upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · ant.il vi. no. 1457 nunierul .10 .bani abonamentele incep...

ANT.IL VI. No. 1457

NUNIERUL .10 .BANI ABONAMENTELE

INCEP LA 1 SI 15 ALE FIE-CAREI LUNI se phi toss tot-d'a-usa isainte

In Boonroeti la case Adminikrátlei Din Jude le §i Streinatate prin mandate postale MI an in tar& 80 lei ; in streingate 50 Sease lunl 15 * 25 TreI lam , 8 , 13

Un nagnimln strelnatate 15 banl

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

EDITIA A DOUA SAMBATA 6 MARTIE 1893

ADMINISTRATIA No. 18 STRADA ACADEMIR1 - No. 18

:+P:544,70770.406,141,

Sá te fereftr Románe de cuiú strein In casd V. Mezaudri.

-NUNIERUL 10 RANI ANUNCIURILE

Din BUCURESCI i JUDETE se primeso : NUMAI la ADMINISTRATIE

din Strilinétate, direct la administratie ei la toate ofielele de publieltate.

Anunchal la pagina IV 0 80 b., Dale p 2 - lel, ,

11 If 12 n. . . . . 3,- , Insertiunele 1 Reclamele 8 lel randuL La Parts, ziarul se geseete de vAnzare cu numItrul la klotenI No. 117, Boulevard

UN NUMÉR VECHIO 80 RANI

Director politics ALEX. V. 13ELDIMANO

Profesoril In Parlament *tie D. Dim. Cezianu?

Agapiacle I Cioroenil Politica Externa

Bucureftf, Mariie 18 93

Profesorii in Parlament

Mercury dupa ce D. C. C. Dobrescu- Prahova 0-a terminat interesantul s6t discurs, am asistat imediat la tin spectacol din cele mal nedemne. Guvernul i oratoril majoritatel in loo 1st discute legea D-lul Take Io- nescu i bunatatile e, s'at napustit cu un torent de injuril asupra corpulul didactic.

Primul atac, a fost dat de D. Misu Saulescu, raportorul proiectulul de lege.

D. Saulescu, tirnp de o ora, in loc explice raportul sd i se caute

a legitima legea a carul raportor este, s'a marginit sit injure intreg corpul didactic.

A inceput asi lua rolul de boot- torit al bietilor miniptri cdeutt din cauza acestet caste nescItioase,' neclisci- plinate pi dezordonate.... §i nu s'a oprit la aceste aprecierl, ci a mers mai departe si a facut procesul corpulul didactic, cad zice D. Misu Sau- lescu:, profesorii dat nimica bun, ei stint inferiore armatd pi magis- traturet.... si pe cand militarii cia con- tribuit cu luminik lor la fortificafit care .ne vor apdra neamul, profesorie n'ait fost in stare sa ne dea fortificafifle intelectuale....

Dupa aceste constatarl, sal mal bine insanitatl, D. Saulescu citeaza niste pasagil din o lucrare a D -1u1

Tzony, fost deputat, In care se con- Stata bine-facerile stabilitateI profesorilor, dupa legea din 1864 0 exclama : vedeff casta aceasta de mem- bri a corpului didactic se gandesc numai la dinpif el nu se' *dose de cat numal la leafa, gradafie im- punitate....

ca sa dovedeasca aceste aft- matiI deschide Memoriul de la Ia0, unde se vorbeste de stabilitatea in- vötatorilor i exclama din not : ve- dtfe tot la crinpa se gandesc.... Aceasta fie zis in treacat, dovedeste o rea credinta patenta, cad in Memoriul de la Ial, se ating toate chestifie din proiectul D-1u1 Take Ionescu decl, nu se putea sa nu se vorbeasca si de situatia'Ìmembriloisorpulul didactic.

Sit ne oprim Insä eu diseursul D-1u1 &Wiesen, cad nu merits, atata aten- tiune. Oameril de talia D-sale sunt condamnatt la. o vesnica inconsequ- enta, din cauza zapacelel in care se aft D. M. N. Saulescu, a fost so- cialist la Bruxelles 0 anul acesta la Atenet, a fost radical la Lupta, adorator al Monseniorulul la Libérté roumaine, conservator la Timpul acum raportorul legel D-1111 Take Ionescu 1...

Daca until Misu Saulescu n'aa Insemnatate, cacl ele vin de la un simplu deputat i particular, ele capat o deosebita insemnatate cand vin de pe banca

D. Take Ioneseu, care este o ru- sine in capul departamentulul de la instructie, a tinut sti nu r6nap mal pre jos. Toata ura i furia sa sat'o mal cu seama asupra profesorilor de la Iasi i, in special, asupra D-1u1 Alexandru A. Warn..

D. Take Ionescu a numit societatea corpulul didactic din Ia0, societate In care se afla poate eel mal 1uminat1:profesor1 din tat% Oficina de la Ice . ApoI si-epermis ea pe un profesor de valoarea i meritele,D-1u1 Baddrat, sa-1 numeasca in plina se- dinta parlamentarS: ignorant, incapabil, de rea creding patenta, etc.

pentru -ce toate aceste ? Pen- tru ea D. Badarat este raportorul me- moriulul de la Ial. Insa D. Take Ionescu a incercat sä.l legitimeze injurüle si a spus a tabloul sta- tistic din memoriul de la Ia0, in care se arata ca dupa proiectul D-sale, vor fi nunial 90 scoll primare rurale complecte i ca vor fi judete far& asemenea co1l, este fals, Gael memoriul calculeaza scoalele aceste, dupa numrul copiilor car! urmeaza asta-z1 la scola, in Joe de a-1 calcula dupa numrul care va urma, dupa aplica- rea nouel

De la aceasta pretinsa falsitate, D. Take Ionescu a plecat pentru a injure .pe D. Badarau.

SI vedem Insa lucrurile rate de aproape. In proiect, la pag. 13, la art. 27, gasim urmatorul aliniat :

Dacd numerul elevilor cart fre- euenteazit o fteoalit primara ru- ralit treee peste 80,.socotindu-se acest numer duped media celor tree ant din urmd, pcoala se .va ridica la gradul de pcoald., primara superioard pi se 'vis numi un al doilea invetator.

Din acest aliniat se vede ca nu se specifica despre ce timp anume se vorbeste. D. Badarau a luat cifrele de azI care le are dupa statistica D-1u1 Poni i dovedeste 'ca la WI vor fi numal 90 poll primare complecte ou peste 80 de scolari.

Cum ea era in drept sa proce- doze cu cifrele de azl, n mal poate servi i faptul ca, obligatiVitatea D-1u1 Take Ionescu, nu se va putea rea- UZI), de cat dupa 15 anl, and vom avea locolurl scolare (dupit proiect) si dad pan& atuncl .nu se vor putea duce ma! multi copil la scoala de cat azi.

Iata dar oa D. Bdáräui dupit art. 27 din lege, i dupa spiritul legel Instill nu poate sa procedeze de cAt in modul cum a facut-o, iar D. Take Ionescu injurandu-1 pentru aceasta, a comis o necuviinta.

Ne oprim aci. Nu mal voim! sa relevam acele obiectil copi1arest1 asupra inamoVibilitateIinvötatorilor, cum ca eI ar nutri idol ostile Statului ca ministrul trebue sa fie Inarmat intocmal cuni e judecatorul Cu codul penal Alta data vom reventasupra acestor obiectil.

Az! tinem sit constatam In ce mod injurios este tratat corpul didactic in parlament, si sit invederam Inca odata ce mare dreptate am avut, and am sustinut ea, In parlament zilele acestea, s'a discutat aservirea corpulul didactic, iar nu legea care organizeaza instructia primara.

Ed. Dioghenide.

TELEGRAME VIENA 4 ,Martie.-Se vorbeste de o

scrisoare ce D. Smolka a adresat Preee- dintelul Cameral, pentru a-el da demisiu- nee de deputat. Motivul invocat este e tatea cea inaintatit. Aceastit scrisoare, nu a fine Inc/ comunicatA Camerel, din causit ati, se fac demersurl pe langl D. Smolka pentru a'l face sA revie asupra decisiunel sale.

INSTANTANIE D. N. Ladygensky

Primul secretar al legatiune! Basle! a primit din botez duiosul nume de,Nicolae.*Isunt trel Nicolae din cind oarnent cart compun e- lemental diplomatic al reprezentatiunel mos- covite ; &ate final de observat, c.tn Impreju- rarea de fatn, zisul nume, din punct de vedere plastic, este cu atat mat multi strilucire Pur- tat, cu cat titularul s e mal4jos ierarchie.

D. Ladygensky este, in eel mal larg Into- les al cuvintulul, ceea ce, se numeete un biu- rocrat. Nu doar toceete inexprimabilul colacil de piele al cancelariel, de loc ; dar pentru c, intro alte amorud, el tultiva cu pa- stime i pe acel al traditiilor. Invechite Ca ei dentietilor cu clientele rare, Il place sa'el etie anticamera tiesitilt de mossild,, In vreme ce el ode singur in cabinetul ei fabdcand, ea se'el omoare vremea, porumbat de }Artie.

Ou toate astea, tinSrul diplomat de care ne oouplim aid, e un om,de valoare ; toati lumea o recunoaste, el eel dintall

tie ea fie amabil, chiar ffoarte amabll, dar numal cand it place lut el sand luna e In le- Wart exceptionale cu unele stele ale firma- mentulul.

Rare off primal secreter" al legattunet ruse Yet pe jos ,prin stradele Capitalel si- mandicoasa Mad lucrul se intampla insa, ttl sigurl a focosul tink urmareete, nu o idee transformitoare a 'hart& Europe!, ci o cucerire malt mat mobil* care nu'l sileete sa treacii Dunarea. 0 l atund sfi'l vedetl cum umblit l Nu mat e ua om, e un torpilor, mer- gand drept la tel,.spre marele dispret stn.- pilot telegraild ei al felinarelor, de care de matte ort s'a lovit in mod dureros.

Somas particulars : Saluti gratios, dar cu gesturl etas; de facets, In cat te intrebi dug, nu e vr'un mister In amesta manifestatie do eurtenie de sigur studiati.

&Mori

Stio D. Dim. Calm). ?

Stranie lucrure se: petrec la direc. tiunea peeler. Impiegatit inferiore Bunt destituitf fdra vre un motiv series, numaf pentru cd displac unor functionart ce-va Mal superiorf de cat el.

Ne place ,a crede cd D. DiMitrie Cezianu nu cunoapte aceste bapibuzu- cit, dar ar trebui sd le cuneasca.

S' a gdsit, acasd la impartiterul de scrisori Fdimon .Predescu, câte-va e-

xemplare ale ziarului Adevtrul. Am declarat inscris care directiune ,O a- cele exemplare nu fuseserd sustrase, ci date de administrafia ziaruluf, impar- iiterului, cand aducez corespondenta.

Cu toate acestea, Filimon .Predescu a fest destituit.- Pentru ce ? -pentrú ecL desplacea D-lut Costake Mihdiescu, un finictionar ce-va mat mare de cat un impartitor, i Pentru ca locul era fdgaduit unut protejat.

