ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL .DE ISTORIE "N. IORGA"

.41-711 --1;or

rien-4:4 .,...=f-A.'10"

1

fondator. N.lorqa,

'.:fr-nrrIrr,V,.: Ti.f:t....)1,,,

'414-

.Di"--"._.

:i

'Iff,f1t.ttr..gr V"igy,l'?'.:A-. 0=----45r....,. 1 r .4..j.,1

-I ES 0 E III IN Illr - - - '_'

.. if.. -..v., if

al- ,,,,,,,:,,,"'"'mow. VIEW

oki

ktr..74Cii ...,

Serie nouS, tomul 1, 1990

- Mai

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Fl

,

REVISTA

',ormotinemoni

5

www.dacoromanica.ro

^'

., ACADEMIA ROMANA

. INSTITUTUE DE ISTORIR N. IORGA"Revista IstoricA"...apare de 12 orl pe, an.

Pretul nnui abonament este de-180 'lei., In tar A aboaarnentele saprimesc la ofIcilli postale si dliuzorli de presä din IntreprinderlInstItutii.

Cititorit din strilinnate se pot abona adrestndu-se la ROMPRES-FILATELIA. Depqtamentul Export-import-pres P.O. Box 12.2-

201. Telex 10 376 prsii r - Eucuresti Calea nr. 64-66.

'1

COLÉCTIVUL DE REDAOTIE:ION APOSVL - redactor or adjunct,

OPRITESCU,NAGY P IENARU

LI

schimb, precum orice corespondentse vor trimite pe adresa colectivului de

. redahle al revistel Revista

1' '

Manuscrlsele, dirPle s revlstele pentrù

Adresa RedactleiB-duls Aviatoilor nr. 1

71 247 - Bucurestl, tel. 50 72 41

-

11

-

istoricA".

§1

GrIvlel,

MIHAÍ

i

-

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM 1, N11. 5

Mai 1990

SUMAR

TÁRILE ROMANE IN LLAMA EUROP EANA (SECOLELE XVI-XVII)

CONSTANTIN REZACHEVICI, Petru Rams Intre sultan si lumea crestina In1541-1542, dupä noi izvoare polone - Solig hatmanului" Petru Vartic din1542 - (I) 427

EUGEN DENIZE, Irnagini spaniole ale domnici lui Mihai Vitea7u1 457STEFAN ANDREESCU, Doi soli ai lui Mihai Viteazul 471

CONSTANTIN SERBAN, Matei 13asarab Inainte de domnie 481

DOCUMENTAR

NICOLAE DASCALU, Contributia biroului pentru servicii strategice (0.S.S.) al S.U.A.la victoria Natiunilor Unite (1941-1945) (IV) 509

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

Márturii ale unui participant la Conferinta románo-sovietia de la Viena (1924)(II) (Mihai Oprilescu) 521

VIATA ST IINT IF ICA

-Oaspeti ai Institutului de Istorie N. Iorga" ; Mesaje de solidaritate cu istoricii români ;Cronicá 52 9

RECENZ II

ALERIU FLORIN DOBRINESCU, Borndnia si organizarca postbelica a lurnii, 1945-.7947, Edit. Academiei, Bucuresti, 1988, 268 p. (Traian Udrea) 533

N. V. IUIINIOVA, Elnicesky sostav i elnosofialnala sinektura naselenia Peterburga(Vtoraia polovina XIX - naçalo XX veka), Izd Nauka", Leningrad, 1985, 222 p.(Marian Stroia) 535

ROBERT MUCHEMBLED, Sorcires. Justice el société aux 16" et 17' sicies, EditionsImago, Paris, 1987, 275 p. (Andrei Ceipusan) 537

HENRY ROUANET, BRIGITTE LE ROUX, MARIE-CLAUDE BERT, Statistiqueen sciences humaines : procedures naturelles, Dunod, Paris, 1987, 190 p. (IrinaGavrilei) 540

Rcvista istoria", tom 1, nr. 5, p. 425-540, 1990

1. . . . .

. . . ...... . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOU ELLE S2t IE

TOME 1, X° 5Mai 1990

SOMMAIRE

LES PAYS ROUMMNS DANS LE MONDE EUROPÉEN (XVIC - .xyne SIECLES)

CONSTANTIN REZACIIEV ICI, Petru Hares entre le sultan et le monde chrétien auxannées 1541-1542, A la lumiere de nouvelles sources polonaises - L'ambassadedu hetman" Petri' Varlic en 1542-(I) 427

EUGEN DENIZE, Images espagnoles de l'épopée roumaine sous Michel le Brave . 457STEFAN ANDREESCU, Deux messagers de Michel le Brave 471

CONSTANTIN ERBAN, Matei Basarab avant son régne

DOCUMENTA IRE

NICOLAE DASCALU, La contribution du Bureau pour les Services stratégiques desEtats-Unis it la victoire des Nations Unies (1941-1945) (IV)

MEMOIRES, CORRESPONDANCE, NOTES

Témoignages d'un participant A la Conférence roumano-soviétique de Vienne (1924) (II)(Mihai Oprifescu )

LA V IE SCIENTIFI QUE

Visiteurs de l'Institut d'Histoire N. Iorga"; Messages de solidarité avec les historiensroumains; Chronique

COMPTES RENDUS

481

509'

522

529

VALERIU FLORIN DOBRINESCU, Romdnia i organizarea postbelicd a lumii, 1945-1947 (La Roumanie et l'organisation du monde aprés la guerre, 1945-1947),Edit. Academiei, Bucuroti, 1988, 268 p. (Traian Udrea ) 533.

N. V. 1UHNIOVA, Elnicesky sostav i elnosolialnaia stnektura naselenia Peterburga(Vtoraia poloDina XIX - naçalo XX Deka ), 1st! Nauka", Leningrad, 1985, 222 p(Marian Stroia) 535

ROBERT MUCIIEMBLED, Sorcieres. Justice el societe aux .16e el 17e siecles, EditionsImago. Paris, 1987, 275 p. (Andrei Cdpusan ) 537

HENRY ROUANET, BRIGITTE LE ROUX, MARIE-CLAUDE BERT, Statistigue ensciences humaines : procedures naturelles, Dunod, Paris, 1987, 190 p. (Irina Gaorild ) 5490

Revista istoricA", tom 1, nr. 5, p. 425-540, 1990

. . . . . . . . . . . ..

. . . ........ . . . . . . . . . . .. . . . . .

www.dacoromanica.ro

TARILE ROMANE IN LUMEA. EUROPEANA(SECOLELE XVI - XVII)

PETRU RARES INTRE SULTAN 51 LUMEA CRESTIN XIN 1541 1 1542, DUPA NOI IZVOARE POLONE

-So lia hatmanului" Petru Vartic din 1542 - (I)

CONSTANT IN REZACTIEV IC I

Abia in a doua domnie Petru Rare$ seinflifiseuzd cu adevdrat ca cel mai insemnaturmcq al lui Meran cel Mare.

Cu prilejul publicárii celei de-a doua domnii a lui Petru Rares inNolumul care i-a fost dedicat in 1978, urni asumasem sal cina viitoar e a edi-tárii integrale macar a celor mai insemnate documente polone inedite, folo-site aeolo, in frunte cu interesanta relatare a soliei hatmanului" PetruVartic la curtea polona din vara anului 1542. Aceste documente referitoaiela ani deosebit de semnificativi pentru istmia Vdrilor romane - 1541 -1542 -, fac parte din varianta principalä, singura completa, a pretioaseicolectii de doeumente Acta Tomiciana, variantä altfel neennoscuta ceree-tatorilor nostri, pe care am microfilmat-o mai dumult, si din car e am publi-cat in timp i alte izvoare, precum si din bogatul fond al Bibliotecii Jagiel-lone din Cracovia. Imprejulai ile, cum se intimpla adesea in munca stiin-lifica, au filcut ea abia acum sa pot restitui integral in anexa (text si tra-ducere) o seama din amintitele documente, din allele reproducind pasaje.semnificative in textul studiului care le valorificit pe toate.

Adesea domnii romani, aflati la hotarele unor mari impáratii s-auaflat în situatii dificile, nevoiti sii foloseasea dupa imprejuraii, spada saudiplomatia pentru apararea libertiltii sau pentru remmoasterea autonomieiäuii lor. Ambele domnii ale lui Peti.0 Radek: au inceput (in 1327, ea si in

1541) in momente.grele pentru Europa crestiná dupil zdrobir ea iegatuluirnaghiar la Mohacs (1526), urmata de pregatirea expeditiei lui Suleiman_Magnificul spre Viena (1529), respectiv transformarea Budei in papa"(1541) ; anii 1541 - 1542 fiind adevdrate momente de räscruce iii istoria po--liticd a Idrilor rometne, ca de altfel a intregii Europe centrale i reisciritene.Experienta infriugerii sale de ciitre sultan, in condigile aliantei acestuia curegele _Poloniei, in 1538, a jucat in cazullui Bareî un rol hotdritor in formareacowepliei politicii sale externe, in vremea celei de a doua clomnii (1541 -1546 ). Principala tuäsätuzä caracteristica a acesteia a fost MIA indoialäpdstrarea pe Met a relatiilor bune cu Suleiman Magnificul, in vrerne ce în

Revista isloric5", torn 1, nr. 5, p. 427 - 455, 1990

:

www.dacoromanica.ro

428 CONSTANTIN REZACHEVICI

taind erau cautate stdruitor aliante etc puterile crestine interesate in lupta-antiotomand. Dind dovada de aceasta data de maturitate politica, pentrua nu periclita soarta tarii si a domniei, Petru Rares a hotarit sa aseundacu multä grija relatiile sale cu statele crestine, alaturi de care pregatea.ridiearea la lupta, pînlaapariia unui aliat cu adevarat de nadejde, im-preuna cu care sa obtina victorii hotaritoaie impotriya fortelor otomane.

Pe buna dreptate, tinind seama de slabiciunea fortelor crestine anti-otomane, Petru Bares a ieusit sit pilstreze bunavoint,a sultanului, furni-zindu-i stiri lipsite de importanta despre Ferdinand I de Habsburg sauIsabela, vaduva regelui Ungaiiei Ioan Zápolya i fiica a regelui PolonieiSigismund I eel Batrin, in vreme ce pe alte citi trimetea informatii esentiale-lui Ferdinand, finantind totodatil, in buna milsura, in 1542, oastea anti-otomana condusa de Joachim II de Brandenburg 1. Acest abil joc diplomatica direi mizig era inseisi soarta fdrii si a domniei, nu a fost Insd Inteles decontemporani, si In chip ciudat nici de cdtre istorici, care in baza pulinelor iz-voare cunoscute pind nu demult, au cdutat felurite explicalii acestei aparentecontradiclii" din politica externd a celei de a doua domnii a lui Bares.

Documentele inedite din anii 1541-1542, pe care le-am descoperitin Polonia, aruneä o lumina noua asupra adevitiatelor sentimente alelui Petru Bares fatä de lumea crestina, deslusind limpede raportul dintreaparenyi i realitate in politica sa exterrill. Aceasta deslusire o datoram luiBares insusi, care prin scrisori si solii - intre care si cea a hatmanului"Petru Vartic, din 1542, de care ne vom ocupa pe larg mai jos - urmareasa Vanni easea pe regele Sigismund I, aliat al lui Suleiman Magnificul Incadin 1533 2, asupra cauzelor care 1-au determinat in 1542 sa-si modifieeatitudinea fata de sultan, care, aparent binevoitor, ii redase domnia cu.peste un an in urma.

CONDITIILE RELUARII DOWNIE!. PROM1SIU1' ILE LU1 SULEIMAN MAGN IFICUL (1541

La capritul unui an (1540) petrecut la Constantinopol, dupa starui-toare interventli si mari sume eheltuite, Petru Bares oblinea reeunoastereadomniei in Moldova, pe care atotputernicul Dumnezeu s-a Indurat sá ne-odea noud din mila sa si din nainile impeiratului tureen" 3, actiune facilitatade asasinarea lui Stefan Lacusta i rilscoala antiotomana a noului domn,Alexandiu Cornea, vizind redobindirea tinuturilor moldovene ocupate deturei in 1538 4. Ceea ce gruparea boiereascä condusa de Mihu hatmanul"

Trotusan logofatul urmarea s obtina pe calea armelor (reintregirea JIol-dovei) sub conducerea tinarului si neexperimentatului Alexandru Cornea,.pentru a justifiea aspiratiile ei la conducerea itiii, dobindise Petru Pares-la Poartd, pe cale pasnica. Dacei nu as fi pleitit din averile mele pentru aredeveni domn - rnäituriseste cu mutt simt politic Bares regelui Polonieila 22 ianuarie 1542 - locul men ar fi fost ocupat de un turc, ca si la Buda" 5,fiind evident eg in ajunul campaniei 'care va duce la transformarea Ungarieieentrale in pasalic" (1511), Suleiman Magnificul ar fi reprimat cu hota-fire räscoala izolatä a lui Alexandru Cornea, pornita de fapt din interesuLgruphii boieresti amintite si lipsitit de sprijinul poporului.

