O R A D E A A N U L V I I O C T O M B R I E 1 9 2 6

«te M\ mm R€VISTR D€ CULTURA

Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU

BISERICA FILIP DIX VĂLENII DE MUNTE ditpâ o acuarelă de pictorul Presiosi (1868).

C O L A B O R A T O R I I A C E S T U I N U M Ă R : S . B O G D A X - D U I C Ă , G . M U R N U , I . A G Â R B I C E A N U , Ş T . B E Z D E C H I , = = = = = = = = = = = V I R G I L D R Ă G H I C E A N U , D R . A L E X . S P I R U , E M I L I S A C , E U G E N I U S P E R A X T I A , G E O R G E B A C A L O G L U , A L . K E R E S Z T U R I - O L T E A N U , G E O R G E B A I C U L E S C U , V I C T O R A . B A -

C A L O G I . l ' , T R A I A N " B I R A E S C U , A L . X E G U R A , A L . D A V I D E S C U , W A T H I A X O Ş , A D R I A N C O X S T A X T , e t c . M I Ş C A R E A C U L T U R A L Ă P E G R A N I Ţ A D E A P U S . C R O X I C I . N O T E / C Ă R Ţ I . R E V I S T E . M E M E N T O . B I B L I O G R A F I E . C L I Ş E E .

ÎMI IIIIIIIII S U P L I M E N T : IM • Illllllllllllllţ

N - r u l 10.

| MONUMENTE ISTORICE-. — PAGINĂ DE 'MUZICĂ | | ROMÂNEASCA' INEDITA, d e T I B . B R E D I C E A X U . §

?IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII i i i i i n i i i i = Preţu l : 10 Lei.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

CELE TREI CRIŞURI A B O N A M E N T E :

P c u n a n L e i 100.— P e u n a n au to r i t ă ţ i L e i UoO.— P c u n a n şcoli p r i m a r e , n o r m a l e şi s e c u n d a r e . . . L e i 250.—

In s t r ă i n ă t a t e : E u r o p a 500 l e i ; A m e r i c a 3 dolar i . A n u n ţ u r i şi r e c l a m e d u p ă tarif. — M a n u s c r i s e l e n u se î napo iază .

X V . X X A \ ^ W N ^ V X A ^ \ ^ A . N XJvN A v \ A O » A J V N / J ^ X ^ A N X i^S AXN AfcN A V \ / A \ A V \ A A \ A I ^ N ^ X N • JvN

C U P R I N S U L :

Co/. George Bacaloglu: . D i n c o l o ş i d i n c o a c e d e h o ­

t a r u l a p u s e a n ;

G. Bogdan-Duică: . . . P>. P . H a j d â u ;

Emil Isac: M a r q u i s r o m â n ( v e r s u r i ) ;

Şt. Bezdechi, prof . u n i v . : . L a t u r a s o c i a l a a n o u l u i p r o ­

g r a m d e î n v ă ţ ă m â n t p e n ­

t r u ş c o l i l e s e c u n d a r e ;

G. Murnu: O l o c a u s t , ( v e r s u r i ) ;

1. Agârbiceanu: . . . . S u b C i r e ş u l M i e i ;

Al. Iacobescu: L a c r â m i l e ( v e r s u r i ) ;

Dr. Al. Spiru: . . . . D r . N i c o l a e P o p o v i c i ;

Insp. General Sanitar (Aradi.

CRONIC I:

Col. Victor A. Bacaloglu: R ă z b o i u l v i i t o r u l u i . — P r i ­

m e j d i a c a r e n e a ş t e a p t ă . ;

George Baiculescu: . . . C r o n i c a l i t e r a r ă , ( L i t e r a t u r a )

d- lui I. P e t r o v i c i ;

MIŞCAREA CULTURALA PE GRANIŢA DE VEST:

Traian Birăescu: . . . S c r i s o r i d i n B a n a t (T imi ­

ş o a r a ) ;

Al. Negură: S c r i s o r i d i n A r a d (Arad); A. Davidescu: S c r i s o r i d i n S a t m a r ( S a t u

M a r e ) ;

Wath Ianoş: S c r i s o r i d e l a B u d a p e s t a ;

Cheops: S c r i s o r i c r a i o v e n e .

M E M E N T O .

N O T E : U n d o c u m e n t p r e ţ i o s ; — F o c a r u l C u i t u r e i M a g h i a r e d i n A r d e a l ; — Eug. Speranţă,

C o n d u c ă t o r i i s a u s p e c i a l i ş t i i ; — Eug. Speranţă, Filosofia î n învăţământ; C Ă R Ţ I : A. Davidescu, C a s a c u n a l b ă , R o m a n d e E u g e n i u S p e r a n ţ ă ;—Teofîl Codreanu, O v i d i u

H u l e a . D e p r o f u n d i s » . P o e z i i : — E. S., V i a ţ a L i t e r a r ă a n u l I. N o . 2 1 ; — K. E r d e l y i

I r o d a l m i S z e m l e .

- B I B L I O G R A F I E . — C L I Ş E E : Presiosi: B i s e r i c a F i l i p d i n V ă l e n i i d e M u n t e . — f D r . N i c o l a e

P o p o v i c i . — B u l e v a r d u l R e g e l e F e r d i n a n d d i n T i m i ş o a r a .

C O L A B O R A T O R I I R E V I S T E I :

I. A g â r b i c e a n u , I . A l . B r ă t e s c u - V o i n e ş t i , C . B a n u , N . B â n e s e u , G . B o g d a n - D u i c ă , N . B a t z a r i a , Z a h a r i a B â r ­s a n , M ă r i a B a i u l e s c u , Ş t . B e z d e c h i , L u c i a n B l a g a , I. B i a n u , O c t . B e u , E l e n a B a c a l o g l u , C o n s t . , V i c t o r ş i G e o r g e B a c a l o g l u , E m a n u i l B u c u ţ â , A l . B o g d a n , G e o r g e B o t a , A l . C a z a b a n , A l . C i u r a , R . C i o r o g a r i u , A . C i o r -t e a , I. C i o r â n e s c u , T h . C a p i d a n , A . C o t r u ş , G h . C i u -h a n d u , Teof i l C o d r e a n u , I. C o n s t a n t i n e s c u - D e l a b a i a , C o n s t . D o b o ş , V i o r a D r . G i o r d a ş , V . C o r b a s c a , C r i d i m , V . D e m e t r i u s , R . D e m e t r e s c u , I. G . D u c a , M i h a i l D r a -g o m i r e s c u , S i l v i u D r a g o m i r , I o n D r a g u , A . D a v i d e s c u , M i h a i l D r a g o ş , V i c t o r E f t i m i u , I o n F o t i , G . G a l a c t i o n , V I . G h i d i o n e s c u , V a s i l e A l . G e o r g e , I o n G a n e , D e m . G â l m a n , R a d u G y r , E . H o d o ş , N . I o r g a , B o g d a n lo -n e s c u , A l . I a c o b e s c u , I u s t i n I l i e ş iu , E m i l I s a c , N . E .

I d i e r u , A l . K e r e s z t u r y - O l t e a n u , E . L o v i n e s c u , I. L u p a ş , A . L u p e a n u - M e l i n , D r . C a s s i u M a n i u , G - r a l M o ş o i u , S . M e h e d i n ţ i , V . M e r u ţ i u , A . M a g i e r , V . M i l i t a r u , C h r i s -t a c h e G h . M i l i a n , T . M u r ă ş a n u , N . M i l c u , M. M o r a , Ş t . M ă r c u ş , D . N a n u , A . N a n u , G - r a l S c a r l a t P a n a i t e s c u , I. P a u l , I o n P e r e t z , N . P o r a , S e x t i l P u ş c a r i u , V . P e t a l a , A l . P t e a n c u , E c a t e r i n a P i t i ş , D . P o m p e i , M a t i l d a P o n i , S e p t i m i u P o p a , P a u l I. P r o d a n , G e o r g e P a l l a d y , P r . G h . P t e a n c u , G e o r g e A . P e t r e , P . I. P a p a d o p o l , M i r c e a R ă -d u l e s c u , G . R o t i c ă , C . R î u l e ţ , A l e x a n d r i n a S c u r t u , I o n P . S a c h e l a r i e , V a s i l e S a v e l , A n d r e i S i g m o n d , A l . T . S t a m a t i a d , E u g e n i u S p e r a n t i a , M a r i n Ş t e f ă n e s c u , C . S u d e ţ e a n u , G . S o f r o i n e , C a t o n T h e o d o r i a n , G . T u t o -v e a n u , N u ş i T u l l i u , N . G . T i s t u , G . T u l b u r e , I. V a l e r i a n , G e o r g e V o e v i d c a , G e o r g e M . Z a m f i r e s c u .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

R E D A C Ţ I A Ş I A D - X D l A l ^ A J L & K J f r l O R A D E A A N U L V I I

M I N I S T R A Ţ I A : S T R . m « | J j t | H ^ V m â f l T w C ^ I i • N ° ' 1 0 ' 0 C T 0 M B R I E

P R I N Ţ U L C A R O L , 5 w w — w M • « w •» 1926. T E L E F O N : 119 R E V I S T A DE CULTURA

D i r c c l o r - F o n d a l o r : G E O R G E B A C A L O G L U

Dincolo şi dincoace de hotarul apusean.

Nu cu uşoară strângere de ini­mă aflăm din diferite isvoare, despre greutăţile ce întâmpină populaţia românească de peste hotarele apusene, în menţinerea nivelului cultural românesc, de oarece de desvoltarea lui nu se poate vorbi.

Ba ceva mai mult, pe terenul agrar, exproprierea românilor în Jugo-Slavia se face de funcţio­nari grăbiţi, peste cota de ex­propriere conform tratatelor până şi în raza de 10 km. dela gra­niţă, şi doar, avem pe acolo 51 sate româneşti bănăţene, care reprezintă peste 150.000 fraţi pe teritoriul Banatului înstrăinat, su­puşi acestui regim.

Adăogăm că pentru această populaţie sunt numai 19 învăţă­tori români şi un singur ziar ro­mânesc în Panciova...

Flacăra iubirei de patrie şi pe acele locuri arde neîncetat, ca un simtom al vitalităţei neamu­lui nostru. Ca o dovadă de aceasta, publicăm în numărul acesta al revistei, la note, un interesant document, din 1918, aflat în Bi­blioteca Academiei Române. Este un apel al românilor din Serbia —Valea Timocului—publicat în limba română cu litere cirilice sârbeşti, document rar, doveditor al luptei românilor de pe acolo, pentru libertatea lor naţională.

Regimul fraţilor noştri din Un­garia, iarăşi nu este de invidiat.

Ştiam că înainte vreme, con­tele Apponyi, desfiinţase pe o zonă de nu ştiu câţi km. dela vechea graniţă Carpatină, orice manifestare românească, înlocu-ind-o cu cea naţională maghiară, de şi de-a lungul munţilor, popu­

laţia era cu desăvârşire româ­nească. Azi, un preot român, de peste graniţă ne scrie : «ni-e dor de carte românească, pe care n'o putem avea..., gazete româ­neşti nu prea ne vin..., tineretu­lui nostru i se dă multă educaţie sportivă, etc.

Prin comparaţie, situaţia cultu­rală sub regimul românesc în Ardeal, este cam următoarea:

Zona culturală afirmată de graniţă nu există, avem însă o colaborare şi o concurenţă cul­turală cu minoritarii, cu rezul­tate practice şi civilizate.

Avem numeroase ziare, şi re­viste minoritare. Publicaţii româ­neşti în număr restrâns, cele mai multe trimise din vechiul regat.

Avem teatre minoritare, mai în toate centrele mari ; singur Clujul, are o organizare drama­tică românească. Avem muzee evocatoare ale gloriosului trecut maghiar, muzee româneşti, unul la Sibiu, al «Asociaţtunei», altele ne lipsesc, cu toate că pe aci au trecut legendarii lui Traian... Se anunţă cu stăruinţă, creiarea unui muzeu naţional la Cluj, de către Ministerul de Instrucţie, fericit inspirat.

Nu ne amestecăm în sistemul de guvernare al vecinilor noştri, mai ales al vechiului regim, pe care am vrea să-1 dăm uitărei, aceasta fiind grija conducătorilor noştri, ori, grija Societăţii «Graiul Românesc», nobilă în aspiraţi-unea de a menţine trează con­ştiinţa naţională peste hotar, dar, până acum, cu slab răsunet în fapte. Nici când nu ne supără starea de lucruri firească desvol-tării paşnice ale culturei naţiona­

lităţilor dinăuntru ţărei, din po­trivă, ne stimulează.

Viitorul se însărcinează a în­frăţi popoarele şi a le apropia unele de altele tocmai prin res­pectarea mutuală a drepturilor ce dă munca şi talentul, desvol-tate în cadrul autorităţii de stat.

In România mare, zice într'un apel către «bunii români», un fruntaş al vieţei noastre politice că: .«fără nici o exageraţiune, chestia culturală este cea mai de căpetenie pentru punerea în va­loare a noilor condiţii de trai ale neamului românesc». Cu alte cu-, vinte, partidul politic, din care face parte fruntaşul între fruntaşi al acestui puternic partid; pro­mite pentru viitor atenţiune de căpetenie vieţei culturală. Noi adăogăm că se simte mare ne­voe la ţară şi mai ales la oraşe, de educaţie naţională, care lip­seşte din cauză că, totul în ţară este subordonat acţiunei politice de partid. E o înlănţuire de cauze şi efecte.

îndreptarul general pleacă de sus, dela dânsele, dela guvernele noastre trebue să plece un plan de acţiune metodic, care să fie aplicat în timp şi cu perseve­renţă. Unde vede răul, să-1 curme, unde vede o lipsă s'o împlinească-cu rost şi fără părtinire, unde simte o pulsaţie nouă să n'o ză­dărnicească, s'o activeze sau cum zice românul, «dintr'un grăunte de frumos să facă un munte de bine». Pentru această operă, cei dela cârmă să ştie să aleagă pe lopătarii lui, altfel barca nu a-junge la ţărm, ori ajunge greu la liman.

Oraşele ardelene, înstrăinate, reci, deşi luminate cu orbitoare lămpi, ce nu pătrund îndestul su­fletul românului dela ţară, sunt

BCU Cluj / Central University Library Cluj

wm>mwmwmwm c e l e t r e i c r i ş u r i >m>mm<>mwm>z<wz< străine de el. Satele se las ispitite de deşartă amăgire a oraşului, li-se servesc, pentru meschine interese personale, promisiuni şi deşertăciuni în loc de hrană su­fletească şi mai ales românească.

Ne câsnim o mână de oameni din jurul «Celor Trei Crişuri» şi «Astra» împreună cu conducă­torii «Policlinicei ambulatorii», să vizităm satele ce mângâe graniţa, medicii le dau sfaturi pentru com­baterea bolilor sociale, li se cre-iază noi isvoare de cultură ro­mânească, organizând biblioteci populare, P. S. S. Arhiereu Andrei

Cnşanul este neobosit pentru în­deplinirea misiunei de sfânt apos­tol. Mergem pe o cale sănătoasă, dar aceasta nu e destul, chestia este ca, chemarea poporului să nu rămână „Strigăte în pustiu".

Dacă urmăriţi ziarele, desco­periţi în toate unghiurile ţării salvatori şi înţelepţi; toţi se pun în slujba statului pentru aşa zisa salvare a lui cu totul dezintere­saţi (? i), dar simţim că o atmos­feră de neîncredere ne apasă, parcă totul se nărue. Un sârb rezămat pe simţul patriotic a spus, că noi, suntem o Românie mare,

iiiiiiiiiiiiiiiiiniiii iiiiiriiiiiiiiiinii iiiiiiiniiii iiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiii t iiiiiniiiiiiii n

B. P. HAJDĂU ( C e v a d e s p r e p i e s e l e lui)

de G. Bogdan-Duică.

1. L a 2o S e p t e m v r i e a. c , t e a t r u l - n a ţ i o n a l d i n C l u j n e - a f ă c u t p l ă ­c e r e a s ă n e o f e r e o p i e s ă v e c h e d e - a p r o a p e 60 d e a n i , Răsvan şi Vidra.

P i e s a a f o s t s c r i s ă d i n a t m o s f e r a d o m n i e i l u i C u z a - V o d ă ; a r e m u l t e a l u z i i l a v i e a ţ a p o l i t i c ă ; u n e l e s e p o t r i v e s c ş i c e l e i d e a s t ă z i , d e - a c e e a p u b l i c u l l e - a a p l a u d a t s c u r t ( a d e c ă : c iv i l i za t ) .

D i n d o s a r u l 12 (p. 4) a l a r h i v e i t e a t r u l u i n a ţ i o n a l d i n B u c u r e ş t i r e ­i e s e c ă r e p r e z e n t a r e a p i e s e i a ş t e p ­t a t e ' c a u n p r o d u s d e a r t ă n a ţ i o n a l ă , d e î n p o t r i v i t l i t e r a t u r i i d e t r a d u c e r i r e l e , s e a m â n ă ş i c ă s e c e r i â a u t o ­r u l u i o l ă m u r i r e .

I n 16 F e b r u a r i e 1869 B . P . H a j d ă u c e r e c a 'n s f â r ş i t p i e s a - i s ă s e d e a î n 20 c o r e n t . D e d o u ă l u n i s e af la d o a r ă ' n r e p e t i ţ i e , i a r — « c â t p e n t r u s e n s u l m a l i ţ i o s c e i s ' a u d a t s u j e ­t u l u i a c e s t e i p i e s e , D o m n i a - S a , c a a u t o r , î ş i i a o b l i g a ţ i a a f a c e p r i n u n u l s a u m a i m u l t e z i a r e s ă d i s ­p a r ă a c e a s t ă m a l i ţ i o s i t a t e » . A ş a ce ­r e a c o m i t e t u l t e a t r a l . A u t o r u l s e ţ i n u d e c u v â n t , l ă m u r i l u m e a , ş i p i e s a t r e c u p e s c e n ă .

D i n a c e e a ş i a r h i v ă , d o s a r u l 3 , p . 12 r e e s e c ă î n 2 3 F e b r u a r i e 1869 H a j d ă u î ş i r e c l a m a « z e c i u e a l a c e i s e c u v i n e » p e n t r u r e p r e z e n t a r e a d e D u m i n e c ă a l u i R ă z v a n - V o d ă . Z e ­c i u e a l a a î n s e m n a t , p r o b a b i l , 10 ° / 0

d i n v e n i t u l s e r a l . C a u t e - s e , î n s ă , î n a c e l d o s a r ş i

p r o c e s u l v e r b a l d i n 2 3 O c t . 1868 !

2. C ' u n d r u m s ă l ă m u r i m c e v a ş i d e s p r e Domniţa Rosanda, c a r e s e n u m i â «o s c h i ţ ă d r a m a t i c ă » , î n c i n c i a c t e .

S c h i ţ a s ' a p u b l i c a t î n t â i a o a r ă î n Familia d i n P e s t a , î n 1868, î n c e ­p â n d d i n N o . 2 3 , d e l a 1.1 13 I u l i e . H a j d ă u ş i s o ţ i a s a , I u l i a n ă s c . F a l i c s (de o r i g i n e d i n R o ş i a A b r u d u l u i ) s e a f l a u î n d r u m s p r e A n g l i a ş i F r a n ţ a . O p r i n d u - s e î n P e s t a , H a j d ă u c e t i p i e s a î n r e d a c ţ i a Familiei. V u l c a n i-o c e r u p e n t r u r e v i s t ă ; a u t o r u l c o n ­s i m ţ i î n d a t ă , c u m s e s p u n e î n a c e i a ş n u m ă r , l a p . 273 . V e z i ş i p . 2 7 5 ! I n 25 I u l i e (6 A u g u s t ) r e v i s t a a r a t ă c ă «Domniţa Rosanda v a u r m a c â t m a i c u r â n d , c ă c i î n t o t m i n u t u l a ş ­t e p t ă m c o n t i n u a r e a d e l a d. a u t o r , c a r e l e a c u m a p e t r e c e la P a r i s » . (No. 26 , p . 312). I n 18 | 30 A u g u s t a p a r e u r m a r e a . . . . S e p a r e c ă ' n 1868 H a j ­d ă u p r e l u c r a t e x t u l , d e o a r e c e p i e s a e r ă g a t a d i n 1867, s a u , m a i e x a c t d i n 1866. A c e a s t a r e e s e d i n t r ' u n a c t a l d o s a r u l u i c i t a t , N o . l (1867) f o a i a 59 .

No. 40. P r i m i t ă la 23 Tanuarie . L a dosar , fiindcă s 'au r e ­g u l a t p r e t en ţ iun i l e d-lui r e c l a m a n t cu d i rec ţ iunea .

Domnilor Membri ai Consi­liului Teatral.'

S u n t a c u m d o u ă l u n i , i s p r ă v i n d o d r a m ă o r i g i n a l ă î n 5 a c t e , i n t i t u ­l a t ă Domniţa Rosanda, f u s e i d e s t u l d e n o r o c i t d e a g ă s i p e a m b i i d -n i d i r e c t o r i t e a t r a l i d i n B u c u r e ş t i g a t a c a s 'o i e a d e l a m i n e c u a c e l e a ş i c o n d i ţ i u n i , d i n t r e c a r i c e l e p r i n c i ­p a l e s u n t : 1-a o z e c i u e a l a d i n b e ­n e f i c i u l b r u t a l r e p r e z e n t a ţ i u n i l o r ; ş i 2-a o b l i g a ţ i u n e a d e a d a p r i m a r e p r e z e n t a ţ i e ce l m u l t p â n ă l a 29 D e c e m b r i e .

P u s î n f a ţ ă c u d. P a s c a l y ş i d. D e m e t r i a d a v u i f a t a l i t a t e a a p r e f e r i

dar iei, sârbii, o Serbie tare. E o mică ironie tendenţioasă, poate, cu un grăunte de adevăr.

De aceia, nu ne adresăm celor mulţi egoişti, lacomi de avuţii, cărora le urăm, cum a zis V. Hugo în Ruy-Blas: «-Pojtâ bună domnilor», ne adresăm celor pu­ţini şi simpli anonimi, cu inima caldă şi înviorătoare, puţinilor înţelepţi patrioţi şi sinceri, cărora le urăm spor la munca naţio­nală, ca să devenim şi noi în ciuda vecinilor noştri, întrade-văr... tari.

Col. George Bacaloglu. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiii

p e a c e s t d i n u r m ă . U i t â n d c ă d. P a s c a l y , d e ş i l i p s i t d e m i j l o a c e ş i d e s u b v e n ţ i u n i , t o t u ş i a r e u ş i t a c o n d u c e î n c u r s d e p a t r u a n i o t r u p ă e x c e l e n t ă , e u a v u s e i n e f e r i c i t a n a i v i t a t e d e a c r e d e c ă d. D e m e ­t r i a d , î n t r a r m a t c u p o m p o a s e l e s a l e p r o g r a m e ş i p r o m i s i u n i , s u b v e n ţ i ­o n a t d e g u v e r n , j u c â n d p e o s c e n ă m a r e ş i g r a t u i t ă , ş i a j u t a t c h i a r d i n p u n g e l e p a r t i c u l a r i l o r , p r e z i n t ă m a i m u l t ă g a r a n ţ i e d e e x a c t i t a t e . A f o s t o f a t a l i t a t e , o n e f e r i c i r e , o n a i v i t a t e d i n p a r t e - m i , d o m n i l o r m e m b r i !