D. Costake Mihaescu avend prote- ja0 set ! ! Risum teneatis.

La o altd directiune, la ,aceea a monopolurilor Statului, nice un impie- gat - cdt de mic ar fi el-nu se des- titue fdrd ptirea pi autorizarea direc- torulue,' D. 'Gr. N. ManU.

De aceia toot postulantie aleargd sá intre la direcfiunea monopolurilor Sta- tuluf, fiind-ca stabilitatea po- zitiunel lor depinde de ef, pi numat de e. , .

Facd-se datoria pi situcqiunea im- piegatuluf este' asiguratd, sub direcfiunea D-luf Gr. N. Manu.

De ce D. Dimitrie Cezianu nu peartd acelapi interes sjabilitdel pozittunet functionarilor dependinti de D-sa ?

Exemplul dat de directorul general al monopolurilor Statului ar fl aga de upor de urmat !

Sunt amic atât a D-lui Dimitrie Cezianu cat pi al D-luf Gr. N. Manu.

Dar un sentiment de legitimci re- vend contra und nedreptdit mi-a dic- tat aceste rinduri.

Cred ca D. Oakum nu are cu- noptintd de aceste lucrikri si ccL, aflein- du-le prin mine, va lua mésuri de in- dreptare.

REDACT1A No, le STRADA 40ADRB1R1 - No, 18

mortri

ordone ca apa zisele all pop- tale inchise sd fie, facute mat cu mn

Avem in redactie carti ce nu se pot lipi, pi altele in care guma . este virsata in nauntrul cartilor.

Rea directiunea comert, dar ol fetal cinstit.

Spodm al nu vom avea nevoe sd revenim.

A. V. B.

fiind -ca am deschis vorba cu simpaticul direci5or general al telegra-

felor paptelor, il m adresez urma- toarea ruyaminte :

Agaplade gi Cloroenii

D. Agapiade ttitnete directorulut nostru ur matoarea scrisoare pe care ne grabiai

s'o calific alt-fel, ei de aceea, imediat am luat de avocet de D. Gradieteanu, condi- tional ca sä asiate la pace, ei la caz de nu se va realize, apArittorul me sit fie obligat BA feel interventie la Curte ea sit nu römiti la discrelia lul Poenaru-Bordea, care deja bagase in buzunar venitul.

In positia aceasta aflAndu-mit, i am/- Mud procesul in unire pentru sflreitul pit- ciL ne-am intrunit cu totil la D. Boerescu.

Niel o discutie n'a fost intro not pen. tru el, propunerea D-lul Boerescu era ad- misl de toate pArtile. Avocatul locuitorilor a admis conditia propusA de D. Beerescu precum atl vzut in conceptul publicat de D-v. Ea, ei apArittorul met, D. Grit- dieteanu, aveam dreptul sA ne ameste- cAm ; chiar pentru interesul mee n'am avansat nicl o vorbA, fiind-cl D. Boerescu de la sine a propus ca el sA t achitat de dare Petroviel, iar D. GrAdieteanu, singura propunere care a fiteueo, era ea clit era dator Petrovicl sA compenseze oste- nelele D-lul Peenaru-Bordea. Cifra aceasta dej a atl publicat'o.

D. Poenaru dar, era obligat sit admit aceastA procurA iseitlitit de locuitorl el le- galizatit de autoritatea competinte. In fine, D. Poenaru-Bordea propune el fiind ocu- pat cu Camera i cu importante procese, sA m insitrcinez el ca s'o ischlese de locuitori, fapt pe- care nu°1 am refuzat de a'l face, puind ins/ conditia ca D. Petro yid

numere 1200 lel pentru cheltuell, iar D. Poenaru-Bordea, care este alfa ei omegEe In jud. dea reco- mandalie la autoritAti ca dea con- curs.

Domnule Dirclor Am cetit toate articolele care trateazit

despre afacerea dintre Petrovicl Armis locuitoril Roseteni sari Cioroeni, dupit cum 41 numitr, v mArturisesc in conetiintA cA am admirat vigoarea IA exactitatea fap- telor de care v servitl -spre " a apAra pe aceetl nenorocitl locuitorl.

Faptul acesta din partea D-trit v face onoare, nu namal din partea publiculul, care iubeete adevrul dreptatea, dar aunt convins cit chiar direnanil adevru- lul el al dreptAtei II admit, Sind a 11

vd prea amuii, neindritsnind sl se apere tnaintea publiculul, nid mitcar cu o min- ciunl.

Dacit aceastA titcere din partea lor pro- vine din nepitsare cAtre presit sal opinia

atuncea sunt i peal culpabill de cat cum II calificatl

De aceea e unul nu pot trece err ve- derea bitnuiala pe care o aruncati in public prin art. D-frit:din urinA de la 2 Mar. tie cl a fi fost de plrere, eft cu pretul scApArel averel mele, a fi aderat la transactia chibzuitit el aeternutit pe procure publicatA de D-v. ei care este opera D-lui Boerescu ca sä m disculp in fata publiculul de aceastit bAnuialit, Bunt silit a v da urmAtoarele litmurirI.

-EA posedam ei posed Inc/ hotArirl de- finitive centre locuitorilor,.prin care el aunt condamnatl a-mi pled o sumit de banl. CAtl-va din el rmirind mal fa putere, s'al gritbit prin diferitemijloace i strAgAnirl sA m achite ; dou treiml inst. din 392 nu aveat mijloace sit se achite, eral printre e multime de vlduve ce nu posedal ca avere cAt casa I putine vite cu care II sustineail viata lor ei a copiilor.

In halul in care se afiat, nu -puteat plan datoria, decl trebuia sit reeurg la clout inijloace : orl trebuia a inhat pe Petrovicl sit le predea vatra satulul i acel 250 stAn fen' plmint cletigat de la rpo- satul Ioan Rosetti prin hotAririle despre care ati mentionat In mal multe rindurl, orl sl renunt definitiv la baniI mel, . cAci

conetiinta nu-ml permitea s apuc calea pe care rnieo permite legea, adecit de a le vinde caiele i vitele.

Convenind dar i locuitoril la cea din- taia msurit, dat o procurit ea sit adue la indeplinire hotArlrile lor. Cate strAgitnirI am suferit de la 1875 i pinit la 1884 ca sit ajung la executarea acelor hotitrirl i 1nfiintarea vetrel satuluI, acestea nu le relatez fiind prea multe.

Ceea ce tin sit lAmuresc, este urmAto- rul lucru : CAnd D. Petrovicl a pus in contestatie aceste hotarirl, e indemnam pe locuitorl sit numeascA un avocet ca sAel apere inaintea curtei, sectia II-a eitel el nu aveam calitatea de avocet. MI-era cu neputintit mt. reueese ca locuitoril sit numeascA pe avocatul care-I recomandam, fiind-cit D. Poenaru Bordea, Wad de- plinA putere in judetul Ialomita i cunos clad aceastit afacere, a isbutit sä inhate procura §i un contract prin care locuitoril II cedal tot venitul acelor 250 se An- jenl moeie (trel mil de pogoane) ce se cuvenea /ocuitorilor sä plAteaseit D-lul Pe- trovicl, venitul la care tinteam é spre a fi achi tat.

ikeest fapt al D-lui Poenaru Bordea m'a determinat sit fit silit a interveni la curte ca sA pot dArlina, acest contract neomenos.

In timpul acesta D. Boerescu, care cu- noetea. foarte bine afacerea ei care se pro- nuntase categoric el locuitoril at toatit dreptatea, 1ml propune s facem pace, act el, nefiend inalreinat de Petrovici in acest proces, poate lua asuprit'el sarcina ea WI convingit el &are dreptate si c va pierde procesul, puindu-ml limit conditiunea ca eti aä tai de avocet pe D. P. Greelieteanu.

Propunerea D.lul Beerescu pentru mine era ones% ei sincerA, nu cram In drept

Ambele propunerl aLi fost admise i et m'am aflat intre locuitorl. Procure a fost cititä locuitorilor, depusl la PrimArie spre iscitlirea el, dar nicI un locuitor n'a is- citlit, motivul mnsA nu'l intelegeam.

Unul insit -din locuitori ei a nume :,D1- mitrie DimAncescu, m'a deslueft prin ur- mittoarele cuvinte :

D. Sub prefect a dat ordin Primarului eel nu o isceileascd i aceasta a repetat'o DimAnceseu in 'fate snb-prefectulul, Ghitit Dimitrescu, aptualul Primal. din CAlitrael

acelae sub-prefect care, dupA hotitrirea Curtel din Galati, a fabricat procure pe care ati mentionat'o la inceput, isclIttA de 509 locuitori i in baza cAreia se fileete Petrovicl posedit faimoasa transactie.

Revin. Cand miam Intors de la Roseti si am raportat avocatilor In chestie, D. Poenaru 'ml-a spus c vom amitna procesul din net i cit se va duce singur la Roseti ca s'o iscäleascA, i cAnd la termen ne-am infittisat ea 86. amanam procesul, D-lor m'cl surprins, cite al intrat in discutia contestatiel t fArA sA intre in fond, sit discute dad& hotAririle locuitorilor aunt opozabile sal nu lul Petrovicl, dead lul Petroviel motive sit Untie, pe locuitorl pe la cele-l'alte instante, iar el' am "rams a cincea roatl.

ApArAtorule mel n'a gteit cu cale sA

feel interventie , a strAlucit i prin absenta sa In ziva infäierii, cAnd avea facultatea, In lipsA, BA tinit cel putin in frau pe Poenaru i sl apere pe locuitorl, de care era legat interesul met.

Acuma, clap/ ce v'am relatat faptele pAnA ad, (cAcl mal sunt i altele), In toatit goliciunea tor, v rog sl'mI spuneti In ce am greeit et, ei pentru ce merit id p1A- tesc aea de scump greeelile mele.

Ed nu vd altit greeealit din parte-ml, de cAt aceea de a fi de bunA credintl de a considera pe orI-ce orn onest, dar cred el nu mi-e permis a crede altfel pAnA la probe contrarie.