In 1541 sultanul informeaza pe regele Poloniei concomi-tent despre moartea lui Stefan Lacusta si acordarea voievodatului Moldo-vei lui Petru Bares, cu toate precum a fost in timpul domniei tateilui sdu

a

*i

.

www.dacoromanica.ro

3 PETRU BARES IN 1541-1542 429

(tefan eel Mare - n.a.) si a buvicului sdu (Alexandru eel Bun - n.a.),in care hotare Iinut acei inaintasi ai si [...] cum a fost la inceput" 6,ceea ce stricto sensu poate fi interpr etat ca intentie, eel putin afirmat5, (desigreu de erezut) de restituire a teritoriilor ocupate de turci in 1484 (Chilia

Cetatea Albä) si 1538 (Tighina), dar si de recunoastere a stiipinirii Pocu-cedatä fortuit de Petru Rares polonilor, prin tratatul de la Hohin din

august 1538, al cärui text 1-am publiOat mai demult 7. insusi Rares m5rtu-risea regelui polon la 25 mai 1541, intr-o scrisoare aflatii in Polonia, pecare o publiem eu acest prilej, c dupä ce sultanul a vilzut si a luat inseamä' dreptatea noastrá, precum cä sintem prea putin vinovali, miseat demilá pentru noi, ne-a däruit din nou Tara Moldovei" 8. Iar ceva mai tiiziuinforma pe rege eä Suleiman Magnificul ru md socoteste ca pe o siugá, ciea pe un fin" 9. Ca o confirmare, Thisein aga, care I-a insotit pe Rares laSuceava, seria regelui Poloniei dupä 10 martie 1541, eä sultanul nu numaieä i-a acordat acestuia voievodatul Moldovei in conditiile in care a foststápinit de tatäl si bunieul s5u, 4i, in granilele iv care au ant ei acest voie-rodat", ci totodat5, i-a areitat tare mare cinste, incit de demult n-a fost areitateide Mire m.s. imptiratul nimanuia asemenea cinste"

intr-adevár, sultanul îi acordase domnia in conditii mull mai avanta-joase deeit se credea pinit nu de mult in istoriografia noasträ. La 28 iarmarie1541, cind se afla ineit la vadul de la Silistra, in drum spre Moldova, PetruRares anuntape bistriteni eit Suleiman Magnifieul : mi-au dat inapoi Mol-dova, lam voastrii, intocmai cum am arut-o inainte si, pe deasupra, îrTransilvania ceea ce am linut mai inainte" ".

Aceasta insemnarecunoasterea de eititre Poartä a stápinirii lui Rare§asupra Moldovei, in hotarele dinainte de 1338, dar si asupra posesiunilorsale din Transilvania, intre care se numara i Bistrita.

Domnul n-a socotit aceastä recunoastere o vorbá în vint. Drept do-vadá, agentul situ diplomatic, diacul Nicolae Burlä, trimis la regele 1)0101112,o data cu spahiul Iusup, omul de ineredere al sultanului 13 relata inainte de28 martie 1341, castelanului de Belz, N. Sieniawski, eä sultanul 1-a iertatpe rare i i-a intors tara ce i-o luase i Tighina, cu teril oriul din jur, räpitin 1538, numai sá pläteascä 10000 de zloti drept räscumpárare pentru ceta-tea de piaträ ridicatä aeolo, intre timp, de turci 14. Domnul roagä peSieniawski s5,-i sustiná cererile pe lîngá Sigismund I si sfetnicii acestuia,iar regelei ii eere imprumut citeva mii de zloti pentru räscumpärarea cetá-ii i alte ebeltuieli 15. Asadar, in primele luni de domnie, Petru

Rares credea in posibilitatea ea Suleiman Magnificul sä-si respeete pro-misiun ile.

Chiar in oetombrie acelasi an, 1541, dupit inlitturarea in vará a71dipitanului general" al Transilvaniei, -1,efan Mailat 16, domnul a cerutreginci Isabela, väduva lui loan Zäpolya, restituirea cetätilor CiceuCetatea de Balt5, solul situ mentionbul expres cei i-au fost felgáduite desultan 17 . protectorul ei. La 19 noembrie 1541, Isabela 'scria palatinuluide Cracovia, Petru Krnit a : Acum iatä cii i voievodul Moldovei amenintäcii va intra cu oaste mare si va lua in putere cetätile sale Ciceu si Cetateade Baltä" 12. De altfel, mai tirziu, pornind de la frigAduiala sultanului,Petru Rares va folosi imprejurárile amestecului lui Suleiman Magnificulin Ungaria, eele patru campanii anuale (1541-1544) organizate de el in

l-au

kii

tiei,

1°.

fi

Tighina

si

www.dacoromanica.ro

4 30 CONSTANTIN REZA CHEVICI 4

Trausilvania sub pretextul ajutorilrii ostilor otomane, fiind in realitatedestinate redobindirii posesiunilor sale ardelene, räpite de Joan Zápolya 19

In schimbul redärii domniei in conditiile favorabile amintite, sultanuli-a cerut doar ski, vial, la Poartg, o data la trei ani 99, cerintä pe care Rare§n-o va respecta, un tribut initial de 12.000 de seuzi (florini) pe an 21, ifetidenticá, de altfel, cu cea platitá in Tara Romäneaseä de Radu Paisie 22,stabilitä nu la 1541, cum. s-a crezut 23, ci în thnpul lui Stefan Läcustg, 24,

trimiterea la Poarta a fiului siiu mai mare ca ostatee 25, conditie pe careo Indeplinise la vremea sa si Stefan cel Mare. Viand seama de promisiunilefikute de Suleiman. Magnificul cu prilejul acorddrii domniei, vizînci reintre-girea Moldovei, de conditiile relativ ware puse lui Bare cu acest prilej,sintem departe de pcirerea acreditatä pind nu demult in istoriografia noastrii,dupii care Niciodatii pind atunci lara nu fuse,9e alit de umilitor infeudatciintereselor Portii" 26, avadar fin condigi mult cleosebite de perioada dinaintede 1541.

Faptul eta Petra Rams a obtinut la Poartg, pe cale pasnied ceca ceboierimea, de acordsub acest aspect cugruparea condusd de Mihu hatmanul,urmárea sg, dobindeascg, intr-o perspectivä foarte nesigurg, pe cale militará,sub condueerea lui Alexandru Cornea, explic6 insuflethea cu care, - dupacronicarul contemporan Maearie - toatä muLtimea boierilor moldoveni,daed au prins de veste, s-au revitirsat [...] läsind In párásire pc nenorocitulCornea si ca inaripati au ajuns la Braila si au prirrut cu bratele deschise pedomnul lor..." 27.

SCIIIMBAREA ATITUDINII LUI PETRU RARE5PITA' DE SULEIMAN MAGNIFICUL

Ar fi glen de precizat mornentul anume (And Bares s-a convins eäSuleiman Magnificul nu-si va respecta promisiunea privind redarea Tighinei§i a tinutului din jur. Ieronim Lasky, agentul la Poartg, a lui Ferdinand T,regele romanilor, s-a gritbit desigur, în februarie 1541, sg, anunte pe stäpinulsäu cá Petru Rates se va ritzvräti, neimpácindu-se cu pierderea Moldoveide Jos 29 Era o simplá pgrere bazatä pe cunoasterea firii si actiunilor luiRai es din vremea primei domnii. Dar din 1541, Petru Pares actioneazii eutotul altfel, i prudenta sa in relatiile eu Poarta seamáng mult cu eea mani-festatá de marele sau pgrinte dupg, 1486. Desigur, emir o vor dovedi legá-turile sale tainiee din anul 1542, ferindu-se sä repete greseala din primadomnie, de a so declai a pe fat:A impotriva sultanului, fáiá aliante de nä-dejde in lumca cresting, Bares era dispus la momentul potrivit sS treacg depar tea lui Ferdinand I, sau a micgrui monarh crestin, care ar fi pornit laluptä antiotomaná. ÎnsS in prima junatate a anului 1511 e prear prudentpentru a se angaja fegis, ráspunzind invitatiei lui Toma Nádasdy, comiteleproimperial de Fágäras, de a trimite delegati la dicta de la Regensberg,care urma sä ia mäsuri pentru lupta antiotomang 29. Cu atit mai mult, eucit in cursul anului 1541 'Meg mai spera ca Suleiman Magnifieulrespecte promisiunile pe car e i le filcuse o datil cu redarea domniei.

Domnul al, ea si un alt motiv, deloc neglijabil de a pästra pe falci laineeputul doinniei, relatiile bune eu Suleiman Magnificul. Prin naijlocireaaeestuia, Rare§ urmärea sS ineheie relaii pasnice cu regele Poloniei Sigis-

,si

si

sl-si

www.dacoromanica.ro

5 PETRU RARE IN 1541-1542 431

mund I, care o bung parte a anului 1541 a refuzat cu hotgrir e sit primeaseämice sohe a domnului 30 Intr-adevär, Suleiman MagnifiOul luat intot-deauna partea lui Petru Rares in vremea celei de a doua domnii, in conflic-tele cu regele polon sau eu fiica acestuia Isabela din Transilvania 31 Caatare, in scrisoarea lui Petru Rare din 25 mai 1541, adresatg, lui SigismundI, pe care am aflat-o in Polonia, domnul face apel la rege s respecte dorintalui Suleiman Magnificul privitoare la buna intelegere cu el : Asadar, cittimp vom mai fi in viatg, voim sgineheem eu aceeast preasfintitg maiestatea voastrg o prietenie i o intelegere vesnicg si de o parte si de alta, numaisg se faca pe voia preaputernieului nostru stäpin..." 3 2.

Cu toate cí Rares invocg leggtura sa cu sultanul, nu uitg sí stre-mare printre rindurile aceleiasi serisori afirmatia adevgratelor sale senti-mente fatg de lumea cresting : .,Pentru ea' ni se cade sä slujim pe acest preaputernic impärat (sultanul - N.a.) slujim, noi nu voim citupi deputin sei e desprindem i sci ne insträiniim de creptinatate" 33. Aceastä inte-resantg informatie dovedeste limpede orientarea interioarii a domnuluispre lumea cresting, Meg din primele luni ale celei de a doua domnii.

Spre sfirsitul anului 1541 Petru Rares exteriorizeaza aceastä orien-tare. Solul sgu Avram Banilovschi (din Bgnila), staroste de Cernäuti, careasteptase in zadar la Cracovia bate 30 iunie - 9 iulie 1541 sg fie primitde rege 34, se indreaptá in decembrie spre N. Sieniawski, eastelanul deBelz. Identificatg eu solia moldoveneascg nenominalizatá de la sfirsitulanului 1541, amintita in cronica lui Bielski 39, dar contopitá cu cea urmg-toare a lui Avram la acelasi Sieniawski, de la sfirsitul lui ianuarie 1542 36,solia din decernbrie 1541 poate fi acum cunoscutg dupg o relatare in limbapoloná, ineditg, asupra ei, trimisä la 22 decembrie 1541 din Osiek de N.Sieniawski reginei Bona Sforza, pe care am aflat-o la Biblioteca Univer-sitátii Jagiellone din Craeovia. Conform acesteia, in leggturg eu orien-tarea politicit a lui Rares, A-vram Banilovschi declara cg stiipinul meu(Petru Rare§ - n.a.), cu recinul seru, eu voievodul muntenese (RaduPaisie - n.a. ) bueuropi[. . .] ar sta[. . .] mai bucuropi cu creptincitatea decitcu 37 . Relatare foarte semnificativä !

0 lung mai tirziu, la 21 ianuarie 1542, Avram Banilovschi se prezintädin nou Inaintea lui Sieniawski. La textele deja cunoscute despre aceastäsolie 39, putem adänga acum o altá relatare polong, ineditä, a castelanuluide Belz in leggturg cu aceasta, descoperitä in aceeasi biblioteeg a Universi-atii Jagiellone. Referitor la pozitia lui Petru Rams, N. Sieniawski con-semneazg astfel relatarea solului moldovean : A mai spus eg : Desi stä-pinul meu se aflg in puterea impgrgteaseg (otomang - n.a.), dar este uncrestin i ar dori domnilor crestini ea sä-si poarte mai bine de grijä cleatprima datá (aluzie la pierderea Budei - n.a.) [..]". A mai spus cg :pinul meu ar sta bucuros cu inima Bugg domnii crestini, daeg ar vedearinduialg la ei, si eu toate cá acum e lipsit de toate, si de bani si de oamenisi de cai si de toatä averea sa, totu0 spune eg vrea sä stea cu inirna i cubung vointa sa de partea Ion" 39.

