consi-der are a contextului istoric in care a avut loc, cu marcarea conexiunilorsi influentelor reciproce dintre diferitele domenii ale prresului istoric, 8in cazul Muriel Eorniiniei indeosebi in contextul su istoric central sisud-est european.

2. Progresul cercetitrii si cunoasterii stiintifice In general si conceptiaunei globale asupra procesului istoric in special explicA de ce esteimperios necesarit o imagine nu mimai globala, ci i aprofundatA asupraacestui proces, o imagine doar panoramiciti, de,si util pentru informareageneralii, fiind fatal superficialit si incompletit. 9 De aceea, paralel cuextinderea tematicit spectacular:A a domeniului cercetäiii istorice, conse-cintiti a abordiirii sale globalizante, a avut loc i o accentuare a speciali-Mrii, manifestatil aproape in toate zonele de investigare. In aceste conditii,s-a aucentuat contactul istoriei cu alte discipline avind un profil mai apro-piat sau chiar mai indepArtat de al situ, rezultate i metode ale acestorafiind preluate de istorie si adaptate cerintelor sale specifice. Astfel, pentrua putea sit realizeze obiectivele ternatice decurgind dintr-o imagine globalit

5 NV. J. Mommsen, Narrative History and Structural History : Past, Present, Perspectives,Rapports, II, Stuttgart, 1985, p. 839 842 (XVIC Congrés International des Sciences Histo-

rigues, Stuttgart, 1985).6 L. Boia, Durata istoriei : metamorfozele unui concept, In Revista de istorie", 1983,

Dr. 6, p. 588-604 ; F. Braudel, Histoire el sciences sociales. La longue durée, In idem : Ecritssur l'histoire, Paris, 1969, p. 41-83; M. Vovelle, L'histoire et la longue duree, In La nouvellehistoire, p. 316 343.

7 .1 Ic Goff, CivilizaIia Occidentului medieval, Bueuresti, 1970, p. 43.8 B. Manolescu, op. cit., p. 839 840.

M. Dufrenne, Arta, In Interdisciplinaritalea fi stiinjele umane, p. 395.

oi

esentiali

viziuni

ja

1,

www.dacoromanica.ro

3 Teorie, metodologie, terminologie 617

asupra procesului istoric, istoria a trebuit sit recurg5, la ajulorul unordiscipline apartinind atit Rtiintelor sociale cit i celor ale naturii, de aleegror rezultate i metode depinde másurá tot mai mat e pi ogreulcercetitrii istorice.

Apelul istoricilor la atari discipline se reflectà,' atit in folosh ea rezul-tatelor lor, eft, mai ales, in aplicarea metodelor i tehnicilor acestora laprocesele i evenimentele istorice i in nasterea unui sir de discipline alestiintelor sociale sau ale stiintelor naturii cu specific istoric. Uneori, re-zultate si inetode ale acestora au fost let] 0J roieetate ;;;i au dat pastel e unordiscipline limitrofe sau de frontier ii", cu specific istoric. Astfel, crcstercainteresului pentru problemele actuale ale clintalologici, ecologiei, demo-grafiei etc. a generat, pun proiectaia i aplicarca metodelor ksi tehnicilorlor actuale la trecut, noi discipline cu s ecific istorie, (Turn climatologia

ecologia istorieit, demografia istoricq etc. De aceea, pentru arealiza o imagine globalá, asupra procebului itoiic, istoricii apeleazit larezultate si metode procurate de un sir crescind de discipline limitrofe,ale eitror dornenii de cercetare constituie teme de investigare istoricil. 11Rezultatele si metodele lor girt aplicabile fie procesului istoric in ansam-blul situ, fie anumitor dornenii ale sale. Fár á. pretentia inventarierii h,rinventariere a cArei principalit deficientA ar fi caracterul sárt fatal incom-plot - se constatit eit istoricii apeleazá, cu precHere, pentru iloiiarnediului inconjurtitor la geografie Worieä., climatologie istouicim, cologieistoricil, ononiastidi i toponomasticil istoiicim, pentru viala econornicitla istoria tehnicii, stiinte econcmice, statisticg, pentru viala socialit Jademografie istoricii, antropologie, ctnologie, sociologie, pentlu vialapoliticii interra si externil la politologie, polemologie, pentru viala spit i-tualit la istoria stiintei, culturii si artei, istoria religiilor, istoria mentali-tatilor, istoria imaginarului, psihanaliza istoric, pentru institutii la Wolin,dreptului ete. 12 Este totodatá, de remareat cii disciplinele limitrofe isto-riei, pentru a reconstitui conditiile istorice in cadrul cárora opereazá,trebuie sit facii ele insele apel la conceptia i metoda de cercetare istoricá.In acelasi timp, ele se sprijinit pe rezultate i metode de investigare aleunor discipline mai mult sau mai putin limitrofe lor, demografia isloikim,de exemplu, apelind Ja statistie5, biologie si medicing uman, antrorologieetc. Totodatá, un 'Malt standard temetic i metodologic al acestorplate este o conditie esentialit pentru pregresul stiintei - in cazul de faYtiistoria - care apeleaza la rezultatele si metodele lor de irrvetigat e.13

0 tendintà majorit a cercetárii istorice - ea si a celorlalte tiintesociale sau ale naturii -o constituie astfel adincirea relatiilor de inter-disciplinaritate dintre istorie si disciplinele limitrofe ei, astfel inch, inter-disciplinarit prin orientruile i cerintele k-ale fundamentale, istoria devineinterdisciplinarit ui prin exigentele cercetihii.

Largirea tematicii i accentuarea caracterului interdiscijlinar alistoriei impun amplificarea i diverF.iiicarca documentárii, iz (ai der

" .T. Mommsen, op. cit., p. :351 353.Ibidem, p. 365 366.

12 L. Apostel, op. cit., p. 185-252.13 I. Dr4an, Un mod de gindire vi cercelare indispensabil pentra progres in

Interdisciplinaritatea si diinfcle lunatic, p. 86.14 W. J. yommsen, op. cit., p. 358.

Intr-o

istoried,

-

disci-

W."

In

ii

aiiin/h,

www.dacoromanica.ro

618 Radu Manolescu 4

traditionale adaugindu-li-se cele insuficient folosite sau neglijate. 15 Deaceea, tipologia izvoarelor medievale a devenit sensibil mai largä, iar pon-derea in cercetare a variatelor categorii de izvoare a fost reevaluatä. Mä'r-turiilor izvoarelor scrise li se adaugä cele ale izvoarelor nescrise, indeosebivestigii ale culturii materiale. Paralel cu izvoarele scrise traditionalenarative i documentare, sint tot mai amplu folosite surse documental- einsuficient exploatate (recensä'minte cadastrale i fiscale, registre dom e-niale, parohiale, notariale, vamale, portuare etc.). In folosirea tuturoracestor surse grit vizibile amplificarea chestionarului", in functie decare se realizeazä investigarea, i confruntarea br criticä, in vederea pro-curä'rii de informatii concludente i semnificative, menite s räspundäcerintelor tot mai complexe ale realizärii imei istorii globale.

Tehnica cercetärü izvoarelor medievale trece de asemenea printr-unproces de perfectionare. Pentru cercetarea izvoarelor documentare scrise,istoria continuä s faca apel la disciplinele auxiliare (speciale) ale istoriei,a caror grupare, conceputä nu ca o insiruire ierarhicä" in functie deimportanta Mr, ci ca o succesiune a studierii lor astfel incit, in conditiileconexiunii Mr, unele sä constituie o temelie indispensabilä pentru insusireacelorlalte, poate fi urmätoarea epigrafie-paleografie-cronologie-genealo-gie-heraldicä' - sigilografie - metrologie - nurnismaticl - diplomaticä -arhivis-tieä-bibliologie-muzeologie, cu texte exprimate in variate limbi vechimoderne. Ca si in cazul disciplinelor limitrofe istoriei, conexiunea Mr cuistoria este bidirectionalä, in sensul c istoria le oferá contextul istoric alevolutiei Mr, in timp ce, prin rezultatele i metodele Mr, ele procurá istorieimaterialul documentar necesar investigatiei istorice. Totodatä stiintelorauxiliare (speciale) ale istoriei le sint proprii un Or de raporturi reciprocea cáror cunoastere contribuie la insusirea i folosirea fiecáreia dintre ele.

Cresterea numárului si a rolului disciplinelor limitrofe i auxiliareale istoriei nu a dus insä la pulverizarea istoriei Intr-un Or de disciplinedistincte, ea pástrindu-si identitatea, prin obiectivele propuse i meto-dele folosite. Intre ea si disciplinele cu care se gäseste in conexiune secreazä un raport de interdisciplinaritate cu valente bidirectionale, incare istoria detine un rol coordonator. 16 Acest raport ar putea fi redatschematic astfel

istorie (ca disciplinä coordonatoare)

discipline limitrofe discipline auxiliare sau specialesau de frontierä" (pentru cercetarea izvoarelor)

Metodelor i tehnicilor traditionale ale cercetärii istorice li se adaugämetode i tehnici noi sau perfectionate, de la fotografierea aerianä a urme-lor asezarilor dispárute, la studierea vestigiilor materiale prin procedeefizice, chimice sau biologice si la prelucrarea automata' a informatiei. Astfel,pentru cercetarea proceselor istorice de duratä lunga este necesar un

Ibidem, p. 357.le lbidem, p. 367.

i

/ /

"

www.dacoromanica.ro


material documentar nu numai bogat, ci si de o anumit à. omogenitatecontinuitate, care sa permitg reconstituirea procesului analizat In com-plexitatea i continuitatea lui. Pentru cercetarea evolutei mediului in-conjurgtor, a vietii economice, a structurilor demografice i sociale, ainstitutillor etc. de-a lungul unei perioade istorice date, se impune folosireaunor fonduri documentare omogene 0 continue (recensAminte cadastrale

fiscale, registre domeniale, parohiale, vamale, portuare, notariale etc.),1n mgsurä sg ofere cercetgtorilor materiale cuantifiabile. Cercetarea pro-ceselor istorice de duratg lungg pe baza unor fonduri documentare cuanti-fiabile a dus la constituirea istoriei seriale 17 sau, mai corect, a metodeiistorice seriale, care 10 propune mgsurarea evolutiei unui prcces sau feno-men istoric pe baza unor serii de unitáti omogene 0 continue. Pentruinvestigarea acestei evoluii, metoda istoricA serialg apeleazg, de regurd,la prelucrarea automafg a datelor, cu ajutorul unui ordinator programat. 18Deoarece evul mediu apartine, in ansamblu, perioadei prestatistice"dispune de materiale documentare cuantificabile restrInse, metoda istoricgseriarg poate fi aplicafg mrmai anumitor domenii, zone 0 epoci. Este,de asemenea, evident cg o metod g. istoricä strict serialg ar da nastere uneiirnagini incomplete sau chiar deforrnate asupra procesului istoric, dacgstabilirea datelor seriale, care reprezintg, In fond, nurnai o etapA pregati-toare a elaborgrii, nu ar fi urmatg de interpretarea i evaluarea acestordate in raport cu ansamblul procesului istoric cercetat. 19

rgrgirea tematicii i abordarea interdisciplinarg a problemeloristoriei, diversificarea izvoarelor folosite 0 a metodelor de investigare due,implicit, la formule noi de organizare a cercetárii, desMsuratg In echipealcgtuite multidisciplinar, istoricilor, car e constituie nucleul coordonator,alamindu-li-se, in functie de tema cercetatä, specialist din disciplinelelimitrofe istoriei 20 si din stiintele auxiliare ale acesteia.

Specialitii grupati intr-o echipä de cercetare trebuie sg desfilsoarenu numai o activitate colectivg de actiuni juxtapuse, ci sá realizeze ocooperare organicg, menitá sg dea unitate temei cercetate. in acelasitimp, mentinerea identitgtii istoriei ca discipling i realizarea cerintelorsale interdisciplinare implicá un amplu program de restructurare a siste-muhri traditional de formare a istoricilor, de reevaluare a preggtirii lorin raport cu exigentele teoretice i metodologice care le stau in fatg. 22

3. knoirea conceptiei asupra istoriei i preocuparea de a realizao imagine globalg asupra ei impun o revedere a ternaticii 0 a terminologieiistorice (cu referire la evul mediu), astfel 'Mat procesele i fenomenelecare au avut loc sg fie redate printr-o tematicg cuprinatoare i prin ter-meni corespunzgtori.

17 P. Chaunu, Histoire serielle, bilan et perspectives, in Revue1970, nr. 3, p. 459-489 ; F. Furet, Le quantitatif en histoire, In Faire42-61.

18 L. Fossier, Informatique et documents médiévaux, in Annales.p. 1131-1142.

19 J. Le Goff, P. Toubert, op. cit., p. 42.28 W. J. Mommsen, op. cit., p. 367.24- Jun Ki, Studiul unor probleme puse de mediul inconjurator, in

umane, p. 482.22 W. J.'Mommsen, op. cit., p. 367.

roumaine d'histoire",de l'histoire, vol. I, p.

E.S.C.", 1976, nr. 6,

Interdisciplinaritatea ft

21

iiinjele

si

si

1

www.dacoromanica.ro

620 Radu Manolescu

Ca oricare definitie, in care se tinde la sublinierea esentei, dar seajunge uneori la estomparea nuanjelor, ;;Li termenii istorici au fost definitidin unghiuri de vedere variate.

In cercetarea mediului inconjurator, coneeput ca im cadru al desfa-urarii vietii i activitNii omenet;ti, istoricul se refera la factorii geogra-

fici, 23 clitnaLici ecologiei. 24In cercetarea vietii economice, eolul,ia acesteia poate fi urmarita

in functie de cele trei sectoare ale sale : sectorul primar, cuprinzînd cule-gerea, recoltarea ;;i extragerea alimentelor i a materiilor prime (economieagrara, exploatarea pdurii

'pescuit, minerit), sectorul secundar, inclu-

zind prelucrarea produselor din sectorul precedent (mWeuguri), sectorulterliar, cuprinzind transport mile, comertul, operatiile bane0i, prestaride servicii etc., 25 in activitatea celor trei sectoare mentionate hind incluse

telinicile aferente fiecaruia dintre ele.In cercetarea vietii sociale, evolutia acesteia se poate face din punct

de vedere demic, 26 al structurilor sociale, al confruntarilor i mivarilorsocial-politice.

Societatea medieva1 a. in ansamblul ei era structurata in functie deCritelli socio-profesionale ;ti socio-juridice.

Chi erille socio-profesionale au la baza raporturile de proprietate§i ocupatiile proprietari funciari feudali laici §i ecleziastici, tarani liberimici proprietari de pamint ; Várani dependent'', formati din taranineliberi juridic i dependenti socio-economic pentru lotul de pamint apar-tinind domeniului feudal §i tarani liberi in dependenta", adica liberijuridic dar dependenti socio-economic pentru lotul de pamint apartininddomeniului feudal; orawni, alcatuiti din patriciat, me;tteugari, mineri,cornier', necrustori, zarafi-camiltari ; elemente marginale. 27

Criteriire socio-juridice aveau la baza impartirea populatiei in functiede pozijia sa socio-profesionala i de statutul sau juridic, ea Bind alcatuita7,trinitar" din starea intiia (clerul, format din proprietarii funciari feudaliecleziastici), starea a doua (nobilimea, formata din proprietarii funciarifeudali laici care prestau slujbe feudo-vasalice militare sau civile) i stareaa treia (restul populatiei).

In ce privqte statele medievale, este posibila o grupare pe tipuristatale, in functie de evolutia Mr istorica : state continuatoare i restaura-toare ale Imperiului Roman, ea Imperiul bizantin, regatele romano-ger-manioc, itnperiul carolingian, imperiul romano-german ; state nascute inevul inediu, ca statele slave, califatul arab, sultanatele turcice, Imperiulotoman, hanatele popoarelor de stepa ; state centralizate politic, conduse

23 Vezi : Montagnes, fleuves, deserts, Wets : barriires, lignes de convergence?, in Rapports,I, Stuttgart, 1985, p. 315-350 (XV IC Congres International des Sciences Historiques, Slu'lLart,1985)-

24 L. Boia, Climatologia istoricd, in Revista de istorie", 1979, nr. 6, P. 1119-1130 ;P. Cernovodeanu, Importanfa medial ui inconfurdlor pentru demografia istoried, in Revista deistorie", 1984, nr. 5, p. 422-429 ; Em. Le Roy Laduric, L'histoire de la pluie et du beau temps,in idem, Le territoire de historien, tom. I, p. 511-536.

55 G. Fourquin, Histoire économique de l'Occident medieval, Paris 1969, p. 193.26 J. Dupaquier, Pour la démographie historique, Paris, 1984 ; V. Trebici, Demografia

istoria : spre o noud sintezd?, In Revista de istorie", 1984, nr. 5, p. 417-421.57 R. Manolescu, Societatea feudald in Europa apuseand, Bucuresti, 1974, p. 152-155,

174-180 ; idem, La structure sociale des villes de l'Europe Occidentale aux XIe- Xve sieles,In Analele Universitátii din Bucuresti, Istorie", 1987, p. 9-16.

serbi,

fi

si

www.dacoromanica.ro


succesiv de monarhii senioriale, monarhii ale stilrilor" i rnonarbii abso-lute ; state divizate politic ea Imperiul german, Italia, statele baleanice ;la hotarul dintre médiu i epoca modernä se constituie republicaburghezä timpurie, ca Provinciile lJnite (Olanda). 28

In abordarea vieii spirituale, 29 istoricii opereazä frecveut cu ter-meni precum eulturä-civilizatie, mentalitate-ideologie. Ca si ceilaltitermeni ai istoriei, i cei referitori la culturä, eivilizatie, mentalitate, ideo-logie au fost priviti i redati din punete de vedere variate i adesea contro-versate.

Cultura poate fi consideratä ea un ansamblu al creatiilor i mani-festärilorr.spirituale si al citilor de difuzare si de receptare a lor în socie-tate, iar civilizatia - ca un ansamblu al activitätilor i realizärilor maie-riale i spirituale i al mijloacelor de räspindire si de folosire a Mr in socie-tate (realizäri tehnice i economice viatä socialä, institutii, creatii cultu-rale artistice, fel de trai etc.). Déci sfera civilizatiei este consideratä afi mai largil cleat a culturii, reprezentind rezultatul procesului istoric inglobalitatea lui. Desfäsurate in strinsä conexiune, ele nu se opun ci secompleteazä in sensul : cultura depinde de civilizatie, care-i creazá, con-ditiile istorice de manifestare, dupä cum civilizatia beneficiazä de crea-

spirituale si de räspindirea Mr.Mentalitatea poate fi considerat ä. ca un. ansamblu de stäri de spirit

(sensibilitäti, atitudini, comportäri) in raport cu lumea si cu societatea,manifestat, sub o formá neelaboratá, re cale individualä sau colectivä,iar ideologia - ea un ansamblu de rerrezentäri asupi a lumii i societatiifacute cunoscute sub o formä conceptualizatä, sistematizatá, de cätreoameni de culturg sau de Care institutii specializate (biserieä, in-vätämint,justitie). Asa dar, ideologia reprezintä o formä evoluatá a mentalitätii.Beferitor la folosirea termenilor de mentalitate i ideologie, considerämc`a, nu existä o mentalitate i o ideologie medievalä in general, ci menta-

ideologii medievale, îri. functie de evolutia stracturii sociale si aintereselor i aspiratiilor componentilor ei, ea si a gradului de .culturäcivilizatie in ansamblul Mr. Existá mentalitäti comune", care reflectäatitudinea si comportamentul oamenilor fatä de probleme omenesti sinaturale (viatá, moarte epidemii, fenomene ale naturii), ea si mentali-täti de clasá", legate de grupurile sociale. 30 Totodatä 'nitre mentalitate

ideologie este o conexiune permanentá i strinsä, manifestárile Mr in-läntuindu-se si intrepätrunzindu-se, astfel inch hotarul dintre ele esteadesea instabil i dificil de tiasat.

28 Manolescu, Slain( feudal. Evolulie istoricá In Europa apuseand, in Studii i arti-cole de istorie", XLVII-XLVI1I, 1983, p. 256-274.

2° Ph. Aries, L'histoire des mentalités, in La nouvelle histoire, p. 402-423 ; L. Boia,Istoria nientalitafilor cu privire speciald asupra scolii de la Annales", in Revista de istorie",1980, nr. 5, p. 937-952 ; G. Duby, Le Mogen Age (Histoire sociale et histoire des inentalités),In Aujourd'hui l'histoire, p. 201-217 ; J. Le Goff, Les mentalités. Une histoire arnbigue, InFaire de l'histoire, vol. Ili, p. 76-94; P. Loewenberg, Historical Method, the subjectivity ofthe researcher and Psychohistorg, In Rapports, I, Stuttgart, 1985, p. 634-640 ; E. Patlagean,L'histoire des mentalités, in La nouvelle histoire, p. 249-269 ; M. Vovelle, Idéologie et men-talités, Paris, 1983 ; vezi i Anthropologic, Histoire sociale, Histoire culturelle, in Grands thémes,Méthodologie, Sections chronologiques, Madrid, 1990, p. 173-206 (17° Congreso Internacionalde Ciencias Historicas..., Madrid, 1990).

30 J. Le, Goff, Les rnentalités, p. 90.

evul

tiile

Matt i

si

R.

it

gi

www.dacoromanica.ro

622 adu Manolescu 8

In ce priveste institutiile, ele pot fi definite ca orice formä sau mani-festare din viata societätii (in plan economic, social, politic, spiritual)care, printr-un proces de organizare in jurul unor objective i functiunispecifice, este reglementatä prin legiuiri cutumiare i drept scris. Institu-tine se aflä, In conexiune, e interfereazg si se conditioneazg reciproc,constituindu-se in ansambluri sau sisteme de institutii.

In acest domeniu, istmicul opereazä cu termeni privind institutiileeconomice (breaslg sau corporatie, ghild sau hansg, companie, bancg,bung), sociale (obste säteascg, clasg socialä, stare socialg), politice (cen-trale stat, monarhie, republicg, adunare reprezentativg a stärilor sociale :State Generale, Parlament, Cortesuri, Dietä, Seim, Zemski Sobor si locale :comitat, consiliu municipal), ecleziastice (bisericg, papalitate, episcopat,mänästire), culturale (invItámint preuniversitar, Universitate) etc.

-1(

Dacl evolutia teoriei (conceptiei) istoriei impune o adaptare a meto-dologiei si a terminologiei istorice cerintelor sale teoretice, la rindul lorultimele doug oferä mijloacele necesare realizärii acestor cerinte, astfelinch functionarea uuitar i interdependentä a triadei teorie (conceptie)-metodologie-terminologie constitnie o conditie esentialg a cercetgrii si atransmiterii rezultatelor ei.

TITRORIE, MATHODOLOGIE ET TERMINOLOGIE DEHISTOIRE (L'EXEMPLE DE L'RTUDE DIJ MOYEN-AGE)

Résumé

Dans cette étude l'auteur se proposé d'examiner l'étroite connexionde la théorie (conception), de la méthodologie et de la terminologie del'histoire dans la recherche et dans la transmission de la recherche histori-que.

L'histoire, science de synthése, a le but de faire connaître le proces-sus historique par une image globale, en présentant l'évolution des corn-munautés humaines dans la totalité et l'interdépendance de lairs conditionsmatérielles et spirituelles : le milieu ambiant, la vie économique et sociale,les événements politiques, les manifestations spirituelles, les institutions,surtout pendant un grand laps de temps (la longue durée).

Pour tracer une imagie globale et, en môme temps, approfondiedu processus historique, les historiens font appel un nombre de plusen plus croissant de disciplines limitrophes ou de frontire (la climatologieet l'écologie historique, l'histoire de la technique, la démographie histori-que, la sociologie, la polytologie, l'histoire des mentalités, la psychanalysehistorique etc.), méthode interdisciplinaire qui leur donne la possibilitéde mieux connaître la complexité du passé.

Institufille feudale din Tdrile Romäne. .Diclionar, BucurWi, 1988, p. VII-VIII.

a

www.dacoromanica.ro


L'emploi de la méthode interdisciplinaire dans la recherche histori-que a eu comme effet Paccroissement du nombre des sources documen-taires employées, la modification de la technique de la recherche, y com-pris Putilisation de l'ordinateur, Pamélioration de l'organisation du travailscientifique et de la formation des historiens.

En môme temps, le renouvellement de la conception historiqueréclame la révision de la terminologie, ainsi que la complexité du proces-sus historique soit exprimée avec dart&

Done, le fonctionement nnitaire et interdépendant de la triade :théorie, méthodologie et terminologie de l'histoire représente une condi-tion essentielle de la recherche et de la transmission de ses résultats.

. .

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NICOLAE IORGA SI ISTORIA ROMÂNILORPRIN. CEI MICI"

PAUL CERNOVODEANU

Una din deosebitele calitâti ale ilustrului poli-histor" care a fostNicolae Iorga a fost i aceea de a aborda istoria românilor din cele maidiverse unghiuri ce au constituit intr-un sens pivotul - ea lucrAri auxiliaresau complementare arnplelor sale monografii din epoca maturitätiiIstoria rom4milor (in 10 volume, Bucuresti 1936-1939) si variantei saleimbogâtite Histoire des Roumains et de la romanite orientale (tot in 10volume, Bucuresti intre 1937-1945, dintre care ultimele trei au apgrutposturn intre 1944-1945).

Astfel marele savant a studiat istoria românilor in chipuri i icoane,a tratat-o pe provincii 2 j prin locuitorii de dincolo de hotarele tärii, 3a amânuntit-o prin aspectele legate de viata lor economicä, 4 militarl, 5juridic:A, 6 religioasä 7 culturalA, artisticA i folcloricâ, 10 a analizat-oprin priztna mirturiilor cAlâtorilor sträini 11 si in sfirsit a. stabilit loculrornânilor in istoria universalâ 12 si problema orientalä. 13

Istoria romdnilor In chipuri si icoane, Craiova, 1921, 336 p.2 Istoria rorminilor din Ardeal $i Ungaria, Bucuresti, 1915, voL I, 460 p. ; vol. IL

291 p. ; Neamul romtinesc In Bucovina, Bucuresti, 1905, 254 p. ; Neamul romdnese in Basarabia,Bucuresti, 1905, 239 p.

3 Istoria romdnitor din Peninsula Balcanicd, Bucuresti, 1919, 75 p. ; Romdnii de pesteNistru, Iasi, 1918, 47 p.

4 Cercettiri istorice cu privire la viata agrard a rorndnilor, Bucuresti, 1908, 91 p. ; Istoriacomerfului romdnesc, ed. a II-a, Bucuresti, 1925, vol. I, 327 p. ; vol. 11, 210 p. ; Istoria indus-lriei la romdni, Bucurcsti, 1927, 224 p.

5 Istoria armatei romdnegi (ed. a II-a), Bucuresti, vol. I, 1929, 383 p. ; vol. II, 1930,256 p.

6 Anciens documents de d-oit roumain. Avec tine preface contenant l'Histoire du droitcoutumier roumain, Paris-Bucarest, vol. I, 1930, 280 p. ; vol. II, 1931, pp. 281-602.

7 Istoria bisericii romdnesti $i a viclii religioase a romdnilor, (ed. a II-a), Bucuresli,vol. I, 1929, 432 p. ; vol. II, 1930, 493 p.

8 Istoria invdgintintului rorminesc, Bucuresti. 1928, 351 p. ; Istoria literaturii romelneIn secolul al XV I II-lea (16t18- 1821), 13ucuresti, 1901, vol. 1, 551 p. ; vol. 11, 639 p. ; Istorialiteraturii romeme.$ti in veacul al XI X-lea - de la 1821 inainte, Bucuresti, vol. I, 1907, 325 p. ;vol. II, 1908, 267 p. ; Isloria literaturii romtinefti contemporanc, Bucuresti, 1934, vol. I, 372 p. ;vol. II, 32213. ; Istoria presei rometne$li de la primele inceputuri pin() la 1916, Bucuresti, 1922,193 p.

Isloria Artei medievale moderne In legeiturd cu dezvoltarea Bucuresti, 1923,298 p.

Balada popularei romdneascii. Originea i ciclurile ei, Välenii de Munte, 1910, 32 p.L' Art populaire en Roumanie, son caractère, ses rapports et son origine, Paris, 1923, 135 p.

Istoria romdnilor prin ccildlori (ed. a 11-a), Bucuresti, vol. I, 373 p. ; vol. II, 288p. ; vol. III, 1929, 352 p. ; vol. IV, 227 p.

12 La place des Roumains dans l'histoire universelle, Bucuresti, vol. I, 1935, 201 p. ;vol. II, 1935, 216 p. ; vol. III, 1936, 188 p.

Romdnii, vecinii sdi i chestiunea Orientului, Välenii de Munte, 1912, 254 p.

Revista istoricA", tom II, nr. 11-12, p. 625-6 39, 1991

s 9

1

9 ;i socieldfii,

"11.

-

I"

www.dacoromanica.ro

626 Paul Cernovodeanu 2

0 manierg, ineditä de a ilustra istoria românilor a fost bug, i acee-a relevärii aportului adus la istoria vietii cea de toate zilele, adicä a cotidianului, de cei mici i neinsemnati, de marea masä a odor märtmtiMrg, rosturi deosebite in viata public/ 0 care apartineau celor mai umileaclase sociale mici tirgoveti, meseria0 de rind, dascäli de targ, cAlugärismeriti i chiar desmoOenitilor soartei, vagabonzi i bolnavi, ca m*ii

calicii". Aceastg, idee a lui Iorga de a prospecta - pentru prima oaräin istoriografia românä - istoria mentalitätilor s-a materializat maiIran printr-un articol apgrut in Revista istoricg," din 1921 purtind chiartitlul Istoria lärii prin cei mici, bazat - in cea mai mare mäsurä - peimensul material continut in nepretuitele sale Studii i documente cuprivire la istoria romanilor (31 vol., Bucure§ti, 1901-1916) 0 completatapoi prin surprinderea altor aspecte in Istoria românilor in chipuriicoane (Craiova, 1921), in Scrisori de negustori (Bucure§ti, 1935), Scrisoripi zapise de mepteri romtini (Bucure§ti, 1926), Mopnenii" din Cremenari(Bucure§ti, 1931) sau Calicii" lui Mihai Viteazul (Bucure0i, 1939).Aceastä, pozitie îl plaseazA încä odatä pe savantul romän ca precursorintr-o directie de cercetare mult apreciatg, in zilele noastre pe plan mondial,- mentalitatea claselor populare i chiar a marginalilor in Evul Mediu -dacg, ar fi s ne rezumäm doar la aportul adus in aceastg, materie cuprecIdere de Michel Mollat, editorul a doug volume Etudes sur l'histoirede la pauvreté (Paris 1974) 0 autor al monografiei Les Pauvres au MogenÂ ge (Paris, 1978) flrg, a mai aminti 0 de numele lui J. P. Gutton, Lasociété et les pauvres en Europe (XVP-XVIIP sikles ) (Paris, 1974),Y. M. Bercé, Croquants et nu-pieds (Paris, 1974) sau B. Geremek, Lesmarginaux parisiens aux XIV- et XVe sikles (Paris, 1976). Cum 10motiveazä Iorga demersul slu istoriografic Läsind la o parte istoria

cea oficialá, cea solemná, pe care o voiesc, o cer, o revg,d, adeseao schimbä, o aprobá pentru folosul faimei lor Domnii intiu, puternicii

de supt cirmuirea lor pe urmg,", savantul observg, cá ni lipse§tealâturi de aceastg, istorie scrisg, de chiar cei mari, foarte adese ori pentrucei mari, o alta, de care popoarele occidentale n-au fost lipsite ; istoria,care nu e compusä, ci numai inseilatá, notatá incidental 0 sporadic, decei mode§ti i putin cárturari imeori, care nu se gindesc la nici un patron,nici la un public, ci pun pe hirtie ce kitiu, din simplul impuls instinctivde a nu läsa ca faptele sg se piardá ori din nevoia de a face 0 penecunoscuti, marturi ai suferintelor, isprävilor i intimplátoarelor bucuriiale lor. E istoria ferii prin cei mici".14 De aceea marele nostru eärturara considerat istoria cea mciruntei" ca fiind adesea cea mai adeváratä0, in orice caz, cea fundamentalä" i aceastä asertiune se bazeaz g. peexplicatia cá Iorga a fost nevoit sä caute i aiurea cleat in izvoarele directespre a fi in putintá de a da o expunere neintreruptä a istoriei românilor",recurgind pentru aceasta la viata aceasta popularä, care are im mareavantagiu. Viata populará adunä in adincurile ei, adesea de nepátruns,elemente luate din viata istoricá, elemente care nu sunt folosite, care sepästreazg, vii in formele obipuite, traditionale atunci clnd izvoarele

lstoria ferii prin cei mici, In Revista istoricr, VII (1921), nr. 1-3, p. 26. Scrie-rea a fost inclus5. i In N. Iorga, Despre cronici si cronicari (ed. D. Mioc), Bucuresti, 1988, pp.213-236 en succinte Cornentarii si Intregiri bibliografice, pp. 238-239.

Notife, In Revista istorieä", XVIII (1932), nr. 7-9, p. 295,

bast,

15.

15

si

TITO,

si

www.dacoromanica.ro

3 N. lorga i istoria românilor 627

nu aduceau informatii asupra vietii claselor dominante, trebuia s teafunzi in adincurile acestei vieti populare pentru a gäsi elementele supli-mentare necesare pentru a da aceastä, expunere neintreruptä, a istorieiunui popor" 16. Asadar, se pronunta ilustrul nostru cärturar, fonome-nele acestea mari din care se combing istoria, trebuie cunoscute in eleinsesi pentru ca localizarea sau personificarea lor sä, fie inteleasä in cutarecaz particular. Aceasta înseamii s cercetezi fenomenul pretutindenipentru a vedea care aunt necesitätile inerente ale lui. Si nu este numai atit :sà, cunosti fenomenul national, social, politic, militar, ci trebuie sä maiposezi i altceva, fiindcä, in istorie nu este vorba numai de notiuni si dejocul tragic sau comic al unor anumite grupe umane, ci, in fiecare datä,ai a face cu oameni. Dacä nu esti capabil s, recreezi un om, faci la,loe dupä lämurhile pe care le ai i cu ceia ce poti adauga din fondul d-tale,atunci sä nu scrii istorie. Trebuie sä, intelegi un popor ca im popor, unStat ca un Stat, dar i omul ca orn in toate rosturile lui" 17. Deci ceiace este insä datoria oricäruia care este adevärat istoric - sublinia savan-tul - este sä caute atitea cimostinte cite sä,-i permitä, a vedeaacelasi lucru din toate laturile i potrivit eu toate psihologiile de masä,sau individuale care au contribuit la alatuirea acestui fapt" 18. Prin ceelemente a incercat, asa dar, Iorga sä reconstituie istoria romänilor princei mici" ca un complement indispensabil intelegerü istoriei neamuluinostru in intregul ei In primul rind reactia celor mici" la evenimenteleapartinind istoriei consacrate, legate de viata i actiunile unor domni saumari dregâtori, la evocarea unor bätälii, la consenmarea pustiirilorbejenirilor in vremuri de restriste si la toate räutätile" izvorite din nävä,-lirile ostilor sträine, la greutatea birurilor ; dacâ asemenea insemnärifAcute pe file ingálbenite de ceasloave sau dältuite in piatra pisaniilorunor läcasuri de cult de câtre oameni de rind, dieci märunti, pisari, dascälide tará, umili aluggri sau pietrari intregesc istoria politia" remarcaIorga, in schimb insemnärile cu caracter cultural reveleazä, adesea oviatä intensä, moralä pe care n-am cunoaste-o altfel, dind nota exactäa sufletului terii in deosebite vremuri i in clase deosebite. Ele slut desemai ales de la inceputul veacului al XVIII-lea si la un loc dau impresiageneralä a ideilor de care era stäpinitä rnintea multimilor si a sentimentelorcare le agitau inimile" 18. Astfel de insemnäri se refereau la inältarea unorctitorii de care cei avuti i puternici, la circulatia cärtilor, la trecereaprin scoli, la scene de viatä privatä sau evocarea unor amintiri de familie ;in sfirsit alte insemnäri descriau calamitäti naturale, secetä, foamete,molimi ucigAtoare de ciumä i holerä. Valoarea unor astfel de insemnáriatit de variate in continut a fost relevatä in ultimele decenii in istorio-grafia româneascä si de regretatul profesor Ilie Corfus ce le-a reunit indouä, pretioase culegeri 0, de erudita Aurora Ilie, de harnicu lepigrafistFlorian Dudas si de mai tinära noasträ colegä Marieta Chiper, care îi

Prefaja la Essai de sgnthèse de l'histoire de l'humanité" in vol. Generalitali cu privirela studiile istorice (ed. a III-a), Bucuresti, 1944, p. 155.

Adevdr greseald In scrierea istoriei In ibidem, p. 209.Ibidem, p. 210.

" Istoria jerii prin cei mici, p. 51.20 Insemndri de demult, Iai, Junimea, 1975, XI ± 340 p. -I- pl. §i Insemndri de pe

manuscrise i cddi de cult prioind istoria Bisericii ortodoxe romdne, Bucuresti, 1976, 23 p. (ex-tras din Biser(ea ortodoxii romanä", XCIV (1976), nr. 7-8).

2 - c. 6320

sá-1

a-0 insu0

I

§.a.

17

zi

.

vi

www.dacoromanica.ro


intoctneste chiar teza de doctorat inchinatä importanlei istorice a unoratare izvoare.

par Nicolae Iorga nu s-a märginit in relevarea istoriei roramilorprin cei mici" doar la receptarea ecourilor stirnite in viata acestora deaetiunile celor mari" i insemnati sau la trecerea in revistä a unor aspectede ordin cultural sau a calamitätilor naturale, ci a incercat s meargäcu un pas mai departe, dorind sä reconstituie viata de toate zilele a acestoroameni de rind, s5ri surprindä in actele majore ale existentii lor, In muncrti,felul alimentatiei i imbräcämintii, in moravurile i conceptiile lor, inobiceiurile legate de imprejurärile deosebite ale botezului, eununiei sauinmormintitirii ce constituiau tot atitea prilejuri de celebrarea unor ritua-luri aparte.

Nu ne rmîne, acum, decit sä spicuim din articolul de referintä allui lorga, Istoria lerii prin cei mici exemple mai gräitoare prin care cärtu-rarul s-a sträduit - ca din diferitele Insemnäri, corespondeutä publicä

- sä releve mai *Mtn evenimentele considerate rnajore de interespolitic. Prima si cea mai veche insemnare - pástratiti intr-o notititi din-tr-o carte de la mänästirea Neamt - se referil, la uciderea domnului Mol-dovei Stefan al II-lea la 13 iulie 1447 gläsuind astfel : In leatul 6955,luna iulie in 13 zile, s-a täiat capul lui Stefan Voevod, domnul tärii Mol-dovei, fiul lui Alexandru voevod, de cittre Roman voevod, fiul lui Eievoevod FA a fost ingropat la mänästirea Neamt in aceiasi lunä, iulie, in16 zile". Penibilä, drarnä, politicá i de familie - comenteaz5, Iorga -/I care nu-si allá pitirechea in istoria Moldovei ! Scriitorul o inseamnä,obiectiv, rece, ca In epoca de « tipism » chid scrie 21.

Biruinta moldoveneascl de la Cozmin e povestitä,, scurt, si tot peun manuscris de la rrangstirea Neamt, reinnoitá de Stefan eel Mare cumultämire". Insemuarea aratiti cum Albert (craiul 1eilor = n.n.> apornit cu sill mare si pusti la Suceava i n-a putut hia cetatea si s-aintors in zädar flind « bätut » pe cale de Stefan acolo, la Cozmin, inziva de 26 octombrie leat 7005 < => 1496 " 22.

Cu veacul al XVI-lea Insernmärile se inmultesc. Pe un manuscript,cutare contemporan inseamnä uciderea boierilor munteni de Mihnea-Vodäeel rttiu 23. Tot asa, pe peretele bisericii din Popäuti (tin. Orhei) in dosulstranelor un cálugár noteazá data mortii lui Petru Rares (3 septembrie7055 adieä, 1546) 24. Stersátura care suprimä in biserica din Tirgu-Frumos,ea si in manuscripte, numele lui Eie, fiul acestuia, trecut la legea tur-ceascá, e o manifestatie a sentimentului public in aceastä vreme" remarc5,Iorga 25.

Pentru Tara Româneaseil, mai avem faptul revoltei, sub VlaklulCAlugärul (1482-1495) a inainta3ilor lui Hamza Turcul, eärora li se iaAninoasa spre a se da pentru slujbe boierului Milco 26, a pieirii lui Raduvoila', la kfumati la mánástirea Cetätuii deasupra Rimnicului Vilcii (2ianuarie 1529) 27 ca si pornenirea pretendentului Radu Bädica (ucis in

21 Isloria ferii prin cei mici, p. 28.22 Ibidem.23 Ibidem.24 Ibidem, p. 29.25 Ibidem.26 Ibidem.22 Ibidem, p. 29-30.

si pisanii

www.dacoromanica.ro

5 N. lorga si istoria românilor 629

ianuarie 1524) sau a lui Braga voevod" porecla datä domnului VladVintilg de la Slatina (1532-1535) - amintit intr-o notitg de manu-scris 28.

Despre Moldova Iorga descoperg o stire Doug precisg despre cgderealui loan vodg cel cumplit in notita unui cglugár scrisg pe greceste, undese arata cum a venit beylerbegul cu trei bey si a bátut pe voievod" laRoscani (11 iunie 1574) ce avea o ostire de 32000 de oameni. ruptcu doug cgmile, la 15 iunie, - precizeazg insemnarea - luind scaunultärii Petru *chiopul" 29

In acest timp dieci scriu In Tara Ronaâneascä lucruri interesante.La 1575 e vorba de o Dragomira care vinde mosia ei, ITegreasca stri-Kind in mijlocul tirgului din Buzgu cine vrea sä cumpere aceastä mosieca sg se scape capal fiului ei Stoica de la niste slrbi" -o diamg psiholo-gicä - comenteazä Iorga unitä cu un punct din vechile asezäminte 3°.Pe un manuscript ggsit la Brasov se (16 data exactä a venirii a doua oargin scaun a lui Mihnea al II-lea - viitorul turcit - la 29 aprilie 7093<= 1585> 31. Tot sub Mihnea, fiul lui Alexandru al II-lea Mircea, seräscolesc cele mai vechi amintiri istorice de niste pîrîi cari se jäluesccg au innecat pgrintii lor in apg cártile lor cele vechi de mosie, incg demai nainte vreme, in zilele bgtrinilor Domni cei ce au fost mai naintede noi, pe cind au venit multi turci in Tara Itomâneascg" 32 - ceia ce aratä,dupä Iorga, cä pe atamci nu era incg la indeming un letopiset muntean,fapt ce s-a dovedit ulterior inexact 33.

Incä de pe vremea lui Mihai Viteazul 'bleep scrisorile uneori si dearhierei, de boieri mari, dar adesea de la simplii vornici ai Cimpulunguluimoldovenesc &are Bistrita. Doug din ele interpreteazg legätura lui *tefanRäzvan cu Sigismund Bathory ca o confundare a Moldovei cu « Crgiavecing ». De asemenea un prins" din oastea lui Mihai îi plinge soarta

cere ajutor. Mai tirziu un diac al paharnicului Barnovschi, de la Suceava,denuntä ce rele au fà'cut niste sirbi ce-a fost la Mihai-Vodä nainte",niste cini" care, trecind la poloni, au plecat si de la acestia tot prädindping in munte supt cuvint cä merg la BAthory « la Jicmon »". Pe vre-mea asediului lui Basta la Bistrita, cimpulungenii se bucurau cä veciniiau scäpat de strinsoarea celor vrgjmasi nemtilor". i din Ardeal chiar,noteazg Iorga, din locuri mai depärtate in legáturä cu acele vrernuri derestriste, sätenii din Suciul-de-Sus (Maramures) pomenesc de momentulcind tara peri si pierdum tot" 34.

insemngrile se inmultesc odatg cu scurgerea veacului al XVII-leacind sint alese de Iorga cele narind evenimente legate de domnia luiAlexandru Bias (1620-1621), de pieirea tragic5, a lui Gaspar Gratiani(1620) si a lui Miron Barnovschi (1633), de luptele lui Matei Basarab cuVasile Lupu, despre prädgciunile cazacilor lui Bogdan Hmelnicki, despre

28 Ibidem, p. 30. Pentru porecla de Braga voevod" vezi tot la N. Iorga, Braga voevodIn Convorbiri literare", an XXXVII (1903), pp. 1042-1045.

23 Istoria ferit prin cei mici, p. 31." Ibidem, p. 32.

Ibidem.32 Ibidem.38 Stefan Andreescu, Considérations sur la dale de la première chronique de Valuchie In

Revue roumaine d'histoire", XII (1973), nr. 2, pp. 361-373.84 Vezi tóate aceste Insemari In Istoria ferii prin eel mici, p. 35.

31

-

Bi-Lau

si

www.dacoromanica.ro


luptele voievozilor Constantin Serban, Mihnea al III-lea, Gheorghe StefanGheorghe al II-lea Räkóczi impotriva turcilor 0 a tätarilor (1657-1660),

despre räscoala lui Hincu i Durac din 1671, despre invaziile polonilor luiSobieski in Moldova in 1684 0 1691 in Moldova lui Constantin Cante-Thir §.a. 35.

acest timp remara arturarul român notitele celor mici", cuaspect politic slut mult mai rare in Tara Româneasa : nunta fetei Brim-coveanului cu Radu Ilia, mazilia Brâncoveanului însui, sosirea lui Stefanvod5, Cantacuzino" (1714) 38.

La, inceputul domniei fanariotilor Iorga remara, o insemnare maiie0t5, din comun stigmatizind invadarea Moldovei de atanele lui Fran-táj apitanul" in timpul domniei lui Mihai Racovitä (1716), la indemnulstolnicului Vasile Ceaurul, provocind o ripostä sälbatia a tätarilor. Undiac aerie in cuvinte pätru.nse de o urä näpraznicä" pe o carte de cultin ormul Ia0: Am cumpärat-o de la tätari cind au prädat tätäräi taradin fapta unui beiv blástämat de un fecior a unui Dumitra*co logofetudin neamul Ceauresc, anume Vasilie, ce au fost i tolnic, care pradárobie ce au fácut de clndu-i Moldova pän acum nu au fostu ; trebue a-idzice toti ; fiiul pierzárii ; ce oricare preut ar cAuta sfánta leturghie preaast5, sfäntá carte sá aiM a-lu blästáma la toate liturghiile säparte cu Hristos, ce cu Iuda cu procletul Arie cu tati cei lepädati deHristos" 37.

In acela0 timp la mänästirea din Brâncoveni un alugár sgirie peperete cind i-au scos nemtii lui Pivoda din chilli 38, cel ce l-a dus in pri-zonierat la Sibiu, rápit din mijlocul Bucure§tilor, pe insu0 Nicolae vod5,Mavrocordat.

Putin mai tirziu Iorga relevä o insemnare i cu caracter fiscal scris5,la Skuienii Dimbovitei La leat 1730, luna lui Avgustu in 2 zile, auvenit poruna impäräteasc5, pe la biserici, dà, s-au Citit, pentru oerit itutunárit, ate parale 6, i dä vlarit ate parale 33 de bani, vitä mare,i dä mänzati i d5, gonitori prin jumnate" 3°.

Vizita la Tirgovi§te a lui Mavrogheni e notatä la 14 iunie 1789dar i fuga mare" de turci in luna cu zäpadä mare, 'a lui octombrie 1798 40

Dup5," cum relevá marele cárturar roman slut ultimele acte politicecare emotioneazá pe cei multi". Pe vremea campaniilor ruse0i documen-tele mai noteazá doar aceste näväliri periodice :

,,Muscalii cei de de mult"

(1765) pán-dupä Moscali" (1772) din vremea Moscalilor" (1797) §.a. 41.Din pricina väaritului e pusä táierea lui Vod5, Hangerli de cátre

turci : ,Cind au umblat Hangerliu Voevodul s5, scoatá vácäritul... i-auvenit din Taregrad fertiman... i i-au Mat capul i l-au dus la Inpäratu"29iar aiurea 1799, fevruarie 18, la, cinci ceasuri, vineri au Mat capu luiConstandiu Angerli Voivod, cind au scos vácäritu po t<a>l(eri)2" 42

35 Ibidem, pp. 36-45.46 Ibidem, p. 45." Ibidem, p. 46-47." Ibidem, p. 47.33 Ibidem, p. 50.

Ibidem, p. 47.41 Ibidem, p. 47-48.42 Ibidem, p. 50.

In

§i

§i

4°

si

www.dacoromanica.ro

7 N. lorga i istoria romanilor 631

In veacul al MX-lea chiar, asemenea stiri strecurate pe file de artipomenesc rlzmirite" ca aceia cu prea ingltatu pasa din Dii, Osmanaga Pazvantuolu". Un Apostol" care era la Polovraci are i o lungl

sugestivA, descriere a c616,rii" in 1802 a Tirgu-Jiului de cirjalii" luiManaf Ibrahim arzind toate casele, Mud i robind i oameni", timpde o sAptIming, pentru a continua apoi in satele dupg, supt munte"pinI la Ocne si la Polovraci chiar : in cale se Mau urechile oamenilorse luau robi. A urmat apoi lupta cu nazirul de Brälla, care aducind turci,cazaci cu tumni au distrus biserica din Românesti". Iar dupä venirearusilor In 1806 si OrAsirea tärii de catre Constantin Ipsilanti peste unan, Iorga arata, dupA, o a1t5, insemnare cA, instalarea noii st/piniri s-a

prin pomenirea impAratului Alexandru Pavlovici in biserici,cu lncepere de la 24 mai. La 1813 dup5, plecarea ostirilor impgrgtesti,un logofät Gheorghe din Dimbovita scria c supt Vod Caragea s-austricat obiceiul TArei Rumânesti... si cite marafeturi au fost, toate s-austricat". Se mai fac i alte mentiuni, precum cea din Doicesti, la rIscoaladin 1821, cind s-au sculat Domnu Tudor asupra boierilor", la venirealui Ipsilante din Moldova, luptele cu turcii i tAierea lui Bimbasa Savala Bucuresti s.a. In sfirsit un popl Tatu de la Mitropolie descrie i intra-rea rusilor in Bucuresti la 1828 cind fugea lumea in toate pártile, de fricaturcilor in fric'a" stiindu-se i M'Aria Sa <Grigore al IV-lea DimitrieGhica = n.n.> de au fugit in (aintea> tuturor" la 28 aprilie.

La 1831, unul din acesti simpli, relevg Iorga, aratá cum dupátinerea rázboiului de doi ani i dupä desávirsita Rusii biruin4 asuprasármanilor turci; prin mijloacele Rusii cele intelepte sá chinuia tara Mol-dovii i Valahiia sg, rdmáie suptu reformá, precmnu toatá Europa, fácin-du-s5, i ostiri regulate intr-aceste pgati".

In sfirsitul lungul sir de insemnári cu caracter politic relevate deIorga se incheie cu pomenirea uneia din Lungani (tin. Iasi) cind anul 1848se vádeste in viziunea iimiului scrib prin tot soiul de calamitáti i ostidin toate prile, isite spre rázboi, i mari griji i scirbite au fost la near-mul omenesc" 43. Istoricul mai relevá cá Ardealul n-are insá cronice. Tarade sate si preoti n-a fost infa",tisatá in dezvoltarea ei nationaM prin condeiulunor mari boieri i clerici, unor ispravnici ai Domniei. Tot ce nu spundeci izvoarele care provin de la stráini, se af15, prin urmare prin zapise,scrisori i notite pe marginea c'grtilor. Aici cei mici scriu despre o viatácare li apartine lor i numai lor, pe care ei au creat-o, au mentinut-o, pînáce ni-au putut-o da nouá spre a o contopi in mai larg si mai stfaucitviatà, a neamului intreg" 44. Asadar in cadrul insemnárilor - mai putinnurneroase - dar spicuite din toate provinciile românesti ce surprindanumite aspecte culturale, marele nostru cárturar selecteazà, in deosebipe acelea privind pretul i circulatia vechilor cárti bisericesti, chipulinvátäturii de odinioarl sau scene de viatá privatg. Fárá a le deosebi caatare Iorga a amintit fugitiv i unele insemngri privind ca1amitàti1e natu-rale, in special cutremurele, foametea i molimele de ciumá.

Manuscrisele i cärtile au fost odoare rare si scumpe in trecut, obser-vindu-se pretul lor ridicat ; ele erau luate uneori in robie si se ráscumpl-rau ca i oamenii. Urmärind circulatia cártilor, Iorga se apropie de lumea

" Ibidem; pp. 48-5" Ibidem, p. 55.

ei

si

Intlrit si

o

www.dacoromanica.ro

632 Paul Cernovodeanu

celor ce se interesau In trecut de slova scrisg sau tip5rit5. Cei mai multiintre care si tiani, cumpgrau caitea de cult pentru a o da pomang labisericg. Contra furtului de carte he scriau pe marg'nea de jos a primelorei foi blesteme infricosate, In sfirsit cgrtile au mai avut odinicar i unrol didactic, mentioneazii Iorga ajutind la invätiinlintul serisului si alcititului. Asa de pildg cutare veche insemnare mentioneaz5," stirea räscum-pgrgrii unei Evanghelii de la pgginii tätari" la 9 martie 1575 in toiulluptelor cu loan vodg cel cumplit impotriva invadatorilor 45. 0 altg notitgde manuscris aratg eg la 4 mai 1633 tglgarii" au prgdat la mgnästireaNeamtului tot argintui cu toate podoabele bisericei". Tot in acelas ano carte furatg este restituitg de Catinas Toma, ,span din Tara Ungurea-seg" 46. Pe o Evanghelie slavo-rormln5, din 1676-7, Ionasco, fratele preo-tului de la Coiciani scrie eg a lucrat-o cind am fost in tara Oltului, launguri, de am invgtat gränatici, intr-a cia gilciavg multi". Pe o marginede carte tot din secolul al XVII-lea, un Mirgut Hanetu" a invgtat

treti ivegheluli la Ghervasie ermonahu". La pomana satului Intregcare da'ruieste s adaogg cea a leggtorului scrie Iorga : Ion din Iasi, la1713, tocmeste" o carte printr-un leu dar i un loc la pomelnic. Cutaresub Nicolae Mavrocordat, mgrturiseste cum a prima invkaluia de lapgrintele Mihail, la mgngstirea Neamtului". Pentru doi lei dati pe vre-mea unii fometi" se instgpineste cineva (c. 1720) pe o carte, care nu-iva rgminea. Astfel o Evanghelie de Vilna trece de la Soveja la Särgeinestisi de acolo la Iasi. Se afirmä c o carte nu-i a popi<i>, ce a biserici(i)".O Evanghelie avind lips5, citeva frundze" vine la 1724-5 de la sghas-trulu Neculaii monahulu de pe valea Urlatilor, dupg ce l-au omorgticei lepgdati de Hristos tglhari". Iar un preot din Maramures se roagg ass,la 1748 pentru pgstrarea Carta lui iubite : *i rog pe dumile vostre,dust* preuti i cetitori care vi s-o timpla a ceti pre acestg carte, vg rog,fratilor ea sä siliti, sg nu o prepurtati rgu i grozav, ce vg, rog binisor siinu o picati cu lumina, ce sg siliti frumusel". Erau cgrti de slujbg, darsi de cetanie, ca Evanghelia din 1750 a lui Rafail egumen de Snagov.Aceastg sfintá i dumnezeiascä carte" scria la 1767 un sgtean, a fostluatä ca s5, fie de invätätura mea i a copiilor miei, iar, de sä va ispiticineva instreina (Mineiul) di copii mici, acela ornii s5, fie anaftemä".La Vglenii de Munte, milnästirea avind egumen grec i preoti români,acestia scriau la 1769 : stie c5, aZiast5, sfintä carte ce s5, chiamgPentecostarii, litm cumpgratü noi, preoti in taleri 7, si am fgeut cerirgpä la boieri, iar egumenul n-au (laú niciunt banil". La Curtest in Boto-sani se afurisesc intre cei ce ar lua cartea preotii diaconii, cliricii, fecio-rii dgjdieri", cari umbli cu nescareva belele". Yricopsiali sg nu aibg,nici el, nici copiii lui in veci" striga tilharului de ciirti 1,opa Nicolae de laHlincea in 1785. 0 Cazanie e lgsatä in 1786 de iui preot zestrie" dascg-lului, egndu au mersu pe cale cea male". Iorga mai consemneazg cil daniaunor tipografi ia uneori forme solemne. La 1808 ierei Ion tipagraful"scrie Acastg sfrint5, carte ce sii numeste Liturghie iasti cumpàiata, demine, popa Ionitg, slut opei Constandinü tipegrafü, Bucuresteanult,îu noao lei, parale 9, de la Simioanü tipograiü, trgtas si de la Ioanutipografil, vistiernicul tipograrii ali Sfintei Mitropolii Bucurestii, ce au

45 Ibidem, p. 31.46 Ibidem, p. 38.

tail

8

a-li

SI si

:

www.dacoromanica.ro

9 N. lorga si istoria românilor 6:33

tocmit intii tipografia, bine räsunind organu bogslavii cu cintäri, hranaeelor duhovnicesti, lucruri de cAntgri si in psalmi, seara si dimineata,läudind pre Domnum". Un Penticostariu" purta urmgitoarea insemnare :Cinstite pärinte popa Vonuth de la Lozna, eu-t trimit aceastä carte 811o cumperi pe 2 mierte de malaiu i p, barn 20 de zloti, carei vré aprindeo 1urnin suflet easc i fiiu nemuritoriu. Eiimiiu de bine voitoriu : popaOnutri, Cuulatu, anno 811, 25 aprilie". Iorga mai noteazä un fapteurios : un alt Penticostariu" se iea in träsurg," de la un preot cufire de la sobor pentru patru motive : una ciice au mersu la cárcimä,a dooa cace au fäcut sfad, a treia cgee s-au imbiltat, a patra ciice auvärsat singe". In sfir;it la 1820 Teodor Uibardi scrie in Maramures unOctoih spre folosul pruncilor celor rurnänesti... pentru cí nu sintcrirti destul rumänesti spre treaba scoalelor" 47.

Citeva mgrunte fapte de viatä cotidianä mai slut relevate de marelenostril cärturar. O insemnare de pe filele albe ale unei citri sfinte amin-taste eí un preot din Bucov care-si dusese preoteasa la Bucuresti In1790 sä-i facg, haine frumoase" are durerea s-o vadá imbolnávindu-se,zgeind vreo 11 zile i sä-si dea sufletul la 17 februarie intr-o simbät5,ingropind-o la biserica Gorgani, iar peste un an, la 6 februarie 1791,ii moare si copila Elena, de lingoare, &VA ce el insusi zacuse de o boalg,grozavil. Apoi alt gen de stiri : un logofát Nacu a insemnat c5,filcut o seliste noug," atunci cind au inceput a se stringe satu la Bujo-reanca" (jud. Dimbovita) iar la 1819 un polcovnic boieresc se bucurg, cás-au rneremetisit" biserica Väetrestilor de Rástoacä (tot in Dimbovita),invelind-o de iznov cu sändrilá de prad" cind s-a fAcut si crama vieide acu, i gard curtii caselor boieresti cu portile dinpreung,... cum ,silivedea de meri i peri de la portitá s-au altoit... i helesteu s-au säpat"".