Agapiade. 11111=111111101

POLITICA EXTERNA Germania

Cornisiunea parlamentarl a respins pro- ieetul militar in prima cetire. A respins de asemenea proiectul de compromis al lui Benigsen Richter, ceea ce a our- prins oare cum. Proiectul lul Richter pre- vedea mArirea cadrelor twit numal cat e necesar pentru introducerea serviciulul mi- liter de dial ani. Prin aceasta guvernul capita cel putin e parte din ceea ce ce- rea, in schimb Ins/ trebuia sA cedeze stA- ruintelor deinecratice In privinta serviette-

de dol ani. Pentru servicial de dol anl expri-

mat deja, cu ocazia diferitelor desbaterl pvlamentare, partidele Social-dernocrat, Freisinn, Volspartei, i cea mat mare parte din central catolic. Din aceastit cauzA se aeteaptii ea ei proiectul lul Rich- ter sit intruneascA majoritatea comisiunel parlamentare. A fost respins InA, cum a

SAMBATA- 6 MARTIE 18 3

fost respins sd ' proiectul guvernulue De aei nimenea nu trebue ä deduce ett pererea majorittitel ReichstaguIu tu pri- vInta introduceret serviciulut militar de doui ant s'a schimbat ; câ parlamentul este astitzt pentru menpnerea serviciului de trel ant. De loc. De cet centrul cato- lie. flee de care , asdezt nu e posi bile o majoritate in Reichstag a vroit stieel pue in evideete importaista set atilt pentru guvern eta i pentrn opozipe. Ultramontane

tinut eitt striae guvernului a proiactul militar nu va ititruni majoritatea, dace nu li-se va cumpera lor votul-ei ultramon- tanit stint cam scumpt, cum se etie iar pe de alte parte a tinut sti &irate l o- poatitiel ett feet votul lor, proiectul neno- rocit al guvernulut nu va putea fi respins. O duplieitate patriotice. Osacro-sancte assa cum taunt eapabill numat aceia ce nu fac pentru tare lop, de eta cea ee li-se porun- ceete din palatul Vaticanulue

Partidul catolic tine eu orl-ce pret sit mat joace rolul pe care Pa jucat pe timpul lut Windhorst, cti toate áâ mead nu mat are niel un eef eu autoritatea dece- datulut leader tei se tale déja divizat In- tr'un centru-sting (democratic) i 1ln centru-drept (conservator).

De sta route, acetate nu se poate spune ;

apinde mat intate de atitudinea gayer- nulut, care de o cam date nu sufere islet o echimbare esentialä a proiectulut ttee

in acelael timp nu area se face Wet o concesie.

Ca eonseeinte, se vorbeste iar cu insis- tenet de disolvarea Reichstagulul i de men de Cabinet. In ceea ce privelte sgo- motul crizelor, nu trebue se se puie mare prat pe ele, de oare-ce In rile cu apa- rente Constituponale cum e neaperat Germania - rar se tntample ea un cabi- binet ä piece d'indate ce nu se mal poate sprijini in lucrerile vale pe majoritatea representantilor poporulul.

Dlsolvarea e asa dar cu putinte i chiar probabili dace partidele de guvernemint

guvernul nu vor pj pe calea hitute O cuaoscutti a compromisulut. Ace ce m- um inse opinia publice germane, afirmä cti guvernul german va face un geeeft prost cu o disolvare.

De disolvarea Reichstagulut nu poate profite de eat partidele din opozipe,

edicä acele ce s'ati angajat formal de a respinge proiectul militar. C. N.

CORESPONDENTÂ AIEVEREIli Din Reman

Duminecti 21 O Lunt 22 Februarie, D. Nicolae Dospinescu, eel care a fost mat- tratat de politaiul Nicolescu i comisarul Constantineseu in oficiul politiel, la 31 Decembrie- 1892, a east chemat de prom- rorul de Roman spre a-I lua interogatoriul asupra module), cum a fost maltratat. Mar- turisese eh in vlata mee nu am putut vedea cu eâtä närueinare i servilism 'cio- coese s'a disthis In aceaste constatare onor. D. procuror Buzatov. Martoril propuel de Dospinescu, sant dout sergente de oraa A remas dect ea pentru a doua zi Lunt 22 F'ebr. sit fie ehematt i confruntatt cu Dospinescu. Deeteptul po1iai, 1-a luat de cu ware de pe la casele lor, i-a pnut in- chiNI :secret ei. aparte, untie le-aa dat toatti noapte de beut, ei a doua zi pe la cea- surile 10 jum. escortap de politaiii O comisarul Constantinesee at fost aduel parchet. S'a trimes dupe Dospineseu.Cand a soarit, sbiril s'att retreat in camera de aleturea (camera judelut de instructie !...) Find intrebat martorul 'dace oie ceva, a respuns, moteind pe picioare, ea nu-sd educe aminte 1! S'a obieetat de Dospineseu :

D-le procuror, òbsereati v Fog, ea mar- tuna este in stare de bepe s,e intelege cti nu-el poate educe aminte; dar n'a fost ascultat ! Tot asemenea s'a intemplat cu al 2-lea martor. Aceite Presiuni esu- pra martorilor se fac, numal i numat ca procesta ä remanti mueama. Modul pro- cedarel acestel constatere presiunea poli- peneasca asupra martorilor, etc. mat de- tailat intee jalbe s'a trecut, î s'a adresat tot in twee zi D-lut proeuror de D Dospinescu, CFIre a protestat, terend ea sa disposeze mai Intate suspendarea aera- tor funeponart i procedarea din not la cercetare.

Vom eede dace O de astä data D. ,Bu- zatov v a fi aperatorul eleahtelor poliee- mete cum a etiut ea fie in tot-deauna !

*

Atat la alegerea colegiulut eit al li-lea comunal care a avut loc In zilele de 16 O 18 Februarie curent, a mil- let listele guvernulul de oare ce opoziaa tea otainut.

De remareat este ,cä la despoiarea scru- tinulut coligml al II-lea comunal a votat numal 155. Pe 11. din ele s'a gtiesit scrise diferite inscrippe ca : Trdiascd partidul muncitor. Trdiascd socialismul. Jos ciocod

parvenitii.

Pe unul era serls Vasile G. Mortun in fine , pe unul care a produe in sate ha- hote de ris era sods Rovii hoti, hoti v f... /a toti

ralia, ea In tot deauna, n'a lipsit face dateria, amenintand pe alegatorl cu bean, darea In judecata, etc.

0 administrape mat pacetoasti ea la Roman mat rar.

mepowraill Un Roma,can'

Licentiat safl Asisient Cu bune referete poate imediat ocupa

post In farmacia .Dumitru Msinescu, Tulcea. Se primeete i oferte telegrafice.

INFORMATIUM Procesul Zappa

Tribunalul Ilfov, setiunea II-a a pronuqat er k ora 4 p. m. sentivfa in procesul relativ la cererea cle pu- nere in posesia statului a averei de- functului Vanghelie Zappa.

Tribunalul respinge cererea minis- terului domenielor de a fi pus in po- sesie ;

Admite inset cererea mostenitorilor de &Inge, cu recunoasterea legatului Academia, i :

insdrcineazd pe supleantul tribuna- lului de a pune pc mostenitoil in posesia intregel averi mobiliare í imo biliare a lu Vanghelie Zappa, indatd ce sentinta va fi definitivd.

- - In ultima sedhqd a consiliului co-

munal, D. primar N. Filipescu a declarat, ccl, fop' de nurneroasele propu- neri ce se fac primdria de societátile strdine pentru alimentarea oraplui cu

potabild, D-sa crede ci aceastd cestiune importantd nu poate fi rezol- vatd in mod salutar, de cat numai de edtre 'MAO primelria Capitalei.

D. Nicu Edipescu. este 'convins ca toate propunerile ce se fac, fie ele eat de avantagioase, nu pot prezenta ga- ranp serioase, ccZ Capitala va fi all- mentatd de apd bund. Cdci ori-cuni sci fie, dar e in interesul or edrei sock- tag ca lucrdrile pentru alimentarea apei sa fie alt se poate de ieftine. tot ce este ieftin nu e durabil.

Cousiliul cu mare majoritate a apro- bat acestc vedert ale D-lui .Filipescu si n aceea91 sedintd a votat 50.000 lei pentru inceperea studklor.

Rmetne deci ca primdria insdsi sd facet toate lucrtirile necesare si sd ex- ploateze in regie apa.

Se pare ca, la Eforia spitalelor ci- vile, in unele servicii, domne§te inca traditiile dinainte de 1888, cad ha- tarul i favorisitismul nu s'at desra- dacinat Inca,.

ni se afirma ca D. Gäla,§escu, §eful serviciului administrativ, nu se calauze§te in sarcina sa tocmal de dreptate, ci imparte faVorurile sale tutoror a celora carl §titi sa-1 jEitinga coarda simtitoare.

De o cam data ne marginim la atata, sperand ca vom fi lute1e§1 de eel in drept.

Cu toate clstea vom revani amanunte.

-ININE114-

In fine Braila a scapat de eel mal primejdio0 hotl al sl.

Totl autoril spargeril de la D. Sif- ciu Tane sunt prin0.

Din instructia de pana acuha re- sulta, a cel chid hoti prin0 se afla de 13 ani, gratie administratiel politiel din Braila 0. Galati, in exercitiul functiunei lor.

Dupa o actiyitate atat de lung 0 de prodigioasä, el, vor intra acum in pensie binemeritata.

Laspea tail Take lonescu ,Confratele nostru Lupta, care pang

acuna a avut o atitudine . bine-voi- toare fata de D. ministro Take Io- nescu, face in numerul sett de azi o declaratie importanta sub titlul de Oficina din Iasi, din care extragem urmatoarele :

Dace ar fi se . relevem toate copileriile ;ri toate comiceriile debitate in aeeasle ee- dinte. de catre D. ministru al instrucpu- net i de dare iubitul see raportor, ar trebui sa nu mat sfireim. D. Yap Sete- lescu a ptitit-o prea ree eu diseursul set de eri, pentru ca se ne mat 'permitem mehni cu observatiunile noastre ; der D. Take Ionescu a fost atat de necuviincios cu profesoril din Iasi In eat e momentul seel ,deeteptens.

Cliental D-lut Alexandra Lahovary, transfugul politic, care . a ineelat toate gru- pttrile i toate partidele cu .singurul scop de a se pricopsi politiceete, a debitat o serie nesfireita de insulte grosolane la a- dresa profesorilor earl nu-I agreaze pro- ieetul de lege, iar pe autorut memoriulut din Iasi, In special; s'a silit manjt cu clevetirl i eu calomnie Dar autoral me- moriulul este un profesor prea cult ei prea stapan pe materia de eare se ocupti, pentru ea un spoit frankuzie bun de gull cu desevereire superficial a-I face umbre.

D. Take lonescu a profitat prea malt de indulgenta noastrci ;%cle astdzi inainte.il vom trata de pe cum meritd.

Distinsul profesor la facultatea noastra de ,rnedicina, D. Dr. Asaki, a anuntat pe unil din numero0.I stl

ca, are putine sperante de a mal reveni in tara, din causa sana- tto sale compromise, care il impune cea mal absoluta lini§te.

Printre numeroil aspiranti la pre- fectura judetulul R. &rat, se afla §i

D. Ciurea, fostul prefect al acestul judet, care are cele mal multe anse de a succeda D-lui colonel Cama.

Decretul sn de numire va apare probabil Luni.

Societatea de ajutor reciproc Ju- nimea va da un bal Sambata 6 Mar- tie, in sala Pornul Verde.

Scoptil filantropic care urmare§te aceasta soeietate va indemna, nu ne indoim, inimele generoase a da con- cursul lor acestul act de bine-facere.

D. Aurellu M. Eliescu, oratorul per es- ceknpain al studentilor, i unul din cel mat eminentt studentl a Universitätel nee- stre, suspnut aseare eu deosebit sue- ces teza sa de licente in drept despre Neretroactivitatea legilor".