La sfirsitul lui ianuarie 1542 Avram Banilovschi a fost prima in coladin urrng si de egtre regele Sigismund I. Prin el Barg expus relativdeschis pgrerea asupra relatiilor cu Imperiul otoman. Ping la campaniadin 1538 Moldova a fost poarta i cheia acestor tgri a Ungariei si a Polo-niei, si nu numai a acestor doul tni, ci si a altor t1i crestine, si a fost tara

isi

s

pi sd-i

pdgfaii"

Sti-

si-a

www.dacoromanica.ro

432 CONSTANTIN REZACHEVICI

intreagr, si de Dumnezeu Päräsitä de Ungaria si Po Ionia, la 1538 tur-cii au rästurnat poarta, au rupt cheia Moldovei si culmea pentru toate

crestine. A urmat apoi cucerirea Buclei, iar acum vor siti dobin-deascr. Transilvania, Cehia, Po Ionia, sr, inghitä toatit crestinä'tatea, ca s.nu mai fie nimic din crestinittate". Ca atare, Rares îi cere regelui SigismundI ca unui prieten al nostru4° mai mare si mai bätrin (avea 76 de ani - n.a.),rinduiti bine si fAtuiti-vä bine ca sä-i fie bine crestinAtät,ii".Cît despre pozitia sa intre turei si crestinätate, aceasta e sugestiv expri-matr, : Iar eu, dacii a vrea sá fac ceva (singur - n.a.), incti nu pot, ciicisint foarte släbit si sceirmänat, ca oaia de lup. Dar si asa eu nu vreau set mddespart de crestineitate kind la moarte, cad imi pare tare rciu set peiriisesccrestindtatea, deoarece, dupii pedeapsa dumnezeiasca", pe care Dumnezeu mi-afost trimis-o pentru peicatele mele (in 1583 - n.a.), am mers si in Turcia siam veizut si am cunoscut cet nu-i bine siitretiesti cu ei, ca oaia cu lupul. Dar daceieu a fi liber, nimeni n-ar aduce servicii mai mari de cum le-as aduce eu. cuvoia Domnului, crestinecteilii". Prudent in ceea ce priveste propria angajare,in aceastä etapä, la inceputul anului 1542, Petru Bares cere capetelorincoronate ale Europei prin mijloeirea regelui Poloniei : daeä aveld acumvreo putere, rinduiti c`aci acum este timpul si vremea bunäpinä la primilvarä, ca sr, se poatil smulge ceva" 41. Prin viu grai, solul säu,Avram Banilovschi, trebuia s cearä recrelui Poloniei, sä nu informeze peturci despre cele relatate de Bares 42. gocautie inutilil,. Sigismund I eelBätrin e i mai prudent cleat Rams, griibindu-se sä-1 asigure cit le vapästra in tainä", fr,grduind vag, cr, intr-un viitor nedefinit va binevoi siel sh se poalte asa curn se va cuveni unui domn bun si unui rege crestin''.Altfel spus, fair, de Suleiman Magnificul, rämine credinciosprietenesti dintre ei" 43.

Tot in ianuarie 1542, cu Ufl spor de prudentä, Rares isi vädest e si inaltä directie adevaratele sentimente. De data aeeasta la 26 ianuarie 1542solii säi acuzil inamtea dietei ardelene pe G-. Martinuzzi, locotenent regal alTransilvaniei, a, a dat Buda sultanului 44, avertizind pe dolegati :insr, vä yeti increde in el, si pe voi o s v dea in miinile sultanului" 45.Cr,ci intre timp insä evenimentele se precipitasera. Suleiman Magnificulocupase Buda (29 august 1541) 46, creind pasalicul cu acelasi nume, leginaIsabela, cu fiul ei nevhstnic, loan. Sigismund, se stabiliseni la Lipova 47,iar Bares actionind sub pretextul poruncii sultanului 48, impreura cuRadu Parsie si Ahmed Cuciuc Bali beg, inläturase in iulie 1541 pe *tef anMailat, crpitanul general al Transilvaniei, un vechi inamic al silu 49.

Ca si î. celelalte campanii in Transilvania din 1542 -1544, in. reali-tate, Petru Bares a procedat si de aceastä datä dupl interesul säu. Cum aizbutit sr, eludeze porunca sultanului de a participa la campania asupraBudei, i stäruintele pe care le-a depus pinii in vara anului 1541, pentru a-1determina pe Suleiman Magnificul sä-si respecte promisiunile pe care i leMeuse la redarea domniei, af1m dintr-Im alt izvor polon pinä acum inedit :serisoarea adresatä la 26 ianuarie 1542 reginei Bona Sforza de N. Sieniaw-ski, castelanul de Belz, in legitturit eu cea de-a doua solie la el a lui AvramBanilovsehi.

La 21 a lunii acesta i-a relatat lui Sieniawski c in vai a trecutä : im-päratul turedor trimis la acelasi voievod al Moldovei, poruncindu-i sr se

6

prizitd".

Väri le

§i uniti-vd

kti

Intelegerii

Pact.

a

www.dacoromanica.ro

7 PETRU RARE.5 IN 1541-1542 433

pregäteaseä de plecare in Ungaria. Ace la (Petru Bares - n.a.), aflindu-seInen1 acolo solul turcilor, a ponuncit sä, se taie pädurile i sä, se gäreaseä,drurnul spre Ungaria cetätile foste ale sale, Ciceu i Cetatea de

pe care strälucitulrege Joan le alipise cindva regatuluiUngariei. i indatä, ce solul impâratului turcilor a iesit < din tall>, aIncetat eu Vaierea pädurilor si si-a trimis solul säu la cezarul turcilor...".Solul rnoldovean a fost expediat la Poartä in teaba redobindirii cetätilorsale (Ciceu i Cetatea de Baltä - n.a.), pe care strtilucita reginä a Ungariei(Isabela - n.a.) nu se ingrijise sä i le inapoieze 5° 0 aminä. Totusi stäpinul säu redobindeaseä si sä aibä iaräsi acelecetäti ale sale cu orice chip, neerutindu-si nici un fel de osteneli si cheltuieli51.A mai zis (Avram Banilovschi - n.a.) cä stäpinul sdu vrea sit aibä Tighinasi are si fägäduintä de la impAratul turcilor, numai sä pläteaseä i sä aduclcezarului eheltuiala zidirii " 5 2.

Este putin probabil eä pinä in ianuarie 1542 Rares nu dispunea de10000 de galbeni, pretul räscumpärärii cetätii de piaträ construite do tureila Tighina, dupä 1538. Desi Avram Banilovschi solicita regelui imprumutulbänesc, cerut Ind, din anul tnecut 5 totusi, numai citeva hunt mai tirziuPetra Rare§ era in stare sä, imprumute pe Joachim II de Brandenburg,conducgtorul coalitiei imperiale antiotomane, eu uriasa sumä de 200000 deflorini, junatate in bani, jumätate in naturä, ceea ce explicit; In realitatenevoia sa de numerar. Desigur Suleiman Magnificul era eel care, ingäduindlui Rams sd-si redobindeascä cu forte proprii posesiunile din Transilvania,täräggna la nesfirsit inapoierea Tighinei ; in ianuarie 1542, aceastä promi-siune fäcutä lui Petru Rares la redarea domniei, räminind tot in stadiulde rägaduintä 54.

La sfirsitul anului 1541, domnul Moldovei era desigur Irtmurit asuprafelului cum Suleiman Magnificul intelegea sä-si nespecte promisiunile sinu e de mirare cä in partea finalá a instructiunilor redactate pentru soliadin ianuarie 1542 a lui Avram Bamlovschi, Banes mentioneazii di dui slu-jute pe sultan preferä ca lara sa sä nu aibii drept vecini decît stäpinitoricrestini 55. De altfel, si prin sohi tnimisi la marele cneaz al Moscovei Ivaneel Groaznic, in toamna aceluiasi an, Petnu Rares se plingea cä, Suleimani-a inapoiat douä pärti din tara Moldovei, iar a tneia pante a luat-o sul-tanul pentru sine, precum i tnei sute de mii de zloti rosii, pe lined darea pecare i-o dä anual" 55. In plus, haraciul insusi, cane oficial dulä chitauta deplatä pentiu anul financiar 1 mai 1542 -1 mai 1543, imegistratä la 30aprilie 1543 la Poartä, se ridica la 825000 aspri an, ceea ce la eehivalenta 55de aspni pentau 1 florin ungurese insemna 15000 de flonini ungmesti pean 5 7, fusese practic, dacä, nu oficial, sporit Ind, de la sfirsitul anului 1541 5 8.Majorarea s-ar fi piodus, dupä, o pärele mai noun, pornindu-se de la nils-cumpäralea teritoriului a 35 de sate dintre Tighina i Cetatea Albä, anexatde Suleiman Magnificul in 1538, pe cane neintelegindu-se la hotärnicie,Rares s-a obligat sä-1 räscumpele eu 30000 de galboni, din care la sfirsitulanului 1541 praise 10000, mmind sä achite restul in 1542 59, fapt pentrucane i cere la sfirsitul lui mai 1542 20000 de zloti regelui Polomei 60. Ulte-rior, dupä documentul turcesc din 19 mai 1552, situatia a fostreglementatäprin dubla,rea haraciului (30000 de galbeni), statornicitä oficial in orice cazdupä 30 aprilie 1543 61. Observäm, la rindul nostru, cä, sultanul care spo-rise haraciul lui Stefan Läcustä la 15000 de galbeni, cum aminteam mai sus,

BaltA,

sl-si

www.dacoromanica.ro

434 CONSTANTIN REZACHEVICI 8

ar fi viut sa-1 dubleze sub un pretext oarecare inca de pe vrernea acestuia,o relatare polonä din aprilie 1539 bazata pe 5tiri transmise chiar de *tef anod, mentionind eä" Soliman ar fi cerut, peste haraci, vieo 15000 de

galbeni pentru Pocutia" 62In aceste conditii se intelege cä Petru Raves, a acceptat cu u5urint4

in martie 1542 propunerea de alianta, deocamdatd secretei, facutil de Joa-chim II de Brandenburg, comandantul trupelor imperiale in campania pecare o pregtea Ferdinand I pentru eliberarea Budei.

REALITATE SI APARENTÁ IN RELATIILE LUI HARESCU STATELE CRESTLNE 51 POARTA IN 1542

Teama puternieä care a cuprins Europa centralit in fata inaintärii luiSuleiman Magnificul s-a reflectat intre altele in scrisoarea puterniculuielector al Saxoniei, Johann Frederic I cel Marinimos adresatä' voievoduluiCracoviei Petru Kmita. Mentionatä In corespondenta lui Petru Gamrat,arhiepiscopul de Gniezno, cu regele din 17 ianuarie 1542, pästratä inPo Ionia, din scrisoarea electorului se putea cunoa?te cit de mult oameniiaceia (din ducatul Saxoniei - n.a.), infloritori in privinla armelor §4, aqtenilor îi stilbi,squind in locuri foarte ink-trite prin apzare ,92; prin megesugse tem cit tremurei de dumanul lure fined indepärtat, ingrijorali fiind cuprivire la rnîntuire si zeváiámarea lor". State le germane - continuaP. Gamrat in corespondenta amintitä - s-au inteles s indeplineascäin comun planul rrtzboiului impotriva du5manu1ui ob5tesc", plan care afost chiar tipärit, ajungind plintr-un dregator polon pinä la Sigismund I.

ungurii care nu se mai incred in turci eautä protectia o5tilor siguregátite ale regelui Ferdinand". In vederea constituirii coaliiei antiotomane,Ferdinand I de Habsbmg, regele romarulor, nu s-a dat in láturi sd, meargainsotit doar de 20-30 de cäläreti la ducele Saxoniei 5i impreunä cu acestala landgraful de Hessa, du5manii sái, in chip de jeluitor ; aceasta in scopulde a dobindi mai lesne ce vrea prin sprijinul lor in dicta de la Spira" 63.

La rindul sgu, 'Joachim II de Brandenburg s-a adresat direct luiPetru Eare5 printr-o solicitare tainieä intäritä cu jurámint, a5a cum nuprocedase fatä de socrul säu, regele Poloniei. Spre deosebire de acesta dinurmä, care nu a manifestat nici o dorintä de participare, Eare5 a aderat euuprintá la coalitia antiotomaná, hotáritä In dieta de la Spira (Speyer) 64,incheind la Suceava, la 1 martie 1542, un tratat secret de aliantä cu mark-graful de Brandenburg, ales comandant militar suprem al coalitiei dincadrul Sfintului Irnperiu romano-german, care a 5i plecat deja 5i seaflä In drum cu mare caste de cre5tini" in vederea alungärii turcilor dinUngaria 65.

Spre a scäpa de sub ascultarea Imperiului otoman, afirnart Rare§ inacest tratat, a capita inapoi ceteifile posesiunile noastre" §i a intra in legä-turi confederative (nu de vasalitate) cu Imperiul romano-german, domnulîi lua sarcina sä informeze pe markgraful de Brandenburg despre forteleoto mane in tot cursul rázboiului, in conditii favorabile sä intoareä armeleimpotriva turcilor, i chiar de se va putea sá-1 captureze viu sau mort pesultan, iar pentru intretinerea oastei cre5tine sá vinda 30000 de vite, tri-mise prin Polonia 66.

!

si

pi

Si.

pi

www.dacoromanica.ro

9 PETRU RARER IN 1541-1542 4:35

Tratatul n-a rämas literä moartä, mai mull, prin sumele trimise,Petru Bares a preluat practic in bund meisurei sub raport bdnesc sarcin a in-trelinerii ostii de mercenari conduse de markgraful de Brandenburg. La 24iunie, din Viena, Joachim II atestä primirea din partea domnului a200000 de florini miguresti ( !), sumä foarte mare, jumätate in bani gata,jumilt ate din vite vindute in Po Ionia 67. Doar patru zile mai tirziu, Joachim

o nouä adeverintä pentru 300000 de galbeni, reprezentind suma ce seobliga s-o dea lui Rares la sfirsitul campaniei, in conditiile respectärii tra-tatului de la 1 martie 68 Iar la 6 iulie 1542, din tabära de MO Viena, elconfirmä tratatul semnat de Rares la 1 martie, recunoscind di a incheiat cuacesta o confederalie i oarecare pacte atingâtoare de trebi secrete ce are sclpUe in lucrare numitul principe" 69.