In sfirsit mai pot fi intilnite la Iorga insemnári räzlete despre cala-mitätile naturale. Marele cutremur din 1738 e descris suficient de evoca-tor pe un monument iesan : Kg sg, stie de ctindu au fost cutremur maris-au cridzut turla Golái, -au cräpatu pämlntulu la Iesi, si-au esitu apá

nisip si alte besärici i curti s-au smintitu, in zUele lui Grigore Voevod<Ghica>, 7246, mai 31. i mängstirea Rächitoasa s-au räsipit tan laacelu cutremuru"". Pe un ton de idilä biblicä" se povesteste pritaniaunor tárani ardeleni Mihoc si a Gafiei care fiind omini bátrini, ea de70 de ani, au mai bine, au fost omor de ciumä, dud au fost anul 1742si ave 5 fecori, toti holtei i o fatá máritatä la feciorul lui Baio5 Gabor,la Vasalia si i'tuma luat pre toti i au murit, i au rämas numai

singuri, MIA de ficiori" ; pentru räscumpárarea prica-telor lor si a tot rodul au dat 12 florinti cumpárind la indemnul duhov-nicului lor popa Ionäsel, carte ce luminatá, care sä incepe din ziva dePaste, ping, la Duminica Mare tine rinduiala ei" 5°. Mai ales Maramuresuldä, intr-o frumoasä limbá cu caracter local, stiri despre calamitäti -märturiseste Iorga. La 1776 a fost ornät peste tot Maramuresul" iarla 1785 apele au inghetat cumu-i ciontul si au degerat toate bucatele,.adectsi máiaru i celelalte toate, prin varmeghie Maramuräsului". La 1786

47 Ibidem, p. 51-53, 55-56." Ibidemp. 53-54.49 lbidem, p. 47.

Ibidem, p. 61.

hotit-

si-a

batrini amîrnloi,

fi

i-aa

www.dacoromanica.ro


in zilele lui Iosifú impárat... au fost foamete... 0 au tinut In 4 ani".La 1799 au inghetat apele Intr-atita... §i ma, cercind in scrisorile celebâtrine, am aflat CA de trei sute de ani n-au fost asa inghetate apele

inainte ca intr-aciastä iarnä". La 1817, multi camera au rnurit de foamein Maramori§, in care an un felderiu de mälaiu era eu 70 de zloti, uväzulcu 6 zloti, nici odinioarä nu s-au pomenit". In sfirsit la 1839 au fostomätu bâtrinit nu mai susu d la brill 0 pinä In satu IncI era unde eraumbrä §i ingheta... 0 au fost mare Intirziere de pluguri" 51.

Nicolae Iorga nu s-a limitat, insä, numai la spicuirile räzlete aleinsemnärilor de pe manuscrise i ceaslcave s mate cum s-a reflectat -incidental 0 compozit ea intr-un adevärat mozaic - istoria mare" sauintimplärile märunte in viziunea celcr mici", ci s-a incumetat sä re-constituie intr-un mod mai inchegat 0 mai cursiv viata celor multi 0umili, efectuind o adeväratä incursiune In universul popular românesc.Aceste preocupgri se intilnesc mai ales in studiile reunite in culegereaIstoria románilor în chipuri i icoane (Craiova, 1921) privind locuintele,mobilierul, portul i me§te§ugurile de la sate ea 0 acelea ale tirgovetimiimärunte de la orme.

Aplecindu-se asupra vietii täranilor, Iorga se aratä mai intii intere-sat de locuintele lor. El scrie Vechile casä de tarä aveau de sigur fere§tilede b'Micá de bou... Sticla era fire§te, foarte bine cunoscutá, dar foartescumpg §i putin intrebuintatá prin sate... Totu0 de vreme ce unelelocalitäti din judetele Iai, Arge§, Dimbovita poartá numele de Sticlárie,trebuie sä se creadä cä facerea de stielä... se putea sävir0 uneoride säteni, care alegeau pentru aceasta im loc nisipos de pe la margineariurilor" 52. Cit despre uneltele i mobilele easei", istoricul aratä eä eleerau de tot putine - adecä pe de o parte, patul, masa, uneori scaunul",o lavitä iar pe de alta ceia ce trebuie la lucrul pämintului. Orice säteanera mester lemnar i n-avea nevoie de nici un ajutor pentru a tgia, potrivi,ciopli i chiar infrumuseta" obiectele casei cum se pricep a face 0 astázisätenii din Gorj, din pärtile Sibiului din ale Bistritei, in deosebi cei dela munte oierii care 0 au multe ceasuri de rágaz 0 se pot apuca de astf elde lucruri migäloase" 53. Blidele vechi de pe mese erau numai din lemnpreciza Iorga, fiind lucrate iarMi de me§teri anume, care-0 alegeau opoianä din milli codrii necurätiti ineä i gátiau acolo, in cäsuta sau bor-deiul lor, la blide". Ei îi ziceau blidari §i de aici - remarcá istoricul -vine cite un mime ca Poiana Blidarului, care trgie§te i pinä acuma InMoldova. In Tara Româneascá se aflau patru sate cu numele de Blidariiar in Mehedinti, printr-o inriurire sirbeascä, se numea unul Blidnita. Deasemenea fiecare sat i0 avea olarul säu. Iorga remareä cá ceva maiin urmá s-au alcätuit sate intregi numai de olari, fiecare din mqteriiunui astfel de sat fácinduli un fel de specialitate din oalele mari, dinulcele, din oalele smältuite, din cele inflorate. Asupra oláriei noastre sätqtieäxturarul român a fäcut unele observatii foarte pertinente : ea n-afost încá inruritä de cultura europeanä ; ea intrebuinteazä forme de totvechi i foarte felurite, pinä la ulcioarele de la Tebea 0 din celelalte co-

Ibidem, p. 59-60.52 Me0gugurile la romtini, In Istoria románilor tn chipuri i icoane, Craiova, 1921.

p. 265.63 Negoful In trecutul romänesc In ibidem, p. 228.

ri.

www.dacoromanica.ro

11 N. Iorga si istoria romiinilor 635

mune ale Muntilor Apuseni, care samänä, infra toate a urne antice. Eastie colorile ei indätinate, pästreazä, anumite obiceiuri milenare de ainfrurauseta ; ea se foloseste de procedäri speciale, f oarte bine potrivitecu imprejurärile". Totodatä, a fost 0 un timp chid lingarile nu le vindeaulingurarii tigani rätäcind cu cärutele. Ici si colo, prin zapise täränesti sepomenesc acesti oameni iscusiti in lucrul minilor. Indeletnicirea lor ajun-gea apoi o poreclä pentru el, un name de familie pentru urmasi 0 In acestf el s-a pästrat amintirea unor ocupatii de malt pierdute". Apoi Iorgane aminteste sä' nu uitäm pe fäclieri. In casä, ajungea 0 cite un opaitMeat de gospodar sau gospodinä. Biserica trebuia sä-si aibä insä fäcliileei de cearä, alba sau galbenä, curatä ca evlavia celor ce le aduceau". Uneleputeau fi cumpärate de la cälugäri peregrini dar 0 mirenii au trebuitsä, se indeletniceased cu acest lucru, poate 0 unii din prisäcari, päzitori aistupilor". Savantul pomeneste astfel pe un Andrei fäclierul din B5.1-teni" la 1681. Iorga a mai observat a 0 lucrarea metalelor a trebuit säse facg la inceput de care ai nostri. Dar se cereau foarte patine lucruride metal, casa, carat lucrindu-se färl ca fierul sä intre in alcátuirea bor.Trebuia mai malt decit cheia, zävorul, lacItul, care n-aveau ce pástra- remarca Iorga - cutitul, toporul, coasa, securea, sulita, uneltelecimpului 0 armele rázboiului, care erau, pe acel timp, aceleasi" 54.

Pentru imbräcáminte, fiecare atean se pricepea mai bine sau mairäu, pentru multe lucruri era priceperea femeilor din casa lui. Din linaoilor fiestecäruia, din fibrele cinepei 0 inul sämänat pe ogoarele unuiasi al altuia, femeile, care mosteniserä anumite datine de tors, de tesut,de inflorit, incá din vremuri strávechi, pregáteau vesminte de acelea,potrivite 0 cu clima si cu deosebitul simt de frumusete al oamenilor depe aici. Pentru completarea vesmintelor, täranul - scria Iorga -amai avut nevoie de alti doi mesteri : unul pentru a-i face cäciula, cáciu-larul, altul - clacl nu se pricepe in amindouä acelasi mester - pentrua-i bläni, a-i inflori cu cusáturi cojocul. Erau multi cojocari prin tirguri,dar precmn nu lipsesc astäzi in satele din Ardeal, astfel ei trebuie sä, sefi aflat in trecut prin toate asearile täränimii noastre. Ba chiar sate intregicare se chiarnä si astázi Cojocari, Cojoaresti, - remarca Iorga - potsä-si fi luat nurnele de la cojoacele ce fäceau pentru alte sate 0 le purtauapoi in lung-al 0 in latul tärii. In ceea ce priveste postavul pentru sumane,pentru zeghi se aducea, de obicei, din Ardeal. Dar foarte adeseori mate-ria se lucra la WA. Femeile care teseau - preciza istoricul nostru - dädeauinsä o stofá nepläcutä la vedere, zburlitg, care trebuia strinsä si netezitä.La aceasta slujiau o altä datä... dirstele sau piuele. . . Un mare sat din.Ardealul de miazäzi, IMO, Brasov, se cheamá 0 astázi Dirste, adicg Dir-stele. La gura Ialomitii o schele se zice Piva Petrei, pentru cg, aici o femeie,Petra isi avea piva de bátut, de invelit » suraanele. Mai afläm o piuä,In Arges - scria Iorga - alta zisä a Slrbului, in Putna Moldovei" ; ceicare lucrau in astf el de fabrici" sätesti se chemau pivari sau dirstari,name ce se intilnesc in scrierile trecutului 55. In satele noastre au maiactivat neintrerupt 0 alti mestesugari : pietrari, lemnari, covátari, rotari.Ca lemnari 10 fáceau crucile de mormint, portile 0 alte lucruri de lemn.

Y,rin pártile bistritene ale Ardealului ei nu dau numai figuri geometrice,

" Molepgurile la romani In ibidem, p. 263-266." Ibidem,' p. 227 9i 263-265.

www.dacoromanica.ro

6'13 Paul Cernovodeanu 12

ci sapit chiar incercari de chipuri de oameni si de dobitoace. Iorga maiarata ca topitul, turnatul, cälitul i batutul fierului nu 1-au putut de-prinde bine ai nostril" fiind supliniti de tiganii adusi ea robi de tataride pe la 1250, fauri" din neam in neam, deprinsi cu scinteia WO, dindepartata lor patrie asiatied, Industanul. Unele sate îi aveau tiganulla indemina, citci boierul sttipin de Tigiinie Isi Elsa robul sä, lucrezepe la oameni, in schimb pentru hrand sau vreun dar de irnbrtleäminte.Altele, care n-ayeau boieri in preajma sau chiar In rnijlocul lor - scriaIorga - intrebuiutau pe corturarii pribegi, care treceau de-a hmgul tinu-turilor paduroase cu satrile, cârutele, copii,purceii lor". i, cu mesterul faur care facea cite o sapa, cite o broasea,cite o cheie - plugul era insa de lemn in cele mai yechi timpuri - sefacea rin fel de negot cu totul sirnplu si primitiy" 56 Obiectele de podoabil,giuvaerurile au fost niultr vreme necunoseute românilor de la sate -preciza savantul - i chiar salbele de bani de aur n-au fost intrebuintatein toate pârtile, ci numai acolo unde in yecintitate au fost turei ori aupatruns negustori de-ai turcilor Daca ne arunciim priyirile asupia uueifoi de zestre, foarte tirzii din 1820 - atesta Iorga - gitsim despre parteamirelui, t'aran de pe la Buztiu: boi, yaca cu vitel, cal de ginere, cal delucru, eärutá, livadä, de pruni, zabun, anteriu (moda de oras), ghebil,

caldare, topor i sapti iar despre partea rniresei, doua yaei, uncal, Ice de casa si de paraginti, liyada de pruni, stergare de masit,intirami de borangic, o lad, perne, yelinturi, cAmAsi, in mâttisuri,camasoare, iar, ea adaus de la tirg, o rochie de stambil, una de samalagea

o malotea de ghermesut. Nici o scniî, niei un cercel, o bratar5, o salba.totusi - conchidea Iowa - täranii care put eau intruchipa cu adusul

celor doi soti o astfel de gospodärie, se pot privi ea bogati" 57.O ultima privire aruncat a de Iorga asupra celor mici" este harazita

t1rgovetimii marunte ii chiar desmostenitilor soartei din mediul urban.Felul de viatä a acestor pdturi Fàrace nu se deosebea prea rnult hi ceeaee priveste locuinta i mobilierul de cele tärânesti, existind, doar, mielediferente in port si indeletnieiri mai variate. O parte din lemnari, beirdasii,ciopleau grosolan din bardu lenmäria ce irebuia casa marunta a omu-lui de rind. La mese erau folosite pentru hrana oalele siiesite din miinile olarilor i strâchinarilor obisrtuiti. Mestesugarii aiinien-tnii pitarii i mesercii iar mticelarii caie taiau vitele in meserni-lele ion isi aveau scaunele lor de carne, aproyizioniml mai intii pe cei avutiiar obstea rilminea la urmil. Pentru luminatul bojdeucelor in care lccuiasarilcimea oraselor se foloseau f udii sau lumîuáni, confectionale de fiiclierisau lurnînárari. In privinta umbruciuminii, pe lîngit croiterii tigani, semai nunillrau i acei pentru toata lumea, reuniti mai pe urma in bresledupa 1700. Tot in orase cojocarii care lucrau pentru prostirne", pentrumahalagii, pentru täranii ce veneau la Virg, erau mai numerosi si meste-sugul ion inflorea. Impärtiti dupä bir hr trei clase pe la 1750, numai ceide cojoace proaste" i cojccarii cirpaci", oe reparau vesmint ele uzate,deserveau pe ; in Moldova se mai nurneau si Pentruaceiasi lume mai umila se lucra, chiar inaintea epc Cii manufacturiere,postav, dar postav de casa ce4,4 Olean cite un iiízboi. Lucrul se fäcea

" Negolui in ireculul romilnesc In ibidem, p. 228.Ibidem, p. 227-228.

tipai.cele, cálutii, eaten

i.strächinile,

erau

suemärtari".

67

0i

si

www.dacoromanica.ro

13 N. Iorga i istoria rornilnilor

dupg, datina veche dar poate îi dupil vreun imprumut in Ardeal. Iorgamai arIta c astaragii" munteni i chiar moldoveni de pe la 1780 lucrauastare, o pima, grosolanI, care slujea la cIptuseli ; in Tara ItomIneascIei ajunseser6 In acel timp sä, alcraniascil o breas15, deosebitI chiar. Claselepopulare nu purtau bMnuri, cizme sau ciubote ca boierii sau negustoriimnstriti ; pentru ele se Indeletniceau - i aceasta in cazuri destul de rare -doar cizmarii clrpaci" sau cei de ulit5, si mahalI. Sitracii purtau In pi-cioare - de obicei - ca i Väranii - opinci, flurite de breasla mai putinprivilegiatI a opincarilor. Iar pe cap, tirgovetii sáraci de la margineaoraselor purtau ciciuli ieftine (in Moldova cusme), lucrate de cáciulari

respectiv cusmari. Pieile erau argásite de tabaci reuniti intr-o mahalasáräcácioasil a Bucurestilor in josul Dimbovitei, organizati si ei mai tîr-ziu in bresle 58.

O altá categorie a oamenilor sIrmani din orase o alcItuiautigani rátilcitori sau potcovarii, muncind numai pentru cei nevoiasi 59.In sfirsit in asezIrile urbane romInesti Iorga deosebeste drept clasa

cea mai de jos pe vagabonzii i desmostenitii soartei, adicä pe mici 0.pe calici 6°. In Evul Mediu romInesc cuvintul m4el desemna pe omulsdrac, infirm si neputincios. Denumirea se dAduse mai Intii unei anumecategorii de bolnavi, color mai nefericiti dup5, conceptia vrernii, adicI

Termenul acesta, de origine latina, era de aproape inrudit cudenumirea leprosului in limbile romanice medievale (miselo inmesel in proventalI, mesell in catalaná, mesillo in spaniolI, miad in gel.-manI, measle in englezzl, toate derivate din miserus) 61 Cind valul delepril a sazut in intenqitate, fenomen constatat in Europa in veacul XVs-au inteles sub numele de misei tot felul de oameni sáraci, bolnavi

In vorbirea curentI a secolului al XVI-lea vechiul cuvint miselineepu a fi Inlocuit prin termenul slay (sirbesc) gubav, pentru a desemnape lepros, in timp ce totalitatea color sIraci, infirmi, cersetori. rilmineaumufti departe desernnati ca si alc5tuind miselimea". Ulterioraceastá denumire a continuat sä se degradeze, ajungînd in cele din urmáh actual de netrebnic, las 62. In timp ce cuvintul misel sufereaaceastA transformare si-a Mcut apariia in limba românil, pentra a de-semna, pe infirm si eersetor, termenul calic, inyprumutat din ucraineanit(Raautca.). Pentru prima oaril 11 intilnirn intr-un document de la MireeaCiobanul, din 18 februarie 1552, sub forma topicului in calici, in dealullui Mien", ceea ce aratá o grupare a ealicilor. Iorga a ariltat cä MihaiViteazul s-a ocupat de calicii infirmi i sgraci, provenind din rinduriloostasilor sái, rrtmasi sehilozi bi ritzboaie, oferindu-le adilposlul mängstiri-lor o oareeare organizare 63 De la vechea comunitate a mic..keilor,care erau obligati sI vietuiaseii in colibele lor, la marginea sau in afaraoraselor, lingI un drum circulat, undo sii poatI triti din cersit i, in apro-pierea unei ape, Conditie necesarI atit pentru hrana, cit i pentru

58

îiigni-

Melewgut la rorndni In ibidem, pp. 266-269 i 271-272.Ibidem, p. 270.

60 Ibidem, p. 272.01 N. VatAmanu, Despre rn4ei" in vol. De la inceputurile medievisticii rom4rie0i, Bucu-

resti, 1966, P. 17.62 J. Byck, Despre cuvintul m4el in Cum vorbim", II (1950), nr. 11-12, p. 26.63 N. Iorga, lui Mihai Viteazul, o nond orinduire a lui in Analcle Acadennei

Ilornanc", M.S.I., seria a III-a, tom XXI (1939), pp. 25-28.

si

si cäldä-rani

§iinfirmi.

si

"

Calicii"

leprogilor.italiani,

nngei"

1ntelusul

dindu-lo

www.dacoromanica.ro


jirea elementarg a ránilor, s-a tras existenta unor mahalale ale calicilorîn mai multe orase printre care 0 Bucurestii, Dar pe citá vreme la Cimpu-lung asezarea leprosilor era arátatä, ca fiind a miseilor" iar la RimniculVilcei de asemenea, constatám cá, la Bucuresti 0 la Iasi, mahalaua a fosta calicilor", ceea ce Insemneazá de sig-ur, c aceste mahalale au luatnastere mai tirziu, atunci cind leprosii dispáruserl de mult, iar termenulde calici" nu mai desemna acurn cleat pe sáracii infirmi i populatiamizerá a cersetorilor, Fenomenul substituirei infirmilor de tot felul bolna-vilor leprosi, pe cale de disparitie, a fost constatat pretutindeni In Euro-

69.

Iatá-ne ajunsi la finalul investigatiilor de fao in universul máruntal celor mici" evocat cu atita generozitate i induiosare de cátre Iorgacare s-a aplecat totdeauna cu mare intelegere asupra vietii claselor popularehi deosebi a táranilor, harnicii truditori ai ogoarelor, dar 0 a maselor denápástuiti i dezmosteniti ai soartei in genere. El a intuit perfect cä. nupoate fi conceputá o istorie compleiä a românilor i fárá includerea des-tinelor celor mici" i neinsemnati dar multi la numär i participinddirect la zámislirea osaturei pe care s-a structurat intreg edificiul nostrusocial, urmárind si cum s-a reflectat in viziunea gloatelor" faptele maridin trecutul nostm.

De aceea Nicolae Iorga a tinut sá reaminteascá cá in istorie eroimai sunt, dar nu sunt numai ei, si, in acelasi timp, O. nu cádem in gresealade ieri, de a suprima eroii pentru a pune in locul lor zvonul confuz al mul-timilor. Nu : glasuri clare trebuie sä, fie, rezumind acele zvonuri confuze,dar glasurile acelea clare nu vor avea niciodatá in ele putere de zguduirea sufletelor noastre, nu vor produce niciodatá efectul acela máret pe care-1pot produce, dacá ele nu se ridicá tocmai din acel imens zvon ce-1 faegloatele omenesti cind le simti cá träiesc, suferá i luptá, i lor le datorirnceva din cit datoream numai eroilor odinioará" ".

NICOLAE IORGA ET L'HISTOIRE DES ROUMAINSPAR LES HUMBLES"

Résumé

Une manière imprévue d'illustrer l'histoire des Roumains par NicolasIorga a été aussi celle de souligner l'apport l'histoire de la vie quotidiennedes humbles" et insignifiants, de la grande masse des petits gens, sansune grande position dans la vie publique et qui appartenaient aux plusinsignifiantes couches sociales : petits négociants, artisans mineurs, dia-cres des villages, moines mendiants et méme des vagabonds et malades,comme les gueux.". Notre grand historien a considéré done la petitehistoire" comme &twat, quelques fois plus vraie et plus fondamentale"que celle consacrée proprement dite. Iorga a reconstitué done l'histoire

" Ed. Jeanselme, Comment l'Europe, au Moyen Age, se protégea contre la lépre in Bulle-tin de la Société française de l'Histoire de la Médecine", tome XXV (1931), nr. 1-2, p. 2.

Neuoia tnoirii cunostintelor istorice In InuNdmintul secundar In Generalitäll cu privirela studille istorice, pp. 111-112.

á

"

pa

www.dacoromanica.ro

15 N. Iorga i istoria románilor 639

des Roumains par les humbles", en etudiant leur réaction bi des événe-ments majeurs, reliés, la vie et A, l'activite des Princes et des grandsboyards, l'evocation des batailles, invasions et ruines provoqués par leainvahissantes ennemies, A, la dure charge des impôts etc. Les impré-sions de ces deshérités du sort remplissaient les pages jaunies deanciens livres de culte, et des chroniques populaires, les inscriptionsvotives ou tombales, e.a., constituant ainsi un témoignage sur le vif, touta fait spontané et réel. Iorga a pu, done, reconstituer la vie des humbles",assujetie maintes fois par un destin tragique, la suite des calamitésnaturelles et des guerres dévastatrices et soumise aux caprices des grands".Elle compléte ainsi d'une manière heureuse, la grande" histoire.

A,

6,

ô

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

REFORMA SAU DECLIN. A DOUA PERIOADAA STUDIILOR SUD-EST EUROPENE IN ROMANIA

ANDREI PIPPIDI

Dupa ce am aratat altadata in ce condi.(ii a luat fiinta, In ianuarie1914, eel (Until Institut de studii sud-est europene din Romania, imirevine astazi sarcina de a expune aetivitatea sa intre cele douil razboaie

principiile care au calauzit-o. i1i s-a oferit astfel prilejul de a duce'Ana la eapat acea istorie a Institutului pe care mi-am propus-o in 1977,intr-un moment de amenintare directa pentru grupul nostru de tineri,atunci

'adunati in jurul figurii pilduitoare a profesorului

Mihai Berza.Istoria unor institutii a preocupärilor stiintifice pe care le-au intre-

Onut si a conjuncturii politice iti limitele ctireia s-au dezvoltat, se inte-greaza in istoria socictiIii românesti insesi. In imprejurärile ce ne-a fostdal siti le traim, favorabile unui nou elan al studiilor noastre, putem aruncaindirat o privire. Cu melancolie, pentru irosirea unor euergii care ar fifost capabile sii lucreze eu mai mult spor, cu mindrie pentru tenacitateainaintasilor nostri, on folos, pentru indreptarea de azi inainte a proiec-telor pe care nc, vom stradui sa le aducem la indeplinire.

Institutul liber de studii i cercetari privitoare la Europa sud-estica",al carui act constitutiv, semnat de N. Iorga, V. Parvan i Gh. M. Murgoci,poarta data de 10 noiembrie 1913, n-a trait cleat 35 de ani, pina la 23septembrie 1948. Desfiintarea sa, ca i aceea a Institutului de IstorieUniversali, alti creatie a aceluiasi N. lorga, avea si feat loc pentru noulInstitut de Istorie i Filozofie al Republicii Populare Rornâne. Introsfirsitul räzboaielor balcanice i instaurarea dictaturii proletariatului"se intiude acea perioada eäreia, inclreaptatiti sau nu sa o judecam, îiadresim intrebärile noastre.

O institutie este ceea ce vor sa, o faca oamenii, prin impulsul pe carei-1 clan i prin raspunderea pe care si-o iau. Din comitetul director, al fon.-datorilor, Murgoci a dispirut primtil, in 1925, inlocuit prin Al. Lapedatu.La moartea lui Pârvan, doi ani mai tirziu, i-a succedat Ioan Andriesescu,care i-a fost i urrnas la catedrä. Direetia devenita vacanta la Sfirsitullui noiembrie 1940, in acele zile imbibate de otet i fiere a caror amintirene obsedeaza, o va prelua N. Banescu, care mosteueste Institutul debizantinologie. Chiar cu aceste modificari, echipa de conducere dove-deste o remarcabila continuitate, datorati in primul rind prezentei hide-lungat' a lui N. Iorga In fnmtea ei, apoi faptului cii aproape toti ceilaltierau eleA

Principiile emmlate de intemeietor, intr-o scrisoare de la 14 iulie1912, au fast respectate. Nu e vorba de studii strict balcanice, niei de

Revieta istoricá", tom II, nr. 11-12, p. 641-640, 1991

inalte /4

4

www.dacoromanica.ro

642 Andrei Pippidi 2

cunoasterea specialá a popoarelor slave de peste Dunäre", spunea Iorgaatunci, in asteptarea înfiintrii Institutului. Ceea ce-1 interesau indeosebierau elementele comune, factorii de omogenizare activi vreme de secolein zona dintre Carpati i Arhipelag, märginit5, de Marea Neagrg si de ceaAdriaticl. De aceea adäuga, cu netäggduitä satisfactie : Initiativa avemdatoria s-o luâm noi, Românii. Ea ni se si cuvine. Mostenitorii cei maiindrituiti ai tracilor, reprezentantii i prin limbâ ai latiILitii, pästrâtorii,in desfilsurarea istoriei noastre i pin5, in constiinta poporului, ai ordiniiromane, adâpostitorii harnici ai civilizatiei bizantine izgonite de aiurea,ocrotitorii intregii dezvolVari de civilizatie din Orient si ctitorii bisericiiräsäritene slut chemati afirma i astfel primatul istoric si cultural" 1.

Hotäritor pentru caracterul Institutului este faptul Ca, alâturi decercetArile pe care-si propunea, in termenii documentului de fondare, sâ(le) provoace, s5, (le) indrumeze, sä (le) ajute i sä (le) organizeze", urmasâ aibá o activitate de invátámint, pentru studenti i chiar pentru diplo-matii i oamenii de afaceri interesati sá capete o pregätire practicI Inprivinta relatiilor cu lumea balcanicâ. S-au tinut astfel cursuri de limbi(bulgará, sîrbá, greacá modernâ, albanezâ, turcâ, maghiarä, rusä, poloná,cehá i armeaná) alâturi de care au existat cicluri de conferinte pe temede geografie, etnografie, istorie, istoria artei sau a literaturii. Cit desprelectori i profesori, se prevedea in statut sä fie plätiti eventual din taxeleascultátorilor si din darurile i subventiile eventuale", situatie in caretonul dubitativ ni se pare foarte clar. Acest personal didactic benevol acuprins, pe lingá colaboratori intimplätori, personalitáti de rangul intiica Iorga, Pârvan, Murgoci, geograful G. Valsan, economistul I. Badu-canu etc.

Numärul cursantilor, 70 din primul an, a crescut piná la 200 inscrisiin 1926-1927, ca sá scadá dup5, aceea la jmnätate in 1929-1930. in1931nu mai frecventau cleat 80 2. Acest aspect de universitate popularra consolidat pozitia pe care Institutul o ocupa in viata culturalä a tárii

i-a creat o serie de legâturi cu societatea româneascä a vremii.O problemä care se cere clarificatá este aceea a relatiei cu autorit5.-

tile. De ajutorul statului nu e vorba"I märturisea N. Iorga in aceeasiscrisoare din 1912 pe care am mai citat-o. Institutul se numea liber",pentru afirma independenta de Universitate, cu care intra, intr-oanume mäsurá, in concurentä. Patronajul regal fusese cerut din motiveprotocolare, ceea ce explicâ i telegramele expediate la inaugurare suvera-nilor de peste Dunäre. 3 (Am trimes telegrame cátre toti sefii de statdin sud-estul Europei i nu ru-am mirat cá mi-au ráspuns, precum na5, miracum"). Sensul acestei creatii stiintifice era, implicit, politic, urmärin-du-se stabilirea unor raporturi culturale menite a reface solidaritateaintre statele Sud-Estului, fracturatâ in cursul anilor de singeroase con-flicte, i echilibrul balcanic atit de fragil, cáruia recenta Conferintá dePace de la Bucuresti cgutase sä-i dea o formä acceptabilä pentru toti.

2 Universul", nr. 194, 17 iulie 1912, ca rAspuns la articolul lui M. Negru Un institutbalcanie la Universitatea din Bucüresti, ibid., nr. 192, 15 iulie 1912.

2 N. A. Constantinescu, Dare de searnd asupra tntemeierii fi aclivi1áii Instiitutulutpentru studiul Europei sud-estice, Bucuresti, 1926.

a N. Iorga, Ce este Sud-Estul european, Bucuresti, 1940, p. 4. Mesajele ráspunsurileIn Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale", I, 2, 1914, p. 46-48.

a-si

www.dacoromanica.ro

3 Reformá sau declin 643

Pe cind Ferdinand al Bugariei, Petra al Serbiei, Nichita al Muntenegruluisi diadohul Gheorghe au räspuns- curtenitor, din partea lui Carol I avenit un mesaj extrem de rezervat, glacial. Ceea ce fäcusem", i§i vaaminti Iorga, era un amestec obraznic in acel domeniu al politicii externeromâne§ti a cArei cirmä intelegea s-o pästreze el insusi si. el singur" 4.Aceemi opacitate era si hi atitudinea guvernului liberal, reprezentat lainaugurarea Institutului prin ministrul Instructiunii I. Gh. Duca, din'memoriile cäruia am citat cu alt prilej un pasaj concludent 5.

Ministerul a acordat o modestä subventie ,,,,;i a cedat abia in 1921(deci, dupä sapte ani) un local pentru sediul Institutului, care, neprimindadäpostul solicitat in. Fumlatia universitarä Carol I, functionase la inceputla nr. 1 din str. Fintinii (General Berthelot), vechiul sediu al Ligii culturaleinainte de 1926. Imobilul din strada Banul Märäcine (o stradä micä,azi dispärutd, intre B-dul Regina Maria si fosta Stradä Spaniolrt) estedescris ea subred si dostoievschian" in amintirile Mariei Holban, careera printre studentii chemati acolo de Nicolae Iorga, cu riscul de a treceprin. podeaua slabä, ce se elätina la fiece pas" 6. Pentru cheltuielile deintretinere a acestei clädiri däräpAnate, sursa au fost chiriile unor prä-välii gäzduite intr-o constructie de raport improvizatä in curtea Institu-tului, restul veniturilor provenind din subsidii de la ministere si brInci,negociate de N. Iorcra cu implacabilä obstinatie. Planul unui nou local,proiectat de arhiteetTil Sp. Cegäneanu, n-a fost niciodatà, realizat din lipsäde fonduri.

Cu o asemenea bazit materialä, Institutul s-a inzestrat cu o biblio-teeä de specialitate, pornind de la 800 de volume donate de Jorga, clrorali s-au adäugat o serie de publicatii din depozitul Casei Scoalelor 7. Inalcätuirea bibliotecii au intiat colectii ea a arheologului Gr. Butureanusau a geologului Murgoci (peste 280 de volume, stampe, härti si manu-serise). Incercarea de 'a obtine din partea mostenitorilor lui Al. G. Mavro-cordat o parte din frumoasa bibliotecit de la Miroslava pare sä, fi datgres 8. Cea mai importantä achizitie a fost in 1931, chid Institutul ajun-sese sä aibä peste 3 000 de volume : N. Iorga, atunci prim-ministru, acumpärat o parte din biblioteca marelui bizantinolog german AugustHeisenberg (mai mult de 5 000 de eärti si extrase) cu suma de 800 000 lei,oferitä de Carol al II-lea 9. Astäzi acest fond pretios, ca si tot ce a mairämas din biblioteca vechiului Institut sud-est european, face parte dinpatrimoniul detinut de Institutul de Istorie N. Iorga".

Conditia pentru dezvoltarea unei activitäti stiintifice, este, trebuies-o spunem aici, iesirea din izolare. Indatä ce imprejurärile au ingäduit-o,

6 N. Iorga, 0 viatá de om, ed. lifipeanu, Bucuresti, 1976, p. 466. Cf. alte amintiri,idem, Trois conferences, Bucarest, 1931, p. 13-17.

6 Andrei Pippidi, introducere la Scrisori catre N. Jorge, III, ed. P. Turlea, Bucuresti,1988, p. XIX ; Valeria Rapeanu, Culturd ;i istorie, III, N. Iorga, I. G. Duca, Bucuresti,1989, p. 197-203.

6 Revista de istorie si teorie literarA", XXXVII, 1-2, 1989, p. 229.7 N. A. Constantinescu, op. cit., 0 I. G. Duce, Amintiri politice, I, München, 1981,

p. 171.8 B.A.R., Corespondenta Iorga, vol. 238, f. 55 (Iorga si Murgoci calm Olga Sturdza,

9 martie 1915) si 193 (A. C. Cuza ciltre Iorga, 6 aprilie 1915).° N. lorga, Corespondenjd, II, ed. Ecaterina Vaum, Bucuresti, 1986, p. 163-164. Mai

vezi ibid., I, Bucurestl, 1984, p. 111-112, o listä de carti Imprumutate de M. Gaster din biblio-teca Institutului.

3 -C. 3260 www.dacoromanica.ro


dupa razboi, Institutul a primit savanti straini'

invitati la Bucurestipentru conferinte. Printre primii a fost, in 1921, filologul Moses Gaster,de la King's College, Londra, urmat de antropologul elvetian EugénePittard, de istoricul literar i filologul clasic Tadeusz Zielinski de la Uni-versitatea din Var§ovia i, in 1926, de istoricul Italiei antice EttorePais 1°. Ocazia primului Congres international de studii bizantine, in 1924,a adus multi oaspeti care, dupa insemnarile din jurnalul lui Iorga, auvizitat expozitia de la Casa Bisericii

,

Mitropolia, unde place paraclisul,Vacare§ti, care trezeite admiratie" Dintre bizantinologi, Charles Diehlva reveni in 1930, conferentiind despre Epoca Comnenilor 12

Pe de alta parte, Institutul a cäutat, in 1921, o exthadere la Atena,a avut dupa 1922 o sectie la Sibiu, pentru a lncuraja colaborareaflea intre sa0 i romani, 0 a pastrat legaturi strinse cu Scoala Românrt.din Roma.

In acela0 timp, ea profesor agregat la Sorbona din 1920, N. Iorgaaparea anual in capitala Frantei, unde subiectele prelegerilor sale au fostadeseori alese pentru a-i familiariza pe asculta'torii si cu problemeleistorice ale sud-estului European. In 1922, tinea la Ecole des RatitesEtudes un curs de bibliografie balcanica, in paralel cu lectiile intitulateFormes byzantines et réalités balkaniques, Vor urma : Relations entre l'O-rient et l'Occident au Moyen Age (1923), Cinq conferences sur le Sud-Estde l'Europe (1924), Idées et formes litt4raires frangaises dans le Sud Estde l'Europe (1924), Points de vue sur l'histoire du commerce de l'Orient auMoyen Age (1924), Les voyageurs français dans l'Orient européen (1926),Les voyageurs orientaux en France (1927), La creation religieuse du Sud-Est europeen (1928), Le caractère commun des institutions du Sud-Est del'Europe (1929), La France dans le Sud-Est de l'Europe (1936). Acestaspect pedagogic al activitatii istoricului, materializat in volume desinteza care au circulat, intrind in marile biblioteci occidentale, a contri-buit la cunoasterea Sud-Estului. Fara a uita nici insemnatatea rela-tiilor personale dintre Iorga i colegii sai sträini, intretinute printr-ocorespondentä asidua. Dac`a Romania 0 sud-estul european s-au bucuratde un interes vremelnic - fiindca de atunci lucrurile s-au schimbat inoarecare masurä - faptul se datoreazä i pozitiei unor oameni ca Iorga,pe care-1 vizitau ca pe un monument profesorii i ziaritii veniti la Buell-re§ti. Ca exemple, vom aminti paginile lui Lucien Romier sau Paul Mo-rand, fascinati de geniul su straniu" 13.

Dar cu aceasta am ajuns s spunem si care a fost principala sla-biciune a Institutului. Dupa cum se va vedea, el s-a identificat tot maimult cu persoana directorului sari, proteica, ubicua, i totusi unicä. Esteceea ce reiese 0 din parcurgerea publicatillor Institutului.

Cea dintii a fost Bulletin de l'Institut pour l'Etude de l'Europesud-orientale". Aparind in 12 fascicole pe an, Buletinul era constituitnumai din recenzii 0 note bibliografice pina in 1916, apoi s-au adäugat,

18 AI. Zub, Vasile Pilroan, Iasi, 1974, p. 302-303. Cf. V. Pfirvan, Corespondenfá siade, ed. AI. Zub, Bucuresti, 1973, p. 282.

11 N. lorga, Memorii, IV, p. 151. Cf. C. Marinescu, Compte-rendu du Premier Congresinternational des etudes byzantines, Bucarest, 1925.

12 Revue Historique du Sud-Est européen", VI, 1930, p. 107-280.28 Paul Morand, Bucarest, Paris, 1990, p. 275. Vezi si Lucien Romier, Le carrefour des

empires moils, Paris, 1931, p. 39-42.

-

f

www.dacoromanica.ro

Reform-h.' sau declin 64i

in nurnär crescind, articole. Majoritatea covirsitoare a contributiilor îiapartin lui N. Iorga, dar la inceput se intilnesc i nurnele unor istoricisirbi (Joyan Radonie, Dj. Sp. Radojiid) i bulgari (N. Miley). Dintreromâni Al. Tzigara-Samurcas, V. Bogrea, Silviu Dragomir. Aici a cola-borat i foarte tin'Arul Gh. I. Brätianu, indatä, dupà, debutul silu dinRevista istoric5,". Totusi, sumarul primilor zece ani echivaleazâ, inafarä, de aceste exceptii, cu o listä, de lecturi a lui Iorga, de o extraordinarä,varietate.

Buletinul se expedia gratuit la cca 130 de adrese, uncle destul debizare ca Biblioteca din Alexandria (Municipalâ) sau Ministerul de Exter-ne. al iuntenegrului, care se mutase odatä cu regele de la Cetinje la Neuilly,pe malul Senei. S-au organizat i schimburi de reviste. in general, Bule-tinul era primit cu un interes la care gäsim referiri in scrisorile adresateiui Iorga de Henri Hauser sau Marcel Handelsman 34. Al doilea, in careistoriografia polonez5, recunoaste pe unul dintre maestrii säi cei maivrednici, II felicita pe invätatul român pentru infiintarea Institutului :Avec un yif plaisir, j'apprends que l'idée dont vous avez bien youlu meparler â Londres se réalise d'une manire si heureuse" 15, ceea ce inseamnäc5, in apiilie 1913, la Congresul de istorie de la Londra, Iorga îi impârtä,-sise intentia celor a citror prietenie o cistigase. Dar din altä scrisoare imiplace s5, citez mai mult : Comment, ä côté de tant de grands ouvrages,avez-vous encore assez de temps et d'énergie pour produire des étudesspéciales si nourries et si bien conduites, sur les points les plus diversde l'histoire des Balkans '? Des hommes de ce temps-ci vous avez faitplus que tout autre pour sa connaissance. Et ce vous est un titre â lareconnaissance de tous les savants autant qu'â celle de vos compatriotes.Car, â mesure que nos connaissances se précisent sur l'Europe orientale,nous connaissons mieux par comparaison l'évolution de la nôtre, et nousnous trouvons plus rapprochés de cet ideal synthétique qui doit 'We celuide tout historien véiitable" 16. Aceste cuvinte sint, dincolo de timpulpntru care au fost scrise, o lectie i ele yin din partea lui Henri Pirenne.

Din 1924, in locul Buletinului a apärut Revue Histmique du Sud-Est Européen" (director N. Iorga, secretar de redactie C. Marinescuacesta din urmil plecind la Cluj, la catedra de istorie universalä, prezentasa rämine formalä dupg, 1925). Colaborarea unor savanti sträini, MIA säfie frecyentä, aduce prestigiu revistei prin semnâturile lui Charles Diehl,Salomon Reinach, Louis Bréhier, Georges Pagés. Rornânii grit istoricide o exemplarä eruditie : C. I. Karadja, I. C. Filitti, G. Bals, generahilR. Rosetti, Sever Zotta, sau elevi ai lui Iorga care se gâseau la primelelor incercäri, dar pe care îi cunoas,tem ca fruntasi ai studiilor noastre :Gfi. Brätianu, G. Oprescu, A. Sacerdoteanu, Maria Holban, Fr. Pall.Raportul dintre paginile scrise de ei si contributia profesorului lor estede 1 la 7 ; Iorga singur semneaza, cca 150 de articole pinä in 1933, lacare se adaugä bogata rubric:I, de recenzii, alcAtuitä aproape in intregimedin insernnäiile lui de lecturil.

' ' 14 B.A.R., Corespondenta Iorga, vol. 241, f. 68, 193. Vezi Scrisori cire lorga,p. 238-239.

16 Ibid., p. 218.16 Ibid., p. 243-244,

. III,

www.dacoromanica.ro


De-a lungul acestei neobosite activitäti, la care, in ultimä instantA,ajunge s5, se rezume opera Institutului, se pot deosebi trei perioade infunctie de conditiile politice : una, a restabilirii hotarelor In Sud-Estuleuropean, in primii ani ai pOcii ; a doua, de prin 1925 pin5', la infOptuireaIntelegerii balcanice, zece ani de eforturi pentru a asigura securitateainternationalit ; in sfirsit, in ajunul rázboiului, criza Intelegerii balcanice

lupta, din punctul de vedere al intereselor românesti, pentru a respingerevizuirile teritoriale. Voi exemplifica pe scurt, cu referiti la textele luilorga, strObaute de o conceptie a cilrei unitate fundamentalit este absolutcerta.

Istoria romanilor din Peninsula Balcanied i Breve histoire (1, l'Al-banie, apArute amindouä in 1919, apartin primei perioade. Cel care desco-perise primul document de limbI albanezit a intervenit energic in favoareadrepturilor poporului albanez la statul sOu national. ExistA o legilturitintre cele dou5, cri, i anume iluzia c noul stat, sprijinit din interiorde elementul aromânese al populatiei sale, ar putea beneficia de protectiaunei Italii pentru care Iorga nu k;i-a ascuns niciodatà. simpatia 17 AceastAiluzie i s-a spulberat foarte tirziu, la 7 aprilie 1939, chid noteazil in jurna-lul sOu inedit : atacul infam al lui Mussolini asupra Albaniei, una dincele mai monstruoase fapte ale istoriei". Anii 1920-1922, cin.d s-a realizatsi a intrat in aplicare Mica Intelegere, au trezit interesul lui Iorga pentrutraditiile istorice ale bunei vecinätbiti in Europa Centrahl i Sud-Estic6,chezOsie moral5 a granitelor liomâniei. In acest spirit au fost scrise Rela-fuie (1919), Polonais et Roumains (1921), Rovmains etGrecs (1921), Serbes et Roumains (1922), Romani i slavi, Romaniunguri (1922). Ultima dintre aceste brosuri contine chiar precizarea :Institutul pentru studiul Europei sud-estice . . . a fost interneiat, nu numaipentru studii de caracter tiintific, dar i pentru a aduce o apropiereIntre natiunile din Peninsula Balcanicil i celelalte care ne Inconjoar5,la hotarul de rAsárit si de apus". Ideea colaborärii morale revine de fapt

in concluzie, care are In vedere i statutul rninoritAtilor nationale :Toti sintem fâcuti pentru a munci al5turi de un altuL respectInd dreptulaceluia tocmai prin aceea c respectOm dreptul altuia".

Salutind in 1923 conferinta de la Sinaia a ministrilor de externeai Micii Intelegeri, N. Iorga sustinea necesitatea de a se crea .,o opiniepublicO luminatA", ca bazO trainic5, a negocierilor diplomatice 18. 0 nottOeditie francezd, sporitO, a Istoriei statelor balcanice apare in 1924 la Parissi, doi ani mai tirziu, autorul ei pledeazO incA pentru mijloacele politice(o uniune vamalO) capabile sO adînceascil. infOptuirea acelor aliante caretraduc o comunitate spiritual5,1°. Totodatil InsA, îi manifestá rezervafatI de propunerea sovieticl a unei confederatii balcanice, definitrt de eldrept filantropie coloratO Intr-un rosu viu". In 1927, lucrind la Istoriardzboiului pentru Ind penclenfa Romaniei, Iorga ajunge chiar sh' se indoiascade fuportunitatea InlilturArii Imperiului Otoman din Peninsula In care

" N. lorga, Doud tradilii istorice In Balcani : a Italiei si a- romelnilor, AAR, mein.sect. Ist., s. II, t. XXXV, 1913. Cf. idem, Il problema balcanico e I'llatia, In Due conferenzeall'Ateneo Veneto, Bucarest, 1914, p. 21-44.

18 Idem, La conference de Sinaia, In L'information roumalne", I, 8-10, 1923, p.12-13.

" Idem, Les conflits balkaniques, Le Monde Slave", 2, 1926, p. 168-186.

si

i Inilltindu-ne

si

ronidno-reheslovace

www.dacoromanica.ro

7 Reformä sau declin 647

indeplinise rolul de factor unificator. A fost oare mai bine", argumenteazg,el, sä se mpg intre toate aceste natiuni i provincii unele legäturi odatäcu care a dispärat posibilitatea strinselor relatii economice ?" Mai alescl ghaditorului conservator ideile occidentale îi inspirä o nelncredere cuatit mai mare cu cît atasamentul situ fatä de traditie e mai puternic :notiunea de independenta" fiind de import, ca i constitutia moderni-zatoare a lui Midhat-pasa, istoricul preferá sä ia In considerare ipostazade interdependentä"... Deci, afirmg, Iorga, principalul nu e sá necantonärn la noi acasä, cu pustile, mitralierele i tunurile indreptate atretoti vecinii, ci alteeva e esential : a colabora la marea miscare solidaräde civilizatie in interesul omenirii intregi" 20.

Era momentul de succes al diploinatiei lui Titulescu, prin eareRomânia se angrena in sistomul garantiHor pácii. Dar fall de metodelepuse in serviciul aeestui obiectiv, Iorga a avut un hotärit scepticism. Elconstata : Ne gdsini intre Cehoslovacia, pe care o iubim, i Intre Polonia,pe care n-o iubim mai putin, Lira a mai vorbi de incá un nmnär de iubiripresärate pe toatá harta Europei. Cáci, cum ne-au väzut cii umblâm dupg,iubiri, indatg, ni s-au imbiat toate invitärile, toate onorurile, toate mingiie-rile si alintärile, i am crezut cä, intr-o lume de idilä, iubiti de toati,lumea, n-avem cleat sii rgspundern la iubirea tuturora". Situatia produsäde conflictul polono-cehoslovac din 1938 impunea concluzia cA, in asade marile greutäti de acuma, suferim si de prea multe aliante" 21.

In aceste conditii, nelinistile umului politic, agTavate de tot ee-iputea sugera experienta sa de istoric, au luat forma imei viziuni apocalip-tice, pe care viitorul avea s-o confirme. Chid N. Iorga spunea : daca s-arcuceri, dupit Austria, si Ungaria i tara noastrá si Peninsula Balcanic),

regiunile rutene din Rusia, dacg, ar merge pinä in fundul stepei energiagermanil, pentru ca sä se färimiteze acolo in lupta au imposibilal"... -fraza e profeticil, fiind rostitä in vara anului 1938 22 Odatá mai mult,vechea sa convingere eh' actiunea civicá direct), este mai eficaee decitdemersurile la nivel de stat se agg,ta de argamente noi intr-un non context.Ideea de solidaritate balcanicil i se infittisa drept norma directoare a uneirezistente colective fatá de expansiunea Germaniei bitleriste. himtäfiecare", cere el in 1939, cil orice atentat impotriva existentei unuiadin aceste state si impotriva däinuinii uneia din aceste natiuni este oloviturà care se indreaptä cAtre toate celelalte i, atunci, orice ambitie,venitä de oriunde, va gäsi aici, intr-adevär, un front peste care nu se vaputea treee" 23. Se vede asadar cii interdependenta" nu se opunea eltuside putin, in conceptia istoricului romän, independentei", ci o apära princonstructia puternicg, a unor contraforti.

Ultima conferinth a lui N. Iorga la Institut, intitulatä Ce este Svd-Estul european, in care deslusim testamentul säu stiintific cu privire laaceastä directie a cercetärilor Sale, repetä acelar;3i avertisment, detinatsii ráming färä ecou : In momentul de fatii, and fiecare cautá un sprijin,chiar i cei mai puternici, e bine sä ne aducem aminte de vechile baze,asirnángii i colaboratii, pentru ea sii, nu facem nurnai aliante de s1 at,

Idem, L'origine des idées d'indépendance balkanioue, ibid., 1927, p. 23.n Idem, Preadnulle alianle, Neamul Romfmesc".n Idem, Holare ;i spa/a nalionale, Wderiii de Munte, 1938, p. 61-62.28 Idern, Bazele populare ale oricdrii mi;cári In Balcani, Bucuresti, 1939 p. 25.

sit

"

www.dacoromanica.ro

648 Andrei Pippidi

care nu leagA, ci legäturi de popoare, care sii poatä servi la interesele noas-tre comune" 24.

Despre o solutie care n-a fost adoptatä nu se poate spume et a dez-mintit-o cursul potrivnic al evenimentelor. Dimpotrivä, dad, ne gindimla un alt diagnostic al lui N. Iorga. El, care cunostea specificitatea dezvol-trail spatiului sud-est european, a atras atentia asupra unor imprejuráriistorice caracteri2tice atit pentru Romania cit i pentru societätile vecinesi care 1 --au fäcut victima consimtitoare a ideologiilor totalitare : oameniepitropisiti, 1,,gati de miini i de picioare, impinsi la dreapta sau la stinga,o sociei ate isn urma dreia sä stea totdeauna un mare pedagog cu un imenscatalog in care sä in ,ernne note la purtare, o asemenea societate nu poateii reziste loviturilor" 25. Pentru cineva care are oroare de violentä i dis-

pretuieste politica, remediul nu poate fi cleat educatia, .cu conditia de acultiva initiativa.

Contemporan cu cele. mai acute conflicte care au pus la incercaretemeiurile tuturot regimurilor din Europa, N. Iorga is,i rezuma astf el uncrez neclintit : Date fiind originile istorice, dezvoltarea acestor regiuni4i vechile forme de conducere a dror influentá subzistä in* Sud-Estulcere, potrivit psihologiei sale cu totul particulare, un rege care sä dorn-nPa,ei si o viatà populará din care rnonarhia sä, se inspire". Iar cit pri-

te norrnele de coexistentä internationalä, el recomanda formula päciisprijinite pe drept, cu hotärirea de nezguduit de a ne apära dreptul nostrilpin.ä la capát" 26

Acesta este un discurs de tip misionar. In. perspectiva jurniltAii deveac care a trecut de la moartea lui N. Iorga, se vede cum sistemul säude valori politice s-a construit pe cunoasterea trecutului prin cercetári

disciplinate stiintific, dar acest ideal politic ni s-a transmis ca unme,aj etic. Apärindu-1 cu pretul vietii, 1-a sustras evaluärii critice i 1-afacut definitiv inviolabil. Institutului care i-a oferit o tribunä i mijloacede difuzare a ideilor sale, i se poate insä ohiecta cä, desi nu a incetat sä,activeze in directia care-1 fusese imprimatä, initial, a dat unele semne deoboseali in anii '30, chid insäsi influenta culturali a lui Iorga era dimi-nuata. Revista îi lirgise domeniul de preocupäri, cuprinzind i studiide istorie a Venetiei, a Cruciadelor sau a Revolutiei Franceze. N a neascundem adevärul ci i aici criza istorismului s-a Mcut sirntitä, dovadäreactia Noii Scoli". Etapa studidor noastre pe care am exarninat-o, adoua dupii cea de inceput, nu s-a epuizat inainte de a fi cimoscut, 'prinInstitutul condus de Victor Papacostea i prin revista sa Balcania", ovitalitate nouä. Elementele de continuitate fatä de primul Institut gutniai impoi tante decit factorii de rupturá. Principiile invocate rämlaindaccleasi, reforma s-a limitat la aspecte practice, ceea ce pune In luminaspiritul pragmatic al grupului de la Revista istorid românä". Cit despredeclinul cu care, in ochii unor observatori, s-a Incheiat experienta luiIorga - el reflectä, indepärtarea politicii externe românesti de pro-

24 Idem, Ce esle Sud-Eslul, p. 14.55 Idem, Politica culturii, in volumul cu acelasi tiUu publicat de Institutul Social Român

In 1930, p. 6.26 Idem, Cifiq conférences sur le Sud-Est de l'Europe, Bucarest-Paris, 1924, p. 24, 62

Cf. idem, Idei asupra problemelor actuale, Bucuresti, 1934.

sa* .1

8

www.dacoromanica.ro

9 Reforma sau declin 649

blemele Sud-Estului european. intrebarea retoricä din titlu a fost - tre-buie s-o recunoastem - falsä.

Centrul de greutate al dezbaterii e altul. Ii putem identifica fälägrq, amintindu-ne de criza care a urmat räzboiului si de cealaltil crizídin care n-am iesit incí pe deplin. Cum au fost ele posibile dupä ce înaceeasi ar s-au pus, teoretic i concret, bazele unei tiine pe care auslujit-o cu strälucire invätatii al cäror exemplu este evocat astäzi? Ras-punsul 1-a dat demult cineva care a ilustrat aceastä Academic, i cu ade-värul descoperit de Al. Philippide, filrä a schimba nimic din foima luibrutal-ironicä, Imi voi Ingädui s Irchei : Savant ul romän oglindestesocietatea romäneascá. Cum e turcul i pistolul, cum e tara i savantul.27

REFORME OU DÉCLIN. LA DEUXIME PERIODEDES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES EN ROUMANIE

L'auteur reprend ses anciennes recherches qui avaient porté surles origines du premier Institut romnain de études sud-est européenneset de sa revue pour évoquer present la période 1919-1940. Une ving-taine d'anées dominées par la personnalité exceptionnellement forteet complexe du fondateur, N. Iorga. On fait ressortir les avantages etles désavantages produits par le constant engagement politique de Phis-torien. Utiles sur le plan scientifique, les initiatives de Iorga ont eu nioinsde succès lorsqu'il s'agissait de fournir A, la diplomatic roumaine l'appuide la solidarité balkanique. Il faut également remarquer la fragilité desinstitutions crées par Iorga et par ses premiers éléves. Protégées parl'E tat, taut que celui-ci pouvait compter Iorga parmi ses grands servi-teurs, ces institutions n'avaient que de faibles attaches avec la sociétéroumaine. Comme d'ailleurs celles qui leur ont succédé depuis. Il n'y apas eu de déclin de ces études, mais les circonstances politiques, favora-bles ou contraires, les ont profondément marqué.

21 A. Philippide, Specialistul ronbin. Contribujia la istoria culturii romanoti din secolLlXIX, Iasi, 1907, p. 68.

it

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

STRUCTURI NOBILIARE IN SOCIETATEA ROMÂNEASCA

BOIERIMEA DIN TARA ROMANEASCA. (SECOLELEXIV -XVII) :

COMPONENTA I EVOLUTIE STRUCTURALÁ

IOLANDA TIGHILIU

Dezvoltarea economica pe care statul românesc dintre CarpatiDunare a Inregistrat-o in veacurile XIV -XV nu putea sa, nu rärninafitra reflectare in planul socialului. Actele emise tirnp de 32 de ani decancelaria lui Mircea cel Bátrin consemneaza transformárile pe care oIntreaga societate le cunostea. Ele surprind, pentru intlia oara, In modamanuntit, stratificarea socialä prezenta in Tara Eornâneasca dintr-ovreme neindoielnic anterioará urcarii lui Mircea voievod pe tron. Dupacum se stie, relatia orn-proprietate funciarg, era determinata pentru acelev. In functie de natura acestei relatii, a felului in care omul se raportala pánaint, deciirgea starea economica, statutul juridic i, nu in ultimulrind, cel politic, al fiecaruia.

0 clrmuire atit de Indelungata, ea aceea a eroului de la Bovinetrebuia sit duca si a dus, in chip nece.;ar, la intarirea, in primul rind, ainstitutiei domniei. Faptul este reflectat, pe plan intern, atit In actiuneaampla de organizare a aparatului de stat in toate compartirnentele sale,de la armata, si 'Ana la cancelaria dornneasca, cît i In relaiile dintremarele voievod i diferitele categorii sociale.

Rezultata dintr-un indelungat si complex proces de stratificareeconomica i socialä, clasa conducatoare, surprinsá documentar sub formamajores terrae" Inca din 1247, va continua sa cunoasca 1.131 fenomende stratificare interna conditiile existentei unei autoritati centrale Inpliná afirmare. Boierimii funciare i se va adauga, mai ales din a douajumatate a veacului al XIV-lea, boierimea de dregatorie, 2 pe de altäparte, acestor feudali laici li se vor alátura, sub puterea protectoare adomniei, reprezentantii feudalitatii ecleziastice deplin cristalizata si eain deceniile 6-8 ale secolului al XIV-lea. Intr-o societate puternic ierar-hizatä, fiind stapini de domenii, de sate, de tarani dependenti, sau

Pentru institutia domniei vezi studiul lui N. Stoicescu, Organizarea statalä n vremeadomniei lui Mircea cel Mare, In Revista de istorie", 1986, nr. 7, p. 625-41, Pentru claselesociale vezi P. P. Panaitescu, Mircea cel Bátrin, p. 66-81 ; idem, Obstea fárdneascd In TaraRomemeascd qi Moldova, Bucuresti, 1964. p. 66-86 ; Dinu C. Giurescu, Tara Romdneascd lizveacul al XIV-lea, p. 213-61.

2 Pentru aparitia principalelor dregatorii vezi : C. C. Giurescu, Contribufiuni la studiumarilor dregdtori In secolele XIV si XV, Bucuresti, 1925 ; idem, Contribufiuni la studiul mart-lor dregátori In secolele XIV ei XV, Válenii de Munte, 1926; N. Stoicescu, Sfatul domnesc simarii dregátori din Tafa Romdneascd i Moldova (sec. XIV- XVII ); Bucuresti, 1968.

Revista istoricV, tom II, nr. 11-12, p. 651-665, 1991

ei

.

www.dacoromanica.ro

652 Iolanda Tighiliu 2

conductori de cete militare, intäriti nu o dat, cu largi privilegii, mariifeudali laici si ecleziastici vor forma principalul organism social care,Impreunii, cu domnia, iar uneori, In dezacord cu ea, se va fi implicat pro-fund In politica ce avea s5, determine destinul Intregului stat de al sud deCarpati.

Studii competente au relevat apropierile si deosebirile care au existatintre boierimea romAnit i aristocratia sud dunAreanil, fie ea bulgarl 3sau bizantiml. 4 Si pentru marea boierime nord dunilreand resturile mili-tare si guvernarea tärii vor constitui misiunea ei de clasà, afirmatä cuatita putere In secolele XIV - XV. Pentru aceeai perioadil trebuie relevatrolul sporit pe care l-a avut aristocratia funciar. In raport cu cea de dreg5,-torie rol care nu pare s5. vií, dupil cum s-a remarcat, 5 dintr-un contextbizantin.