D. Eliescu a fost viú felicitat de juriul examinator ei de colegil st, cart in mare numr s'afi grAbit a asista la ultimul see examen studeneese

D. Aureli 'Elieseu, care in tot timpul cat a fost student universitar, a fost un aprig luptätor pe Wessel nationalismulue pleace din Universitate, eu simpatii aproape unanime din partea studentilor, cart in tot-d'auna ail vezut intrensul un zelos aperator ei un demn suspnetor al neateu- lut romanese.

Golul ce lase D. Elie= in mijlocul studenpmet nostre universitare e foarte gree de inlocuit.

ainsul era un orator escelent, le toate raise:4.111e din acest timp ale studenpme) noastree fiind Mire conducatort i dueend la rezultate frumoase cauzele imbretiseste de student!.

D-sale i se datorerste suceesul moral al ultimelor congrese studeneeete deo- rebi congresul din Giurgi care a pus ba- zele unet confederapunt a popeareler bal- caniee.

In vara trecute. Aureliu Eliescu, unä cu mat mual colegl, ridici glasul de protestare, in numele studenplor, eon- tra barbariilor ungureett, i reutfeete ea impreunti cu Intreaga Capitale se, face im- posanta manifestapune de la 14

Dinsul dues apol glasul de protestare in mijlocul Europet, el, in congresul din Berne, ceetige simpatil unanime pentru cauza iamb* prin discursurile dura cu care suetinu cauza nationale:

Felicitand pe D. Aurdiu Elieseu Pen- tru reueita sa, ,i1 urem deplin sucees In noua se cariera de avocet pe care o im- bratieeaze, i felicitem baroul din Craiova pentra achisipunea fecute in persona unut liner taleetat ea D. Aureliu Eliescu.

S' a pus sub presd z va apare zilele acestea brosura Crimele din Do- rohoiii, continend istoricui facut de ziarul Adev4rvl, comunicatul guvernu-

audientele D-lui Alex. V. Beldimana la D-nii ministri de interne si de jus- titre, raportut anchetei preset democra- tice, etc.

tor ziare, cart a zis C D. Loubet dedese ordin D-lut Soinoury de a 'el procure numele deputaplor din dreapta, eompro- miet In afacerea Panama si de a setipa ,pe D. Arton.

A aparut Chestia ..republicana brogurd de Propagancld antidinasticd si republicand de Eduard Dioglienide. Fretul 50 bani.

Se gdseste de vinzare la toate chios- curile libretriile din dapitald,precum si la tog vinzetoril de ziare din pro- vincii.

Instiinlärn din Pall pe cititorii nestri CA nu dAim curs nici u- noel denuntAri aaú scrisiori ono- name.

Tot ce este de publicat tre. bue sA fie semnat cos numele adresa auteruluil care se phs. treaza de redaaliune ha modul cel mai discret.

TELIEERAFICE PARIS, 4 Martie. - Camera. D. Ribot

televeaze o etire datá de ziarul Guulois in timpul diminetli, zicend eh ministrul a ' rugat pe p. Cottu s nu descopare nu- mete faimosulut X., care a primit cecul de la Panama, promitend de a tine soco- teala de aceaste. tacere.

D. Bibot adauge : Am aflat cd svonul circula cd acest X. era ambasadorul unet puteri amice. Aceastd era o catomnie mur- darii. Se zicea ecl acest name va pro- nuntat la audientd. Ham adresat la de- canul baroului ; care a vorbit cis advocatul

Cottu. Avesta a declarat ad n' a avut nid odatd intentiunea ce i se atribice, per- sonagiul in chestiune Aind eu totul strain de aceastd afacere (aplause).

Aceasta comunicapune, care trebuea se remanet secrete, s'a dat totuel astazt zia- relor denaturate. Procedeurile sunt scar- boaee. D. Ribot spertt c consiliul advo- catilor va ti sti ia mesurt pentru a men- tine demnitatea bunet ordine. (Aplause la stanga i pe Winona bula ngietilor.

Camera a amanat pe o lunti interpela- rea anuntael asupra svonturilor inal mui-

POEMELE TRISTE

Cr5ciunu1 shracilor La fereastra odeit seraee, murdare

reef, sth uitandu-se afare In stradats o co- pilee-icoana sereciel de care e inconju- rats.. E glebe, e mice, hainele de pe dinse sunt rupte ; privirea el-copilti de eapte ant-privire ieteligentti e deja atet de se- rioasti atet de trietti, ofterile care din chnd In calve it sbuciumä pieptul, ei le intibu- seete.

Noe eel serael-asa a auzit, atet de des de la milesa-trebue se ne Intibusite ofteri le !"

Priveete de la fereastre, in los, In grade. eiruri, osirure tree servitoarele Cil Write incereate ao mencert i prejiturt ; din cand In cand trece cate o eerutei inettreatti 'cu peine,-e ajun de serbetoare-ei bogatit tree Mat de vesell, eta de surizetori, 'jar de la cofeterie de peste drum se ridice In valurt mirosul prejiturilor i cozonacilor calzi rumene eá le simte celdura dulceeta ei n'are o ferime de pitMe cu ce astimpere foamea.

A auzit ei ea eh moe *Cre.ciun educe la copilasst jucaril frumoase. »Moe Creciup 1"

ea zimbeete cu durere i necredinte, jaceril !" Ea s'ar multemi ea o becate de Wee.

Si priveete pe geam la bogatil fericite la prejteurile de peste. drum care Ii apte pofta.

E aproape de Inserat i et 'I-e frig el foame. Se inverteete plangand prin odaie iz- bacneete in oftert.

Perinpt set aü plecat de dimineate, se caute de lucru, doar vor cepata o bucatti de paine eu 5C Wet aline foamea.

E faun., acum el trebue sti. vie. in aeteptarea lor ea se inverteete nerebde- toare prin odaie ; de zed de oil a tresti- rit la fie-ce, zgomot, a alergat la 41, ere- zand lee vin et.

Dar acuma vin. i cand aude paeit obo- sip cart urett Wet de ineet scerile, fiindu-le parce frice se hare, pricepe tota), Met nu mat alearga seel intImpine. E zadarniel

Perintil intre in case, tristi, obositi, ca oehiI pIeeati, cu capul Meat in jog. Na-et privesc copila etiet li e frice de ochil cart cer paine.

Mama se apropie incet, Ii serete copila isbueneete' in plans. Copila prieeee, plenge i dinsa: Manila, tar mama o stringe tot mat mult la

piept, \trend par'ek seal' nebueeasce cuvin- tele, care it se infing ca Mete sultta in inime. - Doar o Wen* o 'Mime db Nine ! - 0 ! n'am nimic, nimic, nimic !

Copila parch tot vede cum In Or tree servitoarefe 'cu cosnite incereate cu man- earl i prajiturt, vede cerutele Incercate cu paine, simte mirosul poftitor al prejiturilor i cozonaci'or rument de la eofe- terie, vede bogatil fericip rizetore e; eopteete intro lacrimt : - Marne, dar e atata paine in lume !

Mama !

Itiastino

Colectiqnea quaga Ia dorinta de a face scrierile autorilor

noetri ac3esibiie pentru toath lumea, ca- noseutii librart din lest., Froth Saraga, at Inceput publicarea unet sera de nuvele sub numele de Colectiunea &raga. In vre-o dou lunt Fratit Saraga a i dat la le- mina un numer de vre-o cinci volume, tiparite eu o deosebite ingrijire i cu pretul ne mat auzit Inca la not de un !

Volumele apärute pAnA, acorn sunt: ,Poesii de Logofcitul CostacM Conachi ; Poosii de 1Veculai Gane ; .Povesti de Elena D O. Sevastos Povesti si Anecdote de N. A. ' Bogdan si Doine (poesii pópulare ) de iMihail Canianu.

Mate sunt operele aperute pane acum. Sub presit sunt Poesale complecte ale lui Emineseu, care se vor vinde tot pe pretul de an lee. (de unde päriä mum costat 7) kvic Nuvelele valentatei scriitoare din Iasi, D na Sofia .Ndd,ejde.

Cu bunä seame merital Fratilor Saraga este foarte mare. El cautti a 'el Indeplini sarcina cei mat conetiinciós muncind cu toetti buneevointa in scop de a da publiculut aproape tot ce a sere; un autor mare. Astiel in ceea cc prieeete pe Eminescu, Fratit Saraga rscolind arhiva aumil tipo- grafil din lael, a gash uncle poesit din Eatinescu care In editiunea Some sunt in- complecte sali eu unele cuvinte inlocuite.

Nu mat departe in poesia Singurdtate, lipsea One aeum o strofte pe care D. Sa- raga a gsit-o inteun manuscris al ma- relut poet pe care poesie va anexa-o In colectiunta sa. Tot in acea poesie, In manuscrisul gdsit de D. Saraga, in loc de :

ei m mir cil cum de vremea... Eminescu aerie :

ei, mil ciudd, cum de vremea, etc. Tot din Eminescu ne va da un numer

de nuvele aperute inteun veceie ziar din feel despre care an euno§tintii numal un mie numr de priatent al defunctulul), niste serisorl ale lut Etainesca etitre sora sa Enrieta sti. de aseminea un numr din scrisorile acesteiss relative la poet.

Dar Fuel Saraga nu se vor opri ace Rend pe rend, el vor da In 'colectiunea lor : Poesiele D-lui Vldhutd ;

To:ate scrierele D-lui Caragiale Piesele poemele in invest ale D-lui V. G. Morten ; Operele complecte ale lui Alexandri, Bolin- tineanu, Conta, Petrino, etc.

Tot In acetate coleceune va publica ecrierile de talent ale tinerilor autort, al- cetuind In acest chip o bibliotece intreage Cu totul ce Romania are mat de valoare In' literature sail in t11n. Iar la sifted- tul anulue de cand a Inceput se publice colecpunea lor, editoril vor da un ban.; chet copios, la care vor invite eel mat cunoscup publiciett din earti.

Tinta Fraplor Saraga fiind eat se poate de frumoasti, not le dorim succesc e Indemntim se mearge inainte. Vhs

DIFER1TE STIRI DIN TARA

Cetim in Voces Botoeanilor :

La vama din Burdujeni se fac mart dificultap in eigenilor, mat cu same cart vin de la sad tree la Iteant, la cart nu se bucure de bundle great ale D-lut eke vamal.

Ne-am convins a pe cand unor sire- ini färe Met un document il se faciliteaze trecerea, indigenilor li se cer paeaporte, chiar dace at certificate de legitimatie de la comuna de yeeedinte unde domicileaztt Ii cer bilete pentru 48 ore.

Ba mat malt de eta atat, am vezut ee s'a facia dificultätt unut cettitean eu toate

avea pasaport roman, dar expirase de cate-va zile.

Drept compensare, autoritätile de din- celo, intrebuinteaztt aceleael msurt ea r e fsuall a.

knee are o atitudine agresive fate cu acel ce i se adreseadt se. ar fl de dorit ea eel pupn pentru viitor sti'el mat calmeze temperamentul violent ei se se adreseze la fie-care cu blandetti ei mode- ratiune.

N'ar striae, ea autoriatile superioare se intervinti ei se cheme la ordinine pe cel ce cred ce avend puterea in mau e. o pot esercita dupe bunul lor plac.