S t i p u l â n d p r i n c o n t r a c t c a p i e s a m e a s ă fie r e p r e s e n t a t ă cel mult p â n ă l a 29 D e c e m b r i e , e u c a l c u l a m c ă î n c u r s u l l u i G e n a r i e , c â n d t i m ­p u l e s t e f o a r t e f a v o r a b i l p e n t r u p u ­b l i c u l t e a t r a l , s ă s e p o a t ă d a m a i m u l t e r e p r e s e n t a ţ i u n i s u c c e s i v e , ş i a s t f e l s ă c a p ă t o r e s p l a t â m a t e r i a l ă p e n t r u m u n c a m e a , a v â n d t o t d e o d a t ă s a t i s f a c ţ i u n e a d e a fi a p r e c i a t d e u n p u b l i c m a i a l e s ş i m a i n u ­m e r o s .

P r e c u m v e d e ţ i , d o m n i l o r m e m b r i , c l a u s o l a d e a s e d a p r i m a r e p r e ­z e n t a ţ i e cel mult p â n ă l a 29 D e ­c e m b r i e , e s t e u n a d i n c e l e m a i i m ­p o r t a n t e d i n c o n t r a c t .

L a 29 D e c e m b r i e e x p i r a t p i e s a n u s ' a r e p r e s e n t a t . P r i m i n d r e c l a ­m ă r i l e m e i e , d. D e m e t r i a d î m i r e s -p u n s e d e ' n t â i u c ă d e c o r u r i l e n u s u n t g a t a , a p o i c ă c o s t u m e l e s u n t î n l u c r u , d e a c i c ă s e v a r e p r e s e n t a n e g r e ş i t p e s t e o s ă p t ă m â n ă , m a i în ­c o l o c ă p i e s a e s t e d e j a a f i ş a t ă p e n ­t r u D u m i n e c ă ; d i n D u m i n e c ă î n J o i , d i n J o i î n M a r ţ i ş i a ş â î n a i n t e , a-m ă g i n d a s t f e l ş i ' b u n a c r e d i n ţ ă a a u t o r u l u i , ş i a ş t e p t ă r i l e p u b l i c u l u i î n m o d u l ce l m a i n e c a l i f i c a b i l . M u l -ţ ă m i t ă a c e s t u i c i n i s m a l d- lu i D e ­m e t r i a d , p i e s a m e a a j u n g e a fi o f a b u l ă , u n p r o v e r b i u , î n fine, c e v a ş i î n fe l iu l c a l e n d e l o r g r e c e !

N u m a i p o t î n g ă d u i m a i m u l t t i m p a s e m e n e a t e r g i v e r s a ţ i u n i , c a r i m i a u

BCU Cluj / Central University Library Cluj

p r i c i n u i t p a g u b e m a t e r i a l e ş i a u a-r u n c a t u n r i d i c o l a s u p r a o p e r e i m e l e . A ş a d a r ă c o n s t a t c ă d. D e m e t r i a d a c ă l c a t c o n t r a c t u l , c ă c o n t r a c t u l n u m a i e s i s t ă şi c ă , p r i a u r m a r e , o-p r e s c c u d e s ă v â r ş i r e p e d. D e m e ­t r i a d d e a m a i r e p r e s e n t ă p e Dom­niţa Rosanda.

P r i m i ţ i , d o m n i l o r m e m b r i , î n c r e ­d i n ţ a r e a c e l e i m a i d i s t i n s e c o n s i d e -r a ţ i u n i .

B. P. Hajdău. 22 Genar iu , 1867.

S u n t v r e d n i c e d e c u n o s c u t i nc i ­d e n t e l e ca re -1 s u p ă r a u p e a u t o r , m a i a l e s p e n t r u c ă s ă s e c u n o a s c ă î n c â t m a i m u l t e a m ă n u n t e a t m o s f e r a în care se năştea drama naţională, d e o a r e c e d e a c e s t m a r e l u c r u e r ă v o r b a a t u n c i . P r e s a c e r e a d r a m a n a ţ i o n a l ă ; î n s u ş i E m i n e s c u s c r i s e u n a r t i c o l p e n t r u n a ţ i o n a l i z a r e , a-p ă r â n d p e H a j d ă u , d a r p â n ă a c u m n u a m g ă s i t ş i t i p ă r i t a c e l a r t i c o l , c a r e ( n e c o m p l e c t ) s e a f lă c a c i o r n ă î n m a n u s c r i p t . D o c u m e n t e l e c i t a t e s e r v e s c d e c i ş i c a c o m e n t a r l a câ ­t e v a ş i r u r i d i n E m i n e s c u , n u n u m a i la l ă m u r i r e a u n e i e v o l u ţ i i a t e a ­t r u l u i r o m â n .

MARO UIS - R O M Â N" .Contesei M. de B.

Viile franche

Strămoşii mei purtau coif de aramă şi horbotă de dantele Pe umăr hermină, spadă de aur, şi de argint inele, Mătase le-a fost haina, vinul: lacrămile sclavilor, Strămoşii mei erau duşmanii Turcilor şi Slavilor, Strămoşi, făr' să-i cunosc, şi-i simt adese-ori în mine, Adese-ori ungherele bătrâne scot râsete şi suspine, Strămoşilor, făr' să vă cunosc, destinul vost în mine 'l port, Mi-e milă de mortul altora că par'că pentru mine ar fi murit.

Strămoşii mei: se luptau mereu, şi nu se stămpârau niciodată, Se luptau pentru aur, pentru pământ, pentru fată. Nu le-a păsat mult de învăţătură, doar să fie multă băutură, Strămoşii mei erau blonşi, voinici, cu ochii de mură. Cum aş vrea, 'să-i pot cunoaşte, să vorbesc cu dânşii despre toate, M-aş certa cu ti, ne-am apuca de brânci, ori ne-am înţelege, poate! Strămoşii mei, ce-ar spune, dacă m'ar cunoaşte pe mine? «In loc să scrii, să 'nveţi, de-ai bea n'ar fi mai bine?-»

Emil Isac. uiUHlllllIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIilIIIHIIIIIIIIII IHIIIIIIIII l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l i i l l I l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l i l I IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIINIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Laturea socială a noului program de învăţământ pentru şcolile secundare.

U n b u n p r o g r a m d e î n v ă ţ ă m â n t , t r e b u e s ă fie r e z u l t a t u l u n e i î n d e l u n ­g a t e ş i m a t u r e c e r c e t ă r i , c a r e s t u ­d i a z ă p r o b l e m a d i n t o a t e p u n c t e l e d e v e d e r e , s u b t o a t e r a p o r t u r i l e . A m d o r i — c e l p u ţ i n d e d a t a a s t a — c â n d p r e c o n i z a t o r u l n o e i r e f o r m e e u n s p i r i t filosofic, c a p r o g r a m u l s ă n u s u f e r e d e l a c u n e , c i s ă s e p r e z i n t e c a u n t o t o r g a n i c . î n a i n t e d e t o a t e , î m i p e r m i t o î n t r e b a r e : o a r e s e p o a t e p r o c e d a n u m a i l a o r e f o r m ă p a r ţ i a l ă , c a r e a r e î n v e d e r e n u m a i î n v ă ţ ă ­m â n t u l s e c u n d a r , f ă r ă c a p r i n a c e a s t a s ă s e p r o d u c ă o d i z a r m o n i e î n t r e e l ş i c e l e l a l t e g r a d e d e î n v ă ţ ă m â n t ? O r e f o r m ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i s e c u n ­d a r , p e n t r u a fi o r g a n i c ă , v i a b i l ă , n u i m p l i c ă ş i o s c h i m b a r e , o a d a p t a r e î n a c e l a ş s p i r i t , a t â t p e d e o p a r t e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i s u p e r i o r , c â t p e d e a l t ă p a r t e ş i a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r ? C ă c i — c r e d — n u m a i p r i n o a r m o n i z a r e a t u t u r o r a c e s t o r t r e i g r a d e , s e p o a t e o b ţ i n e ş c o a l a u n i t a r ă î n a c e l a ş s p i r i t , a ş a c u m p a r e c ă o d o r e ş t e d. P e t r o v i c i . P r o e c t u l d e r e ­f o r m ă a ş c o l i l o r g e r m a n e , e l a b o r a t d e H a n s R i c h e r t , p r o e c t c u c a r e s e a s e a m ă n ă ş i a c e l a a l d. M i n i s t r u a l I n s t r u c ţ i e i P u b l i c e , s p u n e r i t o s c ă ţ i n t a l u i e d e a c l ă d i t o a t ă ş c o a l a s u p e r i o a r ă p e t e m e l i i l e ş i î n s p i r i t u l ş c o l i i e l e m e n t a r e p o p u l a r e . I n s t r u c ­ţ i a d a t ă î n ş c o l i l e s u p e r i o a r e , s p u n e R i c h e r t , n u v a a v e a în v e d e r e n u m a i

i n t e r e s u l a c e s t o r ş co l i , ci v a ţ i n e s e a m ă ş i d e n e v o i l e ş co l i i e l e m e n -t a r e - p o p u l a r e , c h e m a t e s ă r e a l i z e z e a c e a u n i f i c a r e s p i r i t u a l ă , d e c a r e G e r m a n i a a r e a c u m m a i m u l t ă n e ­v o e c a o r i ş i c â n d . D e a c i - î n c o l o , ş c o a l a s u p e r i o a r ă v a a v e a — d u p ă e l — d a t o r i a d e a-ş i l u a r ă s p u n d e r e a p e n t r u î n t r e a g a c u l t u r ă a p o p o r u l u i . «Cel m a i i m p o r t a n t p u n c t d e v e d e r e — s p u n « I n s t r u c ţ i i l e p e n t r u p l a n u r i l e d e c u r s a l e ş c o l i l o r s u p e r i o a r e d i n P r u s i a » , r e d a c t a t e d e R i c h e r t — d e l a c a r e a u s ă p o r n e a s c ă a c e s t e i n s t r u c -ţ i i , e s t e î n c a d r a r e a ş c o l i l o r s u p e r i ­o a r e î n şcoala unitară ş i păstrarea unităţii culturale germane, î n v a r i e ­t a t e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i s u p e r i o r .

R e f o r m a e r e c l a m a t ă d e o n e v o i e s u f l e t e a s c ă a G e r m a n i e i a c t u a l e , c a r e , d a c ă ş i -a r e a l i z a t d e m u l t u n i ­t a t e a e i e x t e r i o a r ă , n u ş i -a r e a l i z a t - o î n c ă p e c e a i n t e r n ă , p e c e a suf le­t e a s c ă . Ş i n o u l l u i p r o g r a m e c h e m a t s ă a j u t e t i n e r e l o r g e n e r a ţ i i , c a s ă f ă u r e a s c ă a c e a s t ă u n i t a t e s u f l e t e a s c ă . T r a d u s î n d o m e n i u l v i e ţ i i n a ţ i o n a l -p r a c t i c e , a c e s t l u c r u î n s e a m n ă c ă d e a c i î n c o l o î n v ă ţ ă m â n t u l t r e b u e s ă a s t u p e a c e l e c r ă p ă t u r i c e s e g ă s e s c î n c ă î n ed i f i c iu l s o c i a l , c a r e - i p u r t ă ­t o r u l , v a s u l n a ţ i u n i i . T r e b u e d e c i a s t u p a t ă p r ă p a s t i a c e e x i s t ă î n t r e diferitele clase sociale. « D a c ă l u p t a d i n t r e b u r g h e z i e şi s o c i a l - d e m o c r a -ţ i e — s p u n e R , — a j u n g e o l u p t ă , u n

r a p o r t v i o l e n t d e f o r ţ e c o n t r a r e , a-t u n c i G e r m a n i a v a s c ă p a t ă , ş i n u v a fi n i c i - u n b i r u i t o r . D a c ă ţ a r a n o a ­s t r ă n u v r e a s ă a j u n g ă l a o a s e m e ­n e a m i z e r i e , c a t ă s ă fie o ţ a r ă d e c l a s e d e o p o t r i v ă î n d r e p t ă ţ i t e ; a l t f e l , v a p i e r i » . Ş i a c i n u e v o r b a d e s t u ­p i d a l u p t ă p e n t r u v a l o r i e c o n o m i c e , c a r e î n t r ' u n a s t f e l d e c o n f l i c t — d e n a t u r ă m a i m u l t s u f l e t e a s c ă — n u d e c i d e n i m i c . E v d r b a d e a p r o p i e r e d e i d e a l u r i , d e c o n c e p ţ i i , d e o în ­f r ă ţ i r e ş i o m a i d e a p r o a p e î n ţ e l e ­g e r e a s p i r i t e l o r , a m e n t a l i t ă ţ i l o r î n t r e e l e . R i c h e r t n u e s o c i a l - d e m o -c r a t ; e l e d o a r u n c r e d i n c i o s s e r ­v i t o r a l r e p u b l i c i i î n c a r e t r ă e ş t e . E l a v ă z u t p r i m e j d i a c a r e a m e n i n ţ ă u n i t a t e a e i s p i r i t u a l ă , ş i c a u t ă s 'o a l u n g e , p r i n m i j l o a c e i d e a l e , p r i n o c o n c e p ţ i e , p r i n o n o u ă filosofie a î n v ă ţ ă m â n t u l u i . D a c ă n u p u t e m s ă î m p ă c ă m m e n t a l i t a t e a c l a s e i a p a t r a c u m e n t a l i t a t e a n o a s t r ă , a d i c ă c e a b u r g h e z ă . (N. B . R i c h e r t — c u m r e e s e d e a c i — n u e n i c i din ş i n i c i n u m i ­l i t e a z ă pentru c l a s a p a t r a , p e n t r u s o c i a l - d e m o c r a ţ i ) , d a c ă G e r m a n i a v a r ă m â n e a d e s p ă r ţ i t ă s p i r i t u a l i c e ş t e , î n c e l e d o u ă m a r i g r u p e a l e l u c r ă ­t o r i l o r ş i a b u r g h e z i l o r , a t u n c i n u m a i v ă d n i c i - u n v i i t o r p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă . A t u n c i n e v a i n u n d a r a d i ­c a l i s m u l , b o l ş e v i s m u l , I n t e r n a ţ i o n a l a . C ă c i m a s a , i n s t i n c t u l m a s e i , d i s c i ­p l i n a , c o m u n i t a t e a d e i d e i e s t e t ă r i a

\ 1 o 1 /

BCU Cluj / Central University Library Cluj

>m<>mwmwm>m>m< CELE TREI CRIŞUPI mmmmmsmm u r m a t e i d e l u c r ă t o r i . E a a r e u n c r e z , o n ă d e j d e î n v i i to r , o r e l i g i e s o c i a l ă î n l u m e a d e a i c i . N o i b u r g h e z i i a m v ă z u t n â r u i n d u - s e m u l t e i d e a l u r i co ­m u n e , s u n t e m s u f l e t e ş t e d e z b i n a ţ i , d e o c a m d a t ă s u n t e m ţ i n u ţ i l a o l a l t ă n u m a i p r i n t e a m a c o m u n ă p e n t r u b u n u r i l e m a t e r i a l e , c e s u n t a m e n i n ­ţ a t e , p e n t r u v a l o r i î n s e r v i c i u l că ­r o r a s ' a î n v â r t i t v i a ţ a p a r t i d e l o r n o a s t r e î n u l t i m e l e d e c e n i i . A c e a s t a e s l ă b i c i u n e a n o a s t r ă î n l u p t a a c t u a l ă . D a c ă n u n e r i d i c ă m l a o i d e e co ­m u n ă , c a r e s ă s o l i c i t e c u s u c c e s s u ­f le t e l e l u c r ă t o r i l o r , a t u n c i G e r m a n i a , c e l p u ţ i n G e r m a n i a i s t o r i c ă e p e r -d u t ă » . A ş a v o r b e ş t e u n b u r g h e z , c a r e s i m t e a b s o l u t a n e v o e a u n e i s i n t e z e s p i r i t u a l e î n c a r e s ă s e a r ­m o n i z e z e i n t e r e s e l e sufleteşti a l e t u t u r o r c l a s e l o r s o c i a l e , î n c a d r u l v i e ţ i i n a ţ i o n a l e . P r i n u r m a r e , n u e v o r b a d e b l i d u l d e l i n t e , î n j u r u l c ă r u i a d a u o l u p t ă o a r b ă ş i d i s t r u ­g ă t o a r e , d i v e r s e l e d e m o c r a ţ i i m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n s o c i a l i z a n t e !

L a l a t u r e a a c e a s t a a p r o b l e m e i , s ' a u g â n d i t o a r e n o i i r e f o r m a t o r i a i n o ş t r i ? A c c e n t u a r e a e d u c a ţ i e i c i v i c e p e c a r e s p e r c ă o v a c u p r i n d e n o u l p r o g r a m , i m p l i c ă ş i p r e o c u p a r e a c u a c e a s t ă e x t r e m d e g r a v ă p r o b l e m ă a a r m o n i z ă r i i i n t e r e s e l o r s u f l e t e ş t i a l e d i f e r i t e l o r c l a s e ? c ă c i — n u t r e ­b u e s ă n e a s c u n d e m d u p ă d e g e t : a v e m c l a s e s o c i a l e , l e v o m a v e a ş i e b i n e s ă l e a v e m .

St. Besdechi Profesor Universilar.

Subt cireşul Miei —- Dintr'un carnet —

de I. Agârbiceanu. Z a d a r n i c c a u ţ i p r i n t r e f r u n z e c i r e -

ş i l e d e a l t ă d a t ă , b ă d i ţ ă V a s i l i e ! N ' a d a t î n g h e ţ î n p r i m ă v a r ă , n ' a l i p s i t r o d u l , d a r n u m a i e s t ă p â n l a c a s ă . N u v e z i d u m n e a t a c â t e p â r l e a z u r i s u n t î n g a r d , ş i c u m c r e ş t e c u c u t a î n o g r a d ă ?

— D a , e p ă r ă s i r e ş i p u s t i u ! A m u r i t M i a D i n u l u i o r i s ' a r ă t ă c i t p r i n l u m e ?

— D e t r e i a n i îi c r e ş t e c u c u t a î n c i m i t i r ! N u s ' a r ă t ă c i t p r i n l u m e , c ă ' n v r e m e a d i n u r m ă n i c i n ' a m a i p ă r ă s i t s a t u l . I i t r e c u s e n e a s t â m p ă ­r u l ş i t o a t ă r â v n a d e - a î n d r e p t a l u m e a . R ă z b o i u l a a p u c a t ' o î n s a t , b ă d i ţ ă V a s i l i e , ş i s e v e d e c ' a v ă z u t e a a t u n c i p e t r e c a n i i c a r i o c a m s c r â n t i s e r ă l a c a p .

R u b e d e n i a m e a t ă c u ş i m ă în ­d e m n ă s ă ş e d a l ă t u r e a p e l a v i ţ a î n e g r i t ă d e l a p o r t i ţ a M i e i , s u b t u m ­b r a c i r e ş u l u i c e l u i b ă t r â n . A m r ă ­m a s s ă m ă u i t î n c u r t e , p r i n g r ă ­d i n ă , l a c a s a v e c h e ş i a p l e c a t ă m t r ' o p a r t e . C a s a ş i c i r e ş u l t o t s e m a i p u t e a r e c u n o a ş t e , d a r c u r t e a şi

O LOC AUST Cu tot ce Duh suprem în mine cântă Pătruns de sfânt cutremur, vin La templul tău de marmură divin, Melito, preoteasă sfântă. Şi darurile-mi toate ţi le 'nchin Pe-altarul tău de aur. Iată 'n ele Cuprinsă visteria minţii mele Şi-a inimei. E toi ce-am cucerit Luptând cu oameni şi cu soarta

crudă: E tot ce-am moştenit Din buni-străbuni şi-am secerat din

trudă Şi crâncenă sudoare Nepreţuite odoare Nainte-ţi sta/t grămadă la picioare.

Şi dac'altarul tău slăvit mai cere Prinos mai mult — Şi cea din urmă şi mai scump 'a-

vere. Miloaso, nu mai plânge; Sunt gata şi te-ascult: Primeşte cu plăcere şi jertfa mea

de sânge. NOTĂ.—Din volumul de curând apărut şi in­

titulat „Alme sol", editat de Casa şcoalelor.

G. Murnu.

g r ă d i n a , c u r a t e o d a t ă c a u n p a h a r , e r a u î n s ă l b ă t i c i t e , l e n ă p ă d i s e r ă b ă ­l ă r i i l e , ş i r ă s u f l ă m m i r o s a s p r u d e b u r u i a n ă ş i u m e z e a l ă .

C i r e ş u l e r a v e s t i t p e v r e m u r i î n t o t s a t u l ş i p e n t r u r o a d ă c ă r n o a s ă ş i p e n t r u c ă M i a D i n u l u i , d e ' n d a t ă c e d ă d e a u c i r e ş i l e î n p â r g ă , n u m a i p ă r ă s e a c u r t e a . î n a r m a t ă c u o n u i a l u n g ă ş i c u b r u ş i , s b u r ă t o r e a p e c o p i i i ş t r e n g a r i c a r i r â v n e a u l a c i ­r e ş i l e c a r i a i c i s e c o c e a u m a i î n t â i î n î n t r e g s a t u l . N ă p ă d e a u c o p i i d i n t o a t e c o l ţ u r i l e , s e î m b ă r b ă t a u c â t ă v r e m e e r a u î n c ă d e p a r t e d e c i r e ş , p e u l i ţ e d o s i t e , e a r c â n d s e a p r o -p r i a u c u r a j u l îi p ă r ă s e a , s e r ă s l e ţ e a u , ş i n u m a i c â t e u n u l î ş i c e r c a n o r o c u l .

M i a D i n u l u i î i v e d e a , î i s i m ţ e a d e d e p a r t e , d a r n u m i ş c a p â n ă c e p r i c h i n d e l u l n u a j u n g e a s u b t p o m , p e n t r u a-1 p u t e a s p e r i a m a i b i n e . C â n d îl s i m ţ e a s u b t c i r e ş t r e c e a u ş o r c a o s c a m ă p â r l a z u l d e l â n g ă p o r t i ţ ă . „ H a ! t â l h a r u l e , p u i d e h o ţ c e - m i e ş t i ! C i r e ş e - ţ i t r e b u e s c , n a ci­r e ş e ! Ş i s b u r ă t o r e a d u p ă el c u ce- i v e n i a î n m â n ă .

A m v ă z u t ' o î n v r e m i l e a c e l e d e ­p ă r t a t e c u c â t ă s t r ă ş n i c i e î ş i a p ă r a c o m o a r a . D a r n ' o a p ă r a p e n t r u e a , d o a m n e f e r e ş t e ! C â n d c i r e ş i l e e r a u

c o a p t e şi a t â r n a u c a n i ş t e c e r c e i g r e i d e - u n r o ş u - n e g r i u , e a c h e m a p e c e i m a i m a r i ş t r e n g a r i d i n s a t , c a r i s e c â ţ ă r a u c a n i ş t e d r ă c u ş o r i şi p e c r e n g i l e c e l e m a i s u b ţ i r i şi-i p u n e a s ă c u l e a g ă .