Documentele din timpul lui Mircea cel Bítrîn ne ofer5. informatiidespre stratificarea existentà, fie la nivelul clasei boieresti, cInd vorbescde boierii domniei mele, den cei mari au den cei mici bojan sau denslugile mele" 6 sau de sfetnicii nostri si. ceilalti boieri", 7 fie despreaceea existentil In cadrul lilrgit al organismului social. Astfel, In 1418,Mihail voievod, fiul lui Mircea, Indemna pe oricine ar vrea de voia lui,sau sluga domniei mele sau boier sau eneco 8 s'A'ri inchine sufletul la mn*6-

3 D. Angelov §i t. tefAnescu, Trdsätturi comune i deosebiri in dezvoltarea social econo-midi a Bulgariei qi a Tárii Rorndne$i In secolele XIII- XIV, In vol. Relafii romdno-bulgarede-a lungul oeacurilor (sec. XII- XIX), Bucuresti, 1971.

* Valentin Al. Georgescu, Bizanful gi institufille romdnegti pind la mijlocul secolului alXV III-lea, Bucure0i, 1980, It cap. IV Problana nobilimii (Boierii" ) gi a marilor dregdloride curie >, P. 52-57.

5 Ibid., p. 53.6 DRH, B, I, p. 31-32.7 Ibid., p. 38.a In istoriografia noastrA s-a discutat mult despre originea i evolutia cnejilor. La

inceput erau membri de categoria a doua a clasei feudale, intre boierii mari i populatia derind, apoi categorie feudalA decAzutA in rindurile tArAnimii libere, ca dupA aceea, termenulsA desemneze masa intreagA a tArAnimii libere. (Istoria dreptului romdnesc, I, Bucuresti, 1980,p. 157 ; cf. H. H. Stahl, Controverse, P. 271-5. Vezi i Institufii feudale din Tärile Romdne.Dicfionar, Bucure01, 1988, p. 108-110.

In ce prive§te situatia din Transilvania, Radu Popa In lucrarea sa La tnceputurile evuluimediu romdnesc. Tara Halegului, Bucuresti, 1988, arAta cA atunci chid se are In vedere ob§teasAteascii, de0 fiecare a§ezare trebuie lnteleasA ca fiind echivalentA cu o ob§te sAteascA, nutrebuie uitat faptul cA gradul de autonomie socialA i economicA a oWilor satWi din TaraHategului nu a fost identic In toate waffle. Din acest punct de vedere, satele cu obgli cne-ziale sau satele cu familii de cnezi sAte§ti sint in mai mare másurA organisme social-economicede sine stAtAtoare, cleat satele lipsite de cnezi sau decit ohabele (satele libere = villae liberae).

/n practica relatiilor juridice instituite 1ntre regalitate i societatea ronifineascA dinTara Hategului termenul de cnezat desemna o stApinire de fapt grevatA de Indatoriri fatAde cetatea regalA sau de administratia domeniului regal. Acest fel de enezat" cu Inteles maimult juridic 0 fiscal, echivalent pinA la un punct cu possessio" sau mo0e" nu poate fipus alAturi de cnezatele existente In secolul al XIH-lea pe teritoriul Olteniei §i nici chiarde cnezatele maramure§ene de la inceputul sec. XIV.

In secolul XIV 0 1nceputul celui urmAtor, In satele tn care ob§tea continua sA functio-neze ca o devAlmA0e realA sau In care veniturile regale erau In sarcina 1ntregii ob§ti, toti devAl-ma0i puteau fi desemnati cnezi, iar oNtile cneziale nu slut cleat o fictiune juridicA apArutAIn procesul constituirii i administarii domeniului regal.

Este subliniatA ideea cA In Tara Hategului, ca in alte piirti ale Transilvaniei, cne-zatul a fost o institutie prin excelentA romfineascA, avInd deci caracter etnic.

Informatiile documentare atestA existenta In mai multe sale a cite unei singure familiicneziale (In urma accentuArii procesului patrimonializArii), detinind de facto stApinirea asupra

si

www.dacoromanica.ro

3 Boierimea din Tara Româneascä 653

stirile domniei mele, la Codmeana si la Cozia sau Va vrea s dilruiascr, satsau ocine sau vite i bacA, dintre c ila1 oamPni de mina d" jos, adica siraci 9cine tsi va inchina sufletul sau via sau ogoare sau case sau vitA sau fieorice, de la mic la mare toate sä, fie ale lui Dumnezeu i m'An'Agtiresti, laCozia si la Codmeana".10 Actul mentioneaz5,, asadar, principalele cate-gorii sociale i bunurile ce intrau in stà"pinirea fiecäruia. Dac6, boierimeadispunea de sate, ocine sau vite, "ceilalti oameni de jos,oameni neprivilegiati deci, nu aveau in proprietate dech ogoare, vii,mori, case, vite.

Obligatä sí ofere domnului consiliuin et au.xillium" boierimea erala rindu-i, in virtutea dreptului vasalic care impunea obligatii reciproce,

obstii sätesti Inainte de a fi confirmatá c/e iure In aceastä situatie de &are o diplomá a regeluisau a voievodului Transilvaniei.

S-a putut constata, de asemenea, cä In uncle sate hategane, pentru care document( leatestá stápinirea lor de atre mai multe familii, stapinire devälrnase sau deja divizatä dar pre-cizata drept cnezat" sau ca exercitata sub conditie cneziald, aceleasi documente reflectä,totodatá, pozitia privilegiatil a uneia dintre aceste familii. In acelasi timp, toate märturiiledovedesc cá diferentierea din interiorul obstei nu s-a datörat interventiei autoritätilor regale, cia fost urmarea evolutiei interne a colectivitätii sätesti.

Asadar, se poate afirma cá si in Tara Hategului, In pofida mentionärii de cätre uneledocumente a obstilor de cnezi", institutia cnezatului de sat, inteleasä ca reprezentind stäpini-rea unui sat de &are o familie cnezialá, a fost un fenomen destul de räspindit. El a fostconsecinta ridicärii in multe asezäri a cite unei farnilii In fruntea obstii satesti al implicit aser-virea, In cadrul unor relatii care erau de esentä feudalä, a celorlalte familii ce compuneauobstea.

Principalul izvor al institutiei cneziale, atestatá documentar In Tara Hategului Ina dinprima jumatate a secolului al XIII-lea, s-a aflat in organele ale alese obstilor sätesti, In aceijuzi ai colectivitatilor rurale daco-romane care pe aproape intreaga duratä a primului milenius-au mentinut In tiparele vieii lor traditionale. Acest punct de vedere este sprijinit de fapttilcá principalele atributii ale juzilor se regäsesc ulterior exercitate de atre cnezi, precum side constatarea cä intr-o etapá mai tirzie, acolo si In mäsura in care cnezii nu s-au transfor-mat In boieri sau nobili, ei au revenit la starea primará de juzi ai satelor.

Ca si in Tara Maramuresului si'in Tara Hategului au existat i formatiuni teritorialemai mari (mari cnezate") care inglobau mai multe cnezate de sat. Este vorba de enezalelede vale care acopereau o portiune din valea unui riu sau intregul bazin al riului respectiv, alteori douä väi Invecinate. Aceste structuri teritoriale ar putea fi definite i ca jupanate, cu atitmai mult cu cit titlul de jupan este folosit in Tara Hategului pentru virfurile feudalitätii romä-nesti.

In continuare, autorul subliniazá ideea cá In pofida träsäturilor unitare pe care insti-tutia cnezatului le-a avut la inceputurile sale In toate teritoriile românesti, au existat i uncledeosebiri, poate doar de evolutie, nu numai intre tinuturile situate de-o parte si de alta aCarpatilor, dar chiar i intre diferitele trtri" din cuprinsul Transilvaniei. Nid chiar pentrucoroaná n-a existat o stäpinire cnezialä unicá, cu regim juridic perfect identic In toate pärtileTransilvaniei, ci in diferitele tdri" românesti s-au instituit relatii cu specific local. Faptillse explicä In primul rind prin deosebirile regionale ale modului In care s-au incheiatdintre aceste autoritäti i societatea româneascä din fiecare tail" In parte.

Situatia diferitä care este surprinsä in Tara Hategului fatá de cea din Tara Maramure-suIui ii poate gäsi explicatia si In vecinAtatea nernijlocitä a Tart Hategului cu Tara Roma-,neascä i evolutta raporturilor coroanei angevine cu domnia de la Cimpulung sau Curtea deArges, obligind autoritätile regale la mina prudentä si la temporizarea procesului de asimilarea feudalitätii românesti in nobilimea regatului.

9 Pentru termenul de särac sau sirac (siromah) care desemna In sec. XV categoria nepri-vilegiatá a populatiei, atit de la orase cit si de la sate vezi : C. C, Giurescu, Despre sirac"sau siromall" in documentele slavo-muntene, Bucuresti, 1927, extras din Revista istoricä",an XIII, nr. 1-3, ian.-mart. 1927 ; t. tefänescu, Despre terminologia Idrdnimii dependentedin Tara Romdneascil in sec. XIV- XVI, In Studii", an XV, 1962, nr. 5, p. 1158-1161.In Tara Rorraineascá ei erau supravietuitorii obstii täränesti, l anume cei rámasi la limitasocialá inferioarä, la cea superioarä situindu-sé cnezii (Inslitufit feudale... p. 421 sub voce).

10 DRH: B, I, p. 87.

adic:1, siraci'1,

relatilie

www.dacoromanica.ro


ritsplittitg de domn cu danii 11 §i imunititti 12 pentru dreapta kti. credincioasaslujbg prestatil.

Beneficiarg, en precildere a munificientei voievodale'ecou al virtu-

tilor imperiale bizantine, conform egrora basileul era dator sl fie ever-get, 13 biselica de asemenea, va primi i va fi intáritil cu numeroase danii§i. imunitgti. fu aceastä sustinutil actiune domnul va fi secomlat de boiericare vor därui awzgmintelormonahale, dupg pilda suzeranului lor, locuri,sate, ocine, vii.

Mircea cel &Win continulnd pe un plan superior activitatea etito-riceascg inauguratá de Inaintaii siii nu va ezita sä cearg, el insusi, unorboieri sg-1 sprijine in actiunea sa de ingl¡are ftt i Inzestrare a lácawrilorreligioase.14 Astfel, in docmnentul din 20 mai 1388, se mentioneazit eitmängstirea Cozia a inceput s5, fie ridicatá la locul numit Cälimäne0i peOlt, care a fost mai inainte satul boierului domniei mele Nan Udobá,pe care cu dragoste I;ii cu multg ohIrdie dupci voie domniei mele, I-a inchinatmai inainte - zisei mänästiri". Din acelmi act aflgin eg *i Stanciu al luiBalco boier al domniei mele" dgruieste mängstirii o bucatá de ocinäpe Argos, pe care a cumpgrat-o de la Stef, F.;i. cu vii

',.5iaceasta dupei voia

domniei mele".15 Un an mai tîrziu, la 4 septembrie 1389, Mircea voievodlärgete hotarul mgngstirii Cozia, dgruindu-i locul ce tine de satul Jiblea.Nu-i va fi Insä prea simplu. Insusi o märturisete. De aceea m-am nevoitde am laat local CC tine de satul Jiblea [ ...] kii am &draft mängstiriidomniei mele, SfMta Troitg ca sg, fie ocing bisericeaseg ping In veci.In schimb pentru acesta am siobozit boierilor cgrora a fost ocina, StanciulFA Costea §i VIlcul ,,i !Albu §i. Radomir, ceea ce a rämas din Jiblea ehse tinea din ce le-a fost vechea ocing, ea sit le fie acele sate de ohabá".Mai mult [... ] bled le-am deiruit domnia mea pentru slujbei si satul peOlt namit Orlesti, tn local celuti pe care l-am luai §i I-am däruit bisericii O.acesta de ohabä, care a fost mai inainte la mángstirea Codmeana". 16

Fgrá a insista aci asupra cgilor de inthrire a autoritátii domne*ti,nu putem totui rezista tentatiei de a evidentia un aspect care dupg §tiintaAoastrg nu a fost relovat ping acum, *i anume faptul cil insusi formularuldiplomatic al hrisoavelor emise de cancelaria lui Mircea cel Bätrin neprezintg, peste veacuri, In filigran parcä, indiciile subtile ale acestei auto-hail In pling afirmare. Dael la Ineeputul domniei, voievodul invocadoar sprijinul tuturor sfintilor aici §i In veacul viitor" Impotriva celor

u La 20 iulie 1400 Mircea cel Bätrin cll boierilor Micul ji Stroia jumatate din satulMindra cu dijma din porci, stupi, vin si moarii pentru slujba lor credincioasá, fiindcA amdfiruit-o de a mea bunftvoie" (DRH, B, I, p. 56). Itri (1398) noiembrie 21, jupan Aldeadonind mängistirii Cutlumuz de la Sfintul Munte satul Cireasov aratá cii face aceastä daniedin cit mi-a däruit Dumnezeu si domnul voievod Io Mircea, pentru slajba si credinfa cu careI-am slujit, nu cu fdfdrnicie, ci cu adevdratti si dreaptd credinfd. (Ibid., p. 47).

" (1400-1403) Mircea eel BAtrin intgreste fiilor lui Batea si fiilor lui Neagotil locurila Mociurite s.a. scutindu-i de clári si slujbe In afará de oaste (Ibid., p. 51).1

23 Valentin Al. Georgescu, op. cit., p. 44." Pentru cadrul mai larg al relatiilor dintre realitätile vietii sociale si politice si reflec-

tarea lor In planul artei vezi : Räzvan Theodorescu, Un mileniu de artd la Dundrea de Jos,Bucuresti, 1976, p. 153-232 ; idem, Artd ji societate In Tara Romdneascd tn veacal al XIV-Iea,In Studii si cercetäri de istoria artei, seria arti plastia", t. 19, p. 1972, nr. 1, p. 3-34.

26 DRH, B, I, p. 27.16 Ibid., p. 29.

www.dacoromanica.ro

5 Boierimea din Tara Románeascd 655

care s-ar Incumeta dintre cei mari i cei mici" &A Inca lce daniilo fAcutede el mitnAstirii Cozia,17 sau pe iIng blestemul sfintilor, care nu-i paresuficient, aeaz i propriul säu blestem,18 mai tirziu, adaugil, pentruvirtualii cMcátori ai poruncilor sale, amenintIri pe 1îng aceasta f}i de ladomnia mea sa, primeascA mare ra'u i urgie", 19 ajunge ca, spre sfirsituldomniei s'a' se dezlntuie Impotriva celor care s-ar incumenta dintieboierii domniei mele, mari i mici, sau dintre dregAtorii domniei mele"

nesocoteascit hotitrirea sit stie c unul ca acela va primi mare räuurgie de la domnia mea, ca un cAlcsator i neascu1t6tor i batjocoritornecredincios al acestui hrisov al domniei mele". 20 /a aceeasi ordine de

idei, se Inscrie i actul dat de Mihail voievod in <1417-1418> care, inealitate de asociat la tron, ameninta pe cei ce i-ar nesocoti poruncilevor primi mare riIu i urgie i pedeapsg, de la pitrintele domniei mele si.de la domnia mea, ca necredinciosi i batjocoritori ai hrisovului domnieimele, ca unii ce n-au Mgat de seamit euvintul domniei mele, sä se Invete

altii ea sit asculte de euvint i sä nu se ImpotriveascA". 21Aláturi de boierime si de satele boieres,uti mari si mici" 22 exista

in Tara Romäneascrb a veacurilor XIV- XV, si o puternicit tiirrtnime liberástápinind satele, atit de numeroase Ina, ale obstii täritnesti. Satele liberegrupate cu osebire in zona submontanit i colinará fag de cea de cimpie,undo donsitatea lor era mai micg, vor rezista mult timp procesului deacaparare domneascá, boiereascit sau mitnástireascá, proces care va Inre-gistra tote Inane in secolele ce vor urma. Depozitarea unor apreciatevirtuti militare, truAnimea liberit a fost, cum s-a aatat, pivotul oasteimarl.. 23 Ei i s-a datorat, in cea mai mare parte, salvarea independenteistatale in secolele XIV-XVI.

Täränimea aservitá era legatà, de stápinul feudal atit printr-o legl-Writ personala' cit i prin eonstringere extraeconomic5. Omul neliber,rumanul obligat s'a dea stápinului feudal dijmele presteze serviciinu apare sub acest nume cleat spre finele veacului al XV-lea. Pinit atunci11 gäsim Insg, prezent, Mr5, a fi numit direct, in toate hrisoavele prin caredomnul doneaz'a sau intáreste stäpiniri de sate unor boieri siAstfel, in 1400, rnarele voievod dáruieste nanästirii Cozia satele Micleu-sevát, Curilo i Getdanovilt adaugind ca nimeni sit nu euteze sit tulbureacele sate cu nici o dajde, ci sá fie in supwnere fati't de staretul Sofrogiesi de toti fratii si sg, lucreze in milnitstirea domniei mele." 24

Dupit indeplinirea obligaii1or ce-i reveneau fat5, de stilpin, táranulaservit avea dreptul de a se ritscumpara dupá ce plittea acestuia o despil-gu.bire intitulatit gileata de judecie sau de iesire. 28

17 Ibid., p. 27-28 (doc. din 1388 mai 20).Gine s-ar Incumeta sd strice aceastil poruncd i Inscrie al domniei mcle, sau vrcun

domn sau boier, sd fie blestemat de tatál si de fiul si de sfintul duli $ i de toti sfintii, apoisi de domnia mea" (Ibid., p. 31, <1389-1400»

19 Ibid., p. 49 (circa 1400).2° Ibid., p. 81-2 (1415, iunie 10).21 Ibid., p. 84.22 Ibid., p. 66 (1404-1408.)28 Valentin Al. Georgescu, Institujiile statelor romanciti de sine-stäldloare, In vol. Consti-

tuirea statelor eudale romdneiti, Bucuresti, 1980,p. 242." DRH, B, I, p. 49.25 P. P. Panaltescu, Dreptul de strdmulare al giranilor In Wile romoine (ptrul la mijlocul

sec. XVII), In SMIM", I, 1956, p. 63-122.

c6,

mánàstiri.

d

12

si 1si

si sl-i

www.dacoromanica.ro

656 Iolanda Tighiliu

Intr-o orinduire in care dependenta personalä (vasalic5), ce nu erasubstantial antiteticA libertii, constituia cheia de boltä a ntregulniedificiu social, täränimea neliberä va cunoaste, ping in a doua .jumätatea secolului al XVI-lea, forme atenuate de aservire. 26

Ilustrativ pentru aceast'ä situatie i, în acelasi timp, pentru rozitiadomniei fatä de aceastä categorie socialä este hrisovul din 1407 prin careMircea cel Bätrin porunceste Fatelor supuse mänästirii Tismana s ascultede noul egumen al rangstirii, Agathon, adäugind Iar dacä' cinevaminte, sä nu vä incredeti nicidecum. Ci gloabele ce se vor face saugubine, fie mice fel, de la cea micä pinä la cea mare, toate sä fie ale mänäs-tirii i cälugä'rii Tismanei sä le ia, iar altii nimeni, nici dintre boieri, sitnu cuteze sá incerce. Cine ar umbla printre voi, dintre boierii domnieimele ca sá vä ia sau sá vá tragä la alte munci, pe oricine sä-1 lovii Incap. 27

Ultima categorie socialá amintitä in documentele emise de cancelarialui Mircea cel Bátrin este aceea a robilor. Ei apar sub numele generic de//saw" de tigani. Dacá in 1385, Dan I intgrea mänästirii Tismana ti-gani, 40 sálase", dania ce-i fusese fácutá de Vladislav I, 28 ctitorul Cozieiva därui propriei mänästiri 300 sälase de tigani". 2° Cunoscátori a felu-rite mestesuguri, folositi indeosebi la muncile casnice de la curtea dom-nului, boierilor sau mänästirilor, tiganii au fost, uneori, intrebuintatica ciocAnasi in ocnele de Bare. 30 Putind fi cumpárati, vinduti, mostenitisau donati, obligati sä* munceascá ii sä pläteascg däri atit pentru stápinullor CA i pentru domnie, ei se vor afla, ulterior, sub supravegherea unuislujitor special al domnului, eneazul de tigani, care se ingrija de execu-tarea prestatiilor i incasarea därilor.

La capátul demersului pe care 1-am incercat, cu un alt prilej, 32in ceea ce va fi fost, din pimct de vedere economic si social, Tara Roma-neascä a marelui voievod Mircea arätam cá dezvoltarea economicä, me-nitä a-i asigura posibilitätile materiale, cresterea demograficá, ce-i vada potentialul uman, existenta, pe de o parte a imei puternice täränimilibere, iar pe de alta, a formelor atenuate de aservire, vor crea un echilibrucare va feri societatea de convulsii ; totodatä, acestia vor fi i principaliifactori pe care autoritatea centralä se va sprijini in efortul de apárare astatului de sine - stätätor abia intemeiat iLl primele decenii ale veaculuipe care domnia lui Mircea cel Bätrin îl incheia.

Dupá aceastä sumarä privire asupra stratificärii sociale a TáriiRomânesti la Inceputurile ei sà, revenim asupra clasei dominante care neintereseazá cu precädere.

Zonä de aculturatie, spatiul românese va sta sub semnul generos alsincretismului ce va acoperi sfere largi de la cea lingvisticg, la cea cul-turalä. i institutionalä.

26 Valentin Al. Georgescu, op. cit., p. 244.27 DRH, B, I, p. 72.28 Ibid., p. 21.29 Ibid., p. 27 (1388 mai 20).39 Aurora Iles, Stiri In legälurd cu exploolarea seirit in Tara Románeascei pind En veacul

at XVIII-lea, in SMIM", vol. I, 1956, p. 181.81 P. P. Panaitescu, Mircea eel Bátrtn, Bucuresti, 1944, P. 79-81.32 Iolanda Tighiliu, Situafia internd a Tärii Rornâne#i In perioada 1386-1418, In Re-

' vista de istorie", t. 39, 1986, nr. 7, p. 642-658.

6

jtdime-

:

fi

www.dacoromanica.ro

7 Boierhnea din Tara Româneasca 657

zabovitn pentru o clipä asupra influentelor ce s-au facut simtiteasupra altei sfere -a celei institutionale. Modelul bizantin, filtrat prin

sud-slava poate fi regasit In multe din compartimentele vietii socialespirituale a romanilor.

In Bizant, aristocratia a fost, totodeauna, clasa de oameni nobiliprin nastere (näscuti de neam bun, eyeveT). Stapini de marl domeniirurale, aveau o constiinta de sine proprie ce decurgea din puterea de caredispuneau 0 din inaltele ranguri sociale pe care le detineau. Aristocratiabizantina se distingea dupa cum remarca Valentin Al. Georgescu

prin ortodoxia sa religioasa i prin adinca participare la cultura gre-ceasca, privita ca o 'Malta expresie a unei culturi aristocratice cu rasunet'ecumenic. 33

Ca peste tot in Europa feudala, conducerea räzboiului si a treburi-lor statului constituian misiunea de clasa a aristocratiei.

0 caracteristica ce i-a fost specifica a reprezentat-o dupa opinialui G. Ostrogorsky - contradictia intre avintul ei ca stare sau ca clasä

dependenta paralizanta fata de autocratia basileului, mergind pimala frica, la servilism i tä'cere.

Boierimea romlna nu a avut maretia aristocratiei bizantine. Ea 10va Indeplini insa in secolele XIV-XVI pa deplin rosturile sale militare.Mode Id bizantin se releva Tulsa in alte doua aspecte ale aristocratiei dinPrincipate stabilitatea economicl asigurata de marea proprietate fun-ciar i absenta ereltatii in detinerea marilor dregatorii publice care erauconcentrate in mina uaui numär restrins de farnilii.

Preponderenta, pentru aceeasi perioadä, a aristocratiei funciare Inraport cu cea de dregAtorie, ce se va afirma cu putere in veacurile urmä-toare, pare sa nu fie regasita in societatea bizantina.

In ce priveste clasa dorninanta sud-slava, cercetaxile intreprinseau evidentiat apropierile existente. i aici clasa feudala era formati dinreprezentantii aristocratiei laice i ecleziastice. Ca 0 in Tara Româneasci,boierii se Impirteau In mari" i mici", existind o ierarhie bineCu toate prerogativele ce decurgeau din autoritatea domneasca, guverna-rea 01.11 era exercitati In realitate de marea boierime. "

Domnul (In Tara Rornaneasca), tarul (in Bulgaria) sau cu un ter-men imprumutat din Bizant si regisit atit la sudul cit si la nordul Dunärii,autocratorul conducea statul cu ajutorul sfatului alcatuit din boierii ceimai de vazil. Functiile sale cele mai importante constau in alegerea con-ducitorului statului i rezolvarea celor mai importante probleme privindpolitica internä i externa a Várii. Spre deosebire insa de Bulgaria, in TaraItomaneasca, alegerea domnului se Meal, de o adunare mult uiirgiti, cu.toti boierii mari i mici. 37

Similitudini au existat i in organizarea administratiei centrale saua curtii domnesti desi unele dregatorii nu îi au obirsia in spatiul bulgar

83 Vezi Valentin Al. Georgescu, Bizanful..., p. 53." G. Ostrogorsky, Observations on the Aristocracy in Byzantium, In Dumbarton Oaks

Papers" (1971), p. 1-32.as D. Angelov, *t. Stefänescu, op. cit." Ibid. p. 67." Ibid., p. 70 sqq.

Sä

filler%

- -

"

36

definitä.

www.dacoromanica.ro


sau sirb ci sint creatii ale dezvolarii independente a aparatuhii de con-ducere a statului romän, De asemenea, imunitatea feudalä, a functionatatit in spatiul românesc cit si in cel sud-slav, iar institutia prädalicei esteatestatä deopotrivä, cu deosebirea ea' in Tara Româneascä ea era doarapanajul donmului pe cind in Bulgaria putea fi exercitatä, pe ling6 tar§i. ode marii feudali fatä de supusii bor. 38

v Cit priveste raporturile din cadrul societätii feudale, dintre domniO. slugile lor, ele reflectä existenta de netä'gäduit a unei structuri ierarhice.

Aria, sud-dungreanä a avut propria-i cale de evolutie in care se regä-sesc atit elemente comune intregii lumi medievale cit si träsâturi specificecare i-au creat o fizionomie economico-socialä si, nu mai putin, politicitproprie ce o va particulariza de restul Europei. Mu lte din elementeleacestei zone se reintilnese si in viata social-politia a românilor träitorila nordul Dunärii. In vremea cind se plämädea statul feudal Tara Roma',neascä, legäturile cu taratul bulgar erau suficient de strinse pentru caacesta sä devinä filiera prin care tinärul stat românesc sä poatä preluasi remodela, in chip propriu, influenta bizantinä ce reprezenta o atractiemult prea puternicg, pentru a i se putea sustrage.

Din trecerea in revistä a situatiei clasei dominante din diferite thrise poate lesne constata cá la nivel european societatea medievalä a cunos-cut douä modele, doug tipuri de feudalism Intre care trebuie fácutänecesara disjunctie dintre formá si continut. In Occident dezvoltarearelatiilor feudale a avut loc in absenta unei puteri centrale autoritarereprezentind, asadar, reactia de apárare a unui organism social obligatsä preia, la altä scar* desigur, principalele functii ale statului. Acestfapt ii va imprima trásáturi specifice pentru intreaga ei evolutie ulterioará.In Rásärit, existenta autocratorului bizantin a deterrninat alt ritm sialte forme feudahsmului din spatiul sud-estic.

el , Relatiile feudale din cele dora zone ale Europei vor cunoaste oidentitate de esentä, dar, in acelasi trap, si o diversitate de forme siL.rrtruuri, adesea disincrone, care le va contura pe dephn individualitatea.

Avind in vedere aria de räspindire a acestor particularitäti ce tin,- 1iu0 parte mai mult de formá declt de fondul propriu-zis, ne intrebä'mdad, In local expresiei atilt de uzitate de feudalism de tip occidental saude tip räsáritean, nu am putea folosi, si nu MIA' acoperire, sintagma :feudalism de tip catolic §i. feudalism de hp ortodox. Chad spunem aceastaavtim in minte in prinaul rind conotatia spatialä, acoperirea geograficäa termenilor, si nu mai putin cea religioasá, pentru cä demarcatia dintrecele douá tipuri se situeazä pe linia de contact, de sintezá dar si de conflictdintrie cele douä confeshmi.

bacg ar fi sä conturäm in citeva cuvinte similitudinile dar si. nease-rnängrife dintre feudalismul ortodox si cel catolic ar trebui sä ne ingáduimjocul pläcut al imaginatiei si comparatiei.

Edificiu ---. clädire si edificiul ----- organism social au fost adesea pusealáturi, gäsindu-se, nu o data, numeroase apropieri.

Lmnea evului de mijloc a stat sub ceea ce Lucian Blaga numeaduhul ordinei ierarhice". Dad; in spatiul românesc sau, folosind o expre-sie cu o cuprindere mai largá, in spatiul ortodoxismului european, aceastä

88 Ibid., p. 77.

www.dacoromanica.ro

9 Boierimea din Tara Româneasdi 659

ordine definita printr-o reductie beneficä la elementele ei esentiale areparcä ceva din claritatea, sobrietatea i eleganta unui edificiu in stilclasic, in spatiul catolic, duhul ordinei ierarhice" este cuprins de o ade-,väratä frenezie a detaliului ce capt pe alocuri accente par oxistice, den-ar fi s amintim decît sistemul vasalitätii multiple, frenezie pe care,in lumea formelor, pare-se cä doar goticul flamboiant ar putea-o evoca pede-a-ntregul.

ApAar, dupit cum remarca G. Ostrogorsky in leeiturä cu Bizantul,dar aria poate fi lärgitä, dupä opinia noasträ, la intreg spatiul de iradierea feudalismului ortodox : There existed within Byzantine feudal rela-tions a certain hierarchy of power, though certainly the feudal ladder didnot have as many rungs as it did in the West". 30

Ordinea politieä medievalä s-a întemeiat pe ierarhie, (obligatiilede dependentä ierarhicä fiind bilaterale, reciproce), pe supunere i pesmerenie. Dupä cum îl sfitituia Neagoe Basarab pe fiul säu Theodosiesä .5äzi in jiltul täu (domnesc> cu multä smerenie. i svetnicii täi ceiMtrmni Incg sä §azä pre scaunele lor, unde le iaste locul §i li .sä cade.Iar boierii cei tineri [...] sL stea toti de-a rindul, imprejurul -Mu". 4°

Boierii cei mari, boierii cei p'arini din sfat erau, dupä cum spuneaace1a0 Neagoe voievod, dreptatea mea (a domnului) i nädejdea mea". 41

Documentele din secolele XIV-XV inregistreazä preponderenta Insfatul domnesc a boierilor färä functii asupra boierilor ce detineau functiiIn stat sau la curte, cele doug categorii aviind tendinta de a se confundadin ce in ce mai mult. Ace§ti boieri, departe de a fi creatii ale princi-pelui, sînt reprezentantii unei puteri pe care domnul o aflase Inaintealui, posesori de mari domenii, de tärani aserviti 0 de trupe militare (cete).

In slnul marii boierimi documentele din veacurile XV-XVI amin-tesc pe vlastelini care formau un grup restrins de boieri, foarte influenti,care de cele mai multe ori se numärau i printre rudele domnului. Ter-menul de vlastelin (din slavul 13.11aCTb = putere) este mentionat pentruîntîia oarä intr-un act emis de cancelaria Tä"rii Române§ti la 6 mai 1492prin care Vlad Cälugä'rul intämte cinstitilor vlastelini ai domniei mele,jupanului Bran §i jupanului Radu spätar §i jupanului Pätru stratornic

cu fiii lor" pärti de ocinsä la Bäle§ti. 42Cuvintul a existat 0 la bulgari 0. la sirbi de unde pare a fi fost

Imprumutat. Termenul este menVionat §i intr-un document din 1406 princare despotul Serbiei, Stefan Lazarevici, intArea mänästirilor Tismana

Vodita metoa§e In Serbia hotärind, totodatä, ca nici unul din vlas-telii Impärätiei mele (14 FINKO WT KAMM% 1.1,4pCTILI MII> SA nu turbure penimeni, nici opreascä ceva i sä fie slobozi de globari 0 de toatedärile vlastelinilor (1.1 Ad cos H0E0AHKI COT rnoseph Fl 03s* aCcIKE F1463,41 HA4CTEACKE)43,De asemenea, mai poate fi regäsit §i In documentul din <1419> octombrie28 prin care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg poruncea dregä-torilor sgi tuturor credincio01or no§tri, apeteniile biserice§ti i tuturor

39 G. Ostrogorsky, op. cit., p. 15.Inválaturile lui Neagoe Basarab altre fiul sâu Theodosie, ed. Florica Moisil D. Zatn-

firescu, G. MihMIA, Bucuresti, 1970, p. 266.41 Ibid., p. 267.42 DRH, I, p. 367-8.43 Ibid., p. 68-69.

4 - c3 3280

sg-i

13",

si

si

www.dacoromanica.ro


vlastelinilor <1.1 1110td4h KMCTIOAW"ik i panilor i pircälabilor i neno-,bililor i oricgrui orn si mare si mic, care tine de mine i m aseultgeste credincios sfintei coroane" sg nu se atingg de cäluggrii §i de satelerngngstirilor Vodita si Tismana. 44

Despre vlastelini s-a discutat adesea. De curind, N. Djuvara sugerao noug ipotezg in legIturg cu originea lor. Dupg opinia sa, in 1387, Sigis-mund, care era pe atunci numai rege al Ungariei, infiinteazä OrdinulDragonului (data este incertg, pentru cä, nu s-a pgstrat cleat diploma dereorganizare din 1408). Scopul acestui ordin era de a grupa in jurul suve-ranului mai multi baroni puternici care sä-1 serveascg cu loialitate impo-triva adversarilor. 24 mari feudali maghiari, cavaleri ai, Ordinului Dra-gonului devin nucleul fidelilor lui Sigismund In 1431, Vlad, fiul lui Mircea.cel Btrîn, pe atunci doar simplu pretendent la tron este recunoscut deimpärat ca membru al Ordinului Dragonului, care mai cuprindea pe des-potul Serbiei, *tefan Lazarevici, i marele duce Vitold al Lituaniei.Chad a urcat pe tron, Vlad. supranumit Dracul (1436-1447 cu intreruperiintre 1442-1443) a fgcut mare caz de apartenenta sa la Ordinul Dra-gonului a cgrui emblemg gravatg apare pe monedele emise atunci in TaraRomäneascä precurn si in piaträ la fundatiile sale religioase. Et puisquec'est sous le régne de son successeur immédiat, Vladislav II, que la plaquetombale de ce dernier situe pour nous le premier térnoignage de l'existencede vlastelini parmi les grands boiars du pay, on peut se demander si lestout premiers Vlastelini ne dateraien pas du régne même de Vlad Draculqui aurait voulu creer par là une sorte d'ordre de chevalerie avec les boiarsqui lui étaient les plus fideles". 45 Iatd inscriptia pusg pe piatra de mor-mint de la mängstirea Dealu a lui Vladislav II de cgtre Craiovesti, intimpul domniei lui Neagoe Basarab ; 4-A rgposat Io Vladislav voevod,in anul 6963 (1456) luna august a 22-a zi. i s-a fäcut aceastg piaträ inzilele lui Io Neagoe voevod i au fgcut-o Barbul i Pirvul vorniculfratii lor, fill lui Neagoe de la Craiova, pentru cii i Vladislav i-a ritlicatvlastelini (. . . [WHOM H KAMHCMK H nomiran litielCT4341H). 46

Astf el, conehide N. Djuvara, titlul de vlastelin, departe de a fi untitlu onorific acordat deseendentilor marilor boieri dinainte de intemeiereaPrincipatului reprezintg, din contra, un semn distinctiv pentru o nouiicategorie de granzi" care slut creaturile dornnului (ceea ce nu excludeca printre ei sg, se afle si descendentii vechilor mari familii). Puterea siinfluenta vlastelinilor dura atit cit tinea si domnia protectorului bor.L'institution. des vla3telini en Valachie participe ainsi de la precaritéde l'institution princire elle méme. 47

Inainte de N. Djuvara, a cgrui ipotezg ni se pare hazardatg, devlastelini s-a mai ocupat N. Stoicescu 48 care aratg cä : 1. vlastelini eraunumiti In primul rind cei mai de seam); dreggtori ai tgrii din secolul alXVI-lea ; 2. vlastelin mai are si acceptiunea de boier sau dreggtor rudg,

" Ibid., p. 93-94." N. Djuvara, Les Grands Boiars ont - ils constitua dans lep principautes roumaines une

veritable oligarchie institutionnalle et hereditaire?, In Südost-Forschungen", XLVI, München,1987, p. 22.

" St. StefAriescu, Bania In Tara Romoineascd, Bucure§ti, 1965, p. 64.47 N. Djuvara, op. cit., p. 22." N. Stoicescu, S fatal domnesc..., p. 33.

i eu

si

www.dacoromanica.ro

I 1 Boierimea din Tara Româneascd 661

cu domnul sau foarte apropiat de acesta (din cei 34 de boieri numiti vlas-telini in secolul al XVI-lea multi erau rude cu domnii care îi numeauastfel ex. : Gherghina pircMabul, unchiul lui Radu cel Mare ; Calotävistierul, cumnatul lui Vrädut voievod, fratii Ivaro i Albu Golescu,rude cu Alexandru Mircea etc.). Termenul de vlastelin nu se suprapuneinsä celui de dregätor intrucit nu toti dregätorii erau i vlastelini, iar cali-tatea de vlastelini o aveau i unii boieri care nu ocupau dregàtorii.

La rindul säu, Valentin Al. Georgescu dupä ce observä ca termenulde vlastelin, care desemna pe boierii cei mai influenti care cumulau decele mai multe ori i calitatea de membru al familiei domne0i, nu se leagg,de vreun mod bizantin remara insä faptul c in Bizant grupul de em-peror's relatives" (= rudele impäratului) poartä numele de TCEpurcLvryrot,(= beloved, preaiubiti) i detinea dregätorii pe care simpli domestici nule obtineau.

Legati intre ei prin legäturi de singe i de cäsätorie, familictres eraulegati, de asemenea, i de dinastia imperialä, prima familie aristocratic5,din imperiu. Nu se poate vorbi de vlastelini sirbi sau vlastelini muntenifärä a nu arunca o privire spre bizantini nepumfrmyrot. Prezenta lor inspatiul românesc reprezintä un inceput de institutionalizare a grupuluiaristocratic pe care monarhul se sprijinea direct In conducerea treburilorstatului, pentru c acest grup fácea parte din familia sa InsAi i invers. 49

Dintre acqti apropiati ei-au ales domnii principalii colaboratori.Cercetärile intreprinse asupra dregätoriilor 0 a sfatului domnesc au arätatel in secolul al XIV-lea i in prima jumätate a secolului al XV-lea in sfatuldomnesc locul preponderent ji detineau marii boieri care nu aveau dregä-torii.

Faptul cä ping, in a doua jumätate a secolului al XV-lea boierii färädregátorie apar de regard in sfatul domnesc inaintea acelora care ocupauasemenea dregsátorii 0 in numär mai mare cleat acektia aratä reala parti-cipare la guvernarea statului a boierilor respectivi, guvernare In care eijucau un rol mai important decit dregätorii, a cáror principalá atributiein acea vreme era asigurarea fastului de curte.

In a doua jumätate a secolului al XV-lea, o datá cu intärirea puteriicentrale, in sfatul domnesc bleep sá aibä o pondere tot niai mare dregg-torii domniei, boierii färá dregátorii fiind eliminati treptat din sfat, astfel'Melt la sfir0tul domniilor lui tefan cel Mare 0 Radu cel Mare sfatuldomnesc ajunge a fi format numai din boieri care ocupau dregátorii saudin fo§ti dregätori, compozitie pe care o va piistra in tot secolul al XVI-lea 5°Cu timpul, boierimea incepe sg, fie tot mai rault legatä de dregátorie, carein secolul al XVII-lea i in cel urmätor devine elementul hotäritor, dacánu exclusiv, In definirea boierinni.

A doua jumätate a secolului al XVII-lea este epoca in care termeniide dregAtor 0 mare dreggtor au fost inlocuiti treptat cu aceia de boier0 mare boier. Acum notiunea de boier devine sinonimä cu cea de dregl-torie, iar a boieri pe cineva inseaning, a-1 numi intr-o dregátorie. 52

42 Valentin Al. Georgescu, op. cit., p. 54. Vezi i Institufii feudale..., p. 508 sub voce.5° N. Stoicescu, Sfatut domnesc, p. 53.51 t. Papacostea, Oltenia sub stapinirea austriacd, 1718- 1739, Bucuresti, 1971, p. 145.22 N. Stolcescu, op. cit., p. 37.

51

www.dacoromanica.ro


Paralel cu ierarhizarea dregatoriilor in mari i mici are loc i o den-nire in planul constiintei a acestei ierarhizari. Madar, in sinul marii boie-rimi, in afara unei constiinte de clas'a exista i constiinta unei ierarhii amarilor dreggtorii. Asernanärile sau deosebirile de pozitie sociala se relevgsi in rolaiile dintre ei. Astfel, marii bojen îi spuneau frate" sau fratede boierie", in vreme ce dregatorii mai mici smnt nurniti de &Are cei mariprieteni" nu frati". 53 .

S-a discutat adesea in istoriografia noastra despre continuitatea saunecontinuitatea marilor farnilii boieresti. N. Stoicescu accentuind ideea-continuitatii marilor familii boieresti arata referindu-se la Buzesti eanu gilt boiefi noi" ci descendenti din boierii din secolele XV -XVI. "Remarca este valabila i pentru cea mai mare parte a familiilor boierestidin secolul al XVII-lea.

Recent problema a fost reluata de N. Djuvara in studiul la carene-am mai referit. 55 Dupg co arata dificultatea de a stabili filiatia marilordregatori ridicati catre anul 1600, dificultate care rezida, pe de o parte,in parcimoniozitatea materialului documentar, po de alta, in faptul canuinele de familie nu apare cleat extrem de rar In secolele X1V-XV,autorul se opreste asupra onomasticii arátîiid cii daca in Moldova pre-domina, poreclele : Motoc, Ureche, Arbore, Veverita, Movili, in TaraRomâneasca cel mai adesea se afla un prenume precedat de titlu saudregatorie (jupan, -vlastelin, vomic etc.) kd asta pina catre inceputul seco-lului al XVII-lea cind aproape toate marile nume s-au fixat. Cele maimulte nume ale boierimii din Tara Romaneasca au in alcatuirea kr sufi-xele sau -eany cu semnificatia din sau do la (Danciu din Branco-veni sau Brâncoveanu, Petru din Baleni sau Baleanu, Bunea din &a-diste sau Gradi4eanu). In Tara Româneascá nume care se Intilnesc insecolul al XV-lea ca : Balenii, Balacenii, Brancovenii, Fi1ipetii, Florestii,Golestii, Rudenii, Pgraienii se regasesc i printre numele de mari boieridin secolul al XVII-lea i chiar pinä in secolul al XIX-lea. Aceeasi con-tinuitate se intilneste si in Moldova.

Nu se poate spune deci ca a exist at o cezura in. secolul al XVI-leapentru cii familii care cutre 1550 se aflau in fruntea statului se regasese

peste trei sute de ani mai tirziu.Cit privete farniliile grecesti stabilite în tifile romar.') Mainte de

epoca fanarioth au fost repede asirnilate astfel Melt ele nu s-au considerat,s,i nu au fost considerate nici de romani, ca fanariote. De altfel, rezistentamarii boierimi la penetratia elementelor levantine In aparatul de stat insecolul al XVII-lea se datora nu atit unei Teactii xenofobe, in generalStraine spiritului ronagnesc, cit mai ales potentialei concurente pe careacestea o reprezentau pentru privilegiile politico si economice ale mariiboierimi autohtone.

S-a estimat la circa 30 de farnilii nucleul care in Tatra Româneascas-a mentinut la putere f ara intrerupere de la mijlocul secolului al XVI-lea'Ana la mijlocul 'secolului al XVII-lea. Dupa un secol de regim fanariot,

52 Ibid., p. 73-74.Idem, Diclionar al marilor dregeitori din Tara Romdneascei i lgoldopa. Sec. XIV - XV II

Bucuresti, 1971, p. 35, nota 2.55 N. Djuvara, op. cit., p. 36 sqq.

de

-coca

si

www.dacoromanica.ro

13 Boierimea din Tara RomâneascA 663

vechea oligarhie detinea incá trei pnrimi din ftmctiile 'Mahe i le-a detinutfárá discontinuitate.

In secolul al XVIII-lea stratificarea interná a boierimii este definitáAstfel, in timpul stápinirii austriece in Oltenia (1718-1739)

boierii, consilieri ai Administratiei austriece trebuind sá alcAtuiascI lista- catalogul - boierilor olteni : ...i-am hnpärtit pe boiefi in treiclase sau trepte, In cea dintii pe cei dintre boieri care slut deobbTie superioard, din ?loam vechi i intotdeauna in dregátoriile mai defrunte, Impreuná cu cei care desi slut de cea mai inaltá conditie, totusi,nu au fost atit de timpurii ridicati in slujbe. Apoi sint trecuti boiernasii,adica, boierii de treapta a doua, dintre care unii ant de origine veche,insá in slujbe secundare, altii care nu aveau oclinioará slujbe, altii care aufast primiti de curind in starea boierilor, pentru cä stápinesc bunuri,rumâni i tigani robi si aiii, in sfirsit, care acurn se aflil In slujba impáril-teascá. In cele din urrnä, in ultima categorie, sint adáugati cei care odi-nioará, in vremea dornnilor contribuiau aparte i nu erau tinuti sá suportecu táranii nici una din celelalte sarcini ale provinciei".56

In timpul domniei lui Constantin Mavrocordat treptele boierimiisint definite in. mod. clar. Marii boieri (clasa I) reprezentau un grup re-strins dar foarte puternic sudat prin legáturi de rudenie vádind o evidentátendintá de neperrneabilitate. Ei detineau monopolul inaltelor dregátoriide stat.

La mare diatantá, de avere i pozitie socialá se aflau boierii mici sauboiernasii (clasa a II-a) care formau un grup mai numeros, de prove-nieutá variatá, dar cu o situatie economicá mult mai modestá decit aceeaa marilor boieri. Categoria boiernasilor, mai permeabilá, se alimenta nuatit din procesul de descompunere i regrupare a stratului superior, almarii boierimi, cit mai. ales prin ascensiunea unor elemente noi, mai cuseamá din rjadul mosnenilor instáriti intrati in tagma boiereascä prinintermediul privilegiului. Boiernasilor le erau rezervate dregátoriile infe-rioare. Desi mai permeabilá decit marea boierime, miea boierime mani-festá si ea o váditá tendintá de intoletabilitate la primenirea din straturileinferioare.

0 a treia categorie o formau boierii alesi" care la origine erau t Iraniliberi desprinsi de restul masei rurale prin situatia materialá i regirnfiscal aparte. 0 situatie oareeum identicá aveau i sutasii, cu deosebireacá pliiteau o sumá mai mare la bir.

Boiernasii, a1eii i sutasii formau clientela marilor dregátori, intrindsub proteetia" lor i beneficiind astfel de felurite avantaje : scutiri fis-cale, numiri in dregátoriile inferioare etc. "

Bevenind acurn la, situatda marii boierimi sub fanarioti s-a constatatcá domnii din aceastá epocá au continuat sA-0 aleagá" marea majoritatea dregátoriilor din slnul oligarhiei vechilor familii a aristocratiei locale.Perenitatea acestei oligarhii neinstitutionalizate" apreciazá N. Djuvara

ne aláturam concluziilor lui, se datoreazá a trei factori esentiali ; sta-bilitatea sa economicá (marea proprietate funciará), solidaritatea de clasáa, acestei categorii sociale care, In poiida dimensiunilor interne a practicat

56 5. Papaçostea, op. cit., p. 144-145.'57 Intreaga analizl, ibidem, p. 162 sqq.

explicit.

aratainscriindu-i

.

www.dacoromanica.ro

664 Iolahda Tighiliu 14

consecvent un sistem de endogamic, in sfirsit, la precaritatea puteriidomnesti s-a adilugat absenta unui puternic element al burgheziei orase-nesti pe care sä, se fi putut sprijini principele.

Se poate conchide, asadar, c domnii fanarioti nu au putut sau Maidegrabil nu au vrut cu adevarat s distrugä structura vechii oligarhiiautohtone. 58

Pentru zorii timpurilor medievale, studierea structurilor economico-sociale, politice i spirituale ale societatii din arealul carpato-danubio-pon-tic a ridicat numeroase probleme datorita surselor ce ofera posibilitatidiferite de informare. Astfel, dacit investigatiile arheologice au avut ocontributie deosebita in deslusirea aspectelor referitome, in principal,la viata economicá a comunitatilor umane träitoare la nordul Dunarii,cunoasterea celorlalte domenii legate de aparitia noilor relatii sociale,a structurilor teritorial politice sau spirituale prezinta, din cauza surselorextrem de parcimonioase, dificultäti ce nu pot fi nicidecum neglijate.

Cu toate acestea, izvoarele arheologice i cele narative transmitmarturii despre faptul ca la nordul Dunarii in ultimile secole ale mileniu-lui intii i in primele ce îi urmeazä exista o societate româneasca aflatäin plina evolutie care-si acmnula lent dar continuu fortele launtrice pentrua trece de la forrnele prestatale, enezatele i voievodatele, la treapta ceamai Malta a organizarii social-politice, statul de-sine-státator.

Formarea unei clase sociale, in cazul nostru, clasa feudalilor, implicaexistenta unui proces complex si Indelungat de stratificare socialá in caresint angrenate elemente felurite ca stare economico-social i etnica.

Cooperarea dintre migratori, asimilati rind pe rind, si români Vaaduce influente notabile in viata economica, sociala, politica a românilor,inclusiv in organizarea lor statalä.

Dezvoltarea economica pe care statul românesc dintre CarpatiDunare a inregistrat-o in veacurile XIV-XVII se va reflecta i in planulsocialului. Evolutia interna a clasei dominante i dinamica privilegiilor,cu corolarul lor, imunitáfle, oglindeau, deopotriva, puterea clasei domi-nante i raportul ei cu autoritatea centralä in diferitele etape ale dezvol-tärii societätii.

De asemenea, transformarile economico-sociale au influentat sensibilsfera politicului, iar impreuna acestea se regäsesc pe alt plan, In cel alconstiintei i, nu in ultimul rind, al culturii.

LES BOYARDS DE VALACHIE (XIV° - XVIP SIRCLES) :Composition et évolution structurelle

Rdsumé

Les sources archéologiques et celleS narratives prouvent l'exis-tepee au nord du Danube, aux derniers siècles du premier millenaire etaux premiers siècles qui lui suivent, d'une société roumaine en plein develop-pement et, qui accumulait doucement, mais sans arrét ses forces inter-

" N. Djuvara, op. cit., p. 44.-45.

si

www.dacoromanica.ro

15 Boierimea din Tara Romaneasca 665

nes pour passer des formes antérieureses N l'organisation d'état - cnezateet voevodate - au plus haut degré d'organisation socio-politique, l'étatproprement dit.

L'apparition d'une classe sociale, en ce cas mêrne, celle des nobles,est le résultat d'un long et complexe processus de stratification socialequi entraMe des éléments bien divers en ce gill concerne leur état socio-éco-nomique et éthnique.

Les bonnes rélations entre les envahisseurs, assimilés h fur et Nmésure, et, les roumains, vont cause des eftets importants dans la vieéconomique, sociale, politique des roumains, y compris dans leur organi-sation d'état.

L'état roumain qui s'étendait entre les Karpathes et le Danubea connu un essor pendant les XIV -XVII siècles, essor qui va se réfléteraussi dans le plan social. L'évolution interne de la classe dominante etl'apparition des priviléges ayant comme corollaire les immunités, réfle-chissaient N la fois le force de la classe dominante et son rapport avecl'autorité centrale N divers moments du développement de la société.

Les changements socio-économiques ont assez influencé le domainepolitique et, tout ça se retrouve dans un autre domaine, celui de la con-science et, N la fin mais non pas finalement, dans celui de la culture.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGII OBTINUTE DE ROMANI IN EPOCADOMNIEI LUI MATIA CORVINUL

IOAN-AUREL POP

Alaturarea nmnelui regelui Ungariei, Matia Corvinul, de numeleromânilor nu este Intimplatoare din mai multe motive. Tali de toate,aceastä alaturare se f âcea chiar i in epoca, de câtre contemporanii mare-lui rege. Astfel, ambasadorul venetian Sebastiano Baduario, Intr-unraport de hi 1475-1476, asupra componentei armatei Ungariei, scriinddespre luptatorii romitni din aceastâ armata, spune : din Transilvaniagrit românii §i care slut laudati mai presus declt tati pentru meritelecontra turcilor ; ei fac parte din neamul regelui §i au luptat intotdeauna,

alaturi de parintele sáu i alaturi de maiestatea sa" 1.Desigur, de la rudele Indepartate ale regelui, de la sfir§itul secolului

XIV i Inceputul veacului urmiitor, rude care se nurneau Serbu, Voicu,Badu sau Mogo i ping, la ilustra persoana regeascâ In plina glorieputere, este o mare distantâ 2. Este, de fapt, transformarea pe care omica familie feudala româneasca i ortodoxa a suferit-o de-a hmgul citorvadecenii pe drumul adaptarii sale, al consacrärii feudalitatii sale prin Inno-bilare i prin catolicizare. Au fost zeci de familii române§ti transilvänene

banatene care au urrnat o asemenea traiectorie In cadral unui anumeeursus honorum. Din rindul acestor familii s-au ridicat voievozi ai Tran-silvaniei, episcopi catolici ai Ungariei, cancelari, bani ai Severinului, mariInvatati etc., dar numai FlunedorWii au dat un guvernator §i un regepentru Ungaria.

Aceste fapte nu au 'Tunas fara urmari pentru români, deyi senti-mentele nationale .si. solidaritätile etnice medievale au o alta semnificatiecleat In epoca moderná 3. Matia a fost un rex iustus, apärätor al tärii salekd al supu§ilor sal.. A ramas in memoria colectiva ca o intruchipare a drep-tatii, a demnitâtii i cinstei. In prima parte a hadelungatei sale domnii,pima prin 1465, regele a urmarit Intarirea puterii centrale eu sprijinulordinelor (inclusiv al ora§elor) §i desfiintarea ligii baronilor, iar In a doua

1 N. lorga, Acte si fragmente cu privire la istoria românilor, vol. III, Bucuresti, p. 101.2 C. Muresan, lanai de Hunedoara, ed. a II-a, Bucuresti, 1968 ; E. Kovacs Peter, A

Hungadi-csalcid, in vol. Hunyadi Menge's, Budapesta, 1990, p. 29-51. Despre personalitateadomnia lui Matia Corvinul, vezi Elekes L., Mellyás is kóra, Budapesta, 1956 ; Kisfaludy

Katalin, Matthias Rex, Budapesta, 1983 ; Hunyadi Medgds. Emlikkönyv Millgás kindly ha-hilának 500 évfordulójára, Budapesta, 1990.

Milyusz E., A kilzépkori magyar nemsetisigi politika, In Századok", 1939, p. 257-294 si 385-448 ; Szekfti J., La Hongrie midiivale et ses minoritis, in Nouvelle Revue deI-longrie", 1936, XXIX (V), nr. 6, p. 520-527 ; loan A. Pop, Solidaritali «Mice In eau( media -secolele XIII- XV I, (I), In Anuarul Institutului de istorie arheologie din Cluj", 1989,XXIX, p. 67-81. Vezi i partea a II-a, in aceeasi publicatie, pe anul 1990.

Revista istoricti", tom II, nr. 11-12, p. 667-677, 1991

si

îi

si

si

S

www.dacoromanica.ro

668 loan-Aurel Pop 2

parte, fructificind rezultatele obtinute anterior, a manifestat tendinteabsolutiste 4. St &rile, care in Transilvania iau aspect de nationes (dobin-dind o importantä componentä etnicg), tind sg se separe net madede altele, dar mai ales nobilimea de categoriile i pgturile de oameni liberi,nenobili. Inert sub Ladislau V, la 1457, fuseserii, confirrnate nobilimiicelorlalti stgpini de mosie din Transilvania toate liberti1e, drepturilesi obiceiurile din timpul regilor anteriori 5. Totusi, interesele nobilimii nuerau unitare. De exemplu, ordinele nobililor mici si mijlocii erau intere-sate in consolidarea puterii centrale, pentru anihilarea ligii baronilor.Regele insusi, in fata primejdiei din 1467 (rev cilia din Transilvania),P,prijinit pe nobilimea de rind impotriva marii nobilirni 6.

Profitind de interesele sale in centralizarea futerii si de necesitateaapärgrii hotarelor sudice in fata pericolului otcri.an, regele, ca i unii dinpredecesorii sgi, atras de partea sa acele forte pe care le rutea coin-teresa in indeplinirea acestor scopuri. Forma de atragere in societateamedievalg, bazatg pe supunere i pe ierarhie, nu pe libertate si egalitate,era privilegiul, cu toate variantele pe care acesta le imbracg. Privilegiilecolective, acordate unor comunitäti, sînt semnificative in acest sens.

De exemplu, in temeiul juridic al unor asemenea privilegii, inchega-rea comunitgtilor autonome ale sasilor de pe liber cräiesc (Pun-dits regius ) a fäcut mari progrese sub regele Matia 7. Se contureazg totmai clar procesul de unificare al celor patru tinuturi administrative s5sestil(*apte Scaune, Doug Scaune, districtul Brasovului, districtul Bistritei).in Universitas Saxonuni, iar pgtura socialg privilegiatà interesatä inacest proces prinde viat i consistentg. Regele Matia recunoaste Sibiu-ui in 1464 dreptul de a-si alege singur judele regal sau comitele, care sä

fie cel diutii intre juzii ori comitii regali din cele ,apte &aline 8. Acelasidrept este conferit de rege i celorlalte scaune ale provinciei" Sibiu,precum i celor Douä Scaune. Pe de altä parte, Bistrita i Brasovul s-audesprins definitiv din dependenta lor fatä de comitele secuilor. Pe bazaacestor privilegii, pornite din vechiul Andreanum de la 1224, toate comuni-tätile sgsesti autonome au putut trece la unificarea lor 9.

Intre 1446 si 1453, guvernatorul Iancu de Hunedoara i-a luat subocrotire pe secuii de rind in fata tendintelor de aservire din partea frun-tasilor, iar in 1466, in numele regeld Matia, voievodul Transilvanieirecunoaste c Nitura secuilor de rind, asa-numita comunitate a secuilorde rind (communitas ), nu este supusil fruntasilor asa cum erau supuseslugile". Documentul prevede in continuare libertgtile de care se bucurgsecuii. Se mai stipuleazg c aceia dintre fruntasi care ar incerca din nou

impingg pe secuii de rind in servitute sau menting in aceastä

Sj. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. III, Cluj-Napoca, 1986, p. 66.5 Hurmuzaki, Documenie, vol. II, partea a 2-a, p. 91, nr. 79 (In continuare Mum.)6 K. Giindisch, Participarea sasilor la rizortirea din anal 14(17 a transilvänenilor fmpo-

triva lui Maki Corvin, In Studia Universitatis Babes-Bolyai", Historia, 1972, fase. 2, p).21-30.

7 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. VI, Bucuresti, 1981,p. IX si XV.