Societatea studenplor in medicine va tine stedinttayablice Duminice 7 Martie la orele 2 p. m. cand D. Nicolescu Dimi- trie va vorbi despre ; eLupusul tubercle- los cicatrisarea sa prm Lyeol", iar D. Mardare Nicolae va presinta un bolnav atins de Ichtyoeti.

* Marp %earl niembrit clubulut -radical

din last a fost convocatt de dare D. G. Panu care le-a aretat atitudinea avute Anti asteezi in Senat ei care o va pestra O in viitor.

Timpul anunta a data inainterilor In armate este irevocabil fixate pentru ziva de 8

De o bucate de vreme ziva inainterilor in armate a ajuns un fel de poveste cu cocosu roeu. Pricina ?... Armonia care

,existe in cabinetul conservator 1...

DIN STRAINATATE Guvernul serbese a triumfat in balota-

git la Cacak i la Pirot. In districtul e- lectoral din Rudnik ease elegert aa fost anulate. Radicalit ae pierdut dar 6 scaune.

Resultatul este pent& acum urmtorul :

70 liberall, 0 radical! t 3 progresietl. Guvernal va avea In' or-ce ear majori-

tatea absolute ehiar dace cele a alegerl din districtul Pirots earl lipsesc, i-ar fi

nefavorabile.

0 bombe a isbuenit iert In atelierele de la S in Marti din Barcelona. ten luertitor italian a fost omorit, 0 perchlsiae fen% la domiciliul see a deseoperit eti era a- narhist. S'a descoperit doue bombe Or- sini umplute cu materit explosibile. Se crede ci e vorba de o adevratti fabrica de bombe explosive destinate pentru manifes- tatia de la 1 Mat. S'aa fecut mat multe arestere

M' at multt agenp de' polipe francezte veniel la Roma pentru clutarea anarhis- tilor, a arestat pe anarhistul Sehupp pe fratele see. Perchisipunile domiciliare ali descoperit la el dou maeint internals

arme. Convingerea este ett amen inde viz) proectaü o conspirape In Bruxel.

Se pretinde polipa eke() urméle tut Matheid, autorul explosiel de la res- laurantul Very.

Retchstagul german a terminat in a doua cetire restul bugetelor. El a respins resolupunea care cere ea imperial se a- corde Statelor confederate subventiun1 Pee- tru explostarea drumurilor de fer stra- tegice.

Mine, diseutiunea proeetuluI asupra domiciliulta i asupra venitulut.

File rupte din Album Partea rea a oamenilor de spirit este

indiferenta lor ; twee a oamenilor de i- nitial este inutilitatea lor.

Z. N. 4,

Acel care face un eervicie trebue Wee ; acel care 11 primeete trebue pe minte, Aissé

Amorul-proprie al 1ngamfa1lor seuzti

Po eeel al oausenilor de spirit, der nu'l justitieti.

Dumas (fie)

SAMBATA O MARTTE 1893

Diamanturile purtate de o femee slutit se transformit In pietre.

V. Hugo * *

Un utim euvént Fecalei se duce se \raze un apartament

pentru a'l inchiria. Cand intre prin odel, aude un zgomot de tresurl asurzitor :

Aid nu am sd, pot dormi. - .Ba nu-respunde proprietara-peste o Nstei, te deprinzi cu zgomaul oi nu mai auti nimic.

Aturwi, am scl revid peste o lund,

Badefin atmosferic Insetutui Meteorologic

Bucureoti 5 Martie s. it. 1893.

Ineltimea Barometrich la Os 759 5 mm. Temperature aerulut . . . 7°.8 cetigr. Vintul . . . . . . . slab de la Vest Starea cerului . . . . . . . noros Temperature maxime de erl . +19°

de asozt . +4° " la not a variat nitre +22° - 2°

In general vreme frumoask In Wale tara; a cezut putine ploie la Botran i tefe- neete. La Bucureett intre 12 ei 1 p. m. s'a observat un foarte frumoe halo eolar. A- fare de soarele adeverat s'at mai vezut Inca 4 sort falsie

Desbaterde Parlanintae

D. Barboux aminteete In urine, despre banit ce compania versase pentru seopuri politice. Maine Ill va continua pledoaria.

Ware Intermatli MONO IRONS

Irt:Curtea de Casatie, sectia care trebuia, sa.-0 dea azl sentinta in procesul Sturza-Gorceakoff, a facut di7 verginta de opinie asupra motivulul al 2-lea 0 4-1ea respingönd cele-l'alte opt motive de casare, invocate de principesa Gorceacoff.

Römane ca sa se 'Una la sortí trel membril din sectia pentru a se cerceta chestiunile in diver- ginta.

D. Alexandru Miailovicl, fost §ef de sectie la societatea Dacia, dus la Paris pentru a se specialisa in toate ramurile de asigurare, dupa o absenta de 12 anl, in care interval a obtMut i doctoratul in §tiintele politice 0 administrative, s'a reintors in tara.

01410at / Atragem luarea aminte a D-lul

primar asupra murdariilor ce stint depuse in mormane pe strada Mao- did, care de situati in centrul eel ma! apropiat al ormuluI, totu0 se afla, inteo stare de necuratenie ce ameninta sanatatea color ce o loon esc.

Tot pe numita strada se afla, vre-o trel randurl de' case in mine, care formeaza ni§te adevrate focare de infectiunl.

Apol ce fel de melodie e asta ? Rugam pe D. primar de a trece

inteo zi pe numita strada 0 se va convinge de adevör.

CAMERA Urmaréa oedintei de 4 Martie 1893 La ora 4 eedinta, se redeschide. - Se desehide un credit de 193,000 10

easel de dotatie a masstel. - Se trece la ordinea zilei la dims- eiunea pe articole a proectului tulu primer.

Se citeete art. 1. D. Bobreseu-Argesi se pronunte Pen-

tru gratuitatea tuturor 1 spune ce ta pri- binta obligativitätel va Propune amenda- mente.

edinta se ridice la ora 5. $edinta de la 5 Martie1893

edinta se desehide la ora 1 jum. sub presindentia D-lul Gr. Triandafil, vice- pre ee dinte.

Prezenti 95 deputate Se fac formalitettile obicinuite. Se voteaze recunoaeterile D-lor Anton

Sotirescu ei D. Ducopol. Se ceteete proectul de lege pentru in-

digenarea Dr. H. Jurim. D.. N. Ceaur-A slan-combate acest pro-

iect de lege ei cere se. nu se dea impetren- tenirea acestui Domu despre care In proect nu se pune niel de unde vine, niel eine este, nimic.

D. Ashen arate pericolul evreilor ter- , mine rugand Camera a nu vote acest in- digenat.

D. Boldur Epureanu cere a se Impel,- minteni.

D. C. Bobeiell cere asemenea tmprzIn- tenirea D-lut Jurim spunend cá e un om corect cinstit l ce aci nu e in joe ehestist.nationale.

Discutia se Inchide. Se pune la vot eu bile :

Votanti. . . . 79 Majorit. absolute. 47

' Bile elbe pentru 57 Bile regre contra 22

Indigentul Jurim s'a admist.

SENATUL edinta de la 6 Martie 1893

Preeedentia D-lul Gh. Cantacuzino. Prezentt 68 senatort. Se fac formaliteaile obicinuite. Se pune la vot ei se edoptä recnoaete-

re a D lul Neculal Turculet din GaIa Se mal voteaz e. recuno$er i indigenate.

.e.........asseseses--------

aradá de Tata Lina E o fata buna Alba p: cur atcl

De savantl i DoctorI Mal inteiii cercatá, Cum de pilda Babe§, Bernard 0 Istrate, ,Carl i-at dat la urmä Trel certificate Zicand c'atl gasit-o Cu or ez pudrata La gust bumf) duke, Ingustä i lata. Fumator cu minte, Ca sä ni gace01 Ia littrtia Creanga

n'o sa mal tu§e01. --.....oremS1114%11604:illitsmverm.

Procesul de coruptiune

Dem Toe en scrisort

Domnule Director In stimabilul D-voastre ziar de aste-zt

publicatt o note sub titlul : Propaganda pa- pistaoci prin care sustieetl, cd in incrtind se va inflinta In Capitald un nod ziar nem- tesc sub directia faimosului calomniator Hans Kraus, cd acest ziar va fi intemeiat cu un capital mare, pus la, dispozitia mitropoliei catolice din Qapitala de ' cdtre nunciatura arostolied clin Viena i legatiunea Austro:- Upward, eel tratdrile cu tipografia Weiss sunt aproape pe sfiroite oi s'a asigurat ziarului o subventie mare din partea palatu- 14 a mitropoliei catolice din Capitald, a legaliunei Austro-Ungare i nunciaturei apostolice din Vieria i multe altele asemene.

Toate cele eustinute aci sura absolut nefondete, caci nu exist/I vre-un asemenea proiect i reel n'a tratat cine-va eu sub- semnatul despre dinsul, Ast-fel fiend, ve rog, s bine-voiti a face euvenita recti- ficare in primul numr ce va apare.

Primiti, v rog, espresiunea deosebitel mele sti me. oan Weiss.

Suntem pleca ti a crede ca, nu s'a tratat eu D. Weiss aceasta afacere ;

dar de unde §tie Dsa cil nicl nu exista un asemenea plan(/'

Das werckn ' Sie uns nicht 2Oeissma- chen, Hen'. Weiss !

coloanele iziaruhe urmetearei

Barboux îl incepe pledoaria. El zice el&

subserlitoril blameazi urmetririle 'esi let pestreaze Increderea in D. de Lesseps. El *Irate situatiunea companiet in 1886. Toate canterile de 'comert strati de avis de a se continua canalul.

Pentru aceasta trebuia sä se obtie votul proiectulte de obligatiunl eu loturt ei a face fate exigintilor D-lui Baihaut ei Idiom, D. Barboux critic/I sentinta Curti! contra D-lui Ferdinand de Lesseps. El zice el caste D-lul Baihaut era o adeveratit mancittorie, eaci, dace D. de Lesseps re- fuza, ar fi ruinat pe actionare

rea armatie a trebuit se irtervjn i se face us de arme.

Mal multe persoane, dintre earl 4 de- putatl radical! at fost arestati la Lesko- watt et la Vlastonice.

LONDRA 4 Martie.-D. Gladstone este aproape pe deplin restabilit.

Lordul Salisbury este atins de inflnente., AnISSSISM,

Societatea alleuima de Bagalt artificial §i de Ceramice de la Carmen!

Capital social 1.500.000 lel deplin varsat.

Coneiliul de Administratie, are onoare, conform art. 25 din statute de a convoca pe D-nii Aetionari In adunare generale, or- dinate& pentru ztua de Duminice. 21 Mar- tie (2 Aprilie) 1893, orele 2 p. m. In bi- roul Administraeiet centrale. str, Doam- nei No. 8 in Bucureeti.

Ordinea zilel : 1. Cairea, raporturilor Consiliulul de

Administratie ei a Censorilor asupre eser- citiului 1892.

2. Aprobarea bilantulut. 3. Deseerearea Consiliului de Adminis-

tratie de gestiunea sa. 4. Eixarea die4denduluI. 5. Alegerea a grnembri In Consiliul de

Adniinistratie tu locul celor WV, conform art. 17 din statute.