A p o i d i n r o d u l c u l e s s e î n f r u p t a u t o ţ i f r u n t a ş i i s a t u l u i î n c a p c u p r e ­o t u l ş i n o t a r u l , c o p i i c a r i c u l e g e a u ş i c e i c a r i , î n c e a t ă m a r e , s e z g â i a u l a p o m , v e c i n i i ş i c i n e a p u c a . î n t r ' o d u p ' a m i a z ă M i a D i n u l u i n u m a i a v e a o c i r e a ş ă .

— D e t r e i a n i n ' a u m a i a j u n s ci­r e ş i l e s a s e î n n e g r e a s c ă . A b e a î n c e p a s e p â r g u i ş i d r a c i i d e c o p i i s e ş i î n f r u p t ă , z i s e r u b e d e n i a m e a , v ă z â n d c ă nu - i u r m e z s f a t u l .

— N ' a r ă m a s n i m e n i p e u r m a b ă t r â n i i ? . V r ' u n n e p o t , v r ' u n s t r ă ­n e p o t ? î n t r e b e u .

— N i m e n i . C a s a , c u r t e a ş i g r ă ­d i n a , a d i c ă t o a t ă a v e r e a M i e i e a c u m a s a t u l u i . C i n e s 'o f o l o s e a s c ă ? G r ă d i n a e c e v a , d a r î n c a s ă n i m e n u v r e a s ă ş e a d ă n i c i f ă r ă p l a t ă , d a r n i c i c u p l a t ă , c u m c e r e p r i m ă ­r i a ! C a s a , c u m o v e z i ş i d u m n e a t a e n u m a i o a r ă t a r e . C o p e r i ş u l e p u ­t r e d , p l o u ă p r e t u t i n d e n i . A c u ş i v a c r e ş t e ş i p e s t e e a b u r u i a n ă .

D u p ă c e ş e z u i , c u s u f l e t u l î n t r i s ­t a t , p e l a v i ţ ă , r u b e d e n i a m e a o f t ă d i n b â e r i l e i n i m e i :

„ H e i , b ă d i ţ ă V a s i l i e , d e m u l t e o r i s t a u e u ş i m ă g â n d e s c c e e ş i v i e a ţ a a s t a ! Ş i n u - i d a u d e c a p g â n ­du lu i , c ă o r i c u m o î n v â r t e s c , t o t c u s u p ă r a r e ş i c u z ă d ă r n i c i e s e a r a t ă . I a t ă a c u m ş i M i a D i n u l u i ! D u m n e a t a o ş t i f e m e e t e m ă t o a r e d e D u m n e z e u a fos t ! N ' a fos t b o t e z s ă n u s e î n c h i n e , m o r t s ă nu-1 bo­c e a s c ă , n u n t ă l a c a r e s ă n u f a c ă c i n s t e o g ă i n ă , b o l n a v p e n t r u c a r e s ă n u fi a l e r g a t s ă a d u n e b a n i d e m a s l u , n e n o r o c i r e l a c a r e s ă n u b o c e a s c ă ! Ş i t o t u ş i i-a f o s t d a t s ă n u m o a r ă c a o m î n t o a t ă f i r e a . S e s c r i n t i s e l a c a p , d e n u - i m a i t r e b u i a n i c i p o p ă n i c i b i s e r i c ă . O j u m ă t a t e d e a n , î n a i n t e d e a m u r i , ă s t a t în­c h i s ă î n h u l u b a a s t a . N o r o c c u v e ­c i n e l e m i l o s t i v e , a l t f e l a r fi p u t u t m u r i d e f o a m e .

— M a r e m i n u n e ! Ş i c e f e m e e bi-s e r i c o a s ă e r a ! C â t e s l u j b e n ' a d a t p e n t r u e a ş i p e n t r u a l ţ i i .

— T o c m a i ! D e a c e e a z i c ş i e u c ă v i e a ţ a n o a s t r ă , o r i c u m a i v r e a s 'o t â l c u e ş t i , t o t c u s u p ă r a r e şi z ă d ă r ­n i c i e s e a r a t ă ! S p u n o a m e n i i c ă p e M i a a t u r b u r a t ' o l a c a p g r o z ă v i i l e r ă z b o i u l u i . C â n d t o t s a t u l a f u g i t l a m u n t e , e a a r ă m a s a i c i î n b ă t a i a t u n u r i l o r . Ţ i - a m s p u s , b ă d i ţ ă V a s i l i e . c ă l a n o i a f o s t m a r e p r ă p ă d . A i v ă z u t c a s e l e r ă s t u r n a t e d i n t e m e l i e , f ă c u t e p r a v ! D a r c e - a i v ă z u t d u m ­n e a t a e n i m i c . O o a m e n i i c a r i a u fos t î n p u t e r e a u a d u n a t d ă r â m ă t u ­rile ş i - a u c l ă d i t d i n n o u . Ş i n ' a f o s t n u m a i b ă t a e d e t u n ! A u î m p r o ş c a t mitralirile ş i a u fos t l u p t e d e s t r a d ă

IIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIllIIIIIIIIUIIIllll l l l l l lMlllll l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l lIHlIIIIIIIIIIIIIIlniHlllll l l l l l l l lIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIl

BCU Cluj / Central University Library Cluj

>mmmmmmmm CELE TREI CRIŞURI w H n s w

L A C R Ă MILE Dorm lacrimile 'n suflet neştiute, Ca norii plumburii pe dunga sării, Şi 'nchid tăria urii şi-a mustrării In linişti ce rămân necunoscute.

Trecând în sbor de flacără prin sânge Durerea smulge 'n cale-i stăvilare, Potop născând din ură şi mustrare, Când ochii plânsul nu-l mai pot înfrânge.

Şi—adeseori, când mângâieri de-o clipă, Cît—alai.de ne'nţelese bucurii, In gândid nestatornic se'nfiripă,

înmugurind nădejdi aprinse'n, ele, . Cerşim din taina viselor pustii Un soare nou, sub stropi de lacrimi grele...

Aî. Iacobescii. i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i H i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i i i i i i i i t i i i n i i i i i i i i i i i i i i i n i i i i i i i i i i i i i i i m i i i i i i m i i i i i i i i i

l a b a i o n e t ă . D e t r e i o r i a u i n t r a t n e m ţ i i , d e t r e i o r i i -au s c o s a i n o ş ­t r i , d a r c â n d d u j m a n i i a u n ă v ă l i t a p a t r a o a r ă , c u p u t e r i m a r i , a i n o ş ­t r i s ă r a c i i n u s ' a u m a i î n t o r s . M u l ţ i a u c ă z u t a t u n c i .

— Ş i M i a D i n u l u i a v ă z u t m ă c e ­lu l ă s t a ?

— C e să-1 v a d ă ! A fos t î n m i j l o ­c u l l u i . I n s a t , a f a r ă d e e a , a s c u n ş i p r i n p i v n i ţ e d e z i d , a u m a i r ă m a s c â ţ i v a b ă t r â n i ş i b ă t r â n e . M o ş A r -s e n e t r ă e ş t e ş i - a c u m . E l n e - a p o ­v e s t i t d u p ă c e n e - a m î n t o r s d e p r i n p ă d u r i . S p u n e a c ă el î ş i a f l a s e u n a s c u n z i ş î n p o d u l ş u r i i ş i d e - a c o l o v e d e a m ă c e l u l d e p e u l i ţ i , c â n d tu ­n u l n u m a i b ă t e a . Ş i e l s p u n e , c ă M i a D i n u l u i , c u c a p u l g o l , c u p â r u l s u r d e s p l e t i t , a l e r g a c a o n e b u n ă d e l a u n r ă n i t l a a l t u l , z b i e r a , d a d i n m â i n i , a d u c e a a p ă , l e g a m â i n i ş i p i c i o a r e r u p t e , — ş t i i d u m n e a t a b ă ­d i ţ ă V a s i l i e , c ă b ă t r â n a s e p r i c e p e a ş i l a l e c u i t . Ş i m a i s p u n e c ă u n e o r i s e a r u n c a î n t r e s o l d a ţ i i c a r i v o i a u s ă s e j u n g h i e , ţ i p a c a e ş i t ă d i n m i n ţ i ş i s ă r e a să- i d e s p a r t ă . D e m u l t e o r i a v ă z u t ' o i z b i t ă î n ţ ă r â n ă d e c i z m a v r ! u n u i n e a m ţ . P a s ă m i t e a t u n c i a v ă z u t e a g r o z ă v i i l e c a r i i - au t u l b u ­r a t m i n t e a .

C â n d n e - a m î n t o r s n o i d e p r i n p ă d u r i M i a D i n u l u i n u m a i e r a b ă ­t r â n i c a b u c u r o a s ă d e v o r b ă p e c a r e o c u n o ş t e a m c u t o ţ i i . I n c â t e v a z i l e î m b ă t r â n i s e c u a n i , s e g â r b o v i s e , ş i î n c u n j o r a p e o a m e n i . M e r g e a c u c a p u l î n p ă m â n t ş i b o s c o r o d e a m e ­r e u . D u m n e z e u s i n g u r o ş t i e c u m a s c ă p a t d i n t r e g l o a n ţ e ş i d e r ă u t ă ­ţ i le o a m e n i l o r .

D o u ă v o r b e s e p u t e a u d e s l u ş i m a i b i n e d i n c e e a c e t r o s c o t e a c â n d u m ­b l a s i n g u r ă p e u l i ţ i : < f i a r e s e l b a -t i c e » , « p o r c i « .

M o ş A r s e n e , c a r e d u p ă c e t r e c u m ă c e l u l , fu m e r e u c u M i a D i n u l u i , s p u n e c ă b ă t r â n a n u p u t e a u i t a g r o ­z ă v i a c u c a r e s o l d a ţ i i s e u c i d e a u î n s t r a d ă , c u r a t c a f i a r e l e c e l e s e l b a -t i c e , ş i c ă , p e u r m ă r ă m a s ă c u t o t u l p r o s t i t ă c â n d a v ă z u t f u r i a c u c a r e n e m ţ i i s ' a u p u s p e m â n c a r e ! Ş a s e i n ş i m â n c a u u n p o r c î n t r e g . Ş i M o ş A r s e n e , că - i b ă r b a t , ş i -ş i f a c e c r u c e d e c â t e o r i î ş i a m i n t e ş t e l ă c o m i a l a m â n c a r e a s t r ă i n i l o r a c e l o r a . Ş i d a c ă a r fi f o s t o a m e n i s t o r ş i d e f o a m e ! D a r e r a u r o ş c o v a n i , b i n e h r ă n i ţ i , ş i n u m â n c a u d e c â t d i n l ă c o m i e ! M o ş A r s e n e z i c e c ă p r i v e l i ş t e a d e z i l e î n t r e g i a a c e s t e i l ă c o m i i n e m a i v ă ­z u t e a r ă s t u r n a t d r e a p t a j u d e c a t ă a b ă t r â n e i m a i m u l t d e c â t m ă c e l u l d i n s t r a d ă . C ă c i s o l d a ţ i i c e i v o i n i c i ş i g r e i o l u a s e r ă l a b u c ă t ă r i e , o p u ­n e a u s ă l e a r a t e o g r ă z i l e u n d e a r m a i p u t e a g ă s i p o r c i . E r a d e f a ţ ă c â n d î i j u n g h i a u , — n u l e t r e b u i a m ă ­c e l a r , c â n d î i î m b u c ă ţ e a u p l i n e d e s â n g e , şi-i p u n e a u l a f r i p t s a u î n c ă l d ă r i . M i a D i n u l u i a b i a s e ţ i n e a p e p i c i o a r e , i s e f ă c e a r ă u , î n g ă l ­

b e n e a , c ă d e a l a p ă m â n t ! V a i d e c a p u l e i ! I a r î n t â i u l s e m n d e s c r i n -t e a l ă , s p u n e M o ş A r s e n e , d e - a t u n c i s ' a a r ă t a t . A p a t r a z i l a s t ă r u i n ţ e l e s o l d a ţ i l o r s ă l e m a i a r a t e u n d e a r p u t e a g ă s i d e d u l c e , î i d u s e l a D ă -n u l e a s a î n c u r t e ş i l e a r ă t ă c u m â n a c o t e ţ u l . D a ' n c o t e ţ n u e r a p o r c , e r a c â n e l e c e l b ă t r â n ş i j i g ă r i t a i D ă n u l e s e i . B ă t r â n a a r â s s ă s e p r ă ­p ă d e a s c ă , d a r n u m a i p â n ă a u a j u n s - o s o l d a ţ i i . I - a u d a t o b ă t a e s o r ă c u m o a r t e a . Şi s p u s e M o ş A r s e n e c ă n ' a u s l ă b i t ' o p â n ă c â n d M i a n u l e - a a r ă t a t p r i n s e m n e s 'o t a e ş i p e e a ş i s 'o a r u n c e î n c ă l d a r e . I a t ă , B ă ­d i ţ ă V a s i l i e , l u c r u r i p e n t r u c a r e s e p o a t e î n t u n e c a m i n t e a u n e i f e m e i . D a r e u t o t v ă d c ă b i a t a d e e a , d a c ă n u a r fi f o s t d e c r e d i n c i o a s ă ş i m i l o s t i v ă m a i î n a i n t e , n u s ' a r fi t u l b u r a t a ş a l a m i n t e . C u m să - ţ i s p u n ! A f o s t p r e a m a r e p r ă p a s t i a .

— C e p r ă p a s t i e ? — D ' a p o i , c u m s ă - ţ i t â l c u e s c , p r ă ­

p a s t i a d i n t r e c r e d i n ţ a e i ş i l u c r u ­r i l e v ă z u t e . E a n ' a r fi u c i s u n p u i d e g ă i n ă , ş i c r e d e a a ş a p e t o a t ă lu­m e a . N u s ' a î ă c o m i t o d a t ă l a o m â n c a r e , d e ş i f e m e e s ă r a c ă , ş i i-a v ă z u t p e b l â n z i i l u m i i c u m î i fu l i că . D a r , s p u n e a p i l d e , b ă d i ţ ă V a s i l i e , î n s ă n u a c e a s t a e c e e a c e v r e a u să - ţ i s p u n . A c r e z u t î n t r ' o l u m e şi

a v ă z u t a l t a . S ' a p r ă b u ş i t î n . e a o c r e d i n ţ ă . A s t a - i p r ă p a s t i a ! Ş i d i n b i s e r i c o a s â ş i c r e d i n c i o a s ă c e - a fos t , a a j u n s s ă n u m a i t r e a c ă p r a g u l b i s e r i c i i . N u ş t i u c u m ţ i - a ş s p u n e ! P ă r e a c â e a c u D u m n e z e u . a r e c e a r e ! S ă r a c i o a m e n i ! N u - i a ş a b ă d i ţ ă V a s i l i e c ă a s t a e c e a d i n u r m ă r ă ­t ă c i r e a o m u l u i : să-1 t r a g ă l a r ă s ­p u n d e r e p e D u m n e z e u ? Ş i , d u p ă c e l t r a g e l a r ă s p u n d e r e î i p a r e c ă s ' a r ă f u i t c u u n d u j m a n a l l u i ! C e n e -r o r o c i r e ! C e m a r e i s p i t ă ş i b i r u i n ţ ă d i a v o l e a s c ă ! N u - ţ i p a r e c ă a m d r e p ­t a t e b ă d i ţ ă V a s i l i e ?

N u - i r ă s p u n s e i n i m i c . M a i ş e z u -r ă m u n r ă s t i m p s u b t c i r e ş , a p o i , o f t â n d , n e r i d i c a r ă m .

— S ă - i fie ţ ă r â n a u ş o a r ă ! z i c e u p o r n i n d .

— Ş i s ă fie a j u n s ă î n t r ' o l u m e c a a c e e a d i n c a r e a u d e ş t e p t a t ' o g r o ­z ă v i i l e r ă z b o i u l u i , a d a u s e r u b e d e ­n i a m e a .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

>m>m>mm<wmwm CELE TREI CRIŞURI wmM>mmm:<>m>m f Dr. Nicolae Popovici

medicul primar al jud. Bihor

— 0 lacrimă cehii dus —

de D-r. Al. Spiru Inspector General Sanitar, Arad.

î n c ă u n u l d i n t r e m e d i c i i c e i m a i b u n i ş i d i n t r e c e i m a i a l e ş i ş i -a l u a t s b o r u l n e m u r i r e i , D - r u l N i c o l a e P o -p o v i c i p r i m m e d i c a l j u d e ţ u l u i B i h o r ş i c o n f e r e n ţ i a r d e m e d i c i n ă l e g a l a l a A c a d e m i a d e d r e p t d i n O r a d e a . E l l a s ă î n u r m ă , n e m ă s u r a t a d u r e r e ş i d e s n ă d e j d e î n s u f l e t u l c e l o r c e l -au i u b i t . D i n v r a j a v r e m u r i l o r t r e ­c u t e , f i g u r a D - r u l u i N . P o p o v i c i a-p a r e a t â t d e l u m i n o a s ă , p e n t r u c ă a f o s t u n m a r e R o m â n , c a r e ş i - a i u b i t n e a m u l d i n t o a t ă i n i m a , ş i d i n t o t s u f l e t u l s ă u . A t r ă i t p e n t r u c e i m u l ţ i ş i n e v o i a ş i , ş i t o t p e n t r u e i s ' a s a c r i f i c a t î n t o t d e a u n a .

M e d i c c u o c u l t u r ă a l e a s ă , a v e a , d e s v o l t a t ă î n g r a d u l c e l m a i î n a l t , c u l t u r a s u f l e t u l u i .

D r e p t p â n ă l a e x t r e m , n i c i o d a t ă n u s ' a î n c l i n a t î n f a ţ a u n e i n e d r e p ­t ă ţ i . D - r u l N i c o l a e P o p o v i c i e r a o m u l v o r b e l o r ş i a l f a p t e l o r . P e o r i c e t â ­r â m . . . a m u n c i t c a m e d i c p r i m a r , o r i c a p r o f e s o r , o r i c a m e m b r u î n c o n s i l i u l s u p e r i o r a l s ă n ă t ă ţ e i o r i c a p r e f e c t , a p u s î n t o t d e a u n a m u n c a m a i p r e s u s d e i n t e r e s e l e s a l e ş i d e s ă n ă t a t e a s a . M o d e s t , a r e f u z a t m u l t e o n o r u r i î n v i a ţ ă , a c ă u t a t s ă s e s t r e ­c o a r e î n c e t c u a c e a m o d e s t i e a oa ­m e n i l o r m a r i . D e z i n t e r e s a t , a v u ţ i i l e n u l -au a t r a s d i n c a l e a d r u m u l u i s ă u d r e p t ş i c i n s t i t .

D - r u l P o p o v i c i a r ă m a s p â n ă l a s f â r ş i t n u m a i o m u l f a p t e l o r ş i j u d e ­c a t a l u i s ă n ă t o a s ă p r e ţ u i a p e o m n u m a i d u p ă c e î n f â p t u i a . E r a u n s u f l e t a l e s , — u n su f l e t s i m ţ i t o r , e r a î n t o t d e a u n a î n d u i o ş a t d e s u f e r i n ţ e l e o r i n e d r e p t ă ţ i l e c e l o r n e v o i a ş i . . . a ş a c ă n u s e p u t e a c a i n i m a l u i a t â t d e s e n s i b i l ă s ă n u s e r e s i m t ă l a a t â t e a e m o ţ i u n i .

P e c â t d e b u n ş i b l â n d , p e a t â t e r a d e e n e r g i c ş i h o t ă r â t .

. . . D o b o r â t d e b o a l ă c u g r e u s ' a

s m u l s d i n m i j l o c u l o c u p a ţ i i l o r p e n ­t r u a-şi c ă u t a ' s ă n ă t a t e a l u i a t â t d e s d r u n c i n a t ă ; d a r d i n n e n o r o c i r e a fos t p r e a t â r z i u . N i c i ş t i i n ţ a , n i c i d e v o t a m e n t u l c e l o r c e l -au i u b i t n u l -au p u t u t s m u l g e d i n g h i a r e l e m o r -ţei,- c ă r e i a i-a fos t j u r u i t î n a i n t e d e v r e m e . . .

M u n c a p â n ă l a c a p ă t , a fos t c r e z u l v i e ţ e i D - r u l u i N i c o l a e P o p o ­v ic i . . . ş i -a c ă z u t î n p l i n ă a c t i v i t a t e , în t o i u l m u n c i i , r ă p u s d e b o a l ă .

P e n t r u c o r p u l m e d i c a l m o a r t e a a-c e s t u i c o l e g e s t e o p i e r d e r e i r e p a ­r a b i l ă . V r e m e a t r e c e , o a m e n i i s e d u c , a l ţ i i v i n , d a r c u g r e u s e v a g ă s i u n c o n f r a t e c u c a l i t ă ţ i a t â t d e a l e s e c a i u b i t u l c o n f r a t e P o p o v i c i .

E r a i u b i t d e t o ţ i m e d i c i i f ă r ă d e o ­s e b i r e ; e r a u n a d m i r a b i l c o n d u c ă ­t o r , b u n s f ă t u i t o r , i e r t ă t o r l a g r e ş e l i d o j e n i t o r l a n e v o e . I n t o a t ă a c t i v i ­t a t e a l u i d e c o n d u c ă t o r e x a l ă n u m a i d r a g o s t e ş i b u n ă t a t e .

CRONICA MILITARĂ

Rănboiul viitorului. Primejdia care ne aşteaptă.

De Col. Victor A. Bacaloglu. N u m a i e u n s e c r e t p e n t r u n i m e n i ,

c ă î n v i i t o r u n r ă z b o i u , v a fi t o t ce -ş i p o a t e c i n e - v a î n c h i p u i , m a i c o m p l i c a t ş i m a i g r o a z n i c . M a n e v r e l e ş i m i j ­l o a c e l e d e l u p t ă p r i n a r m e d e foc , o r i c â t a r fi e l e d e p e r f e c ţ i o n a t e , v o r fi n e p u t i n c i o a s e n o i l o r p r o c e d e e d e a t a c ş i a p ă r a r e , p e c a r i m i n t e a o m e ­n e a s c ă l e s c o r n e ş t e , p e n t r u d i s t r u ­g e r e a s e m e n i l o r s ă i .

O r , c o n t r a a c e s t o r g r o z ă v i i , c i n e n e p o a t e a p ă r a ?

D u m n e z e u a . c r e i a t p e o m s ă t r ă ­i a s c ă ş i s ă p r o d u c ă ; o m u l î n l o c d e a-şi p u n e î n a p l i c a r e f r u m o a s e l e s e n ­t i m e n t e c u c a r e a f o s t m e n i t s ă v i e p e l u m e , d e v i n e fiara c e a m a i d e s ă ­v â r ş i t ă ş i d i s t r u g ă t o r u l c e l m a i r a f i n a t .

Răsboiul viitorului, va fi răsboiul prin aer şi prin gase distrugătoare, răsboiu de exterminare.

U n m i c i s t o r i c , a r fi b i n e v e n i t . P r i m a î n c e r c a r e a g a z e l o r , a fâ-

c u t - o G e r m a n i i î n A p r i l i e 1915, l a n -s â n d u - l e p e f r o n t u l d e l a Yvres ş i p r o v o c â n d m o a r t e a c e l o r 5000 l u p ­t ă t o r i f r a n c e z i d i n l i n i a d e l u p t ă .