In chip hresc, secretul acestor tratative n-a putut fi in intregimepästrat, i astf el legatul apostolic din Viena scria la 1 iulie 1542 la Romac5, Ferdinand I va avea un ajutor insemnat din partea moldovenilor, oa-meni curajosi si foarte rizbonici, care pot ridica 40000 de caäreti 7°, iar la22 sept embrie nuntiul apostolici din Viena a elata despre o intelegere secretä"a lui Rare* cu Ferdinand I 71 Aceasta nu era insä pe placul domnului Mol-dovei, care nu voia sí pericliteze soarta si a sa, atreigindu-si inainte devreme minia lui Suleiman Magntficul. FaptuI i ezultä limpede din eerereaadresatä de domn prin solul silu, Jacob Fischer din Viena, trimis la 29 au-gust 1542, lui Joachim II de a-i expedia, la rindul säu, solii modeste, pentrua nu bate la ochi", de a nu-1 läuda fa-0, de unguri (referire indeosebi la con-ducerea Transilvaniei), ciici nu prea voieste ca pentru aceasta sci fie piritturcului", iar vitele le va trimite prin Polonia ca set nu se bage de seamii" 72.

Pentru ca sultanul sä nu creadä zvonurile despre aceste tratative, careurmau sä schimbe in viitor radical orientarea externä a Moldovei, Rares arecurs la inceputul anului 1542 la manevre diplomatice care ascundeaufatä de Suleiman Magnificul legeiturile sale reale cu for,tele antiotomane.Despre aceste manevre diplomatice, aflim date interesante intr-osome din 8 martie 1542, adresatä de regina Isabela, väduva lui Joan Za-polya, säu, Sigismund I, relatar e pe care am aflat-o in Polonia.Regina väduvä mentiona cä a fost informatä de Radu Paisie, domnulTärii Romanesti 73, e5, Petru Bares a fast chemat la Poarta impäratului,dar a pricinuit eä nu oate veni, fiindeä se teme sä nu-si piardä tara sa, incare a incredintat (pe sultan - n.a.) cI maiestatea voasträ luminatä (re-gele Poloniei - n.a.) va intra cu oaste i o va ocupa". Aceasta constituieevident pi etextul neprezentäaii lui Rare§ la Constantinopol, dupä obligatiacare li fusese impusä, cum am vAzut la revenirea in domnie, iar informatiilefalse despre intentiile agresive ale lui Sigismund I si Ferdinand I, pe Caredomnul le vehicula inch' din anul trecut 74, ex au menite sä cistige 'Mere-derea sultanuluim. Apoi - continua' scrisoarea Isabelei, car e nu cunosteajocul diplomatic al lui Rares -a mai pin 76 cii maiestatea voasträ a Imel-tit cu strälucitul domn rege al romanilor (Ferdinand I - n.a.) impotrivacezarului (Suleiman Magnificul - n.a.) si trimis oastea sa spre Buda.Ne-a invinuit i pe noi cii. ne-am impäcat cu strälucitul domn rege al roma-nilor. i a incredintat cä omul Om a fost de fafa la aceastä irapäcare" (deciRams stia despre existenta tratatului de la Gilmu, din 29 decembrie 1541 77- n.a.). Necunonind asadar adeveiratele intengi ale lui Rams, Isabelaacceptä slatul lui Radu Paisie, domnul Tarii Românesti, de a trimite un

Idrii

scri-

tatJui

i-a

dt

www.dacoromanica.ro

436 CONSTANTIN REZACHEVICI lo

sol cu dezvinovätiri la Poartii, i ji sfgtuieste pe tatgl siiu, regele Polonioi,sä" fad acelasi lucru 78, Ultimii trei, ea de altfel d Gh. Martinuzzi 72, nubAnuiau manevrele lui Bares menite desigur a masea în ochii sultanuluilegitturile sale cu Ferdinand I si cu Joachim II de Brandenburg. Ca atare,Sigismund I s-a grgbit s trimitg la Constantinopol, chiar in martie (oricumrnult inainte de 7 aprilie 1542) o solie condusä de Nicolae Armeanul, tulma-iul situ de limbä turd 80, dar in secret si agent imperial 81, desigur pentru

a se curgti de invinuirile" lui Itares, dupg cum suna sfatul fiieei sale.In orice caz, Sigismund I fusese avertizat de domnul Moldovei it'd dinianuarie 1542, prin Avram Banilovschi, cg eu pot sei fiu foarte util priete-nului meu îi foarte periculos pentru inamicul nzeu" 82.

Intre timp, ca urmare a misiunii lui Avram la curte de la sfirsitul luiianuarie, amintitit mai sus, regele Poloniei a trimis la inceputul lui fe-bruarie 1542 prima solie oficialg la Rares in aceastg a doua domnie, prinMatei Wlodek, stegarul Camenitei 83 Si de data aceasta desi domnul mol-dovean era informat despre trimiterea de dare rege a lui Nieolae Armeanulla Poartg, cal e trecut pe la curtea sa, unde a si fost retinut un Limp, si-avgdit din nou Inclinarea spre crestingtate, Intro pricinile tainice" pecare le-a discutat cu Matei Wlodek in martie 1542, Pares i-a märturisit cäurmeazg sa-si trimitg fiul ostatec la Constantinopol, dupit ziva Sf. Gheorghe(23 aprilie) i acest fiu, cel mai mare dintre feciorii in viatg ai donmului,pe nume Alexandru - dupg relatarea lui Petru Vaitic pe ewe o vom pre-zenta mai jos, altfel necunoscut in istoriografia noastrit 84 - urma sir' fiesacrificat cu bund stiinld de pdrintele situ, 6,6 dadi ar vrea sit fie voiaDomnului i inlelegerea domnilor crestini, nu mi-ar pdsa nici de fiu, numaiea eu sä fiu de ajutor cu ceva domnilor crestini". Färg sgri märturiseascgdeschis lui Wlodek, Rares se gindea la apropiata sa participare la lupteleantiotomane ale coalitiei conduse de Joachim II de Brandenburg, pe carede altfel 11 va incredinta in curind, eg de se va ajunge la lupte cu Poarta, elnu se va da in läturi sä ia parte algturi de crestini, doi are la tarci caostatec un fiu pe care a trebuit sä trimitd" 85 De altfel, ideea jertfiriirnostenitorului säu Alexandru, pare sg-1 fi obsedat pe Rare, in primgvarasi la 1nceputul verii anului 1542, dci o aminteste In cuvinte din ce in ce maiincisive si in discutia avutg eu Nicolae Armeanul, solul regelui, la intoar-cerea acestuia de la Poartg 86, ea si in relatarea solului sdu Pop fäcutg ulte-rior inaintea lui Sigismund I 87 Dupg cons( mnarea soliei lui Petru Vartic,cum vom vedea, pare 0, fi existat chiar o Intelegere intre tatä i fiu In acestsens, Alexandru pledînd el insusi pentru sacrificarea sa, in cazul ridicgriif:Atir la luptg a tatälui säu algturi de coalitia cresting

Deocamdatg, in martie 1542 informind pe Matei Wlodek eg sultanula trimis mesteri pentru clädirea cetätii Buda, e de pgrere cä domnii crestiniar trebui s-o dgrime, egei dad turcul se va aseza in Buda, tare greu le vafi atunci tuturor domnilor crestini". Ca atare îi indcmna pe acestia sg seajute eft mai curind intre ei" inainte de a fi alungati de turci din tärile lorasa cum mi s-a intimplat mie". Se plinge cä regele nu-1 ajutä cu banipentru räscumpärarea" de turci (a tinutului amintit de Rugg Tighinaa cetätii de aici), iar cei care se aflä (protejati) dupd gardul meu sdrac",adid nobilii poloni de la hotare, care Imi zic pästor de capre si tgran",vor vedea In curind demnitatea serviciilor mele acolo uncle va fi nevoie" 88,aluzie desigur la participarea sa la coalitia cresting care urma sit elibereze

si

www.dacoromanica.ro

-11 PETRU RARE-5 IN 1541-n42 437

Buda, participare ined secretd, cíci Rates cunoaste legdtutile plietenesti41intre Sigismund I F,d Suleiman Magnificul, pe care Incerea de altfel fitrdesueces sä le zdruncine.

In aprilie 1542 presiunea otomanä s-a accentuat. Din interesantulraport inedit, aflat in Po Ionia, al delegatiei regale trimisil la Brat lav(Brae law) pentru stabilirea hotar ului cu Imperiul otoinan la räsilrit deNistru, redaetat la 1 mai, dupd esuarea actiunii, rezultä cit turcii urmäreausd, ia nu numai pärninturi de la ritsitritul riului, din asa numitele CimptiSälbatice din sudul Lituaniei, ei ,si voievodului Moldovei i-ar iva, dupd4weste terenuri nepopulate, invii pchnint peste Eistru, de la Soroca" 99 Raresavertizase de altfel pe Sigismund I incd de la sfirsitul lui ianuarie 1542, prinAvram Banilovsehi, eä sub pretextul hotärniciei, turcii ar viea sit ia Came-nita, amenintind astfel Hotinul situ. 1.3-rmärese de asemenea, s constru-iascä douä cetitti : Islamkerman si o alta pe Nistru ori n fala Orheiului,-ori in fala Sorocei", dupil care vor cuprinde si mai departe de Bratlav si-de Camenita". Chiar solul ture care se afla la curte in acelasi timp cu Avramn-ar fi decit un mare spion", trimis sit vadd locurile pentru cetitti" 90

lIn aceste conditii Rares e nevoit sil-si respeete promisiunea de a-1 tri-mite pe fiul sdu Alexandru ostatee la Poartit. Acesta a trecut Dunärea la19 mai 1542 91, ducind cu sine multe daruri attre sultan, stirea despre so-sirea sa la Istanbul ajungind prin Venetia pinä la Carol Quintu192. Pleeareafiului sda eel mare peste Dunitre 1-a indurerat profund pe dornn, care dinperspectiva participärii sale la coalitia condusil de Joachim II de Bran--denburg îl socotea ca mort". Ca atare, desi nu si-a trädat legAtura se-.eretä cu alianta militar imperialii, a insistat din nou ca regele Polonieisä se indepdrteze de sultan, trecind de partea erestinilor, cu prilejul audi-entei pe care i-a acordat-o diplomatului polon Nicolae Armeanul, la in-toarcerea acestuia de la Poartei, in ultima decadä a lunii mai 1542 9 3. Bela-tarea acestuia, inminatrt de altfel si trimisului imperial la Cracovia, MatiasLoboczky, vädeste clar adevitratele sentimente ale lui Rams, menite sd,ajungä in primul rind la urechile regelui Poloniei. i dacci, ay vedea ceiTreun rege creytin s-ar ridica cu putere i credinyi impotriva turcilor, atunciin-ag aleitura eu credinyi de el yi l-ay ajuta din toate puterile (3.a.). Acum insänu pot face altfel, 616 nu am la eine sd, alerg, trebuie sa fac ce poruncestetureul. tiu cd, a trebuit trimit pe fiul meu

438 CONSTANTIN REZACHEVICI 124

Insistä din nou ca regele Poloniei s5,-1 sfatuiasca pe Ferdinand I särecucerease5, Buda s-o sfarme i sa mature totul in Dunare, ca turch sanu se intäreaseä acolo". Planul tureilor ar fi sä cucereaseit Moravia .5i deacolo s porneasca spre Viena, iar dupä aceea in vreme ce unii vor raminela Buda, altii vor ataca Polonia, caci de pace cu voi nu le pasa nici demi ban". De dragul unirii eu cre§tinii nu i-ar mai päsa nici de fiul säu os-tatec la Poarta : sci moarii pentru noi §i pentru to/i crel9tiaii, cum au murit

Ilfai bine este a triii cu crestinii in pace decit cu Extrem deinteresantä este afirmatia domnitorului eä turcii ne-au pus ca eu sá fiuvilaem (guvernator - n.a.) intre cre.stini i sá lin cu ei , dareu n-am finut de buret voie cu ei i nici nu voi ci cu creyinii voiline". De5i 11 nurne§te mereu pe regele Poloniei prieten §i veein apropiatal nostril", Rare§ recunoa§te deschis c voi nu ne credeti, ci vä temetide tradare, iar noi ne temem de voi sa nu ne fiindca in fond pe-noi ne-au dat cre§tinii (polonii la 1538 - n.a.) paginilor" 95.

Astfel stind lucrurile in domeniul relatiilor moldo-polone la inceputulverii anului 1542, era neeesar5, desigur trimiterea in Polonia a unei noisolii, conduse de data aceasta de un personaj de vaza din rindul apropiatilorlui Petru Eare§, pentru atragerea lui Sigismund I cel Batrin in favoareataberei antiotomane fäiä de care domnul Moldovei n-ar fi putut actiona-deschis de partea acesteia.