8 Ibidem, p. 171-172, nr. 3358.9 Ibidem, p. IX si XV.1° Jakó Zs., Evolujia societeijii la secui In secolele XIV- XVI, In vol. in Iiiiscoala secui-

lor din 1595-1596", sub red. Benkó S., Demény L., Vekov K., Bucuresti, 1978, p. 30.

pmîntu1

4

si

si

s-a

www.dacoromanica.ro

3 Privilegii In epoca lui Med. Corvinul 669

stare, sg, plaeaseg pentru aceasta cu capul §i cu bunurile bor. Iar dacg,cinstita comunitate secuiascg" s-ar rgscula i ar provoca iarki rgzme-ritg, in afarg de pedeapsa capitalä, §i de pierderea bunurilor, sg-0 piardá,

vechile liberati n. De altfel, inch' din 1462, regele Matia confirmaacordate de regele Sigismund de Luxemburg secuilor din scaunul

Cmin (Kazon)12, in 1473 regele Matia apgrg iarg0 pturile de mijlocfatá de abuzurile fruntmilor, care amenintau sg, rgstoarne ordinea socialätraditionalg, (bazatä, pe trei stgri) a secuilor. k 1499, privilegiul regeluiVladislav al II-lea, promitea c in viitor, suveranul nu va dona mo0iledin Secuime cleat secuilor 13. Regele Matia a creat posibilitatea menti-nerd particularismului secuiesc, in vederea edificirii in mod autonom astructurii feudale specifice, evitind decgderea in rindul iobágirnii a unorpgturi tot mai numeroase. Protectia aceasta a pgturilor mijlocii s-a dato-rat desigur i pericolului otoman tot mai amenintgtor. Ping la urmä, insg,frunta0i (seniores, primores ), la scurt timp dupg, moartea regelui Matia,cu sprijinul magnatilor de la curte, i-au supus pe secuii de rind, privindu-ide libertItile lor 14

In viziunea puterii centrale din a doua juingtate a secolului al XV-lea,un rol militar fundamental era destinat paturilor mijlocii ale societgtiifeudale, anurne nobilimea de rind, comunitatea secuilor i elementelesimilare sgsesti i românesti. Numai o nobilime de rind independentg, dinpunct de vedere material i capabilg sá, suporte sarcinile militare puteafi aliatul util al puterii centrale i putea avea rolul de echilibru dorit derege in viata politicg 16.

Din acest punct de vedere, nici românii nu au fgcut exceptie de laMásurile preconizate de puterea centralg in acea epocä si s-au inscris petraiectoria oferitg de noua perspectivg. In judecarea situ4iei românilor,trebuie sti se ting seamg de citeva deosebiri esentiale fatá de ceilalti locui-tori ai Transilvaniei, deosebiri remarcate i subliniate incg, in secoleleXIV-XVI, de cgtre contemporani ca Enea Silvio Piccolomini, AntonioBonfini, Nicolaus Olahus sau Anton Verancsics 16 Intii de toate, româniiIn veacul XV nu mai sint parte alcgtuitoare de stat, adicá nu mai fac parte,ca-n secolele XIII 0 XIV, din adungrile de stgri (congregationes generates )ale Transilvaniei in numele natiunii" lor 17. Nobili de origine româng,existg, in aceste aduntiri, dar ei reprezintg acolo starea nobiliarg. Apoiromânii sint deosebiti ca origine, confesiune i ca vechime ei sint urma0icoloniei romanilor intemeiatg in Dacia de impgratul Traian, sint ortodoci

vorbesc o limbg apropiatu de lating 0 de italiang. Bonfini spune cá,românii, inecati sub valul de barbari..., luptg nu atit pentru pgstrareaneatinsg a vietii, cit a limbii" 18. In fine, mtirturiile de epoch, mai remarcti,

11 Ibidem, p. 31.12 Harm., 11/2, p. 137-188, nr. 117.13 Jakó Zs., op. cit., p. 31, 35.14 Ibidem, p. 35.15 Ibidem, p. 32.16 Vezi M. Holban, Cálátori stráini despre Tärile Rometne, vol. I, Bucuresti, 1968, p.

471-473; 482-483; 486-500; 397-421.17 A. Decei, Contribution et l'itude de la situation politique dcs Roumains de Transylvanie

au XIII-e et au XIV-e siicle, in Revue de Transylvanie", Cluj, 1940, VI, nr. 2, p. 194-232 ; Gh. I. Bratianu, Les assemblies d'étals et les Roumains en Transylvanie, I- II, in Re-vue des études íoumaines", 1974, XIII-XIV, p. 7-64; 1975, XV, p. 113-141.

18 M. Holban, op. cit., p. 483.

liber-tätile

www.dacoromanica.ro

870 Ioan-Aurel Pop 4

lipsa de libertäti sau privilegii ale ronaänilor, faptul el ei nu au autonomiiteritoriale (ca nobilii In comitate, ea sa§ii pe Fundus Regius sau ea secuiipe Székely föld ), ci sint räspInditi in toatá tara, cá sint cei mai numerosi,precum §i starea precará in care se aflä. De§i de secol XTI, märturia luiVerancsics este semnificativä din acest punct de vedere, mai ales cá facereferire la epoca lui Iancu de Hunedoara : Transilvania este locuitä detrei natiuni : secuii, ungurii, sash, a§ adäuga totu§i §i pe romani, care,de§i hi ajung usor la mmar [pe ceila10], totusi mt au nici o libertate, nicio nobilime, nici un drept al lor, in afará de un numiir mic locuind in dis-trictul Hateg, in care se crede O. a fost capitala lui Decebal si care pevremea lui Ioan de Hunedoara, bästinas de acolo, au dobindit nobleteapentru cä intotdeauna au luat parte neobosit la lupta impotriva turcilor.Ceilalti sint toti oameni de rind, iobagi ai ungurilor si färá aseziiri ale lor,räspinditi pretutindeni prin toatá tam, locuind arareori in loeuri deschise,de cele mai multe ori retra§i in páduri si ei impreuna cu turmele lor duco vialà nenorocitä"19. Idei asemänätoare, uneori chiar identice, a expri-mat §i eontemporanul lui Verancsics, anume Georg Reicherstorffer, inlucrarea Chorografia Transilvaniei" 20 Amintim in treaeät cii, NicolausOlahus, vorbind despre populatia Transilvaniei se referá la patru naliuni,iar Enea Silvio Piccolomini, in Cosmografia sa, enumera, trei natiuni,anume germanii, secuii §i romdnii 21 In general, observatiile acestor autoristilt corecte. Chiar dacá românii nu mai erau o natio, vor A, spunä autoriipomeniti, ei ar fi putut a fie prin numärul lor, prin origine, prin vechimesi prin faptul eä tráiau ráspinditi In toatá tara. Este ina exageratá afir-matia privind lipsa de libertäti §i de nobilime ale românilor. Existä, inertin secolele XV-XVI o nobilime româneascä (nobiles Valachi), care acti-veazil la nivelul local, in districte si comitate 22 De asemenea, se cunosco serie intreagä de privilegii prin care regii Ungariei, voievozii Transilva-niei si alte foruri au recunoscut in seris vechile libertáti românesti dinanumite zone. Este adevärat Ina eä românii mi au obtinut niciodatärecunoa§teri globale de libertäti, la nivelul intregii Transilvanii sau alcomitatelor din nord si vest, cum s-a intimplat cu sasii sau cu secuii.Deci lipsa de libertäti (privilegii), de care vorbe§te Verancsics, se referäla natiunea românä in ansamblul au.

Privilegii zonale, acordate chiar de regele Matia sau confirmate deel pentru românii din Transilvania, Banat sau Maramure§ se cunosc maimulte. ltntr-o societate In care drepturile se exercitau prin intermediulprivilegiilor, aceste acte au o importantA deosebitä pentru derularea vietiiromânilor In cadrele lor locale.

Cele mai cunoscute §i mai importante privilegii care recuno§teauvechile libertäti române§ti in timpul domniei regelui Matia Corvinul sintcele acordate celor opt districte bänätene mai de frunte (dintre cele vreo33, cite erau in total). Este adevärat eit românii biindteni oblinuserá re-cunoa§terea libertätilor lor eu un an inainte de alegerea lui Matia carege, de la predecesorul säu Ladislau Postumul (in 1457), insä aplicarea

19 Ibidem, p. 410-911.20 lbidem, p. 208-210.21 Ibidem, p. 425.22 A. A. Rusu, Un formular al cancelariei regale din epoca lui lanai de Hunedoara peniru

nobilii romelni din Transiloania, In Acta Musei NapocensIs", 1983, 20, p. 155 167.

www.dacoromanica.ro

5 Privilegii In epoca lui Matei Corvinul 671

celor recunoscute i acceptate in acest nou act s-a fâcut abia din vremeadomniei ilustrului fiu al lui Iancu de Hunedoara. Intii de toate, in august1457, comunitatea (universitas) nobililor románi i cnezilor din districtulComiat (Komyathi) si-a ales ca sol (nuntius ) pe Vasa de Gamza, care acerut regelui reincorporarea districtului respectiv in rindul celorlalte saptedistricte românesti din Banat, cum fusese odinioar5,. Regele a aprobatla Viena, in 29 august 1457 cererea nobililor si cnezilor români, fiindcaacestia platiserA ei înii lui Iancu de Hunedoara suma de bani pentrucare Sigismund de Luxemburg z'Alogise districtul i fiindc ei, nobiliicnezii (nobiles Valachi et kenezii ), conservau i al'arau granitele i vadu-rile pärtilor inferioare ale regatului impotriva turcilor 23 In aceeasi zide 29 august, la stAruintele solilor Mihail Des de Terne§el i Stefan, fitalui Sisman de Bozias, regele confirmâ prin document amnia et singulaeorundem Valachorum et keneziorum privilegia, super guibuscurngue comm.libertatibus, prerogativis et iuribus confecta 24 Privilegiul se referâ 'reds lacomunitatea nobililor, cnezilor si a celorlalti români din districtele Lugoj,Sebe§ (Caransebes), Mehadia, Aîmiij, Caras, Birzava, Comiat i Ilidia,care s-au bucurat de vechi libertitti recunoscute de regii Ungariei si cares-au remarcat prin merite militare deosebite in apârarea hotarelor trail.Privilegiul consfinteste urmittoarele :- s6 nu se mai doneze nici unui strain, ci numai românilor merituosiposesiuni din cele opt districte ;- s5, nu fie niciodatâ despârtite cele opt districte sau a fie dâruit vreunuldin ele cuiva cum se intimplase c-u Ccmiatul, ce fusese zâlogit) ;- districtul Comiat se va bucura de acelea0 yrivilegii ea si celelaltesapte ;- nobilii români si cnezii sil nu mai fie judecati decit de cornitele kr infunctie (desigur in acord eu antiguam et approbatam legem districtuumvalachicaliwm universorum), iar dae5, nu ar fi multurnit cu judeeata aces-tuia, atunci sä, apeleze direct la iudex curie, iar apoi la rege ;- nobilii români 0, fie socotiti adevárati nobili ai tdrii (nobiles Valachiinstar verorum nobilium regni);-comiii sau vicecomitii care stringcau glcabele i taxele judecâtorilorsit nu poatá lua caii, ciinii de vinátcare, armele i icmii de vinAteare dela cei pedepsiti ; astfel de exceutie FA icatil fi indeplinità" nurrai in fatajudelui nobililor acestor rcmâni (index nobilium corundum V alachorum );- cnezii acestor rcmâni (kenezii eornrulen V alachorw m ) sil fie scutitide plata oricârei dAri atit fatá de rege cit i fatá de altii ; FA nu poat&fi luat nici un lucru sau bun al enezilor sau al iobagilor lor ; nimeni sA, nupoatii cherna i sili pe acesti enezi si ye iobagii kr s5, fie judecati in fatascaunelor de judecatà straine ; dad, cineva ar avea vreo plingere irnpotrivanobililor români, a cnezilor sau a iobagilor kr di fie chernat in fata acestornobili 25.

Recunoasterea i garantarea unitâtii celor opt distaicte românestipe temeiurile functiorarii vechilor institutii locale si a structurilor sociale

23 Ilurm., 11/2, p. 94 -95, nr. 81." Ibidem, 11/2, p. 92-93, nr. 80 ; Pesty F., Krassa oarmegge lärléncle, vol. III, Buda-

pesta, 1883, p 404-406, nr. 312.Vezi V. Papacostea, Cioilizafie romdneascd i cioilizalie balcanied. Sludii islorice,

Bucuresti, 1983, p. 230-231 ; *t. Pascu, op. cil., vol. IV, p. 51 52..9

www.dacoromanica.ro


locale inseamnâ conservarea autonomiei unei niari pârti a Banatului. Inplus pentru orasul Caransebes Matia Corvinul recunoaste aceleasi privi-legii de care se bucura orasul Buda, privilegii ce fuseserâ recunoscutesi de Sigismund de Luxemburg 26.

In 1468, in temeiul scrisorilor mai vechi ale regilor Ludovic deAnjou si Sigismund de Luxemburg, regele Matia confirmä, liberatilesatului românesc Feleac, de 11110 Cluj. 2? Libertätile constau in scutireade quinquagesima ovium si de alte dâri, ca rAsplat6 pentru faptul cA," acestiromâni, care si-au trirnis soli pentru innoirea privilegiului, apârau drumuldin pâdurea Clujului de hoti si de alti räufAciltori (latrones et alios male-factores ). In acelasi an 1468, Matia Corvinul scutea pe românii de pepâmintul säsesc (Fundus Saxonum ) de a mai pläti quinquagesima ovium 28In legräturä cu Feleacul, se mai cuvine remarcat faptul cä regele a Ingilduitprobabil aici ftmctionarea unei episcopii ortodoxe românesti, sub patro-najul mitropoliei i domniei Moldovei 29.

ceea ce-i priVeste pe toti românii din districtul Yäii Rodnei(universi Valachi in districtu Radna V ölgye commorantes ), la 1472 regeleii confirmâ in toate libertätile lor vechi (omnes libertates ), obligindU-ipe stringâtorii de däri dirt comitatul "Mica sä, nu-i mai inscrie pe acestiromâni In registrele lor de contributii, intrucit ei tin de orasul Bistritasi nu de respectivul comitat 30. Peste doi ani, 1474, regele confirmâ pri-vilegiile românilor de pe domeniile cetätilor Arva i Lykova 01. Documen-tul aratä cä doi români s-au infâtisat inaintea suveranului, in numelé lor

al tuturor celorlalti români (in sua ac aliorum amnium Walachorum )din trei asezâri apartinätoare amintitelor cetäti i au arâtat cä ei avuseserg,din vechime o serie de libertäti (habuissent ab antiquo libertates ). La rugâ-mintea lor, regele se simte dator pästreze pe acesti români in veChilelor drepturi i libertäti (in antiquis eorum iuribus et libertatibus tenere etconservare) care constau In urmâtoarele : in cadrul dä,rii generale a rega-tului sâ nu fie obligati la nici o platä sä, nu participe la muncile (labores )de la cetätile Arva i Lykova ; priciniie dintre acesti români sä, fie rezol-vate inaintea voievodului lor ales de comunitate iar dacá ei n-ar fi multu-miti cu aceastä judecatá sá poatä apela liber la maiestatea regeascâ"sau la castelanii acelor cetáti ; pentru mârfurile pe care le vind in tirg saule cumpárä de acolo pentru ei, nu pentru profit, sä, nu fie obligati la nicio dare sau vamá ; sá aibä, amintitii români libertatea pascä i hrä-neascä oile lor in locurile apartingtoare cetätilor Arva i Lykova ; ceicare cresc oi sau capre sá dea cetätilor cinci oi din o sutd, (vigesima) ;scutirile de care se bucurâ acesti români se datoreazá rolului lor militar,de grániceri liberi, de pázitori ai drmuurilor contra hotilor, tilharilor i acelorlalti ränfâcâtori (fures, latrones et alii malefactores ), de câläuze pentrudrumeti, de apárâtori cu arma in Ming, a acelor regiuni etc.

26 C. Fenesan, Despre privilegiile Carausebeqului 'Dina la mijlocul secolului al XV I-leaIn Banatica", 1973, II, p. 157-163 ; t. Pascu, op. cit., IV, p. 47.

22 Harm., 11/2, p. 185, nr. 166.28 Ibidem, 11/2, p. 186, nr. 168.26 M. PAcurariu, Istoria bisericii ortodoxe romdne, vol. I, Bucuresti, 1980, p. '277-282." Hurm. 11/2, p. 221-222, nr. 199.

N. Draganu, Romdnii in veacurile IX- XIV pe baza toponimiei §i a onómasticei,Bucuresti, 1933, p. 215-216.

.

Iii

särsi

31

si

-

www.dacoromanica.ro

7 Phvitegii in epoca lui Matei Corvinul 673

O serie de vechi libertäti au fost recunoscute i românilor din comi-tatul Bereg, eu precädere celor nouä sate din Craina, pe parcursul a circadouil secole (1364-1562). Aceste libertäti se referä la recunoasterea drep-tului românilor de a-si alege voievodul, asa cum fäceau rornânii din Mara-mums (1364) si a dreptului de a fi judecati in toate pricinile (omnes causas )de Care acest voievod. Privilegiul venea la 1364 din partea reginei Elisa-beta. El a fost confirmat apoi cu modificäri i restringeri de Nitre aceeasisuveranä in 1370, 1378, 1380, apoi de cätre regina Maria in 1383, decätre doamna Elisabeta, mama regelui Matia Corvin in 1466, de &areloan Corvin, fiul regelui Matia in 1493, de care regina Ana In 1506, decatre regina Maria in 1523 si de atre Ioan Sigismund in 1562 32 Mergindin regiune la 1466, spre a vedea starea domeniului cetätii Muncaci, intr-ozonä care prin traditie apartinea reginelor Ungariei, doamna Elisabetaa gäsit satele românilor asuprite si nenorocite. Doamna porunceste caste-lanului sä aplice un sir de mäsuri pentru nouä sate românesti din Craina.Despre cnezi se spune cä pot sä räminä in obiceiul lor vechi (keneziusmaneat in sua consuetudine) 33. In 1493, Ioan Corvinul recunoaste vechealibertate prin care kenezii et Iota communitas de Erajna, err acordul caste-lanilor, îi alegea voievodul 34.

In 1475, regele Matia emite literas super libertatem ciritatis nostreZofeo [recte Jofeo] confectas, prin care porunceste voievodului Transil-vaniei ca stringAtorii de däri sä nu perceapä de la locuitorii din Dobra(centrul unei district românesc) nirnic, fiindcä i-a scutit de mice fel decontributii 35. De altfel, la 11 iunie 1478 38, a1eii nobililor i cnezilorromâni din districtul Dobra obtin de la Matia Corvinul prima confirmareprin privilegiu regal a vechilor lor libertäti ce fuseserä recunoscute demai multi voievozi ai Transilvaniei, incepind cu Nicolae Csäki, cam pe la1420 37. Ca si altädatä, in vederea acestei confirmäri din 1478, adunareadistrictului Dobra a ales din rindul nobililor i cnezilor re Stefan Allazo,Petru de Säcämas, Gheorghe Plai i Ladislau Caba, care s-au lnfätisatla curtea regalä din Buda, cu toate documentele necesare.

La fel vor proceda in 1482 si cnezii din pertinentele cetätii Hune-doara. Nu se cunoaste exact numärul acestora, dar peste 30 de ani, in1512, numai in pertinentele interioare ale Hunedcarei erau circa 330 deasemenea cnezi in 28 de localitäti, adicä circa 4 cnezi de fiecare sat inmedie 38. La 1482, cnezii hunedoreni au discutat despre vechea lor liber-tate (antigua libertas eorurn), i i-au ales reprezentantii care s-au dusinaintea regelui Matia Corvinul. Regele a aflat de la ace§ti cnezi, carevorbeau in numele tuturor celor ce i-au ales si trimis (eaposiivm est nostremaiestati in personis universorum keneziorum nostrorum in pertinentiis

Lehoczky, T., Adalékok a kenézek intézményéhez, In Történelmi tar", 1890, p. 165-173 ; I. Biiltariu, Vechile institulii juridice din Transilvania. Contribufie la istoria dreptului roman,Mud,. 1934, p. 142-146.

33 Lekoczky T., op. cit., p. 168-169 ; I. B61tariu, op. cit., p. 137-138.34 Lehoczky T., op. cit., p. 169-171 ; I. Baltariu, op. cit., p. 138-140.3° Harm. 11/2, p. 234, nr. 212.3° C. Fenesan, Districtal Dobra qi privilegiile sale piná spre sfir$itul veacului al XV-lea,

In Anuarul Institutului de istorie arheologie Cluj-Napoca", 1985-1986, XXVII, p. 319-320.32 I bideru, p. 307.38 I. Pataki, Domeniul Hunedoara la ineeputul secolului al XV I-lea, Bucuresti, 1973,

p. 166.

33

www.dacoromanica.ro


castri nostri Hunyad commorantium), cA, se cuvine, In acord cu preroga-tiva vechii lor liberti, ca ei BA fie scutiti de plata oricgror taxe, censuri

contributii i sg, aibá de indeplinit numai sarcinile (militare) pe liaggamintita cetate, dar cá, Impotriva libertátilor lor (contra libertates eorum),stringtorii de taxe, censuri i contributii din districtul (cetrutii) Hune-doara ii constring adesea pe cnezi la plata acestor taxe, censuri i contri-birth 39. Regele, auzind aceasta §i voind sá-i pästreze pe arnintitii cneziai säi in libertátile lor cele vechi, porunce§te stringgtorilor respectivi 85,nu-i mai apese pe cnezi cu plata acestor dári, sá nu mai atenteze la liber-trrtile lor, sá nu-i mai molesteze sau sä le provoace pagube, ci sä le WO,-duie indeplineascä doar slujbele fatii, de cetate. Este o actiune simi-lará cu a cnezilor i nobililor români din districtul Dobra, care Ina obti-nuserá o detaliere in scris a acelor vechi libertáti" de la voievozii Tran-silvaniei. La numai patru ani de la moartea lui Matia Corvinul, regeluiVladislav al II-lea i se adreseaa, in 1494 rugämintea sau cererea (suppli-catio ) din partea tuturor nobililor íi românilor de rind din districtulHateg (pro parte universorum nobilium et Walachorum districtus Haczak )ca ace§tia sO, fie scut* de plata celor 200 de oi, datorate anual in chipde cincizecime a oilor §i sá presteze pe mai departe fiscului regal numaicele 60 de märci de argint, in contul aceluia§i däri române§ti40. Regeles-a läsat induplecat nu numai de rugämintile românilor din Hateg, cide vechile lor documente care le recuno§teau traditionalele 1ibertái, darmai ales de credinta 0 de slujbele acestor nobili ii cnezi români, indreptatespre apárarea tärii impotriva turcilor. Efortul acesta s-a desf4urat invrernea domniei lui Sigismund de Luxemburg, dar mai ales sub Iancu deHunedoara i Matia Corvinul.

Tot in contextul rolului românilor in lupta antiotomaná §i in cadrulpoliticii de centralizare, pe fondul creat de urmärile conciliului de laFlorenta (1439) privind reunirea bisericilor, se cuvine apreciat5, 0 politicaregelui Matia fatä, de schismatici". In ciuda presiunilor cálugáribor mino-riti, regele intervine pe linga papá pentru a opri jignirile aduse de ace§ticâlugâri ortodoc§ilor din Banat (1476) 41. In 1479, Matia Corvinul scute§tepe universos et singulos Valachos presbyteros fidem grecam tenentes incomitatu Maramorosiense existentes de plata oricgror taxe datorate rege-lui 42. In 1481, scutirea de dijma catolicá se referá la toti ortodoc§ii, fárárestrictie". Aceste acte, de§i nu au fost respectate 1ntocmai, au o mareimportantá pentru viata românilor, rárna§i n covir0toare majoritate decredintä rásáriteanä.

Desigur, acestor vechi libertáti colective române§ti recunoscute subforma unor privilegii de cátre puterea central-a, li s-au adAugat sute derecunomteri individuale. Foarte multi cnezi §i nobili români din Timi§,Cara§, Hunedoara, Hateg, Maramure§ etc. au obtinut confirmäri ale

" Ibidem, p. 128-129, nr. 17; Hurm., 11/2, p. 273-274, nr. 244.48 loan A. Pop, Datul oilor din fara Hafegnlui in veacul al XV-lea §ci la Inceputul veacu-

lui al XVI-lea, In Sargetia", 1982-1983, XVI-XVII, p. 292-293.41 I. Drägan, Romani' din Transilvania In lupta antiotomand din a doua jumátate a

veacului al XV-lea, In Anuarul Institutului de istor ie I arheologie Cluj-Napoca", 1985-1986, XXVII, p. 72.

42 I. Mihaly, Diplome maramuresene din secolele XIV fi XV, Sighet, 1900, p. 536--537, nr. 313.

42 I. Drägan, op. cit., p. 72-73.

ei

www.dacoromanica.ro

9 Privilegii In epoca lui Matei Corvinul 675

vechilor lor stgpiniri (nove donationes ) i mai rar, donatii propriu-zisedin partea regelui, ca rgsplatg pentru credincioasele lor servicii militare,dovedite in lupta antiotomanä". in aceastg etapg (a doua jumaate asecolului XV), in cinda unor treceri la catolicism, aproape intreaga nobi-lime din aceste regiuni ranagsese româneascg. Numai acele familii nobileromâne0i care pasiserg mai sus in ierarhia socialg erau pe cale sg-si piardgspecificul national.

In vremea regelui Matia Corvinul, dupg modelul oferit anterior deparintele säu, cind se elaborase un formular special de cancelarie pentrustgpinirile nobililor români 45, era in vigoare un asemenea formular pentruconfirmarea enezilor in stgpinirea cnezatelor lor (Donatio keneziatus permodum nove donationtis facta ) 46 Prin aceasta se recimostea sg se conservespecificul stapinirilor românesti sub forma cnezatelor, stgpiniri prin caremica feudalitate româneascg îi mentinea Incg personalitatea.

Toate aceste recunomteri individuale, dar mai ales colective devechi rinduieli i libertgti pentru romani au asigurat la nivel local desfä-surarea intr-o anumita masurg a vietii românesti in cadrul propriilor

Recunoagterile sub formä de privilegii nu au fost insä pentruromâni binefaceri din partea oficialitgtii 0 nu au venit spontan, pringratia stgpinitorilor. Aproape toate grit rezultatele unui efort petitionar,prin care rorianii, condusi de cnezii i nobilii lor i intruniti in adungri,au analizat incglcgrile i abuzurile, au fixat revendicgrile si au ales repre-zentantii care sa obtinä cele dorite. Argurnentatia cererilor are o dublgnaturg, fiind deopotrivg istorica Latura istorica aducein atentie vechi libertati si rinduieli (cum incälcate de oficialitgti, dar demulte ori confirmate in scris chiar inainte de dornnia lui Matia Corvinul.Latura politico-militarg se axeazg pe credincioasele slujbe individuale,dar mai ales colective pe care romanii le-au adus regalitätü i reprezen-tantilor si in apärarea rii (cu precgdere fatg de turci) si in politica decentralizare 47. Rornanii au urmat aceastg cale a cererilor in vederearecunoaAerii in scris a vechilor lor libertgti sub forma privilegiilor nurnaicind imprejurgrile i-au silit s-o facä. Asemenea imprejurgri se referä lafaptul c, celelalte stgri ale Transilvaniei, anume nobilimea, sasii i secuiiprimiserl indi din secolele XIII si XIV privilegii la nivel global (i regio-nal uneori), care le garantau existenta sub aspect juridic. Aceste acte,ehiar dacg nu au fost totdeauna exclusiviste i unilaterale, au creat uncadru legal al privilegiatilor pentru ingrgdirea românilor i pentru incgl-carea formelor lor stravechi de viatg. in ceea ce priveste parnintul sgsesc,faptul a fost rernarcat de cultre Hilibi Gáal Laszlo, pe la junatatea seco-lului trecut ; el aratg ca cnezii se bucurau de drepturi i libertäti nobiliare(se considerau feudali), iar locuitorii cnezatelor aveau o situatie egalg cu

celorlalti locuitori (cu incorporarea treptatä a cnezatelor românestidin sudul Transilvaniei in jurisdictiile sgsesti - spune autorul - pe bazaprivilegiilor acordate de regele Matia Corvinul, desi din punct de vedere

" Ibidem, p. 70-75. Vezi si A. A. Rusu, loan A. Pop, I. Drägan, Izooare privind evulmediu románesc, Cluj-Napoca, 1989, passim.

45 A. A. Rusu, op. cit., passim." Kovachich, M. G., Formulae solennes styli, Pest, 1799, p. 533.

Vezi i Blekes L., Essai des centralisation de l'État hongrois dans la seconde moilié dzzXV-e sicle, Budapesta. 1960, p. 16-17.

3 - o. 3260

sash).

institutii.

si

a

www.dacoromanica.ro

676 Than Aurel Pop 10

legal aceasta nu ar fi trebuit sä insemne raporturi de subordonare aromânilor fatä de autoritätile säse§ti, a avut drept urmare räpirea drep-turilor românilor 0 reducerea lor la situatia social-economieä nedreaptâ,consfintitä apoi de legiuirile feudale care au urmat. 48 Chiar dad, aeest punctde vedere presupune unele nuantAri, el exprimä o evolutie realg, ebser-vabilä clar in secolul al XV-lea : pe de o parte nobilii, sa§ii 0 secuü (adieäuniversitas trium nationum, dupà, expresia statutelor militare ale regeluiMatia de la 1463 49), recunoscuti ea stäri, ea grupuri privilegiate, pe dealtä parte românii care nu mai skit o stare in veacul XV. Acelasi veacIna, a Intirziat pentru un timp subordonarea totalä a rornânilor, deoarecea solicitat din plin participarea lor la efortul antiotoman. Conform unuiizvor florentin de la 1479, românii din cele trei täri române§ti reprezentaucirca douä treimi din armatele regelui Matia, constituind iactorul prin-cipal in lupta antiotomanä 5°. In bätälia de pe Cimpul Ilinii (1479), Bon-fini ii mentioneazä in mod distinct pe români (V alachi ), In compunereao§tii ardelene, oaste condusä. de Pavel Chinezul, probabil 0 el de origineromânä 51 Aceste merite militare române§ti, conform rinduielilor feudale,nu au putut rämine nerâsplätite. Räsplata, din pâeate nu a putut luaforma unui privilegiu global, care ar fi perielitat statutul preferential alcelor trei natiuni, dar s-a materializat in privilegii locale pentru români.Insuficienta acestora reiese din desele incâleAri 0 din plingerile adresatede care români oficialitätii, precum 0 din revoltele la care ace§tia au re-curs uneori. A§a s-a intimplat, de exemplu, in 1484, cind doul dintrenatiuni - nobilirnea §i sa§ii - se plingeau regelui eä neamul românilor(gens Olachorum) s-a ridicat cu arma in minä spre a-§i reektiga liberta-tea 92 Regele se vede nevoit sä ordone represiune exemplar5, cäci dobin-direa libertätii de &Are românii majoritari ar fi rästurnat ordinea apäratäde eätre cele trei grupuri privilegiate.

in final, se poate aräta eä românii din Transilvania 0 din regiunilevecine ineadrate Ungariei nu au obtinut privilegii globale in numele na-tiunii lor, nici in timpul regelui Matia Corvinul.

Insä intr-o epocA in care din rindul lor s-a ridicat Iancu de Rune-doara, pe care l-au urmat pentru apärarea cre§tinitätii, nu se putea ea .ei sä nu se bucure de confirmäri locale ale traditionalelor lor libertäti.Nu este o intimplare cä in vremea lui Iancu de Hunedoara 0 Matia Cor-vinul românii obtin cele mai multe acte de donatie 0 innobiläri din istorialor, c5, se recunoa§te specifieul stäpinirilor de mo§ii române§ti, eä se pro-moveazâ, atitia români in functii sau cä se folose§te atit de des notiuneade nobiles Valachi. In acelasi context, intre 1457 0 1494 se cunosc celemai numeroase recunoa§teri de libertäti sub formä de privilegii acordateromânilor din intreg evul mediu in Ungaria. Este un motiv in plus pentrua studia 0 din punctul de vedere al interferentelor epoca domniei ilustru-lui rege.

48 Hilibi Grkal Lfiszló, Vizsgálodás az Erdélgi kenézségekrul, Aiud, 1846; -t. Pascu, op.cit., vol. III, p. 356.

48 Hurm. 11/2, P. 146-148, nr. 126.88 Gh. I. Bratianu, Origines et formation de l'unité roumaine, Bucurestl, 1943, p. 138.81 L Hategan, Un probléme controversé : l'origine de Pavel Chinezu, in Revue roumaine

d'histoire", 1985, 24, nr. 4, p. 341-349.88 Hurm., 11/2, p. 285, nr. 256.

www.dacoromanica.ro

11 Privilegii in epoca lui Matei Corvinul 677

LES PRIVILEGES OBTENUS PAR LES ROIIMAINSPENDANT LE RÈGNE DE MATHIAS CORVIN

Résumé

Pendant le rgne de Mathias Corvin les Roumains de Transylvanieet de régions limitrofes inclues en Hongrie n'ont pas obtenu des privilégesglobaux au Dome de leur nation. Vu leur rôle dans la défense de la chré-tienté, les Roumains ont bénéficié des confirmations locales de leurs liber-tés traditionelles. Il est significatif que c'ést à l'époque de Iancu de Hune-doara et Mathias Corvin que les Roumains ont obtenu le plus grand nom-bre d'actes de donation et d'anoblissement de leur histoire. A la mômeepoque les Roumains furent promus dans l'appareil administratif et mili-tare. De toute la période médievale de l'histoire de la Hongrie, c'est futentre 1457-1494, que les Roumains ont rep, la plus grand nombrede confirmations des libertés sous la forme des priviléges.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SULTANUL JAH JA SI RADU VODÁ MIHNEA :UN EPI SOD DIN ISTORIA MARII NEGRE IN

VE ACUL XVII

STEFAN ANDREESCU

...Toti locuitorii de pe Bosfor se retrag zilnic in ora§. Spaimaeste generalà, ceea ce este un indestulâtor semn de släbiciune ; i ultimulan a arátat ce se poate face cu o micá si hotitritá fort:1". Aceste cuvinteapartin ambasadorului englez la Poartl, Sir Thomas Roe, 0 au fost a§ter-nute intr-un raport al säu din 12722 martie 1625, du$ consemnareazvonului despre iminenta reintrare in actiune, pe coastele Márii Negre,odatä* cu venirea prirraverii, a flotei cazacilor, care ar fi depkit, de astitdat5 numgrul de 300 de §eicil. Concomitent, la 23 martie (st. n.), ambasa-dorul olandez, Cornelius Haga, informa 0 el a e de temut" o gravI

o nouA, rupturP, in relatiile otomano-polone, indatä ce cazaciivor ieii iará0 In mare. Cum e foarte probabil dupä marile zvonuri cecirculä aici despre neobi0auita lor gátire, 0 de fricä toti locuitorii de pearnindoug coastele, nu numai Marl, in Marea NeagrA, ci i in Canal, pinäla Constantinopol, au fugit, färninind numai castelele cu citeva companiide ieniceri, cum i seraiul m'Ariei sale impáratului <= sultanului> i apoialte ea* intärite eu bostangii, bine armati, al c'gror nurnár ar fi de citevamii" 2. Acesta este deci tabloul schitat de doi diplomati europeni aflatila fata locului, in pragul primáverii anului 1625, al situatiei create laStambul i in Imprejurimi, ca urmare a intetirii in anii precedenti a ope-ratiunilor navale ale cazacilor in Marea Neagrá.

Dar ceea ce trebuie desprins ii scos in evidentá din Oirile ce soseauI/zilnic" in aceste luni la Poartä 3 este cA, pregätirile cazacilor pentrucampania anului 1625 erau mari", de-a dreptul neobipuite". Iarasemenea pregätiri deosebite presupun un obiectiv precis, pe nräsurá,care nu putea fi decit inski capitala otornanä ! Exact ace1a0 rationamentîl Mcea in Polonia, la 13 mai 1625, ducele Cristofor de Zbaraz, cind, Intr-o

1 The Negotiations or Sir Thomas Roe in his Embassy to the Ottoman Porte, from theYear 1621 to 1628 inclusive, I, London, 1740, p. 362-363. Referirea la evenimentele din ulti-mul an" priveste de fapt cuteztoarea actiune din iulie 1624, cind o flotilà de 150 de seici alecazacilor de la Don a izbutit sä patrundá prin surprindcre In Bosfor, ei debarcind si jefuindlocalinti din imediata vecinátate a capitalei otomane (J. von Hammer, Storia dell' Imperoosmano, t. XVII, Venetia, 1830, p. 86-89 ; Aurel Decei, Istoria Imperiului otoman (pind la1656 ), Bucuresti, 1978, p. 340-341 ; Istoriia lIkrainskoi SSR, t. II, Kiev, 1982, p. 418).

2 N. Iorga, Studii si documente cu privire la istoria románilor, vol. XXIII, Bucure5ti,1913, nr. XLV, p. 152-153.

3 Ibidem, nr. XL1V, p. 150.

Revista istoria", tom II, nr. 11-12, p. 679-699, 1991

crizà",

www.dacoromanica.ro

680 5tefan Andreescu 2

scrisoare Care Sir Thomas Roe, asocia intärirea for tei navale cäzäce§tipinä la mai Inuit de patru sute de bärci" (5eici) de un posibil asalt laPera 4. Pe de an:A parte, la Constantinopol se credea cä, in spatele pre-parativelor pentru expeditia extraordinarä" a cazacilor, se aflau papa§i regele Spaniei, intele§i cu polonii, care astfel incercau s impiedicedeplasarea flotei otomane in Mediterana, contra Siciliei i Neapolelui 5.

Caracterul de exceptie al pregätirilor militare ale cazacilor, sesizatin rei etate rinduri, trebuie neindoielnic pus in legáturá cu sosirea inmijlocul lor, in toanma anului 1624, a unui pretendent otoman, SultanulJahja", fiu - autentic sau doar pretins ! -al lui Mehmet III (1595--1603), cunoscut f;i sub numele Alexandru conte de Muntenegru. Prezentalui a oferit de astä datä cazacilor o eauzg, O. a fácut astfel ca, MA de aniianteriori, campania din 1625 sä fie pusä Sub semnul unui program politicambitios. Din acelai motiv, efortul militar din Mama Neagrä contraPortii s-a bucurat acum de un anumit ecou, gäsind de pildä - a§a cumse va vedea - sprijin secret in Virile romane.

Biografia pretendentului Jahja a fost serisä de prietenul i colabora-torul situ, clericul catolic croat Rafael Levakovie. Relatiile strinse dintrecei doi au fost certificate la Roma, in 1647, in cadrul procesului infor-mativ" ce a precedat inältarea lui Levakovic la treapta de arhiepiscopde Ohrida 6. S-au cunoscut, potrivit chiar spuselor lui Levakovié, laRoma, curind dupä 21 iunie 1631, cind Jahja a sosit acolo, venind de laNapoli 7. De atunci, practic, Rafael Levakovie s-a pus in slujba preten-denuului, ve§nic fäuritor de proiecte i in cautare de sprijin pe la curtileeuropene. Cum se ;,tie, Rafael Levakovié a indeplinit, la inceputul luniiseptembrie 1638, o misiune pe lingä curtea domneascä a phi Romitine§ti,

4 Elementa ad fontium editiones, vol. VI, Roma, 1962, nr. 281, p. 329.5 N. lorga, op. cit., vol. cit., nr. XLVI, p. 153. Primul contact spaniol cu cazacii a

avut loc, dupä ctt se pare, abia In loamna anului 1625, cind li s-a trimis o subventie bffneascáspre relua actiunile navale In cursul anului urmator (Idem, op. cit., vol. XX, Bucuresti,1911, p. 155).

6 Vezi Ivan Dujev, Il Callolicesimo in Bulgaria nel sec. XVII (secondo i processi infor-matun sulla nomina dei vescovi cattolici ), Roma, 1937, p. 99.

7 Oskarre de Hassek, Sultan Jahja, dell'Imperial Casa Ottomana od altrimenti AlessandroConte di Montenegro ed i suoi discendenti in Italia (Nuovi contributi alla storia della guestioneorientate e dclle relazioni politiche fra la Turchia e le potenze cristiane nel secolo XVII), Trieste,1889, p. 453-455. Accasta este singura monografie asupra personajului. Textul ei se bizuie,inainte de toate - asa cum de altfel avertizeazd din capul locului autorul (p. 3) -, pe viata"scris de Levakovi, care este reprodusä in note aproape integral. Trimiterile noastre au fostOct] Le, evident, chiar la izvor. De mentjonat cä pc uncle exemplare ale cârtii numele autoruluia fost modificqt in Vittorio Catualdi. De aceea, In literature de specialitate, lucrarea respectiváfigureazal citatá cind sub un nume, chid sub celillalt (in ce ne priveste, am folosit exemplarulbibliotecii Universitiltii Caroline din Praga, pe care apare numele Oskarre de Hassek).

Personalitatea pretendentului Jahja (sau Yahga), multá vreme neglijatá de istorici, aInceput sä fie reconsideratä, In contextul rniscärilor de eliberare din sud-estul Europei, odatàcu lucrarea semnatä de Dorothy M. Vaughan, Europe and the Turk. A Pattern of Alliances(1350 1700), Liverpool, At the University Press, 1954, p. 219-236. Cu documente noisi pe temeiul unui manuscris al vietii" scrise de Levakovic de la Arhivele de Stat din Flo-renta, intitulat Conmendio della vita del Re Jachia Ottomano" - cel editat acum un secolde O. de H. provine de la Udine -, de acclasi subiect s-a ocupat mai de curInd Peter Bartl,Der Westbalkan zwischen spanischer Monarchic und osmanischem Reich (Zur Tiirkenkriegspro-blemalik an der Wende vom 16, zum 17 Jahrhundert), Wiesbaden, 1974, p. 179-189.

www.dacoromanica.ro

3 Sultanul Jahja" i Radu vodd Mihnea 681

purtind cu el o propunere de colaborare in donaeniul tiparului din parteaCongregatiei De Propaganda Fide de la Roma 9 Dar este de bänuitaceastä vizitä nu va fi avut numai scopuri culturale. Pare probabil cáLevakovié îi va fi vorbit lui Matei vodä Basarab, din propriedespre planurile i contactele din acel moment ale lui Jahja. Numai asane explicäm de ce nu peste multg, vreme, in 1641, domnul Tärii Românestia incercat sä intre in legäturä cu pretendentul otoman 9.

Ceea ce meritä retinut din biografia Sultanului Jahja", ma cuma fost ea reconstituitä de Levakovié, este a pretendentul s-ar fi näscutin 1585, dintr-o marra grecoaicá, fiica lui Gheorghe Comnen din Trebi-zonda. El ar fi avut drept preceptor un eunuc de origine bulgarä, näscutla Melnik, pe nume Hasan Mehmet Beg, care mai tirziu, intors in tinutu-rile de bastinä, îi va mijloci pretendentului ad'äpost sigur i pretioaselegäturi in Balcani (Staraplanina). Botezat in mare tainit intr-o mänästireortodoxä de lingá Salonic, in anul 1595, Jahja ar fi fost apoi ascuns timpde sapte ani" intr-o altá mánästire greceascá, Sf. Ioan Prodromul, aflatáin munti, in tinutul Itedina" - la nord-est de Salonic - unde staretulNil 1-ar fi instruit in scrierea greacá i in teologie. Primul drum in Euro-pa crestinä I-a fäcut in Polonia, cu care ocazie a strábätut, travestit innegustor, Tara Bomâneascä si Moldova, pe itinerariul Nicopole -Tirgo-viste cu precizarea cronologicä cá atunci" domnea in Moldovait Vaiuoda Geremie, adicä Ieremia Movilá ". Nu a fost, de altminteri,unica irnprejurare cind Jahja a cälätorit prin tärile române. In 1617,in momentul in care se contura perspectiva unui rázboi intre poloniPoartä, el pleacä din nou din Balcani cu un mesaj din partea crtpete-niilor rezistentef sud-dunärene si, de astä datá travestit in... spahiu,Insote;te oastea otomanii, a lui Iskender pasa, valiul Bosniei, pinä laCetatea Albá (Belgrado di Moldauia). De acolo párásind oastea, mersela Iasi i, trecind prin Hotin cu niste armeni, ajunse la Camenita, locfoarte intärit al polonilor" n. Acordul la care s-a ajuns atunci in privintapacificárii cazacilor - sopra l'affare de Cosacchi che danneggiauano il

8 D. GAzdaru, Misiunca culturald a lui Rafael Levakovie pe lingd Malei Basarab. Prie-tenia lui cu Udri#e Ndsturel, In Omagiu Profesorului D. Gdzdaru, Miscellanea dirt studiile saleinedite sau rare, vol. I, Studii istorico-filologice, Fr. i. Br., 1974, p. 119-121, precum si doc.nr. XVI, p. 142-143 si XXIX, p. 154 din anexele studiului ; vezi $ i Eudoxiu de 1-lurmuzakiDocumente privitoare la istoria romdnilor, vol. VIII, Bucuresti, 1894, nr. DCLVI, p. 461-462.

9 Oskarre de Hassek, op. cit., p. 469-470 ; pasaj din textul lui Levakovié reprodus sicornentat de Ion Sirbu, Mateiu-Voda Bdsdrabds auswiirlige Beziehungen (1632-1654), Leipzig,1899, p. 195-196.

" O. de Hassek, op. cit., p. 368-369.Ibidem, p. 406-407. Meritä sa subliniem precizia izvorului In cvocarea Imprejurärilor

din 1617. Astfel, la un moment dat ni se spune cd, dupä ce a inaintat cu oastea polonä a hat-manului Stanislav Zolkiewski, Jahja a auzit stirea cd Iskender pasa ...era gionto alle cam-pagne di Zaghora in Moldauia con numeroso esercito de Turchi e Tartari, con BethlemgaborPrencipe di Transiluania, Radu, Vaijuoda da Valacchia, et Alessandro Vaijuoda di Moldauia,e che marchiando si fusse accampato su la riva del fiume Dniestro" (Ibidem, p. 408). Or, esteperfect adevdrat ca. la campania din 1617 au participat, din porunca Porpi, toti cei trei ctrmui-tori de la Durairea de Jos. Unica usoard eroare, cu totul de inteles, priveste tärile unde domneauatunci Radu Mihnea Alexandru Ilia§ (primul era de fapt domn al Moldovel, iar celälalt al

Romanesti). in continuare Intilnim amänuntul cä oastea polond, cu un efectiv di 25mila combatcnti", $i-a asezat tabdra lingä Soroca, la distantä de una lega polacca" de cea alui lskender pasa. Ceea ce iardsi corespunde realitätii.

§i

11.

Táril

ck,

6i

www.dacoromanica.ro

682 Stefan Andreescu 4

_Mar Nero -a stins insg temporar focarul de rgzboi pe care miza pre-tendentul i, implicit, I-a pus iardsi pe drumuri 12.

Nu vom stgrui, bineinteles, asupra tuturor peregringrilor lui. Deajuns di mai spunem c, intors in Po Ionia, unde o stire din 3 noiembrie1618 ii atestg prezenta la Cracovia 13, Jahja ar fi vrut sg reving la sud deDungre prin Moldova. Dar, deoarece Moldova nu era sigurg, intrucitse instgpinise peste ea Gratiani, care tinea pe Bugg sine multi italieni siturci, oricit i-ar fi fost de prieten Gratiani, nu a voit sg-si riste yersoana".

astfel a incercat sá treacg, fgrg, succes îusä, prin Transilvania, undeprincipele Gabriel Bethlen incepuse sg-i persecute ye catolici 14 si sepreggtea sá declanseze campania lui contra Habsburgilor. Ne aflgm deciin anul 1619.

Cine îi ia osteneala sá parcurgg ping la capät biografia lui Jahja,scrisg, de Rafael Levakovié, pe ternerul relatgrilor orale ale Insusi erouluisgu, îi dg iute searna eh', de fapt, ayroaye singura ispravg militarg deose-bitg a pretendentului a fost yarticiyarea lui la expeditia cazacilor peMarea Neagrg, in anul 1625. Dar antecedentele sosirii la cazacii zaporojeni,ma cum sint infgtisate de acest izvor, meritg deopotrivg atentie, in mäsurain care Inggduie sg se stabileascg, o legáturi Intre evenimentele din MareaNeagrg i puternicul focar de rgscoali contra Portii din Asia, aprins deMehmet Abaza pasa, beilerbei de Erzerurn, in anul 1622 si care nu se vastinge cu adevgrat cleat in 162815. Astfel, ne spune izvorul discutat, dupgun pelerinaj care 1-a purtat ping la locurile sfinte ale musulmanilor, Meccasi Medina, Jajha a ajuns si la Erzerum, pgtrunzind in anturajul lui Abazapasa, alPhora potentissimo ribello del Turco". Curind, Jahja va aflacg, Abaza intretine contacte nu nmnai cu sahul Iranului Abbas I cel Mare- care in 1624 va relua ostilitgtile cu Imperiul otoman prin atacarea

cucerirea Bagdadului ci i cu li Prencipi di Georgiani, Mingreli, eTiberi", adicg principii crestini tributari din Caucaz, precurn kd. conScengeri Re de Tartari, che pure all'hora era ribello del Turco" (SahinGhirai). Abaza ar fi dorit sii gäseascg sprijin i in Europa si de aceea

Textul acordului de la Jarucha, din 22 sept. - 1 oct. 1617, in care principala preve-dere era, intr-adevAr, in leg5tur cu oprirea incursiunilor cazacilor de la Nipru pe coasiele MriiNegre, a fost editat de Tahsin Gemil, Relaliile färilor románe cu Poarta olomand in documenteturcesti (1601- 1712), Bucuresti, 1984, nr. 67, p. 173-176 ; observatii asupra continutului,Idem, La Moldavie dans les traités de paix ottomano-polonais du XV I Ie silele (1621- 1672),in Revue Roumaine d'Histoire", t. XII (1973), nr. 4, p. 691-692. Jahja recta' astfel esentaacordului : ...promettendo ii Generale Polacco, che Ii Cosacchi non anderebbono nel MarNero ai danni delli Turchi" (O. de Hassek, op. cit., p. 408). 0 scrisoare a lui din Cracovia,datatil 23 octombrie 1617, este publicatä in anexele monografiei citate (Ibidem, p. 506-510).

" Elementa ad fontium editiones, vol. XXVIII, Roma, 1972, nr. 504, p. 75 : Tre giornisono comparse qua il Duca di Nevers a trattar con questi Signori, si giudica per la lega delSultano Jachia, che si crede sia a Vienna, ma segretamente vien detto che é qui incognitoin casa di questo Signor Palatino". Pentru relatiile din acest moment intre Carol de Nevers

Jahja, cf. D. M. Vaughan, op. cit., p. 226, care crede a au venit impreund in Polonia abiain anul urmAtor.

14 O. de Hassek, op. cit., p. 409-410 ; asupra raporturilor lui Jahja cu Gaspar Gratiani,vezi Manfred Stoy, Das Wirken Gaspar Gracianis (Gra(ianis) bis zu seiner Ernennung zumFürsten der Moldau am 4 Februar 1619, in Südost-Forschungen", Bd. XLIII, München,1984, p. 61 si N. Iorga, Studii qi documente..., vol. XX, Bucuresti, 1911, p. 49.

15 Aurel Decei, op. cit., p. 337-338 ; 345-346. in 22 ianuarie 1623 (st. v.), Sir ThomasRoe transmitea de la PoartS : There are three rebellions in Asia ; one at Babilon, the otherat Arzerum, the last at Damascus" (op. cit., I, p. 125).

si

www.dacoromanica.ro

5 ,Sultanul Jahja i Radu voda Mihnea 683

vroia Bä trimitá un sol la Impäratul Germaniei si la regele Spaniei, aecibmouessero la guerra al Turco da Ungheria, e Grecia perch lui Del mede-simo tempo l'attacherebbe in Asia" 16 Cu acest mesaj a fost insärcinatping, la urmä, însni Jahja, care din nou travestit si cu nume fals, izbutestesá ajungà, prin Constantinopol i Adrianopol, in muntii din Balcani, uncleconvoacA un sfat al cápeteniilor locale, arora le comunicä principaleledate ale yroiectului pasei de la Erzerum. Apoi, sub numele de Zaim agasi insotit de saisprezece bulgari, s-a indreptat slue Sofia, conducendoseco altri tanti caualli di rrezzo, lasciando la voce per doue passava, chequell caualli andauano a Badul Naijvoda Frencire di Valachia" 17. Ur-meazà, ultima traversare a tärilor române, a cärei descriere, ceva maiextinsä,, o vom reproduce integral :

...Poi inuiandosi verso tialachia, e capitando in Oralonizza teri-ciuola appresso il Danubio, doue stanno li Habrei gabellieri con im Gia-nizzero per farsi pagar le gabelle delle mercantie, che rassauano in Vala-chia, sendo dimandato de canalli, fece rispondere, ch'il Belerbei di Greciamandana presentarli a Prencipi di Valachia, e cosi quella sera medesima,senza altro pagamento furono traghettati. Passato il Danubio, troub altrigabellieri, con li quali yarlando in Greco, e dicendo ch'era mercante diThessalonica, li diedero quella sea la cena, dandoli auuiso, ch'una caras-nana da Tergouiste per Leopoli, con la quale poteua jassaresicuro. La mattina seguente yago 15 Cecchini di gabella per li canalli etin 4 giorni arriuô a Tergouiste. Dopo 6 giorni accompagnatosi con lacaranana, ch'era di 100 carri, yassando li confini di Valachia, e trauer-sando la Moldauia, tiaghettando li Niestro appresso Chocin, arriuò aCamenez, vendette quini sei caualli, et altri conducendo a Leopoli furonovenduti bene...77 18

In sfirsit, cu numai patru servitori, a ajuns la Tiena in data de 20iunie 1624. Aici 'Mg, la curtea imperialä, propuneHa lui Abaza pasa nu astirnit nici un ecou. Tot ce a putLt obtine Jahja a fost o scrisoare derecomandatie a impâratului cätre marea ducesg de Toscana, väduva luiCosimo II de'Medici, care-i rramisese pretendentului, citiva ani maidevreme, un ajutor de 12 mila rnoschetti" pentru o eventualg insurectiein Balcani 16.

Ar fi poate mcmentul sá ne oprim i sà% ne intrebäm in ce mäsurä,adevärul se amestecá, in relatärile yretendentului consemnate de Leva-kovié, cu fantezia. Nu avem, de pildä, Dici un mijloc de a controla pre-zenta lui la Erzerum i, cu atit mai putin, dacä, Abaza rasa i-a incredin-tat misiunea re care si-a atribuit-o. Mergind insa CU scepticismul pingla capat, adia, negind aprioric autenticitatea soliei cu care Jahja s-a dusla Viena in 1624, putem totusi afirma eä elementele contextului politico-militar in care pretendentul a tinut ncaräi at FA intre in actiune sint

19 0. de Hassek, op. cit., p. 414-415." Ibidem, p. 416.19 ibidem, p. 416-417. Oralouizza" = Oriahovo, Bahova. 0 caravana care a strabatut

Moldova in decembrie 1612, transportind märfuri - in primul rind covoare orientale, darmAtase - de la Constantinopol in Po Ionia, la Liov, cra compusä din 32 de care (AlbertoBacchi della Lega,,,Viaggi a Constantinopoli di Tommaso Alberti (1609-1621), Bologna, 1889,p. 17 si 26 ; vezi i Cálúlori straini despre järile romdne, vol. IV, Bucuresti, 1972, p. 359-363).

19 0. de Hassek, op. cit., p. 417 ; vezi si Peter Bartl, op. cit., p. 184.

partiva

t

www.dacoromanica.ro

684 $tefan Andreescu 6

corecte. Asadar este sigur c5,, implicit, efortul deosebit al cazacilor inMarea NeagrA, in anul 1625 a avut in vedere conditiile favorabile iviteatit prin rIzvrà'tirea lui Mehmet Abaza pasa In Asia §i reinceperea

cu Iranul safavid, cit i conflictul recent dintre hanatul Crirneii §iPoart, oricînd susceptibil de a fi reactivat.

Exist5, din fericire, pentru. alte portiuni din naratiunea lui Leva-kovió, anumite amInunte care IngAduie mai mult sau mai putin verificareaspuselor pretendentului, prin raportarea l alte surse. A-Afel, pare foarteprobabil c5, punctul lui de plecare, In 1623, a fost intr-adevAr la sud deDun Are. i asta deoarece, intr-un alt pasaj al biografiei, cátre sfirOtuldescrierii aventurii" lui la cazaci, citim cá Jahja, cu vreo doi aniinainte", se gásea cu 1500 de oteni alei nu prea departe de Razgrad"( Razgada ), in momentul cind a aflat c5, pe acolo va trece un grup denobili poloni, eliberati din captivitatea turceasc5., printre care i hatma-nul de cimp Stanislav Koniecpolski (Conieczpolski ), cäzut prizonier -asa cum 5tim - in anul 1620 2O. Or, ePte cit se poate de adevilrat cáhatmanul Koniecpolski i acest grup de nobili poloni s;i-au redoblnditlibertatea, la Constantinopol, in februarie 1623, in imprejur:Irile perfec-tárti tratat de pace polono-otoman i, dup5, cum scrie Miron Costin,nu fitril nevointa lui Radul (Mihnca) 21

La Viena, in vara anului 1624, in fata refuzului autoritAilor habs-burgice de a incuraja orice init,iativ5, care ar fi tulburat pacea cu Imperiulotornan, Jahja a luat hothirea sá actioneze pe cont propriu. Cum aajuns la aceastá idee i cum a procedat Sá ne intoarcem la expunerealui Rafael Levako vie : Si trouaua all'hora a. Vienna il Padre Fra Giuseppedi San Giouanni, Carmelitano Scalzo, Tedesco di natione, ch'era amicodel Sultano e molto pratico delle cose di Polonia, onde per termini diamicitia sapeua li pensieri di Sultano. Si trouaua parimente in quellaeittá il Prencipe Radzivilo Polaco con molti Capitani, e Colonnelli, cheteneuano le loro compagnie de Cosacchi in Moravia, quali sendo statilicentiati dal seruitio dell'Imperatore, non sapeuano doue batter la testamassime che per misfatti erano bancliti dal Regno di Polonia, ne poteuanotornarui". Acest c5.1ugár, pe care nu 1-am putut identifica, s-a oferitsá trateze cu cazacii demobilizati, care erau in numero di parecchi mi-

20 0. de Hassek, Op. cit., p. 432.21 In legátura cu captivitatea lui Stanislav Konlecpo'ski, vezi corespondenta publicata

In Elementa..., VI, nr. 262-263, p. 304-306 $ i nr. 267, p. 308 ; vezi, de asemenea, $ i N.Iorga, Sludit si documente, XX, p. 189. Pentru eliberarea lui, care era fapt Implinit la 24februarie 1623, a intervenit i ambasadorul englez Thomas Roe. Despre staruintele domnuluiroman a pornenit Miron Costin, Letopiseful Tärii Moldovei de la Aaron vodil Incoace, In Opere,ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 92.