D e ş i l o v i t u r a a f o s t n e a ş t e p t a t ă , F r a n c e z i i a u r e a c ţ i o n a t d e î n d a t ă , a t â t p r i n î n t r e b u i n ţ a r e a măscilor protectoare, c â t ş i p r i n g a z e l e s t u ­d i a t e î n r e p e z i c i u n e ş i l a n s a t e c â t e - v a z i l e d u p ă a c e e a , s p r e f r o n t u l i n a m i c .

G a z e l e d e l u p t ă î n t r e b u i n ţ a t e î n

I a t ă d e c e l -au p l â n s ş i v o r p l â n g e m u l t ă v r e m e m e d i c i i d i n B i h o r .

. . .Am î n c ă î n u r e c h e g l a s u l d u l c e şi m o l c u m a l d o c t o r u l u i N . P o p o ­vic i . C u v i n t e l e lu i b u n e ş i p r i e t e ­n e ş t i n u s e v o r u i t a , r ă m â n a d â n c i m p r i m a t e î n c o n ş t i i n ţ a n o a s t r ă ş i n u d i s p a r d e c â t o d a t ă c u n o i .

. . . P r i e t e n u l D r . P o p o v i c i a m u r i t f r u m o s î n o f r u m o a s ă d i m i n e a ţ ă d e v a r ă ; a m u r i t a l i n t a t d e v r a j a t i m ­p u r i l o r m a r i , p r i n c a r e a t r e c u t ş i p e c a r e le -a v i s a t c u f r e n e z i e .

V i s u l l u i s c u m p a fos t r e a l i z a t , a ş a c ă el a î n c h i s o c h i i f e r i c i t , c ă a v ă z u t î n j u r u - i î n f i r i p â n d u - s e a t â t d e f r u m o s i d e a l u l n o s t r u n a ţ i o n a l .

A m i n t i r e a l u i n e ş t e a r s â , f ie e x e m ­p l u d e a p u r u r e a , v i u p e n t r u g e n e ­r a ţ i i l e t i n e r e , fie u n s i m b o l d e m u n c ă , d e d a t o r i e ş i d e c o n ş t i i n ţ ă p r o f e ­s i o n a l ă .

D o a r m â ' n p a c e , d o a r m ă s o m n u l l i n i ş t i t a l o a m e n i l o r m a r i .

r ă z b o i u l c e l m a r e (1914—1918), a u f o s t . Fosgenul, clorul, Yperita ş i oxidul de cărbune. E l e a u fos t l a n s a t e s u b f o r m ă d e v a l u r i s a u î m p r ă ş t i a t e p r i n b o m b a r d a m e n t d i n t u n u r i , a v i o a n e , s a u p r i n p r o e c ţ i u n e a r u n c a t e c a b o m b e ş i g r a n a d e . R i s i p i r e a g a z e l o r d u p ă e x p l o z i e , p r o v o c a i n f e c t a r e a n u n u m a i a a e r u l u i , d a r ş i a t e r e ­n u l u i , c a r e l a r â n d u l s ă u o p r o p a g a o m u l u i c h i a r p r i n s i m p l ă a t i n g e r e .

A c ţ i u n e a g a z e l o r p o a t e fi: sufo­cantă (asfixie) , visicantă ( r ă n i ş i a r ­s u r i p e p i e l e ) , iritantă s a u lacrimo­genă, t o x i c ă ( o t r ă v i r e a s â n g e l u i ) .

D i r e c ţ i u n e a X I t e c h n i c ă d i n Mi­n i s t e r u l d e R ă z b o i u , a p u b l i c a t a n u l a c e s t a «Instrucţiuni asupra protec­ţiei gase lor de luptă».

C a u r m a r e a p l i c a t i v ă a a c e s t o r i n s t r u c ţ i u n i , s ' a u î n f i i n ţ a t ş c o a l e l e d e g a z e l a c o r p u r i ş i c o m a n d a m e n t e . S ă s p e r ă m c ă î n v ă ţ ă m i n t e l e c e v o r i s v o r î d i n s t u d i u l u n u i r e g u l a m e n t f o a r t e b i n e î n t o c m i t , v a a d u c e m a r e fo los a c e s t u i g e n d e l u p t ă . D a r sp i ­ritul i n v e n t i v a l o m u l u i , n u s t ă p e loc , m a i a l e s l a c e i c e a u m i j l o a c e b o g a t e î n i n d u s t r i a c h i m i c ă ş i n u f a c d e c â t s ă u r m ă r e a s c ă c â t m a i n e î n t â r z i a t i d e i a «revanşei».

V o m v e d e a m a i d e p a r t e c u m a-c e ş t i a l u c r e a z ă l a î n t u n e r i c , a ş t e p ­t â n d m o m e n t u l o p o r t u n .

R ă z b o i u l c h i m i c e s t e c e l m a i b a r ­b a r m i j l o c d e a-şi i m p u n e o ţ a r ă a l t e i a , a u t o r i t a t e a ş i f o r ţ a . P e t i m ­p u r i l e c â n d s u f l e t u l a v e a ş i e l c u ­v â n t î n c o n c e r t u l m a n i f e s t ă r i l o r d e v i a ţ ă , convenţia dela Geneva ş i c e a d e l a Haga, i n t e r z i c e a a t a c a r e a «Cru-cei roşii» ş i î n t r e b u i n ţ a r e a g l o a n ţ e l o r

i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i n

CRONICI xxxxxxxxxxxxx

BCU Cluj / Central University Library Cluj

> m w m > m < w m w m m CELE TREI CRIŞURI m m ^ m m m ^ m

e x p l o s i v e ( D u m - d u m ) . G e r m a n i i î n 70 şi m a i a l e s î n r ă z b o i u l c e l m a r e , a u c ă l c a t î n p i c i o a r e a c e s t e c o n v e n ţ i i u m a n e i n t e r n a ţ i o n a l e ş i a u fos t ce i d i n t â i u , c a r e ş i - a u m a n i f e s t a t s ă l b ă ­t i c i a r ă z b o i u l u i , p r i n a d i s t r u g e c u i ­b u r i l e d e r ă n i ţ i s u b e f ig i a « C r u c e i roş i i» ş i a î n t r e b u i n ţ a g l o a n ţ e l e e x -p l o s i b i l e , c a r e n u n u m a i c ă s c o t e a o m u l d i n s e r v i c i u , d a r î l d i s t r u g e a p e n t r u t o t d e a u n a . S ' a v ă z u t d e c i î n r ă z b o i u l t r e c u t , c u m c o n v e n ţ i i ş i t r a ­t a t e a u d e v e n i t s i m p l e «petice de hâr­tie» p e c a r i le -a s u f l a t v â n t u l , a t u n c i c â n d f u r t u n a o m e n e a s c ă s ' a d e s l ă n -ţ u i t a p r i g ă ş i r ă z b u n ă t o a r e . A r fi o u t o p i e s ă s e m a i c r e a d ă î n dezar­mare ş i pace universală. M â i n e - p o i -m â i n e , v o r a p ă r e a l a o r i z o n t n o u i n o u r i p r e v e s t i t o r i a u n u i n o u r ă z ­b o i u , m a i g r o a z n i c p o a t e d e c â t c e i c e a s â n g e r a t a t â t a o m e n i r e . C e e a c e e t r i s t e s t e c ă p e v r e m u r i , c h i a r r ă z b o i u l s ă l b a t i c ş i n e î n d u r ă t o r , î ş i a v e a l a t u r a s a d e c a v a l e r i s m şi ci­v i l i z a ţ i e , c a r e a z i n u m a i e x i s t ă .

P e t i m p u r i l e r o m a n e , c e i t r e i f r a ţ i Horaţi ş i 3 Curiaţi, d e c i d e a u d e s o a r t a r ă z b o i u l u i ; m a i t â r z i u a r m a ­t e l e e ş i a u l a c â m p ş i s e r ă z b o i a u î n t r e e l e , f ă r ă c a p o p u l a ţ i a n e v o i a ş ă s ă s u f e r e d e u r g i a d e s l â n ţ u i t ă d e l u p t e . C h i a r î n c e t ă ţ i , s e p ă s t r a u n u m a i o a m e n i v a l i z i l u p t ă t o r i , i a r b ă t r â n i i , f e m e i l e ş i c o p i i i , s e s c o t e a u l a c â m p , î n a f a r a z o n e l o r p e r i c u l o a s e . I n t i m p u r i l e d e a z i , r ă z b o i u l a î n c e ­p u t s ă î m b r ă ţ i ş e z e t o a t e r a m u r i l e , e c o n o m i c e , i n d u s t r i a l e , t e c h n i c e , e t c ; e l n u m a i e s t e n u m a i a l a r m a t e l o r , ci al întregei naţiuni. F e m e i l a lu­c r u , b ă t r â n i l a p a z ă , c o p i i î n c e r c e -t â ş i e — t o ţ i l a o l a l t ă , c a u n s i n g u r suf le t , s e ridică, l u p t ă , m o a r e , c â n d d u ş m a n u l î i a t a c ă ş i p a t r i a l e e s t e î n p e r i c o l . P o a t e c ă a c e s t n o u s i s t e m d e l u p t ă î n c o l e c t i v i t a t e , a d u c e o a r e ­c a r e j u s t i f i c a r e c e l o r c a r i p r o p o v ă -d u e s c d i s t r u g e r i d e o r a ş e , p e n t r u a s t i n g e v i a ţ a u n e i u z i n i s a u s t a b i l i ­m e n t m i l i t a r . O r c u m a r fi, s i s t e m u l e b a r b a r ş i p e a c e a s t ă b a r b a r i e s e r e a z ă m ă î n p r i m a l i n i e , p r o g r a m u l viitorului răsboiu aero-chimic, c e s e p r e g ă t e ş t e l a î n t u n e r e c d a r c u m u l t ă t e n a c i t a t e d e G e r m a n i a ş i R u s i a .

Ţ ă r i l e E u r o p e n e , p r i n c o n t r o l u l «ligei naţiunilor», a u a e r u l a fi ţ i n u t e î n r e s p e c t d i n p u n c t d e v e d e r e a l î n a r m ă r i l o r v i i t o a r e , z i c , a u a e r u l , p e n t r u c a î n r e a l i t a t e m a i t o a t e ţ ă r i l e î n v i n s e , l u c r e a z ă c u o a c t i v i t a t e fe­b r i l i î n v e d e r e a c o n s t n i i r e i u n e i m a r i f lo te a e r i a n e , i a r p e t e r e n u l i n d u s t r i e i c h i m i c e , l a b o r a t o a r e l e , s u b p r e t e x t u l l u c r ă r i l o r d e «materii co­lorante», s t u d i a z ă ş i s c o a t e l a i v e a l ă g a z e l e d i s t r u g ă t o a r e d e v i e ţ i ş i e-n e r g i e .

B u l g a r i a , U n g a r i a , G e r m a n i a , n u - ş i s p o r e s c e f e c t i v e l e a c t i v e a l e a r m a ­t e l o r , d a r î ş i p r e g ă t e s c v i i t o r i i s o l d a ţ i d i n ş co l i , s o c i e t ă ţ i şi i n s t i t u ţ i u n i , a ş a c ă v o r e ş i b u n i g i m n a s t i c i , p e r ­

f ec ţ i t r ă g ă t o r i ş i d e s ă v â r ş i ţ i p a t r i o ţ i . M a g a z i i l e l o r d e m o b i l i z a r e s u n t p l i n e d e a r m a m e n t e , m u n i ţ i u n i ş i e f e c t e ş i , c a p r i n m i n u n e , c e i c e d o r m p e l a u r i i v i c t o r i i l o r t r e c u t e , v o r r ă m â n e d e ­o d a t ă î n m ă r m u r i ţ i î n f a ţ a u n o r a r ­m a t e f o r m i d a b i l e , r ă z b u n ă t o a r e !

T o a t e s u b s t a n ţ e l e c h i m i c e c a r i «în m a r e » v o r fi u t i l i z a t e î n v i i t o r p e n ­t r u d i s t r u g e r i d e o r a ş e ş i a r m a t e , a z i s u n t î n t r e b u i n ţ a t e c a m a t e r i i co ­l o r a n t e s u b ef ig ia d e p r o d u s e c h i ­m i c e i n d u s t r i a l e . P r o d u c ţ i a g e r m a n ă î n m a t e r i i c o l o r a n t e , c a r e î n 1920 e r a d e 47000 t o n e , î n 1922 a fos t d e 92700, i a r a z i t r e c e d e 120.000 t o n e . U z i n e l e g e r m a n e f u n c ţ i o n e a z ă c u s u t e d e m i i d e l u c r ă t o r i ş i m i i d e c h i m i ş t i . L a b o r a t o r u l d i n H a n o v r a , f a b r i c ă c a n t i t ă ţ i e n o r m e d e e x p l o -s i b i l e c u b a z ă n o u ă «levisita», d e s ­c o p e r i t ă d e a m e r i c a n u l Levis, s p r e s f â r ş i t u l r ă z b o i u l u i ş i c o n t r a c ă r e i a m ă s c i l e a c t u a l e s u n t i n e f i c a c e .

D i n c a l c u l e l e l o r r e z u l t ă , c ă a r u n ­c a r e a b o m b e l o r c u a c e l e x p l o s i b i l d e a s u p r a o r a ş e l o r , l e p o a t e d i s t r u g e c o m p l e c t , a t â t c a c l ă d i r i c â t ş i c a p o p u l a ţ i e .

Ş i a t u n c i , n e î n t r e b ă m , c u m p u t e m s ă a n i h i l ă m a c e a s t ă f o r ţ ă d i s t r u g ă ­t o a r e , n o i c a r i n ' a v e m o i n d u s t r i e c h i m i c ă a t â t d e î n a i n t a t ă şi n i c i a-v i o a n e p e n t r u a o p r i u r a g a n u l d i s ­t r u g ă t o r c e v a p l u t i d e a s u p r a o r a ­ş e l o r ş i a r m a t e l o r n o a s t r e ? S i t u a ţ i a e s t e g r a v ă , s ă n u n e m a i î n ş e l ă m u n i i p e a l ţ i i ş i a c e a s t ă s i t u a ţ i e în ­g r i j o r e a z ă ş i c e l e l a l t e s t a t e a c ă r o r i n d u s t r i e c h i m i c ă n u s e p o a t e c o m ­p a r a c u a c e i a d e s v o l t ă t ă d e G e r m a n i a .

î n F r a n ţ a a z i s e m i ş c ă t o ţ i p e n ­t r u «salvarea francului» c a r e ş i - a p i e r d u t d i n e q u i l i b r u l s t a b i l i t ă ţ i i s a l e ş i t o ţ i f r a n c e z i i , p a t r i o ţ i d e s ă v â r ş i ţ i , f a c s ac r i f i c iu ] a v e r i l o r l o r î n v e d e r e a î n d r e p t ă r e i f i n a n c i a r e . L a n o i , î n p r e a j m a r ă z b o i u l u i , n e r e a m i n t i m m i ş c a r e a c e s e c r e i a s e p r i n s t r â n g e r e d e f o n d u r i p e n t r u «flota naţională*. A v e n i t r ă z b o i u l , s u b s c r i p ţ i i l e s ' a u î n c h i s ş i - m i p a r e c ă f o n d u l s ' a v ă r s a t l a t e s a u r , p e n t r u p r e g ă t i r e a r ă z b o ­i u l u i . vSuntem a t â t e a m i l i o a n e d e R o m â n i , s i t u a ţ i a financiară a ţ â r e i e s t e r e a , p e r i c o l u l r e v a n ş e l o r e s t e o a m e n i n ţ a r e v e c i n i c ă , g r a n i ţ e l e a i e -r i a n e n u p o t fi p ă z i t e , c ă c i n ' a v e m a e r o p l a n e d e loc . C e l e c e s e c o m a n d ă a n u a l , d e - a b i a a j u n g p e n t r u ş c o a l a p i l o ţ i l o r . C r e d c ă l u a r e a i n i ţ i a t i v e i p e n t r u «creiarea unei flote aeriane», l a c a r e s ă c o n t r i b u i m c u to ţ i i , a r fi f o a r t e b i n e v e n i t ă , ş i g e s t u l d o n a ­t o r i l o r , t o t c e p o a t e fi m a i p a t r i o t i c ş i u m a n . C h e s t i u n e a m e r i t ă s ă fie l u a t ă î n s e a m ă ş i p u s ă l a p u n c t .

S t u d i u l m a i a m ă n u n ţ i t a l g a z e l o r s e i m p u n e . P o p u l a r i z a r e a l u p t e l o r p r i n g a z e d e v i n e o c h e s t i u n e d e p r i m o r d i n , p e n t r u c a p o p u l a ţ i a s ă ş t i e ce -o a ş t e a p t ă ş i c u m s ă p r o c e d e z e î n c a z u r i d e " f o r ţ ă m a j o r ă . S t u d i u l î m p r ă ş t i e r e i a p a r t e d i n p o p u l a ţ i e

d i n o r a ş e a f a r ă l a ţ a r ă , p e n t r u c a î n o r a ş e s ă n u m a i r ă m â n ă d e c â t l u p t ă t o r i , m e r i t ă i a r ă ş i o a r e - c a r e a-t e n ţ i e .

D i n e x p e r i e n ţ a t r e c u t u l u i s ă r e ţ i ­n e m f a p t u l c ă l a r ă z b o i u d e ş i fac­torul moral e s t e f o r ţ a c e a m a r e , d a r f ă r ă h r a n ă , î m b r ă c ă m i n t e ş i a r m a ­m e n t , nu se poate lupta.

S ' a s u f e r i t p r e a m u l t p â n ă s ' a a-t i n s i d e a l u l v i s a t d e n e a m u l n o s t r u , p e n t r u a n u ţ i n e s e a m a d e u r m ă ­t o r u l a d e v ă r :

c ă este greu de dobândit ceva — e mai greu însă, să ştii să'l păstreai.

CRONICA LITERARA de George Baiculescu.

Literatura D-lui I. PETROVICI Amintirile unui băiat de familie '),

v o l u m u l d e p r o z ă , a p ă r u t a n u l t r e ­c u t , a l d- lui I. P e t r o v i c i , î n c h i d e î n s i n e o s e r i e d e a m i n t i r i d i n c o p i l ă ­r i e s a u d i n p r i m e l e z i l e a l e a d o l e s ­c e n ţ e i , î m p ă r ţ i t e î n c a p i t o l e d e s i n e s t ă t ă t o a r e , a m i n t i r i l e a c e s t e a s e p o t l u a d r e p t s c h i ţ e , c e s t r ă l u c e s c p r i n -t r ' o s i n c e r i t a t e d e m n ă d e r e ţ i n u t . T o a t ă p o e z i a c o p i l ă r i e i , t o t f r e a m ă ­t u l s u f l e t e s c a l e p o c e i d e a d o l e s ­c e n ţ ă , p â n ă c â n d n a s c c e i d i n t â i fiori a i d r a g o s t e i , s u n t r e d a t e c u p u t e r i d e o s e b i t e d e a n a l i z ă şi d e s ­c r i e r e , c ă r o r a u n a c c e n t u a t e l e m e n t e m o ţ i o n a l , î n t â l n i t u n e o r i s u b f o r m a u n e i d u i o ş i i c a r a c t e r i s t i c e , l e d e t e r ­m i n ă u n e f e c t a r t i s t i c d e s ă v â r ş i t .

E l e m e n t u l n a i v , id i l i c , c o l o r a t c u n o t a s e n i n ă a u n u i u m o r i s m u ş o r , p r o p r i u a c e s t u i g e n d e l i t e r a t u r ă , d a r c o n d i ţ i o n a t ş i d e a t i t u d i n e a t e m ­p e r a m e n t a l ă d o m i n a n t ă , d. I. P e ­t r o v i c i îl p r i n d e î n t r e g şi-1 f i x e a z ă p r i n c a r a c t e r i s t i c a a m i n t i t ă , l e g a t ă a c i d e ' a m ă n u n t : « N ' a ş p u t e a s ă s p u n c u p r e c i z i u n e , c a r e e c e a m a i v e c h e d i n t r e t o a t e a m i n t i r i l e m e l e , D a r c â n d m ă î n t o r c c u g â n d u l î n ­d ă r ă t ş i î m p i n g t o t m a i m u l t , t o t m a i d e p a r t e , p â n ă l a p u n c t u l u n d e s ' a r p r ă v ă l i î n b e s n ă , c e e a c e v ă d , e c ă m ă v ă d î n t r ' o r o c h i ţ ă a l b ă , c r o h -m o l i t ă ş i c u p ă r u l s t r â n s î n t r ' u n fio-r o g , l i p i t d e m a m a ş i s t r â n g â n d u - m i s p r â n c e n e l e c u c i u d ă , î n t i m p c e p r i e t e n e d e - a l e e i î i z i c e a u , f ă c â n d d i n o c h i , r ă u t ă c i o a s e ; — D e g e a b a n e - a i s p u s c ă a i u n b ă i a t , n o i v e d e m c ă a i o fe t i ţ ă» . . . A s t f e l , t o a t e c e l e ­l a l t e s c h i ţ e d i n v o l u m , a r a t ă c â m p i a d i n v i a ţ a d e ş c o l a r a a u t o r u l u i , d e s ­p ă r ţ i r i l e d e « m a m ă » şi a n i i d e in­t e r n a t , c u b u c u r i i l e ş i d u r e r i l e l o r , c u l e c t u r i l e n e p e r m i s e , c u h o i n ă r e l i «în v o i a g â n d u l u i » .

S c r i s ă î n t r ' u n s t i l u ş o r , c ă r ţ u l i a a c e a s t a i n t e r e s e a z ă p r i n n o t a d e i n t e l e c t u a l i s m , c ă r e i a i s e s u p r a p u n e

J) Bibl io teca Diminea ţa» , No . 33.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

>mmmmm^mmmm< CELE TREI CRIŞURI wm>m>m>mmm>m INTERIOR

de Eugen Constant. In pacea mohorâtei Catedrale Domnesc străvechile şi vagi decoruri Superbe bolţi măreţ se urcă 'n goluri Şi mistice-s fereştile-ogivale.

Aici, doar respirând, trezeşti ecouri Ce se lovesc de arcuri triumfale Tâcerile-s adânci şi mormântale Au amuţit seraficele coruri.

Pe siduri sfinţii-s mutilaţi. Păgânii, Pe vremi slujindu-şi, credincios, stăpânii Au profanat cu aprigă mânie.

Vitraliile pun lumini mai pale, Pe faima tristelor picturi murale Şi Catedrala... parcă-i o stafie.

IMIIMIIIII •11I1IIIII1MII I l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l i r i l l l l l l l l l l i m i l l l l l I I IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIII

c a r a c t e r i s t i c a g e n e r a l ă , a c e e a a d e s -c r i e r e i ş i a n a l i z e i , s e n t i m e n t a l i s m u lu i a d o l e s c e n t .