INSEMNATATEA SOME! IIATMANULUI" PETRU VARTIC. EXPUNEREA PLANURILORDE RASCOALA ANTIOTOMANA ALE LUI PETRU RAIVE DIV 1542

Documentul inedit pastrat numai in varianta completä a colectieiActa Tomiciana din Polonia, pe care îl publicam insotit de traducere Inanexa acestui studiu, se referä tocmai la aceastä soliereprezentativa trimisäde Pet u Rare§ la regele Poloniei, in iunie iulie 1542. In fruntea ei se afla,.spre deosebire de soliile precedente din aceastä a doua domnie, un apropiatal dornnului, unul dintre manii dregatori ai Vail, in chip semnificativ co-mandantul oastei, in plus cunoscut pentru orientarea sa proimperiala :Petru Vaitic. Una dm figurile cele mai interesante din istoria Moldovei dela sfir§itul primei jurnatati a secolului al XVI-lea, cane a intrat de altfeprintr-o balada care ji poarta numele, §i in folelorul din mai multe tinuturirom ane§ti.

Fiu al unui diac Vartic, eontemporan cu Stefan cel Mare, de la careprimise un sat in tinutul Culigaturii 96, socotit a§adar armean, cunoscátoral limbii polone §i desigur al celei latine 87, Petru Vartic era de origine mo-desta. Totu§i intre 1520-1529 apare ea slugä donmeaseä, fiind deci consi-derat boier 98. In iulie 1533 poartä o solie insenmatä a liii Petru Rare§ eltreregele Poloniei Sigismund I la Vilnius (Vilna) 89, desigur aceasta nu a.fost singura sa misiune de acest M. Despre o altá solie importantä bade-plinitä in numele lui Rare§ la curtea polona, in septembrie 1538, aflam.abia acum din relatarea polona inedita a lui N. Sieniawski catre regina.Bona, din 22 decembrie 1541, amintitä §i mai sus. Atunci, in decembrie1541, Avram Banilovschi ii povestise lui Sieniawski cá dup5, incheierea tra-tatului i a jurämintului de la Hotin de la 28-31 august. 1538, intre PetruItare§ §i marele hatman Jan Tartowski, in numele regelui Poloniei, regle-

zloti.

Off.. pärginii".

fine,

ineelati",

-

si

www.dacoromanica.ro

13 PETRU RARER IN 1591-1542 439

mentare care de-atunci inainte a slat la baza legaturilor lui Rare cu Sigis-?mind I loo, toemai Petru Vartie cu Gavril Trotuyan, a fost trimis 1 Cra-covia pentru întäiirea importantului document 1°1. Aceasta solie din sep-tembrie 1538 o reeonstituisem mai demult 102, astfel eti nu mai insistamasupra sä, dar titularii ei pot fi cunoscuti doar eu adest prilej. Numai ca. inacest rastimp, in fata inaintkii rapide a oytilor lui Suleiman Magnificulspre Suceava, Rarey a pribegit in iar Vartic revenind inMoldova, a devenit postelnic (in afara sfatului) i om de incredere al luiStefan TAcustä (1538-1540) yi al lui Alexandiu Cornea (decembrie 1540).

In iulie 1539 el poarta o solie a lui Stefan Lacustä la CI acotia, undeIer onim Lasky îi propune si piece la Ferdinand I, care ar fi urm'at sa sus-tina pe lingá sultan cererile domnului de restituire a tcritoriilor moldo-veneyti ocupate in campania din anul trecut103. Iar in august deyidregator al lui Stefan, e primit la Viena ea reprezentant al... ilustrului.strtilucitului Petru voievod al Moldovei" 104, confuzie semnificativä pentrurenumele lui Rarey ! Cert este c Petru Vartic favorabil legâturilor cu Po-Ionia, va deveni i un sustinator al orientkii Moldovei spre Imperiul habs-burgic, in baza unei inelinäri antiotomane vaditä in splijinirea planurilorin acest sens ale lui Alexandru Cornea yi Petru Raley.

Prin forta imprejurkilor insa, misiuntle sale diplomatice rämin incontinuare legate de Polonia. Ca atare, la 22 octombrie 1539 IntimpinaBraga Hirlau pe Ieronim Lasky aflat in drum spre Poarta106, iar in cursulanului 1340 face parte, in mai, la Hotin, din eomisia moldoVeana de apla-nar ea litigiilor de hotar 106, pentru ea in noiembrie A, fie trimis de StefanLacustä la Jan Tarnowski, castelanul Cracoviei, spre a obtine sprijinulacestuia pentru domn 107. In fapt, profitind de aceasta solie, Petra Vartica expus punctul de vedere al boierilor ostili lui Lacusta 108, pe care dealtfel accytia I-au asasinat la Suceava in decembrie 1540, ridicind in locla domnie pe Alexandiu Cornea 109. Fiind in Polonia, Vartic n-a participatla suprimarea lui Stefan Lticusta 11°, iar ulterior, la inceputul anului 1541

trecut de partea lui Petru Rarey, care revenea in domnie de la Constan-tinopol. Ca atare, acesta din urma 1-a inaltat pentru întîia data in sfatul-domnesc ca hatman i staroste (sau picalab - n.a.) de Suceava", la11 martie 1541, chiar in ziva executärii predecesorului säu in aceastä dre--gatorie, Mihu, capul boierilor care jl tradaserd pe Bare§ in 1538, cu ocaziacampaniei lui Suleiman Magnificulm.

Chiar i dregatoria de hatman" (lat. capitaneus, germ. Hauptman ),-care apare cu aceasta denumire luata din Polonia in vremea primei do-mnii a lui Petru Rarq numai in izvoare polone, cu intelesul de coman-dant al oastei moldovene, dregatorie echivalenta cu cea de portar deSuceava (din documente interne) 0 alaturata celei de pircalab (castelan)de Suceava 12 dobindeOe recunoaytere sub a-est nume i in Moldovadoar o data cu ocuparea ei de catre Petru Vartic (11 martie 1541 -7aprilie 1548). Deyi in actele interne acesta e nunait dupa traditie portarde Suceava", in cele externe i se spune capitaneus" 113, CapitaneusIfoldavie" 114 in vremea lui Petru Rarey, ajungind a fi socotit in 1547, lainceputul domniei fiului acestuia, May, intiiul sfetnic al voievodului,numit hatmanul Vartic" (supremus Wayvode consiliarius, HauptmanWartyk nomine ) 114, j Petru Vartic starostele cetatii Sucevei, marebatman al intregii noastre eurti kd al Intregii noastre täri de jos" n 6.

Trangilvania,

,

a

ei

www.dacoromanica.ro

440 CONSTANTIN REZA CHEVICI 14

Deocamdatg, la ineeputul celei de-a doua domnii a lui Petru Rares,in 1541, Vartic s-a manifestat ca un fervent sustingtor al incheierii de relatiiprietenesti intre Bares si regele Poloniei, intr-o vreme cind domnul Mol-dovei, nemultumit de lipsa orieärui rdspuns la primele sale solii din partealui Sigismund I, se gindea, se pare, la eventualitatea imor relatii ostile curegele Poloniei. Din relatarea ineditg, in limba polong, a lui N. Sieniawskicare regina Bona, din 22 decembrie 1541, care infAti§eazg spusele luiAvrarn Banilovschi, eu prilejul primei solii la eel dintii, afläin lucruri noidespre discutia dintre Petru Vartic si Rares, episod ping acum necunoscut.Astfel cä reproducem in traducere intreg pasajul : Petru Vartic care esteastäzi mare hatman la el (Petru Bare§ - n.a.), a dzut in genunchi inaintealui pentru pace si l-a rugat pentru Dumnezeu ea sä nu în-ceapä cu rnaiestatea sa regele, ci aducg aminte eä, a jurat laHotin (in august 1538 - n.a.) ca sg ting pace vesnicg eu märia sa preaslg-vitul rege i sig nu aminteascg de aceastä targ. Mai amintindu-i : M-aitrimis, doamne pe mine, cu Trotusan, la mgria sa regele, la Cracovia, cuintärirea acestui jurdmint i te va pedepsi Dumnezeu, i pe noi impreunä,pentru aceasta. Cgci vezi cg domnia ta poate fi mai lung* in pace, dacg tevei afla in prietenie bung cu regele Poloniei, deck dacg vei fi in una rea".Ci aud cá n-a tuaat linpotriva lui Vartic pentru aceasta, ci i-a spus cg : Euam trimis pentru aceasta la impgratul (Suleiman Magnificul - n.a.) i cevoi avea, ea poruncg, de la el, atunci vg yeti da sfatul in aceastá privintg" 117.

In anul urmätor, mai precis in mai 1542 Petru Vartic, care, caRare§ pgstra leggtura eu imperialii prin agentul acestora de la Cracovia,M. Loboezky, a trimis pe acesatä cale o relatare deosebit de interesantg luiFerdinand I de Habsburg 118. Cum principalele päreri cuprinse in ea aparin gindirea politieg a lui Petru Rare§ din martie - mai acela§ an, scri-soarea lui Vartic dovede§te fie eg domnul i sfetnicul sdu au elaborat-o decoirnm acord, fie, mai probabil, exprimg o identitate de pgreri, remarcabillin domeniul politicii antiotomane. Informatia centralg din scrisoarea luiVartic se ref erg la cetatea Budei, pe care in vara 1542 sultanul va trimitedoar sá o reclgdeascg, ceea ce, de altf el, s-a dovedit exact. De aceea, dregg-torul lui Rares sfátuie§te pe Ferdinand I, ca prieten credincios", sá atacein aceastá varg Buda, fiind vremea cea mai potrivitä. Amu chiar trebuiesg se ridice principii crestini ea sá meargg la Buda s-o ia si, dármind-o,sg-i innece rämg§itele in Dungre. Cä, de o vor intári turcii, atunci niciodatgnu-i vor mai izgoni erestinii" 119. La fel gindea Rare§ in martie acelas an,cind relatind solului polon Matei Wlodek despre intentia sultanului de afortifica Buda, se intreba dad, n-ar fi mai bine ca principii crestini care arincercui-o : s-o dárime i s-o mgture in Dungre Cgci dacg turcul se vaaseza in Buda, tare greu le va fi atunci domnilor cre§tini" 12°. Ca si spresfirsitul lui mai, chid prin solul sgu la regele Poloniei, eerea acestuia sä-1.determine pe Ferdinand sg se strgduiascg pentru crestini sg ia Buda dela turci §i dacg va euceri-o s-o sfarme §i sá nature totul in Dungre, eaturcii sg nu se intgreascg acolo, cäci nu ajutg nimic cre§tinilor cg turciise a§azg acolo, ci strieg totul cre§tinilor" 121. In sfirsit, ea si Bares, care himai 1542 ar fi vrut ea regele Poloniei sä nu stea tot timpul in Lituania, laVilna, ci sg se apropie de hotarul cu turcii 122, Petru Vartic socotea cáSigismund I ar fi trebuit sä nu rgming atit la Vilna : maibine ar fi ea m'aria sa vadei de luau din vreme".

lupta 0,-0

cti,

0

0

eli-pi

www.dacoromanica.ro

15 PETRU RARE IN 15-11-1542 441

Totu§i in legäturä cu aceastä atitudine pasivä a reubelui Poloniei,Petru Rare§ a trimis la acesta in intervalul iunie -iulie1542 123 soliacondusä semnificativ, cum aminteam mai sus, de sfetnicul säu de frunte,animat de acelea§i orientäri politice, Petru Vartic, care era totodatäcomandantul oastei. A fost de altfel cea mai prestigioasä solie diplomatieätrimisä in Polonia de Rare§ in vremea celei de-a doua domnii. In orice cazlimit deosebitä de cele cunoscute pinä acum, fapt rezultat chiar din scurtaprezentare pe care i-o Mcusem în 1978 124

Sub titlul de esenta (sumarul) soliei lui Petru Vartic" 125, parteapolonä a consemnat principalele idei expuse de trimisul lui Bare i uncledesfä§urilri intervenite pe parcursul acesteia. Chiar de la inceput, Varticexpus deschis, Met, echivoc, pentru ingia oarci in conditille celei de-a douadomnii a lui Rare*, planul de luptä al domnului in vederea redobindiriineatirnetrii Moldovei fatei de Poartei in imprejureirile din vara lui 1542. I'm-prejuräri militare care §tim eä erau cele ale inceputului organizärii ofen-sivei coalitiei germane conduse de Joachim II de Brandenburg In vederearedobindirii Budei, din iunie - octombrie 1542 126. De asemenea, subliniazd.Vartic, i faptul insemnat crt planul lui Petru Rare§ se bucurä de sprijinultuturor locuitorilor tärii : Voievodul Moldovei a spus cä impreund cuoamenii de sub stäpinirea sa pi-a pus in gind sei nu se mai supunet impära-tului turcilor, ba chiar räscumpere libertatea sa cu puterea i armele,din pricinei cet acela (Suleiman Maabnificul - n.a.) pi-a incalcat credinfa fafeide el". Justificarea ridicärii la luptä este de asemenea interesant i lumi-neaz`a totodatä inceputul relatiilor moldo-otomane.

acestui impärat (Suleiman Magnificul - n.a.), mid erau supärali devoievod, obiouiau sä-1 pedepseascei numai pe acela, iar 7ärii Noldovei fideideau iertare, mulfumindu-se numai cu dajdea care a inceput sei li se deape vremea lui Stefan voievod (§tefan cel Mare - n.a.) 127. Dar acest impärat,nefinind searna de tratatul 92*, infelegerile incheiate de inaintapii seii cu moldo-venii 128, nefinind seama nici chiar de jurämintul säu, nu numai cti a pustiitcea mai mare parte din acea farit 129, ci chiar i-aluatlui (Petru Rare§ -aducind-o sub steipinirea sa, o parte nu mica din ea". Avem aici, cum amin-team mai demult, prima §-tire romäneascA autenticit despre existenta

tratatelor" (capitulatillor) unei Ari române§ti cu Imperiul otoman 13°b,e asemenea, o dovadä pretioasä, necunoscutä pinä acum, cä, in vren-lea luiSuleiman Magnificul sultanul insofea Inca acordarea unei capitulatii"pentru ua domn roman de jureimintul propriu referitor la respectarea clau-zelor acesteia ceea ce dovede§te existenta unui tratat bilateral 131 In cazulde fao, fiind vorba de cel acordat de sultan lui Rare§ in 1540 eu prilejulvenirii acestuia la Constantinopol pentru redobindirea domniei 132. De aici§i conditiile atit de favorabile in care obtinuse Rare§ domnia, amintite maisus, pe care insá Suleiman Magnificul nu le-a respectat, neretrocedindTighina cu tinutul din jur, aceasta fiind acea parte nu mid," din Moldovala care face aluzie Petru Vartic §i la care se referise nemultumit Rare§eu prilejul precedentelor bolii in Polonia 13 3.