Tratatul polono-otoman, la Mustafa A. Mehmed, Documente turce,sti privind istoria Ro-mániei, vol. I (1455-1774), Bucuresti, 1976, nr. 157, p. 151-154 ; fragmente din textul reva-zut, definitiv, din 1624 al tratatului, la Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romitnieiculese din arhivele polone (Secolul al XV II-lea), Bucuresti, 1983, nr. 53, p. 112-113. Semna-lam i o versiune Initiala, In limba italiana, a aceluiasi act, care este Insa datat, potrivit calen-darului musulman, la Inceputul lui martie 1623, iar nu in februarie : nelli primi della lunadetta Gemasiel evel l'anno 1032" (Elementa..., VI, nr. 274, p. 319-324).

räzboiu-lui

nouluivod5,"

www.dacoromanica.ro


gliara", spre a intreprinde cu Jahja o expeditie in Valacchia, o VeroMoldauia", de undo, ulterior, aveau sí atace Imperiul otoman 22

Intr-adevär, dispunem de alte stiri care vAdesc faptul cä, la sfirsitulpriinverii anului 1624, In Moravia se gäseau circa opt mii de cazaci,care-i slujiserä pe Habsburgi In recent incheiatul räzboi cu principeleGabriel Beth lon al Transilvaniei 2'. Trebuie precizat numaidecit cä nuera vorba de cazaci zaporojeni. Izvorul nostru îi denumeste sub forma7 7

Lisorochiani" 24 Au revenit In Polonia, unde fuseserä considerati rebeli,abia tirziu, pe la inceputul lunii octombrie 1624 23. Pe de altä parte, maieste de observat cä principele Albert Radziwill, mare cancelar al Lituaniei,a treeut prin Viena In vara aceluias.i. an, In suita princepelui Vladislav,viitorul rege al Poloniei 26. Mcntionarea numelui lui in textul lui Leva-kovid, chiar färä nici un alt comentariu, presupune un contact pe carepretendentul l-a avut cu el, design" in perspectiva punerii in aplicareproiectului säu. Pare probabil cä Jahja va fi obtinut un acord de princi-piu pentru expeditia lui in Moldova, deoarece tocmai atunci, mai exactin cursul lunii iunie, tätarii nogai de sub comanda lui Canternir Mirza,

de Silistra, au atacat Polonia, fiind infrinti cu greu, la intoarcere -dupil ce pustiiserä pinii la Przcmysl Intr-o britälie care s-a dat lingähalici, in 18 iunie 1624 27

Oricum, dupil convorbiri prealabile, la Viena, cu cäpetenlile deta5a-mentelor de cazaci, pretendentul s-a deplasat In Moravia. Si citilm dinnon : ...et egli andô in Morauia dai Cosacchi, spiegö a loro, come l'ani-mo suo (era) di passar in Traccia all'impresa (cli> Constantinopoli, e

22 0. de Hassek, op. cil., p. 418. Acest proiect se aseamänd foarte muR cu un altul, dinvara lui 1608, clnd pretendentul Marcu Cereal, aflat la Praga, vroia Impreund cu Adolf vonAlthan sd intreprinda o expeditie la Dundrea de Jos - ca sd intre nel possesso della Valachia"- , cu opt companii de mercenari demobilizati de Habsburgi (Epistulae et acta nuntiorum apos-tolicorum apud Imperatorem (1592- 1628), t. IV, Epistulae et acta Antonii Caetani (1607-1611), Pars III, ed. M. Linhartova, Sectio 1, Praga, 1940, nr. 67, p. 157-158 si Sectio 2,Praga, 1946, nr. 97, p. 333-334 ; nr. 115, p. 364 si 366).

23 Elementa..., XXVIII, nr. 584, p. 156 si nr. 586, p. 158 (in mal 1624 un emisarhabsburgic insista pc lingd regele polon Sigismund III sill fie iertati si sd li se ingárluie sd seintoarcd, deoarece altfel amenintau sá treacd prin fier foe" tot ce vor putea 1).

22 Este vorba de un carp de cavalerie neregulatá care luptase, sub comanda lui Alexan-dru J. Lisowski, In ultimul rdzboi polono-rus, iar din 1619 trecuse In solda Habsburgilor (PeterBartl, op. cit., p. 184, n. 30). Intr-un act italian din Cracovia, din 1 martie 1624, acest grupde cazad este mentionat intr-o formá apropiatd de cea din izvorul nostru : li Cosacchi Lissows-ciski", adicä Lisowczycg (Elementa..., XXVIII, nr. 579, p. 149 ; vezi si nr. 515, p. 83).

25 Raport pentru curtea din Florenta, redactat in Cracovia la 11 octombrie 1624 (Ibi-dem, nr. 593, p. 164): acest act ii descrie si estimeazd astfel : Di dieci mila di loro ciaschedunoche li vedrà non ne terra al certo per soldati 1000, essendo la maggior parte ragazzi e mastel-lied". Nu au provocat pagube, ca unii care in viitoarea Dieá doreau sd obtinä lertarea.

26 Principele Vladislav a pdrásit Varsovia, in drum spre Viena si Italia, cu o micasuitd, din care facea parte si il Signor Radzivil, Gran Cancelliere di Lituania", la jurnittatealunii mai 1624 (Ibidem, nr. 586, p. 158). In 15 iunie 1624, la Viena era asteptat il Prencipedi Pollonia", dar ined nu se stia bine care dintre ei avea sd vind (Ovary Lipót, Diplomatariumrela(ionum Gabrielis Bethlen cum Venetorurn Republica, Budapesta, 1886, p. 350). Pentruacest popas, vezi si Paul Piasecki, Chronica gestorum in Europa, Cracovia, 1645, p. 441.

27 Data luptei, dupd Elementa..., XXVIII, nr. 588, p. 160 ; vezi si propria relatareasupra luptei fácutá in 23 iunie de hatmanul Koniecpolski (Ibidem, nr. 589, p. 160-162) ;alt izvor, care o dateazd in 20 iunic, la N. Iorga, Studii si documente, XX, p. 486 (text polon)si 510 (trad. rcati.); pentru expeditia lui Canternir, vezi i cele consemnate de Paul Plasecki,op. cit., ed. cit., p. 440-441. Celebrul Cantemir (Iihan-Ternir ) s-a pus sub suzeranitatea lie-millocitd a padisahului in 1621, scdpind astfel de sub controlul hanului Crimcii.

pas5.

i

www.dacoromanica.ro

686 stefan Andreescu 8

volse veder l'esercito tutto. Vistolo, conobbe che non era sufficiente peril principale, ma che bastaua per impadronirsi della Valacchia, e Mol-dauia, et massime che li diceuano li Cosacchi, che l'esercito loro si sarebbeingrossato nel passaggio. Erano alcuni d'opinione che si desse sopra ilBethlem Gabor, ma il Sultano non giudicb espediente per molti ragioni"28.Evident, una dintre aceste ratiuni" - i poate cea mai importanta ! -era de a nu incraca hi vreun fel linia politicii curtii imperiale urmata hiacel moment fata de Gabriel Bethlen.

tri ultima instanta, declansarea expeditiei in tarile române a fostimp;cdicata de un eveniment neprevazut, invadarea lor de dare ostile¡Marc din h^tnatul Crimeii, aflat atunci in plin conflict cu Poarta. Tatacum P.,te evocata Irnprejurarea in textul lui Levakovié ...Venneintanto l'auuiso (la Polonia, conic Scengeri Re de Tartari si era ribellatoal Turco, et entrato con 70 mila caualli in Valacchia, et Moklauia, discac-ciando quelli Prencipi e ruinando tutte le Prouincie. Questo fatto fucagione, che li Cosaechi non fidandosi con pcco numero dar adosso alliTartari, consigliorno il Sultano che si aspettasse fin che fussero inuitatili Cosacchi di Zaporosia, perch() mentre quelli venissero con suo esereito,poteuano apertamente marchiare come voleuano. Per conseguir tal finel'esortorno a pigliar una trentina di loro et andarsene a trouar quelli diZaporosia personalmente, e che loro in tanto andarebbero â suernare inPodolia" 29. Trebuie subliniat de Indata ca, In esenta, redarea fapteloreste absolut corecta. Ba mai mult, de acum incolo izvorul nostru capiitao insemnatate deosebita pentru reconstituirea desfasurarilor politico-di-plomatice i militare din zona Marii Negre, inclusiv din tilrile rornanestiextracarpatice.

Astfel, de pilda, mentionarea lui Sahin Ghirai drept conducatoral ost,ilor tatare care au invadat i ocupat, in august-septembrie 1624,mai Intii Moldova, apoi i Tara Romaneasca - pina in Olt" " -, estede natura sii confirme ea nu fortele tatare din Bugeac 5i din Dobrogea,ale lui Cantemir Mirza, aflate in ascultarea Portii, au efeetuat aceastalovituri, a5a cum s-a crezut multa vreme In istoiiografia noastra 31.ahin Ghirai era fratele hanului Crimeii, Mehmed Ghirai, i ocupa Inierarhia hanatului pozitia de kalgay" (prin succesor i asociat la cirmuireal hanului). El era intr-adevar ribellato al Turco", eaci dupa reizbucni-rea ostilitätilor, la Inceputul anului 1624, intre Imperiul otornan i Tran- uncle fusese adapostit o vreme -, a ;vustinut cu hotarlre orientareaspre independentä fatA de Poarta a hanatului Crimeii. Spre a lichidalii fasa aceasta tendinta centrifuga, in vara lui 1624 tureii au indreptatspre Caffa o flota, avindu-1 In frunte pe marele amiral Redjep pasa, cuintentia de a-i inlatura de la cirma hanatului pe cei doi frati i a-1 instaladin nou pe Djanbek Ghirai (1610-1623 ; 1627-163r3). Incerearea nu a

" O. de Hassek, op. cit., p. 418-419.Ibidem, p. 419. Asupra istoriei cazacilor zaporojeni vezi Introducerea lui Lubomir

R. Wynar la vol. .FIabsburgs and Zaporozhian Cossaks. The Diary of Erich Lassola von Steblau(1594), 1975, p. 27-35.

a° Istoria Tdrii Românoti (1290- 1690). Lelopiseful Canlacuzinesc, ed. critica de C.Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 95 ; Miron Gostin stie doar eS cetele de tátariau pradat paná in Buzu" (Opere, ed. cit., p. 91).

Vezi indreptAtitele observatii ale lui Tahsin Gemil, Tärile Rorruine Ip contextul politicinternafional (1621 1672), Bucuresti, 1979, p. 57.

:

29

"

www.dacoromanica.ro

9 Sultanul Jahja" i Radii vodä Mihnea 687

izbutit, deoarece intr-o mare luptl de lingI Caffa, in iulie 1624, forOleotomane au fost zdrobite, iar Redjep pa*a a fost silit in final recon-firme pe Mehmed Ghirai ea han al tiitarilor crimeeni 32 Lovitura contra

romane a fost, ma cum pe drept cuvint s-a remarcat, urmareadirectil a luptei de lin0 Caffa i a avut drept scop crearea unei propriizone de influentil" a hanatului 33. ahin Ghirai a tinut ocupate Moldova

Tara Rornâneasc.6 pinI in a doua jumätate a lunii octombrie *i a ceratcu insistentá la Poartá, ca o conditie sine qua HOW a retragerii sale, mazili-rea lui Radu vodá Mihnea *i a fiului sáu Alexandra Coconul, socotiti ele-mente fidele otornanilor. In schimb, el avea cu sine un pretendent, foarteprobabil pentru tronul Moldovei, pe nume Mihnea, fiu al lui Ylad *i nepotal lui Milo*, a*adar vàr de-al doilea cu Radu vodä Mihnea 31. Informatiilede care dispunem, destul de arace, par 0, indice cá Intreaga crizá a fostrezolvatá nu atit prin interventia Portii, cit prin negocieri directe intreRadu Mihnea i L5ahin Ghirai 35. Termenii exacti ai acestei intelegeri ne

32 Printre izvoarele cu privire la lupta de la Caffa, am consultat La Chronique des Step-pes Kiptchak Tevarih-i Dest-i Qipaq" du XVII-e siècle, ed. Ananiasz Zajaczkowski, Varsovia,1966, p. 93-94, din care rezultA cIt i Cantemir Mirza ar fi ajuns Iii Crimeea, probabil aläturide corpul de oaste otoman care a Inaintat pe uscat, comandat de Bayram pasa ; vezi i MihailGuboglu, Crestomatie tuna. lzvoare narative privind istoria Europei orientate si centrale (1263-1683 ), Bucuresti, 1977 [pe copertA : 19781, p. 543-544, precum si Cronici turcesti privindfärile romtlne (Extrase), III, vol. intocmit de Mustafa A. Mehmet, Bucuresti, 1980, p. 66-67.T Gemil, Tärile Romdne In contextul politic international..., p. 56, dateazA probabil in august1624" infruntarea decisivA" otomano-crimeeanA ; in schimb, A. Decei, op. cit., p. 340,crede a ea a avut loc ceva mai devreme, in iulie, pArere pe care o impArtAsim i noi, tinindsearnA de succesiunea evenimentelor ulterioare.

33 T. Gemil, Tärile Romtlne In contextul politic international..., p. 57. 0 relatie vene-tianA din 20 iulie 1624, citatA de J. von Hammer, atestA cA de fapt cei doi frati aflati infruntea hanatului Crimeii aspirau public la preluarea tronului otoman pentru familia lor : Meh-met e il suo fratello lasciano intender che essendo la loro casa più antica e nobile che n,l'ottomana, ragione vorrebbe, che il imperio devenisse in essa" (Storia dell'impero osmano-t. XVII, ed. cit., p. 85-86, in notA). Biruinta de lingA Caffa nu a fAcut desigur decit sA-iincurajeze sfi facA primii pasi cAtre atingerea acestui tel.

" In 12 octombrie 1624, Radu Mihnea li instiinta pe bistriteni cA 1 AtArimea a Inceputa se retrage" (Hurmuzaki, Documente..., XV-1, Bucuresti, 1913, nr. MDCCCXXIII, p. 945).De subliniat cA, potrivit stirilor parvenite la PoartA in 10 noiembrie, hanul insista in continuaredoar pentru schimbarea domnului Moldovei (N. Iorga, Studii si documente, vol. IV, Bucuresti,1902, p. 185 ; vol. XX, p. 191 si vol. XXIII, p. 148). Pentru identificarea pretendentului, veziA. Pippidi, Cälätori italieni In Moldova si noi date despre navigalia In Marea Neagra tn secolulXVII, in in AIIA-1-si. XXII, 2, 1985, p. 612.

" La 22 mai 1627, Miron vodA Barnovschi Ii dAruia lui Duca comis un sat, Curtestii inf ata tirgului BotAsenilor", i, in motivatia daniei, Il insira meritele. Astfel, el a fost mai !nthmiluit pentru a lu dreaptA i credincioasA slujbd, pe care a slujit-o In zilele lui Radul voievod(Mihnea) la hanul si la *ahan Chid sultan, cind au robit Wadi Tara RomAneascA i voiausA robeascA i tam noastrA" (Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, vol. XIX, nr. 213,

296 ; vezi si N. Stoicescu, Dictionar al marilor dregátori din Tara Romneasca si Moldova(sec. XIV-XVII), Bucuresti, 1971, p. 397). In 26 octombrie 1624, din Suceava, RaduMihnea ti comunica lui Toma Zarnoyski cA situatia din Moldova si din Tara RomâneascAera pe cale sA se imbunAtAteascA, mai multi captivi ai tAtarilor fiind la acea datA deja pusiin libertate, in urma unei räscumpArAri destul de insernnate" plAtite hanului (Hurmuzaki,Documente, Supl. II, vol. II, Bucuresti, 1895, nr. CCXXXIX, p. 529). AceastA operaticpresupune contactd tratative directe.

s1-1

tärilor

si

p,

i

www.dacoromanica.ro

688 stef an Andreescu 10

seapiti, Insä sensul ei trebuie fi fost al unei aliante intre Moldova TaraRomâneascä, pe de o parte, si hanatul Crimeii, pe de alta 33.

In paralel, la mijlocul lui octombrie 1624, un scl crimeean se apropiade Var5ovia, cu propunerea unei aliante Impotriva Imperiului otoman(confederatione contra il Turco ). Dupil invazia In inuturile de miazaziale Poloniei, din iunie precedent, a lui Cantemir Mirza, inalt dregätor alPortii, care a insemnat o gravä, incälcare a päcii otomano-polone abiaincheiate, oferta lui Sahin Ghirai i fratelui ski s gäsit, dupit cit se pare,o oarecare audientä In rindurile nobilirnii polone 37. De altr anteri, In acestcontext se inscrie i ingitiduinta data Sultanului Jahja", Îne inainte desosirea solului tätar, de a se duce la cazacii zaporojeni. Stirea este cuprinst,intr-un raport din Cracovia, din 25 octombrie 1624 : E tre settimane sonos'inviô alla volta delli suddetti Cosachi quel Conte Alessandro di MonteNero, che stette costä tanto tempo, con opinione di fratello del GranTurco, per condurre essi Cosacchi in Turchia" 38 Asadar, Jahja a fosttrimis" (s'inviò ) la cazacii zaporojeni, iar obiectivul lui era perfect cu-noscut in mediae politico polone... Totusi, diplomatia regatului de lamiazamoapte a fost ezitanth, factorii de decizie multumindu-se cu expec-tativa si Incuviintarea tacitä a desfäsurärilor de pe litoralul Märii Negre.Explicatia oficialä a pasivitätü polone, mai ales fata de pregätirileintense ale cazacilor, care depindeau de coroana polonä i, ca atare, tre-buiau tinuti In frill de la Varsovia, este cuprinsä in scrisoarea din 13 mai1625 a ducelui Cristofor de Zbaraz : Poarta a consimtit abia tIrziu, Inprinavara sä-1 scoatä pe Cantemir Mhza din zona gurilor Dunärii, im-preuna, cu nogaii lui, ceea ce a Mcut et se piarda, intreaga iarnä, singurulanotimp in care polonii puteau intr-adevär sal* intervinä eficient in tinu-turile controlate de cazaci 39.

Dupl aceste clteva precizuri, siti revenim iari la scrierea datoratälui Rafael Levakoviú. Jahja, cu o gardä de 30 de cazaci, sub comandaunui Lituano detto Duca Massalski" 4°, a plecat din Moravia i, in 25

36 Potrivit unui raport transilvänean din primävara urmátoare, dupd ce au devastatjefuit" atit Tara Româneascä, eft si Moldova, tätarii totusi au eliberat mai mult de 18 000

de captivi pour peu d'argent", explicatia fiind urmátoarea : ...voulant desormais rendreces provinces a eux tributaires" (I. Huditä, Recueil de documents concernant l'histoire des pagsroumains tirés des Archives de France (XV I-e et XVII-e siècles ), Jassy, 1929, p. 35-36 ; actreeditat de Radu Constantinescu, Lupta pentru unitate nationalä a tarilor románe (1590-1630).Documente externe), Bucuresti, 1981, nr. 314, p. 166 si 257) ; alt raport contemporan spune cädomnii români au cumpärat cu daruri scumpe, pe care le dau prin $ahin Ghirai hanului,asigurarea tätarilor cA tn via-or tárile lor vor fi scutite de nävälirile tätäresti" (Eudoxiu deHurmuzaki, Fragmente din istoria rometnilor, t. III, Bucuresti, 1900, p. 102). Sub aspect for-mal este interesant de remarcat cá hanul a trimis chiar Insemne de investiturá lui Radu Mihnea

fiului sáu, care-si asumaserá i obligatii precise de ajutor militar (lbidem, p. 100-101).37 T. Gemil, Tärile Române fn contextul politic international..., p. 58 ; vezi actul

citat In nota urmatoare." Elementa..., XXVIII, nr. 594, p. 165." Ibidem, VI, p. 329 : ... Se il Giurgi presente Caimacano me havesse spedito per

tempo, e ritirato Cantemir e li Tartari, haveria havuto la Republica quel Inverno stesso (persoper niente) forte e occasioni de li grandi giacci".

4° Pentru diferitele ramuri ale familiei Massalski i reprezentantii lor din epocá, verlAlbrycht Stanislaw Radziwill, Memoriale rerum gestarum in Polonia (1632-1656 ), t. V (In-dice), Wroclaw, Warszawa etc., 1975, s.v. ; Wlodzimierz Dworzaczek, Genealogia. Tablice.Warszawa, 1959, indice, s.v.

sa" i

ti

www.dacoromanica.ro

11 Sultanul Jahja" si Radu voda Milmea 689

de zile, a sosit la Kiev. Aici a fost primit de mitropolitul boy Boretki,(Giobbe Boreski ), care 1-a gilzduit timp (13 patru zile in rntintistirea Sf.Mihail. Aflind de planul pretendentului, mitropolitul I-a imbatisat cuentuziasm (s'injerttorò grandernente), la plecarea din Kiev tinind st1-1insoteasca personal, pe itinerariul Cognovo", Cercassi", pinI la Cral-louo, ultimo di Russia" 41, pretutindeni predicind printre localnici sä nupiarca ocazia di sparger il sangue per la fede, et per seruitio della Chris-tianith". Apoi, insotit mai departe de un vicar cu o scrisoare din parteamitropolitului, dupti Ind, 42 de leghe, pretendentul a sosit in Zaporosia",uncle s-a intilnit, intr-un Mc neprecizat, cu hatmanul cazacilor, care dis-punca de o fortit de 16 000 de osteni. S-a intrunit o adunare a cApeteniilor,in cadrul ctireia a fost chat); atit scrisoarea mitropolitului boy Boretki,cit si cea din partea cazacilor Lisorochiani". Decizia aduntirii a fostpozitivti, in sensul CA s-a luat hotarirea sh fie sustinutti, cauza pretenden-tului, caio de acum Incolo va fi cinstit printre cazaci drept ... Impera-tore di Constantinopoli" 42 !

Soli ai cazacilor zaporojeni au fost trimii numaidecit la cazacii dela Don, care au fost rugati O.' li se alature in primávara viitoare cu 160de seici, spre a lupta in fauor d'un Principe Orthodoso, che combattevaper la liberta de Christiani loro fratelli oppressi dal Turco" 43. Colaborateacazacilor de la Don, care depindeau de tarul de la Moscova, la pregaireaexpeditiei, in cursul iernii 1624-1625, este confirmat5, de ducele Cristo-for de Zbaraz, care stie cti, acestia au pus la dispozitie lemn pentru con-struirea de seici si foloseste termenul de conintelligenza" 44. Iar acelasitext al lui Levakovié insereazg in alt loc stirea cá expeditia navalá ainceput la data de 10 mai 1625 cu 660 legni" ale cazacilor zaporojeni,care au mers mai intii in certe isole", unde s'unirono con li Cosacchidi Tanai, ch'erano in numero barche 200" 45.

Deosebit de pretioasä este márturia din naratiunea lai Levakoviécu privire la liga incheiatä, intro cazacii zaporojeni si *ahin Ghirai. Acestadin urmä ar fi luat de fapt initiativa, trimitind in solie trei mirzaci Inoastea cazacti, cu oferta de a-I ajuta pe Jahja. intilnirea dintre kalgay-sul-tan, de o parte, si hatmanul cazacilor impreunil cu pretendentul, pe dealta, s-a petrecut undeva pe malul Niprului (alla ?ilia di Boristene ). Eaeste descrisá In amánunt si se precizeazá cg, tratativele au durat pret deopt zile. Dar ceea ce ne intereseazá cu precklere, in afara rezultatului -cunoscut de altminteri si din alte izvoare 46 - este partea din planulpropriu-zis de ofensivil contra Portii pe care trebuia s'a o inftiptuiascáSahin Ghirai : ...concludendo che il Tartaro hauerebbe scorso quell'in-uernata con suo esercito insino alle porte di Constantinopoli, passb tutto

41 Cele trei localitäti slat, in ordine : Kuniv (Kanev), Cercasi si Crilovo (cf. Peter Bartop. cit., p. 184, care identificA ultima localitate cu Chafkov"); o deseriere a m-rii Sf. Mihaildin Kiev ne-a Mat Erich Lass ota (Habsburgs and Zaporozhian Cossaks..., p. 76).

42 0. de Hassek, op. cit., p. 419-420." Ibidem, p. 420-421." Elementa..., VI, p. 329 : ...fata la conintelligenza con quelli deli Moschovitidl

Tea (= Don), e havuto da loro Arbori per fabrica de sue barche...".42 O. de Hassek, op. cit., p. 422 ; dupä manuscrisul din Florenta, data initierii expeditiel

a fost 20 mai (Peter Bartl, op. cit., p. 186).46 Vezi Le 1Chanat de Grim& dans les Archives du Musée du Palais de Topkapi, Paris,

1978, p. 152 -153.

www.dacoromanica.ro

690 Stefan Andreescu 19

il suo esercito il fiume Boristene et andb a Belgrado <Cetatea Alba> peraspettar quiui, sinché il Danubio s'aggiacciasse per poter ageuolmentepassare in Traccia ai danni delli Turchi. Pusse il destino o vero la fortunade Tarchi, o pure il voler-di Dio benedetto, che ad altro tempo riserbaual'impresa di Sultano, non s'aggiaccibj quel fiume quell'inuernata, comocosturnaua gli altri anni, e pure hauendo aspettato 40 giorni indarno ilScengeri con suo esercito in Tartaria" 47. Prezenta lui ahin Ghirai laCetatea Alba, in fruntea unei puternice o*ti a hanatului Crimeii, in cursullunii decembrie 1624, este atestata de felurite surse 45. Aceasta ne aratitindirect ea tratatul cu cazacii fusese incheiat Mat din luna precedent'', 49.Pretextul patrunderii kalgaiului in teritoriile otomane era eliberarea pii-zonienilor luati de Cantemir Mirza, a citrui autoritate se intindea i asupraCetatii Albe, precum i aducerea lui sub ascultare (to reiluce him to obedi-ence )5°. Totusi, adastarea lui ahin Ghirai la Cetatea Alba a pricinuitnu putina teamä i banuiala la Poartä, mai cu seama c5, acolo se aflasede demersurile lui diplomatice In Polonia 51.

0 *tire consemnatä iii Constantinopol, la 12/22 iunie 1625, de ckreSir Thomas Roe, ambasadoml englez, consuaä perfect cu relatarea luiRafael Levakovié despre planul de atac al tätarilor stabilit pe malulNiprului. In capitala otomanä persistau in continuare temerile c ping.la urna tätarii se vor declara pe fatä inaraici ai Portii *i, de altfel, acolos-a aflat iarna n-ar fi fost atit de blînd i prin aceasta Duna-rea deschisä, incit ei nu *i-au putut trece caii, nu ar mai fi fost acum nicio indoialä; fratele hanului scoborindu-se cu o mare oaste, pe care dacäar fi trecut-o pe gheatä (dincolo de Dunre i fiind timpul lor s faca,räzboi - i anotimpul in care acest neara <al otomanilor> nu vreafie scos pe dimpul (de luptä> -, nu existä nirnic care OA opreascl ping,la portile acestui oras" 52 Iatä deei cl din nou biografia lui Jahja se dove-de*te un izvor dernn de incredere i, tocraai da aceaa, putem päsi de acumla discutarea unei alte inforrnatii pe care o coatine *i care priveste impli-

47 O. de Hassek, op. cit., p. 421-422.48 Actul redactat in Fägaras la 15 martie 1625 (vezi mai sus nota 36) vorbeste la tim-

pul prezent de adastarea lui Sabin Ghirai, cu o o iste puternica, de 70 000 sau de 80 000 deoameni, atit cazad, cit i Mari", lingd Cetatea Alba, de unde se poate deduce ea' a rämasacolo si in restul iernii ; vezi si The Negotiations of Sir Thomas Roe..., I, p. 315, E. de Hur-muzaki,Fragmente..., III, p. 99, N. Iorga, Studii i documente, XXIII, nr. XL III, p. 148-149.

" Cf. Peter Bartl, op. cit., p. 185, care adopta data de 24 decernbrie 1624. Totusi, laCracovia se stia deja de liga tätaro-cazaca, Inca' In curs de perfectare, din 22 noiembrie : ... Sitratta tuttavia qualche unione tra li Cosacchi e li Tartari, e se ne seguissi, come in parte sispera, l'effetto, il Turco havria che travagliare" (Elementa..., XXVIII, nr. 595, p. 165 -156).

88 Vezi mai sus nota 48.Hurmuzaki, Documente, IV-2, nr. CCCCLVIII, p. 406-407 ; Idem, Fragmente...,

III, p. 101-102. Inca din 1620, putin dupa ce revenise din Persia, Sahin Ghirai a cautatsprijin In Polonia, atunci spre a rasturna pe hanul in functie (Elementa..., XXVIII, nr. 527,p. 100 §i nr. 544, p. 115).

52 The Negotiations of Sir Thomas Roe..., I, p. 410. Totusi, trebuie spus ca aliantatataro-eazaca nu a putut functiona pind la carat, datorita foarte probabil divergentelor dintreSahin Ghirai fratele sáu, hanul Mehmed Glairai, care a ezitat In ultima instanta sa se anga-jeze intr-un rázboi cu Poarta. Aceasta a facut ca, in luna martie 1625, adidi indata ce Poarta1-a depus pe Cantemir Mirza din dregatoria de pasä de Silistra, solul Mar aflat in PoloniaBA se afle in situatia de a-si schimba deodata atitudinea, prezentind o scrisoare a hanului proaspatsositä, in care era sustinuta cu hotartre cererea ototnana de oprire a cazacilor (Elementa...,XXVIII, nr. 597, p. 167). De acum incolo Sabin Ghirai va fi silit si adopte, practic, o pozitiede expectativa.

cl ...dad,

s6,

51

si

www.dacoromanica.ro

12 Sultanul Jahja" i Radu vodà. Mihnea 69 1

carea tgrilor române§ti extracarpatice in evolutiile de pe litoralul nord-pontic.

Incg din capul locului, indata dupg sosirea lui Jahja la gurile Nipru-lui afirma Rafael Levakovió, o OVA solie a cazacikr zaporojeni a fostindreptatä spre Moscova, la curtea tarului Mihail Romanov, care a fostiNtiintat despre proiectul expeditiei pe Marea Neagra intru sustinereacauzei pretendentului. Proiectul nu numai cg, ar fi fost incuviintat, darde la Moscova s-ar fi trimis §i ajutoare, anume pulbere i plumb", pre-cum 0 suma de optezeci de mii de scuzi, impreung eu daruri pentru Jah-ja 3. Dar din altä parte a textului aflána c ajutoare au venit nu numaide la tar, ci 0 de la vodg Radu Mihnea, care pe atunci, in iarna 1624-1625, cirmuia politica externa atît a Moldovei, cit 0 a Tara Romane,,ti,uude domnea fiul Om minor Alexandru. Pasajul care ne intereseaza segase§te in evocarea mi§cgrilor pretendentului dupg, revenirea lui in Europaapuseang in a doua jumgtate a anului 1626. Dupa ce a Degociat pe piatade la Anisterdam cumpararea unei cantitati de arme care aveau a servipentru o viitoare insurectie in Balcani, Jahja trebuia kg, procure unprumut cu care sa achite in prealabil un sfert din suma totalg pretinsgde negustorii olandezi. Ajuns deci la Hamburg, el a expediat doi emisari,unul la mitropolitul de Kiev, care trebuia menting," pe cazaci Dellasua devotione iar celglalt, Marco Pilato Macedone suo fidato seruitoreda Radul. Vajvoda Prencipe di Valachia, e Moldauia in quel tempo, cheera grande amico del Sultano, e quando si trouaua in Zaporosia, mandaa regalarlo ire yolk di danari, caualli Turcheschi et altni .presenti", ca sáincerce sá obting, un imprunaut de doug sute de mii de taleri, cg,ci 11 §tiape vocta Radu plin de bani" (molto danaroso)". Prin urmare, in contex-tul intenselor pregItiri pentru expeditia nava1g, a cazacilor pe MareaNeagra, Rado Mihnea a trimis de nu mai putin de trei ori" subventiibgare0i pretendentului Jahja ! Stirea este absolut noug i proiecteazg olliminá deosebit de interesanta asupra politicii räsäritene din acest momenta domnului roman, ping astazi igmasa insuficient des1u0t1 din pricinalacunelor documentare. Dar inainte de a trece la interpretarea ei, secuvine sg atragem atentia cg insu0 Rafael Levakovié a simtit nevoia sáverifice intrucitva cele relatate de eroul säu cu privire la ispiâvif e lui dinvretnea cit a stat printre cazacii zaporojeni. Si. a fgcut-o stlnd de vorbain Italia, cind i s-a ivit ccazia, cu un cazac ce scgpase din robia turcilor.Acesta, printre'altele, i-a confirmat , ...ccrne Mcscouito, et il ValaccoJi mandorno aiuto del dauaro" (lui iahja §i cazacilor)5'. A.5adar in douglocuri ale bicgrafiei smut rneuticuate ajulcarele sosite de la Radu Mihnea.

Tabsin G(mil are meritul de a fi intre2grit ca mtele-pitea" din toamna anului 1624 intre ahin Gbirai i Badu Mihnea a

53 O. de Hassek, op. cit., p. 420-421. Vezi si Peter Dart], op. cit., p. 184-185.54 O. de Hassek, op. cit., p. 438. latS i restul pasajului : ... Gionto Marco suddetto

in Moldauia; troll?) che Radii! era morto, et era successo in loco suo nel Principato U suofigliuolo, che per esser giouine di 16 mini, non voise- Marco scuoprirsi seco, ma ritornó in Am-burgo dal Sultano portandogli la dispiaceuole noua della morte di Radul Vajvoda suo amico".De fapt, cum stim, prin moartea lui Radii Mihnea in scaunul domnesc al Moldovei, in ianuarie1626., ttniea dinastica' infra cele doua' läri rornânesti extracarpatice s-a destramat, fiul sáuAlditandru Coconul-p6strind insá in continuare -tronul Trii Romanesti. De notat ca virstalui - 16 ani indfcatá In izvorul nostru, este corectil.

55 Ibidem, p. 461-462. Convorbirea a avut loc in iulie 1634.

6 - C. 3260

îm

sg-i

il

Turcokgra

www.dacoromanica.ro


avut leggturg i cu alianta indirectg polono-crimeeang, Inflptuitg prinintermediul cazacilor" 56 Acum dispunem de o verigg clarg spre a sesizamai bine fazele FA dimensiunile implicgrii domnului român in desfgsurkilede la räsgrit de hotarele sale. Dupg, ce a ajuns la o reglementare In rapor-turile cu hanatul Crimeii, Radu Mihnea nu s-a multumit joace un rolpasiv, de satelit" al celor doi frati aflati la cirma lui, ci, chid a fost In-stiintat de pactul cazaco-tätar si de obiectivul lui, a preluat initiativasi a contribuit cu subventii bänesti la prepararea campaniei navale contraPortii. Situarea lui pe noua linie de fortg generatl de alianta cazacilorzaporojeni cu hanatul Crimeii este verificatil de altminteri printr-o acuza-tie ce-i era adusg, la 30 septembrie anul uringtor de cgtre principelesilvánean Gabriel Bethlen, care ceruse marelui vizir mazilirea lui vodáRadu : SA, crezi mgria ta, cá dacg Dumnezeu n-ar fi rusinat pe cazaci,Radu se Intelegea bine si cu tgtarii i cu cazacii, i i-ar fi trimis asupranoastrg" 57. Trebuie spus cá principele Gabriel Bethlen a primit, la Fágg-ras, in 9 martie 1625, un sol din partea lui Sahin Ghirai 58. Chiar dad& nucunoastem continutul mesajului, putem bánui el a fost vorba de invita-Via de a se algtura noii grupgri de forte, din care fgcea parte si Radu Milmea.Discutiile cu solul tátar ii vor fi inggduit principelui sá identifice orientareapoliticg realg a domnului român, pe care apoi a denuntat-o la Poartg.

Am amintit ceva mai sus el, potrivit naratiunii lui Rafael Leva-kovié, expeditia navalg a cazacilor a debutat la 10 mai 1625. Concomi-tent, la Varsovia sosea din partea sultanului Murad IV un al treilea ceauscare reclama lu area de mgsuri imediate contra cazacilor, In virtu tea pre-vederilor proaspgtului tratat de pace polono-otoman, altminteri amenin-tind eu rgzboiul. La Cracovia, in 16 mai, autorul scrisorii din care am ex-tras aceastá informatie comenta : Qua non solo non si vede modo darimediarci, anzi che quel Conte Alessandro di Monte Nero, che si dicefratello del Gran .Turco, insieme con detti Cosacchi et un ribello del GranSignore Tartaro si muovono all'ordine per andare nel Mar Nero" 0.Turcii nu s-au multumit numai cu presiunile diplomatice asupra curtiiregale polone, ci au luat propriile mgsuri de apgrare, semnalate, printrealte izvoare, si de biografia lui Jahja : Presenti il Turco li preparamentide Cosacchi, e pero fece fabricar 300 fuste in Danubio, e mise 60 Galerein Mare Negro, fabricando certi castelletti di legno nella bocca di BosforoTraccio" 60.

Potrivit relatgrii lui Jahja, inregistratg, de Levakovid, flota de seicia cazacilor s-ar fi Indreptat mai intli spre gmile Dungrii, prádind Ismailul,Chiba Constanta ! Ni se oferg, chiar i o datá precisg, pentru momen-tul cind flota s-a aflat ancoratá lîIlgá borgo di Chicli" - 11 iunie 1625 61.Dar credem cg, aici pretendentul atribvit fapte de care doar a auzit

e Lre s-au petreeut in toamna preeedentil, in ajunul sosirii lui la cazaci.

be T. Gemil, rdrilc Itomane tn contextut politic international..., p. 59. Domnia sa soco-tesle a a fost vorba de o Intelcgcre verbald" intre $abln Ghirai l Hadu Mihnea.

57 N. Iorga, Studii si documente, IV, p. CL1V." 1. Hud111, op. cit., p. 38; R. Gonstantinescu, op. cit., loc. cit." Elementa..., XXVIII, nr. 599, p. 169.00 0. de flassek, op. cit., p. 422. Totodatn, In primávara lul 1625, In Gdmeea au sock

trittiriri turcest1 (A. A. Novoselski, Borba Moscovskogo ¡osudarstva s talarturti o pervoi polovineXV I I veka, Moscova-Leningrad, 1948, p. 115).

" O. de Hassek, op. cit., p. 422-423.

s,

tras,

oi...

oi-aei

.

www.dacoromanica.ro

'It Sultanul Jahja" si Radu voda Mihnea 603

Intr-adevdr, dupd uncle stiri care se confirmd reciproo, in octombrie 1624Ismaih]l si, dupd cit se pare, Brdila, au fost atacate, prIdate i incendiatede cazaci, ceea ce l-a obligat pe capudan-pasa (amiralul flotei otomane)sä iasä din nou In mare, in fruntea unei flote estimate la minimum 15galere 62. Existd Mad, mai cu seanud, o neconcordantd cronologicd, Intremárturia lui Levakovié si alte surse, cu privire la urrndtorul obiectiv alexpeditiei cazacilor. Este vorba de debarcarea i Mama cu asalt a Trebi-zondei (Trapezunt), de pe coasta anatoliand a Märii Negre. La Stambulcirculau deja zvonuri cd Trapezuntnl si incd cloud alte cetki Insemnate"ar fi fost prádate de cazaci la 31 mai 1625 63. Iar aceste zvonuri erau con-firmate, in 12/22 iunie, de Sir Thomas Roe : Cazacii, cu 300 seici (fri-gats ), au traversat Marea Neagrá, jefuit i incendiat suburbiile Trebi-zondei, precum i toatá coasta din preajmd , i s-au retras si au fost pri-miti in portul Ghiosleue <=- Grözlev, Kozlov> apartinind tdtarilor, ceea cea märit bánuiala (turcilor) cd ei Ant uniti" 64. Este asadar improbabil unatac al flotei cazacilor la gurile Dundrii la sfirsitul lunii mai i Inceputullunii iunie 1625.

In biografia lui Jahja asaltul Impotriva Trapezuntului este descriscu lux de amännnte. Alegerea acestei prime tinte majore a campaniei aavnt, dupd cit se pare, o semnificatie simbolicd - dupä mamd, pretenden-tul îí trdgea originea din acest vechi oras imperial bizantin, ba chiar arfi purtat numele impárdtesc Conmen" Orasul ar fi fast cucerit dui:4trei zile de asediu, in urma unui asalt general dat In cea de-a patra zi.Garnizoana otomand, abandonind zidurile exterioare i artileria s-ar firetras dentro il jaste]lo, doue era prima il Palazzo dell'Imperatore".Dar, contrar stirilor sosite la Constantinopol - amintite mai rigs caza-cii ar fi izbutit In final sd cucereascd i citadela, dupd care ar fi zdbovitacolo incá doudsprezece zile" 65 Odatá prada impártitá i rdnitii trirnisila Don, flota s-a indreptat spre Caffa, unde iarki se afla o garnizoandotomand 66. Pe temeiul informatiilor obtinute de la patru negustori grecidin Caffa, Jahja însui, cu 100 de seici, a luat-o inaintea grosulni floteisi a asaltat orasul din acea parte care era mai slabd" (= prost a/Aired).Se mentioneazd cd In cursul atacului pretendentul a fost rdnit la picioruldrept" de tirul muschetelor din oras. Orasul a fost ocupat i jefuit ca siTrapezuntoP' 67. La Conatantinpol, in 12/22 iunie se &flaw doar c Or-tarii i cazacii" au un anume plan In legIturd cu Caffa, resedintd principald si port la Euxin". Anterior sosirii acestei tiri, o galerd fusese tri-

66 N. Iorga, Studii $i documente, nr, ut. xxxv, p. 185 (post-scriptum din 15 octombrie1624); E. de Hurmuzaki, Fragmente..., HI, p. 99. Vezt $ t N. lorga, Studit istarice asupraChitiet $i Albe, Bucuresti, 1899, p. 233, care bAnuie el actiunea a lost a unor aliatipe ascuns" al tbtarilor (Insä ai lui ahin Ghtrat, iar nu at lui Cantemir Credem cA in leg--Mr& en aceastä actiune navala trebuie datatA i Incercarea lui *abin Ghirai de a rázbate spreAdrianopol, de care pomenesc snrsele otomane, tncheiatA lasA eu infringerea lui. lingA Babadagpe tArmurile DunArii (A. Decei, op. cit., p. 340).

" N. Iorga, Studii ql documente, XXII), nr. XLVIII, p. 153.a4, The Negotiations of Sir Thomas Roe..., 1, p. 410.°a O. de Hassek, op. cit., p. 423.66 Ibidem. In septembrie 1624, un ceaus de la PoartA aducea lui Mehmed Ghtrai reeon-

fIrmarea la china hanatnlui, en stngura conditie de a restabili controlul atoman asupra Caffel ;se pare ca ahin Ghimi s-a opus, fArA succes finsA, ta aceastit concesie (A. A. Novoselskl,op. ett., loc. cit.).

57 0. de Hassek, op. cil,, p. 424-425

Ce(äjiil),

$ i

-,

f

www.dacoromanica.ro


mis acolo ea 0, descopere adeväratele scopuri ale tätarilor, dar pass,din Caffa avertizase pe cäpitan sä nu F e aventureze pe tkm, asa incits-a inapoiat färä sä, aducá nimic sigur (with much uncerleynty )68.

Ceea ce nu i-a povestit Jahja lui Rafael Levakovió, îns rezultä,din alte izvoare, este cá o parte din flota ce participase la luptele de laTrapezunt a navigat spre Azov - vechea Tana - la gmile Donului.Intre tiny, turcii din garnizoana de la AZOT atacaser5r cinci asezári alecazacilor. In replicä, la inapoiere cazacii de la Don, in numär de 2500,au asaltat in douä rinduri Azo-vul, pätrunzind chiar in oras si fiind cu greurespinsi. Totodatá, ei au atacat i cucerit o fortificatie - turnul spreKalancea" pe care apoi au därimat-o pinä la temelie, deoarece Ee aflaasezatá la värsarea Donului in mare si impiedica iesirea lor de pe iluviu 69.Cazacii au motivat aceastä actiune a lor la Moscova prin faptul cá fort-f icatia otomanä fusese inältatá pe pámintul tarului. Cu alt prilej, am rapor-tat episodul respectiv la un pasaj din cronica lui Radu Popescu, in careeste evocatä medierea lui Radu vodä Mihnea - la cererea si sub amenin-tarea Portii - pentru retrocedarea Azovului de la mina moscalilor, sä,pue pazá acolo turceascä, sä, nu poatá treace cazacii spre Marea Neagrá" 70Evident, nu a fost vorba de insusi orasul Azov - Azacul" ci deaceastä fortificatie distrusä, care ea inchidea propriu-zis calea cazacilor.S-ar putea ca tocmai in asteptarea rezultatvlui acestei medieri turcii sä,fi aminat mazilirea lui Radu Mihnea, lucru de care se plingea, in 30septembrie 1625, principele Gabriel Bethlen 71.

Reluind. firul expunerii lui Rafael Levakovie, vedem cá - dupáCaffa - flota cazacilor ar fi revenit pe coastele Asiei Mici, spre a atacaSinope. Operatia s-ar fi incheiat cu succes deplin si de astá datá, fiin4incendiate in port 11 galioane si 14 galere turcesti, in curs de constructieacolo per la cormnoditá d'ogni sorte di legname necessario a fabbricarbi vascelli" 72. Aici, in relatarea celor intimplate la Sinope, rásare inaintea

66 The Negotiations of Sir Thomas Roe..., I, p. 410.Vezi N. A. Smirnov, Rosiia i Turfiia o XVI- XV II Do., t. II, Moscova, 1946,

p. 19 -20.79 Stefan Andreescu, .Radu Mihnea Coroin, domn al Moldovei i Tdrii Romdnuti (I),

in RI, 39, nr. 1, 1986 p. 21-22 si 29.71 Vezi mai sus nota 57. Nu Milt de inlAturat in discutia de fatA nici bAnuielile de otrA-

vire care au inconjurat, citeva luni mai tirziu, disparitia domnului. SA fi fost vorba de o porunctisecretA a Portii? i asupra legAturilor lui Radu Mihnea cu Moscova stim deocamdatti destulde putin. In 4 decembrie 1624, din Tirgoviste, Alexandra Coconul, fiul sáu, 11 recomandatarului Mihail Feodorovici pe mitropolitul Serghie de Grevena, care inainte a lost suptiratde Agarenii cei necredinciosi" si o vreme gAsise aapost in Tara RomAneascA, iar acum sepregátea sA meargA in Rusia. Acest ierarh a strAbAtut desigur atit Moldova, cit Ucraina,fAcind un probabil popas la Kiev, pe lingA mitropolitul boy Boretki, care tocmai 11 trimiteala Moscova pe episcopul de Lutk, Isac Borisovici. Acesta din urmA avea xnisiunea de a ceretarului si patriarhului Filaret sA ia sub protectia lor Ucraina si pe cazacii zaporojeni, in scopulanihilArii presiunilor uniate catolice. Avem de-a face cu un militantism ortodox ce corespundef oarte bine si sprijinului dat pretendentului Jahja. Prin acesti ierarhi s-au asigurat, cel putinin parte, contactele diplomatice din fundalul" expeditiei pe Marea NeagrA contra pAginilor"otomani (Vezi Stefan Andreescu, Alli misionari catolici despre romttne, in RITL, 35,nr. 3-4, 1987, p. 142 ; Vera Merenco, Din legdturile cu Moscova (dupd materialul adunat deGr. Tocilescu fi I. Bogdan), in Rev. Ist., nr. 1-3, 1937, p. 73-74 ; Istoria Ukrainskoi SSR,t. II, p. 442).

72 0. de Hassek, op. cit., p. 424-425. Ream si descrierea succintA a orasului-port:Sinepe c ...cittA antica, famosa, e come scriuono fabricata da Milesij, sopra una penisolaappresso l'Istmo, di cui da ambidue parti sono porti nobilissimi e capaci di qual si vogliaarmata".

Il

"

i

www.dacoromanica.ro

17 Sultanul Jahja" i Radu vodá Mihnea 665

ochilor nostri i un reper cronologic - 16 august", cind toatä oasteacazacilor ar fi coborit pe tgrm ea sä asculte liturghia, deoarece era zivaSehimbärii la fatä" (il giorno della Transfiguratione ). Cum se stie insä,särbätoarea respectivä cade de fapt in 6 august. Editorul textului luiLevakovid a observat aceastg nepotrivire si a rectificat, cu drept euvint,data popasului la Sinope in 16 iulie. i asta deoarece ceva mai departe,chid este evocatg, bätälia naval& de la Kara Harman, revine in text 6Agosto 1625". Se poate deci conchide cg, acest din urral eveniment s-apetrecut in ziva marii särbätori amintite, cu atilt mai mult cu cit cele din-Iii despre desräsurarea i deznodämintul bätäliei erau inregistrate laConstantinopol trei zile mai tirziu, adicg, in 30 iulie/9 august 1625 73.

Evocarea sederii de clteva zile (alcuni giorni ) la Sinope este intere-santg si din alt unghi de vedere. Acolo s-ar fi tinut i un sfat in care, dupg,ce s-a hotgrit ca urmgtoarea tintg, a flotei sg, fie insusi ormul impgrgtescde pe tgrmurile Bosforului, Jahja a tinut un discurs - in lingua Rute-na" ! in care le-a cerut cazacilor ca indatg che sarg, il nostro esercitoa Toffang, abbruciate di subito le vostre barche". Mgsura era necesargspre a-i impiedica pe cazaci sä se limiteze la o simplg, incursiune pe färm,dupg care sä abandoneze in grabg, pozitiile i sä se refugieze in largulingrii, cum le era obiceiul. Cgei mai departe, in discursul sg,u, pretendentul

dezvMuit intregul sgu plan : Quantunque io vi prego anticipatamente,non: solo per la conquista, ma anco per la diffesa della cittä, et a tratte-nergi n-icco finché si radunino li nostri fratelli Bulgari, Seraiani, Albanesi,"et altri tutti gente bellicosa, e seguace dell'Orthodosa fede, e che io dialoro eommodit& di armarsi, acció s'ingradisca il nostro esercito per difen,dersi dagli eserciii Asiatici che verrano contro di noi..." 74. Asadar,cueerirea Constantinopolului avea sä fie semnalul pentru o rgscoalä general&in sud-estul Europei !

Ce s-a intimplat insg: in continuare? Textul lui Levakovie lasgse inteleagg eg intreaga flotä s-ar fi aflat giupatä la Sinope, dar Jahjacu hatmanul cazacilor ar fi luat-o apoi inainte cu numai 130 de seici (vele ),navigind ping la 25 mile de Bosfor, unde ar fi asteptat restul flotei, care,Impártitä in escadre, era rámasá in urrng" 75. Luerurile par totusi sg, fistat aliminteri. Probabil eg incg, de la Caffa flota cazacilor se despártise,o parte navigind de-a lungul coastelor asiatice, iar cealaltá pe

nord-vestic i vestic al Märii Negre. Bänuim aceasta intrucit un altepisod descris In textul lui Levakovié, anume lupta de la Oceacov, darplasat la dai a de 23 august 1625", adicg, dupc1 lupta din largul cetätii

portului Kara Harman, este indicat in raportul lui Thomas Roe din 30julie /9 august 1625 ea un fapt deja consumat inainte de aceastg, confran-tare navalä decisivä. Iatg ce ne spune ambasadoral englez : dupg, ce a6vut de ificut fatä, la Varna, unei räscoale a ienicerilor, capudan-pasa 1-a1 riniis la Osu" (Oceacov), In fruni ea unei flote de 180 de nave usoare(frigatts ), pe Sacksachi bassa". Acolo, in seara zilei de Bairam - 7

" The Negoctiations of Sir Thomas Roe..., I, p. 426-427. Cronicile otomane nu indicadecit data intoarcerii la Stambul a flotei otomane, adica luna safer" a anului 1035 (= 2-30noiembrie 1625) ; Vezi M. Guboglu, Crestomalie p. 549. De aceea, probabil, A. Deceia plasqt cronologic Malta in octombrie 1625 (op. cit., p. 341).

74 O. de Hassell, op. cit., p. 427-428." Ibidem, p. 429-430.

tiri

a

sä,

lingg lito-ralul

lured...,

ti

ti

www.dacoromanica.ro

898 5tefan Andreescu 18

iulie 1625 -, acesta a fost atacat prin surprindere de cazaci, si-a pierduttoatá flota si multi din oameni", scápind cu greu el insusi. Inoiintat,amiralul Redjep pasa s-a grábit s ajungá* la fata locului, dar negäsindnici o urmá de cazaci, s-ar fi decis O. se indrepte spre Caffa. Insá in ulti-mul moment pasa din Oceacov l-a vestit c eicile cazacilor au reapárutla gurile Niprului i i-a cerut al se intoarcá iute la Constantinopol, deoareceel dime cä, incurajati de biruintA, cazacii merg direct spre Bosfor i erauhotäriti s asalteze cetatea Impáráteascá" (and were resolved to assaultthe imperial citty ) sau, cel putin, s, incendieze arsenalul 76

Cele consemnate de Rafael Levakovié, dar -cum spuneam maisus pentru data de 23 august, se aseamáná mult prea mult cu relatarealui Thomas Roe ca credem cá avem de-a face cu fapte deosebite. Flotacazacilor, ni se aratá aici, dupá, bátália de la Rara Haiman, a navigat spregurile Niprului si a sosit acolo la vreme de noapte (due hore auenti ilgiorno). A descoperit u.n numär de 300 fuste Turchesche, pe care le-aatacat numaidecit, cazacii ucigind pe toti tui cii ieiti in cale, h clusiv pepasa de Timisoara Basset di Temisuar ), care dormea in cortul täu.Au fost capturate multe provizii i munitii, la care s-au adáugat 300 detunuri, construite special la Constantinopol pentru lupt a contra cazaciloi:di 6 palme l'uno per seruirsene contro i Cosacchi". Navele turcesti aufost incendiate i, totodatá, au fost eliberati trei mii de crestini, adusiforta din pasalicul de Thnisoara i dalle parti di Bulgaria", care ulteriorau venit tu tabára cazacilor - asezatá la 3 mile depártare de fortul de laOceacov" - si au cerut sá fie primiti in oastea lor 77. Este cit se poate deplauzibil ea si de astá datá pretendentul Jahja sit fi povestit la persoanaIndia o ispravá de care numai a auzit, inlántuind-o îflsá cronologic gresit,spre a se potrivi cumva cu succesiunea celoilalte fapte.

Ajungem acum la relatarea marii lupte navale din fata coastelorDobrogei, in dreptul cetátii-port Kara Harman. Iatä cum este descrisáIn textul lui Levakovid - dupá amintirile lui Jahja - intllnirea dintreeele douá flote, dintre care cea otornang avea in fiunte pe insusi capudanulRedjep pasa : Teneuano <turcii> anco 70 Galere nel porto di Midiaper guardia di quelle foci. Hora mentre andaua il Sultano (Jahja) colGenerale con le 130 vele suddette costeggiando, et aspettando la suaarmata alli 6 Agosto 1625 comincid rinfrescar il vento, e far maretta alui, et all'armata molto contraria, con la quale, e col vento, che tuttaviaingagliardiva, mentre li Cosacchi contrastauano, ecco dal porto di Midiaspiccate le GaIere Turchesche, che con vento prospero veunero a velegonfie ad investir le 130 barche che si trouauano col Sultano" 78. Prin.porto di Midia" este indicat desigur portul de la Kara Hinman, tinindsearná cá astázi, pe coasta dobrogeanii, intre capul Midia si fostul portotoman slut cam 10 km 79. Nu vorn insista asupia deadsuiárii

78 The Negotiations of Sir Thomas Roe. . 1, p. 42 Cazacii dispáruser fiindc, cunavele lor usoare, au pätruns pc cursul Niprului. Faptul rczult din cuvintele : ...but thatnight the Cossacques descending with their boats, by many out-letts...".

77 O. de Hassek, op. cit., p. 430 131.p. 429-430.

79 Am fost o clipA ispititi sit identificani toponimul cu portul Midia, protejal de capulServes-burun (Sestos), situat mult mai la sud (Peter Koledarov, West Black Sea Coast Portsin the Late Middle Ages (14th- 16th Centuries) listed on Nautical Charts, in nudes Historigues,

sit

popriu-zise

Ibidem,

(il

eu

.

www.dacoromanica.ro

19 Sultanul Jahja Radu voda Mihnea 897

a bâtgliei navale. Destul s spunem ca," potrivit acestui izvor balantavictoriei a Inclinat de partea otornanilor numai datoritl vintului, iar cazaciiar fi pierdut pinâ la urmâ un numilr de 18 seim 80 . Cu aceasta s-a lncheiatexpeditia navala a eazacilor, care s-au intors la bazele lor.

Ultimul amdnunt pe care-I intilnim in biografia lui Jahja in legg-tur5, cu campania anului 1625 este cel privitor la interventia poloná.Anume i-a povestit pretendentul lui Rafael Levakovié, in vreme ce cazacii10 refâCeau fortele prin sálasurile lor, cu intentia ca apoi sá iasá din nouin mare 0 s5, 1ncerce O. se apropie de Constantinopol venue nuovaa quelli di Russia come Conieczpolski Generale del Sérenissimo Re diPolonia era entrato con 30 mila combatenti ne beni de Cosacchi, abbru-ciando le case loro, et ammazzando quanto poteuano hauere, e ciö perordine del Re, stante il gran risentimento, che fece seco il Turco

'che lo

minacciaua, se non impediva i Cosacchi che non andassero con SultanoJachia a danni del suo paese, gli intintaua la guerra" 81. Aceast/ expeditiede pedeapsá a avut intr-adevár loc in cursul toamnei anului 1625 0 eaa fost initiatA mai ales din teama cá Poarta este pe punctul sá incheiepacea cu Iranul safavid, fapt care-i va lAsa mlinile libere pentru un rázboicu Polonia, cu care amenintase In mai multe rinduri 82. Oricum, inaintarea

polone In Ucraina, in frunte cu hatmanul Stanislav Koniecpolski,a pus capAt aventurii" lui Jahja la cazacii zaporojeni. Dupá un lungocol, pe la cazacii de la Don 0 prin Rusia, el a revenit in Europa apu-seang,,, .

Scopul paginilor de fatâ a fost de a repune in discutie valoarea, deizvor a biografiei Sultanului Jahja", scrisl de Rafael Levakovió, pentruistoria Márii Negre i in primul rind a tárilor române. In fond, in pofidasubiectivitâtii lor vIdite, aceste amintiri - câci despre asta este vorba inultimá instantä - pástreazâ caracterul unui izvor de insemnAtate pri-marä, intrucit autorul lor depune mârturie ca participant direct la eveni-mente. Deformärile i exagergrile povestitorului, personaj perfect contro-versabil - asemänâtor ca profil psihologic doar eu celglalt contemporancare a nutrit visuri imperiale bizantine, Carol de Gonzague, duce de Ne-vers 83 nu trebuie sá ne sperie. FAA, Indoialä, de fiecare datá infor-

Sofia, t. V, 1970, p. 247 si 250). Totusi, sursele narative otomane sint formale : hátália s-a datin fata localitAtii Kara Harman (M. Guboglu, Crestomafie p. 548-549). Avem decide-a face cu capul Midia de pe litoralul dobrogean, iar nu cu portul omonim de la captitulmasivului nruntos Strandja. De mentionat c izvoarele otomane pentru prima jumatate aveacului XVII inregistreazá toponimul Midia (de MO Kara Harman) (vezi CroniciIII, p. 73 ; M. Guboglu, op. cit., p. 561).

8° O. de Hassek, op. cit., loc. cit. Istoricii Imperiuhii otoman apreciaz5 biruinla navaltide lingd Kara Harman drept cea mai insemnatii dobinditil vreodatfi de flota otomanfi In luptacontra cazacilor pe Marea Neagrá (J. von Hammer, op. cit., t. XVII, ed. cit., p. 100 ; A. Decei,op. cit., p. 341).

81 0. de Hassek, op. cit., p. 432-433. Remarcabil este c aceleasi elective polone slatindicate si de Paul Piasecki, op. cit., ed. cit., p. 455. Asupra expedipei polone de pacificare",vezi i Istoriia Ukrainskoi SSR, II, p. 425 - 427.

82 Hurmuzaki, Documente, Supl. 11, vol. II, nr. CCXL, p. 530-531. In 7 septembrieoastea polonii era gata si se gasea alli confini della Vallacchia" (Moldova), iar la Cracovia sestia eft va merge impotriva cazacilor, eSci daed turcii ...si accorderanno con il Persianola guerra in Pollonia 6 securissima" (Elementa..., XXVIII, nr. 603, p. 172).

83 Cei doi s-au cunoscut In 1615-1616, dar, bineInteles, Incercarea lor de a colaboranu se putea solda dectt cu un esec, dat fiind ctl, in fond, erau... rivali I (vezi D. M. Vaughanop. cit., p. 225).

i

fund-,

cajtilor

-,

www.dacoromanica.ro

698 $tefan-Andreescu 20

matiile oferite de el au a fi confruntate atent, In mgsura posibilului, cualte surse, independente 84. i, In acest sens, incercarea noasträ nu repre-zint6i, bineinteles, cleat im Inceput.