Văsuţe ş i trăite2) v o l u m a p ă r u t d e c u r â n d , p a r e d e f a p t o c o n t i ­n u a r e l a « A m i n t i r i l e u n u i b ă i a t d e f a m i l i e » . E s t e î n s ă o d i f e r e n ţ ă : a c i s u n t a m i n t i r i l e d e t i n e r e ţ e , d i n p r i ­m i i a n i d e s t u d i i s u p e r i o a r e , d e in ­t r a r e în l u m e a s o c i a l ă . I m p l i c i t , n o t a i n t e l e c t u a l i s t ă s e a c c e n t u i a z ă , d a r r ă m â n e a c e i a ş b u n p o v e s t i t o r , d e a n a l i s t a l e v e n i m e n t e l o r t r e c u t e , d e e v o c a r e a u n o r v r e m u r i m a i a p r o ­p i a t e . C â t e v a c a p i t o l e m a i l a r g i d e s ­p r e « T i t u M a i o r e s c u ş i s o ţ i a s a » , d e s p r e « C u m l ' a m c u n o s c u t p e Cara , -g i a l e » , d e s p r e o v i z i t ă l a « M o r m â n ­tu l J u l i e i H a s d e u » ; d a r c e e a c e f a c e f r u m u s e ţ e a v o l u m u l u i p a r t o t m a i m u l t c e l e c â t e v a p a g i n i a m i n t i t o a r e d e z i l e l e f ă r ă g r i j i a l e c o p i l ă r i e i .

I a t ă -1 p e p o p a E n a e h e , d i n b u c a t a c u a c e i a ş n u m e , i n s t i t u t o r u l d i n c l a s a I l I - a p r i m a r ă ; u n p e r s o n a j id i l i c d e t o a t ă f r u m u s e ţ e a , n a l t ş i v o i n i c , c 'o b a r b ă a l b ă p ă t r a t ă , p r o p r i e t a r p e v e c i p e a c e e a ş c l a s ă a I l I -a ş i i a t ă ş i d e s c r i e r e a c a r a c t e r i s t i c e i lu i c a i n s t i t u t o r :

« N u ş t i u d a c ă î n t r ' u n a n d e z i l e r a m a u z i t e x p l i c â n d d e t r e i - p a t r u o r i l e c ţ i a v i i t o a r e . O b i c e i u l e r a : l u a ţ i d e a i c i ş i p â n ă c o l o . C â n d s e i v e a c â t e - o c h e s t i e m a i n o u ă ( b u n ă o a r ă f r a c ţ i i l e s a u d e c l i n a r e a ) a t u n c i s t r i g a p e c â t e u n u l d i n r e p e t e n ţ i .

«— M ă i , C i o c â r l a n , i a i e ş i l a t a ­b l ă . — I ţ i m a i a d u c i t u a m i n t e d e a n u l t r e c u t . . . î n a f a r ă d e n u m e r i l e î n t r e g i . . . c e m a i a v e m î n a r i t m e t i c ă ?.. i a s c r i e d o u ă t r e i m i , c i n c i z e c i m i , p a t r u o p t i m i . . . a ş a . . . c e s u n t a s t e a ?

«— A i s t e a s u n t . . . f r a c ţ i i b u l g a r e . «— C e b u l g a r e , n ă t ă r ă u l e ? s e

c h i a m ă v u l g a r e , a d i c ă p r o a s t e . . . «In r u p t u l c a p u l u i p ă r i n t e l e E n a ­

e h e n u v o i a s ă î n t r e b u i n ţ e z e t e r ­m e n u l c u r e n t d e f r a c ţ i i o r d i n a r e . L e - a m z i s d e c i ş i n o i t o a t ă v r e m e a v u l g a r e , c e i m a i m u l ţ i g ă s i n d t o t u ş i c ă e x p r e s i a l u i C i o c â r l a n « b u l g a r e » , v i n e p e l i m b ă m a i u ş o r . A t r e b u i t s ă t r e c e m î n c l a s a a I V - a , u n d e e r a u n p r o f e s o r m o d e s t ş i i n t e l i g e n t , p e n t r u c a , v ă z â n d u - 1 s g u d u i t d e h o ­h o t e , s ă r e n u n ţ ă m p e n t r u t o t d e a u n a l a t e r m i n o l o g i a p ă r i n t e l u i E n a e h e .

« A s e m e n e a l a d e c l i n a r e a s u b s t a n ­t i v e l o r , p e c a r e n u n e - a e x p l i c a t - o n i c i o d a t ă ş i p e c a r e î n c e t - î n c e t a m g h i c i t - o s i n g u r i ( f i eca re d i n n o i a fos t î n c h e s t i a a c e a s t a u n fel d e B l a i s e P a s c a l , c a r e î ş i u i m i s e c o n ­t i m p o r a n i i d e s c o p e r i n d s i n g u r t e o ­r e m e l e g e o m e t r i e i l u i E n c l i d , p ă ­r i n t e l e E n a e h e îş i a v e a t e r m e n i i s ă i p e r s o n a l i . N u s e s p u n e a l a n o i î n c l a s ă : c a z u l g e n e t i v s a u c a z u l n o ­m i n a t i v , î n c ă d e r e a g e n e t i v u l u i , că ­d e r e a n o m i n a t i v u l u i , şi a ş a m a i d e -

2 ) Bibl ioteca «Dimineaţa , Xo. 69.

p a r t e . E v i d e n t , c u v â n t u l e r a m a i a r h a i c ş i m a i a u t o h t o n . D a r n u m a i n o i ş t i m c e b i z a r ă i m p r e s i u n e ş i c e n e d u m e r i r e n e î n v ă l u i s e c â n d a u ­z e a m d e n u m i n d u - s e u n f e n o m e n n o r ­m a l d e g r a m a t i c ă , o « c ă d e r e » s a u m a i m u l t e « c ă d e r i » .

D a c ă r e s t u l v o l u m u l u i s a r p u t e a f o a r t e b i n e a p r o p i a d e b u c ă ţ i l e cu ­p r i n s e î n t r ' u n v o l u m a n t e r i o r : «A-m i n t i r i u n i v e r s i t a r e » , d. P e t r o v i c i t o t u ş i ş t i e s ă p a r ă t o t d e a u n a n o u .

Raite prin ţară 3 ) a p ă r u t î n v a r a a c e a s t a , c o n s t i t u e t o t o s e r i e d e a m i n t i r i , d a r s u n t a m i n t i r i d e c ă l ă ­t o r i e , c u l e s e l a f a ţ a l o c u l u i , i n t e r e ­s a n t e d i n t r ' u n î n d o i t p u n c t d e v e ­d e r e : m a i î n t â i d o c u m e n t a r : a u t o ­r u l d e s v ă l u e o p a r t e d i n f r u m u s e ţ i l e ţ ă r i i n o a s t r e î n t r ' u n a n u m i t t i m p ş i a l d o i l e a , a d u c o d e o s e b i t ă v a l o a r e l i t e r a r ă p r i n r e c u n o a ş t e r e a b o g ă ţ i e i s u f l e t e ş t i ş i i n t e l e c t u a l e a l e a c e l u i a c a r i l e -a c u l e s .

A m i n t i r i s a u n o t e d e d r u m a l e u n u i i n t e l e c t u a l d e s ă v â r ş i t , a m i n t i ­r i l e d- lu i P e t r o v i c i d e s v o l t â la t o t p a s u l i n t e r e s u l p e n t r u l o c u r i l e v ă ­z u t e ; î n s c r i s u l d - s a l e s e î n t â l n e s c c a l i t ă ţ i l e l i t e r a t u l u i c u c e l e a l e o m u ­l u i d e ş t i i n ţ ă . «D-l P e t r o v i c i — s c r i e c i n e v a — e s t e u n c ă l ă t o r i n t e r e s a n t ; d-sa , î n n o t e l e p e c a r e n i le o f e r ă , n u a d u c e n u m a i i m p r e s i i . B a , d r e p t v o r b i n d , l o c u r i l e p e c a r e l e c e r c e ­t e a z ă î i s l u j e s c d r e p t p r e t e x t , c a s ă l ă m u r e a s c ă o p r o b l e m ă , s ă r e d e a o a m i n t i r e , s ă s c h i ţ e z e u n p o r t r e t . D- l P e t r o v i c i a d u c e , d i n b i b l i o t e c a d - sa l e , o s e r i e d e i n f o r m a ţ i i ş i d e c u n o ş t i n ţ i c a r e , î n c a d r a t e î n n o t e l e d e d r u m , i n s t r u e s c , f ă r ă s ă p l i c t i ­s e a s c ă » . A s t f e l î n p r i m a b u c a t ă : « P o t e c a » .

« P o t e c a e x p r i m ă i d e e a d e a v e n ­t u r ă , d e r i s c , d e i z o l a r e , e d r u m d e m o b i l e t ă i n u i t e . C h i a r a t u n c i c â n d

3) Bibl io teca sUniver sa la t , No. 130—131.

v a fo los i ş i d â n s a u n o r i n t e r e s e m a i b a n a l e , p ă s t r e a z ă t o t u ş i , î n f i i n ţ a e i , c e v a d i n ş o v ă i a l a v i s ă t o r u l u i , d i n î n d r ă s n e a l a r ă s v r ă t i t u l u i , d i n e l a n u l a c e l u i a c a r e m e r g e s p r e n e ­c u n o s c u t . P o t e c a e a p o i s p o n t a n ă . Ş o s e a u a i n g i n e r i l o r e c e e a - c e a r h c a n a l i z a r e a u n e i a p e , p e c â n d c e a ­l a l t ă e s t e a l b i a c r e a t ă d e î n s u ş i şu ­v o i u l a p e i . E a a f o s t c r o i t ă d e a d r e p ­t u l d e p a ş i i s i n g u r a t i c i a i d r u m e ţ i l o r , p e d â n s a p o ţ i c e t i f ă r ă t r a d u c e r e p o v e s t e a p e r e c h i l o r î n a m o r a t e , i s ­t o r i a h a i d u c i l o r , r ă t ă c i r e a d e s n ă d ă j -d u i ţ i l o r . P o t e c i l e s u n t î n t i n s l e g a t e d e s e n t i m e n t e l e u m a n e î n r e v ă r s a ­r e a l o r i n i ţ i a l ă , e l e r e p r e z i n t ă o g r a f i c ă a m i n ţ i i o m e n e ş t i ! . . . S t i ­m a i p u t e a o a r e o a l t ă e v o c a r e a t a i n i c u l u i p o t e c i i , o a l t ă d e f i n i ţ i u n e m a i s a v a n t ă ?

I a t ă -1 p e a u t o r l a « R u i n e l e C e t ă ţ i i N e a m ţ u l u i » . A l t e g â n d u r i , d e a l t ă n a t u r ă . » C e t i s e m n u d e m u l t e s s e u l fi lozofic a l l u i S i m m e l , i n t i t u l a t : fi­lozof ia r u i n e l o r . C u g e t ă t o r u l g e r ­m a n , m o r t d e p u ţ i n ă v r e m e , e x p l i c ă f i lozof iceş te m e l a n c o l i a r u i n e l o r . I n e l e s e z u g r ă v e ş t e l u p t a d i n t r e le­g i l e n a t u r a l e a l e m a t e r i e i , c a r e t r a g î n j o s g r e u t ă ţ i l e f iz ice ş i n ă z u i n ţ a o m u l u i d e - a î n ă l ţ a , î n c o n s t r u c ţ i i a r h i t e c t o n i c e , m a t e r i a r e b e l ă . I n s p e c t a c o l u l u n e i r u i n e s e v e d e t r i ­u m f u l l e g i l o r fizice a s u p r a o m u l u i , î n v i n g ă t o r o c l i p ă , d a r , p â n ă l a u r m ă , î n f r â n t » .

C u a c e s t e p r e o c u p ă r i , t o t d e a u n a m a n i f e s t a t c o l o r a t ş i v i o i u , D- l P e ­t r o v i c i n e v o r b e ş t e d e m â n ă s t i r e a C o z i a , P e ş t e r a S t a n i c u l u i , m ă n ă s t i ­r e a V o r o n e ţ u l u i ş i C u r t e a d e A r ­g e ş , p u n â n d î n fiecare i m a g i n e o u m b r ă d e i n t e l e c t u a l i s m , d e m e l a n ­c o l i e u ş o a r ă .

I n t e r e s a n t ş i i n s t r u c t i v , e v o c a t o r ş i d e s c r i p t i v , t o t d e a u n a c o m u n i c a t i v , d-l I. P e t r d v i c i e s t e u n s c r i i t o r d e o r e a l ă v a l o a r e l i t e r a r ă .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

SUPLIMENT „CELE TREI CRIŞUKI"

Mănăstirea Cosia (R.-Vălceaj

A s u p r a noţ iunei «monumentului istoric» dom­neşte la noi p rea adesea o oa reca re confusie.

Se zăreş te , la auzul aces to r două cuvinte, ceva m a r e şi măre ţ , de o f rumuseţe deosebită , şi, iarăşi ceva ca re să pomenească o m a r e bi ruinţă ori o m a r e t ragedie .

D e fapt, nu e aşa. Es t e m o n u m e n t istoric orice în t rupează , tie şi

într 'o formă modes t ă şi cu un ca rac t e r estet ic discutabil , simţul de a r t ă al înaintaşi lor noştr i sau o clipă mai î n semna tă a t recere i lor pe pămân t .

A ş a fiind, monumentul istoric e mai pretutin­deni lângă noi şi cere îngrijirea noastră, pent ru ca prin pă s t r a r ea lui, a ş a cum este , prin sprijini­r ea lui, în s t a rea în ca re l 'au a d u s vremile, să păstrăm continuitatea aşa de necesară, cu ceiace a fost, să ne mobilăm prin conştiinţa ascenden­ţei noastre în acel loc.

Grija monumentu lu i istoric e prea adesea lă­sa tă în s eama Statului . Şi se aud, în nemulţămi-r e a obişnuită cu orândueli le lui, exclamaţi i triviale ca a c e a s t a : — D a c ă e m o n u m e n t istoric, să şi-1 îngrijească S t a tu l !

Nu, în rândul întâiu or icare a r li — şi es te — dator ia Statului , monumen tu l istoric e în grija pi­oasă, a d â n c iubitoare, a cui se află la faţa locu­lui, a cui e mai legat sufleteşte de dânsul, a cui e mai în măsură să-l supraveghese şi să-l ajute în fiecare si. Chiar dacă Statul in tervine şi chel-tueş te , el nu poa te tace nimic trainic fără aceas tă co laborare ne înce ta tă şi sent imenta l -a tentă a lo­calnicului, ca re trebue să fie mândru că în preajma lui se găseşte acest distins accent de trecu.

E necesa r — şi va t rebui să se legifereze a-ceas ta — ca pre tu t indeni comitete locale, c ă r o r a să li se dea instrucţi i pe înţeles şi precise să aibă în s amă monumente le istorice, pr imari i de azi şi de eri s t ând alături de unii preoţi , de unii profe­sori şi de oameni formaţi pr in t r 'o cul tură mai înaltă. In Ardeal, unde s'a făcut dela 1918 cele mai mari şi mai stupide crime contra trecutului ele sunt mai urgent de nevoie decât oriunde.

Mai t rebuie să spun că m o n u m e n t istoric e ceiace se ţine de t recutul tuturor naţiilor cupr inse în R o m â n i a ?

N. Iorga , Preşedintele ('omisiunii Monumentelor Istorice.

MONUMENTE ISTORICE P e zi ce t rece gustul publicului nos t ru pen t ru

excursi i es te în plină desvol tare , mul ţumi tă nu­meroase lor mijloace de locomoţiune de ca re dis­punem mai ales d u p ă război .

A t â t e a frumuseţi na tura le ce împodobesc ţ a ra noas t ră şi a tâ tea r ămăş i ţ e ale t recutului ce satis­fac nevoia noas t r ă pen t ru poezia t recutului sau mul ţumirea art is t ică a noas t ră , sunt , din nenoro­

cire, foarte puţin cunoscute . Astfel că cele mai multe excurs iuni se fac fără de nici-un scop, nu­mai pen t ru p lăcerea de a gus ta din nebunia vite­zei sau menuul dubios al res taurantu lu i aflat în ult ima staţ ie că t re ca re ne îndrep tăm.

Numeroase le în t repr inder i de tur ism pe ca r e le cunoaş te s t ră inăta tea , organizarea de însăşi căile ferate al unui s is tem de au tobuze care pe

BCU Cluj / Central University Library Cluj

preţuri scăzute să înlesnească vizitatorului pe un timp de 2, 4 sau 15 zile a vizitării monumentelor dintr'o regiune, după un anumit program ne lip­seşte cu desăvârşire.

Să amintim excursiile înlesnite de reţeaua de căi ferate a liniei Orlecus pentru vizitarea caste­lelor Loara, în care escursionistul francez sau strein poate gusta tot farmecul vieţei istorice des­făşurat în aceste castele din veacul al Xl-lea până în al XlX-lea.

Foarte puţini ştiu că avem şi noi câteva mo­numente care poate evoca deplin gloria unei epoce.

Dela Grigorie Alexandrescu care a evocat atât de sublim umbra lui Mircea la Cozia, în vizita ce o făcu Mânâstirei prin 1843, nimeni din artiştii sau literaţii noştri nu a mai căutat farmecul po­ziţiei acestei extraordinare de bine aşezată pe ma­lurile Oltului, mănăstiri.

Este a doua biserică ve­che ce se păstrează în ţară.

Zidită de Mircea - Vodă, bătrânul pe la 1387, în locul altei clădiri făcute de tatăl său Radu Xegru, ale cărei ruini se păstrează până azi, — pe stânga drumului, mai s u s , în drum spre Halta Turnu, ea a fost multă vreme cea mai frumoasă clădire artistică ce a avut-o ţara până a nu se clădi deNea-goie Basarab minunata Mă­năstire a Argeşului.

Pridvorul despre Olt, bă­tut de apele sale, este sin­gurul turn ce a mai rămas din zidurile de înconjurare din epoca lui Mircea-Vodă cu o splendidă chilie boltită aflată sub el.

Restul chiliilor, cu mari saloane boltite, cu minunate cerdace şi monumentale scări datează din epoca modernă a strălucitului Brâncoveanu.

Biserica care suferise o transformare şi repa­rare radicală sub Brâncoveanu are pridvorul din taţă adăogat în domnia acestui domn, restul clă­dirii rămas dela Mircea-Vodă, se află acum sub tencuielele urâte ale restaurării din 1843-1847 care transformase într'o urâtă hală minunata clădire a lui Mircea.

Mulţumită Comisiunei Monumentelor Istorice se datoreşte descojirea în acest an a tutulor aceste tencueli ce acoperiau minunata clădire a lui Mircea, astfel că azi avem înaintea noastră clădirea care a lăsat-o Mircea-Vodă.

Brâie de cărămidă, de piatră şi de cărămidă aparentă o încing de jur împrejur.

Curtea domneasca dela Curtea de Argeş.

Mănunchiuri de colonete o împart în diverse registre perpendiculare, înviorat de rozete, cadre de ferestre cu ornamentaţia cea mai felurită, astfel că nu seamănă un ornament dm dreapta cu cel din stânga.

Este o biserică executată ca architectură după tipul bisericilor bizantine sârbe.

Interiorul păstrează în pronaos picturile lui Mir-cea-Vodă, de o manieră cam rudimentară, ca teh­nică şi execuţie, dar foarte interesantă, întrucât are zugrăvită toţi sfinţii şi toate sărbătorile din cele 365 zile ale anului.

Restul picturii bisericii cu portretul lui Mircea datează din vremea lui Vodă Brâncoveanu când Vornicul Şerban Cantacuzino a repictat şi repa­rat biserica.

Tot în această biserică, se poate vedea mulţu­mită săpăturilor Comisiunii, mormântul lui Mircea,

scos de curând la iveală, alcătuit dintr'un s a r c o f a g de piatră, tăiat după forma corpului omenesc, asttel că are înfăţişarea unei — urne funerare, în care se păs­trează puţinele rămăşiţe din scheletul lui Mircea. Alături e m o r m â n t u l D o a m n e i Theofana, mama lui Mihai Viteazul şi a ficei lui Mihai Doamna F l o r i c a , cu fru­moasa lespede de mormânt.

Pe deal în fine se află bolniţa mânăstirei, zidită în veacul al XVI-lea, de Paisie Vodă, o capo d'operă ca siluetă arhitectonică, şi ca pictură. Evident că fescele acestei biserici sunt cele mai frumoase fesce din ţ a r ă după cele ale Bisericii Dom­neşti din Argeş, iar portre­tul domnului şi în special

al lui Stroie Spătarul, aflat în tindă este prima încercare realistă în sens occidental al execu­tării unui portret. Pareun portret din galeriile muzeelor veneţiane.

Biserica şi chiliile Mânăstirei Cozia, restaurate şi de Neagoie Basarab, cum dovedeşte o inscrip­ţie exterioară, în timpul ocupaţiunei acesteia, fu transformată în citadelă pentru paza drumului Oltului.

Sutele de schelete ce se găsesc în săpăturile din jurul Mănăstirii sunt atâtea mărturii ale tre­cutului turburat ale acestei mănăstiri, care în su­surul etern al undelor apelor ce-i izbeau zidurile îşi deapănă firul amintirilor istorice.

V i r g i l D r ă g h i c e a n u Membru corespondent al Academiei Române.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

•11 IIIIII

Mi1111 1111111111IJ

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Epitaful dela Mănăstirea Cosia.

Descoperirea arhiologică dela Curtea-de-Argeş In urma unei munci stăruitoare, dl. I. Drăghi-

ceanu, secretarul comisiunii Monumentelor Istorice, a descoperit în biserica Domnească din Curtea de Argeş, nişte morminte vechi, aşezate sub les­pedea de piatră cu care era pardosită mănăstirea.

După inscripţii, se pare că mormintele sunt din veacul al 14, şi unul din ele pare a fi a lui Vla-dislav Basarab, ale cărui oseminte s'au păstrat pertect, împreună cu zalele centurii, cu spada şi cu inelele cu perle şi pecetia domnească.

într'un foileton publicat în ziarul «înfrăţirea» dl. A. L., ocupându-se de această descoperire spune:

Nedumerirea cu privire la ctitorul frescurilor dela Biserica Domnească se complică acum prin descoperirea dlui Virgil Drăghiceanu. într'adevăr la basa stâlpului pe care e zugrăvit portretul Voi­vodului în armură medievală (identificat cu Radul Vodă), d-sa a dat peste un mormânt, cai~e, nâru-indu-se, a scos la iveală întreaga osatură a ce­lui ce a fost înmormântat acolo şi care, după insigniile domneşti şi cavalereşti aflate în pământ, este, după toate probabilităţile, al voevodului re­prezentat pe stâlp, — al lui Radu Vodă deci. Ală­turi de acest mormânt, între cei doi stâlpi lăun­trici ai bisericii, dl Drăgfiiceanu a mai descoperit un sarcofag de piatră, în interiorul căruia se păs­trează scheletul, parte din vestmintele şi toate podoabele domneşti ale unui al doilea Voevod, care, după barba-i neagră, ar putea fi al ctitorului

reprezentat în icoana de hram şi care, cum am văzut, a fost identificat cu portretul lui Alexandru Basarab.