6. Alegerea a 3 censori el. 3 censori su- pleantl pentru exercitiul 1893.

7. Fixarea pentru anul 1893, a jetoa- nelor de prezente a membrilor consiliului de administratie ei a censorilor.

D-nil aetionart earl dorese a lua parte la adunaee trebue ea depune actiunl D-lor la case societäte, str. Doamnel No. 8, 'Ana la 11 Martie 1893; orele 4 p.

Extract din Statute. Art. 27. Ort-ce purietor de 10 aetiunt

este de drept membru al adunärel generale. Depunerea actiunilor, care dite drept de a lua parte la adunare, trebue sä elite loc ea 5 zile cel putin inainte de adunare, dace convocarea s'a %cut cu termen de 15 zile eu 10 zile Inainte de adunare dace convocarea s'a ,Pacut cu termen mal depertat.

Aetiunile se vor depune 'la casa Socie- fete. 0 carte de admisiune se. va remite fie-cerul actionar care a depus actiunile. Aceaste carte este nominative ei personale

Art. 28. Prin derogare la. art. 159 din Codul de Cotnercie, 10 actiuni dati drept la un vet deliberativ i. riel un aetionar nu va putea fistruni mat mult de 26 voturi pentru dtnsul voturi ea man- dater, orl-care ar fi numerul actiunilor pe care le posede sat pe care le reprezinte.

. Niment nu poate reprezenta drepeul unlit actionar dace nu este el ineuet aetionar. Administratoril nu pot fi mandatarl.

Censnital de .Anininistratie.

Etl la Academia D. P. Poni a donat o opera istorica interesanta, o cronioa turceasca din 1570 scrisa In latine§te 0 care are capitole re- feritoare la terile romane. Pe langa aceasta cronica D. Poni a mal donat Fj un tabloil de totl contribuabili] din 18.30.

Ultimo TAegrcme PARIS, 4 Martie.-D. Chiché a inter-

pelat la Camera asupra motivelor care ail Indemnat pe D. Tirard a primi deslipirea reformel buturilor de fiegetul din 1893. Camera a adoptat ordinea de i pur simplu cerute de guvern dupe ' declare- tiunea D-lui Tirana care a zis cä el n'a facet de cat se, se inchine Inaintea sen- timentulul un animal Senatulut.

ROMA, 4 Martie.-D. Esarcu a fost primit eel de Rege In -audientit de concedit.

BERLIN, 4 Martie. Comisiunea mili- taret, contrerie propunerilor D-lor Ben- nigsen si Lieber, á trecut la a doua citiee a proiectulut militar.

Ds de Caprivi a declarat el pattea mi- Marti a propuncrit D-lui, Bsnigsen tau este acute pentru a educe un compromis. Ea ofere, mat putin de cat ar trebui pentru a neutralise pagubele causate pein re- ducerea timpulut de servicia. Servièitil de dol ant nu ar putea se fie edoptat fitre compensatiuni. Comerciul i industria su- fell. de nesigurantit in privinta proiectului militar.

PARIS 4 Marta -Cate-va casurl sus- pecte de bottl e. s'at semnalat la Lorient. In 8 zile at fost 6 decese. Astitzt at fost 4 casurl i niel un deces.

BELGRAD 4 Martie.-Liberalil at in mod sigur 70 voter! la Camere. Cu oca-, see ultimelor balotagil radicalil at& comis excese In mat multe eircomscriptil. Pute-

nice ale ueet, Renee browse camera contra foculut, zevoarele, etc., ali foot. scoase din locul lor, ua fiind deschiee, ; ate's% de aceasta stunt probe eit case in cestiune a fost supueet la o tratare nederntet i ne- justificabilá. t.im prea bine-acesta fiind lucru elementar - el atunel easel emtem dispune in acelaet timp de interiorul, ea

de exteriorul unel uT, nu e lucru atat de gree de a face o garnet, Inge fireete. câ hotil a aceastä lament& meavand ca D-nil de la societatea Chat- wood cheile in mfina spre a des- chi de was% ei hind ce aceaste ea se nu se mat geseete In meinile noastre de mat bine de doul ant, D. Chatwood a avut destul limp pentru a o educe in starea ce-I convine D-sale.

Este un fapt destul de cunoscut ce a- tunci cand scoatem o ueit i o incelzim Onä la alb, sat dace, cu ocaziunea unte incedi, 1.1§a a fost supusit la o celdure mare, natural ea devine mai moale, can- rea perzendull din puterea sa atunci ea este In condieuni mal avantagioase de a fi gituritä. O atare uee poate apol sä fie rev/INA:I pinä la locul el, ca i cend n'ar fi umblat nimeni la dam ; iar cat ca vedere, ea sr avea aparenta unel case eeite abla din atelierele noastre.

Aceastk spoiale de case venite din mane a doua, dupe ce a suferit inftuenta u- nul incedie, - not etim ea multi cement at tentat'o In oche necunoseltorilor at reueit chiar a le revinde ca case ce ies din mena fabricantului.

S'o.cietatta Rattliff &torur Contra societa4e1 Chatwood

Atentiunea noastrit a fost atrase de un paragraf aperut In mat mutts ziare romane cu data de Sembete, 6 (18) Februa- rie 1893, care paragraf cere o lämurire din partea noastree

Procesal la care s'a fecut aluziune a fost tnaintat de ':'not In contra societätel de broaete ei case de bani Chatwood ei era consecinta natural a spuselor sus numi- tilor, imam O. pot geuri otelul nostru alit patent corngreave. Spre a caetiga a- cest proces, dupPi legile engleze, era absolut necesar ea se dovedim ce, am auferit pagube reale din cauza afirmerilor minci- noase fecute de societatea Chatwood, cu alte euvinte trebuia se devedim cum ce inteadevr am avut perderi inserenate In urma faleelor lor declaratiuni. Afare de aceasta, mat avern de aided ce declaratiu- nea tor erea felee din teate punctele de vedere. '

In ceee-ce priveete probarea perderel reale am gäsit i ce, nu puts:ant produce o dovade destul de satisfecetoare pentru solicitorit noetri, de aceea a trebuit ea se retragem plangerea noastre A proba ett otelad cälit patent corn- grease nu putea se fie geurite aceaeta ne ar fi feet foarte ueor de dovedit. Intro altele puteam educe merturisirea societdtei Sir. V. G. Armstrong, Machin & Co., merit fabri- easel de tunuri de Elswik,la care am fi putut aditoga pe aceea a societlei metalice The Bowling Iron Co., Limited din Bradford, a D-lor Tannett Walker :54 Co., inginert cu UD remerne universal, a D-lor Tan- gyes, Limited, inginert bine cunoscull din Birmingham, Manchester, London oi Paris; merturisirea D-lor Richard Hornsby & Sons, Limited celebrit fabricatl de maeinl agricole, care at cereat timp de 12 ore spre a geuri dar nu all reueit, cum ei pe aceea a D-lor Taylor & Challen, roaril me- talurgi din Birmingham, earl dupe ea at fecut Incercerile cele mat aprofundate In propriile lor stabilirnente ne ate liberat certificate series el Otelul cdlit compus patent Crongreave nu poate fl gdurit". Aceste stabilimente at afirmat de asemenea cä sunt ori-cand gata de a /Mari declaratiu- nile lor prin juremint, in cazul and pro - eesul nostru ar fi continuat.

Mum In privinta fotografiel unei case de fer Ratner" pe care D-nul Chatwood zice cit a geuriPo, respundem cä aceast case a fast vindutä de nol la inceputul fa- bricatiunel noastre In anul 1890 ei a fost recumperate de societatea Chatwood din mana a doua, pretul In detail al acestel

itse in magazinul nostru fiind de 18 Lst. Examinand aceastit Cash In fond se poate descoperi indette &LAW, el pertile meca-

fleaste case, cum zi instrumentele ce at fost intrebuintate pentru deschidere. Toate aceste instrumente centerese numal 38 ,

kgr., In care greutate se coprinde rubul de forte, carele el singur cantereete 13 kgr. (D. Chatwood pentru a desehide case americanulul Hering la expoziea din Paris a avut la dispozitte aproape dublul -65 ei jum. kgr.-) i sunt identice actiune cu cele intrebuintate de curbed de MO in Notinghamshire, unde all deschis o case sa at smarm tot coneinutul

Societatea Chatwood zice eä nu e niel o asemnare intre uneltele Intrebuintate de not pentru a deschide case lor, eu cele tntrebuintate de hott la Notinghamshire. Inset nol tinem la spun noastre, ele se aseamene intocmai. Hotil din Notin- .ghamshire eu instrumentul lor all deschiss tad easel prin forte. Instrumentul intrebuintat de noi pentru desehiderea easel Chatwood nu era alt-ceva de cet o des- voltare a aceluiase priacipit, avend aceleael baze ea punct de reazem.

Este important de notat ett acest mijloc pentru deschisul eazelor nu fusese apli- cat tit et chiar banuit,pänä at unci, and hotil Vat& Intrebuintat la Notinghamshire ei de sigur nimeni i cu atet mal putin D. Chstwood nu se gendise la aneesta, caci alt fel de &tier el &or fi introdus wavoareIe in forma de ghiaral aranjamentul eel mat ridicol gi cel mal slab contra surubulul de fortag pe care riot chiar un novice in materie de constructiune de casse nu pas- tea lad] si-1 imagineze.

dace desemnul trimis publiculte de societatea Chatwood arefte cum el ei a- mica lor at fecut experiente eu eurubul de forte-danduie el ineiei cerlificat-a- supra .unei case remit a o deschide-ceea-ce asomem eä este drept-a- ceasta e foarte clar pentru ce ei n'ati reu- se ; de oare-ce procedeul lor are bpsurt tn, amenuntele cele mat esenteale i acea- stä lipsä este rattunea pentru care a ce- dat aparatul, iar nu ease. Credem dar el afirmaeiunea, eh acest aparat a tras tula o putere de 50000 kgr., nu este avansatit tn mod serios, de oare-ce aceasta de sigur nu e adevrat.

Nol afirmitin Incit odate vorbim dintr'o experientd Mai mare oi mai intinsd de cdt ori-care alt fabricant de case , din Europa - el suntem &lane convined, cä orlece case de ban! sat Re pentru ca- merit de tesaur de verl-ce con structiune, poate fi smulsä i dechisä eu eurubul de forte, dace place exterioara a ueet se peate gauri i ghivintui de 12 in. en., sae mal mult In adencime, aceasta neceränd nici o cumetintet prealabilá despre construe- tiunea cesel asupra ceree se opereaze, ei, eentru a dovedi acesets, suntem gate a face o demorstratione in fata lumei financiare nand vom de- masca falsitatea celor avan- sate de d bhatwood in toate o- castunile.