ADDENDA

CInd, In primgvara anului 1989, am redactat luciarea de fatg fluam avut acces la seria de volume Litterae runtiorum apostolicorum histo-riam Ucrainae illustrantes (1550-1850 ), editate la Roma de AthanasiusG. Welykyj. Volumul al IV-lea din aceastg pretioasg colectie de izvoare,apärut In 1960, cuprinde printre altele i un mgnunchi de documentece intereseazg direct subiectul nostru.

' Atrage atentia mai Intii o scrisoare din Varsovia, datatg 9 februarie1625, a ,episcopului de Nola., Giovanni Battista Lancelotto, care semna-leazg din nou prezenta la cazaci a pretendentului Jahja. Cit5rn ...LiCosacchi, non ostante ogni sforzo che si fa di qua per <con>tener, hannoora accresciuto . il numero delle loro barche, con haver anche fabricatemaggiori del solito

'Contedisposti di tentar qualche <inapresa>. trova con

esso loro Certo Alessandro, -che si, fa di casa Ottomana. questi fugiä in-Italia accarezzato dal Gran Duca di Tóscana-6 nella state <sic.17.--estate>. passata si é trattenuto in Cracovia;dicolio di ritOrto dalla porfpdell'Imperatore. Ora viene abbraciato da detti Cosacchi, che col nome

6 cón ante Intelligenze-ch'hamiO-ne paesi del Turco, potrebiie esse-che fàceisero in breve qualche gran motivo, con che attizzassero lento

maggiormente gli animi de Turchi contra questa natione, ii che vien quirnal inteso da tutti..." (op. cit., vol. IV (1621-1628), Roma, 1960, nr.1753, p. 159-160). Cum se observg, acest act confirmä cä, inainte de a-sosi la Craco-Via, contele AleÌandru a fost Int-adevär la curtea imperialähabsburgicg. -

O utilä confruntare cu relatia lui Rafael LevakoviCeste posibillprin intermediul altei scrisori, din 1 optombrie 1625, adresate din Nais-"tatt" cardinalului Barberini de cgtre episcopul de Aversa. Ea cuprindeecouri ale luptelor navale din Mama Neagrg sosite la curtea regalä polongprintr-un curier special : Sua Maestg per corriero a posta ha havutolettere da suoi agenti di Sofia, e di Constantinopoli, quali li danno partede particolari della vittoria de Cosacchi contra Turchi, che fu aJ.li. 6d'Agosto, perche essendosi incontrate con 400 barehe di detti Cosacchiin ducento sessanta barche Turchesche, sopra quali vi era Sedar Scia-kracksy Bassa, li ruppero scappando solo sette restando ferito FratisBassa malamente, che si salvé in Osia, abbruggiandole tutte con li Turchi,che vi erano, e cosi vittoriosi anclorno a trovare alli 9 del sopradettomese l'armata, che era al numero di 16 galere, con le quali attaccarono

84 Impärtásim intru totul judecata - si ea provizorie - a istoricului german PeterBartl : Ober seine Person 1513t sich schwer ein Urteil bilden ; sicher ist ein grol3er Teil desBerichtes von Levakovie, den er wahrscheinlich selbst angeregt hat und der zum groPen Teilauf seinen eigenen Aussagen beruht, als reines Phantasiegebilde zu werten. Andererseits lassensich viele Episoden im abenteuerlichen Leben diese Mannes historisch belegen, wie Z.B. seinAufenthalt bei den Kosaken in der Ukraine. Endgültig werden sich diese Frage wohl Die Klärenlassen" (Op. cit., p. 189).

Si

rdirte,

-

:

.

Si

I

www.dacoromanica.ro


la battaglia sei bore avanti mezzo giorno, e combatterono sino al tra-montar del sole, nel qual tempo abbordorono li Cosacchi le galere metten-dole in confusione con rimettere in particolare la Capitana, alla qualepresero le vele et il timone, e cosi haveriano fatto all'altre se dalla grantempesta non fussero state sbattute, non sapendosi nova alcuna di essegalere, solo che sei di loro alli XI d'Agosto erano comparse a Varna,affatto rovinate e rotte, senza remi, con 20 persone per una, tutte ferite,e maltrattate, giudicandosi che molto poco si siano salvate. E delle barchede Cosacchi pochissime sono state malmenate, in aiuto dei quali poierano comparse 120 alire barche del paese loro con nova, che al numerodi 500 doveano radunarsi per andar alli 24 d'Agosto sopra Constanti-nopoli per tentar il sacco di quella (IEdem, nr. 1817, p. 193 -194). Este limpede cA, in acest text este la inceput evocat:1 bátAlia victo-rioasá purtat5, de flotila cazacilor nu departe de Oceakov, care insit estep1asat5. cronologic la 6 august 1625. Apoi este descrisá i lupta de HBOKara Harman, care s-ar fi dat in 9 august si al arei rezultat inabrac','aici o infAtisare nerealá, cáci stim bine cä a fost vorba de o Infringere acazacilor. Oricum, izvorul acesta atestá el atacul contra Constantino-polului fusese plánuit pentru data de 24 august 1625. Si el nu a maiputut avea loc tocmai din pricina insuccesului din largul coastei de laKara Harman. Pentru aceastá tatálie credem cá trebuie retinutA, in con-tinuare data de 6 august, indicatá In relatia lui Levakovi6.

Nu mai insistäm asupra altor documente, care vor trebui WO, exa-minate cu toatá atentia atunci dud va fi reluat5, discutia asupra acestuimoment din istoria DEdrii Negre.

LE SULTAN JAHJA" ET LE PRINCE RADII MIHNEA :UN PPISODE DE L'HISTOIRE DE LA MER NOIRE AU

XVII° SIECLE

Résumé

Une source trés peu étudiée dans l'historiographie roumaine estla biographie du soi-disant Sultan Jahja", connu aussi sous le nom7)Comte Alexandre de Montenégro", texte rédig6 par un de ses prochesamis, le clerc catholique d'origine croate Rafaele Levakovi6. On analysed'abord les données offertes par cette source concernant l'expéditionnavale organisee par les Cosaques des bouches du Dniepr, l'été 1625,au long des côtes de la mer Noire, ayant comme but rien moins que lacapitale ottomane, qui devait étre prise et tenue jusqu'au moment d'unsoulévement général des peuples des Balkans. D'autre part, on y mis enévidence la nouvelle totalement inutilisée concernant un appui secret deRadu Mihnea, voivode de Moldavie, pour les Cosaques et leur tsar"Jahja, qu'ils voulaient imposer sur le tr6ne ottoman.

h

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SURSE INEDITE

0 SCRISOARE INEDIT.A. A LUI ION C. BRATIANU DINAUGUST 1982

GRIGORE CHIRIT

Din marea generatie de oarneni politici care la mijlocul secolului trecut a clddit, eunenumärate eforturi, cu patriotismul izvorit din nevoie i lntelepciunea neamului románesc,statului national modern $ i independent, fdrd Indoiala ca prodigioasa personalitate a lui Ion C.Brätianu a avut In anti totalitarismului comunist eel mai mult de suferit. Spre deosebire demulti dintre contemporanii sdi care au retinut adeseori, In chip justificat, atentia istoriografiei,asupra actiunli lui Ion C. BrAtianu-cu rol alit de lnsemnat in timpul revolutioide la 1848, In anti exilului ai Unirii Principatelor in actiunea pentru aducerca pe troll adinastiei de Hohenzollern-Sigrnariugen, pregAtirea i cucerirea independentei statului roman,inzestrarea Veil eu institutii economice l politice moderne * a. -cind nu s-a asternut del iberato condamnabild uitare impusä de oficialitätile vremii, un adevdrat complot al tAceri" tatins

asupra urmasilor säi,de reguld i s-a minimalizat rds tälmäcit prin etichetilri dellimAtoarecontinutul si marea valoare politicA gi moraiii a aclivitiI sale. Rdmine, de aceea, ea o obligatiea istoriografiei de astAzi si de mline ca printr-o cercetare temeinicd si obiectivA sä reintegrezepe Ion C. BrAtianu In rontextul epocii, ca pe unul dintre fruntasii proemineni, Indeobste rem-noscut Incá din timpul vietii, a generatieis sale.

Pentru aceasta se impune, mai inainte de oHce, reluarea eforturilor intepringe dupáprimul rdzboi mondial de identificare 1i publicare a documentelor ce-1 privesc, Irnpräsiate astAziprin multe fonduri de arhivd biblioteci din tard gi de peste hotare. Ptná atunci insd este citse poate de oportund publicarea acelor märturii inedite ce surprind träsäturile caracteristice alepersonalitAtii sale Acestor exigente credem cd räspunde documental pe care 11 IncredintAmtiparului.

Dupd cum se poate constata din manuscris, este o scrisoare originalä, autografA, din 23august 1862, pe care Ion C. BrAtianu a trimis-o dr. N. Kretulescu, la acea datd Presedinte alConsiliului de Ministri, Ministru de Interne si ad-interim la Departamentul Justitiei. Din eon-tinutul ei rezultA atit grija pentru apdrarea avutiei statului Impotriva celor care o uzurpau prinmijloace ilegale, cit preocuparea pentru functionarea, In limitele legislatei si sub imperialcorectitudinii, a inst itutiilor locale si centrale ale statului. Ambele aspecte, Incorporate nu intr-oprofesiune de credintä destinatii publicitAtii, susceptibild prin urmare de motivatil sublectiveci intr-o scrisoare menitA a contribui la indreptaren lucrurilor fArd revendicarea publied a vreunuimerit, vddesc patrotismul sdu funciar, intrinsec, exprimat prin implicarea constientA in inlAtu-rarea aclelor de abuz si coruptie ale administratiei si justi.iei, precum faptul ed nimic nu-iera indiferent din ce se petrecea la nivelul eel mai Wall sau, dimpotrivd, in orice colt al tärii.

aceasta elnd samavolniciile, neregulile, erau frecvente intr-o epocd de asezare a bazelor socie-tAtii moderne, pe lingá care de multe ori contemporanii treceau cu o ingAduintli specified prac-ticii si mentalitdtii fanariote, o indiferentä semnificlnd lipsa de spirit civic ce nu poate fi Indea-juns condamnatä. Scrisoaorea surprinde, asadar, Ingrijorarea, gindirile Il modalitlitile de a ac-tiona ale unui mare om politic, mereu atent la multiplele fatete ale prezentului pentru a le corectaabaterile sau neimplinirile si din care se intrupa astfel, pe nesimtite, viitorul tärii.

-IC

Domnulc NI inistru

1982 Aug. 23

Chemat de interesele mete In Caracal, am gAsit opiniunea publicd - inteleg aci prirtpublic, nu multumea, nu clasele dezmostenite de a cdrora poate unii nu vor sit ieseama ci claca aceca in a clireia mind este concentrald astAzi suveranitatea nationali - anygasit, deci, opiniunea publicd agitatd, Ingrijatd *i Incá pentru ce;

Revista isloricr, tom II, nr. 11-12, p. 701-702, 1991

gindirli isl

01

i

si

oi

hi

www.dacoromanica.ro

702 Surse inedite 2

D. Cczianu, deputat In Camerii, cu concursul Tribunalului de Romanati despoaie undomeniu mändstiresc cu mai multe mii de pogoane. Avocatul public, d. Amärescu, a protestatla Ministerul Justitiei, arätind nelegiuita lucrare a Tribunalului i cu toate cd este mai multtimp d-atunci, tribunalul acela functioneazä, otärdste de onoarea si de averile läcuitoriloracestui nenorocit district.

De la Caracal, Domnule Ministru, am venit la subt-prefectura de la Brincoveni, unde1mi dedese rendez-vous d. Prefect ; cdci i eu, Domnule Ministru, sint constrins a alerga dupddrepta Le. Lingd subt-prefectura, la mänästirea Brincoveni, gásii o adunare numeroasd, fiindserbarea patroanei sintului ideas ; cit de mare insä 1mi fu mirarea cind vázui cd i aci iniqui-tatea Tribunalului districtului preocupa spiritele credinciosilor adunati aci mai mult cleatctitorii chiar decit patroana mänästirei ; auzii chiar pe d. inginer al Ministerului Cultului,pe stimabilul d. Rimniceanu i pe d. avocat public, In fata rnandatarilor puterii esecutive,esprimind cu esasperatiune temerea cd i d-astä data' Ministerul Cultelor va fi despuiat deproprietatea sa, de care acei care se zic apärätorii proprietätii, ai familici ai religiunei, pre-curn s-a läcut i cu alte multe proprietdti ce au avut nefericirea sä se invecineascä eu d-lor.

Domnule Ministru, o societate care ajunge a crede cd nu mai este dreptate, este lovitáde moarle ; 1ti poti dar inchipui cd in fata unei asemenea credinte fatale, rn-am späimintatsi am protestat, asigurind cd, cel putin d-astä data', averea publicä a României nu va fi lásatáde guvern In prada celor rai.

Eu, Domnule Ministru, slut un simplu particular si dacä nu mi-asi fi intors gindirea laDumneata, negresit cd n-as fi putut aN ea curagiul a da o asemenea asigurare. Ca Ministrudar, ca ad-interim al Justitiei, fa sä se scuture pulberea de pe dosariul acestui proses, pulberesubt care md asigurä unii din membrii Tribunalului cd s-ar fi ndbusit dreptatea ; fd ca lumeasä se 1ncredinteze ea' aceia intr-a cdror mind este Incredintatá onoarea i averea cetátenilor,onoarea i averea României stiu sä apere cel putin i sá asigure averea stabilimentului debinefacere a cdrea administrare le este d-a dreptul Incredintatä.

Scuza-md, Domnule Ministru, de curagiul ee luai d-ati adresa aceastil epistold, eu caren-am avut onoarea a fi in corespondeniA cu domnia ta ; dar am socotit implinese dato-ria mea de runnin atrágindu-ti atentirmea asupra unei cestiuni ce intereseazd pe toti rumânii

negresit pe Domnia ta si mai mull, cáci ca ministru ai o räspundere si mai mare de totce se face bine sau ráu In lard.

vá rog, Domnule Ministru, espresiunea omagiilor mele.

I. C. Brátianu

1862, August 23Comuna Valea Mare, dealul Pitestilor

(Scrisoare originald, scriere i semi:IA-turd autografe. Arhivele Statului Bucuresti, Fond Cre-tulescu-Lahovary, dos. 332, f. 2-3).

cd-mi

Primiti,

0

,

si

www.dacoromanica.ro

OPINII

PE MARGINEA UNUI VOLUM DE DOCUMENTEPRIVIND DOMNIA LUI AL. I. CUZA

Cuprinzind o parte a corespondentci lntretinute de secretarul particular al domnito-rului Unirii", francezul filoromän Arthur Baligot de Beyne, cu Al. I. Cuza Insusi cu agentuldiplomatic al Principatelor Unite la Constantinopol, Costache Negri, culegerea publicatá inurind cu citiva ani de Emil Boldan 1 a fost primitá cu interesul cuvenit unei lucrari menitesä intregeascd istoriografia unei perioade de insemnatate majord in procesul devenirii statuluiroman modern. Volumului i-au fost consacrate la scurt limp de la aparitie cloud succinte recen-zii, semnate de reputati specialisti In istoria modernd a Romdnici 2, excelenti cunoscdtori aiepoch Unirii, de la mijlocul veacului trecut.

Apreciind la justa ei valoare insemndtatea lucrärii ca i efortul editorului de selectare,traducere si comentare a textclor, recenzentii au formulat unele observatii legate de roluljucat de Baligot de Beyne pe lingd domnitor - seful cabinetului princiar a fost totusi unuldin membrii camarilci din jurul lui Guza precum si in legáturd cu datarea unor scrisori.Astfel, in recenzia sa, Dan Berindei observá pe drept cuvint cd la datarea unora din scrisorileincluse in volum se impune a se face uncle indreptdri, dcoarece la scrisorile care poartä osingurd data' calendaristicd, aceasta a lost considerat in general de editor de a fi pe stilulvechl, chiar si atunci cind scrisorile erau expediate din Paris, unde se folosca de multii vremestilul nou.

Observatia, pe deplin intemciatd, valabilä i pentru scrisorile expediate de Baligot deBeyno sau C. Negri din Constantinopol, nu este urmatá insd de exemplificári, de stabilireacu preciLic a acelor serisori care au fost gresit datate de E. Boldan. Intrucit datarea corectdeste o chestiune esentiald In alciltuirca unui volum de documente, iar numdrul scrisorilor aeäror datare este evident cronatd sau care, cel putin, se preteazd unor discutii, ocupd o pon-derc inseninatá in cconomia lucrárii, socotim de datoria noastrá sa revenim, este drept cu oare-care intirziere, asupra acestei probleme. Am fácut-o de altfel pentru volumul de corespon-dentd Al. I. Cuza -C. Negri, publicat in urmd cu un deceniu de acelasi editor s.

Mai intli se impune, credem, o prccizare. E. Boldan nu este primul care editeazä cores-pondentä apartinind lui A. Baligot de Beyne. Cu decenii in urmä, R. V. Bossy a publicatin lucrarea sa consacratä agentiei diplomaticc a Rormlniei din Paris numeroase depese trimisede seful cancelariei domnesti agentului acreditat in capitala Frantei, loan Alecsandri4, iar,mai recent, Marta Anincanu a dat la iveal scrisorile adresate de acelasi emitent poetului VasileAlecsandri 5, in ambele lucrri corespondenta emisd de Baligot de Beyne este corect datatd,R. N. Bossy precizind cxpres cá datele documentelor incluse In volumul sdu sint pe stilul nou,lucru care ar fi trebuit pund pe ginduri pc E. Boldan s-1 determine O. reflecteze maimult asupra datárii scrisorilor incluse In culegerea sa.

1 Arthur Baligot de Beyne, Corespondenfa cu Alexandru loan Cuza $i Costache Negri.Studiu introductiv, selectarea traduccrea textelor, note, comentarii indice de Emil Boldan.Iasi, Edit. Junimea, 1986, XXXVI ± 403 P. ± 12 pl. ilustr.

2 Dan Berindei in Revista de istorie", tom. 40, 1987, nr. 1, p. 93-94, si respectiv,L. Boicu In Anuarul Inslitutului de istorie arheologie A. D. Xenopol " XX1V/2,1987, p. 677-678.

Vezi V. Stan, Precizäri si completiki la corespondenfa Alexandru loan Cuza - CostacheNegrt. In Anuarul Institutului de istorie arhcologie A. D. Xenopol" XXVII., 1989,p. 95 - 129.

4 R. V. Bossy, Agenfia diploinaticd a Romilniei In Paris $i Icgdlurile politice franco-ro-mine sub Cuza Vodá. Bucuresti, 1931.

5 Serisari afire Vaslle Alecsandri. Editie ingrijitd, prefatd, note $ i traduced de MartaApineanu. Bucuresti, Edit. Minerva, 1978, p. 67-93.

"Roviata istoricii", tom II, nr. 11-12, p. 703 -706, 1991

i

sa-1

i

i

si

g

ri

-,

si

g

(lag),

(Mg),

www.dacoromanica.ro

704 Opinii 2

Scrisorile accstea, cuprinse In Volta-mil la care ne referim, Mal grupate dc editor in patrusectiuni de Intindere diferit, i anume : I. Baligot de Berle catre Alexandra loan Gaza (43doc.) ; II. Alexandra Ioan Cuza catre Baligot de Be 3ne (4 doc.) ; IH. Baligot de Bene calmCostache Negri (8 doc.) i IV. Costache Newi Care Baligot de Beyne (68 doc.). In total deciIn volum au fost incluse 123 de texte, apartinind aproape in exclusivi late anilor 1861-1865,cu exceptia unui numar de trei scrisori datind din 1860, 1867 si 1873. Provenind in intregimedin Arhiva Gaza Voda de la Biblioteca Acaderniei, ele reprezintä numai o parte din corespon-denta schimbatä intre cei trei protagonisti. Dupe' investigatiile pe care le-am intreprins, atilt-zind In acest scop inventarul arhivei mentionate alcatuit de istoricul C. C. Giurescu, corespon-denta ce nu a fost inclusa in volum, existenta in acelasi fond, ar putea constitui o lucrare deproportii similare celei de fata. Desigur cti nu toata am:WO corespondenta lasata dcopartemerita sa fie publicat i credem eS editorul a Meat o selectie judicioasil, incluzind in culegerea

doar acele scrisori de un real hiteres pentru cunoasterea multiplelor aspecte ale problernaticiicu care s-a confruntat atilt pe plan intern cit si, mai ales, extern, domnia lui Gaza Vodà. Seri-sorile respective Sint totodata ilustrative pentru conturarea personalitatii si a actiunilor intre-prinse de C. Negri si Baligot de Beyne in serviciul tinarului stat national roman. ConsideramInsa cá ar fi fost de preferat ca ele sä fie ordonate cronologic, aceasta avInd drept consecintao mai facilä urmarire a ,everiimentelor, indeosebi a acelora de ordin politico-diplomatic.

Revenind Insd la problema datarii, trebuie mentionat ea nu mai path) de 61 de scri-sori, adica jumatate din numarul celor incluse in volum, sint gresit datate. Eroarea provine inprincipal din confuzia Intro cele douli stiluri, vechi si nou, editorul considerind eronal ca acelescrisori care au Inscrise pe ele numai o singura data calundaristicii sint pe stilul vechi, dreptpentru care a completat in asemenea cazuri data stilului lipsä postdatind documentele cudouasprezece zile. Ori, dupa cum am aratat i ea alt prilej, aflat la Constantinopol, G. Negri,jar in cazul de fata si A. Baligot de Beyne, trimis si el in capitala oLomand cu anumite insr-cinäri diplomatice, folosea de obicei in corespondenta sa cu domnitorul nu stilul vechi in vigoareatunci in Principate, ci stilul nou, utilizat de cancelariile diplomatice ale epocii. Ca sa nu maivorbim de scrisorile trimise de Baligot din Paris lui Gaza In toamna artului 1861 san de aceea,ultima, din 29 ianuarie 1873, care si ele sint considerate a fi tot pe stil vechi, &sit in Occidentse introdusese Inca. de la sfirsitul secolului al XVI-lea calendarul gregorian.

Observatia este valabild i pentru cele mai mulle dintre scrisorile expediate din Prin-cipate, intrucit cancelaria domneasca, al card tel devenise din iulie 1862 Baligot de Beyne,folosea la rindul ei stilul nou. De asemenea, telegramele - cum este cazul celor patru depesetrimige de Al. I. Cuza secretarului domnesc, cuprinse in sectiunea a II-a (p. 213-215) - sint

ele pe stil ,nou, dat fiind faptul cä serviciul telegrafic roman sen ca nu numai necesitatilorinterne, ci i celor internationale dc tranzit din Europa apuseana si Rusia spre Gonstantinopol,ceea ce a impus adoptarea de la Inceput a acestui stil. Fireste, nu ridied Ci un semn de intre-bare acele scrisori datate de Insusi emilentul lor pe ambele stiluri.

Pentru a fi mai convingâtori In afirmatiile noastre, sit Restrain printr-un exempla. Depilda scrisoarea IV, 55 (p. 348-350), trimisd de C. Negri lui A. Baligot de Beyne din Constan-tinopol la 11 noiembrie 1864. Ea nu este din 11/23 noiembrie, cum crede E. Bolden, ci din30 octombrie/11 noiembrie 1864, fiind deci anterioara scrisorii IV, 51 (p. 346-348), detail') deinsusi Negri pe ambele stiluri ; 10/22 noiembrie acelasi an. in acest fel, considerind data de11 noiembrie ca fiind pe stil nou, dispare si nedumerirea exprimatil de editor in nota de lap. 350, conform cäreia 'Area curios ca in scrisoarea respectivd Negri ii comunica lui Baligot deBeyne faptul ea monseniorul Pluym nu venise Inca (subl. lui E. Bolden) la Conslantinopol,dupa ce In scrisoarea din 10/22 noiembrie il informase cá acelasi personaj a si parsit orasulcu destinatia Roma, a doua zi dupa sosirea lui aici". Singurä aceasta inadvertenta ar fi trebuitsa dea de gindit, ducind la concluzia logicd ca data de 11 noiembrie ce figureazil pe scrisoareaIV, 55 nu poate fi In nici un caz pe stil vechi. In consecinta, documental ar fi trebuit nu pdst-datat, ci antedatat eu douasprezece zile, diferenta dintre cele dotal stiluri In secolul trccut.

Se pare insa ca nu toate docurnentele care au o data unica sint pe stil nou. In inven-tarul arhivei Gaza Coda despre care am amintit mai sus, C. C. Giurescu socoteste ca apartinindstilului vechi $ i nu nou datele inscrise pe uncle scrisori expediate de C. Negri din Constantinpolsefului cancelariei donmesti (cf. IV, nr. 2, 4, 5, 8, 10, 1109, 25, .26,. 29, 45, 48 si 49), situatiece pare a corespunde realitatii. Rezulta deci cli, uneori, Negri folosea i sUini "Mil pentrudatarea unor scrisori ale sale, si aceasta nu numai atunci cind se afla in tara ci l in perioa-dele cind se glisea In capitala Imperiului otoman.

De aici necesitatea ca fiecare scrisoare ce nu este datatil de emitentul ei pe ambelestiluri sa fie analizatá cu multá gnijä i deosebita circunispectie, pentru a se stabili precis caruistil apartine data unica cc figureaza pc text.

E. Bolden comite erori de datare nu numai prin confundarea celor doua stiluri, ci sidatorita citirii gresite a datei Inscrise pe documente. Ce-i drept, asemened erori slat favorizate

Sa

www.dacoromanica.ro

3 Opinii 705

si de grafia nu intotcleauna clard a emitentului. Astfel, 4 exemplu, este cazul scrisorilor I, 5(p. 25-32) Si III, 1 (p. 219-220), datate de editor 29 rnartie 1861 (st.v.) i, respectiv, 29 august1860 tot stil vechi. in realitate, tinind seama de particularitätile grafiei lui Baligot de Beyne,sintem indreptatiti sd consideräm ultima cifrä ce desemneazd ziva lunii ca Mild 5 i nu 9.Deci scrisorile mentionate sint din 25 rnartie 1861 si 25 august 1860, datele respective desem-find stihil nou si nu vechi.

o situatie similar* de transcriere gresitä a datei, intflniini In cazul scrisorii III, 8 (p.228-235). Aceasta are inscrisä clar, Ord Mel un dubiu, data de 15/27 noiembrie 1864 si nuaceea de 17/29 noiembrie, propusä de editor.

In alte cazuri E. Boldan omite sä transerie data mentionatä pe document, fie in intre-gime, cum este eacul scrisorii IV, 14, datatil de insusi emitentul ei, C. Negri, Le 20 mars/1avril 1863, Stambol", fie numai sUlul nou (de exemplu scrisorile IV, 13, 16, 18). In ceea cepriveste scrisoarea IV, 56 (p. 350-351) este onaisä mentiunea foarte importantä fdeutd dedestinatarul ei, Baligot de Beyne, In momentul primirii : Sositä la Bucuresti la 11 ianuarie1865", de naturd sil faciliteze datarea coreetA a acesteia. De asemenea, in cazul scrisorii IV,38 (p. 314-315), data atribuitä de editor, 30 decembrie 1863/11 lanuarie 1864, nu este aceeaa emiterii, ci aceca a sosirii ei la destinatie. Adugdm totodatä cA in inventarul salt C. C.Giureseu considerä cii localitatea de unde a fost expediatä scrisoarea amintitd este Tg. Ocna$ i nu Bucurestii.

Se intimplä insä ca uneori un document sd fie datat gresit de insusi emitentul silu.asemenea cazuri se impune sd se apeleze la continut pentru a se stabili data exacta' a emi-

terii lui. Astfel este cazul in volumul de fatd cu scrisoarea I, 15 (p. 76-77), apartinind lui A.Baligot de Beyne, care are inserisd pe ea data de 3 mai 1861. Editorul, procedind ca deobicei, dateazii scrisoarca respectivd 3/15 mai 1861. Aceastd datä nu poate fi insä acceptatä,deoarece in cuprins se vorbestc despre cäderea guvernului ultraconservator" muntcan condusde B. Catargiu, care a demisionat, dupd cum se stie, la 12/24 mai 1861. Rezultd deci cd scri-soarea in diseutie nu poate fi din 3 mai d din 3 iunie 1861 (st.n.), deci posterioard evenimen-tului la care se referit.

Cit priveste doeumentele IV, 12 si 20 (p. 261-263 si 277-280), primul färii data silocalitate, eeldlalt avind numai mentiunea anului, 1863, ne raliem datärii propuse de C. C. Giu-rescu [Constantinopol, 6 18-18/30 martie 1863] i, respectiv, [Constantinopol, 6118-12/24iulie 1863]. De altfel, E. Boldan insusi admite in notd cd prima scrisoare (IV, 12) e desigurdin Constantinopol", putinci fi plasatä, dupd continut, inaintea scrisorii ce urmeazd" (din18/30 martie 1863).

ExistA in culegerea de documente la care ne referim si unele erori omisiuni legate detrimiteri. Astfel cotele documentelor I, 17 si 18 sint inversate. Scrisoarea I, 17 (p. 92-95)are cola : Aril. Cuza, vol. XIV, f. 319-321, iar serisoarea I, 18 (p. 95-99) cote Arh. Cuza,vol. XIV, f. 309-310 v. Cit priveste scrisoarea IV, 25 (p. 289-291) trimiterea corectä este :Arh. Cuza, I, f. 403-403 v., 406-406 v. De asemenea, in cazul scrisorii I, 29 (p. 157-160),in afara originalului aflat in Aril. Cuza, XLIX, f. 57-57 v., existd in acelasi volum unconcept la f. 17-18 v.

in sfirsit, o ultimil observatie. Includerea in culegere a ctocumentului III, 7 (p. 227-228)ni se pare nejustificatd. Mai intii fiindcd depesa respectivA, ca de altfel, i cele care o preced,nu a fost adresatil personal lui C. Negri, ci AgernAei diplomatice a Principatelor Unite la Constan-tinopol, i, in al doilea rind, pentru ed Negri nu se afla in acel moment in eapitala otomand ciin tar* unde sosise ined din octombrie 1863. Se va reintoarce la postul säu abia in vara anului1864, insotindu-1 pe domnitorul Al. I. Gaza cu prilejul vizitei acestuia la Constantinopol 6. Asa-dar, documentul in cauzd, datat Bucuresti 5 ianuarie 1864 (st.n.), a fast trimis nu lui C. Negri,ci lodiitorului sdu la conducerea agentici, N. Bordeanu.

Ineheind aid observatiile privitoare la volumul aleätuit de E. Bolden tinem sii precizilmcä nu am urmdrit de fel sd minimalizam efortul, cu tolul mcritoriu, al autorului de a puneIn circulatie o corespondentd ineditä deosebit de pretioasd pentru cunoasterea epocii Unirii

indeosebi a corolarului ei, doinnia lui Cuza. Seopul nostru a fost nurnai acela de a contribui- prin precizdrile i rectificdrile de rigoare - la utilizarea cu folos, coreetä, a documentelorce alcdtuiesc substanta volumului. Din acelasi motiv consideräm necesar sd dam, in incheiere,lista documentelor gre5it datate eu corecturile operate de noi, subintelegIndu-se desigt r ca cele-lalte docuniente, care nu apar In aceastd listä, sint corect datate. I. Baligot de Begne MireAlexandra loan Cuza : 1. [18 februarie]/2 martie 1861 ; 2. [18 februarie]f2 martie 1861 ; 3.[24 februarie]/8 marlie 1861 ; 4. [406 martie 1861 ; 5. [13]/25 mantle 1861 ; 6. [20 martie]/1 aprilie 1861 ; 7. [22 marlie]/3 aprilie 1861 ; 8. [28 martie]/10 aprilie 1861 ; 9. [5]/17 aprilie

6 Cf. Paul Piltinea, Viala lui Coslache Negri, Iasi, Edit. Junimea, 1985, p. 221-225.

In

si

9

www.dacoromanica.ro

706 Opinii 4

1881 ; 10. [91/21 aprille 1861 ; 11. [121/24 aprilie 1861 ; 12. [161/28 aprilie 1861 : 13. [17)/29aprilie 1861 ; 14. [181/30 aprilie 1861 ; 15. 122 mail/3 iunie 1861 ; 16. 124 aprilie]/6 mai 1861 ;17. [29 aprilie]/10 mai 1861 ; 18. [11/13 mai 1861 ; 19. [15]/27 mai 1861 ; 20. 1121/24 iunie 1861 :21. [26 iunie]/8 Wile 1861 ; 22. [31/15 iulie 1861 ; 23. [101/22 iulie 1861 : 24. 131 august]112septembrie 1861 ; 25. [131/25 octombrie 1861 ; 26. [29 octombric]/10 noiembrie 1861 : 27. [12)/24noiembrie 1861 ; 31. [111/23 septembrie 1864 : 32. 1121/24 seplembrie 1864 ; 33. [141/26 septem-brie 1864 ; 42. [91/21 iunie 1807 ; 93. [17)/29 ianuarie 1873. 11. Alexandra loan Cuza (tireBaligot de Begne : 1. [20 aprilie]/2 mai 1864 ; 2. [22 aprilie]/4 mai 1864 ; 3. 122 aprilie]/4 mai1864 ; 4. 123 aprilie]/5 mai 1864. III. Baligot de Begne Mire Costache Negri : 1. [131/25 august1860 ; 3. 1171/29 august 1863 ; 4. 121 august]/2 septembrie 1863 ; 6. [21/14 septembrie 1863 ;7. [24 decembrie 1863)15 ianuarie 1864 (destinataru1 este 1ns:1 N. Bordeanu) ; 8. 15/27 'totem-brie 1864. IV. Costache Negri Mire Baligot de Begne : 9. 125 ianuarie1/6 februarie 1863 ; 22.[Constantinopol, tntre 6/18-18/30 martie 1863] ; 17. [161/28 iulic 1863 ; 20. [Constan[inopol,intre 6/18-12/24 iulie 1863] ; 32. [31 august]/12 septembrie 1863 : 37. 1/[13] noiembrie 1863 ;38. [Tg. ()ma, 30 decembrie 1863/11 ianuarie 1864, data primirii] ; 43. [20 august]/1 septem-brie 1864 ; 50. [25 septernbrie]/7 octombrie 1864 ; 52. [28 septembrie]/10 octombrie 1864 ; 53.122 octombrie1/3 noiembrie 1864 ; 55. [30 octombrie1/11 noiembrie 1864 ; 56. [10] 22 decembrie1864 ; 57. [31 martie]/12 aprilie 1865 ; 63. [24 mai]/5 iunie 1865 ; 64. 127 mail/8 iunie 1865 ;66. [31 mai]/12 iunie 1865 ; 67. [19 iunie]/1 iulie 1865 : 68. [25 mai]/6 iulie 1865.

Sever Catalan §i Yale, in Stan

www.dacoromanica.ro

VIA TA STIIN TIFIC

SIMPOZION NATIONAL :

50 de ani de la intrarea Ronaniei in eel de-al doilea rilzboi mondial

In organizarea Asociatiei Culturak Pro Basarabia si Bucovina", a Caledrei de Istorie aRomania a Universitlitii din Bucuresti, a Instilutului de Istorie N. lorga" ii AcademietRomâne, a Socieatii pentru Culturfi si Literaturil Bomfin In Bucovina, ;I Societfitii pentru*Write Istorice si a Asociatiei de Istorie N. Iorga" in zilele de 22-23 hulk 1991 s-au desf-prat luer6rile Simpozionului national consacrat lmphnirii unei jum5tati de veae de la impli-carea României In marea conflagratie a secolului XX.

Dupil Cuvintul de deschidere adresat participantilor de seriitorul Nicolae Lupan, prese-dintele asociatiei Internationale Pro-Basarabia si Bucovina in ziva de 22 iunie 1991, au fostprezentate comunicrile : Dumitriu Berciu Drepturilc streivechi ale Romdniei asupra Basara-biei si Bucovinei; Titus Glrbea - 23 august 1939 - 22 Muir 1941 ; Nicolse Dinaa - Adivi-tatea romdnilor din diaspora pentru recuperarea teritoriilor ocupate ; Georgeta -Consiliile de Coroand din iunie 1940 oglindite injurnalul lui Victor Sldvescu ; Vladimir Trehici -Vremea rdzboiului al doilea mondial - evocare ; Gh. I. Ionit - Jsloricli rormlni dr oshiziBasarabia ; George Muntean - .Bilzboiul si drama bucovinenilor ; Livia Dandara Prelimi-narii la cel de al doilea rdzboi mondial ; Florian Miniiseseu - Tragedia Basarabiei si a norduluiBucovinci : 26-28 iunie 1940 ; Valentin Chelaru Opinia public() iugoslavd fafii de pat licipareaRomdniei la rdzboi ; Mihai Opritescu - Conseeinfele diklatului din 26 iunie «supra nonuiniei ;Mircea Duzineanu - Focht( Ribbentrop-Mointov, dap() de (fill' a genncidului; Sergiu RoscaBiserica romdmi din Basarabia in limpul ocupafiei sovidice. 23 ilmie 1991; Ion Scurtu Pozi-fia forfdor politice romdnesti fald de nolde ultimalive sovidice din iunie 1940 ; Nicohe Mecu -Aspecte ale rdzboiului in presa literard bucovineand si basarabeand ; Dan Berindci BzboiulIn vizinnea unui tin& de alunci (1940-1.945) ; Doru Popovici - Illuzicu din vremea edui de aldoilea rdzboi mondial ; Titu Georgescu - Marile puteri si hotarele .Romnici (1. %!1 1940 ) ;Mihai Pelin - Atiludinea Uniunii Sovidice afd de Rominia. De la diktatul de lo Viena larebeliunea legionard ; Adrian Beldeanu -0 vial() pierdulli? ; Alexandru Chiriac Bapturile,premisil majord In concepfia statului rus si sovidic.

Commdcilrile s-au concentrat asupra evenimentelor de acum o jumiate de seen], asupramomentului iunie 1940 end In fata fortei si a dietatului marilor puteri România era nevoitiisfst aceepte notele ultimative sovietiee i asupra consecintelOr sale ulterioare : intrarea BonianieiIn rilzboi la 22 iunie 1941 pentru ali redobindi teritoriile pierdute eu un an Inain'e.

Pe baza unei ample documentári istorice a fost analizat contextul intern si iniernationylIn care au avut loc mutilarea teritoriahl din funk 1940, consecinta a odiosului protocol i-ecretdin 23 august 1930 ctt i participarea Romfiniet la marea conflagratie ce cuprinscse hunta.

Alte comuniari au cuprins márturii ale unor participanti la evenimentele de vcum ojumiliate de veac diplomati, militari, oameni politici. Numeroase márturii au fost :ukase si IiilegAturii eu soarta românilor care au lost despiirtili de patria rnamil ca urmare a cNotutiiiorpolitico-militare din ultima faz a nizboiului.

In disculiile care au urmat dupil ficcare sedintA de comuniciki numerosi dezrâchlci-nati ai soartei" de pe pmlntul Basarabici au evocat drama triiit de locuitorii accstui stravechipArnInt românesc In acele cumplite vremi ce le-a cunoscut omenirea In mijlocul secolului nostru.

Rememorind evenimente de rscruce din destinele neamului ronuinese simpozionul aconstituit omagiul adus miei generatii care s-a jertfit pentru a doua reIntregire a lionnipi(i dupAtragica ei mutilare din vara anului 1940.

Oprifescu

Revista istoricA", low II, fir. 11 --12, p. 707 -714, 1091

7 - c. 3200

Penclea-Filitti

.11fihai

ei

www.dacoromanica.ro

701 Viáta tiinific 2

TACTUL MOLOTOV-rIBBENTROP I BASARABIANote a upra Conferint i internationale de la Chi§inäu

In Aide de 26 28 iunie a.c. s-a desfasurat la Chisinäu o importantä conferinta interna-tionala consacratä pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939 i consecintelor lui asupraBasdrabiei. Este vorba de o renniune stiintifica la care au participat'peste 60 istorici din Europa

SUA, printre ei aflindu-se si parlamentari din Romania, Polonia, Cehoslovacia, LituaniaGeorgia. Pusä sub anspiciile presedintelui Parlamentului Republicii Moldova, dl. AlexandruMosanu, el insusi reputat istoric si specialist in epoca celui de-al doilea rázboi mondial, con-ferinta a bucurat de o larga participare internationalä, inclusiv de reunirea laolalta - pentruprima o r a unui mart numär de istorici rornani de pe ambele maluri ale Prutului. Referi-tor la straini, se cuvine sii merrtionam, mai intii, citeva nume prestigioase, printre care DennisDeletant, Universitatea din Londra, Paul Michelson, Huntington College (SUA), Michael Bru-chis, Tel-Aviv, Lowry Wyman, Universitatea Harvard (SUA), Kurt Treptow, UniversitateaIllinois (SUA), Stephen Bowers, Universitatea James Madison (SUA) etc. Acestora .11 s-auadriugat specialisti de la Institutul de istorie N. lorga" din Bucuresti si de la Institutul deistoric A. D. Xenopol" din Iasi. Li s-au aläturat, de asemenea, istorici i politqlogi 4.omânidin diaspora, din Franta i SUA care au tinut s participe la aceastá reuniune cu o desehidereinternationala eft de larga, dar eu deosebirò importanta pentru Intreaga noasträ comunitatena tionalä.

Rostul conferintei a fost acela de a se pronnnta asupra aspectelor fundamentale aleisloriei acestei provincii vitregite urgisite i atupra deenirii el in Ultima jumkate de secol.Caci nu trebuie, IOW ca deceniile de dominatie sovictica asupra Basarabiei, BucOvinei de nordsi imltului Herta, printre alte nenorociri, au adus o pervertire totald a imaginii despre trecut,o deformare a acestuia la o larga scarä socialá In scopul adormiril constiintei nationalefacilitarii politicii sistematice de instráinare a acestei pärti a natiunii noastre .de comunitatea

apartine organic prin limbä, cniturá, credinta, moravuri, aspiratii, etc. Pervertireain aginii asupra trecutulul a urmarit legitimarea unei anexiuni teriteriale Infaptuitä de Rusialarista i, intr-o fazd ulterioarä, reluate cu mijloace infinit mai dure i inumane de catre putereasoAt.Lica, concordant cu pactul Molotov-Ribbentrop.

În cuvintul säu preaedintele Republich Moldova, dl. Mircea Snegur, axat interven-tia in jurul aserttunii ca adevárulistoric asupra Basarabiei ,,este unul singur", contcstind cate-goric tot felul de Lawn sovietice privitoarc la o stapinire stráiiá prezentata sub mantle elibera-toare, cu toate ca. era vitregil i nelegiuitä". Prin introducerea unei statalitki, slraine, Basara-br t sub regim sovietic a avut un statut de print colonial". In acelasi sans, in contextul unuiamplu report asupra Intregii problematici basarabenc, de la origini pin in prezent, dl. AlexandruMosanu a prezentat aceasta provincie In coordonatele istoriei noastre nationale. DestinulRasa-rabiei a fost legat de Romania chiar dupii dezinembrare i dezarticulare teritorialä, intrucitsperantele eliberatoare numai in conexiune cu aceasta se puteau infiripa i contura. Sint expuseapoi imprejurkile interne i externe ale autodeterminärii Basarabiei din anii 1917-1918, insis-tindu-se asupra legitimitáii Uniril proclamatä de Sfatul Tärii la Chisinati. A rezultat ca putereasovieticá n-a renuntat niciodata la mostenirea tarista, In repetate rindari incercind sit recut-pereze" Basarabia, in scopul acesta recurgind la o politica duplicitard 51 Ia provoeári. Tot inscop diversionist a fost crearea asa-numitei republici moldovenesti in teritoriul transnistrian,menirea aces teia fiind nu sa ocroteascii populatia romanofona, ci sä intretind iluzia unei etniimoldovenesti distincte. Drept urrnare, cind s-au ivit IMprejurari favorabile, ca acelea diri)1139,puterea sovieticä n-a ezitat sil dezmembreze Romania. SA rupä Basarabia, Bucovina a:le'nord

tinutul Hula prin silnicie din trupul romanismului".Raporlul d-lui Alexandru Mosanu a fost apot dezvoltat printr-o serie de aspecte din

istdria politicä a Basarabiei, de la detasarea ei de Moldova, In 1812, pina la cal de-al doilea rázboimondial. Pcntru prima oarä - dupá decenii de rninciunä oficializata, impusä prin teroaresub cupola Parlarnentului Republicii Moldova au rilsunat adeväruri cristaline, de linpotantacapitala. Pretentiile sovietice asupra Basarabiei n-au avut nici un tetnei legal, Mud contrazisechiar de propriile argumente. Cad In neputirrta de a oferi date credibile, Kremlinul - cum auatestat comunickile si-a justificat pretentiile sub motivul ca Basarabia ar fi o provincieucraineand. Sovieticii insisi au contrazis argumentul Indatá dupil ocupatie i dezmembrarepartiala, organizind formal cea mai mare parte a Basarabiei ca o republicii sovieticil moldove-neasca, iar nu ucraineanä. I rin prismn comunicärilor, Basarabia, Bupovina de nard si tipartulHerta apar drept cuceriri teritoriale, realizate de Stalin in complicitate cu ILitler, deopotrivavillovati de declansarea celui de-al doilea razboi mondial.

'i' v-

carcia ji

si

10

st

sba

www.dacoromanica.ro

Viata stiintifica 709

Istoricii rornâni i straini reuniti la Chisinäu au atestat ca 28 iunie 1940 reprezintá nu oeliberare - cum ani In sir propaganda si putereasovietica in general a intoxicat opinia publica -ci o cucerire urmatil de o ocupatie care continua pina astazi. Numeroase informatii care aulost dezvaluite prin diverse comunicari au pus In lumina Imprejurarile in care s-a conceput siinfaptuit ocuparea Basarabiei, Bucovinei de nord si tinutului Herta. Documente ineditc au con-semnat planuri sovietice de penetrare in accst spatiu Intocmite cu mult timp Inainte, dovaddconcludentä a agresivität.ii i expansionismului smietic. Tineri istorici de pestc Prut au scos Inevidenta procesul de fragmentare, colonizare si alterare a fondului etnic romänese. Prin teroares-au transformat 1nstituiiIe nationale prin practicarea unui genocid cultural si spiritual. S aasigurat colonizatorilor, dar mat eu seamrt nomenclaturistilor comunisti, privileii Intinse sidorninatic absolutá asupra eLniei românesti majoritare, marginalizata i opresatil pentru refuzillde a-si abandona identitatea. Sute de mii de arestri, condamnäri, Intemnitári, exiliíri i crimesint dezvaluite de unele comunicari privitoare la caracterul paterii sdvietice instalata trainiedupa 1944. lntentia unei asemenea politici opresive d represive era - cuin au subliniat autorii -de a aliena total aceasta provincie româneascd, initial pe caka obligaliei impusd de a-si abandonaconstiinta nationald, inoculindu-i sistematic ideea unei etnii cu total distincte.

Dar latura extraordinard a Conferintei internationale de la Chisinau n-a fost fvptul cas-au rostit asemenea adevdruri istorice, pina nu dc malt timp aici un tabu, ci indeosebi impre-jurarea cá ele au fost enuntate de la tribuna Parlamentului Moldovei. In plus, reuniunea s-abucurat de o largä popularizare, prin mass-media coatinutulcomunicarilor ajun glad la cunostintaunor largi categorii sociale. Radioul i Televiziunea in limba românil au avut o ocazie excep-tionald de a farniliariza pc conationalii nostri de peste Prut cu propria lor istorie care prin prismapropagandei sovietice dobindise o forma' distorsionatá. Pe de altil parte, reuniunea a avut oincontestabild insemnatate politicd nu numai prin parliciparea unora dintre cei mai de scamademnitari ai Republicii Moldova, inclusiv a parlamentarilor, ci i prin modal cum inviltarninteleconferintei sint folosite in aetiunea de reintregire a statului In atributele de suveranitate, dcdescatusare de sub chingile centralismului sovietic si de evoluare spre independent:7i. Condued-torii. Republicii Moldova, grape acestei conferinte care s-a pronuntat raspicat impotriva

puterli sovietice In Basarabia, Bucovina de nord i tinutul Herta, vor dispune in viitorde temeitiri juridice atestate international, In vederea atingerii scopurilor lor

Bucuresti, 12. 07. 91 Apostol Slim

AL XI-LEA SIMPOZION NATIONALDE ISTORIE SI RETROLOGIE AQRARI A ROMANIEI

Tn zikle de 12-15 iunie 1991, la Tirgoviste, a avut loc al XI-lea Simpozion Na tionll deistoni i retrologie agrard a României urmind celor zece simpozioanc a caror serie a inceputIn anal .1969. Manifestarea a fost organizatá de Societatea de istorie i retrologic agrara dinRomania, Academia Romând, Ministerul Agriculturii i Alimentatlei, Directia Generald a Arid-velar. Statului, Directia generala pentru agriculturd i alimentatie Dimbovita, Inspectoratalpentru culturri Dimbovita, Muzcul judetean Dimbovita, Inspectoratul Silvic Dimbovita, Sta-puma de cercetare i productie pomicold Voinesti, Statiunea de cercetare i productie pealrucresterea bovinelor Bilciuresti, Statiunea de cercetdri piscicole Nucet, Asociatia cresellorilorde albine din-Romania.

Luerarile simpozionului, la care au fost sustinute 115 comunicärl, s-au desfilsuratsedint.rt plenara de descbidere si In cinci sectii : Agricultura generald, Cultura plantelor, cres-terea animalelor, economic forestiera ; Relatii, institutii i ideologii agrare ; Viata rurald ; Api-cultura, 'reunind specialisti in istorie, arheologic, elnografie, muzeografie,' stiinte agricole sisilviduItura

, .

, .In sedinta plepard, dupd euvintul de deschidere pronuntat de dr. Stefan 011eana, ceree-tator stlintific princial la Institutul de arheologie din Bucuresti, yicepresedinte al Societatii,au piezeutat mesaje din partea 'prefectarii Dimbovita, ing. Mihai Puscasti, subprefect ; dinpaliea Ministerului Agriculturii i Alimentatiei, prof. dr. doc. Nicolae Stefan, consilier al Mini-steruAgricultnrii i Alinientatiei ; din partea pirectiei Generale a Arliivelor Slat alai, generalmaioi dr. loan Alexandra Manteami, director general al Arhivefor Statului. A urmat Raportul,pe terna ,Depo4larea eereetürilor de islorie agrard in Rómánia, prezentat de dr. ing. Eugen Cons-tantin Moves, presedintele Carnitetalui. Societatii.

politite.

intr-o

s.a.

3

k

deal-.U5711001

'

.1

". .

www.dacoromanica.ro

710 viata stiintificd 4

Dupd sedinta de deschidere, s-a desfilsurat, cu participarea delegatllor celor 11 filiale dintard - Conferinta Nationald a Societatil de istorie si retrologie agraril din Romania, care aascultat Raportul de adivitate al Societiltil, Raportul privind situatia financiar propunerilede completare a Statutului. Dupil discutii, Conferinta a aprobat cele cloud rapoarte, a adoptatmodificdrile la Statut, a ales organele superioare de conducere si a conferit calitatea de membride onoare unor erninenti specialistl din tard si de peste hotare. Presedinte de onoare a fastales prof. jiflIV. dr. doc. Nie'ilae Stefan, lar proedinte - dr. ing. Eugen Constantin Mewes,vicepresedinti dr. Stefan Olteanu, dr. ing. Serghei Ilartia si dr. Georgeta Morariu iar casecretar general dr. ing. Ion Nitu.

Din numdrul mare de cornunicari, indiferent In care sectie au fost programate, mentio-am, In cele cc urincaza, In ordinea cronologic comunicárile care au avut un mai pronuntatcaracter istoric, fiind elaborate mai ales de autori snecialisti in istorie grard sau istorie generald.Astfel : V. Cdpitanu, Muzeul de istorie i arheologie Bacati, Unelte agricole geto-dacice descoperitein asezarca de la Baca tau ; Aurelian-Valentin Drob, Muzeul judetean Tlrgoviste, Agriculturaill izmarele literare e,r iglafice si numismatice din antichitate ; dr. Stefan Olteanu, Institutul dearheologie din Bucuresti, Ocupalide agrare - componenlii fundamentald a statorniciei, continui-láfli si devenirii poporaia; roman; Marin Niculescu, Mu7cul de istorie si arheologie, Pitesti,tgricultura judefulai Prahova la inceputal secolului al XV-lea ; dr. Panait I. Panait, presedinte

al Filialei din Bucuresti a Societatii de islorie si retrolagic agrard, Orasul $i hinterlandul sdu inevul mcdiu ; dr. Constantin Rezachevici, Insiitutul de istorie Nicolae Iorga", Bucuresti, Carea fost principala ecreald cultivata de romani in evul media ; Gheorghe 13urlacu, Muzeul de addsi etnografie Bacdu, Boural Moldovei - stemd de slat si reper hotarnic pe jnoii1e filrii ; dr. IoanaConstantinescu, Bucuresti, Timpul de maned in agricultura fdrilor romdne sub fanariofi ; MariaDulghertt, Muzeul de istorie i arheologic Ploiesti, Irumziile de lacuste menfionate In vechi carliromdnegi ; dr. Maria Dogaru, Directia General a Arhivelor Statului, Bucuresti, Stand romdnescin lumina izvoarelor sigilare ; Marieta Chiper, Institutul de islorie Nicolae Iorga", Bucuresti,Insenulari meleorologice pe pechi tiparituri romanesli (secolele al X VII-lea si al XVII I-lea) ;Doina Popescu, Muzeul de istorie i arhcologie, Ploiesti, Reprezentdri agricole pe medalii dinsecolul al XI X-Iea ; Mihail Opritescu, Institutul de istorie Nicolac Iorga", Bucuresti, Problemaagrard la Ineeputal secolului al XX-lea in viziunea lui Nicolae lorga ; dr. loan Chiper, Institutul11:s: i Lahti dc istorie Mcolae Iorca", Bucuroti, Cultivarea plantelor tehnice In Romania In anii1920 1940 ; Vilied Munteanu, Filiala Arhivelor Statului Bacdu, Sisteme de irigafii si folosireaapelor in judelid Bacilli (1920 1940) ; prof. dr. univ. dr. Vasile Bozga, Academia de studiieconomice, Bucuresti, Politico agrard in perioada erizei economice din 1929- 1933 ; dr. Eugen,Constantin Mevies, Ministerul Agriculturii i Alimentatid, Unele aspecte din istoria camerelor deagricallard ; dr. 1 raian Udrea, Institutul de istorie Nicolae lorga", Bucuresti, Pozifia P. N.T.

P..V. L. rani de reforma agrard din 1945 ; dr. Ioan Pan, Universitatea din Craiova, dr. VioricaPima, Mihai Costescu, institutul de cercetari socio-umane, din acceasi localitate, Evolufia pre-/ardor la produsele agricole In perioada 1921- 1989 ; dr. Gheorghe Timaru, Bucuresti, Refacereainslitullei de organizarea teritoriului $i cadastrului funciar in Romania ; dr. Ion Bold, Institutulde geodczie, fologratnetrie, cartografic si organizarca teritoriului, Bucuresti, Aspecte din Jrga-nizarea teriloriului agricol In Romania ; Mihai-Gabriel Albota, Institutul de geodezie, fotogratne-trie, cartogralie organizarea teritoriului, Bucuresti, Masurarea pdmintului. De la hotarnic lainginerul geodez ; dr. Eugen Constantin MeNses, Ministerul Agriculturii i Alimentatiel, Preo-cupdri de istorie agrard de Gheorghe Ionescu-Si8e8li ; prof. univ. dr. Ioan Cdpreanu, Academia deadd George Enescu", Iasi, Collura si civilizafia lard:teased - factor al continuitillii si unitiiiiipoporului roman ; prof. univ. dr. Constantin Mocanu, membru al Consiliului de conducere alSocietatii de stiinte istorice din Romania, Opinii asupra retrologiei agrare s.a.

La sectia Agriculturil general, In programul cdruia s-au aflat 36 teme, a fost acoperitun clmp vast de probleme incepind cu studiul uneltelor agricole geto-dace, pind la activitatiledin eontemporaneitatea noasträ. Uncle din lurile de cuvint au subliniat semnificatia practiciloragricole in dovedirca caracterului stabil al locuirii autohtone In mileniul I e.n., rolul munciloragrare In contextul urban ronianesc, traditia asocierilor tfirdnesti, calamitáti care s-au Rh/antasupra spatiului romanesc In evul media. Uncle comunicarl au abordat realitátile pedologicemäsurile ce se impun a fl adoptate In present. Prin implicatille lor, de mare urgent.d, au stirnitinteres si ample discutii comunicdrile privitoarc la cadastru si organIzarea teritoriului. Solutiilepropose dc speciallsti, bazate pe expericnta perioadei interbelice I mai vechi, s-au constituitca o conditie esentiald In contextul aplicarii cit mai corecte a prevederilor Legit Fondului Fundaraprobat In 1991. In fine, Imbinind cunoaaterea legilor economice actuate cu practica unorunittitl agricole de stat s-au subliniat rezultatele obtinute In domenlul costurilor, preturnoreficientel In balta lalomitei in 1990-1991.

Sectia Collura planlelor, eresterea animalelor, economia forestierd a grupat in program 38teme. Insusi ULM de mid sus sugercaz diversitatca sublectelor prezentate, prIvite prin prisma

i

;t

si

1i

www.dacoromanica.ro

5 Viata stiintificg 711

evolutiei lor In timp. Practic s-a pornit cu culturile primitive din ncolitic cu viticultura si plan-tele de baza ale evului mediu, cu plantele telmice In allii 1920-1990, pentru a se Infatisa rezul-tatele cele mai recente In livezile de cais, mar, pomi fructiferi adaptati solurilor nisipoase dinsudul Olteniei s.a. Acceasi tratare evolutivg prin secole a urmat i seria comunicärilor de crestereaanimalelor. S-au verificat i completat observatiile obtinute de specialisti In cadrul InstitutuluiAgronomic Bucuresti, Statiunea de cercetarc si productia pentru cresterea bovinelorInstitutul de cercetare i productie pentru päsilri i animate mici Balotcsti s.a. Ln profundcaracter stiintific aplicativ a avut comunicarea dedicata rolului perdelelor forestiere de protec-tie a cImpurilor In Romania.

Sectia Re lafii, institufit si ideolgii agrarc a inclus eel mai mare port ofoliu de teme, gru-pind specialisti din toata zoncle -tarn. Cum isle i firesc ponderca a revenit interventiilor istori-cilor In cornuniarile cgrora s-au oglindit mersul proprietatii agrare, arendasia, reformele agrareIn evul modern, legislatia, programul agrar al unor partide i personalitgti, cooperatia agrara s.a.

/ri anul aniversar 1991 s-a constituit ca un omagiu adus marelni orn de stiinta, ternaPreocupdri de istorie agrard in activitatea tut Gheorghe lonescu-Sisefti. De fapt rolul acestui savantsi al altor mari dascali, s-a reliefat i in expunerile dedicate invatamintului agricol 5i in publi-cistica de specialitate. Ca si la celelalte sectiuni si aid au lost abordate subiecte legate de actua-litate, de solutionarea problemei agrare, renta funciarä in prezent etc.

Sectia Viaja rurald a pornit In program cu teme sustinute de specialisti in etnografie,istorie, cereetatori in domeniul sociouman, muzeografie. Comunicatorii au pus in discutie dateobtinute In teren sau pastrate In fonduri arhivistice, i In bibliografia privitoare la ocupatiiletraditionale In mediul rural, demografia ruralä creatii spirituale sätesti, rituri i ritualuri agrarelegate de culturä griului. /n prag de seceris de griu si-au ggsit un binevenit loc comunicarilePluguprul piinii sau Piinea-reper simbolic in cultura populard rornaneascd, sustinute de spe-cialiste ale Institutului de Etnografie i Folclor din Bucuresti. Un manunchi de interveniiis-au axat pe problemele obtinerii i folosirii colorantilor naturali.