Dar aci începe enigma întrucât, după piatra mormântală dela fosta mănăstire a Câmpulungului, Alexandru Basarab trebue să fie înmormântat aci — nu la Argeş. Este dar mormântul descoperit al ctitorului representat în icoana de hram — şi atunci cine este acest ctitor, căci el, evident, nu mai poate fi Alexandru Basarab? Ori mormântul de care vorbim (prin poziţia lui negreşit anterior celui de sub stâlp) nu este al ctitorului represen­tat în icoana de hram — şi atunci cine e Voe-vodul îngropat în sarcofag ? Nu cumva marele Ba­sarab însuşi, tatăl lui Alexandru ? In acest caz am avea o explicaţie mai mult a rândului în care sunt înscrişi în pomelnicul cel vechiu al Argeşului pri­mii Domni ai Principatului: Basarab-Voevod (în­mormântat în biserică) Alexandru-Voevod (zugăvit în icoana de hram) şi Radul-Voevod (zugrăvit pe stâlp) şi înmormântat la picioarele Iui)».

Afară de această descoperire dl. Drăghiceanu în anul 1911, a mai descoperit, prin săpături. în biserica Precista din Bacău, mormântul unui nepot al lui Ştefan cel Mare; iar în 1914 a descoperit, din inscripţia unei candele dela Biserica St. Gheor-ghe-Nou din Bucureşti, mormântul în care s'au aşezat, după ce fuseseră aduse dela Halki, osâ-mintele Voevodului martir Constantin Brânco-veanu.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

, -iii 4 c«.t ti «•4-—

Supliment Muzical 1 1 1 1 IIMIIIIIIIIII | | (

«CELE TREI CRIŞURI»

— i ^ - * - — < • — ! — ' — 1 r. 1 m

I< ± i

BCU Cluj / Central University Library Cluj

m m m % m m m % m m > m CELE TREI CRIŞURI > % w m m x m ^ m m m

WADE8.

MIŞCAREA

Scrisori din Banat de Traian Birăescu

Se deschid şcoalele. ~-Un nou 1L= ceu german. — «Casă naţională» maghiară şi palat cultural german. —Mici preocupări în mijlocul unor realizări măreţe.—Festivalul Emi= nescu. — Presa românească. — Pa^ tronajul bisericilor catolice şi pro^ prietatea lor. — Pentru salvarea

unei scoale româneşti. Timişoara, hma Sept 926.

D e ş i s u b a l t r a p o r t , d e s c h i d e r e a ş c o a l e l o r l a n o i î ş i m a i p ă s t r e a z ă ş i a z i c e v a d i n i m p o r t a n ţ a a v u t a în t r e c u t , p â n ă m a i i e r i ş c o a l a ş i cu l ­t u r a e r a a p a n a j u l p r i v i l e g i a ţ i l o r . N u m a i v o r b i m d e c u l t u r a r o m â n e a s c ă , c a r e c h i a r î n f o r m ă d e p r o z ă n e v i ­n o v a t ă , s u r p r i n s ă p r i n b ă n c i l e ş c o a -le i d e i e r i , e r a i s g o n i t ă , c o n f i s c a t ă , i a r c o n t r a v e n i e n t u l a v e a d e s u f e r i t u n a n î n t r e g s a n c ţ i u n i s e v e r e m o ­r a l e , a p l i c a t e d e p r o f e s o r î n s p i r i ­t u a l e i r o n i i l a a d r e s a v i n o v a t u l u i .

P o a t e a c e s t u i t r e c u t i s e d a t o r e ş t e a s a l t u l , î n r â n d u r i t o t m a i d e s e , a e l e m e n t u l u i r o m â n e s c , s p r e ş c o a l e l e s e c u n d a r e . E o r e a c ţ i u n e a v i g o a r e i n e a m u l u i , c a r e î n f e lu l a c e s t a vo-e ş t e s ă r e f a c ă , s u b r a p o r t c u l t u r a l , c e i a c e n u i - au p e r m i s v i t r e g i a v r e ­m u r i l o r d e i e r i . I n t o a t e ş c o a l e l e s e ­c u n d a r e r o m â n e ş t i d i n B a n a t c o n t i -g e n t u l î n s c r i s a n u l a c e s t a a î n t r e c u t p e c e l d e a n c u 5 — 20o/o. S u n t e m s i g u r i , c ă d a c ă s a r i n a u g u r a , ce l p u ţ i n î n z o n a d e v e s t a ţ ă r i i , o p o ­l i t i c ă ş c o l a r ă , c a r e a r e l i m i n a t a x e l e m a r i d e î n s c r i e r e , u n i f o r m e şi a t â ­t e a a l t e s p e s e i n u t i l e ş i a r a v e a î n v e d e r e n u m a i t r e b u i n ţ a d e r e i n t e ­g r a r e ş i p e t e r e n c u l t u r a l a e l e m e n ­t u l u i r o m â n e s c î n d r e p t u r i l e s a l e , a c e s t n u m ă r s ' a r d u b l a .

C u t o t u l a l t f e l a p r e c i a z ă ş v a b i i n o ş t r i f o r ţ a c e o d ă c u l t u r a . D u p ă m u l t e s t ă r u i n ţ e a u o b ţ i n u t c o n c e s i ­u n e p e n t r u d e s c h i d e r e a u n u i n o u l i c e u g e r m a n c o n f e s i o n a l , — p e l â n g ă

u n u l d e s t a t c e e x i s t ă . M a i m u l t . O o r g a n i z a ţ i e c u l t u r a l ă p e r f e c t ă l e p a r -m i t e a a c o p e r i d i n t r ' u n f o n d s p e c i a l t o a t e s p e s e l e d e î n s c r i e r e p e n t r u e-l e v i i c a r i d o v e d e s c , c ă s u n t s ă r a c i , c ă n u l e p o t s u p o r t a . T o t p e n t r u a f a c e a c c e s i b i l ă ş c o a l a ş i e l e m e n t e l o r s ă r a c e , p e c a r i p ă r i n ţ i i n u a u d e u n d e să - i ţ i n ă l a T i m i ş o a r a , la ş c o a l ă , a u o r g a n i z a t u n c ă m i n p e n t r u 200 d e e l e v i s ă r a c i .

F i i n d v o r b a d e e f o r t u r i l e ş v a b i l o r n o ş t r i p e n t r u c u l t u r ă , n u p u t e m s ă n u r e l e v ă m a i c i i n a u g u r a r e a u n u i s p l e n d i d p a l a t c u l t u r a l ş v ă b e s c , a « B a n a t i e i » c a r e a c o s t a t 42 m i l i o a n e . B a n i i a u fos t a d u n a ţ i p r i n d o n a ţ i i . I n a u g u r a r e a l u i a f o s t o s e r b ă t o a r e c u l t u r a l ă a ş v a b i l o r n o ş t r i . I n i ţ i a t i v a a fos t l u a t ă a c u m 2 a n i , d i n p r i l e j u l j u b i l e u l u i c e l o r 200 a n i d e l a c o l o n i ­z a r e a l o r î n B a n a t . Ş i fiind v o r b a d e d o n a ţ i i , t r e b u e s ă m e n ţ i o n ă m a i c i o n o t ă b u n ă p e n t r u e v o l u ţ i a s p i r i t u l u i ş v ă b e s c . S u b r e g i m u l m a ­g h i a r , c a r e a d e s v o l t a t s i c u l t i v a t n u m a i m a t e r i a l i s m u l , o î n c e r c a r e i d e n t i c ă a d a t fiasco.

P e n t r u a n u r ă m â n e î n u r m ă , m a ­g h i a r i i d i n T i m i ş o a r a a u i n i ţ i a t d e a s e m e n e a c r e i e r e a u n u i f o n d p e n t r u o « C a s ă N a ţ i o n a l ă » . I n u t i l s ă s e m ­n a l ă m , c ă s u b r a p o r t u l s p i r i t u l u i d e j e r t f ă , s ' a u d o v e d i t i n f e r i o r i ş v a b i ­l o r . C u t o t c o n c u r s u l d a t d e p r e s a m i n o r i t a r ă m a g h i a r ă , s o m a ţ i i l e so ­s e s c î n c e t ş i n u î n p r o p o r ţ i e sufici­e n t ă . Ş i c o l e c t a a c e a s t a m a i s u f e r e ş i d e u n a l t d e f e c t d e f r u m u s e ţ e , b i c i u i t d e a l t f e l ş i d e v r e - o c â ţ i v a m i n o r i t a r i m a g h i a r i m a i m â n d r i . D o n a ţ i u n i l e m a i d e s e a m ă n u s u n t f ă c u t e d e foş t i i l a t i f u n d i a r i , c a r i c u t o a t ă r e f o r m a a g r a r ă s t a u î n c ă d e ­s t u l d e b i n e , c i d e b ă n c i l e . . . e v r e ­i e ş t i d i n T i m i ş o a r a .

I n v r e m e c e a s e m e n e a î n d e m n u r i şi r e a l i z ă r i c u l t u r a l e p r e o c u p ă so­c i e t a t e a m i n o r i t a r i l o r , e l e m e n t u l r o ­m â n e s c e f r ă m â n t a t d e d i h a n i a p o ­l i t i ce i d e p a r t i d . P e n t r u c o m b a t e r e a

a d v e r s a r u l u i p o l i t i c , r o m â n u l b ă n ă ­ţ e a n a a j u n s s ă n u m a i a l e a g ă mij­l o a c e l e , să n u mai c r u ţ e n i m i c . P â n ă şi f e s t i v a l e l e c u l t u r a l e , — c u m a fo s t acela o r g a n i z a t p e n t r u r i d i c a r e a u-nei s t a t u i l u i E m i n e s c u , — s u n t p u s e la c o n t r i b u ţ i e . I n loc s ă fie o r g a n i ­zate de î n t r e a g a s o c i e t a t e r o m â ­n e a s c ă , ele s u n t m o n o p o l i z a t e d e m i c i c o t e r i i p r o v i n c i a l e . R e z u l t a t u l e s t e , c ă a v â n d î n v e d e r e s c o p u l n o ­bi l , b ă n ă ţ e a n u l îşi d e s c h i d e p u n g a ş i d ă , d a r n u se d u c e l a f e s t i v a l . Astfel p e n t r u m o n u m e n t u l E m i n e s c u s ' au d o n a t d i n a c e s t p r i l e j a p r o a p e 400 m i i l e i , d i n c a r i s e a r ă la c a s ă , d e ş i p r e ţ u l l o c u r i l o r e r a u m a j o r a t e , d e a b i a s ' a î n c a s a t d o u ă s p r e z e c e m i i . Şi e p ă c a t , î n c o n t r a c u l t u r e i n a ţ i o ­n a l e , fiindcă c e i m a i r e p u t a ţ i a r t i ş t i , î n t r e c a r i ş i b a r i t o n u l J e a n A t h a n a -siu, a u ţ i n u t să - ş i d e a c o n c u r s u l .

P r e s a r o m â n e a s c ă d e a i c i (7 z i a r e s ă p t ă m â n a l e d i n t r e c a r i t r e i g u v e r ­n a m e n t a l e ) s u n t a p r o a p e î n " î n t r e ­g i m e , o g l i n d a , f r ă m â n t ă r i l o r p o l i t i c e d i n t r e d i f e r i t e g r u p ă r i . E v i d e n t d e c i , c ă ş i d i n c o l o a n e l e l o r s u n t e l im i ­n a t e a p r o a p e c u t o t u l p r e o c u p ă r i l e c u l t u r a l e , p e c a r i l e s e r v e s c n u m a i î n f u n c ţ i e d e i n t e r e s e l e p o l i t i c e a l e p a t r o n i l o r lo r . D a c ă n u a m ţ i n e s e a m ă d e s e r v i c i u l ce-1 f a c r ă s p â n -d i r e i s l o v e i r o m â n e ş t i , a p o i , a f a r ă d e o n o r a b i l e e s c e p ţ i u n i , a r p u t e a fi c a s a t e f ă r ă c a s o c i e t a t e a r o m â n e a ­s c ă d e a i c i s ă p i a r d ă c e v a .

A p r o p i a t a s e m n a r e a c o n c o r d a t u ­l u i c u V a t i c a n u l a a r u n c a t l a su­p r a f a ţ ă o p r o b l e m ă , p e c â t d e d e ­l i c a t ă , p e a t â t d e i m p o r t a n t ă p e n t r u p r i m ă r i a r o m â n e a s c ă a o r a ş u l u i T i ­m i ş o a r a . P r i m ă r i a , c a p r o p r i e t a r ă a n u m e r o a s e l o r b i s e r i c i r o m â n o - c a t o -l i c e , e x e r c i t a p â n ă a c u m u n fel d e p a t r o n a j a s u p r a a c e s t o r b i s e r i c i . O r i d u p ă u n e l e v e r s i u n i , u n u l d i n p u n c ­t e l e c a r d i n a l e a l e c o n c o r d a t u l u i p r i ­v e ş t e p a t r o n a j u l b i s e r i c i l o r c a t o l i c e . E x a m i n â n d r a p o r t u r i l e s a l e f a ţ ă d e a c e s t e b i s e r i c i , p r i m ă r i a r o m â n e a s c ă a g ă s i t , c ă a c e s t p u n c t o s c a p ă d e o s i t u a ţ i e , c a r e - i c r e i a n u m a i î n d a ­t o r i r i , f ă r ă să- i a s i g u r e ş i d r e p t u r i . A r fi u r m a t , c a î n s c h i m b u l p r e ţ u ­l u i ed i f ic i i lo r , o r a ş u l s ă p r e d e a a-c e s t e ed i f ic i i p a r o h i i l o r c a t o l i c e . C â n d p r i m ă r i a v o i a să - ş i r e g u l e z e

Timişoara, Bnlev. Ret;-. Ferdinand.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

>mm<m<>mm>m<wm CELE TREI CRIŞURI >zmwmwmwm>mm t o c m a i a c e a s t ă s i t u a ţ i e f a ţ ă d e p a ­r o h i i , s ' a p o m e n i t d e o d a t ă , c ă e a n u m a i e p r o p r i e t a r a b i s e r i c i l o r . C e s e î n t â m p l a s e ? I n m o m e n t u l , c â n d o r a ş u l e r a s ă s c a p e d e o c u p a ţ i a s â r ­b e a s c ă , v r e - o c â ţ i v a o a m e n i a i e p i s ­c o p i e i c a t o l i c e s ' a u î n ţ e l e s c u v r e - o c â ţ i v a c o n s i l i e r i , a u t i c l u i t a c t e l e n e c e s a r e şi c u c o n c u r s u l u n u i f u n c ­ţ i o n a r a l t r i b u n a l u l u i a u t r e c u t l a c a r t e a f u n d u a r â m e n ţ i u n e a , c ă p r o ­p r i e t a t e a o r a ş u l u i a s u p r a b i s e r i c i l o r a m i n t i t e e î n f u n c ţ i e d e p a t r o n a j u l b i s e r i c i l o r ş i n u v i c e - v e r s a , c u m d e f a p t ş i d e d r e p t e r a p â n ă a c i , s c h i m ­b â n d p r i n a c e a s t a c u t o t u l s i t u a ţ i a p r o p r i e t ă ţ i i î n f a v o a r e a p a r o h i i l o r c a t o l i c e .

I n o p e r a l o r d e f o r t i f i c a r e e c o n o ­m i c ă , ş v a b i i n o ş t r i n u n e g l i j e a z ă n i c i i n d u s t r i a ş i i m i t e a z â e x e m p l u l b u n , o r i ş i d e u n d e a r v e n i e l . I n a l t e s c r i s o r i a m m e n ţ i o n a t p r o s p e r i t a t e a c ă m i n e l o r d e u c e n i c i , c a r i d a u a n u a l 4 0 0 - 500 d e m e s e r i a ş i r o m â n i califi­c a ţ i . P e n t r u a ţ i n e p a s c u n o i ş i p e a c e s t t e r e n , ş i p e n t r u a a v e a s u b s u p r a v e g h e r e d i r e c t ă e d u c a ţ i a v i i ­t o r i l o r m e s e r i a ş i g e r m a n i , « A s o c i a ­ţ i a C u l t u r a l ă » ş v ă b e a s c ă ( S c h w â b i s -c h e V u l t u r - B a n d ) a d e s c h i s ş i e a u n c ă m i n d e u c e n i c i . C ă m i n u l c u p r i n d e d e o c a m d a t ă 100 b ă i e ţ i d e ţ ă r a n i ş v a b i s ă r a c i , c a r i s ' a u d e d i c a t m e ­s e r i i l o r .

D a c ă p e n t r u fe lu l c u m n e c o m ­p o r t ă m p e t e r e n c u l t u r a l ş i s o c i a l n u a m p u t u t î n f ă ţ i ş a u n t a b l o u , c a r e s ă n e b u c u r e , t r e b u e s ă m e n ţ i o n e z ş i n o t e l e b u n e . A m r e u ş i t , î n f a ţ a u n u i a t a c , d a t d e o o r g a n i z a ţ i e p o ­l i t i c ă m i n o r i t a r ă p e n t r u r ă p i r e a u-n e i s c o a l e r o m â n e ş t i , s ă r e f a c e m s o l i d a r i t a t e a n a ţ i o n a l ă . L i c e u l p i a -r i s t , c a r e c o n f o r m l e g i i , i n t r o d u c e a a n d e a n l i m b a d e p r o p u n e r e r o m â ­n e a s c ă , p e n t r u a s e s u s t r a g e r o m a ­n i z ă r i i c o m p l e c t e a î n c e r c a t , — s c h i m ­b â n d c a r a c t e r u l l i c e u l u i î n ş c o a l ă c o n f e s i o n a l a ş i c e d â n d u - 1 e p i s c o p i e i , — s ă s e î n s t r ă i n e z e . I n f a ţ a o p i n i e i p u b l i c e r o m â n e ş t i s o l i d a r e , m i n i s t r u l s ' a v ă z u t n e v o i t s ă n i m i c e a s c ă t o a t ă t r a n s a c ţ i a f ă c u t ă î n t r e e p i s c o p i e ş i o r d i n u l c ă l u g ă r e s c ş i ş c o a l a a r ă ­m a s r o m â n e a s c ă .

Scrisori din Arad de Al. Negură.

O nouă Casă culturală în judc^ ţul Arad. Activitatea Bibliotecei «Semănătorul» Reapariţia «Tribun

nei Nouă». Diverse. C a u n o m a g i u , a d u s d- lui V a s i l e

G o l d i ş m i n i s t r u l A r t e l o r , firma M a -i o r o v i ţ — d i n l o c a l i t a t e — a ţ i n u t s ă c e d e z e s o c . « A s t r a » o c a s ă c u l t u r a l ă

î n c o m u n a M i l o v a . P e n t r u a fi d r e p ţ i î n s ă , t r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m c ă a-c e a s t ă c l ă d i r e a fos t î n c e p u t ă s u b f o s t a g u v e r n a r e ş i a n u m e d i n im­b o l d u l d-lui I. G e o r g e s c u , f o s t u l p r e ­f e c t a l j u d e ţ u l u i . O r i c a r i a r fi fos t î n s ă i n t e n ţ i i l e d o n a t o r u l u i , j u d e ţ u l n o s t r u a r e o c a s ă d o n a t o r i e m a i m u l t ş i i n a u g u r a r e a e i s ' a f ă c u t î n z i u a d e 25 S e p t . , d e f a ţ ă fiind ş i d-1 V a s i l e G o l d i ş , î n c a l i t a t e d e p r e ş e ­d i n t e a l „ A s t r e i " . C u a c e a s t ă o c a z i e a u v o r b i t : d-1 V a s i l e G o l d i ş , m i n i s ­t r u l A r t e l o r ; d r . T e o d o r B o t i ş , d i ­r e c t o r u l s e m i n a r u l u i A r a d ş i p r e ş e ­d i n t e a l „ A s t r e i " , s e c ţ i a A r a d ş i l o c o t . Ş t e f a n B ă l c e ş t i , s e c r e t a r u l a-c e s t e i s e c ţ i u n i .

* D e s p r e o m i ş c a r e a r t i s t i c ă c u l t u ­

r a l ă , î n o r a ş , n u p u t e m v o r b i d e o a r e c e n u e x i s t ă ! E d u r e r o s s ă o s p u n e m , d a r a c e s t a e s t e a d e v ă r u l . M a r e a c l ă d i r e a P a l a t u l u i C u l t u r a l î n c e p e s ă f ie n u m a i o p o d o a b ă a r ­h i t e c t o n i c ă a o r a ş u l u i , v a s t a - i s a l ă d e s p e c t a c o l î n c h i r i i n d u - s e d i n t i m p î n t i m p p e n t r u c o n c e r t e — u n u l d i n z e c e , b u n — r e s t u l d e n o u ă : u n u l m a i p r o s t c a a l t u l . O m o s t r ă d e c o n c e r t e l e a r â d e n e , s e p o a t e a m i n t i a c e l a d e v o c e a u n e i d o a m n e E d i t h D a v i d , c a r e a fos t o a d e v ă r a t ă r u ­ş i n e a r t i s t i c ă . N u s ' a î n ţ e l e s n i c i o ­d a t ă d e c e n u e x i s t ă l a a c e s t P a ­l a t c u l t u r a l o c o m i s i e s p e c i a l i s t ă , c a r e s ă r e s p i n g ă s p e c t a c o l e l e , c a r i d e g r a d e a z ă a r t a p â n ă l a l i m i t a ce ­l o r v ă z u t e î n b â l c i u r i !

S i n g u r a a c t i v i t a t e c u l t u r a l ă , a r ă ­m a s a c e i a a b i b l i o t e c e i „ S e m ă n ă ­t o r u l " a c ă r u i c o n d u c ă t o r e s t e p o e ­t u l A . C o t r u ş . V o l u m a ş e l e a c e s t e i b i b l i o t e c i a u î n c e p u t a fi a d e v ă r a t a h r a n ă s u f l e t e a s c ă a c e l o r d o r n i c i d e l u m i n ă ş i t r u d a c o n d u c ă t o r u l u i , d e a f a c e d i n b i b l i o t e c a „ S e m ă n ă t o r u l " o o p e r ă c u r a t c u l t u r a l ă , s e a f i r m ă d i n z i î n z i t o t m a i m u l t .

* I n c e r c u r i l e c o m p e t i n t e s e a f i r m ă

c ă « T r i b u n a N o u ă » — o r g a n u l d e p u ­b l i c a ţ i e a l l i b e r a l i l o r l o c a l n i c i — v a a p a r e d i n n o u , c h i a r î n d e c u r s u l a-c e s t e i t o a m n e . N u ş t i m d a c ă t r e b u e s ă c r e d e m a c e a s t ă a f i r m a ţ i e , c u t o a t e c ă l i p s a a c e s t e i foi, s a u a a l t e i a , s e r e s i m t e m a i m u l t c a n i c i o d a t ă . «Cu­v â n t u l A r a d u l u i » a ş a c u m a p a r e — b i s ă p t ă m â n a l — n u c o r e s p u n d e a-p r o a p e d e l oc c e r i n ţ e l o r c e t i t o r i l o r a r ă d e n i , a d u c â n d t o a t e ş t i r i l e î n t â r ­z i a t e . S i n g u r u l m e r i t a l a c e s t e i foi, e s t e a c e l a c ă d u c e o f r u m o a s ă l u p t ă n a ţ i o n a l ă , a c ţ i u n e c a r e a r p u t e a fi l u a t ă d r e p t p i l d ă , d e c ă t r e m a j o r i ­t a t e a p r e s e i r o m â n e ş t i d e p e s t e C a r -p a ţ i , p r e s ă c a r e c o n d u s ă p e a l o c u -r e a d e m e d i o c r i t ă ţ i i n t e l e c t u a l e , să ­d e ş t e v r a j b a î n t r e c e t ă ţ e n i i a c e s t e i ţ ă r i .