In plus, adaugä Vartic, referindu-se la un episod legat de stabilireanoului hotar, foarte controversat, intre Imperiul otoman i Uniunea po-lono lituanä, provocatä de cuceririle turce§ti din 1538 134, care a deter-minat, cum am väzut, i luärile de pozitie ale lui Rare§ favorabile Polonieiin cadrul soliilor anterioare 135 sultanul a cerut pe curind pentru sine pi2- c. 2184

tofi

,,Intr-adevar, main-taii

O.

si

a

sd-pi

ma.),

-

www.dacoromanica.ro

442 CONSTANTIN' REZACHEVICI 16

Drheiul", pretentie de ultimit orä, cilci in ianuarie 1542 Bare* vorbea doarde dorinta turcilor de a ininta 9 cetate la stinga Nistrului, in fata Orheiuluiori a Sorodbi 136. Intre timp insä, la 1 mai 1542 delegatia polond la trata-tivele de hotare cu Poarta observase c turcii ar dori sit ia din Moldovamult 14,00 peste Nistru, de la Soroca" 137, astfel cii intentia de anexixe aOrheiului - cetatea i teritoriul din jur 188 - este foarte plauzibili. Dealtfel, in leglturä cu aceasta, in anul urmätor, in chip semnificativ, Rare*reface cetatea Sorociii, in forma impunätoare in care se pilstrcazit i astäzifortificatia de piatri139. Soroca, unde in 1538 sultanul mimise un sangeac,fIcind parte din teritoriile riscumpirate de Petru Rare* la inceputul celeide-a doua domnii, cäci in martie 1541 starostele (pircrtlabul) situ se insta-lase din nou in cetate14°.

Din aceste pricin,i - explicä Petru Vartic - voievodul ioi oameniidin stetpinirea lui au hoteirit sa depärteze de pe grumajii lor puterea Turcului(sultanului - mijlocul ales pentru aceasta era o acliune militareto dovede*te cererea lui Rare*, transinisiä in continuare de solul situ, caregele Poloniei set' ingälttie osta0lor maiesteilii sale sei indeplineaseä acolo(in Moldova - n.a.) slujhei plätitit 9i, dacei (Petru Rare* - n.a.) nu arputea line piept puterii Turcului, set se poatä refugia impreunä cu ai säiintr-un loc adelpostit din regat". Aceasta fiind a doua solicitare de acest fel,dup:1 cea provocatä in 1538 de campania lui Suleiman Magnificul141, adre-satil de Rare, lui Sigismund I in imprejuritrile deosebite din vara anului1542, deoarece nici cererea de angajare de mercenari poloni, nici dreptulde refugiu in Polonia pentru domn i familia sa nu au fest previtzute intratatul de la Rotin dui august 1538 142.

Starea de spirit a populatiei era favorabilä unei räscoale antiotomane,ciici dupit cum afirma Vartic : orice turci se aratit in Moldova, aceia tolistint asupri,ti j ucilsi de moldoveni. Chiar i Mranii de neam tureen, pe careTurcul (Suleiman Magnificul - n.a.) i-a trimis sä locuiasca acea /vet, auprins sä fuget de acolo ?i se ceiiesc pentru cd, s-au stretmutat cindva in Mol-dova". Faptul era desigur real, cu atit mai mult cu cit supu*ii otomani nuaveau in general dreptul sit se stabileascä ca atare pe teritoriul principa-tului143. Insii colonizitrile ou ärani turci, obipuite in practica otomanä,dupä cucerirea de tinuturi cre*tine, privesc desigur teritoriile Tighinei(turc. Bender) i mai ales a Sorocii transformate din 1538 in sangeacate,ultimul cum aminteam mai sus, riminind in aceastä situatie, dupä august1538 *i inainte de martie 1541, and Rare* a izbutit sä-1 riscumpere, mli-turînd sangeacbeiul turc1". Se referi desigur i la cele 35 de sate cuprinseIntre Cetatea Albi ,i Tighina, din teritoriul moldovean alipit de sultanimpilatiei in 1538, i riscumpärat de Rare* in 1541, in care intre timp sea*ezaseri irani turci, care au fost retrmi oficial abia prin porunca sulta-nului din 19 mai 1552 148.

Pe aceemi linie a stirii de spirit antiotomane, extrem de interesantä-este relatarea lui Vartic despre cererea fiului cel mare a lui Rare* din aceltimp, Alexandru 14G, trimis de putinä vreme ostatec la Constantinopol,adresatä tatälui siu i supu*ilor acestuia, indemnind la räscoali *i. la apä-rarea Moldovei, de*i aceasta, se intelege, ar.fi dus la sacrificare sa. A_ maiis cei Alexandru, fiul voievodului a trimis la tateil situ i l-a indemnat Sä

apere Tara Moldovei cit va putea mai mull de atacul Turcului sa incredin-Jeze pe moldoveni sit ridice armele impotriva impäratului turcilor, ca set nu

cnt

pi

n.a.)". Cl

www.dacoromanica.ro

17 PETRU RARER IN 1541-1542 443-

mai apuce rreo parte din Moldova, nici 8ä le pund îi frunte un sangeac,neaduciiul pe Petru Inapoi", aluzie evidentd la experienla desfeipurdrilordin ultimii ani 147.

Alt punct al soliei era menit desigur intäreascii, increderea regeluiPoloniei in reusita unei actiuni antiotomane in acel moment. Astfel, PetruVartic a informat cíí in yam lui 1542 1.1Itanul i va intoarce armele impo-triva persilor, líísmnd, asadar, &imp liber de actiune crestinilor In Europa..In fapt, desi astfel de zvonuri circulau freeVent, o campanie a lui SuleimanMagnificul in Persia a avut loc abia in 1548-1549148, atentialui Suleiu anMagnificul rgminind in continuare -in 1543 - legatg de Ungaria. Inceea ce priveste aceasta din urmg, Vartic a povestit acelea§i lucruri pecare le-a scris i domnul Wilamowski, cind s-a intors de la impäratul tur-cilor, dupg ce si-a indeplinit solia". Solia care a al-lit loc in toamna 1540,aducind, intre altele, tiri despre numirea de catre sultan a lui Ioan Sigis-mund Zapolya ea rege al Ungariei 149 .

O altä, cerere a domnului, transmisä, de Vartie, se referea la alungareadin regatul Poloniei a unui oarecare potrivnic al situ", despre care sezicea ca se aflä, la Bernard Pretwicz, starostele de Bar. Sä, fie oare vorbade acel Ilia (dux Helias") aflat la Camelnita in iunie 1538, virstnicul pre-tendent, nepot al lui Petru Aron 15°, ori de acel fiu de domn, care va incerca

obting domnia in 1546 dupg' moartea lui Rares, venind din Polonia 151,sau poate de unul din acei boieri pribegi, care in 1542 se aflau la curtea sta-rostelui de Bar, si a cgror extrgdare incerease Petru Rare§ s-o obtinä, incä,din ianuarie152? Da6 nu cumva e vorba chiar de vrgjmasul nostru"Vgsoan Ganescu, amintit de Rare§ in scrisoarea care rege din 25 mai 1541(ANEXA I). In sfirsit, prin solul suíu, domnul s-a plins de cgpitanul deBratlav, care a rgpit din Moldova 800 de cai (cunoscut-ii cai moldovene§ti")punind in lanturi i jefuind de lucruri pe cei trimii sä-i aducg inapoi.

Dupg indeplinirea acestei solii, la Petru Vartic a sosit un trimis al luiRares, aducind stirea cuí sultanul trimis oastea impotriva Sufiului,regele Persilor", adieg a sahului Tahmasp I (1524 - 1576) din dinastia.Safavidg, o altä, parte a armatei otomane urmind a fi indreptatg impotrivaregelui romanilor, Ferdinand I, in yreme ce sultanul va ramine la Adria-nopol. *tirile nu erau reale, dar menirea lor era foarte probabil cea amin-titä mai sus, de a intgri convingerea regelui Poloniei in necesitatea §ireusita unei actiuni antiotomane.

Acela§i trimis al domnului a mai anuntat cuí bultnul a poruncit voie-vozilor Moldovei §i 'Trull Romänesti sg fie gata de a porni cu o§tile impo-triva lui Ferdinand I. El a transmis, semnificativ, cum aminteam §i. maisus, pentru starea de spirit antiotomang a domnului çi a locuitorilor Mol-dovei 193, 6 Rare§ a tägaduit cd va face acestlucru. A,91, chiar i dacti ar vrec&din rdsputeri set indeplineascd aceste porunci, totupi moldovenii nu ar Neu-viinla. lar acum chiar grdiese fäi i intdrese pe sufletele lor cä &tat el(voievodul - n.a.) ar face aceasta, ei nu vor mai vrea sd fie supupii lui. De.aceea, lesne se vede cä sufletele moldovenilor sint inclinate in acea parte cds-ar inchina cu dragii inimd credintei i ocrotirii cuiva, dadi acela i-ar apdra"..

parcg pentru a spori tensiunea antiotomang, trimisul amintit al luiRare§ la Petru Vartic a mai in§tiintat cuí ambasadorul lui Ferdinand I laPoartg a fost intemnitat.

Aceastä, ultimg §tire cu care se incheie surnarul soliei lui Vartic, §idespre caie scriitorul polon al relatgrii i§i dorea sä fie o veste mincinoasg",

sl

sä

si-a

www.dacoromanica.ro

444 CONSTANTIN REZACHEVICI

este insd apropiata de realitate. La Poarta se cuno*teau pregathile decampanie ale lui Ferdinand I din vara 1542, *i solul acestuia, Tranquil lusAndronicus, care se tetnea sa nu fie arestat, a prhnit ac-u2atia ca stapinulsdn ridic impotriva Portii nu numai pe supu*ii sai, ci *i pe cei ai sultanului :unguri, transilvani i moldoveni, solia sa incheindu-se cutm esec care a puscapdt carierei sale diplomatice 154. Sultanul insu0 auunta la 5 iulie 1542 peG. Martinuzzi c e gata s porneasca in campanie cu toate fortele sale 155,astfel de *tiri circulind 'Ana in toahma 155, 0 ajungind in Polonia, cum amvazut, prin trimisul lui Rare* la solul situ Petru Vartic.

Dar toata aceasta actiune antiotomand in care se implicase in taindRare* in 1542, n-a, dus la nici un rezultat. Marea oaste a coalitiei imperiale-80000 de germani, italieni i unguri - grevata de neintelegeri mai alesintre primele doua neamuri, defectuos condusa de Joachim II de Branden-burg, in disputd, cu alte capetenii, s-a retras spre Viena, la inceputul luioctombrie 1542, dupa un asediu de numai o saptaminil a Budei, fära aobtine nici un rezultat pozitiv 157. De acum initiativa va apartine lui Su-leiman Magnificul, dupa, campania din Ungaria in 1543, sultanul consoli-dindu-0 pozitiile prin armistitiul din 1545 *i apoi prin pacea din 1547 158.