Ultima parte a lucrgrilor sectiei s-a axat, cu preponderentg pe analiza satului, a arhi-tecturii locuintei, a tipului de gospodarie de instalatii interioare tgränesti. Dovezi locale s-auadus din satul Muscel, com. Moroieni - Dimbovita, si din alte parti subcarpatine inclusiv stiridespre monumente mosnenesti dimbovitene.

Ultima sectie, Agricultura, s-a constituil ca un veritahil forum al cercetatorilor si prac-ticienilor In domeniul acestci strvechi Indeletniciri. Au fost 13 teme in rindul carora s-auaflat interventii de intercs istoric, economic si bineinteles practic. Comunicgrile au reliefat aspecteinteresante privind cresterea albinelor In Bucovina, Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat sijud. Dlmbovita, subliniind contributia unor oameni de *Uinta In utilizarea produselor apicoleIn scop profilactic i apiterapeutic.

Tlrgoviste, veche capitald a Tärii Romanesti, a gazduit reprezentanti ai investigatillorde istorie i retrologie agrarä din treizeci de centre universitare, orase, localitati In care 1st clesfä-soará activitatea importante institute de cercetare de profit, facultati, scoli. Cele mai puternicedelegatii au fost cele din Bucuresti, TIrgoviste, Craiova, Giurgiu, lati, Bacgu, Deva, Däbulenis.a. Este meritoriu aportul specialistilor de la Voinesti, Murfatlar, Balotesti, Nucet, Valul luiTraian, Mihgiesti s.a. In abordarea unor teme de real interes In actualitatea noastrg.

Dezbaterile purtate in concursul specialistilor Academici Romane, Academiei de StiinteAgricole t Silvice, Directiei Generale a Arhivelor Statului, Universitätü A. I. Cuza", Institu-tului de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie i Organizarea Teritoriului, Institutului de car-cetäri socio-umane Craiova, Academia de studii economice, Universitatea de stiinte agricoleTimisoara, Ministerului Agriculturii i Alirnentatiei au avut un real caracter stiintific cu largivalente practice. Acesta este de fapt i unul din scopurile fundamentale ale Societatii de istorie

retrologie Agrarg.S-a stabilit ca simpozionul urmiltor, al XII-lea, sd se Vita In anul 1992, la Deva. Parti-

cipantii la aceasta importanta manifestare stiintifica au vizionat, cu pläcut interes, expozitiaspeciala organizata de Muzeul judetean DImbovita, alte monumente ale vechiului oras si auparticipat la excursiile de documentare, extrem de instructive, oferite de organele judetene.

P.I. Panait, C. Mocanu

CALATORIE DE DOCUMEN TARE IN MAREA BRITANIE

In perloada 3-24,iynie a.c., beneficiind de o bursa oferita de The Great Britain/EastEurope Centre si British Academy, am efectuat un stagiu de documentare stiintifie In arhivele

bibliotecile engleze. Conform programului de studiu pe care ni 1-am propus, efortul principal

t

si

www.dacoromanica.ro

712 Viata stiintificä 6

al investigatiei noastre a urmärit descoperirea tutor noi surse documentare - In afara celorexistente in fondul de microfilme Anglia de la Arhivele Statului Bucuresti - referitoare ladomnia lui Al. L Caiza, etapä decisivti in procesul de constituire a României moderne.

Drept urmare, cea mai mare parte a timpului am petrecut-o in arhivele londoneze, innoua i moderna clädire a Public Record Of fice-ului de la Kew, inauguratá In 1977, unde sintpästrate documentele create dupä anul 1782, cind au fost infiintate institutiile consulare sidiplomatice engleie. "iici am cercetat indeoseh corespondenta dintre ambasadorul Angliei laConstantinopol in acea perioadd, Sir Henry Lytton Bulwer si Foreign Office (fondul F. 0. 78Turkey), precum 5i arhiva personalä a secretarului de stat britanic pentru afaceri externe,lordul John Russell (fondul P.R.O. 30 22), care ne-au dat posibilitatea identificarii a numeroaserapoarte si documente diplomatice - numärul lor del:160nd ordinul sutelor - referitoare laproblematica romaneascá a epocii.

Timpul scurt pe care 1-am avut la dispozitie nu ne-a permis decit transcricrea unei pärtia acestora. In total au fost cercetate circa 60 de dosare referitoare la anii 1862-1866 (F.O.78/vol. 1642-1662, 1728-1743, 1797-1809, 1852-1863, 1903, 1906-1907), din care am extraspeste o sail de documente mai importante ce vor fi incluse in ccle douä volume de corespon-

diploinaticä englezä referitoare la domnia lui Cuza Vodä, volume aflate In faza final/de pre[,atire in colaborare C11 Directia Generalti a Arhivelor Statului. Documentele - cons-Middin rapoarte, telegrame, note, instruckiuni - permit nu mimai sesizarea pozitiei Marii Britaniifata de Principatele Romäne si domnilorul Unirii, dar si o mai buriä cunoastere a intregiiproblen atici. interne si externe, cu care s-a confruntat domnia lui Cuza. Deosebit de interesantedin acist punct de vedere snit rapoartele ambasadorului Bulwer referitoare la tranzitul arme-lor sirbesti prin Romania, conflictul dintre domnitor 5i Adunarea legislativä dominatä de mon-struoasa coalitie", secularizarea averilor mánástire5ti, lovitura de stat de la 2 mai 1864, urmatäde vizita lui Al. I. Cuza la Constantinopol etc.

Mentionám cu acest prilej cá arhiva personalä a lui IIenry L. Bulwer, fost reprczentantal Ang iei in Comisia Europeanä de Informare din Principatele Rom Me la 1857-1858, Inaintede a deveni ambasador la Constantinopol, aflatä piná nu demult In posesia faniiliei, este acumaccesibila cercetárii, fiind depua din 1982 la Norfolk Record Office. Din eviclenta continutuluic lectiei, pe care am putut-o consulta la The National Register of Archives - sectie InfiintatáIn 1945 pc lingä Co nisia Manuscriselor Istorice - rezultd cä printre corespondentii omului politicbritanic s an numärat 0 multi români de searn6 ai vremii, inclusiv domnitorul Unirii. O cer-cetare sistematica a acestui fond arhivistic ar imbogti neindoielnic stirile si informatiile referi-toare la epoca Unirii Principatelor si a domniei lui Cuz .

Cit priveste arhiva lui John Russell, lost ministru de externe Mire anii 1859-1865, ne-ainteresat Indeosebi corespondenta sa particularä cu Sir Henry L. Bulwer i allA diplomasti en-t,1 zi s u sträini (vol. 11 A, 93 si 116). Am gäsit aici numeroase scrisori referitoare la Princi-patele Un'te care contin informatii ce nu se regäsesc in corespondenta oficialä a Foreign Office-ului, desi emitentii sint aceiasi.

O scurtä cälltorie la Oxford ne-a permis, pe lingä vizitarea unor strävechi colegit ale cele-brei Universitátt, si cercefarea arhivei lui David Urquhart, depusä la Balliol College Library.Din pac e, cu exceptia unor brosuri despre Principatele Române anárute In epoca Unirii, arhivares ettivä nu contine si alte documente care sä ateste legätunile, destul de strinse, ale publicistu-lui f omului politic englez cu românii si lndeosebi cu Ion Ghica, legäturi pe care le cunoastemgratie cercetärilor intreprinse de istoricul Cornelia Bodea. In schimb, exista In fondul menlio-nat numeroase surse deosebit de relevante pentru cunoasterea raporturilor Intretinute de DavidUrquhart cu Kossuth Lajos si emigratia rnaghiarä In anii imediat urmatori revolutiei de la 1848.

In cursul 5ederii noastre la Londra am avut posibilitatea sä luäm contact cu specialistienglezi i anume : prof. Denis Deletant de la School of Slavonic and East European Studiesde pe IMO Universitatea din Londra, binecunoscut atit in Anglia cit 0 la noi pentru cerce-tärile sale de istorie româneascä contemporana, medievalä si d-ra Sonia Anderson de la His-torical Manuscript Commission, care ne-au dat informatii utile in ceea ce priveste cercetareade specialitate.

In pofida timpului scurt pe care 1-am avut la dispozitie si a programului intens delucru, am vizitat de asemenea un $ ir de institutii cu caracter stiintific si cultural ca BritishMuseum, National Gallery si National Portrait Gallery, monumente istorice si de artä (Hamp-ton Court, castelul Windsor) a cAror vizitare ne-a imbogätit cunostintele de specialitate si deculturd istorich In genere.

In tot timpul deplaarii, atitudinea gazdelor a fost deosebit de binevoitoare i ospitalierä.The Great Britain/East Europe Centre, ai cärut oaspeti am lost, ne-a asigurat cu promptitudineprin directorul au domnul Alan Brooke Turner, realizarea programfilui de documentare prinfacilitarea accesului la Public Record Office si Balliol College Library, oferindu-ne totodatä

si

Lienla

-

www.dacoromanica.ro

Vlata 5tiintifica ,713

canditil.rnateTiale excelente. Mu ltumim pe aceasta cak instituttilor mentionate care ne-au pusla dispozitie, Tara niei o restrictie, intregul material documentar solicitat. Aducem, totodata,sincerele noastre rriuktumiTi.5i yia. noastrk recunostinta conducerii Institutului. de istorie N.lorga", Ora sprijinul careia efectuarea demersului nostru stiintific nu ar fi fost posibila,

In concluzie, consideram ca. stugiul de documentare iu Anglia, desi scull, a fost utilextrem de interesant, oferind multiple posibilitati de lucru deschiend noi perspective pentruaprofundarea cercetaullor privind iStoriurelatitlor romäno-engleze.

Beatrice. Marinescu qf Valeria Stan

MARIA HOLBAN,- 1901 -1691

In orice vreme 51 In orice tarä, ar fi fost o figura luminoasa, impunatoare prin demnf-tatea el senina. Cu atit mal mult lntr-o societate monstruoasä cum devenise a noasträ, chiarexistenta ei era o exceptie uimitoare. Un an dupä altul trecea i intr-o lume tot mai straina,mai vulgara 5i mai brutalä, aceasta mare doamna era, nu o lcgaturil cu trecutul, ci trecutulInsti51, In tot ce a avut mai nobiL

Wises ta la 17 mai 1901, copilrise intr-un Bucuresti care .n-a mai ramas dealt in amin-tiri ca acelea pe care ea le-a publicat de curind. A fi vtizut curtea ultimului tar O primelescene ale revolutici la Petersburg, unde tatal ei fusese atasat militar, a fi intrat apoi In Clujodatä cu trupele rornhie invingatoare, aflate sub comanda printelui ei, erau experiente la felde neobipuite ca en Paul Valéry sau participarea la cel dintil Congres de bizantino-logle, in 1924. Cind intrai in casa btrineasc, bolereasca, in care, lIngö o monumentala sobade faianta alb, te astepta o ceasc de ceai englezesc, uitai mizeria de afara i regäseai, Intrebibliotecik cufundate In umbra, o atmosferä lampedusiana. De alifel, de la us te Intimpina,pe capacul ruginit al cutiei de scrisori, numele generalului Stefan Holban, ca si cum nimic nus-ar fi schimbat de o jumtate de veac : era ici si o nota din povestirile lui Faulkner despreSudul care nu capituleaza sau, In indestructibila t pinire a prafului, ceva din Marile speranf .

Acura cinci ani, o con aestie cerebralä o doborlse s-a crezut cä, dac nu moare, nu-5iva mai reveni n'ciodatä. ,Cu o extr.ordinarä tenacitate, 5i a reluit lucrul, a reinceput sa scriea infrInt boala si virsta. Ne pregteam sa o sarbätorim, nonagenara, chid, cu doua luni inaintede aniversare, i-a cazut creionul din mind, pe pagina de Elaga pe care o traducea in fran-tuzeste.

Se incheie astfel ceeace, ca in cazul unuia din profesorii ei de la Paris, Charles Samaran,putem numi o lunga viata de erudit". La inceput, dubla licenta, In Mere 51 In drupt. Din1926, eleva lui N. Iorga 5i V. ParNan a clevenit profesoar de paleografie latinä la Scoala Supe-rioara de Arhivistica, situatie pe care a pastrat-o pina la desfiintarea acelei inStitutii In 1948,Studiile sale In Franta, In anii 1929, 1936-1938 si 1939, au luat sfirsit In ajunul räzboiului,cu trecerea tezei de doctorat In tarä, lUcrare inchinat unor aspecte necunoscute ale Prerefor-mei franceze. Asupra acestor teme-raspindirea ideilor erasmiene, mediul intelectual din jurulliii Francisc I si controversele sale religioase - avea sa se intoarca In anii din urm. In isto-riowafia noastra, directia studiilor de istorie universald a fost prea putin reprezentat. Cuexceptia cercetärilor lui Constantin Marinescu i Gheorghe Bratianu (si, pentru o vreme, aleunor ucenici ai lor), exemplul lui N. Iorga n-a mai fost urmat decit de Maria Holl an, odatacu care se stinge o traditie.

Facind parte din grupul de colaboratori la Revue historique du Sud-Est européen",figurind totodatä In comitetul de re lactie al Revistei istorice", a publicat in cele doua perio-dice materiale de arhiá cu privire la rélatiile diplomatice dintre Franta i Principate. Analizaminutioa,a a unor 17voare numismatice din vremea rdzboaielor italiene ale regilor Valoi i-adat prilejul de a demonta o interpretare fals, dupd cum va face-o apoi in multe alte rinduricu riguroasa pasiune.

Nu e aici locul sa se spund cit de grei au fost anii urmatori, In care umiliri i spolieripentru unii, arestorea pentru altii, au lovit Ord crutare in acel grup de istorici, pe cind revistele

institutele lor erau suprimate. Täcerii din 1948-1954 Ii succede un nou sir de lucrári aleMariei Holban, de asta data. In legatura cu Transilvania medievald, reconstituind cu acribieprocesul de deposedare a cnejilor romani in epoca Angevinilor. De asemenea, a staruit indelungasupra conflictului dintre regalitatea ungara t cei dintii domni ai Tarii Romanesti. Dialogul,contradictoriu i constructiv, cu istoriografia maghiara era deci reluat de acolo unde-1 IdsaseIntrerupt Gh. I. Bratianu, cu aceeasi capacitate de a vorbi respectuos si tolerant despre adver-sar ai de a cerne exigent argumentele in favoarea tezei proprii.

7

intilnitile

i

,

sisi

www.dacoromanica.ro

714 Viata stiintifica 8

Existii, dupii cum stlm, istorici al cdror stil e intr-adevdr personal, hitelegind prin aceastanu numai vocabularul, ritmul i sunetul, ci tipul de constructie, raportul !titre text si note,distanta de la care e tratat subiectul. Tonul acelor studii ale Marie Ilolban - dintre careprincipalele au fost reeditate in culegerea din 1981 - este inimitabil. De aceea provoadi unzimbet do recunoastere subtiUuri deloe rare, ca acesta : Cum a fost accesibild regelui aceaporuncd papald ctre cavalert, pe care a rdstillmäcit-o hi folosul ski, 0 care e data ei ?" Dela cercetarea luptelor pentru Severin si \ Win in secolul al XIV-lea, dorneniul i-a ramas antde familiar Inca 10 surprindea clteodatil interlocutorul cu referiri precise 0 vehemente la detaliidin corespondenta lui Ludovic de Anjou san din cronica lui loan de Kiiktillo. N-a avut decitsä-si scuture odatá capul mindru pentru a dfirima o comunicare foarte lndräzneatä despre ocampanie peste Dundre a ctitorului de la Arges...

Dar virtuozitatea Mariei Holban s-a vádit pe deplin mai ales In a treia sediune a activi-sale stlintifice. Cu ant inainte de 1968, data aparitiei primului volum din seria de Calätori

stráini despre Járile române, intrase Intr-o selva oscura". 0 mimed de un sfert de secol a duspini la capt colectia Cälätoritor, din care ultimele volume, demult Incheiate, asteaptd Incasä fie tipdrite. In realizarea unei opere care onoreazil istoriografia noasträ, contributia hotári-toare a fost a ei. AI ei i spiritul care a prezidat la alcátuirea comentariului : textele tradusesint adnotate, precedate de introduceri biografice pentru fiecare autor i urinate de cite onotii critica, In care cititorul descoperd hmgi discutii in jurul motivelor care au introdus uneoriun element de fraudd sau artificiu in relatare. Titlul lui Iorga, Istoria românilor prin câlâtori,1-ar putea purta cu Indreptdtire aceste pagini, cdrora li se adaugä articolele despre Guillebertde Latino), Wolf Schreiber, Reicherstorffer, Rincon, John Smith, De la Croix, Cornelio Magnisau colonclul von Goetze. Fiecare din acesti martori era chemat la rindul säu inaintea judecdtii

exaininat sever. In relatiile cu oamenii de odinioarä ca si In cele cu contemporanii, d-raI lolban putea fi necrutätoare ; ca un avertisment, apdrea In ochii albastri de tot privirea adincä

rece. Alteori, mai ingilduitoare, se multurnea s exprime cu un umor caustic o evaluare füräiluzii. Caracterele o interesau, mai presus de once, le mäsura varietatea i ciudätenia, släbiciu-nile sau vrednicia. Nici o lecturd nu o ineinta mai mult decit cea a memoriilor sau a masiveloreditii de coresponden1.11.

E hnposibil sä pricepem opera istoricd a Mariei Holban, dacd facem abstradie de con-stantele ei preocupári literare. Dupd ce a transpus in limba lui Racine si a lui Baudelaire anto-logia lui Ovid Densusianu Mori alese din cintecele poporului (Florilège des chants populairesroumains, Paris-Bucarest, 1934), fiird a mai vorbi de tälmäcirile din Eminescu, inedite, a reve-nit mai tlrziu la aceeasi inepuizabild sursd, publicind in 1937 volumul Incantations. Chantsde vie et de mort, cea mai desdvirsitil selectie de foldor românesc. Acestor deseintece, bocetecolinde le-a (Wait echivalente surprinzdtoare : recurgind la cuvinte din franceza medievaldaccentua gravitatea aristocraticd a poeziei noastre rustice. Apropierea de tdran, färd sentimen-talism 11 far% condescendental, era fireascd : 11 cunostea de la mosie si din spitalele unde ingrijisesoldatii räniti. Totodatá, pentru prietena lui Ion Pillat si a lui Vasile Voiculescu, era o expe-rientä In care a ispitit-o, cum spunea singurd, o desmaterializare i o limpezire. Astfel a cutezatsá traductl Strigarea Zorilor (Zorilor, Surorilor(Zinelor, voi, mindrclor") ale cdrei cadentele soptim acum, tulburati de intelesul lor funebru.

Gu clteva luni In urmá, primirea in Academia Romaná a fost o jumátate de gest repara-tor : prea tirziu pentru noviciatul pe care-1 presupune calitatea de membru corespondent,deocamdath distribuitá ca un premiu de longevitate.

La shvirsirea din viatä a Mariei Holban, ne tricearcá sentimentul unei pierderi mai dare-roase declt este de obicei disparitia celor de a/1.sta ci. Eram deprinsi sd o stim lucrind neince-tat : pärca unul din marile romane englezesti, echilibrate, senine, In care adiunea se desfpark fárd. grabä. Deodatil, n-a mai rämas nici o paginä de intors. Nu mai e nimeni care sdrfispundä atitor Intrebäri. 0 viatá plink coerentd, fárá remuscdri, nici regrete, c cea mai inaltdbiruintit pe care si-o poate dori cineva. Asa a lost a sa, inconjuratá de multe prietenii cärorale aräta discret o fermä fidelitate. In cumintenia ei clasicá, aceasta e

Andrei Pippidi

titli

fi

al

leer..

www.dacoromanica.ro

RECENZII

VLAD GEORGESCU, Poiic i istorie. Cazul comunigilor1944-1977, (Colectia Clio filx1 mascrt"), Ion Duinitru-Verlag,München, 1981, 160 p.

Obiectul cartii lui V. Georgescu (1937-1988) este istoriografia, dar subiectul incri-minat este politica.

Cartea avind ca tema reinterpretareacornunistä a istoriei românesti reprezinta oacuta i binevenit analiza a fenomenuluiistoriografiei romfinesti dupa al donee rázboimondial. Constatind cu amaaciune, darfárá surprindere completa aservire a istorieifaa de politica" (p. 8), lucrarea ofera o pri-vire de ansarublu asupra mecanismelor con-fectionarii istoriei in regimul democrat-popular, ulterior al construirii societätii socia-liste multilateral dczvoltate. Pornind de laconstatarea cä istoria trebuia reinterpretataIn functie de nevoile politicii si nu politicaIn functie de cele ale istoriei, autorul 1i pro-pune sa prezinte raportul dintre politieäistorie in istoria si politica regimului insteuratla 23 august 1944" (p. 8). Mai mult V. Gear-gescu Incearca (cu succes dupá parerea noa-sta) sii descifreze urn-raffle sedate i psiholo-gice ale inipactului comunismului asuprasocretatii românesti. El demasa implicitnefireasca impletire dintre o istorie falsifi-cata i o politica absolutista, nedemocratia

anacronia" (p. 9). V. Georgescu distingein atitudinca comunistilor fa-0 de istorie 4perioade, ce coincid cu modificarile tacticiilor politice : L Frontul istoric" restabilesteadevarul (1944-60) ; II. Ynceputul reinter-pretarii adevárurilor istorice abia reinter-pretate (1960 64); III. Relaxarea ideolo-gica (1965-71) ; IV. Culturnicii i noilernituri (1971-77). Prima perioada incepe cuo scrie de Reorganizäri" ale vietiiaci scrierea istorica adevarata nu trebuica se Ma' si nu se poste face, decit pe temeiulmarxismului" (p. 11). Astfel Academia Ro-manä este desfiintatä i inlocuita. cu Acade-mia RPR. Sint desfiinate 6 institute deistorie i revistele lor. In loc este creat Uilsingur institut, cu o singura revistä. Directiainstitutului este preluata de A. Otetea, istoricmarxist (1947-48), iar apoi de P. Constan-tinescu-Iasi (1948-53), comunist plagiator,lansat dupa 1944 In cercetarea miscarii mun-citoresti. In 1951 apare si un Institut deistorie a Partidului" (care? - desigur PCR).In 1948 au fost desfiintate facultátile de litere

si Inlocuite cu facultati de istorie. Profesoriiau fost concediati i arestati, locul lor luindu-activisti de partid cvasianalfabeti. Vidul esteumplut cu istorici de tipul unui Mihail Roller,Leonte Rautu, Miron Constantinescu, BarbuCimpina, Clara Cusnir-Mihailovici, Vasile Li-veanu etc.

Urnreaza Citeva exemple de tratare cuadevarat stiintifia a istoriei" (p. 19) : poporul

limba romana sint de origine slava, iarrolul benefic al Rusiei ar fi inceput pentruromani Ina de la sciti si slavi ; exploatareatartinimii de atre boierime a crescut in pro-portic geometricá de la an la an ; spionajulenglez poarta vine asasinarii lui T. Vladimi-r escu ; boierimea tradatoare perpetua asabotat revolutia din 1848 si Unirea ; Romaniaa intrat In primul razboi mondial numaipentru a anexa teritorii I jefui popoare ;Istoria Romaniei de la 1866 se identifica cucea a clasei muncitoare i implicit a PCR ;clasa muncitoare, gray exploatata, reusestetotusi performana de a determina destineletarii, de a impune reforme si de a prelua cuajutorul URSS puterea in 1944.

Soarta unor personaliati istorice" (p. 28)prezina felul in care istorici ca Iorga si Maio-rescu slut ostracizate.

Constiinta nationala si patriotismul" (p.31) sint pedepsite i scoase din vocabularulacceptat de istorici, care golesc trecutul demice vibratie nationali, substituindu-i luptade ca motor al istoriei.

Intre 1960-64 se produce relative recu-perare a profesionalismului. Retragerea tru-pelor sovieticc in 1958 duce la revizuireaprudenta a reinterpretarilor abia impuse Inanii '50. Moartea sinistrilor N. Roller (1958)$ i B. Campine (1959) $ i trimiterea lui MironConstantinescu la munca de jos" permiternutatii notabile. A. Otetea revine la condu-cerca Institutului de istorie, iar istoriciiburghezi" P. P. Panaitescu, C. C. Giurescu,N. Banescu, V. Grecu, V. Papacostea etc.ies din gulagul comunist reiau lucrul.Tonul nerespectuos fata de relattile romano-ruse este insotit de desfiintarea Institutulutromano-sovietic, a Muzeului romano-rus si aCartii ruse $ i culmineaza cu publicarea In-semnrilor despre romani" ale lui K. MarxIn 1964.

itRevista istoria", tom II, nr. 11-12, p. 715-722, 1991

rom4ni

clasil"

r

Stautificc,

si

il Ki

www.dacoromanica.ro

716 Recenzii 2

Prima si ultima Incercare de istorie mar-xistä i principala opera a acestor ani dererevalorificare critica a fost tratatul deIstoria României", apárut In urma uneihotariri a comitetului central si In care mar-xismul pästreaza rolul pe plan teoreticsit In fond la un nivel relativ rezonabil" (p. 36

Perioada 1965-71 a Insemnat un maxi-mum de relaxare ideologicá pentru istorio-grafia romana, datorat dezinteresului oficilapentru aceasta. Istoriografia cunoaste o di-versificare i specializare remarcabile, prinmetoda st confruntarea de idei.

Astfel t'Istoria poporului roman" (red.A. Otetea, I. Popescu-Puturi, 1970) diminuea-za rolul slavilor In procesul etnogenezei româ-nesti, socotind venirea lor drept un factorde scädere a civilizatiei ; stäpInirea bulgaräla nordul Dunarii este negata. Istoria Roma-niel" (red. M. Constantincscu, C. Daicoviciu,1970) prezinta obiectiv pe dad si procesulromanizarii ; civilizatia slava este pretuitási se admite stäpinirea bulggrä la nordulDurdirii pina adInc in Transilvania ; ca leagände formare a poporului roman sint admisenumai Transilvania si Oltenia.

Inceplind din 1971 N. Ceausescu Isi desco-perä un subit interes pentru istorie. Orgoliulsiíu isi refula complexele de inferioritate Incompania eroilor clasei muncitoare, clar rnaiales alaturi de eroii neamului, Mircea, tefan,Mihai.

Frecventa conotatiilor istorice creste ver-tiginos in discursurile prezidentiale, tinutela fel de fel de aniversari. Vechimea oraseloraniversate depaseste statornic 1500 de ani,prin falsificarea fad"' cel rnai elementar bunsimt a unor vechi acte de nastere. Prese-dintelui ii place in chip eNident opereta isto-rich" (p. 45).

Momentul nefastd cotiluri il reprezintäneasteptatele teze din iulie" 1971, carearuncä brutal Intreaga calturä romanaIndärat cu peste 10 ani" (p. 47). In dictiunetipic bolsevica, prin prostie, acest neostali-nism Infiereaza ploconirea fatä de ccea ceeste strain si mai cu seama fa-Vä de ceea cceste proclus in occident" (p. 47). Filosofiiistoricii II supara pe Ceausescu cel mai tarepentru ca ei uitä ca. stiinta lor nu este omeserie de specialitate", ci activitate ideolo-gica pin% pe care o pot practica numaioamenii care vor deveni activisti de partid"(p. 47). Consecinta este a patra reinterpretgrea acelorasi fapte istorice, consacratä prinProgramul PCR de faurire a socictätii socia-liste multilateral... (1974). Toate o perleleistoriografiei oficiale din 1975-1977, aniicei mai bogati In false mituri, se afl In ger-mene in acest curios program, la fel de desin-volt In jonglarea cu strategia prezentului,cu planurile de viitor si cu istoria strävechea neamului" (p. 50). Concluziile acestui pro-

gram devin premise ale lucrarilor istorice ceurman sä aparä. Traco-dacomania este atitde tenace Melt este de mirare cä s-a maiprodus o romanizare a Dacici. Culmea inep-tiei este atinsä atunci eind se afirmä ca dupapärasirea Daciei de cätre Aurelian a continuatsa existe pe acest teritoriu un stat neorga-nizat". Cu acceasi logica origindä se traver-searä mileniul migratiilor, considerat o epocade puternica inflorire a civilizatiei materialesi spirituale" ; pentru ca in paragraful urniS-tor xenofobia sä acuze pe straini de subdezvol-tarea românilor. Din sec. XIX istoria romani-lor se confundá cu activitatea PCR-ului.

La congresul cultumicilor" din 1976,Ceausescu afirma ea' adevärul este obiectivnumai dad' corespunde conceptiei partidului,iar istoria este o cerinta ideologica. fiind vorbaacum de a identifica frontul istoric cu celpolitic" (p. 58).

Mitizarea conducatorului devine pdnci-pale ocupatie a istoricilor oficiali, ce opereazátransferul de la dictatura colectiva a parti-dului la cea personala A lui Ceausescu asuprapartidului árii. Obsesia originilor devinepsihozá, coborind ping. in epoca pietrei.Fatä de anii '50 termenii sint inversati :slavii abia mai stilt amintiti la etnogenezarornânilor, ploconirea fatä de sovietici setransforma In antirusism, ungurii si bulgariidispar din istoria românilor. Protocionis-mul devine megalografie".

Cap. V aratä cum Kitschul istoric" in-vadeaza cultura, caci pentru clasa politicäcomplexul istoric a devenit mod de exis-tentä" (p. 80).

Cap. VI Incotro se Inclreaptá frontul"incearca o compara tie intre situatia contem-porana si epoca fanarlotii, la fel de absolu-tistil i ervilä fatä de vecinii putcrnici, lafel de speriatä de Apus i intolerantä. In-staurarea regimului fanariot In 1711 areasemanari isbitoare cu instaurarea celuicomunist In 1944, cind Romania se indreptadin nou spre un model oriental. Aceastaanalizä ni se pare cel putin in parte contes-tabila avind In vedere ea regimul fanariota fost totusi pregätit timp de citeva deceniiinainte, unii fanarioti erau despoti luminatisi cultivati, iar fanarioth au domnit parado-xal In epoca luminilor, ceea ce nu s-ar puteanici pe departe spune despre comunistii,administratori de gulag.

Volumul se Incheie cu programul mis-carii disidente din Romania" i Trei articoledespre Romania".

Cartea are o dubla semnificatie. VladGeorgescu a fost arestat In 1977 pentru CSexpediase marmscrisul acestei lucräri inOccident. In Flacara", Ghe. Ionita, con-ferentiar la Facultatea de istorie din Bum-rest si unul din presupusii autori ai discursu-rilor istorice ale lui N. Ceausescu, 41 demasca"

isi

si

www.dacoromanica.ro

3 Recenzii 717

pe autor drept fascist", imperialist", dus-man declasat" etc. aruncindu-i in fatil injuriasupremä cA dA cu pietre in patria care l-ahránit". Pc de altä parte cartea lui V. Geor-gescu este meritorie pentru cA prezina unstudiu complet asupra temei pe care a mai

atins-o i Dionisie Ghermani prin Reinter-.pretarea ComunistA a istoriei romAnesti cuspecialé privire In Evul mediu", Münclaen,1967 (In limba germanä).

Nicolae Marinted

ERIK FÜGED1, Casqle and society in medieval Ilmngary ( 1000-1437 ),Kiadó, BuchpBst, (Acta Historica Acaderniae Scien-

tiarum. Hungaricaa, 187), 1936, 162 p.

Lucrarea medievistului Erik Fügedi vineIn comoletarea unei bogate istoriografii acetätilor din Ungaria medievalä (vezi biblio-grafia de la p. 148-153), care a permis auto-rului ca, dincolo de aspectele arheologice siarhitecturale ale acestor constructii, relativputin relevate in lucrare, sA discute functiilecetAtilor in dezvoltarea sociald, economicä

politicá a regatului. Autorul are in vederenumai constructiile pe care documentelelatine le numesc castra, nu si bisericile

sau fortificatiile neatestate, dar gAsitein teren, care serveau doar ocazional ca locuride refugiu.

In primul capitol al lucrérii (p. 15-41),discutind problema inceputurilor cetätilordin Ungaria, Erik Fügedi respinge ideeaoriginii slave a fortificatiilor de pämint dinPannonia $ i preia teoriile lui Györffy György

Novaki Gyula, dupA care cetAtile au fostfondate de gintile maghiare, incepind cumijlocul secolului al X-lea, in urma infrin-gerilor de la Unstrat (933) $ i Lechfeld (955).Odatá cu org nizarea regatului cetätile autrecut In totalitate in proprietatea regelui,devenind centre militare, administrative, ju-diciarc, economice i in uncle cazuri chiareclezias lice ale comitatelor regale ; in jurulunor cetéti s-au constituit in secolele XI-XII orase. latretinerea cetiitii era obligatiapopulatiei de rind a co-nitatului (asa-numitiicastrenses), iar iobagiones castri aveau rosturimilitare. Pe masura pragresului teritorial alregatului r umärul cetátilor a crescut, ajun-gind la sfirsitul secolului al XII-Iea, in timpulregelui Béla al III-lea, la /2, cae comitat-existau atunci ; - de remarcat cé cele maimulte erau situate In Pannonia, regiuni im-portante, incluse mai tirziu In sistemul orga-nizational al regatului ungar (mai ales inpartea de räsärit). neavind in acel momentcomitate. Pinä la mijlocul secolului al XIII-lea cetätile au jucat un rol minor in apérareafrontierelor, aceastA functie revenind in

rind priskilor (indagines ).Invazia mongolé din 1241-1242 a avut

-drept una din consecinte trecerea la un noutip de cetate : construitá din piatré legaté cu

mortar, asezaté in pozitii usor de apératin locuri strategice. Dupé 1242 regele Bélaal IV-lea (cap. III, p. 50-64) a desfAsuratun adevArat program de construire de cetAtinoi si de reconstruire a unor cetAti mai vechi,abandonindu-le pe cele care nu prezentaurol strategic, efort care a dat roade mai alesin ultima decadé a domniei sale (vezi la p.52-57 statistica cetätilor existente in secoleleXIII-XIV In Ungaria, cu exceptia celorcomitale). Cele mai multe cetéti construitede regele Béla in perioada 1242-1270 erausituate de-a lungul granitelor regatului, In-deosebi spre Austria si Cehia.

Incepind cu secolul al XIII-lea apar inUngaria cetäti construite i stApinite de par-ticulari (care In aceastA epocä erau oamenidin imediata apropiere a regelui), situatielegaté de procesul de intrare a domeniuluiregal in mina marilor feudali, initiat acum,si de cristalizarea celor douä categorii socialefundamentale ale evului mediu, ce se accen-tueazá in a doua jumätate a secolului. Dealtfel, autorul considerä cé. In privinta ceté-tilor inovatia esentialä a epocii a fost nutipologicA sau tehnologick ci una structuralé,definité prin transformärile socio-economicecare au loc acum: Legaturile de dependentádirectá, personalä, a oamenilor cetAtii"(castr uses ) faVi de o cetate sau alta, esteinlocuitä, treptat, intr-un proces ce se vadefinitiva abia in secolul al XIV-lea, printr-odependentA fatä de stApinul feudal. Trans-formare care a reprezentat i un aranjamenteconomic, plätile tAranilor aserviti fácindu-ipe marii feudali capabili sé construiascé si séintretinA

Numérul cetatilor particulare a sporitIn perioada de crizA de la sfirsitul secoluluial XIII-lea, in special in vestul Ungariei, darregalitatea a fost suficient de puternicé pentrua interveni prin limitarea numärului de licente

prescrierea distantei obligatorii intre cetAticap. IV, p. 65-102).

In privinta organizárii cetAtilor si a dome-niului acestora In secolul al XIV-lea (cap. V,p. 103-122), autorul constatä cA regii An-gevini au fost deosebit de preocupag de WU-

Akalémiai

si

pri-null

cetati.

si

leId-cile

st

gi

www.dacoromanica.ro

718 Recenzii 4

rirea domeniului regal, la moartca lui LudovicI majoritatea cettilor fiind In proprietateacoroanei. Prin mosifie grupate sistematic injurul acestora i prin cumularea slujbei decastelan cu cea de comite, cetätile au fosttransformate In haze solide ale autoritätiicentrale. De remarcat observatiile lui ErikFügedi privind atributiile castelanilor - carese extind acum la ansamblul populatiei de pedomeniul cetätii, jurisdictia lor Incetind Insäla hotarul posesiunilor feudalilor recru-tarea (castelanii provin din grupul de fidelesai regilor Angevini) i importanta lor, caste-lanii constituind al doilea strat al elitei rega-tului, multi dintre ei ajungind In rindurilearistocratiei.

/n timpul domniei regelui Sigismund deLuxemburg (1387-1437) (cap. VI, p. 123-147), In Ungaria a avut loc un masiv transferde cetáti i domenii de la coroanä la magnati,al cäror beneficiari au fost in primul rindmembrii Ordinului Dragonului, care au ajunssä stäpineasc o treime din cele 148 de cetätiutilizabile, citä vreme regele controla doar50 de cetäti. Efectele nefaste ale acestei poli-tici promovate de rege In scopul Intäririi par-tidei proprii, i asupra cäreia a revenit abiaIn ultimii ani, nu au fost evidente in timpuldomniei sale, ci mai tirziu, contribuind insäsi ele la conturarea In termeni predominantnegativi a tabloului domniei lui Sigismund Inistoriografia maghiarä. Reducerea domeniuluiregal nu numai cá a dus la dependenta regeluifat de marii feudali, ci a si deposedat coroanade instrumentele administratiei locale, care subAngevini era In miinile regelui si a castela-nilor säi. In aceastä epocä marii feudali locali

castelanii lor isi insusesc jurisdictia caste-lanului regal asupra supusilor. Cetatea capätäacum i funclia de resedintä a stäpimiluifeudal, expresie a dominatici asupra tärani-lor, i pe cea de sirnbol al puterii sale. Caste-lanii acestei perioade au fost in general nobili

din piltura magnatilor, ei exercitau o autori-tate aproape absolutá in cuprinsul domeniuluicetätii i participau la administrarea rega-tului.

Un element de continuitate al epoeii luiSigismund de Luxemburg fatá dc politicapredecesorilor säi a fost efortul de intärire afrontierelor regatului, unde se construiesccetäti si se creeazil unitti administrative mailargi, supracomitale. La p. 132-137 esteprezentat pe larg sistemul defensiv din sud-estul regatului, de pe linia Dunärii. de laBelgrad la Severin - unde se concentrain acea perioadil efortul militar al Ungarieifinalizat in timpul regelui Sigismund de careFilippo Scolari (Pipo Ozorai) ; acest sistemmilitar cuprindea cel putin 15 cetiiti situatepe Dunre sau in interiorul Banatului actual,si se sprijinea pe contributia a 7. apoi 8 comi-tate puse sub aceeasi comand.

Existä in lucrare si alte aspecte care inte-reseazá direct istoria spatiului românesc inte-grat regatului medieval ungar (vezi, intrealtele, procesul de creare a marilor domeniifeudale i construirea de cetti particulareIn comitatul Bihor, la sfirsitul secolului alXIII-lea, p. 65-67), cu toate cä In tratareaunor probleme specifice acestui teritoriuautorul se aratä a fi tributar istoriografieimaghiare traditionale, tot asa cum contri-butiile romänesti la problematica cetätilorsi a organizárii teritorial-administrative aTransilvaniei In evul mediu lipsese din lucra-rea lui Erik Fügedi.

Castle and society in medieval Hungary(1000-1437 ) face, pc cazul lingariei medic-vale, demonstratia interconditionärii care aexistat intrc evolutia cetätii i evolutia deansamblu a societillii, in accst binom cetateafiind un important factor de dinamizare aevolutiei îi directia feudalismului.

Viorel Achim

FABIENNE REBOUL-SCHERRER, La vie quotidiewne des premiersinstituteurs 1833 - 1882, Préface de Mona Ozouf, Hachette, Paris,1989, 312 p.

Delicata lucrare semnatá de FabienneReboul-Scherrer ne invit la o cälätorie Inuniversul Invätämintului francez din secohilal XIX-lea. Sträbätind un spa-tiu temporalaparent scurt, dar In realitate plin de främin-täri si de convulsii social-politice (monarhiadin iulie, revolutia din 1848 si efemera repu-blicä a II-a, imperiul, räzboiul franco-prusacsi Comuna, a III-a republicA), autoarea In-cearcä sä radiografieze statutul i rolul socialal invätätorilor In anii In care instructiaprimará ,,nu era nici laicá, nici gratuitä, nici

obligatorie" (p. 2). Farmecul incontestabilal eärtii provine In primul rind din modul Incare slut combinate sursele folosite. Lucrä-rilor stiintifice materialelor de arhivil(rapoarte de inspectie, statistici, anchetescolare), cercetátoarea le adaugá un marenumär de märturii directe autobiografii,memorii i jurnale ale Invätätorilor, care,preluate cu circumspectia cuvenitá I cuconstiinta faptului cá o relatare personalá nupoate fi generalizatá tale-quale, oferä o ima-gine vie a ritmului vieii scolare, a dificul-

-,

t

www.dacoromanica.ro

5 Recenzii 719

tatilor el, a vietii cotidiene a satului sau aorasului, a raporturilor cu familiile, cu auto-ritätile" (p. 5).

Pornind de la ideea cá lupta pentru scola-rizare este grea i indelungatá, autoarea puneaccentul pc faptul cá i in aceastá perioadáintre intentlile puterii politice i realitate esteo mare distantA i cá legiferarea unor masurigeneroase nu este suficientá pentru ca HU-lia alfabetizárii sá fie cistigatá.

Intreaga istorie a instructiei primare dinFranta secolului al XIX-lea se desfasoara subsemnul competiliei dintre stat i bisericápentru suprematie In dorneniul educatici ele-mentare. Accastá competitie capätä o formaconflictualä atunci chid statul constienti-zeazá necesitatea de a prelua asupra sa sar-cina formárii viitorilor cetäteni si nu se maimultumcste numai cu rolul de a regla prin legiactivitatea scolarä. De la un asernenea mo-ment isi incepe cercetarea Fabienne Reboul-Scherrer : prin legea Guizot, adoptatá la 22iunie 1833, statul francez incerca sä se implicemai mult In educatia copiilor. Aceasta Incepesä fie socotitá de interes national, dar in afaráde legiferarea necesitätii infiintarii de scoliIn fiecare comuna si de marirea numáruluiscolilor normalc, statul nu va sprijini preamult opera de scolarizare.

In continuare autoarea trece la analizaproblematizatá a diverselor aspecte ale vietiiInvAtAtorilor i Invatätoarelor : pregátireaviitoarelor cadre didactice activitatea

normale (cap. III, p. 65-108), localurilescolilor i dotarea lor (cap. IV, p. 109-129)activitat e a di dacti ca propriu-zis A (cap. V,p. 131-159) si viata invAtatorilor In afarascolii (cap. VI, p. 161-195). &intern trans-pusi gradat Intr-o lume sumbra, in care absol-ventul mai degrabá prost pregatit cleat binese vede aruncat intr-un spatiu ostil

lui i obligat sä faca fatä unor presiunisociale variate. Este semnificativá márturiaunui notabil normand care surprinde cu tris-tete indiferenta ostild a taränimii fatá deinvätatorul care ii apartinea prin originea sasocialA, dar a cárui alteritate (superioritate?)culturalä trezea suspiciune. Pe táran unsingur lucru 11 preocupá copilul salt sá stiesá calcuzeze ; neincreator, avar, legat doarde interesele sale materiale, nu vede maideparte de parnintul säu. Cultura moralá aindividului i se pare inutilä" (p. 34). in acesteconditii sint de inteles dificultatile pe care leare de surmontat omul scorn. Mai WM con-ditiile pentru practicarea meseriei sale sintdeplorabile. De obicei comuna nu-i poatepune la dispozitie decit o incapere care-islujeste i drept locuintá, astfel Welt preda-rea are loc In curte ori in prezenta activitätilorgospodAresti ale solid ori in cea a animalelordin gospodarie (p. 116.-117). Autoarea sepreste pe scurt i asupra met odelor de pre-

dare-inviltare folosite : mutuala, individualásimultanä, asupra greutátilor procurarii

materialului didactic si a airtilor de scoaläpe care párintii refuzau s lc cumpere (p. 136),asupra recompenselor pedepselor aplicate.Greutatile legate de practicarea meserici bise adäuga de cele mai multe ori situatia mate-rialA grea, care 11 obliga pe invátätor sa-sicompleteze veniturile cu alte activit Ali :secretar al primáriei, topograf, scrib, apicultorsau botanist.

Capitolul VII (p. 197-231) aduce incentrul atentiei atitudinea invätatorilor Intimpul revolutiei din 1848. Accstia se gasesedintr-o datá in proiectorul preocuparilorguvernamentale. Republica era interesatáde adoptarea unei pedagogii sociale specificecu scopul de a inculca ideea civismului ca prac-tied* de zi cu zi si de a transforma tinerii Inbunt cetateni". Propunindu-si sa-i trans-forme pe invätätori in principalii agenti aiactiunii sale pedagogice i politice, guvernuls-a sträduit totodatá sá imbunatateasca situa-iia a cadrelor didaclice. FabienneReboul-Scherrer constat insá ca corpul pro-f esoral era doar n mica másurá pregatit sAfaca fall acestor ambitioase asteptari sociale.Dupá cum conchidea Mona Ozouf In prefatá,invátatorii anului 1848 sint departe de a fimilitanti. Indelungata lor subordonare fatäde autoritätile locale ti predispune prea putinla actiune. Invatätorul agitator, care devinesub pana lui Lamartine un loc comun literar,este o fictiune gencratä de fried, pe care nicio statisticA n-o sustine". (p. XIII).

Ultimul capitol (p. 233-266) es te dedicatsituatiei Invatátorilor in timpul lui Napoleonal III-lea, perioadA dnd Insemnátatea acor-datá de stat acestui domeniu al vietii sociale

culturale a scázut. Dupá epurarile i sane-tiunile aplicate corpului didactic in primiiani ai imperiului, dupä prohibirea unor cart"scolare subversive', invatamintul primartrece tot mai mult sub influenta bisericii cato-lice, iar incercárile unui Victor Duruy de aImbunatáti situatia rämin f Ara rezultatenotabile. O statisticá din 1863 aratä ca. din5 milioane de copii de vIrsta scolara in jurde 900 000 erau analfabeti. Cifra e considera-bila pentru Franta si a stirnit destule dezbateriingrijorate, dar, cornparat cu situatia dinalte tari europene, procentul francez repre-zinta mai degrabA indicatorul unor realizariremarcabile.

In anexe, autoarea ne pune la dispozitieo succintá cronologie, scurte biografii alepersonajelor principale" i tabele statisticereferitoare la finantarea invätämlntului lanivel national

In ciuda unei documentatii abundenteautoarea reuseste sá evite capcana unui dis-curs Imbicsit de un apel prea frecvent lasursele de arhiva. Senzatia reconfortantá a

ç

materiale

sco-Illor

anuoS-Odin

ni

fi

si

www.dacoromanica.ro

720 Recenzii 6

lecturii este intärità de caracterul deschis alanalizei, de faptul cá autoarea nu-si propunesä epuizeze toate aspectele posibile ale proble-rnaticii, ci mai degrabá sa deschicla orizon-tul pentru noi lecturi i investigatii ; sä nuuitäm first' cd luerarea es te publican' de edituraHachette In scria La vie quotidienne ...".Reconstituind cu cAldura i inteligentä atmos-,fera colii secolului al XIX-lea, cartea oferá

cititorului romän o multitudine de tenie dereflectie : sincronia másurilor legislative, simi-litudinea problemelor ce stau in fata dascáli-lor si a elevilor, dar si decalajelc In ceea cepriveste penetratia scorn In adincimea

Mirela Lumirlifa Murgescu

* * * Turquie, Moyen-Orienl, Conimunaut4 Européenne. Ades du Collo-que de Chantilly 15-17 septembre 1987, dités par Jacques Thobieet Salgur Kaneal, L'Harmattan, Pariv, 1989, 396 p.

In actualul context socio-politic, and sediscutii foarte mult, la toate nivelurile posibileproblemele privind integrarea europeanä afostelor ári comuniste din Europa centraläsi de räsárit, considerám cá nu este lipsitáde interes punerea In temä a cititorilor cu oproblematicä similará aflatä In fata altuistat, nu in intregime europeihn i anume Tur-cia. Acest subiect, atit de complex si nu lipsitde multe dificultäti in analiza sa, a constituitobiectul unui colocviu international desfäsuratla Chantilly, in Franta, Intre 15 si 17 septem-brie 1987 si la care au par ticipat un marenumär de economisti, politologi, juristi, isto-rici precum i specialisti In alte domenii dinnumeroase Vri ale continentului.

In Prezentarea" fäcutá volumului de maisus, care inglobeazá lucrärile amintitului sim-pozion, coordonatorii lucrArii, Jacques Tobie(profesor la Universitatea Rennes - 2) siSalgur Kan çal (Universitatea Picardiei -Amiens) se opresc mai ales asupra durateiacestui proces subliniind urmátoarele : Pare,In definitiv, cá s-a putut un tel dequasi-cons ns asupra notiunii de termen sianume : in jurul anului 2000. Un marslung" este, asadar necesar pentru cei doiparteneri : Comunitatea Economicá Euro-peaná i Turcia" (p. 8).

In functie evident si de tematica comuni-cárilor prezentate la colocviu, structuravolumului a fost ordonatá pe cinci maricompartimente : I. Turcia la räscruce : aprpien economice", p. (1-18) ; II. Turcia laräscruce : apropieri politice i culturale", (p.185-249) ; III. Turcia i Plata Comuna ;avantaje i inconveniente" (p. 251-277) ;IV. Turcia si Plata Comunä geopolitia

reactii ale tárilor membre" (p. 279-321) ;Optiunea europeanä a Turciei i aprecierilebruxelleze" (p. 323-369). In afarä de cele25 de comunicAri continute in cele cincisectiuni amintite, volumul mai cuprinde oMasä rotunda.", lista participantilor la coloc-viu, cea a celor care au sustinut interventii

la masa rotundä ca si pe cei care au condus lu-crärile pe ansamblu si pc sectiuni.

Intructt spatiul restrins al unei recenziinu permite evidentierea problematicii tuturorcomunicantilor, In cele ce urmeazá ne vomopri doar la citeva considerate de noi ca mairelevante.

La prima sectiune a volumului, de uninteres aparte ni s-a pärut a fi studiul Mizelecercetririi agro-alimentare in Mediterana (p.11-21) semnat de Roland Perez, director alInstitutului Agronomic Mediteranian din Mont-pellier. Consideratiile de ordin general aleautorului pornesc de la sublinierea ideii potri-vit cdreia conditlile geoclimatice permit sa sevorbeascä de un ecosistem mediteranean, iarimportanta terenurilor aride si semiaride afäcut din apá o constringere majord a agri-culturilor acestei zone. Pe de altä parte, acestansamblu de relatii i interdependenta pe carele antreneazä intre ele diferitele pärti riVe-rane care alcátuiesc identitatea spatiuluimediteranian reprezintá mai curind un mijlocde comunicare decIL unul de separatie.

In continuarea escului säu, specialistulfrancez ii sustine argurnentatia identicäavansind teza cá zona mediteranianá concen-treazd principalii parametri ai crizei mondialeactuale, care pot fi sintetizati dupä cumurmeazd :

- infruntarea Est-Vest prin aliati inter-pusi färä a mai vorbi de prezentelemilitare directe *

- opozitia Nord-Sud reperabilá In func-tie de indicatorii uzuali (demografie,nivel de trai, structuri de productie).

- discriminarea intre statele petrolierenonpetroliere ;

* Amintim aici cititorului faptul, cá coloc-viul de la Chantilly a avut loc In 1987. Laacea datä teza de mai sus Ii avea valabili-tate,

socie-tdtii.

stabili

:

www.dacoromanica.ro

7 Recenzii 721

aparitia de noi factori de polarizare ca. de pildd ascensiunea iritegrismului

musulman.finalul investigatiei, studiul pune accen-

tul peteza continudrii multidisciplinarecercetärii asupra Mediteranei, cercetare caretrebuie â depend eforturi de a oferi o nouaprivire asupra acestui teren de studii maiputin national" si mai mult mediteranian",situind aceastä arie In contextul au interna-tional. Pe baza acestei viziuni ea, cercetarea,va putea realiza cea mai blind investigare afenomenului.

Tot in cadrul primei sectiuni - se maidistinge i cercetarea coordonatorului S.Kancal, Orientarile strategice ale Turciei incomer ful international (p. 131-149). In intro-ducere se tvidentiazd faptul CO in pofidaschimbOrilor survenite In economia mondialdIncepind din momentul primei crize petro-liere din 1973, Turcia a continuat, la mijloculanilor '70 o politicd de expansiune, dezvol-tind industriile orientate spre piala internS.Accastá strategic i-a permis sá atingä unindice de crestere destul de ridicat. Au rezul-tat totusi, chiar in aceastä perioadä, gravedezechilibre oulminind cu un nivel al infla-fiei cu trei cifre i o crizd a balantei plátilorla sfirsitul deceniului. Ca atare dupä 1980a fost pusä In opera' o nouä strategie econo-mica caracterizatä prin promovarea expor-turilor, liberalizarea importurilor i a mi.scriicapitalurilor, flotatia controlatä a livreiturce.

Cresterea angajOrii pe pietele externe -a§a cum o aratd datele preluate din surseletnternatiohale autorizate a cunoscut urmS-toarea evolutie : s-a inregistrat niai intliun progres lent, dar constant (de la 5 % Inanii '6(1 la 6-8% In 1973), apoi o scAdereIntre 1973-1980, iar dupä 1980 o cresterespectaculoasil care a atins 21 % In anul 1985.

In acelasi timp, dacti vrem, ca un fel dereciproeä a procesului descris mai sus, nivelulde penetratie a agentilor economici stráini pepiata interna WITS a cunoscut, la rineulo fazá ascendentä - atingind - fatä de 8-9 % lii anii '50 - un procent de 20% Inperioada 1980-1985.

De asemenea in studiu se evalueazá cuclaritate ea daca agriculture rämtne unsector Inchis pentru penetratia strdina Inschimb industria In care participarea interna-tionalá este de cca. 32 % va fi un domeniuoricum mai deschis concurentei penetratieistráine.

Pe baza unor date analitice - extrase dinsursele interne si Internationale, S. Kancalrelevá existenta unui ansamblu suficient debine orientat cátre pietele externe si careprezintd un sold extern net excedentar. Ace-sta este compus In principal din 7 sectoare,

dintre care 3 de bunuri de consum, 3 de bunuriintermediare unul de bunuri de echipa-ment.

Excedentele degajale, gratie unei maihune competivitOti (din produse textile,Imbrácäminte, sticlä, cauciuc, masini agricole),vor permite de-acum inainte finantarea gene-ralizárii politicii de substituire a importuriloracolo unde aceasta este posibil necesar.

Pe. termen lung - ests pronosticul anti-cipativ al studiului - avantajul comparatival Turciei se va situa probabil in sectoarelede masini electrice nonelectrice, masini-unelte, precum in electronia, care tind safie industriile cu mind de lucru superior cali-ficatä.

Din sectiunea II-a Turcia la ráscruce :imprejurárile politice culturale" ne-a retinutatentia cercetarea efectuatá de cercetátorulfrancez Gerard Groc. Tema aleasti de el ur-mdreste Sensibilitälite islamice i integi areaTurcici in Piafa Comund (p. 211-223).

Autorul constatS Ca' in paralel eu libera-lismul lui Turgiit Ozal, care ofted frumoaseperspective Turciei spre un eventual viitoreuropean", se remand aparitia ascensiuneaunei a doua dimensiuni anume reislami-zarea.

Explicatia cea mai frecventd data feno-menului este aceea Ca' guvernul insusi dorestesä evidentieze in ochii comunitätii curopenetermenii buni pe care li intretine cu OrientulMijlociu capacitatea sa de a deveni lideruleconomic al regiunii. In al doilea rind, $ iaceasta in mod special, el urrnäreste sä acopere,prin diferenta culturalä, o puteinied insufi-cientd de adaptare si o anume intirziere.

De altminteri sondajul de opinie organi-zat in 1987 de influentul colidian Milliyet"-a oferit un rezultat, dipS opinia noastrádestul de editicator : 61 % din cei chestionatis-au arätat foarte favorabili aderärli la C.E.E.,19,1 % opusi adeziunii, iar restul color anche-tati s-au aratat nedecisi.

La o analizá mai de profunzime se ob-scrvä insä cá pentru curentele islamice (sauislamizatoare), a intra lii Europa presupunetotusi o confruntare, In mod cent de neevitatcu : occidentalizarea, modernizarea (care esteopusä traditiei), pluralismul social (si deciconcurenta infra credintá gindirea liberd)si In fine, un regim democratic parlamentar(destul de IndepOrtat de principiile unui statislamic).

Dac'd pe termen lung - aratä autorul -acest tip de experiment nu va ridica proble-me dificile $ i se va putea dovedi benefic -in schimb pe termen scurt Turcia va pátrundein contextul unei civilizatii poate antagoniste,pe care ea nu o stOpineste $ i In care ea vapierde initiativa.

Una din principalele concluzit ale artico-lului lui Gerard Groc poate fi redat succint

a

su,

i

i

ii

i

si

www.dacoromanica.ro

722 Recenzii 8

dupil cum urmenzd : problema aderdrii, careIntlIneste si asa destui oponenti In sinul socie-tälli tune, in loc sä feed ad apard un consens,actioneazä mai curind ca o prismd care punein evideni disocierea constituantilor isla-mici.

La a III-a sectiune a volumului - maisemnificativ ni s-a párut studiul aprofundatal lui Mahmud Deger -(ziarist-economist) re-feritor la Avantajele i inconuenientele integrdriieuropene ú Turciei (p. 257-265). Ina de lainceputul studiului M. Deger avertizeazdasupra faptului cd deed In cursul acestuiproccs de integrare europeand Turcia nu vareu5i sd-si pilstreze integritatea sa culturalä,aceasta risci sd provoace consecinte grelepentru lard.

fn ceea cc priveste integrarea juridicii, laacest aspect, structura jurisdictiei turce oferdun avantaj apreciabil in perspective uneiviitoare codificári europene. Autorul atrageinsd atentra asupra aparitiei inevitabile a cloudprobleme cu consecinte incd imprevizibile.Cea dintil implied subordonarea (in fatit Co-misiei de la Bruxelles) a unci pärti a dreptuluide a lua decizii in probleme econom ice, iarcea de-a done se referä la necesitatca trans-punerii multor texte de legi (care In prezentsint scrise in limba osmand) intr-o limbd decirculatie europeand - pentru a se vedeadacd aceste legi stilt sau nu In conformitatecu legislatia C.E.E.

Integrarea economicil va reprezenta insdunul din aspectele cele mai complexe ale pro-blemei. Ultimele rapoarte ale 0.C.D.E. indiafaptul cd Turcia este de clouä sau chiar treiori mai sáracti. decit Portugalia, cea maisäraca dintre eei 12. De asemenea dacd in1986, Turcia avea sd inregistreze eel mai ridi-cat nivel de crestere dintre árile OCDE (cu8% anual), ritmul avea sä lnregistreze o sed-dere substantialfi : in 1988 pcntru aajunge la 1,1 % in 1989(t)1.

Sint de asernenea, obiectiuni - cum le-aprezentat in 1990 Jacques Delors presediu-tele lu exercitiu al Corn. Executiv al PieteiComune - referitoarc la modul cum sintrespectate drepturile omului in accastä tard.Autorul apreciazii asadar cd nu se poate daun räspuns imediat la problema pusd In titlu,ideea fundamentald Mid eS ambele pfirti(atit CEE, clt i Turcia) trebuie sd depundIn continuare eforturi pentru a inlesniu§ura acest procas.