« T e a t r u l d e V e s t » t r e c â n d î n d o ­m e n i u l p o v e ş t i l o r , î n s c r i s o r i l e v i i ­t o a r e v o m v o r b i d e s p r e t u r n e e l e t e a ­t r a l e , c a r e n - a u a j u n s p â n ă î n p r e z e n t l a n o i , n e p u t â n d a s t f e l a n t i c i p a n i ­m i c î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e . T e a t r u l m a ­g h i a r ş i -a d e s c h i s s t a g i u n e a c u e l e ­m e n t e l e c u n o s c u t e : t o a t e î n g r o z i t o r d e s l a b e !

* * I n m i c a s a l ă d e e x p o z i ţ i e a P a l a ­

t u l u i C u l t u r a l s ' a d e s c h i s e x p o z i ţ i a d e p i c t u r ă a d - n e i S c h u l z I ă g e r , u n e l e m e n t d e m a r e v a l o a r e a r t i s t i c ă .

Scrisori din Sătmar de A. Davidescu.

T o a m n a a c e a s t a c u b e l ş u g d e c r i ­z a n t e m e , c u p a r f u m d e f r u c t e ş i c u s o a r e c a l d , î n v i o r e a z ă ţ i n u t u r i l e s ă t ­m ă r e n e . L a m ă n ă s t i r e a B i x a d , a ş a d e a d m i r a b i l o r g a n i z a t ă d e p ă r i n ­t e l e e g u m e n M a x i m , p e l e g r i n i i a u n ă v ă l i t î n n u m e r o a s e g r u p u r i d u p ă h r a n ă s u f l e t e a s c ă . I n p i t o r e ş t e l e co l ­ţ u r i a l e D ă n e ş t i l o r s p r e B a i a - M a r e , v i z i t a t o r i i a u r ă m a s s ă a d m i r e b i n e ­c u v â n t a t a t o a m n ă c o b o r â n d î n c e t , p e n e s i m ţ i t e p e s t e m u n ţ i i c u c r e s ­t e l e v i n e t e . D e p a r t e s p r e f r u n t a r i l e j u d e ţ u l u i , î n t r e p l o p i i c u f r u n z e l e p ă t a t e d e r u g i n ă , c â t e v a ş co l i f ru­m o a s e , t e m p l e l e v i i t o a r e l o r g e n e ­r a ţ i i , î ş i î n c h e e g r ă b i t e u l t i m i l e ţi­g l e a l e a c o p e r i ş u r i l o r .

Ş i t o a m n a , î m b e l ş u g a t ă d e s e n i n p r o t e j a p a r ' c ă m u n c a t r u d n i c ă a să ­t e n i l o r d o r n i c i d e s l o v ă r o m â n e a s c ă .

Ş c o a l e l e ş i - a u d e s c h i s p o r ţ i l e ş i î n n ă v a l n i c e ş i r a g u r i , c o p i i c u p ă r b l o n d s a u n e g r u , a u i n u n d a t s ă l i l e c u s g o m o t o a s e l e l o r e x c l a m a ţ i i d e b u c u r i e . D i n p r a g p ă r i n ţ i c u m â i n i u s c ă ţ i v e , c u v e s t m i n t e s ă r ă c ă c i o a s e , î ş i p r i v e s c o d r a s l e l e c u m s e a m e s ­t e c ă g r ă b i ţ i p r i n t r e ş c o l a r i i n e a s t â m ­p ă r a ţ i .

Bibl io tec i

S o c . J u n i m e a S ă t m ă r e a n ă a l u c r a t l u n i l e a c e s t e a d e v a c a n ţ ă n u m a i pr in . s a t e . D i f e r i t e ş i i n s t r u c t i v e p r e l e g e r i s ' a u ţ i n u t p e s t e t o t . S u b i e c t e l e a u fos t a l e s e d u p ă r e g i u n i : c o n f e r i n ţ e c u s u b s t r a t e c o n o m i c - c u l t u r a l , m e ­d i c a l , d e h i g i e n a , e t c .

L o c u i t o r i i a u a l e r g a t c u b u c u r i e s ă a s c u l t e t i n e r i m e a u n i v e r s i t a r ă , c a r e n u p e n t r u p r i m a o a r ă s e o p r e a î n s a t e l e l o r .

S ' a u f ă c u t b i b l i o t e c i p o p u l a r e în Tâtăneşti, c ă r ţ i l e a u f o s t p r e d a t e p ă r i n t e l u i B a s t e —. D-1 B . N i c o a r ă , p r e ş e d i n t e l e s o c i e t ă ţ i i , î n s o ţ i t d e d-1 D . P o p ş i I o a n N a g y - T e r e s b e s t , j u ­d e c ă t o r , a u d e s c i n s î n Arnaţi ş i Ruşeni. I n A r n a ţ i s ' a î n f i i n ţ a t Bi-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

mmmm<>m>mmm CELE TREI CRIŞURI >mwmmwmwm%M t o c m a i a c e a s t ă s i t u a ţ i e f a ţ ă d e p a ­r o h i i , s ' a p o m e n i t d e o d a t ă , că e a n u m a i e p r o p r i e t a r a b i s e r i c i l o r . C e se î n t â m p l a s e ? I n m o m e n t u l , c â n d o r a ş u l e r a s ă s c a p e d e o c u p a ţ i a s â r ­b e a s c ă , v r e - o c â ţ i v a o a m e n i a i e p i s ­c o p i e i c a t o l i c e s ' a u î n ţ e l e s c u v r e - o c â ţ i v a c o n s i l i e r i , a u t i c l u i t a c t e l e n e c e s a r e şi c u c o n c u r s u l u n u i f u n c ­ţ i o n a r a l t r i b u n a l u l u i a u t r e c u t l a c a r t e a f u n d u a r ă m e n ţ i u n e a , c ă p r o ­p r i e t a t e a o r a ş u l u i a s u p r a b i s e r i c i l o r a m i n t i t e e î n f u n c ţ i e d e p a t r o n a j u l b i s e r i c i l o r ş i n u v i c e - v e r s a , c u m d e f a p t ş i d e d r e p t e r a p â n ă a c i , s c h i m ­b â n d p r i n a c e a s t a c u t o t u l s i t u a ţ i a p r o p r i e t ă ţ i i î n f a v o a r e a p a r o h i i l o r c a t o l i c e .

I n o p e r a l o r d e f o r t i f i c a r e e c o n o ­m i c ă , ş v a b i i n o ş t r i n u n e g l i j e a z ă n i c i i n d u s t r i a ş i i m i t e a z â e x e m p l u l b u n , o r i ş i d e u n d e a r v e n i e l . I n a l t e s c r i s o r i a m m e n ţ i o n a t p r o s p e r i t a t e a c ă m i n e l o r d e u c e n i c i , c a r i d a u a n u a l 4 0 0 - 500 d e m e s e r i a ş i r o m â n i califi­c a ţ i . P e n t r u a ţ i n e p a s c u n o i ş i p e a c e s t t e r e n , ş i p e n t r u a a v e a s u b s u p r a v e g h e r e d i r e c t ă e d u c a ţ i a vii­t o r i l o r m e s e r i a ş i g e r m a n i , « A s o c i a ­ţ i a C u l t u r a l ă » ş v ă b e a s c ă ( S c h w a b i s -c h e V u l t u r - B a n d ) a d e s c h i s ş i e a u n c ă m i n d e u c e n i c i . C ă m i n u l c u p r i n d e d e o c a m d a t ă 100 b ă i e ţ i d e ţ ă r a n i ş v a b i s ă r a c i , c a r i s ' a u d e d i c a t m e ­s e r i i l o r .

D a c ă p e n t r u fe lu l c u m n e c o m ­p o r t ă m p e t e r e n c u l t u r a l ş i s o c i a l n u a m p u t u t î n f ă ţ i ş a u n t a b l o u , c a r e s ă n e b u c u r e , t r e b u e s ă m e n ţ i o n e z şi n o t e l e b u n e . A m r e u ş i t , î n f a ţ a u n u i a t a c , d a t d e o o r g a n i z a ţ i e p o ­l i t i c ă m i n o r i t a r ă p e n t r u r ă p i r e a u-n e i s c o a l e r o m â n e ş t i , s ă r e f a c e m s o l i d a r i t a t e a n a ţ i o n a l ă . L i c e u l p i a -r i s t , c a r e c o n f o r m l eg i i , i n t r o d u c e a a n d e a n l i m b a d e p r o p u n e r e r o m â ­n e a s c ă , p e n t r u a s e s u s t r a g e r o m a ­n i z ă r i i c o m p l e c t e a î n c e r c a t , — s c h i m ­b â n d c a r a c t e r u l l i c e u l u i î n ş c o a l ă c o n f e s i o n a l ă ş i c e d â n d u - 1 e p i s c o p i e i , — s ă s e î n s t r ă i n e z e . I n f a ţ a o p i n i e i p u b l i c e r o m â n e ş t i s o l i d a r e , m i n i s t r u l s ' a v ă z u t n e v o i t s ă n i m i c e a s c ă t o a t ă t r a n s a c ţ i a f ă c u t ă î n t r e e p i s c o p i e ş i o r d i n u l c ă l u g ă r e s c ş i ş c o a l a a r ă ­m a s r o m â n e a s c ă .

Scrisori din Arad de Al. Negură.

O nouă Casă culturală în jude^ tul Arad. Activitatea Bibliotecei «Semănătorul» Reapariţia «Tribu=

nei Nouă». Diverse. C a u n o m a g i u , a d u s d- lu i V a s i l e

G o l d i ş m i n i s t r u l A r t e l o r , firma M a -i o r o v i ţ — d i n l o c a l i t a t e — a ţ i n u t s ă c e d e z e s o c . « A s t r a » o c a s ă c u l t u r a l ă

î n c o m u n a M i l o v a . P e n t r u a fi d r e p ţ i î n s ă , t r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m c ă a-c e a s t ă c l ă d i r e a fos t î n c e p u t ă s u b f o s t a g u v e r n a r e ş i a n u m e d i n im­b o l d u l d-lui I. G e o r g e s c u , f o s t u l p r e ­fec t a l j u d e ţ u l u i . O r i c a r i a r fi fos t î n s ă i n t e n ţ i i l e d o n a t o r u l u i , j u d e ţ u l n o s t r u a r e o c a s ă d o n a t e r i e m a i m u l t ş i i n a u g u r a r e a e i s ' a f ă c u t î n z i u a d e 25 S e p t . , d e f a ţ ă fiind ş i d-1 V a s i l e G o l d i ş , î n c a l i t a t e d e p r e ş e ­d i n t e a l , , A s t r e i " . C u a c e a s t ă o c a z i e a u v o r b i t : d-1 V a s i l e G o l d i ş , m i n i s ­t r u l A r t e l o r ; d r . T e o d o r B o t i ş , d i ­r e c t o r u l s e m i n a r u l u i A r a d ş i p r e ş e ­d i n t e a l „ A s t r e i " , s e c ţ i a A r a d ş i l o c o t . Ş t e f a n B ă l c e ş t i , s e c r e t a r u l a-c e s t e i s e c ţ i u n i .

D e s p r e o m i ş c a r e a r t i s t i c ă c u l t u ­r a l ă , î n o r a ş , n u p u t e m v o r b i d e o a r e c e n u e x i s t ă ! E d u r e r o s s ă o s p u n e m , d a r a c e s t a e s t e a d e v ă r u l . M a r e a c l ă d i r e a P a l a t u l u i C u l t u r a l î n c e p e s ă f ie n u m a i o p o d o a b ă a r ­h i t e c t o n i c ă a o r a ş u l u i , v a s t a - i s a l ă d e s p e c t a c o l î n c h i r i i n d u - s e d i n t i m p î n t i m p p e n t r u c o n c e r t e — u n u l d i n z e c e , b u n — r e s t u l d e n o u ă : u n u l m a i p r o s t c a a l t u l . O m o s t r ă d e c o n c e r t e l e a r ă d e n e , s e p o a t e a m i n t i a c e l a d e v o c e a u n e i d o a m n e E d i t h D a v i d , c a r e a fos t o a d e v ă r a t ă r u ­ş i n e a r t i s t i c ă . N u s ' a î n ţ e l e s n i c i o ­d a t ă d e c e n u e x i s t ă l a a c e s t P a ­l a t c u l t u r a l o c o m i s i e s p e c i a l i s t ă , c a r e s ă r e s p i n g ă s p e c t a c o l e l e , c a r i d e g r a d e a z ă a r t a p â n ă l a l i m i t a c e ­l o r v ă z u t e î n b â l c i u r i !

S i n g u r a a c t i v i t a t e c u l t u r a l ă , a r ă ­m a s a c e i a a b i b l i o t e c e i „ S e m ă n ă ­t o r u l " a c ă r u i c o n d u c ă t o r e s t e p o e ­t u l A . C o t r u ş . V o l u m a ş e l e a c e s t e i b i b l i o t e c i a u î n c e p u t a fi a d e v ă r a t a h r a n ă s u f l e t e a s c ă â c e l o r d o r n i c i d e l u m i n ă ş i t r u d a c o n d u c ă t o r u l u i , d e a f a c e d i n b i b l i o t e c a „ S e m ă n ă t o r u l " o o p e r ă c u r a t c u l t u r a l ă , s e a f i r m ă d i n zi î n z i t o t m a i m u l t .

* * I n c e r c u r i l e c o m p e t i n t e s e a f i r m ă

c ă « T r i b u n a N o u ă » — o r g a n u l d e p u ­b l i c a ţ i e a l l i b e r a l i l o r l o c a l n i c i — v a a p a r e d i n n o u , c h i a r î n d e c u r s u l a-c e s t e i t o a m n e . N u ş t i m d a c ă t r e b u e s ă c r e d e m a c e a s t ă a f i r m a ţ i e , c u t o a t e c ă l i p s a a c e s t e i foi, s a u a a l t e i a , s e r e s i m t e m a i m u l t c a n i c i o d a t ă . «Cu­v â n t u l A r a d u l u i » a ş a c u m a p a r e — b i s ă p t ă m â n a l — n u c o r e s p u n d e a-p r o a p e d e l oc c e r i n ţ e l o r c e t i t o r i l o r a r ă d e n i , a d u c â n d t o a t e ş t i r i l e î n t â r ­z i a t e . S i n g u r u l m e r i t a l a c e s t e i foi, e s t e a c e l a c ă d u c e o f r u m o a s ă l u p t ă n a ţ i o n a l ă , a c ţ i u n e c a r e a r p u t e a fi l u a t ă d r e p t p i l d ă , d e c ă t r e m a j o r i ­t a t e a p r e s e i r o m â n e ş t i d e p e s t e C a r -p a ţ i , p r e s ă c a r e c o n d u s ă p e a l o c u -r e a d e m e d i o c r i t ă ţ i i n t e l e c t u a l e , s ă ­d e ş t e v r a j b a î n t r e c e t ă ţ e n i i a c e s t e i ţ ă r i .

« T e a t r u l d e V e s t » t r e c â n d î n d o ­m e n i u l p o v e ş t i l o r , î n s c r i s o r i l e v i i ­t o a r e v o m v o r b i d e s p r e t u r n e e l e t e a ­t r a l e , c a r e n - a u a j u n s p â n ă î n p r e z e n t l a n o i , n e p u t â n d a s t f e l a n t i c i p a n i ­m i c în a c e a s t ă d i r e c ţ i e . T e a t r u l m a ­g h i a r ş i -a d e s c h i s s t a g i u n e a c u e l e ­m e n t e l e c u n o s c u t e : t o a t e î n g r o z i t o r d e s l a b e !

I n m i c a s a l ă d e e x p o z i ţ i e a P a l a ­t u l u i C u l t u r a l s ' a d e s c h i s e x p o z i ţ i a d e p i c t u r ă a d - n e i S c h u l z I ă g e r , u n e l e m e n t d e m a r e v a l o a r e a r t i s t i c ă .

Scrisori din Sătmar de A. Davidesctt.

T o a m n a a c e a s t a c u b e l ş u g d e c r i ­z a n t e m e , c u p a r f u m d e f r u c t e ş i c u s o a r e c a l d , î n v i o r e a z ă ţ i n u t u r i l e s ă t ­m ă r e n e . L a m ă n ă s t i r e a B i x a d , a ş a d e a d m i r a b i l o r g a n i z a t ă d e p ă r i n ­t e l e e g u m e n M a x i m , p e l e g r i n i i a u n ă v ă l i t î n n u m e r o a s e g r u p u r i d u p ă h r a n ă s u f l e t e a s c ă . In p i t o r e ş t e l e col­ţ u r i a l e D ă n e ş t i l o r s p r e B a i a - M a r e , v i z i t a t o r i i a u r ă m a s s ă a d m i r e b i n e ­c u v â n t a t a t o a m n ă c o b o r â n d î n c e t , p e n e s i m ţ i t e p e s t e m u n ţ i i c u c r e s ­t e l e v i n e t e . D e p a r t e s p r e f r u n t a r i l e j u d e ţ u l u i , î n t r e p l o p i i c u f r u n z e l e p ă t a t e d e r u g i n ă , c â t e v a ş c o l i f ru­m o a s e , t e m p l e l e v i i t o a r e l o r g e n e ­r a ţ i i , î ş i î n c h e e g r ă b i t e u l t i m i l e ţ i ­g l e a l e a c o p e r i ş u r i l o r .

Ş i t o a m n a , î m b e l ş u g a t ă d e s e n i n p r o t e j a p a r ' c ă m u n c a t r u d n i c ă a s ă ­t e n i l o r d o r n i c i d e s l o v ă r o m â n e a s c ă .

Ş c o a l e l e ş i - a u d e s c h i s p o r ţ i l e ş i î n n ă v a l n i c e ş i r a g u r i , c o p i i c u p ă r b l o n d s a u n e g r u , a u i n u n d a t s ă l i l e c u s g o m o t o a s e l e l o r e x c l a m a ţ i i d e b u c u r i e . D i n p r a g p ă r i n ţ i c u m â i n i u s c ă ţ i v e , c u v e s t m i n t e s ă r ă c ă c i o a s e , î ş i p r i v e s c o d r a s l e l e c u m s e a m e s ­t e c ă g r ă b i ţ i p r i n t r e ş c o l a r i i n e a s t â m ­p ă r a ţ i .

* " * Bibl iotec i

S o c . J u n i m e a S ă t m â r e a n â a l u c r a t l u n i l e a c e s t e a d e v a c a n ţ ă n u m a i p r i n s a t e . D i f e r i t e ş i i n s t r u c t i v e p r e l e g e r i s ' a u ţ i n u t p e s t e t o t . S u b i e c t e l e a u fos t a l e s e d u p ă r e g i u n i : c o n f e r i n ţ e c u s u b s t r a t e c o n o m i c - c u l t u r a l , m e ­d i c a l , d e h i g i e n a , e t c .

L o c u i t o r i i a u a l e r g a t c u b u c u r i e s ă a s c u l t e t i n e r i m e a u n i v e r s i t a r ă , c a r e n u p e n t r u p r i m a o a r ă s e o p r e a î n s a t e l e l o r .

S ' a u f ă c u t b i b l i o t e c i p o p u l a r e î n Tătăneşti, c ă r ţ i l e a u f o s t p r e d a t e p ă r i n t e l u i B a s t e —. D-1 B . N i c o a r ă , p r e ş e d i n t e l e s o c i e t ă ţ i i , î n s o ţ i t d e d-1 D . P o p ş i I o a n N a g y - T e r e s b e s t , j u ­d e c ă t o r , a u d e s c i n s î n Amaţi ş i Ruşeni. I n A r n a ţ i s ' a î n f i i n ţ a t Bi -

BCU Cluj / Central University Library Cluj

mmmmmîmzmmm CELE TREI CRIŞURI >m>m>mwmmmm< b l i o t e c a 'Constantin Lucaciu» ,\x\a-m i n t i r e a c e l o r 3 r o m â n i c ă z u ţ i p r a d ă g l o a n ţ e l o r u n g u r e ş t i , c u o c a z i a a l e ­g e r i l o r d i n a n u l 1907.

I n R u ş e n i s ' a i n a u g u r a t b i b l i o t e c a p o p u l a r ă «Cele trei Crişuri», c o n ­s t â n d d i n n u m e r o a s e v o l u m e t r i m i s e d e R e u n i u n e a d i n O r a d e a , p r i n d e ­l e g a t u l e i , d-1 I o a n N a g y .

D u p ă i n a u g u r a r e p o p u l a ţ i a în f r u n t e c u c o n d u c ă t o r i i e i , a m a n i f e s ­t a t p e n t r u d-1 c o l o n e l G . B a c a l o g l u .

I n 29 A u g u s t ş i î n c e p u t u l l u i S e p t . d-1 N i c o a r ă î m p r e u n ă c u I. N a g y s ' a u d e p l a s a t î n Ţ a r a O a ş u l u i .

A i c i a u î n f i i n ţ a t b i b l i o t e c i î n co­m u n e l e V a r n a ş i N e g r e ş t i .

A u t o r i t ă ţ i l e a r t r e b u i s ă d e a ş i e l e c o n c u r s u l a c e s t o r b i n e c u v â n t a t e i n i ţ i a t i v e , c ă c i a u u n m a r e r o s t î n d e s v o l t a r e a c u l t u r a l ă a c o m u n e l o r n o a s t r e , m a i a l e s î n j u d e ţ e l e d e f r o n t i e r ă .

Scrisori Craiovene de Cheops.

T e a t r u l c r a i o v e a n î n r e g i s t r e a z ă u n e v e n i m e n t de o i m p o r t a n ţ ă e scep ţ io -na lă . I n f run tea lui se află d i s t insu l p ro fe so r şi l i t e ra t Ion D o n g o r o z i , o p e r s o n a l i t a t e c u r e p u t a ţ i e soc ia lă de c a r e s e m â n d r e ş t e p r i m a s c e n ă o l t eană . D e la E m i l G â r l e a n u , c a r e î n v i o r a s e t ea t ru l , f ă c â n d e p o c ă p r i n i n t r o d u c e r e a u n u i p r o g r a m ar t i s t i c c u m u l t e p iese din literatura noastră dramatică naţi­onală, firul t r ad i ţ i e i d i r ec to r i a l e a m e r s î n l inie f rân tă p â n ă la v e n i r e a impu­n ă t o a r e a sc r i i to ru lu i Ion D o n g o r o z i . A c e s t a şi-a i n a u g u r a t ac t iv i t a t ea c u u n p r o g r a m t ea t r a l , v r e d n i c de o nobi lă c o n s i d e r a ţ i e şi a p r i n s să d e s f ă ş u r e o-fens iva şi în d o m e n i u l cu l tu ra l , căc i e t i m p u l s ă a d ă o g ă m cul tur i i u n i v e r s a l e va lo r i cu no t a specif ică a sufletului n o s t r u a d â n c î n c r u s t a t ă . D-1 Ion D o n ­goroz i şi-a d a t s e a m ă d e neces i t ă ţ i l e t i m p u l u i ş i s 'a p ă t r u n s d e a d e v ă r u l că t e a t r e l e r e g i o n a l e t r e b u e să-şi a i bă u n s e c t o r de l imi ta t î n l ă u n t r u l c ă r u i a s ă ac ţ ioneze în c o n ţ i n u ; t r e b u e să a ibă n e a p ă r a t î n v e d e r e d ive r se l e ca t ego r i i poli t ice şi socia le , d e aci n u m a i d e c â t n e v o i a u n u i r e p e r t o r i u p e n t r u copii , ado lescen ţ i , să ten i , l u c r ă t o r i e tc .