Pe buna dreptate Petru Rare* a pastrat taina legaturilor sale cu Joa-chim II de Brandenburg *i eu Ferdinand I (pe care, de altfel, le-a conti-nuat îil acela* secret 153) chiar inaintea regelui Poloniei. Iar fatiti de sultan,prudent, cum a fost intreagit a doua domnie a sa, a jucat acela* yol dublu,amintit 0 mai inainte, pentru a evita o noua confruntare, in iunie trimi-tindu-i chiar serisori cu informatii in fond fanteziste, despre inaintareaspre Fagara* a 30000 de germani 160 Nici de aceasta data jocul sau diplo-matic nu a fost inteles in Ardeal161, dar fard, indoiala el ar fi trecut deschisde partea coalitiei cre*tine daca aceasta an fi obtinut un succes concludent,care ar fi ingaduit o participare militara a Moldovei MIA riscul unor pus-thri ca cele din 1538. Astfel ea in toamna 1542 Petru Rare* s-a multumitsä execute o campanie in Transilvania, cu aprobarea, chiar cu porunca"sultanului, in vederea redobindirii posesiunilor sale, Ciceul, Cetatea deBaltd, Rodna *i a protectiei asupra Bistritei 162

De altf el, Suleiman Magnificul, aflat in plinatatea fortelor sale 133, a,luat o atitudine tran*anta*i fata de regele Poloniei, prietenul sau", ce-rindu-i : binevoie0e Sá jii seama i s în,telegi cä aeeastii fard a Moldoveieste a mea", intervenind totodatä in sprijinirea cererii lui Petru Rare* dea-i fi inapoiati unii boieri refugiati pe teritoriul polon 14. Astfel cabatrinul Sigismund I, fostul pretendent la tronul Moldovei din 1497, s-amultumit, de altfel pe linia propriilor sale vederi, ca din august 1542 inrelatiile cu domnul Moldovei sS, ia, in considerare doar obiwuitele problemede la hotare 165, pentru ca la 1 noiembrie, dupd e*ecul coalitiei condusd.de markgraful de Brandenburg, sa denunte pe Rare* sultanului, acuzindu-1de subminarea prieteniei sale cu Suleiman Magnificul 188 Solia lui PetruYartic pare WS, fi ramas fara raspuns.

Cit despre Vartic, acesta s-a bucurat in continuare de pretuirea luiPetru Rare*. Inscriptia slavond scrisa cu row din biserica domneasca,Sf. Paraschiva din Tirgu Frumos, care ii pomene*te numele dupa cel allui Rare* 0 al familiei acestuia, arata eS, s-a ocupat de construirea acestuilaca*, in vremea celei de-a doua dornnii a lui Rare* 167. Sub urmawl aces-tuia, Ilia* Rare*, a fost principalul sfetnic al voievodului", starostele

18

www.dacoromanica.ro

19 PETRU RARE IN 15-11-1542 445

cetätii Sucevei, mare hatman al intregii noastre curti si a intregii noastretiiri a Moldovei" 188, ping la 7 aprilie 1548 chid i s-a tiat capul, aparentpe neasteptate, in tirgul Husi, din porunca dornnului, fiind inmormintat,desigur nu intimplätor, in ctitoria i necropola lui Rares, mgmlstireaPobrata169. Motivul executiei nu H cunoastem. Desigur MO, nu poate fiinvocatii, participarea sa la actiunea unui pretendent neriumit, venit dinPolonia, in intervalul septembrie - noiernbrie 1546, nu nuinai din pricinadistantei in timp fatA dé momentul executiei 170, ci pentru eä insusi Iliasaratä, dupä un izvor polon, incä nefolosit, din 1546, cti,desi un hatman" (in acceptinne polong, referitor la Moldova :comandant) a trecut de partea pretendentului, impreunä en acesta s-aretras in Polonia, inaintea datei ainintite, uinblind pe granitil" ea nistelotri" si avirsind violente" impotriva doinnuluisi a írii 171, in vremece Vartic 8-a aflat neintrerupt in Moldova si Meg in calitate de sfetnic allui Ilias. Cronica lui Macarie lasä sit se inteleagä, ceea ce este cel mai pro-babil, cg, ar fi fost vorba de un complot boieresc, al cgrui cap a fost PetruVartic, o datä cu acesta fiind pedepsiti si alti boieri 172 Balada ce poartänuinele de Vartici", cunoseutg insä numai in Tara Româneascg, si inBanat 173, care trateazg, o temg, biblici, destul de ruspinditä, cea a relatieidintre femeia lui Putiphar i Iosif, figurati sub numele de doamna Ileanaa lui Stefan vodg, ( ?) i Vartic, identificat cu Petru Vartic 174, baladä egreiai s-a inchinat mai nou o temeinicu i intinsä cercetare comparativä 175,plaseazg motivul uciderii lui Vartic in sfera sentimentalu. Dar aceastä ba-ladä, ale cärei cele mai vechi variante cunoscute sint din secolul al XVIII-leapustreazu din realitatea istoricá certä doar faptul ea atare al executärii luiVartic176. Oricum, urmasii acestuia au detinut dregAtorii, mai mari saumai modeste, ping, in vremea lui Vasile Lupu, i chiar mai tirziu, inrudin-du-se prin femei cu Movilestii 177.

Documentele polone utilizate in cadrul acestui studiu, in contextulgeneral al informatiei istorice, arunc'ä o lumin5, nouä asupra politicii externeprudente duse de Petru Bares la Inceputul celei de-a doua domnii, intreSuleiman Magnificul i lumea crestinä, i totusi färä nici un dubiu, cutotul favorabilä, chiar dac5, in secret, creOingatii, crtci intr-adevár penimeni nu 1-a durut mai adine rana din 1538 decit pe dinsul" 178

(ANEXELE DOCUMENTARE vor fi publicale in numärul 7 al revistei din disrozi(ia,redactiei).

NO TE

1 Constantin Rezachevici, A doua domnie. 2. Politica externei, In vol. Petru Rareq,Bucuresti, 1978, p. 243 - 252.

2 Histoire de Pologne, Var§ovia, 1972, p. 192. Cf. §i Ilie Corfus, Activitalea diploma-fiat in jurul conflictului dinlre Petru Rare; ;i Polonia, In Romanoslavica", X (1964), p..332 - 333.

3 Afirmatia lui Petru Rare§ in fata solului polon. Matei Wiodek, ante 7 aprilie 1542Corfus, Documente privitoare la istoria Romdniei culese din arhivele polone. Secolul al

XV I-lea, Bucuresti, 1979, p. 84, 86).

cgpitan,

(Ilie

www.dacoromanica.ro

446 CONSTANTIN REZACHEVICI 2,01

4 Pentru actiunile lui Petru Rare} 5i canditiile In care a dobindit la Poartä a douadomnie, cf. Constantin Rezachevici, Pribegia lui Petri' Rares, In Nol. Petra Rares, p. 193-- 203.

5 Hurmuzaki, Supt. p. 157 - 159, nr. LXXX.o Originalul traducerii in polonä a scrisorii sultanului, la Biblioteka Narodowa, Var-

5avia, Teki, Górskiego [Acta Tomiciana], t. 22, 2656, k. 46 v. La inceputul actului oInsemnare latineaszA indica dispunerca dilor lui Suleimqn in cadrul audientei de prezen-tare a accsteia. O copie a scr:slr i, dupd Libri Legationum de li AGAD, Var5o5ia, a publicatIlie Corfus, op. cit., p. 35 - 36.

7 Constantin Rezachevici, Tralatul Mire Petra Rares si Sigismund 1 (28 31 au-gust 1538 ) din vremea campaniei lui Suleiman Magnificul in Moldova, in Cercetri is' orice"(Serie noud`, Iasi, IX -X (1978 - 1979), p. 317, 320 - 325.

8 Biblioteka Narodowa, Var5)via, Teki, Gtirskicgo, t. 22, 2642, k. 19 v. ANEXA I. 15nfragment de citeva rinduri din acest act, dupd Libri Legationum, a publicat Th. Hallyin, Do-cumente romlinesti din arhivele pIlone si franceze, in Anuarul Institutului de Istorie i Ar-heologie A.D. Xenopol o", XIII (1976), p. 268. Cf. 5i seaimbill de scris)r. dintre Rare5Sigismund I (Ilie Corfus, op. cit., p. 39 - 45).

9 N arianta polond a documentului in Hurmuzaki, loc. cit., cea Wind ("non pro serwo-sed pro filio") la Biblioteka Narodowa, Var5ovia, Teki Garskiego, t. 22, 2687 a, k. 87-88 r.

10 Ilie Corfus, op. cil., p. 36 - 37.11 Hurmuzaki, XV 1, p. 396 397, nr. DCCL.12 N. Burld era insotit de 14 cldreti 5i a ajuns la rc5edinta lui Sigismund I Intre 19

martie si 5 aprilie 1541 (N. lorga, Studii islarice asupra Chiliei Albe, Bucuresti,1899, p. 327, 349). Cf. 5i Constantin Rezachevici, A doua domnie 2. Politico externti, invol. Petra Rares, p. 231. Cf. 5i Veniamin Ciobanu, Tärile ronalne si Polonia. Secolele X I V-XVI, Bucure5ti, 1985, p. 181 (Pentru perioada cuprinsä 5i in studiul de fatäy cf. p. 180-- 189).

lusup a5 ea o escorlä de 11 cälärell (N. Iorga, op. cil., p. 327, 349), si venca in Po-Ionia cu misiunea din partea sultanului de a cere restabilirea pacii la hotarul moldo-polorly-anuntind pe rege cá sultanul I-a iertat pe Hares, poruncindu-i sd trdiascd in pace cu Sigis-mund I (Hurmuvaki, Supt. lIi, p. 151 - 152, nr. LXXV).

Pentru fortificarea Tighinei de turci dupä 1538, cf. Ilurmuzaki, III, p. 199 - 200,nr. CXIII.

Informatille lui N. Sieniawski din 19 5i 28 martie 1541 (N. lorga, op. cit., p. 349-- 353). Mai tirziu Rare* se oferea sd achite sumele solicitate In boi, In ceard, In nisetrisau In alte produse ale tdrii mete" (Hurmuzaki, Supl. II1, p. 158, nr. LXXX).

1 6 Reconstituirea campaniei impotriva lui Stefan Mailat, la Constantin Rezachevici,,op. cit., p. 239 - 242. Radu Constantinescu, Moldova si Transilvania in vremea lui PetraRares. Relalii politice si militare (1527 - 1546 ), Bucure5ti, 1978, p. 109 - 110.

17 Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, .Moldov ei si Tara Romd-nesti, I, Bucure5ti, 1929, p. 25.

Biblioteka Narodowa, Var5ovia, Teki Górskiego, t. 22, 2650, k. 38. Un fragment dinaceastá sciiscare, publicatä dupd o altä copie, la Andrei N cress, loc. cit.

19 Constantin Rezachevici, op. cit., p. 230, 239-242, 252-256, 258-260, 264, nota 248.29 Relatarea lui Rare5 cAtre solul polcn Matei Wiodek, din martie 1542 (Ilie Corfus, op. cit.,.

p. 85, 87) si cea a hatmanului Jan Tarnowski, la 18 aprilie 1544 (N. lorga, Rdafiile Moldovei cuPolonia dupti documente nou'd I. Petra Rare; si Folitica sa falei de poloni, in Studii asupra evuluimedia romdnesc, ed. k,erban Papacostea, Bucure5ti, 1984, p. 364. RemarcAm cu acest prilej ea' inintregirile" la lucrarea lui N. Iorga, editorul volumului omite inexplicabil contributille referi-toare la evenimentele din 1538 si la a doua domnie a lui Rare5, bazate pc numeroase documentepolone inedite, datorate semnatarului studiului de fala , situatia in care se Old de altfel i altiautori, citind in schimb lucrdri mai putin semnificative. Facem apdar cuvenita precizare.

Hurmuzaki, Supl. I.1, p. 3, nr. V.22 Al. Cioränescu, Dcurnente privitoare la istoria ronulnilor culese din arhivele din Simancas,

Bucure5ti, 1940, p. 35.29 M. Berza, Haraciul Moldovei si Trii Românesti in sec. XV - XVI, In Studii

materiale de istorie medie", II (1957), p. 10.24 Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului otoman, Bucure5ti, 1976, p. 275. 0 scrisoare polond

din aprilie 1539 mentiona ea' sultanul ar fi cerut lui Stefan Lacustá peste haraci vreo 15000 degalbeni pentru Pocutia" (N. Iorga, op. cit., p. 357).

25 Hurmuzaki, loc. cit.

111,

r.,---

ii Cetáf ii

18

si

ta

la

II

lt

www.dacoromanica.ro

21 PETRU RARE$ IN 1541-1592 447

26 P. Sintimescu, Pam Raro, Bucurcsti, 1970, p. 144 ; A. D. Xenopol, Istoria romdnilordin Dacia Traianä, II, ed. IV-a, Bucurcsti, 1986, p. 458, crede cii a doua domnie a lui Rares in-semna Inca' un pas inainte in diderea trei" sub turci ; I. Ursu, Petra Raro, Bucuroti, 1923. p. 68,vorbeste de condititmile grcle impuse de Sunman". titefana Simionescu, Les relations de hzMoldavie avec les Habsbourg pendant le regne de Petra Rares (1527-1538, 1541 1546), In RevueRoumaine d'Histoire", XVI (1977), nr. 3, p. 466. Mentionilm cä cei 500 de cälilreti dati de sultanlui Hares drept gardä, mentionati de o informatie francezá din februar;e 1541 (HurmuzakiMc. cit.), despre care nu mai avem alte stiri, erau desigur o parte din o5tenii Iui I lusein aga, im-brohorul sau marele comis al sultanului, care 11 insotise pe Flares OA I i Succava, Linde a rämasaproape douä luni (N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Albe, p. 349 ; N. Istlivanfi,Historia de rebus ungaricis, Viena - Praga, 1758, p. 138 ; Grigore Ureche, TáriiMoldovei, ed. P.P. Panaitescu, 1955, P. 150).

27 Cronicile slavo-române din sec. X V-X VI publicale de Ion Bogdan, ed. P. P. Panailescu1959, p. 102. Cf. si Grigore Ureche, op. cit.. p. 150-151 ; N. Iorga, Relafiile Mollovei ca Polonia,p. 365.