Pe de Leith parte mal suntem convinel ce singurul mijloc de a impedica des- chiderea cu aceste instrument distrue- tiv, construit dupe principiul inventat de hot In Notinghamshire, este : de a avea uea construite dintr'un material ce nu se poate geuri t ghivintui, ei care In acelael timp se fie destul de moale pentru a nu putea fi spart. Singurul metal eunoscut, dupe convingerea noastre, care se implineasee aceste conditiune este olelul cant campus Patent Corn- greeve-al eerie monopol it are *icicle- tatea noastra-ei care conste dinteo corn- binatiune de un otel eMit ce nu poate fi geurit, nict ghivintuit, i un otel mat moale, care nu se poate sparge carele 'se Intrebuintettee testa-A in conetructiunea caselor IsRatuern.

Inainte de a termina, tinem a spune el tot ce am fecut nu am fecut de cat numai in interesul celor ce ceva de pets- trat niel de cum pentru a place sat a displace D-lui Chatwood carele ea ei interesul nostril, se eclipseaze in ochiï -nog- tri pe lange interesul publiculut.

flatoliff & Horner Ltd.

Aceastit case a fost una dintre cele din- Veit eeite din atelierele noastre ei la epoca aceea mijloacele noastre de-alire nu erat tnel terminate ; prin urmare eram nevoiti a recurge la alte ateliere pentru &three plecilor noastre. Aci e poate momentul de a explica cä celirea se face Incelzind plá- cile Inteun cuptor eu aer de cea mal Inalte temperature ei aruncendu-le In ape rece; inset dace place este ceva recite sae nu este la temperature trebuimioase saú este scoase din ape inainte de a se fi recit cu desvereire, teat& dace apa nu este destul de rece, pima nu va putea fi Wait atet cat ar fi trebuit i in aceasti conditiune nu va mat fi la adepostul burghiulie ; se poate dar ea o neglijentit oare-care se se fi stre- curet in calirea acestel tie!, fuse este inad- misibil el eease firme din cele mat mart engleze, ea cele pe care le-am enumerat mat sus, ed declare In mod oficial ce o- telul cdlit compus Patent Corngreave" nu poate fi gdurit, dace aceasta nu ar fi chiar

Astie-zt plecile noastre sunt eitlita in propriile noastre ateliere, mede dispunem de uneltele et, nejloacele cele mal moderne pentru a obtine eälirea cea mal perfect& pe care ne-o ofere etiinta modernet, iar oamenit noetri lueränd chiar sub prive- gherea ,noastrit aunt la Ineltimea sareinet lot.. Niel o place, nu ese dia ateiierele noa- titre dupe ellire fere a fi fost incercate In gradul eel Mai inalt prin burghie din cele mai formidabile miecate de o 'puter- nice. maeinet cu stature

In prieinta celor tret mostre de metal ce se pretinde ce at fost trimise de nol la un banchier , din York, aceste nu pro- vin de la noi ei asertiunea este deel cu totul

Suntem pe deplin convinel ce otelul nostru compus .Patent Corngreave ellit de not, este la adepostul geuririi ei este cu Inuit mel superior orl-cerul alt material Intrebuintat One, asteezi in constructiunea caselor de barite

Pentru justificatianea noastre proprie tn interesul publicului ne, veclem obligatl de a intinde expleitrile noastre ceva mat departe.

In aprarea sa, societatea Chatwood a- sigure cá : casele de bent fabricaee i yin- dute de dinsa ea hind la adepost de orl- ce burghit ei de hotii, sunt absolutamente refractare la veri-ce sistem de geurire si eh de fapt nu pot fi niel sparte, feel gee- rite prin niel un mijloc cunoscut. Pentru a pune în evidentd faloitatea acestei aser- tiuni am cumprat In Martie trecut dire ct de la secietatea Chatwood o casä de bate cu uea de otel No. 16 880, msurand 71se 56ee+56, pretul fiend la Londra 36 L. st , pret destul de exorbitant pentru o case de dimensiuni atat de neinsemnate ei care este descried In catalog sub List. 6 avend, zeveare brevetate in forme de ghiarit i pe care D-nialor le rspendesc In Romania ea fiend case neInvinse (1?).

care case este mal scumpe de cat calitatea 4 A, care figureazit in catalogul societätit Chatwood, ea hind ;ncomparabil superioare ort-cetret alte case din lume de ori ,§i ce pret sir fi ea. Aceaste case a fost supuse la o Incercare de spargere in sub- terana unlit mare magazin din London in prezenta a 14 persoane, printre care se ankle ei mat multi inginerl bine cunoseuti

eu desevtreire independenel, ca martorl. La aceastä lucrare s'a Intrebuintat numal clout. ¡Dement, earl ae &cut i ghivintuit trel glue cu mane In 48 de minute i, dace ceprindem aii i timpul In- trebuintat pentru luerttrile preliminare, peste tot 68 minute, s'a Intrebuinta auratal un singur burghit i fere ea el se se fi De fapt toatit operattunea a durat mai putties de trel ore pentru a scoate ua i a o trage inapol.

In sfireit pentru a intra in detaliurl mal marl, in mai putin de 42 de minute dupe fixarea eurubulut de for te. uea a fast deschied indestul pentru a permite intra- rea bratulut unul om, care se scoate tot conenutul el ; toate acestea s'ae fecut prin mijlocirea eurubulut de forte fare a produce veun sgomot. D-nit Chatwood expertil D-lor at inspectat mal tirzit a-

T ATRE-00 LiT6 5 Martie

Teatrul National. Sambete se va juca in beneficiul D-lui Petrescu tra- gedia Traian i Andrada de D-nii GreVen- tura ei V. Leonescu.

Teatrul Dacia. - Societatea liried- romand va juca Duminice frumoasa o- peeete Mamzelle Nitouche.

Teatrul Bulevard Duminieä, trepa de opereta a teatrulul National din Craiova ye juca pentru prima ()are in Ca- pitale celebra operete. Micado.

TeAru garageorgevicl. - In fie-care seare representatil veriate.

Colosseul Oppler. - In fie-care mere representatil variate.

Circul Sidoli. - In fie-care settee Circul sub pa:

ei care serveete de sute de ant pentru toate boalele organelor respiratoare el de digestlune ale guturaiului, stornacului

bdoicei ,udului. Escelent pentru cope, reconvalescentl

pentru femeile In positiune. Cea mai bund buturd diatetied oi re-

coritoare.

4 SAMBATA .6 MA.RTIE 4893

Casa de Schimb ,MEROURTIL ROM.A.N`

MICHAIL EIL NAHMIAS Bucurestl, Strada Sm Medan, 15

/n fata laterald a Batted Nati4!na2e, partea de,re Pogtd, aldturi eu cam de bancd a d-lul Chr. erlendi

Cump vinde tot felul de efecto publice, bonurl, actiunl, lozurl permise române streine, sconteazi cupoane el face orI.ce schimb de monezt

Imprumuturl de bard pe depoeite de efecte si iozuri.

Duraul pia ems de 5 Martie 18911

One fondati In 1884 Crimp. I Wide

401r,

5% 504 506 504 50/0 5% 60/0

Renta amortisabill . . .

Iniprumutul comunal 1883 . . . 1

1890 . . . ScrisIurl funciaren rurale

urbane mane de Iael

Obligatiunl de Stet (Cony. Rurale) Florin! val. austriac& Mimi germane Ruble hartie

83 50 84 25 98 25 99 - 90 - 90 75 90 50 91 50 96 - 96 50

25 92 25 82

102 75 09 2 12 23 1 25 57 2 62

91 81

102 2

2

Name 5 le! p awE poste cere un ntim6r de proba, din ziarta nostru finánciar, intitulat ulDerourul Rowan" care public& cursul listele de tragerl la sortl ale tuturor bonurilor lonrilor Române streine imediat se va ti- n:tote gratis gi franca fn teat& tam.

Abonamentul anual pentru toate, tara cost& numal 5 lel.19E1 se plateete lnainte fn timbre, márol sa mandate postale. Domed abonatl participa gratuit la mal matte premix impo tante prevezute fn ziar. Apare de 2 orI pe luna. Tot-d'o-data acest ziar este un sf&tuitor sincer ai impartial pentru orl-ce daraverl de finance si comerciii. A se adresa la case de schimb INIerauesol RemAngo, Bucureetl, Strada Smardan No. 15.

liii RUM In medicina doreste a da meditiqiunl pentru liceu a

se adresa : L. Citmpineanu Fundittura Spi- talulul 3.

out in trd Capsule Guyot luate Inaintc de mesa pot Inlocul apa de gudron In contra bólelor

de piept tsi potolesc In puffin timp tusea cea nun Inver§unatii. Fie-care sticlup confine sal- tlecI de capsule albe pe cad e tiparit numele inventatoruluT. Tratamentul guturaiurilor vechi neglijate, al bronsitelor cronice, al catarelor, al astmelor , prin Capsules Guyot, cost& abia sleee panti la cincispreslece ban! pe sii. Aceste capsule se New:I In cell mat mare parte din farmacif din tôte frile si aunt preparate In 19, rue Jacob, Paris, In Gasa L. Frere, care a oblinut cele maT Mete re. compense, Medalil de aur, la exposipile inter- nalionale din Amsterdam, Sydney, Paris, ete.

Pretal stielulei : 3 lei.

Bursa din streinAtate :I3ur-k4a din Viena De la 4 Martle 1893. Florird

Napoieonul 9.64 ImporIalul . . , Livra turcecsa 10.85 Arg. C. Pap

112070- 6 .7 Rubla . . . . .. Anstalt 349.35 Ronta porp. austr 98 90

aur 117 aur ungara 115 80 argint austr 98.60

Schimb asupra Londrel . . 121.45 Parisulul . 48.25 Berlinulul. . . 59.40 Amsterdam . . 100.45

I Belgiel. . . 48.15 / Ballet . . . . 46.20

Teridinta 1

riursn din Berlin De la 4 Martie 1893. Marc!

. . . 97.90 Renta R. a C.F.R.

rnr R5.0/:, Napoleonul

R. aur 6/0 Imprum. municipal Bucurestl .

21967.1860 Rubla Disconto 191 50 Schimb asupra Londrel . . . 20 336

Parisulul. . . 80 95 Amsterdam. . 168.50 VieneL . . .167.70 Belgiei . . . 80.90 Jtaliel . . . . 77.50

POT RETER Esecutate dupit fotografie cu

nursa din Paris I creionul sr& '16 pictura de oleiii

. .1110 r6a. 01156 Paul Renhas de profesorul

, , . 96.95 11, aur 5 din Rorschach (Suise). BucureOl Italian&

. - 92 57 calea VictorieT 50 qi 72.-Strada

xUt.n Eg as pr S. 5 . . 97.09 Piata Amzi 16.

Imprum. grecosc 64.1 4

Banc*, otomanl 597 18 bust märimea naturall cu creio- 353.53 Cu preturile urmettoare: LeT 15

Lottirt turcestl 604.68 nul. Let 20 bust mitrimea natu- Dated& unif. Egipt

Cec aaupra Londrel . . 2209553...651072

ralä cu pastele. Lel 50 bust mii-

Schimb asupra Vienel . rimea naturalit pictura In oleit.