Scott Sullivan, The Turks want in, inNewsweek", may 21, 1990, p. 16. Marian Stroh,

Ne-am oprit, pentru Inchelerea prezen-tfirii noastre la comunicarea - cansideratiide noi ca cea mai revelatoare din sectiunea Vprin inaltul ei profesionalism -a lui OsmanNedin Zilioglu (profcsor la Universitatea dinEskisehir). Turcia si Comunitalea EconomicdEuropeand : o uniune necesard (p. 327-335)se constitute intr-o investigatie lucidd si res-ponsabild asupra stadiului atins de acestproces, a impedimentelor care mai stau Infata lui ca si a pasilor care trebuie intreprinside fiecare din pdrti pentru a se ajunge lareusita finald.

Dupd ce efectueazd un scurt istoric alrelatiilor complexe turco-europene incepinddin secolul al XVI-lea O. N. Zilioglu consacriipartea urtnátoare a analizei sale expuneriiavantajelor si dezavantajelor care pot rezultadin acest proces pentru cei doi parteneri.

Pentru Turcia, avantajele vor consta Introaltele in libera circulatie a miinii de lucruturce In tdrile occidentale, ca In crestereaexporturilor sale cätre Europa, iar In ccea cepriveste incovenientele prezumate acestea arfi lipsa competitivitätii pentru uncle sectoareale economiei (care In acest caz vor fi amenin-tate cu falimentul) precum si posibila apari-tie a unor puternice seisme in economia täriica urmare a aderdrii sale la uniunea vamaläeuropeanii.

In ceea ce o priveste, Plata Comund arbeneficia de o ldrgire a pietei cu 51 de milioanede noi consumatori, fapt care va permiteindustriei comunitare sd-si largeascil pro-ductia.

Pentru CEE dezavantajele ar rezida indezinteresul tdrilor membre pentru aparitiaunui excedent de fortá de mulled, iar surplusulagricol comunitar deja existent face ca agri-cultura turcä sd nu fie privitd cu prea multdsimpatie.

Autorul mai relevd de asemenea cä son-dajele de opinie (efectuate in 1986) au indicateS cea mai mare parte din cei chestionati(51,5 °O) slat favorabili aderrii la CEE, fa4áde numai 10% Impotrivd, 14,5 % indiferentisi 24% Lard opinie.

Prin analizele de investigatie i prognozáeconomicd care le oferd, prin bogatul fondde teze i idei supus discutiei, prin actuali-tatea ternei i, nu in ultimul rind prin posibili-tatea reflectdrii la anumite paralelisme ensituatia t drift noastre In fate aceleiasi proble-me, volumul amintit constituie indiscutabil,o contributie de prim rang -a gindirii eco-nomice politice europene contemporane.

60

1

si

si

si

www.dacoromanica.ro

BULETIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul Bibliografic realizat de un grup de istorici din initiativa redactiei RevisteiIstorice" urmtireste sit devinA un instrument utll la Indemina slujbasilor muzei Clio. hi aeestscop slnt semnalate studii eta o tematicA un nivel variat, publicate de istorici romaniIn afara hotarelor RomAnici, care privesc direct sau tangential istoria poporului roman.

Redactia spertt ca pe aceastA cale sA contribule la redeschiderea dialogului cu istorio-grafia universalA dcoarece primul pas in orice investigatie istoricA 11 constituie informarea.

Buletinul bibliograric vizeazA productia istoricA tipAritti - studiu si carte - dupä 1985referitoare la perioada medievalá, modernA i contemporanA a RomAniei.

La elaborarea prezentului buletin bibliograric au participat Viorel Achim, Gabriel Ca-talan (student an III Fac. Istorie, Bucuresti), Florin Constantiniu, Antal Lukacs, FlorinelMarian (student an III, Fac. Istorie, Bucuresti), Beatrice Marinescu, Bogdan Murgescu, NagyPienaru, Serban RAdulescu-Zonner, Adrian TerteceL

Redactor de rubricA : Nagy Pienaru

I. LUCRARI GENERALE, ENCICLOPEDII, DICTIONARE

* * * Transylvania. The Roots of Ethnic Conflict, ed. John F. Cadzow, Andrew Lu-danyi and Louis J. Elteto, Kent-Ohio, The Kent State University Press, 1983, 368 p. 0 cute-gere de 14 studii, scrise de istorici unguri din emigratie (S.U.A. si Europa occidentalA), avindca ternA problema national! din Transilvania, in perspectivA istoricA i actuall In ansamblulucrarea are un caracter partizan, fiind vehiculate teze i aprecieri f Ara o acoperire documen-tarA serioasä, ce contrazice p1nA i unele stAri de lucruri unanim recunoscute In literatura despecialitate. Rec. In Stidost-Forschungen, XLIV, 1985, p. 290-292.

* * * The Tragic Plight of a Border Area : Bassarabia and Bucovina. Ed. by MariaManoliu-Manea, Los Angeles, Humbold State University Press, 1983, 280 p. 0 culegere de12 studii privind istoria politicA si economicA a Basarabiei Bucovinei. Rec. In Südost-Fors-chungen, XLIV, 1985, p. 392-393.

DELETANT, ANDREA and DELETANT, DENNIS, Romania, World BibliographicalSeries, Oxford, 1985, XVIII -F 237 p. Härti, Indice. Constitute vol. VII din World Biblio-graphical Series. 0 bibliografie selectivA precedatA de o introducere. Rec. de John Freeman inThe Slavonic and East European Review", vol. 135, iulie 1987, no. 3, p. 495-496.

HOREDT, KURT, Siebenbiirgen im Friihmittelalter, Bonn, 1986, 225 p., 68 ilust., 12tab. Monografie asupra istorici Transilvaniei din sec. IV si pinA in jurul anului 1200. EstenegatA orice continuitate etnicA pinA spre sfirsitul secolului al VII-lea. ConsiderA eh' i romAniiar fi migrat in spatiul intracarpatic incepind cu mijlocul secolului al IX-lea. Rec. in StidostForschungen", XLVI, 1987., p. 424-427".

ILLYES, ELMER : Ethnic Continuity in the Carpatho-Danubian Area, New York, 1988,XIII ± 439 p. Note, Bibliografie, Indice. Principala problemtt pusä de autor este dacApopulatia latinizatä a locuit la nordul Dunärii de Jos si a pAstrat continuitatea din timpulromanilor, dupä retragerea acestora. Rec. de : Dennis Deletant In The Slavonic and EastEuropean Review", vol. 68 nr. 2, aprilie 1990, p. 330-331.

JELAVICH, BARBARA, History of the Balkans, vol. I, Eighteenth and NineteenthCenturies, XI ± 476 p., Cambridge, (SALA.), 1983. 0 sintedi privind evolutia comunitAtilor

a statelor balcanice, inclusiv a TArilor RomAne si ulterior a RomAniei, In conexiune cu poli-tica marilor puteri In zonA. Rec. in Stidost-Forschungen", XLIV, 1985, p. 265-270.

KANN, ROBERT A., ZDENEK V. DAVID, The Peoples of the Eastern Habsburg Lands,1526 - 1918, (A History of East Central Europe, VI), Seattle, London, 1984, XVI -I- 543 p.sintezA asupra istoriei unora dintre natiunile nationalitätile aflate sub stApinirea monarhieihabsburgice : cehi, slovaci, sloveni, croati, ruteni (din Ucraina SubcarpaticA) rornAni (doardin Bucovina). Rec. in Stidost-Forschungen", t. XLIV, 1985, p. 290-291.

Revista istoricA", tom I nr. 11-12, p. 723 -733, 1991

43 leg c. 32 60

i strainl

0

ai

(incluaiv),

vi

vi

eini

www.dacoromanica.ro

724 Buletin bibliografic 2

KARNOOUH, CLAUDE, L'invention du peuple. Chroniques de Roumanie. Essai,Editions Arcantére, Paris, 1990, 331 p. Imbinind etnografia, lingvistica, folclorul, istoria men-talitátilor cu istoria politica i econornica hicrarea reprezintä o prezentare documentata, dinsurse directe, a specificului civilizaliei romariesti i a evolutiei coni( mporane a caracteristicilorperene ale acesteia.

WINNIERITH, T. J., The Clachs : the history of a Balkan ! coble, Gerald Duckm orthCompany Limited, London, 1987, VIII ± 180 p. 0 admirabila mo- ografie asupra vlahilor",una din putinele lucrári sträine referitoare la rornânii din sudul Dunärii in care sint analizateriguros si critic istoria lor i istoriografia despre aceastá populatie balcanica, insistindu-se asupraoriginii caracterului romanic, a rdspindirii vlahilor", precum si a valorilor proprii civilizatieilor.

II. IZVOARE

*.11' * Decrela regni Hungariae - Gesetze und Verordnungen Ungarns, II, (1458- 1490 ),herausgegeben von F. Döry, Gy. Bónis, G. Erszegi, Zs. Teke, Budapest, Akadémiai Kiadó,1989, 391 p. (Publicationes Archivi Nationalis Ilungarici II. Fontes 19). Colectia Decreta regniHungariae isi propune sá reuneasca intr-o editie criticä modernä hotáririle dietelar regatuluiUngariei din perioada 1301-1526. Fiecare lege este editatä in limba latinä, in toate variantelecomplete sau partiale pästrate (unele publicate acum pentru prima data), fiind precedatti de unrezumat in limba germana, care, in afara continutului, lámureste aspecte privind do tarea siimprejurárile adoptarii legii. Volumul I, aparut in 1976, se refera la perioada 1301-1457, jarvolumul II, editat de F. Döry, Gy. Bemis, G. Erszegi, Zs. Teke, cuptinde legislatia Ungarieidin anii 1458-1490, din timpul domniei lui Matia Corvinul. Legile reunite in scest volt m, careofera o imagine fidela a mutattilor produse in regat In a doua jumatate a secolului al XV-lea,se refera in princip.1 la org nizarea finala t militarä a statului. Lnele legi au prevederi expreseprivitoare la romanii din Transilvania, cum este scutirea lor, in 1459 si 1467, de plata veni-ului camäril (lucrurn camerae), in virtutea obiceiului regatului (p. 111, 1,15 si 106).

* * * Documents on Russian Foreign Policy, 1878- 1880, ed. de W. N. MadlicottRichard G. Weeks, Jr., in The Slavonic and East European Review", v(1. 64, nr. 4, octom-brie 1986, p. 557-570, nr. 3, iulie 1986, p. 425-431 ; nr. 2, p. 237-255 ; nr. 1, p. 81-99.Se referh si la Arab Tabia. Este o continuare a cunoscutei serii de documente ale ambasadeiruse de la Londra pentru perioada 1875-1878 publicate In SEER de R. W. Seton Watson.

MC NALLY, RAYMOND T., The Fift enth Century Manuscript by Kritoboulos of Im-bros as an Historical Sources for the History of Dracula, in East European Quarterly", XXI,Spring 1987, nr. 1, p. 1-13. Respinge cu argumente acuzatiile de filo-turasm aduse lui Critobuldin Imbros i atrage atentia cä, Mai ales in cazul unor evenimente in care nu era implicatpsihologic, emotional sau politic - de exempht in casul luptelor lui Vlad Tepu2, cu turcii -Critobul era &still de obiectiv si de rig uros in prezentare. 30 note.

MLIRHEAD, JOI-IN, Those wl o fall, New -York, Random House, 1986, 258 p. Memoriilede ri'Thoi ale pilolului-aviator John Muirhead ; descric printre alte misiuni de luptä i douäraiduri ale sale in zona ploiesti (1944).

SPAULDING, ROBERT M., Some Light on Arcl tout Sources in the GDR for EastLin opccn Studies to 194, in East European Quarterly", XXII, Fall 1988, nr. 3, p. 351-360.Dosare rcferitoare la Romania se gäsesc la Ministerul de Externe al Reichului (AA - cu privirela comertul germano-roman 1875-1915), Cancelaria Reich-ului (RK - cu privire la ncgocierilede pace din 1918), Reichslandbund Press Archive (politica interna si externä romaneaseä 1905 -1944, agricultura romat eased 1905-1944) si la Ministerul Comertului i Industriei al Piusiei).(Pr. MIIG - cu privire la comertul exterior si politica vamala romaneaseä 1836-1934).

THUROCZ, JOHANNES de, Chronika Hungarorum, I, Textus. ed. Elisabeth Galantaiet Julius Kristo (ablioteca scriptorului medii recentisque aevorum, condita a Ladislao Juhász,series nova, t. VII), Budapest, 1985, 332 p. Chronika Hungarorum" - scrisä la sfirsitul seco-lului al XV-lea de Johannes de Ihurocz cuprinde istoria Ungariei (si a teritoriilor strr:tinestäpinite de aceasta) in perioada cuprinsa Mire secolul al IX-lea si domnia regelui Matei Corvin.(1458-1490). Cronica ofera, de asemenea, informatii pretioase priNind istoria romanilor si astatelor lor in acea perioada. (Rec. In Bulgarian Historical Review", an XV, 1987, nr. 3,p. 91-95).

UCHITELLE, DANIEL J. - New Sources of Information on Eastern European JewishLife 1785- 1920 East European Quaterly", XIX, Summer 1985, nr. 2, p. 161-174. Prezinia12 relatari ale unor calátori englezi si americani, aflate in colectia lui American Geographic

-

www.dacoromanica.ro


Society de la University of Wisconsin - Milwaukie. Majoritatea informatiilor se referá la evreiidin Po Ionia i Rusia, dar prezintä relevantil pentru intreaga arie rösäritean-europeaná. 33note, bibliografie si note bio-bibliografice pentru cei 12 clöldtori.

III. ISTORIE MEDIE

ANDREESCU, STEFAN, RAYMOND T. MCNALLY, Exactly where was Dracula.captured in 1462, in East European Quaterly", vol. XXIII (1989), nr. 3, p. 261-281. Autoriilocalizeaza ferm capturarea lui Vlad Tepes de catre regele Ungariei, Matia Corvin, la punctulOrätii" de lingä satul Podul Dimbovitei, unde se gäsise ruinele castelului Piatra Craiului".

BONEV, CEAVDAR, L'eglise orthodoxe dans les territoires carpato-danubiens et la politiguepontificale pendant la première moitid du XIII-e s., in Etudes Balkaniques", anul XXII, 1986,nr. 4, p. 101-108. Se analizeazd situatia bisericii ortodoxe In spatial carpato-danubian Inprima jumätate a secolului al XIII-lea si politica papalä in aceaslà regiune in perioada res-pectivá.

CAZACU, MATEI : L'Histoire du Prince Dracula en Europe Centrale et Orientate (XVe.siècle), Geneva, 1988, XIII -1- 217 p. Bibliografie. Härti. Note. Unul din studiile cele maicomplete despre legendele medievale in legäturä cu Dracula. Rec. de 1. S. Luria (Lur'e) inThe Slawonic and East European Review", vol. 68, nr. 2, Wile 1990, p. 563-565.

CIAPLIGHINA, N. A., Areal romanizafii i problema anticinogo nasledita u istorii Moldavit, in Moldavskii feodalizm", Chisinäu, 1991, p. 13-38. Analizä a procesului de romanizareIn spatiul carpato-danubian, in comparatie cu cel moesic i pannonic, in perspectiva influenteicxercitate de populatiile libere de la periferia Imperiului roman".

COCIRLA, P. S., Remeslenntie tehi gorodov Moldavii i nekotorth stran Evropt u epohufeodalizma, In Moldavskii feodalizma", Chisinau, 1991, p. 234-263. Studiu comparativ aoraselor din Moldova si din Europa occidentald centralö (aparille, structurá, functie econo-ndco-socialä).

DELETANT, DENNIS : Moldavia between Hungary and Poland, 1347-1412, in TheSlavonic and East European Review", vol. 64, nr. 2, aprilie 1986, p. 189-211. Aratä cumpolitica de interese ale Ungariei i Poloniei au influentat i dominat situatia din Moldova intre1347-1412.

DIMITROV, DIMITAR, I., La culture matérielle sur la rive septentrionale gauche duBas-Danube aux VI-e- X-e siècles, in Etudes Balkaniques", anul XXI, 1985, nr. I, p. 114-132. Este o prezentare a culturii materiale de pe teritoriile Munteniei i Moldovei in secoleleVI-X.

ENGEL, PAL, Az ország irjraépitése. I. Károly küzdelmei az oligar chak ellen (1310-1323 ). (Reconstructia ánii. Luptele lui Carol I impotriva oligarhilor. (1310-1323), In Száza-dok", 122, 1988, nr. 1-2, p. 89-146. In cadrul luptelor purtate de Carol Robert impotrivatendintelor centrifuge ale marilor oligarhi stilt distinse trei perioade : I. 1310-1314, Incercareade a guverna cu sprijinul nobilimii ; II. 1314-1318 - conflictele cu familiile Köszegi, Kán,Borsa, Akos ; III. 1318-1323 - victoria completä a regalitátii.

ESANU, A. I., Svoeobrazie istoriceskogo putt razvitia moldavskogo feodalnogo letopisantia(XV- XVIII v.v.), In Moldavskii feodalizm", Chisinau, 1991, p. 131-148. Reconstituireaetapelor de evolutie a cronisticii moldovene urn-J.61.11e In corelare cu instaurarea si consolidareadominatiei otomane asupra Moldovei.

GALBEN, A. I., Nekotorte certi moldavokogo feodalnogo prava v period turelko-fanariots-kogo gospodsiva, in Moldavskii feodalizm", Chisinöu, 1991, p. 263-277. Studiu asupra nasuri-lor legislative ale domnilor fanarioti care au avut ca urmare - intre altele - inceputurile sepa-rörii justitiei de administratie.

GONTA, G. V., Obscie i osobennfie certi v polojenit Moldavii i stran Balkanskogo poluos-irova u sisteme gospodstva Osmanskoi imperii (do konfa XVI ), in Moldavskii feodalizm", Chisinäu,1991, p. 94-130. Autorul relevá trásáturile caracteristice ale statutului politic al Moldovei inreport cu Imperiul otoman, inainte de campania lui Soliman Magnificul din 1538.

HELD, JOSEPH, Hunyadi : Legend and Reality, New York, Columbia UniversityPress (East European Monographs, No. CLXXVIII), 1985, 264 p. 0 sintezá asupra personali-tätii lui Iancu de Hunedoara si a epocii sale, cu accent principal pe aspectele politico-militare.Realizatá prin folosirea aproape exclusivá a literaturii istorice maghiare, monografia lui J.-Held se dovedeste a fi In multe locuri, inevitabil, partialá i partinitoare (vezi, de exemplu,prezentarea realitatilor etno-demografice ale Transilvaniei secolului al XV-lea, la p. 63). Utili-zarea contributiilor românesti din ultimele decenii privitoare la epoca si la activitatea lui Iancu

si

.

www.dacoromanica.ro


de Hunedoara - (dlnire istoricii români este citat doar N. Iorga cu un studiu publicat In 1915In limba francea) - ar fi dat, Intr-o mai mare ingsurg, consistenta lucrgrii ; aceasta este i odovadá a audientei limitate a istoriografiei noastre In spatiul american.

HEPPNER, HARALD, Gesellschaftsenttricklung und Menttliltit dargestellt am Beispielder Rum linen im Zeitaller der Aufkliirung, In Stidost-Forschungen-, XL IV, 1985, p. 139-161.o analizá a mentalitnii tgranilor români (din Principatele Danubiene si din provinciile romgnestisupuse monarbiei habsburgice) In secolul al XVIII-lea, caracterizatg, mai ales, prin neincre-dere", clt si a factorilor determinanti a unei treptate modificäri a constiiniel rcspectivei clasesociale.

IIEPPNER, HARALD, Österreich und die Donanfarstentiimer 1774- 1812. Ein Beitragzur habsburgischen Siidosteuropapolitik, Graz, 1984, 240 p. 0 analiz a politicii Austriei fall deTara Româneascg si Moldova. Conform concluziilor autorului diplomatia vieneza a urmritcrearea unor state tampon, care sil rginIng sub suzeranitatea sultanului, constituind totodatiiun obstacol al extinderii teritoriale a Rusiei sau a influentei acesteia In sud-estul Europei. Lu-crarea contine un capitol introductiv privind politica Habsburgilor fatg de Tarile Romilne dinsccolul al XVI-lea ping In 1774. Rev. in Südost-Forschungen", XLV, 1986, p. 326-328.

KRISTO GYULA, A lo százacli Erdelg politikai törtenete (Istoria politieg a Transilva-niei In sec. X), In Szazadok", 122, 1988, nr. 1-2, p. 3-35. Amplu studiu privind izvoarele,stadiul cercetgrii problemele istoriei Transilvaniei In secolul al X-lea. Sint discutate proble-male prezentei bulgarilor, rolul istoric al lui Gyula etc.

KUTSCHERA, ROLF, Landlag und Gubernium in Siebenbar,en 1688- 1869, Köln-Wien, 1985, 409 p. Istoric al organizärii si activitgtii organelor legiuitoare si administrativecentrale ale Transilvaniei, dupg anexarea acesteia de calm monarhia habsburgieg si ping lareorganizarea politico-administrativg determinatä de compromisul (Ausgleich) austro-ungardin 1867. Rec. in Stidost-Forschungen", XLVI, 1987, p. 431-432.

LITAVRIN, G. G., Stanovlenie vtorogo Bolgarskogo farstva i ego mejdunarodnoe znacenievl XIII stoletii (Intemeierea celui de-al doilea tarat bulgar i importanta sa internationalg insecolul al XIII-lea), In Etudes Balkaniques", anul XXI, 1985, nr. 3, p. 17-26. Este o ana-lizá asupra fonclárii celui de-aT doilea -prat bulgar (1186-1396) - care la inceput a fost unstat româno-bulgar - precum i asupra rolului jucat de acesta pe plan international in secolula XIII-lea. Sc subliniazit importanta deosebitá a activitätii interne si externe desfösuratede primii tari din dinastia Asánestilor.

LITAVRIN, G. G., Daa stiudi o vostanii Petra i Asenia (Doug studii despre rgscoala luiPetru i Asan), In Etudes Balkaniques", anul XXI, 1985, nr. 4, p. 12-24. Sub acest titlusint publicate doug studii privind rgscoala din anul 1186, condusg de fratii Petra i Asan.Primul studiu subliniazá caracterul popular al räscoalei In fruntea areia s-au aflat cei doifrati români. In cel de-al doilea studiu, autorul Incearcil sa demonstreze participarea rusilor,aläturi de cumani, la rgscoala Asánestilor (1186) si la intemeierea cant de al do lea tarat bulgar(care, la inceput a fost un stat româno-bulgar).

MAVROMMATIS, LEONIDAS, La formation du. deuxame Rogaume bulgare vue par lesintellectuals bgzantins, In Etudes Balkaniques", anul XXI, 1985, nr. 4, p. 30-38. Se anali-zeazg modul In care cgrturarii bizantini privesc formarea celui de-al doilea tarat bulgar (laInceput, un strat romano-bulgar), ca urmare a räscoalei din 1186 condusg de fratii romniPetru Asan.

NEGRE, I. A., Solialntie protivoreciia a moldovskom sale vo vtoroi polovine XVII - sere-dine XVIII v, In Moldavskii feodalizm", Chisingu, 1991, p. 213-234. Studiind fuga tarani-lor In interiorul rii, autorul conchide cg directia acestei fugi a fost de la domeniile stapi-nilor laici i ecleziastici, care pierduserg beneficiile rentei centralizate de stat la mosiile boierilor,detingtori de slujbe In aparatul de stat.

MORAWSKI, PAOLO, Notizie dalle (future) India d'Europa" Polonia, Lituania eMoscovia nei Diarii di Marino Sanudo Anni 1496-1519, In Annali della Fondazione LuigiEinaudi", vol. XXI, Torino, 1987, p. 43-88. Prin intermediul celor 58 de volume ale editieiDiarii-lor lui Marino Sanudo, apárute la Venetia intre 1879-1903, este reconstituitg perceptiaevenimentelor din rásáritul Europei, inclusiv a celor din Moldova si de pe litoralul Mgrii Negre,In rgstimpul anuntat in titlu. De altminteri, un paragraf Intreg al acestui studiu se cbeamgL'avventura moldava : echt e silenzi" (p. 52-58), el privind nefericita expeditie a regelui polonloan Albert Jagello, din 1497. Una dintre observatiile interesantc este accea cg, pentru vene-tieni, desi bine informati asupra esentei evolutiilor politico-militare din räsgrit, totusi imagineaasupra protagonistilor nu este prea clar conturatä rust, poloni, unguri, moldoveni i valahislat prezentati pe acelasi plan : functia lor belicg apare intersanjabilg" (p. 56 $ i 71).

i

al

www.dacoromanica.ro


Osmanskaia imperiia i strant Tentralnoi, Vostocinoi i lugo-vostocinoi Evropî o XV -XVIa. (Imperiul otoman i Virile din Europa centralA, rAsAriteanii $ i de sud-est In secolele XV-XVI), Nauka, Moskva, 1984, 300 p. Cartea analizeazA relatiile dintre Imperiul otomandin centrul, estul l sud-estul Europei In secolele XV- XVI. In cadrul lucrArii sint prezentate

raporturile romfino-otomane In acea perioadA. Recenzic de Rumiana Mihneva In EtudesBalkanigues", anul XXI, 1985, nr. 3, p. 126-129.

PELLATFIY, GABRIEL S., The Dosza Revolt : Prelude and Aftermath, In EastEuropean Quaiterly", XXI, Fall 1987, nr. 3, p. 275-295. Prezentare generalA, fArA a aduce unspor de infornuitie concretA, o Incercare de analizA In lumhia tcoriilor mai noi despre miscArilesociale de la Inceputurile epoch moderne.

POLEVOT, L. L., Problema voznikoveniia gorodov feodalnoi Moldavii, In Moldavskii feo-dalizin", ChisinAu, 1991, p. 67-93. Cercetare tipologicA asupra genezei orasului medieval mol-dovean prin utilizarea informatiilor surselor scrise si a descoperirilor arheologice.

ROIDER, A. KARL JR. Austria's Eastern,Question 1700- 1700, Princeton, 1982. Rda-tiile Austriei cu Poarta in sec. XVIII. Planurile ambitioase ale Austriei de impArtire a Imperiu-lui otoman err Rusia in 1771-1772 si ocuparea Bucovinei In 1775. (Semnalare de P. G. M. Dick-son In The English Historical Review, vol. Cl/no 398flanuarie 1986, p. 257.

RUSEEV, N. D., Gorodskie fentrt Dnestrovsko-dunaiskih zemel Zolotaia orda, In Moldav-skii feodalizm", ChisinAu, 1991, p. 39-66. Pe baza izvoarelor numismatice, autorul urmArcstefazele de dezvoltare economicA politicA a oraselor de la Dunärea de Jos, divizate de el In treigrape : Orheiul Vechi Costesti (sub autoritatea directA a Hoardei de Aur); Silistra China,aflatc sub influenta Hoardei de Aur ; Cetatea-AlbA, Isaccea, PAcuiul lui Soare (?), Nufrirul (?)Intr-o situatie intermediarA, apartinind in diverse perioade uneia sau alteia din primele domlgrupe.

SENGA, TORU, IV-Béla kfilpolitikdja es a IV. Inee pdpdhaz intézett tatár-levele"(Politica externA a lui Bela IV si scrisoarea referitoare la Uteri adresatA papei Inocentiu IV)In Szazadok", 121, 1987, nr. 4 p. 584-612. Pe baza analizei situatiei internationale, a prin-cipalelor directii ale politicii externe a lui Bela IV, autorul dateazA scrisoarea din 11 noiembrie,fArA an, adresatA de rege papei, in rand 1247.

SOVETOV, P. V., Ob.yele i osobennoe o razvitii form moldavskogo feodalizma (kakova bilao XVI-natiate XVIII o osnopnaia tendenfia v razoilii podatnogo immuniteta), In Moldavskiifrodalizin", ChisinAu, 1991, p. 149-212). Cercetarea asupra evolutiei imunitAtii fiscale de lafendalismul seniorial la feudalismul de stet, dezvoltat In conditiile dominatiei otomane, carea impus limitarea progresivA a privilegiilor de imunilate fiscalA.

STIFFONI, GIOVANNI, La scoperta dell'America nelle relazioni degli ambasciatori vene-ziani (1497-1559), In Columbus 92", an. 4 (1988), Genova, nr. 4-5, p. 36-41. Un eveni-ment crucial pentru destinele omenirii, cum a fost descoperirea Lurnii Noi", a fost semnalatde ambasadorii Serenissimei cu mare tntirziere, abia in 1525 (Gasparo Contarini), i fAril sti i sepAtrunda adevArata semnificatie. Este un fapt care vAdeste din plin splendida izolare" Incare de acuni se retrAsese Republica Lagunelor, guvernul ei lAsInd pe searna oamenilor de culturAi nteresul fatd de noua realitaie politicä si socialA a Indiilor Occidentale". Detasarea cu careera privitA la Venetia problema descoperirii Americii pune in lumina atitudinea mentaIA care

favorizat abandonarea primei scene a istoriei de cAtre una din principalele puteri maritimeale Evului Mediu.

STROMER, WOLFGANG VON, Zsigmond császdr Velence elleni kontinentellis zarlataés a nemzetközi kereskedelmi utak dthelyezo dése (Blocada continentalA a Impratului SigismundImpotriva Venetiei si mutarea drumurilor comerciale internatlonale), In Szazadok", 121, 1987,nr. 4, p. 638-659. Blocada continentahl organizatA de Sigismund a lost consideratii ca inch-cientA. A avut totusi o serie de urrnAri econornice : dezvoltarea comertului intre Germania }3.Peninsula IbericA, companiile comerciale germane si-au rnArit cifra ufacerilor In Marca Neagi A,lancu de Hunedoara a cucerit China etc.

TÂPKOVA-ZAIMOVA, VASILKA, Restauration de la Bulgaria par les Assenides (Pro-blémes du pouvoir), In Etudes Balkaniques", anul XXI, 1985, nr. 3, p. 27-36. Se prezintAmomentele intemeierii celui de-al doilea tarat bulgar (1186-1396) - la Inceput, un stat romA-no-bulgar - de cAtre primii membri ai dinastiei Asfinestilor. De asemenea, se analizeazA titula-tura l caracterul puterii primilor AsAnesti.

THEOCHARIDES, IOANNIS, The stand of the Byzantine emperor on the battle of Varna(1444) according to Greek sources, In Etudes Balkaniques", anul XXIII, 1987, nr. 1, p. 107.-119. Este prezentatA atitudinea impAratului bizantin loan al Yin-lea Paleologul (1425-1448)fatA de bAtAlia de la Varpa (1444) - la care a participat si un important contingent rominese- folosindu-se izvoarele bizantine.

sisi

el 'Pale

ei

I

a

www.dacoromanica.ro


IV. ISTORIE MODERNA

* * * Der Berliner Kongress von 1878. Die Politik der Grosmlichte und die Probleme derModerniesierung in Sudosteuropa in der zweiten Hei lfte des 19. Jahrhunderts, hrsg. von RalphMelville und Hans-Jürgen Schröder v,iesbaden, 1982, XVII, 539 p. Titlurile comunicarilortinute la colocviul international prilejuit de aniversarea centenarului'Congresului de la Berlin(1/13 iun. 1 13 iul. 1878) $ i comentarea unora din acestea. Rec. in Stidost-Foschungen",XLIV, 1985, p. 273 275.

BERINDEL DAN, Economic Prerequisites for the Establishment of Greater Romania, inEast European Quarterly ", XXII, Spring 1988, nr. 1, p. 23 35. Prezinta dezvoltarea econo-mica a statului roman in perioada 1859 1877, cu aecentul pe agricultura, transporturifinante. 70 note.

BEROV, LIU13EN, The effect or the West European economy on the market conditionsin the Balkan countries in the 19-th and the early 20-1h C., in Etudes 13alkaniques", anul XXI,1985, nr. 1, p. 22-38. Se analizeaza efectele economiei vest-europene asupra conditiilor pietaIn tärile balcanice in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea. Se prezinta moduIIn care s-au exercitat acesle efecte asupra pietei românesti in perioada sus-mentionata.

BODEA, CORNELIA, Precursors of the Romanian Academy (1867 ) in East Euro-pean Quarterly", XXII, Fall 1988, nr. 3, p. 341-350. Prezinta primele incercari de infiintarea unor societäti literare i acadeinice incepind cu 1821. In incheiere prezinta primele contacteacademice romano-arnericane pina la 1900.

BRUCHIS, MICHAEL, .Rossija, Rumgnia i .Bessarabija ( 1812 - 1918 - 1924- 1940 ),.Jerusalem, 1979. Semnalare in Stidost-Forschungen, XLIV, 1985, p. 418.

BUCUR, MARIN, La découverte de l'Occident par les Roumains et travers Vienne (pre-mière mQilie du XI». siècle), In Etudes danubiennes", V, 1989, 1, p. 39-50. LegaturileTrii Roinanesti si ale Moldova cu Imperiul habsburgic (la sfirsitul epodi fanariote pina laRevolutia din 1848, din punct de vedere politic, comercial dar mai ales cultural).

D UR ANDlN, CATHERINE, Revolution â la française ou â la russe. Polonais, Roumainset Russes au XIX siècle, Paris, Presses Lniversitaires de France, 1989, 346 p. Autoarea pre-zinta Europa anului 1848, iar in paginile dedicate ronianilor prevaleaza caracteristicile revolu-tiei din 1848 in, Principate i n Ardeal : nationalismul si antirusismul, relatille romfinilor cirrevolutionarii polonezi i maghiari, influenta ideologica franceza asupra generatiei pasoptisteIn rindul careia este remarcat, Dumitru Bratianu, cel mai consecvent discipol al lui Jule&Michelet.

GIURESCU, DINU C., Landmarks in the Building of Eluropean National States (FirstHalf or the Nineteenth Century ), in East European Quaterly", XX, Spring 1986, nr. 1, p.17-40. Prezentare a luptei pentru afirmare nationala a popoarelor din Balcani, Europa cen-trala i Tárile de Jos, precum si a reactiilor diplomatice i militare ale marilor puteri. 110 note.

HELLER, JOSEPH, British Policy towards the Ottoman Empire 1908- 1911 (London,1983), In The English Historical Review", vol. Cl/ianuarie 1986, nr. 398, p. 25.

POLLO, STEFANAQ, Les contradictions dans la formation de la conscience nationalechez les pen ples du sud-est européen (XVI1I-e-XIX-e siècles), in Etudes Balkaniques", armlXXII, 1986, nr. 4, p. 40-52. Se prezinta proccsul de formare si consolidare a constiintei natio-Dale la popoarele balcanice in secolele XVIII-XIX.

RAZI, G. M., Early American-Romanian Relations, in East European Quaterly", XXI,Spring 1987, nr. 1, p. 35-65. Reconstituie, In principal pe baza documentelor diplornatice dinarhiva Departamentuhii de Stat;relatille románo-americane de la infilMarea consulatuhii ame-rican la Galati (hotarire luata la 30 martie 1858 si pusa in practica un an mai tirzin) pina lastabilirea relatiilor diplomatice normale In 1880.

SCHOLLGEN, GREGOR : Imperialismus und Gleichgewicht Deutschland, EnLland,(und die orientalisehe Praze, 1611- 1914 (Munich 1984). Se subliniaza interactiunea i.ntreimperialism" si balance of power" ca si raatiile complexe dintre factorii economiet, pe deo parte i factorii diplomatici strategici pe de anti parte ; penetrarea pasnica a comert.uluigerman 'ce se amplified dupa 1890 - (welt politik); dupa 1900 datorit cresterii amhitiilor ger-ruling, Anglia se hotar4te sa ineheie intclegerea anglo-rusa (1907).

I .SPRING, D. W. Russia and the Franoo-Russian Alliance, 1905- 1914 ; Dependence orInte4-dependencg?, in T1ze Slavonic and East European Review", vol. 66, octombric 1988,xur4, p, 5.64-592, Considera ea slabiciunea politica a Busiei dupa 1905 si yulnerabilitateaei financlara 'au contribuit in mod substantial la mentincrea aliantei cu Eranta.

si

e

si

www.dacoromanica.ro

7: Buletin bibliografic 729

WARR, MICHAEL, A Biography of Stratford Canning : Mainly his Carrer in Turkey,Oxford 1989, 155 pp. Se refera In special la perioada and Stratford Canning a fost ambasadoral Angliei la Constantinopol (1808-1858 cu mid intreruperi. ansemnare in The Slavonicand East European Review", vol. 68, no. 4, octombrie 1990, p. 764.

WELZK, STEFAN, National kapitalismus versus Weltmarktintegration? Rtimanien1830. 1944. Ein Beitrag zur Theorie eigenstiindiger Entwicklung. Saarbriikken, VreitenbachVerlag, 1982, 199 p. Monografie privind dezvoltarea economiei nationale a Romaniei i apiltrunderii acesteia pe piata mondialä. Rec. In Südost Forschungen", XLIV, 1985, p. 422-423.

WETZEL, D. The Crimean. War : A Diplomatic History, New York, 1985, VIII ± 255p. Note. Bibliografie. Indice. Despre diplomatia marilor puteri In timpul razboiului Crimei.Respinge argumentele economice ce ar sta la baza izbucnirii rázboiului i pune accent pe rolulpersonalitatilor. Rec. de D. W, Spring in The Slavonic and East European Review" vol. 65,no. 3, iulie 1987, p. 471-472.

ISTORIE CONTEMPORANÄ

* * * In serviciul maresalului. Maresalul Antonescu vitzut de un ofifer din cabinetul seiu militarca armare a intrevederilor avule cu Larry Watts, München, 1985, vol. 1, 195 p. ; vol. 2, 196 p.Rec. in Südost Forschungen", XLVI, 1987, p. 436-437.

BECK, PETER J., A Frontier Comedy" or A Matter of Extreme Importance for the.Rearmament of Germany and Hungary?" The Szent-Gotthard Affair of 1928, in East Euro-pean Quarterly" XX, No. 2, 1986, p. 157-177. Descoperirea in ianuarie 1928 a unui transportde arme care Ungaria, contrar prevederilor Tratatului de Pace de la Trianon a creat o crizadiplomatieä. Pe baza documentelor diplomatice de epoch.' sint urmarite pozit.iile marilor puterieuropene i a Micit Antante, demersurile lor la Liga Nathmilor conseeintele politice ale inci-dentului. 65 note. -

BRUCHIS, MICHAEL, One Step Back, Two Steps Forward : on the Language Policyof the Communist Party or the Soviet Union in the National Republics Moldavian : A LookBack, a Survey (and Perspectives, 1924-1960), New York, Columbia University Press, 1982,371 p. Analiza a impactului factorilor politici asupra elaboriírii studiilor filologice din URSSprivind limba romanä, vorbila i scrisa in Basarabia. Rec. in Südost-ForschungenXLIV, 1985,p. 418-421.

BURGWYN, H. JAMES, A Diplomacy Aborted : Italy and Romania Go Their SeparateWays in Mag, 1915 : A Reasoessment, in East European Quarterly", XXI, Fall 1987, nr. 3,p. 305-318. Sustine eh lipsa de loialitate a ministrului de externe italian Sonnino, care nu asustinut la Londra revendicarile romanesti si nu a tinut cont de acordul de concertare eu Roma-nia, a fost doar unul dintre factorii care au determinat pastrarea neutralitatii de care Romania.Ceilalti factori ar fi lost pozitia strategica i logistica dificila a Romaniei,. evolutia rázboiuluipc frontul de rasarit, tendinta fiecarei parti de a-si urmari interesul national intr-un mod exclu-sivist i intelegerea deficitara a intereselor celorlalte state. Pe baza documentelor diplomaticeitaliene, ruse $ i engleze, evidentiaza ambiguitatile jocului diplomatic din 1914-1915 si iritareastirnita in capitalele puterilor Antantei de pretentlile lui Brätianu din primávara lui 1915 dea obtine frontiera pc Tisa intregul Banat sfidind astfel principiul etnic si consideratiile dé securi-tale ale Serbiei.

DELETANT, DENNIS, Archie Gibson's Prayer Forpeace, Bucharest, 1914, in The Sla-vonic and East European Review", vol. 64, octombrie 1986, nr. 4, p. 571-574. Despre Archi-bald Gibson, corespondentul lui The Times" In Romania din 1928-1940. Duna patru onipetrecuti in Tureia révine pcntru scurt timp la Bucuresti (1' septembrie 1944 -5 iunic lt915).

. DOBRINESCU, VALERIU, Der Waffen-stillstand zwischen Rümanien und den V erein-ten Nalionen (Moskau - 12.9.1944), in Stidost-Forschungen", XLV, 1986, p. 139..706.Activitatea diplomatica a guvernului român, dupá 23 august 1944, in vederca incheierii armis-tIiului Natiunile Unite, semnarea conventiei de la Moscova (12 sept. 1944), compararearespectivului text cu cele ale conventiilor semnate de guvernele Bulgariei i Finandei.

ELEK, PETER S., Symbiotical Coordination of the Plan and Private Sector in Eastern.Europe and China since the 1970 s, in East European Quarterly", XXII, Winter 1988., nr. 4,p: 417-440. Analizá statisticil comparata, axat in principal pe agricultura, ramura in caresectorul privat este cel mai bine reprezentat. Evidentiaza convergetitele, ca atitudinea ideolo-gica de l'espingeresi politica de discriminare fatal rie sectorul particular, dar si,diferentelemari hare diversele.state, subliniind pozitia cle.exceptie,a-PoIoniei 0.masurile revolutionare,din

V.

l

d

cu

. ,

.

,

www.dacoromanica.ro

730 Buletin bibliografic

China de la Inceputul anilor '80. Romania se singularizeazA statistic prin Myatt] de tral cel maiscAzut (Indicator fiind partea de buget familial alocata pentru brana) si prin caracterul aberantal politicii regimului Ceausescu de a limita sectorul particular cu ajutorul contractiirilor coer-citive, 15 tabele, 42 note.

FISHER-GALATI, STEPHEN, Smokescreen" and Iron Curtain". A Resessessmentof Territorial Revisionism vis-d-vis Roumania since World War II, In East European Quar-terly" XXII, No. 1, Spring 1988, p. 37-53. Este urmaritA evolutia tendintelor revizionisteale Uniunii Sovietice, Ungariei si Bulgaria Indreptate Impotriva Romaniei pina In timpulregimului Ceausescu In functie de interesele politice, militare, strategice ale Lniuiii Sovieticein Europa de ritsarit. 39 de note.

FRANCK NICOLETTE, Comment fut detroné le roi de Roumania afin de substiluer â lamonard ie constilutionelle, un pouvoir abodu, In Journal of the American Romanian Academy ofArts and Sciences", 1990, nr. 13-14, p. 206-213. Relatarc a irnprejurarilor In care regele MihaiI a fost constrins sa abdice, sub presiunea sovieto-comunista.

GASTONY, ENDRE B., Hungarian Foreign Minister Ká lmán Kan7a's grand design,1953- 1931, in East European Quarterly", XIX, Summer 1985, No. 2, p. 175-189. Perioada1933-1936 este prezentata ca o etapa distincta In politica externa ungara ; politica ministru-lui de externe ungar Kalman Kanya este caracterizata de eforturile pentru Incheierea unoraliante multilaterale cu Germania, Italia, Austria, Polonia, i pentru contrabalansarea MidiAntante. Referiri la relatiile cu Romania se fac nurnai In contextul raporturilor cu Mica Antantä.Foloseste surse diplomatice maghiare (In principal Diplomáciai iratok Magyarsszagkiilpoliti-kájahaz 1036-1945), germane, italiene, engleze.

GOLDSTEIN, ERIK D., New Diplomacy and the New Europe at the Paris Peace Con-ference of 1019 : The A.W. A. Leeper Papers in East European Quarterly", XXI, Winter 1987,nr. 4, p. 393 400. Allan Leeper a fost membru al lui Political Intelligence Department de laForeign Office si delegat britanic In Comisia teritorialA in timpul conferintei de pace de laParis. SMt prezentate informatille i opiniile din scrisorile sale cAtre fratde sat' Rex Leepercu privire la desfAsurarea conferintei, la pozitia diverselor puteri si la misiunea generahdui Smutsla Budapesta In aprilie 1919.

HARRINGTON, JOSEPH : COURTNEY, BRUCE, Romanian - American Rda-tions during the Johnson Administration, in East European Quarterly", XXII, Summer 1988,nr. 2, p. 213-232. Evidentiaza interesul general manifestat de administratiile Kennedy siJohnson in extinderea exporturilor americane inclusiv spre Europa riisaritean i In imbunAta-tirea relatiilor cu unele tari socialiste, dar i dificultAtile intlrnpinate din cauza presiunilor anti-comuniste ale unor segmente ale opiniei publice i ale Congresului, exacerbate de rAzboiuldin Vietnam. Pe baza unor documente interne ale Casei Albe, ale Departamentului de Statsi ale Congresului, educe informatii noi cu privire la jocurile de culise din jurul relatillor romitno-americane. 75 note.

HITCHENS, GIROUX MARILYNN, Germany, Russia and the Balkans. Prelude tothe Nazi - Soviet Non Aggression Pact. (New York 1983). Rec. de Harry Hanak in The English.Ilistorieal Review", vol. CI, octombrie 1986, nr. 401, p. 1040-1041. Rolul important al statelordin snd-estul Europei In strategia intervenlici Frantei Angliei In Balcani, ceea ee a avutca urmare precipitarea Incheierii pactului sovieto-german.

IIRISIMOVA, OGNIANA, Le Parti Communisle Roumain el la lutle des forces democra-tigae.s en Routnanie contre la reaction et le fascisme pendant les annees 30 du XX-e sikle, InEtudes Balkaniques", anul XXI, 1985, nr. 1, p. 3-21. Se prezintA lupta antifascistA $ i anti-totalitaril a fortelor.democratice din Romania (In rindul arora antoarea include $ i P.C. R.) inanii 1930-1938.

KUZMANOVA, ANTONINA, Les pays balkanigues et le probleme de la securité collective(1033-1936), In Etudes Balkaniques", emit XXIII, 1987, nr. 3, p. 20-37. Se prezintApolitica litrilor balcanice fatA de problema securitAtii colective In atilt 1933-1936. Se sublinimamcritde diplomatiei romAnesti si ale ministrului de externe Nicolae Titulescu In acest domeniu.

LUMANS, VALDIS D., The military obligation of the Volksdeutsehe of Eastern Europetowards the Third Reich, In East European Quarterly", val. XXIII (1989), nr. 3, p. 305-325. Prolecte militare MIA de Reich ale germanilor etnici din Romania.

MARIE, JEAN-JACQUES, Baia et la terreur stalinienne, in L'Ilistoire", février 1991,no. 141, p. 32-40. O micro-biografie" a lui Lavrenti Beria- simbolul terorii staliniste, in careeste amintit faptul ca Baia a fost mobilizat din august 1915, pe frontul romAnesc, limp de 6luni, dupil care a lost scutit de obligatiile militare pe motive de sAnAtate : precum este amintia

propnnerea secretil SAWA de Stalin Germaniei, In Julie 1941, prin anihasadorul Bulgaria la

i

st

t obligaliile

www.dacoromanica.ro


Moscow, de a incheia irnediat pacea, URSS fiind dispusb sä cedeze : trHe baltice, Moldova,o parte irnportant din Ucraina i Bielorusia, propunere respinsd Insä de Hitler - sigur devictorie.

NEDEVA, IVANKA, U.S. policy in the Balkans during the earlg 1980's, In EtudesBalkaniques", anul XXI, 1985, nr. 3, p. 47-72. Se analizeazd politica Statelor Unite in BalcaniIn anii 1980-1984. Shit scoase In evidentá principalele caracteristici ale acestei politici, iarapoi shit prezentate relatille S.U.A. cu fiecare lard balcanied in perioada respecliva.

NIKOVA, EKATERINA, The Balkan countries and the international economic distur-bances or 1973- 1982 : a comparison or the policy responses, in Etudes Balkaniques", anul XXIII1987, ur. 3, p. 3-19. Autoarea face o comparatie intre reactiile conducerilor diferitelor taribalcanice (inclusiv Romania) WA de tulburdrile economice internationale din anii 1973 1982.

OBERLÄNDER, ERWIN (ED.), Hitler - Stalin Pakt 1939 : Das Ende Ostmilteleurg-pm?, Frankfurt am Main, 1989, 149 p. Semnalare in The Slavonic and East European Re-view" vol. 68, octombrie 1990, nr. 4, p. 770. Desprc conceptul de Europa Centre l de Est. Sereferd si la Romania.

PENCIKOV, KOSIO, Deutschland und Siid-Ost-Enropa (1924- 1928 ), in Etudes Bal-kaniques", anul XXIII, 1987, nr. 3, p. 38-57. Autorul face o prezentare a politicii Germa-niei fatil de ;Arne din sud-estul Europei in anii 1924-1928. Se fac referiri si la relatiile Ger-maniei eu Romania in perioada respectivd.

RANK!, GYORGY : Economy and Foreign Policy. The Struggle of the Great Power::for Hegemony in the Danube Valley. 1919- 1939 (New York : Columbia U.P., 1983) Rec. deAlan Milward In The English Historical Review", vol. CI, octombrie 1986, nr. 401, p. 1033-1044. Lupta marilor put eri pentru hegemonie In Virile dundrene.

TONCH, HANS, Wirtschaft und Politik aur dem Balkan : Untersuchungen zu den deutsch-- rundinischen Beziehungen in der Weimarer Republik unter der Berüchsichligung der Welt-wirtschafts krise, Frankfurt/M, Berna, s.a., 1984. Analiza relatiilor economice germano-romanede la sfirsitul primului razboi mondial phul in 25 martie 1935. Rec. In Sudost Forschun-gen", XLV, 1986, p. 456-458.

TORREY, GLENN E., Romania leaves the war : the decision to sign an armistice, decent-ber 1917 In East European Quarterly" vol. XXIII (1989), nr. 3, p. 283-292. Reconsiderarea evaludrii armistitiului de la Focsani : nu a fost o triidare", ci rdspunsul rezonabil la Impre-jurdri allate dincolo de posibilitätile de control ale Romaniei, un act responsabil, care, In celedin nut-id s-a dovedit a fi in interesul cel mai bun al Romaniel si al aliatilor ei. PastrIndu-starmata, Romania a putut interveni in Basarabia si in Transilvania.

VI. ISTORIOGRAFIE, STIINTE AUXILIARE

* * * Bibliagrarie Macedo-Rorndnä, Institutul de cereetari, Freiburg, 1984, XLV345 p. Contine 3863 titluri de luerdri din domeniul geografiei, etnografiei, lingvisticii i istorieStudiu introductiv de P. S. Nästurel (p. I- XVIII). Rec. in Südost Forschungen", XL1V1985, p. 388-390.

* * * Church and State in Postwar Eastern Europe : A Bibliographic Sunny. Compiledby Paul Mojzes. New York : Westport, Conn and London ; Greenwood Press, 1987, XI -1- 109 p.Bibliografie analitica, cuprinzind 439 lucrdri publicate In englead.

GROSS, PETER, Trials, Tribulations, and Contributione : A Brief History of the Rom a-nion Press, In East European Quarterly", XXII, Spring 1988, nr. 1, p. 1-22. Prezentaregenerald a presei românesti de la 1829 pind la 1947, 102 note.

SEEWANN, GERHARD, Bestandkatalog der Bibltothek des Stidost - Instituts München,Band 1 : Druckschriften 1529-1945. Unter Mitarbeit von Garda Bartl und Wilma Kömires,München, Oldenbourg Verlag, 1990, XLVII ± 840 p. (Sildosteuropabibliographie, Ergazugs-band I). Biblioteca institutului de studil sud-est-europene din München (Südost-Institut)posedäo astii biblioteca de specialitate, alcdtuitd din 80 000 volume, dintre care o parte insemnatdIn liniltele diferitelor popoare ale regiunii, o bogatd colectie de harti l un mare numar de micro-filme. Colectia sporeste anual cu 2200 unitati bibliografice. Initiative Institutului de a editacatalogul bibliotecii este binevenitá ; ea pune la indernina specialistilor un mijloc de informarecomod asupra fondurilor existente In aceastä bibliotecii de specialitate i aledtuieste un Instru-ment cornod de orientarp bibliografied generallt pentru toti domeniului. Primulvolum cuprinde tipäriturile euprinse Wire anii de aparitie 1529 si 1945. Materia e geografic

specialitIi

-I-

www.dacoromanica.ro


Imp Arlin bi eadrul cttorva 4nari unit84i : Europa sud-esticA, Imperiul bizantin, Imperul oto-Man, Monarhia habsburgicä, dupá care urmeazA tdrile Europei sud-estice centrale, diferitealte tdri colectii speciale. Volumul Mtn se incheie cu lista periodicelor.

VII. BIOGRAFII

ESKENASY, VICTOR, Some Critical Notes on Moses Gaster's Correspondence with Ja-wish and Romanian Intellectuale, In East European Quarterly", XXI, Winter 1987, nr. 4,p. 417-450. Pe baza corespondentei lui Moses Gaster pdstratä la biblioteca Mocalta de la Lon-don University College, evidentiazA indignarea acestuia fatá de discriminarea intelectualilorevrei de cAtre autoritätile politice si academice românesti, indeosebi In cazul lui Lazar SAi-neanu.

IOANNITIU MIRCEA, Two Brave Forgotten Men : General Nicolae Rädescu and GrigoreNiculescu-Buzesti, In Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences",1990, nr. 13-14, p. 214 $ i urm. Schite biografice ale generalului Nicolae Rädescn (1876-1953),prim-ministru al României (1944-1945) diplomatului Grigore Niculescu-Buzcsti (1907-1949), ministru de externe in primul guvern SAndtescu .(1944).

VIII. VARIA

* * * Vermischte Beitreige zur Ostromania, Salzburg, 1984, 161 p. Culegere de studiiprivind aspecte ale vietii spirituale a românilor din norclul sudul Dundrii, de-a lungul isto-'lei (Rec. in Sudost Forschungen, XLIV, 1985, p. 416-418).

BOIA LUCIAN, L'exploration imaginaire de l'espace, Paris, Editions La Decouverte,1987, 160 p. 0 istorie imaginal-A a spatiului (terestru extraterestru) la elaborarea cdreia aufost ntilizate contributiile a doi români : Hermann Oberth (1894-1980), unul dintre fonda-torli astronauticii, cu lucrAri teoretice despre clAtorii cosmice spre planetele apropiate $ ! HenriStahl (1877-1942), care a sells un roman : Un Roumain dans la Lune (1914).

BOIA, LUCIAN, La fin du monde. Une histoire sans fin. Editions La Découverte Paris,1989, 257 p. Lucrare consacratá in egald mdsurd istoriei mentalitätilor istoriei imaginaruluCa dovadä a faptului cd ti in Tärile Române s-au manifestat temerile eshatologice sint evocatereprezentdrile apocaliptice din bisericile românesti (sec.. XVI $ i lupta antiotomand). Autorulinsistä asupra modificdrilor acestor reprezentAri dupd 1700 - expresie a crizei societätti tra-ditionale $ i a marilor confruntdri politico-militare ruso-turce modificdri ce ilustreazd rupturadin Orient $ i nasterea unei lumi noi Intr-o atmosferä de rieSigurantil inconstantä.

CROSSMANN-OSTERLOH, HELGA, Die ' deutschen Einfliisse auf das Rumiintsche.Probleme - Kriterien - Andendungen, Tubingen, 1985, 250 p. Autoarea se rezumd de a tratainfluente germane in lexicul limbii române. Rec. In Siidost Forschungen", XLV; 1986, p.453 455.

HOREDT, KURT, Moresfi, Bd. 2. Grabungen in einer mattelallerischen Siedlung in Sie-benbiirgen, Bonn, 1984, 75 p., 39 ilustratii, 14 tabele. Prezentarea discutarea rezultatelorsApAturilor arheologice, din 1951.-1956, la Moresti (Transilvania). Rec. in Südost .Forschun-gen" XLIV, 1985, p. 396-398.

KIDECKEL, DAVID A., Drinking Up : Alcohol, Class, and Social Change in-RuralRomania, in East European Quarterly", XVIII, Winter 1984 (January 1985), nr. 4; p. 431-446. Pe baza unor cercetdri etnografice efectuate in a doua parte a decenlului 8 in Tara Oltu4lui (sudul Transilvaniei) analizeazA evolutia ante postbelicä a sociabilitätii legate sie .pro-ducerea bäuturilor alcoolice si de consurnul public al acestora, In special institutia birtuluisätesc.

KOPECZI. BELA, Une enquele lingvistique et folklorique chez leoe Roumains de Transyl-acznid du Nord. 1942- 1943, Budapest, 1985, 200 p. Studiu asupra folclorului romdrIesc.dih do-adloctilitäti (Nimagea de Jos ti Säsarm) cu populatie mixtd. Ungtirii au preluat numeroase cin-teCe, balade, basme, obibeiuri etc.' de la rornâni. in studiul introductiV este sustinutil trza faisdpriiririd migrafia românilor spre Transilvania dupd stabilirea initiald a ungurilor in zona. Rec.Irt ,,Sliddst Forschtmgen", XLV, P, .452-453." '

ti

i

'

pi

si

at

.

si

si

-

www.dacoromanica.ro


PATTERSON, G. JAMES, The Persistence of White Ethnicity in Canada : The Caseof the Romanians in East European Quarterly XIX, Winter, 1985, nr. 4, p. 493-500. Anali-zeazá emigratia românä in Canada si pierderea treptatä a culturii proprii $ i a constiintei natio-nale. Astfel, dacA in 1971 erau inregistrali 29 056 români, in 1981 se mai declaril doar 22 485români. Aralá c pierderea identitätii proprii este mai marcatä in teritoriile vestice ale Canadei,unde romanii sint mai dispersati i provin precumpänitor din familii emigrate In prima jumätatea secolului, si mai putin netá In Quebec si Ontario, uncle comunitätile românesti sint maiputernice, sint continuu intárite de noi emigranti, au biserici ortodoxe proprii in unele orase etc.Evidentiaz forme de amestec culturab lingvistic, religios, ceremonial $ i culinar, mergind pin äla formarea unei Third Culture", mixtä romäno-canadianä, mai prezentá In orasele din es tdecit In restul Canadei.

VERDERY, KAI IIERINE, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Econo-mic and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1983,XV, 431 p. Studiu multidisciplinar privind comunitatea säteascä din comuna Aurel Vlaicu,de-a lungul ultimelor trei secolc. Rec. in Stidost Forschungen", XLIV, 1985, p. 402 404.

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii in relatiile daco-romane.

Spaime milenariste i cruciada in evul mediu 11

LI

Un voievod al Transilvaniei i inrudirile sale.

Vlad Tepe§, lupta antiotomank si Venetia.11

Tärile române i Masea Neagrk in a doua jumktate a secolului al XVI-lea.

Consideratii privind cauzele prkbusirii 'Venetiei.

Rivalitatea colonialä i maritimk anglo-francez5, (1715 -1783).

Productia i comertul de hirtie la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inee-putul secolului al XIX-lea.MArturii franceze privitoare la români in epoea de la 1821.

Unele aspecte ale istoriei militare poporului roman in revolutia de la1, 1848.

Ecoul unor evenimente istorice românesti in presa norvegiank.Oamenii de tiin i viata politick a României. ,

Conventii comerciale ale României cu statele din sud-estul *europeanin ultimul sfert al secolului XIX.Aspecte privind coMertul exterior al României in ajunul primului rkz-boi mondial.

Tratative de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Cooperatia rornfineasck, interbelica dintre deziderat i realitáti.

. I. C. Patti : Pagini de jurnal. _

Pozitia statelor europene fatá de räzboiul italo-etiopian vkzutá de diplo-matia S.U.A.

Utilizarea metodelor statistice in analiza asocierii intre fehomenele is-torice,

ri

ISSN, 1018-70443

J.

C-da 320S.C. UNIVERSUL S.A.

143 2561,11

Lei 30

a

www.dacoromanica.ro