28 Hurmuzaki, II I, p. 214 - 215, nr. CLXXI II CLXXV. In martie 1541 I. Laskystäruie sä se trimitá domnului tunuri i pedestra5i pentru a elibera Tigltina, (ibidem. p. 215,nr. CLXXV, p. 217, nr. CLXXVIII), trimitind rapoarte in acest sens i in lunile urmatoare(ibidem, P. 218, nr. CLXXIX i nr. urm.) Ferdinand I a pritnit rapoartele lui Lasky cumare interes (ibidem, p. 216, nr. CLXXVI si nr. urm.).

" Ibidem, III, p. 280 - 281, nr. CXL IX.30 Neincrederca polonilor fat.ä de Rares a ajuns pinä acolo, Inca intr-o scrisoare din

26 ianuarie 1542 adresatá reginei Bona, aflatä in Polonia, N. Sieniawski afirma cä flarespregäteste anumite porneli vräjmilse5ti impotriva maiestätilor voasire prea sfintile si astápinirilor si regatului" (Biblioteka Narodowa, Varsovia, Teki Górskiego, t. 22, 2688, k.90). ANEXA III. Cf. si Constantin Rezachevici, op. cit., p. 234.

Cronicarul Bielski mentioneazä chiar, ea' in 1544 sultanul a poruncit transilvänenilorsä inapoieze lui Petru Rares Fágärasul, Ciceul si Cetatea de Baltá (P. P. Panaitescu, Influentapolond In opera si personalitalea cronicarilor Grigore Ureche fi Miron Costin, in Analele Acade-miei Ron-lane", M.S.I., S. III, t. IV, 1925, p. 316), dupá cum, de altfel, Ii promisese la re-darea domniei.

32 Prin aceea5i scrisoare Petra Rares cere exträdarea boierilor care fugiserá in Polo-nia la revenirea sa in tará oameni de nimic, anume Gänescu cu sotii sái", aceasta fiind

dorinta sultanului.33 Biblioteka Narodowa, Varsovia, Teki Górskiego, t. 22, 2642. k. 19 v - 20 v.

ANEXA I.34 Th. Holbm, Documente rom(nesti din arhivele pnlone si franceze, p. 288 - 289.

Despre acest sol al lui Rares dale sumare dupä actele mentionate de C. Rerichevici si I .Corfus, la Angelica Mihaela Ursache, Un diplomat moldovean din secolul al XV I-lea : Avramdin Beinila, in Istorie j civilizafie- Profesoruhzi C. Cihodaru la a 80-a aniversare, Iasi, 1988,p. 185 - 192.

35 Constantin Rezachevici, op. cit., p. 233.3 6 Ibidem; Stefan S. Gorovei, Petru Rares (1527 - 1538; 1541- 1546), Bucuroti,

1982, p. 199.87 Biblioteka Jagielloska, Cracovia, 6560, s. 813 - 817.38 Cf. Constantin Rezachevici, op. cit., p. 233 - 236 ; Ilie Corfus, op. cit., p. 65-69

a(informarea adresatá regelui de N. Sieniawski, despre ráspunsurile date lui Avram, aproapeidenticä cu cea adresatä reginei, ca anexä la scrisoarea din 26 ianuarie 1542, ultimele douäprezentate mai inainte de Constantin Rezachevici, op. cit., p. 234 - 236. Data actului pu-bliut de Ile Corfus trebuie sä fie deci tot 26 ianuarie 1542).

" Biblioteka Jagielloska, Cracovia, 6560, s. 818 - 819.40 /ntr-o scrisoare ineditá a lui Petru Rares cáire starostele Camenitei, Gh. Iaslo-

wieczki, emisä la Inceputul celei de-a doua domnii, la 4 martie

448 CONSTANTIN REZACHEVICI 22

46 Ibidem, p. 78 80. Pentru a ilustra raporturile dintre Sigismund I si SuleimanMagnificul, N. Sieniawski relata lui Avram Banilovschi, cä pe stäpinul meu Impäratulare ca pe un tatä" (ibidem, p. 67, 69; Constantin Rezachevici, op. cil., p. 236).

44 si Breve chronicon Daciae, In Quellen zur Geschichte der Stadt Blass& 1V, Brasov,.1903, p. 7, mentioneazä c'd Buda civitas rer fratrem Georgiurn Turcis traditur". Cf. si N.Costin, Letopiselul Túrii Moldovei, de la zidireu lumii pine( la 1601, In Opere, 1, ed. C. A. Sto-ide, I. Läzärescu, Iasi, 1976, p. 179 - 180.

45 Monumenta Comilialia Regni Transylvaniae, I, Budapesta, 1875, p. 78 ; Hurmu-zaki, Il p. 285 - 286, nr. CLV.

46 N. Islhvanfi, Historia de rebus ungaricis, Viena -Praga, 1758, p. 148 - 150 : W.Bethlen, Historia de rebus Transsylvanicis, 1, Sibiu, 1782, p. 384 - 385.

47 Cf. A. Veress, Izabella kirátlyné 1.519 - 1559 (Regina Isabela 1519 - 1559), Buda-pesta, 1901, p. 197 si urm.

Grigore Ureche, Lelopisejul, ed. 1955, p. 153 ; Hurmuzaki, III, p. 220, nr. CLXXXIIL49 Cf. si nota 16.5° Un rind In jowl paginii, despre care se indidi cä trebuie adugat dupä restituere",

mentioneazä : a trimis cu cerere, dar domnii consilieri ai acelui regat < nu se Ingrijescsä le dea inapoi".

51 Petra Rares se va prevala de aceastä ingäduintä, care deriva din promisitmile fäcuLede Suleiman la redarea domniei, pentru a organiza campaniile in Transilvania din anii 1542--1544, soldate in cele din urmä cu redobindirea domeniilor Ciceului si Cetálii de Baltä, la cares-a adäugat si Rodna, altä veche posesiune a domnilor Moldovei (Constantin Rezachevici,op. cit., p. 237 si um.).

52 Biblioteka Narodowa, Varsovia, Teki Górskiego, t. 22, 2688, k. 90. ANEXA III.Cf. si Constantin Rezachevici, op. cit., p. 233 - 234.

53 Biblioteka Narodowa, Varsovia, Teki Górskiego, t. 23, 2834, k. 181-182. Ilie Corfus,op. cit., p. 67, 68.-69. Petru Rare* se oferea sä restituie Imprumutul In naturä (Hurmuzaki,Supl. IP, p. 157-158 nr. LXXX).

54 Ilie Corfus, op. cit., p. 59, 61.55 Traducerea polonä a acestor instructiuni poartä data 22 ianuarie 1542 (Hurmuzaki,

Supl. IP, p. 157-159, nr. LXXX), deci a doua zi dupä intrevederea lui A. Banilovsehi cuN. Sieniawski.

5 6 P. P. Panaitescu, Petru Rares si Moldova, extras din vol. In amintirea lui VasilePirvan, Bucuresti, 1934, p. 7, Solia a avut loc in anul 7051 (1542) noembrie 8 ; In cnezatulMoscovei anul incepind la 1 septembrie, In vreme ce P. P. Panaitescu socotind inceputulanului la 1 ianuarie, ca In Moldova, dateazä eronat solia In 1543. Despre cei 30000 de galbeni,sumä foarte mare, pretinsi de sultan, nu avem alte informatii. Este insä foarte probabil caei sä reprezinte ráscumpárarea Sorocái si a teritoriului din jur, alipite de sultan Inmärätieidupä august 1538 si ráscumpärate de Petru Hares Inainte de martie 1541, cum vom vedeamai jos.

57 Diferenla intre 12000 de Ilorini cit era socotit haraciul In 1541 de care izvoare apu-sene si 15000, cit apare la 30 aprilie 1543, ar putea proveni si dintr-o diferitä echivalare a aspru-lui cu florinul In izN oarele europene si registrul de Incasári al Portii. Acesta din urnt'd nu inregis-treazá plata haraciului In 1541. Pentru chitanta de platä a haraciulut din 30 aprilie 1543, cf.Mihai Maxim, Recherches sur les circonstances de la majoration du kharadj de la Moldavie entreles années 1538-1374, in Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Européen", Bulle-tin, X, (1972), nr. 2, Bucuresti, p. 235, si nota 9 ; idem, .Haraciul moldouenesc fn opera lui D.Cantemir, in Analele Univeisitätii Bucuresti", Filozofie. Istorie. Drept, XXII (1974), p. 75,nota 33 ; idem, Regimul economic al dominaliei otomane In Moldova si Tara Româneascei fn adoua jumátate a secolulni al XVI-lea, in .,Revista de istorie", XXXII (1979), nr. 9, p. 1732.

59 Inainte de 3 decembrie 1541 Rare* declara regelui Poloniei : turcii mil apash taremult ca sii dau tributul turcesc", precizind in chip deosebit tare mult a sporit asupra noas-trä tributul turcesc pentru aceastä tarä" -o regiune lingä Tighina, ocupatä in 1538 si redatädomnului in schimbul sporirii haraciului (Ilie Corfus, op. cit., p. 58-61 ; cf. si p. 47, 49,52-54), despre care e vorba in continuare (cf. uriattcarele douä note).

59 hile Corfus, op. cit., p.71,73. Actul trebuie datat &TA critica interna in ianuarie 1542,amintindu-se de altfel In el CS mai este timp pinä la primavará".

00 Ibidem, p. 48, 50. Acest act datat de editor in 1541, este de la sfirsitul lui mai1542.

Boierul delegat la tratativele din 1552 márturiseste : Haraciul nostru care era fixatIn acea vreme era de cinnsprezece mii de florini pe an. Pentru ca amintitul hotar sä fie iarásialipit la vilaietul Moldovei, am fost supusi la haraci, In total treizeci de mii de florini pe an,

it

61

"

www.dacoromanica.ro

PETRU RARE.5 IN 1541-1542 449

urmind a da Inca' cinekprezece mii de florini". (Valeriu Veliman, Noi precizäri in legliturticfz haraciul Moldonei la miflocul secolului XVI, in Revista arhivelor", LXI (1984), nr. 2, p.211 (5i P. 203 212) ; idem, Un document lure de 1552 concernant le kharatch de la Moldavie,in Studia et Acta Orientalia", XI (1983), p. 100-104 ; idem, Citeva cosiderafii privind hara-ciul Moldonei la niUlocul secolului al XV I-lea, In Anuarul Institutului de Istorie 5i Arheologie

A. D. Xenop41 XIX (1982), p. 285-301 ; Ste:an S. Gorovei, in idem, XXII2 (1985), p.891-892. In schimb, GIL ¡rile romiine in contextul relafiilor europene la mijlocut secolu-lui al XV I-lea (1538-1572), in Romdnii in istoria universalet, I, Ia 5i, 1986, p. 49, crede posi-bil ca 1-tare5 fi tratat cu sultanul rdscurnpärarea intregii raiale Bender printr-o mare sumäde bani zare nu intra in calculul haraciului".

62 N. Iorga, Re lajiile Moldovei cu Po Ionia dupd documenle nouel, p. 357 (rezumatul luiN. lorga).

63 Biblioteka Narodowa, Var5oN ia, Teki Górskiego, t. 22, 2702, k. 106 107. Cf. siConstantin Rezachevici, op. cit., p. 248-249.

64 Dicta a avut loc intre 19 februarie 11 aprilie 1542 (C. Brandi, Charles Quint 1500 -1558, Paris, 1939, p. 466). Pentru lucritrile ei cf. 5i N. Isthvanfi, Historia de rebus ungaricis,Tiena-Praga, 1758, p. 152-153.

63 Cf. H. Trant, Kürfiirst Joachint II von Brandenburg und der Tiirkenfeldzug vom Jahre1542, Grimmensbach, 1892. Pentru implicaiile diplomatice europene i operatiile militareantiotomane alé coaIiiei imperiale, in anii 1541 1542, Károlyi Arpad, A német birodalomnag!) hadi vállatala Magyarországon 1542 (Marea actiune militarii a Imperiului german in Un-garia in 1542), in Századok", Budapesta, 1880 p. 284-299, 357-387, 445-465, 558-589,121-655. Ecoul european al luptclor antiotomane din 1542 5i la Carl Göllner, Turcia, I,Bucure5ti, Berlin 1961, p. 337-370.

6 6 Markgraful trebuia prin tratal si pläleascä domnului la sfir5itul campanici o sumhInsemnatil de galbeni ungnre5ti", sä mijloceascä legälurile cu impáratul Carol Quintul, 5i säarbitreze, aplanindu-le, neintelegerile dintre Moldova 5i Polonia (Al. Papiu Ilarian, Petru Rares.Tractatul si obligaliunite, in Tesaur de mcnumente islorice, III, Bucure5ti, 1864, p. 13-15).

67 Ibidem p. 16 19.Ibidem, p. 19 20.Ibidem, p. 20-23. Dacä Rare5 i5i a indeplini obligatiile previlzute in tratatul de la

1 mantic 1542, dupti incheierea campaniei urma sá primea sea in total 500000 de florini. In reali-tate, nici el, nici urnia5ii sili nu vor primi niciodatä sumele cu care a fost plätitá oastea mark-grafului de B