I I Amsterdam :122016:0786 LeT 10 márimea de fotografie pic-

Belgiel . . tura In oleit. Remiterea fotogra- Berlinulul . Il I

1 I 5182 fiel cu indicatiunea de culoarea

Tendint&. . . I I.tal.iel: 3"he ochilor p6rulut si felet este nece-

:113ursa din lbondra suit. Lectiunt si traductiunl din

De 144 Martis 1893. L. St. toate limbele si stenografie. Noul corn. englez 981/8 De limbs frail-

, Berlin. . 20.56

Lectilini cezá ipii englezA. Banca romAra . . , . . 68a,

Schimbul asupra Paris111111 . 6 2538 1

A se adresa, strada Blitnart No. 2, " Amstedarm : 12.03 14 Poinduru in curte. , ]Bursa ?Paris (lBulpervan.L

96 96 92.65

586.87 -

De la 4 Melba 1893. Renta tram 4112 la auta

,, 3

De la 4 Marble 1893. Renta franc 3No

italiana Banca otomanl Tendinti Bursa din Franefort

De la 4 Martie 1893 tkliarcl Route R. aur 504 98 2 5

4010 . . . 84.60

till COM11111)11

specialist corespondent voeste

a glsi o ocupatiune intr'un bin- roti comercial saü la o fabricit ;

avAnd referente cele mal bune la necesitate o cautiune in nu- merar. A se adresa Calea 111wi-

lor .No. 290.

fixsmsr0....,

PISCUL CORBULDT`

Ian DE1011 Cll Yii tie Nicoosci 35, Strada SmArdan, 35

Onorabilul Public, care donate a'al pune la aft- post s&natatea prin consunlatiunea unul excelent vin de mask natural, fará niel un adaos strein, s/i se a. dreseze la depositul subsemnatultd.

Prefurlie eurente Vin vechi de 4, 6 ai 8 anl cost& decalitru lel 10, 14 si 18.

Vin alb vochrd de 4 ei 8 anl costa decalitru lel S si 12.

Se vinde In orlce cantitate in stele prodat la do- micili. Cu stima N. Costinesou.

Proprietar-vinicultor

IMMIX"

fae trl. Akita 0, ,;1im,00,09

MOCIETATEA DE

Tult attick1 si h Niamica h la Cotromi Capital soolal LeI 1,59,00? doplin vOlnati

Magasinul 8, Strands,/ imaMnel, (Casele Maior Mir)

aximetel Vault Modanne

Sobe portelau albe 1 colorate ". temeses,

DEPOSIT de MASINE de C1T$UT PATENT-SINGER PERFECTION& T

PrenaNte la toate expositlunile eu. primele raed,a111 dipteme de onoare. -Reputatiune said neintrecute i soiiditate,lucrore i alegang.-Poste 5 inilioane bucátl mat in intrebuintare.

Col raai mare DEPOSIT al renumitelor velocipede ao Siguranta.

spmtpwl sant cole me. tonne velocipede din lame! Construetiunc TON- I- Wit trecat4.1 .1'47plantft compleetel I Mers wor I Cea mai mare ooliditate 1

Cereti cAtalooulpostru ilustrat pe .1892, pe care'l trimitem gratis franico. Singurul,representant

nive

Bernhard D. Zisman Bane Eforiei,-Buóurotj, pe BuievardulEUsabotaîri vaN

chruia trebue sit se adreseze orT-ce corespondente i valort

Tabla de fer din Germania Traverse de fer din Germania

*ine de drum de fer Var Hidraulio din renumita fabria

ERLER IN AZUGA Var alb gras fárit piatrá si praf

in tot-d'auna in deposit la S. R. Mayer & . Cohen Chiristigerie lângi Gara de Nord

GUREf

au Sarea lui Dertholet. Recomandate contra Bálelor gatului engine, exiiur

ciunile weir, uleeretiunile gurei, iraun7.e causato de utun

, efeetelepericalóse a mereariulul, special-

menteD-lor MAGISTRATI, PREDIEATORI, PREFESORI, z OANTARET1, spre tt acilita entisiuneá eecir. Adh. DETHAN, farmaciet, Rue Bondi% 23, HUS

0 principalele farmacil din Prand# etrdindtate. A se cere iíer etichete semndlura Adh. DETHAN.

PRETU franco 2 fr. 50 '%I.31II;St7Factiot

?4Y19.t.r." 2NeitaaillingagESEZINMENEEMNIMERMSP Dap' scurf& Intrebuintare devine Indispensabll ea

PASTA de DINTI. Frumusetea I Nona Crme-Glyearin amoricanA pentru

.Dineilor Dinti aprobata de consiliul sanitar ALODONT de la fabric:a F. A. SARG's Sohn & Ò-nie O. floes '

Furnisorl al Curtel I. R. Se vinde Ruecirekal la toate drogueriile, Farmaciile, prin-

cipale la D-nit Gustav Rietz, lean Tetzu, Iosef Schiickerle; Anton Hessl, Manuseria Calea Victoriel ; in 'Ploc*T d-nu A. Ziegler farmacist ; in la d-nil Anton Drummer farmacist

d-nil Hermann. & Kaufmann ; In GaIatT la d-nu S. Hoffinan,1 , In RImnien.-Yde;ct3a la d-nu Enric Thomas farmaoist FockmaT la d-nu Oravetz farmacist.

Reprevientant 9i Depositar pentru Rnmfinia la d-au VICTOR RUBES Ng Busure915,5trada Academiel, No.

Cerefi numrsi Kalodont hal Sara feriti-ve de contrafacert 17100$.

Null llobtai altoiti

de diferate specii din cele mal renumite

ei de diforite etttl, se MI6 de vénzare lag

GrH.lit A .1r) N numitsi BRAZLE

GeorgeJoanid Strada Poland, .1Vo. 1.26, sub Iooana

amator1 din Capital& ei din districté, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugatl a se adresa prin epistole la zisa gradina iin- data li se va trimite.

IscAliturile rugum a fi cat se poate ds descifrabile.

Preturile prevezuto ,in catalog le-am rake la jumetate.

Timpul plantatulul pomilor pentru primavatà fiind sosit, d-nd a- matorl sunt rugatt a grsbi trimi- terea comandolor d-loe, de oare-ce cu cat pomil se vor planta mal de timpurid cu atat este mal bine.

74' '47.l3;a7W

Cel,m al bun resultat ofer&

Curititorut de Porumb

To, pe postament do lemn pentru nattiest cu mane

t` lul

Ph. Mayfanth & C-nie

Vinturatoare de grim Marline de tMat sfecle, morl pentru crape si mod de zdrobit. Mori spectiale pentru obtinerea crupe.

lor de porumb fax& fain& pentru nutretul caller. Masinl de preset cartofi.

.5, Maginl de Wet pleava pentru nu. í. fret de mane., de cal ei de abur. ' Sfaram&torl de turte oleioass, onaritorl

de nuret, etc. Viena 9/1

4'. Ph. Meyfarth & C-ie fabric, de maginl

[3- Taborstrasse 76.

F Cataloaga gratis. Se cautk,reprezentantl solizi

Mug goin go Imo Hristaohe Cuoulis

Lenine Uscate i de.,"pri ma calitate,, lemne de cer din renumita pit- dure Comana precum '§i lemne de tufan, carpen, fag, etc.

Prqul fix pentru o mie de chi- lograme este de 26 fr.

Comandele se efectueaz/i en mare promptitudine In calea CAM- r4ilor No. 54 noÙ (42 veehi vis-i-viS de biserica St. Stefan.):

Uii licentiat lu farina& Roman sati naturalisat poa-

te gasi ocupatiune la farmacia Werner in Roman, a se adresa direct.

De qualm sail de inehiiat casele din Bacure§ti, strada pseaua Pantilimon No. 1, Ian- gg. bariera Calei Mo0lor, com- puse din mal multe pravalil odal de locuinta, magazie grajd, bune i pentru insta- latiunea unef fabrice indus- triale. Sa inchiriaza 0. se vinde in conditiunl exceptional de faVorabile. A se adresa la d. Mihail P. Adamiadi, str. Lip- scanl (Harm cu Tel No. 7).

ele de Transmishine prima qualitate angIeseascA

FURTIM DE CAUCIUC Rondele, Coarde si Table de eauelue;

Furtunl de efinepit, Asbest ; manometri, Mi- ele de nivel, Bumbat peutru ters

tidUA 00°

Robtnete pentru api-Ventile de aka r. POMPE penfru VIN f i APA 14

en preturi foarts reduce la depositAI fabricel

vis de Minist. de Interne Otto llartoh tt, Struda Aeademle1, AAA- - PRETURI REDUSE

E ROSE LE PERDRIEL 2

repede sigurii CEA MAY VECHE

Singura admisti. in Spitalele oivile franoeze A se preande colórea rosie.

LE PERIAUEL & Os, PARIS ' 1:

.1tratniatEMIATJENZEDIZEZFIRIMILII7 NK"' ,R,F414 _, aka Iquie -

, J '7114'

Representantul general al Fabricel TH. FLOTHER Societate pe actimt din Germania. Bacureoi,-Str. Bibeson-Vodi 1, 2, qi 4, -Bacoreqti Col moi mare deposit die Masine si Unolto agricolo cie o so1iditat3 si porfoctiune neintrocuta

M.Licoccp cobile NM

de 6, 8, 10 si 12 etti putere, patentate §1 premiate eu MEDAL1A de AIM la coneursul de Treeratori de la Ileritstrati din 1891 Aceste nia§ine Indeplinind toate ce-

rintele agriculturel din tarap, o aserne- nea garnitura a fost curnOratä de Onor. Minister de AgricUltura pentru i3oala de la Herestril.

Batoze de Poruinb manuale i cu abur. Grape de Fier flexibile i diagonale in diferite marimi. Seinallatori in hit, in rindurf i manuale. Illaqine de tdiat pae §i fin.

de otel perfectionate Magne de seindnat In lat §i th rinduri. Ma§ine de secerat i legat. Greble de fin. Vinturittort, Ririti i pulverizatorf, Cultivator', Divalugt, sistem Pernolet i patent

Plugari cu 2, 3 §i 4 brAz- da re.

Pluguri cu semanatori de p orumb.

-A

Mori pe postayhent do fier §i lemn simple, duble, triple 0 quadruple. Maline de faeut huriiialt, Pietre de moara franceze de I-a qualitate. Mu§amale, Cu- role de transmisiune.

Tot felul de unite aijricole pop de rezervei dc. , aaranatie pezini .[,cina functionare qi material solid. utpou de CASSE DE FER din renumita Fabrica ,,ADE" oferind o absolutit garantie contra spargeret,' foo i -I. si caderel, premiate la Expozitimuea in instrialit' din Londra cu Medalia de aur Agent general pentru Regatul Romaniei al renumitef fabrici Societate pe aqiunl H, PAUCKSCPI l'. ,.dsberg a. W. Muhl ea aburi pentru trebuintl terestre si nau- lice de la 4-1200 cal putere., Cazaue de abur 'pateutate, turbine, etc. Motoare de g'az si paroled,. instalattuni compleete pentru fabric! de spirt (velnite). ilerestrae meeanie,e.

'

upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · ant.il vi. no. 1457 nunierul .10 .bani abonamentele incep...

Documents