P r o g r a m u l d-sale n ' a fost o ficţiune. E l a c ă p ă t a t o a p l i c a r e p r ac t i că , m e ­ni tă s ă d e a r o a d e î m b e l ş u g a t e .

T e a t r u ] să t e sc şi de c a r t i e r s 'a efec­t u a t şi se efec tu iază î n pe r fec te condi-ţ iuni a r t i s t i ce . C a m p a n i a a c e a s t a es te cu totul o r ig ina lă , căc i n i m e n i î n a i n t e a ac tua lu lu i c o n d u c ă t o r de d e s t i n e tea­t r a l e n u c o n c e p u s e un p l a n a t â t de m ă r e ţ .

Cu pr i le ju l d e s c h i d e r e i s t a g i u n i i s 'a s ă r b ă t o r i t şi jubi leul de 75 de an i de la î n t e m e i e r e a t e a t r u l u i c r a i o v e a n . A u fost 2 zile d e m a r e b u c u r i e obş t ea scă . S'a r e p r e z e n t a t «Fântâna Blanduziei» de A l e c s a n d r i şi «Săp tămâna luminată» d e M. Săulescu . I n t e r p r e t a r e a a r t i s t i că îm­b u c u r ă t o a r e . A u r m a t (ziua Il-a) o şeză­t o a r e l i t e ra ră cu scr i i tor i i b u c u r e ş t e n i .

A u citit d in oper i l e lor d-nii G. Mu­gur , N. C o n d e e s c u , Pil lat , Bucuţa , Don­gorozi , R a d u G y r , E u g e n C o n s t a n t ,

Flcrăseu, Iacobescu . Membr i i F u n d a ţ i -une i a u c ins t i t cu p r e z e n ţ a lor a c e a s t ă fest ivi tate.

* In c o n d u c e r e a de s t i ne lo r m u n i c i p a l e

se r e m a r c ă ac t iv i t a tea excep ţ iona lă a d-lui / . B. Georgescu, p r i m a r u l comu­nei . Pava ju l , c ana l i za rea , a p a şi l u m i n a s u n t p r e o c u p ă r i l e d-sale ed i l i t a re ce le ma i i m p o r t a n t e . l l l l i l I l l l l l l l l l l l l l i l I l l l l l l l l l l l l i l I i l I I I I I I I I I I I IHI I I I I I I I I I I I I I I I IMI i i l

SCRISORI DE LA BUDAPESTA

de Wath lanos V i a ţ a s p i r i t u a l ă m a g h i a r ă e s t e u n

o r g a n i s m i n d e p e n d e n t . R ă d ă c i n i l e e i l e a r e î n f i r i p a t e î n A p u s , d a r s e h r ă n e ş t e d i n p u t e r i l e e i p r o p r i i ş i d i n c o m o r i l e O r i e n t u l u i . T o a t e in­fluenţele p e c a r e d â n s a l e - a p r i m i t , şi c e l e c e a d a t a l t o r a , s u n t d e s c o p e ­r i t e î n m o d ş t i in ţ i f i c .

M i s e p a r e , c ă d i n t r e t o a t e r a ­m u r i l e v i e ţ e i s p i r i t u a l e p o p o r u l m a ­g h i a r a p r o d u s c e a m a i e x a c t ă o r i ­g i n a l i t a t e î n d o m e n i u l m u z i c e i . M u ­z i c a m a g h i a r ă a r e u n t r e c u t f o a r t e f r u m o s . D e j a Sft . G e l l e r t , î n d r u m u l lu i a p o s t o l i c a f ă c u t u n r ă v a ş , î n c a r e n e - a r ă m a s o ş t i r e d e s p r e e-m o ţ i a e p i s c o p u l u i c r e ş t i n , c a r e co ­l i n d â n d î n U n g a r i a , î n t r ' o s e a r ă a f o s t a j u n s d e s e a r ă ş i c â n d s ' a r e ­t r a s î n t r ' o c a s ă , c a s ă s e o d i h n e a s c ă , a a u z i t c â n t â n d o s e r v i t o a r e m a ­g h i a r ă . C ă l u g ă r u l W a l t e r , c a r e îl î n s o ţ e ş t e p e d r u m , p u n e p e s e r v i ­t o a r e c a s ă t a c ă , e p i s c o p u l î n s ă a r ă m a s u i m i t d e « m e l o d i a s t r ă l u c i t ă » . M a i t â r z i u c ă l u g ă r u l W a l t e r v a fi î n ş c o a l a t e o l o g i c ă d i n C i a n a d p r o ­f e s o r d e m u z i c ă .

D u p ă d o m n i a r e g e l u i C o l o m a n m a i m u l t e s i n o a d e b i s e r i c e ş t i s ' a u o c u ­p a t d e c â n t e c e , c a r i n e - a u r ă m a s î n c e p â n d d e l a s e c o l u l a i X l I I - l e a î n c o a c e . D e s p r e m u z i c a s t r ă m o ş e a ­s c ă m a g h i a r ă ş t i m f o a r t e p u ţ i n , d a r c â ii e x i s t a t , d o v e d e ş t e f a p t u l , c ă c h i a r ş i î n s e c o l u l a l X l I I - l e a s i n o a ­d e l e b i s e r i c e ş t i d i s c u t ă , c ă a r e x i s t a î n t r e p o p o r u n o b i c e i u , d e a c â n t a c â n t e c e l e s t r ă m o ş i l o r p ă g â n i , c a r i a u fos t c â n t a t e d e c ă t r e e i l a s a c r i ­ficarea c a i l o r s f in ţ i .

M u z i c a s t r ă m o ş e a s c ă m a g h i a r ă a t r e b u i t s ă fie f o a r t e r ă s p â n d i t ă , fi­i n d c ă n u m e l e c â n t ă r e ţ i l o r m e r e u l e a f l ă m î n n u m e l e s a t e l o r , o r a ş e l o r , î n c r o n i c i , e t c . A c e ş t i c â n t ă r e ţ i n u ­m a i d u p ă i n v a z i a t ă t a r i l o r î ş i p i e r d p ă m â n t u r i l e e n o r m e , d a r , e i î ş i p ă s ­t r e a z ă p â n ă î n s e c o l u l a l X l I I - l e a o c u p a ţ i u n e a lo r . Ţ i g a n i i m u z i c a n ţ i d e a b i â d e l a s e c o l u l X l V - l e a î n c o a c e î n c e p s ă s e o c u p e ş i e i d e m u z i c ă î n U n g a r i a . P r i m a m e l o d i e b i s e r i ­c e a s c ă t i p ă r i t ă n e - a r ă m a s d i n se ­c o l u l a l X l V - l e a , c â n d s u b r e g i m u l d i n a s t i e i J a g e l l o în U n g a r i a s e afla o m u l ţ i m e d e c o m p o z i t o r i d e m u ­

z i c ă b i s e r i c e a s c ă . M a i t â r z i u s e a-clună c o l e c ţ i a c ă l u g ă r u l u i W a j o n i d i n A r d e a l , c a r e a c o l e c t a t t o a t e c â n t e c e l e b i s e r i c e ş t i a l e c a t o l i c i l o r d i n e p o c a l u i . P s a l m i r i l e p r o t e s t a n ­ţ i l o r s u n t i n t e r n a ţ i o n a l e ş i d i n p u n c ­tu l d e v e d e r e a l m u z i c e i n a ţ i o n a l e , n ' a u n i c i -o i m p o r t a n ţ ă .

M u z i c a b i s e r i c e a s c ă c a t o l i c ă s e d e s v o l t ă m e r e u . T o t u ş n ' a fos t l i b e r s ă s e c â n t e la s e r v i c i u l d i v i n d e c â t d u p ă a p r o b a r e a p r i m u l u i H a b s b u r g . M u l t e c â n t e c e d i n a c e s t d o m e n i u s u n t j u m ă t a t e l a t i n e ş i j u m ă t a t e m a ­g h i a r e .

P â n ă l a s e c o l u l a l X V I I - l e a d e j a ş i ' n m i s t e r e l e p o p o r a l e î n c e p e c a s ă p ă t r u n d ă m u z i c a m a g h i a r ă . I n c â n ­t e c e l e n u n ţ i l o r ş i ' n p r i m u l r â n d î n « m a r ş u l lu i R a k o c z i » a j u n g e l a u n n i v e l a p r e c i a t m o n d i a l . M a i t â r z i u v i n Lavotta, A n t o n Csermalk şi Ros-savolgyi, i a r î n s e c o l u l a l X V l I I - l e a d-ni i M i h a i l Mocsonyi, F r a n c i s c Er-kel şi Russicska d e p u n b a z e l e m u ­z i c e i m o d e r n e ş i d a u o d e s v o l t a r e n e m a i p o m e n i t ă o p e r e i m a g h i a r e . M u -z i c a a c e a s t a s u p e r i o a r ă l a î n c e p u t î ş i g ă s e ş t e loc ia t e a t r e l e d e l a P e s t a şi l a c e l e d i n C l u j , d a r m a i t â r z i u s e d e s c h i d e Opera Maghiară, p e n ­t r u c a r e i n s t i t u ţ i u n e t e a t r a l ă , a r t i ş t i i n e c e s a r i s u n t c r e s c u ţ i d e c ă t r e A-cademia Musicală Maghiară. P r i ­m u l d i r e c t o r a l a c e s t e i a c a d e m i i a fos t F r a n c i s c Lisat, a p o i Erkel ş i p e u r m ă E u g e n Mihajlovics. A c a ­d e m i a a z i e d e o j u m ă t a t e d e s e c o l . C h i a r şi a z i e s t e c o n d u s ă d e c â t e v a p e r s o n a l i t ă ţ i f o a r t e r e c u n o s c u t e : c u m s u n t d - n i i : E r n e s t Dohdnyi, Z o l t a n Kodaly, E u g e n Hubay, B e l a Bar-tok, D e z i d e r i u Antalffy-Zsiros B e l a Ssabados, E m i l Âbranyi, A n t o n M o l n a r , R o b e r t MessUnyi.

A c a d e m i a la d e s c h i d e r e a e i a c u m c i n c i z e c i d e a n i a a v u t 38 ş i î n p r e ­z e n t a r e 673 e l e v i . B i b l i o t e c a e i c o n ­t i n u ă 78.000 v o l u m e d e g e n m u z i c a l . E s t e r e c u n o s c u t ă î n g e n u l ei c h i a r şi î n s t r ă i n ă t a t e .

D i r e c t o r u l a c t u a l a l a c a d e m i e i , d-1 Z o l t a n K o d a l y ş i B e l a B a r t o k s u n t c u n o s c u ţ i m o n d i a l . D â n ş i i a u î m p r u m u t a t î n m u z i c a l o r m o d e r n ă f o a r t e m u l t e m o t i v e d e l a p o p o r , (je s u b i n f l u e n ţ a m a g h i a r ă c h i a r n i c i Haydin n u s e p o a t e s c ă p a , c â n d , c â t e o d a t ă s t ă m a i m u l t t i m p î n U n ­g a r i a . A ş a d a r m a g h i a r i m e a a î m ­p r u m u t a t c â t e v a n u m e i n t e r e s a n t e E u r o p e i b ă t r â n e ş i i-a d a t u n a j u t o r r e m a r c a b i l , p e n t r u c a s ă d e i e _un a-v â n t n o u d e d e s v o l t a r e m u z i c e i s a l e .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

mwmmmwmm<>m CELE TREI CRIŞURI mmmsmm®mm aN0T6B

xxxxxxxxxxxxxx £ 7 / 2 document preţios

Un apel răspândit în 1918—19 printre Româ­nii din Serbia, publicat în 'limba română în cirilice sârbeşti, care se află în Biblioteca Academiei Române. Este un document rar doveditor al luptei Românilor pentru libertate

naţională. CĂTRE ROMÂNII din SERBIA

Fraţilor Români, De sute de ani, de când ne ducem

vieaţa nemângâiată alăturea de fraţii noştri sârbi—nici odată n'a venit cineva la noi cu vre-o vorbă de mângâere, care să trezească în sufletele noastre nădejdea de un trai mai bun şi mai omenesc

Iată acum, aducând Dumnezeu vre­muri mai bune, noi cei mai jos iscă­liţi, care suntem ca şi voi Români din valea Timocului, ne întoarcem către voi în aceste ceasuri istorice, pentru a vă spune câteva lucruri însemnate asupra cărora să vă gândiţi şi să vă hotârîţi: ce e de făcut?

Aţi văzut cu toţi războiul grozav care ţine de peste patru ani de zile şi care a pornit tocmai din ţara noastră, din Serbia.

Pentru-ce a izbucnit oare acest răz-boiu? Ştiţi cu toţi: Serbia voia să a-dune pe toţi Sârbii cari erau răsfiraţi sub mai multe stăpâniri la un loc, c'a să fie o ţară mare şi puternică.

După suferinţe îndelungate, vedem că astăzi acest scop 1-a şi ajuns. Deşi zdrobită, Serbia a ieşit biruitoare şi a căpătat Bosnia, Herţegovina, Croaţia şi Slavonia, după care se sbate de sute de ani. Aceeaşi dreptate le-a făcuto-războiul de acum şi Polonilor şi Ceho­slovacilor, cari îşi întemeiază state na­ţionale şi tot astfel şi Românilor. Ro­mânia a intrat în război pentru a dez­robi şi alipi la sine Transilvania, Ba­natul şi Bucovina.

Ea a ieşit biruitoare şi pe lângă a-ceste trei ţerişoare şi-a mai alipit şi Basarabia.

Războiul acesta nu s'a dat pentru putere, ci pentru dreptate. Ce e drept, Nemţii credeau că ei o să biruiască cu puterea, dar soiuznicii noştri i-au biruit cu dreptatea. Ei au statorit că nu e bine ca asupra vieţii unui popor să hotărască un alt popor strein, ci ca fiecare popor să-şi hotărască singur soarta după cum va voi el.

Astfel vedem că mai multe popoare şi-au hotărît soarta. Şi anume Sârbii din Bosnia şi Herţegovina şi Croaţii din Croaţia şi Slavonia au hotărît că se rup de Austria şi se unesc cu Serbia. Deci s'au rupt de Austria şi şi-au făcut ţara lor. Polonii de asemenea. Nemţii din Austria s'au unit cu Germania. Ungurii s'au despărţit de Austria; Bu­covina, Basarabia şi Transilvania cu Banatul s'au alipit de România.

Toţi Românii alcătuesc acum o sin­gură ţară de vre-o 14 milioane suflete. Numai noi Românii locuitori din Ser bia au rămas pe dinafară. Noi n'am înţeles cuvântul Preşedintelui Statelor Unite Americane, Vilson, că fiecare

popor e liber să-şi hotărască singur soarta.

Cu toate că suntem de două ori mai mulţi la număr ca Românii din Bu­covina, noi nu ne-am bătut capul cu soarta noastră. Dar dacă nu ni-1'om bate noi, alţii de bună samă că nu şi-1 vor bate!

Ori nu vrem noi nimic în aceste vremuri mari, când se aşează din nou temeliile lumii şi când fie care popor îşi cere dreptul său la vieaţă?

Ar fi un păcat faţă de copiii şi ne­poţii noştri ca în astfel de clipe hotă-rîtoare noi, s," stăm nehotărîţi.

Dar fraţilor, a sosit ceasul să ne spu­nem cuvântul: şi noi credem că nu putem zice altceva, decât că fiind Ro­mâni, dorim să fim la un loc cu cei­lalţi fraţi ai noştri, cu Românii cari acum sunt un popor mare. Noi vrem să fim la un loc cu Banatul, cu Tran­silvania, cu Basarabia şi cu Bucovina.

Noi nu suntem Sârbi, întocmai cum Românii din Ungaria nu sunt Unguri şi cei din Rusia Ruşi. Noi suntem în Serbia o jumătate de milion de Ro­mâni şi acum numai vrem să rămânem sub Sârbi, dela care am avut de su­ferit atâta. Ei nu ne lăsau să învăţăm în şcoli limba noastră, nu ne lăsau să ne facem biserici româneşti, să avem gazete româneşti şi cărţi. " Dacă noi vom cere dela Conferinţa de pace să ne alipească la România, credem că ea ne va alipi. Ştim că de curând guvernul Statelor-Unite (Ame­rica) au trimis vorbă Regelui României, că «Statele-Unite nu înceteasă să se îngrijească de dorinţele poporului ro­mân atât în afară cât şi în graniţele Regatului. Guvernul Statelor-Unite a fost martorul luptelor Românilor, al suferinţelor şi al jertfelor lor în răz-boiu şi al silinţelor lor în vederea uni­tăţii naţionale şi după dorinţele Ro­mânilor de pretutindeni.»

Mai departe el spune că Statele-U-nite îşi vor da toată osteneala ca tot pământul unde locuesc Români să fie laolaltă într'o ţară.

Fiind şi noi Români de sânge din moşi strămoşii noştri şi avându-ne mo­şiile noastre moştenite dela ei, noi avem aceeaşi dorinţă: să rămânem ce sun­tem, adecă Români; să fim gospodari pe pământul nostru şi să fim laolaltă cu toţi fraţii noştri români.

Astăzi toată lumea, care a fost ro­bită de alte neamuri, a căpătat drep­tate şi se întoarce la ţara mamă. Ro­mânii din Basarabia, din Bucovina, din Ardeal şi din Banat s'au alipit la mama lor, România. Numai noi Românii din Serbia am rămas pe din afară.

Trebue să ne grăbim să ne folosim de dreptul obştesc şi să cerem să ne alipim la mama noastră, care ne în­tinde bucuros braţele ei.

Până acuma nouă nu ni-a fost îngă­duit cel mai sfânt lucru pentru un om, adică să cunoaştem neamul şi să trăim pentru el. Doar numai gospodari pu­team să fim, dar asta nu ne mulţu­meşte în sufletul nostru, căci şi noi suntem oameni şi trebue să ştim pen­tru ce trăim.

De aceea fraţilor, am fost, suntem şi vom fi stăpâni pe pământul nostru românesc din Serbia, vrem ca să ni se lărgiască şi drepturile noastre, pentru ca să trăim în toate privinţele ca Ro­mâni.

Toată averea care se află 'n judeţele (ocruzi) româneşti să fie proclamată ca avere a poporului român.

Toată puterea executivă (vlasti) să treacă în mâinile noastre. Numai fii de ai Românilor să fie împuterniciţi (punomocink) ai poporului român şi ei să-şi aleagă funcţionari (cinovnik) dintre Români.

Prefecţi (nacelniţi) să fie români, cari să îngrijească de popor, dându-i sfa­turi bune şi împărţindu-i dreptate în limba românească.

Judecătoriile (sudovi) să fie româneşti şi judecata să se facă numai în limba românească.

Noi avem vr'o 250 sate. Orice sat să aibă primar (knez) şi dascăli români, învăţătura să se facă în româneşte.

Până acum 40—50 ani noi aveam bi­sericile noastre, în cari se făcea slujba în limba românească. Acuma cerem să se întoarcă iarăşi limba română în biserică.

Orice sat să aibă biserică. Popii şi dascălii români să rămână la locul lor şi în scurt timp să înveţe româneşte să cetească şi să slujiască. Pentru a-ceasla mama noastră, România, ne va da tot sprijinul.

Aşa dar fraţilor, la lucru! Să ne adunăm prin sate, prin oraşe,

să ne alegem câte un Comitet naţional care să se pună în legătură cu fraţii noştri din România, Ardeal, Bucovina şi Basarabia pentru ca să ne unim cu ei, făcând şi noi dimpreună parte din România Mare.

Acum e timpul să ne folosim de drep­tatea (sloboda) care stăpâneşte toate neamurile şi să ne spunem cuvântul nostru. Nimic nu ne mai împiedecă să intrăm în graniţele României între­gului neam românesc.

Sfârşind aceste cuvinte frăţeşti, rog pe unul Dumnezeu să ne ajute ca să vedem împlinit visul de fericire al nea­mului românesc.

Ura! Trăiască Românii din Serbia uniţi cu România! Trăiască România Mare a tuturor Românilor!

Dr. Atanasie Popovici. Sever Coteţ, narednic. Ion Niţă, narednic. L. Bogdan, cinovnic.

Focarul culturei maghiare din Ardeal.

Revista «Cele trei Crişuri» chiar dela început a declarat, că vrea să mijlo­cească o apropiere între Cercurile cul­turale româneşti şi cele maghiare din Ardeal. De şapte ani de zile nici un moment n'a încetat a accentua, că este o necesitate absolută, de a face cunos­cută cultura noastră în cercurile ma­ghiare din Ardeal, şi viceversa. Acest punct de vedere al unei politice cultu­rale, corespunzătoare intereselor ge­nerale ale statului, a fost aprobat de cei mai însemnaţi cărturari ai culturei române, iar d-l Nicolae Iorga, într'o conferinţă ţinută la Oradea Mare, a considerat «politica» aceasta culturală ca singura cale, care apropia elemen­tul minoritar de ideile şi tendinţele noastre adevărat româneşti. Ne putem apropia unii de alţii, fără sa se peri-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

wmmmmm&mm CELE TREI CRIŞURI i B B M K f i cli teze c u l t u r a şi l i m b a n o a s t r ă or igi ­nală . Ne af lăm î n t r ' o ace iaş i ţ a r ă , pen­t r u c a r e t r ă i m şi m u r i m d e e n e v o e ; i n t e re se l e s t a tu lu i n e c e r c a a d u n â n d î m p r e u n ă pu t e r i l e şi e n e r g i i l e n o a s t r e să c o n l u c r ă m c a fraţi i p e n t r u înflori­r e a ace s t e i ţă r i , p o a t e u n a d i n t r e ce le m a i f r u m o a s e şi ce le m a i b o g a t e în r â n d u l ţ ă r i l o r d in l u m e . D e c e "da r s ă n u n e î n ţ e l e g e m şi să n u n e c u n o a ş t e m r e c i p r o c ?

C o n s t a t ă m c u o m a r e sa t is facţ ie , că ide ia a c e a s t a nob i l ă a fost î n ţ e l e a s ă în u l t imul t i m p d e confra ţ i i n o ş t r i m a ­g h i a r i d in A r d e a l D a c ă v r e m să fim obiect ivi , n u p u t e m t r e c e cu v e d e r e a a s u p r a faptului i s tor ic , c ă l â n g ă cola­b o r a r e a o b s e r v a t ă p e t e r e n poli t ic , a c ­t iv i ta tea d e a p r o p i e r e a lua t u n f rumos î n c e p u t şi p e t e r e n u i cu l tu ra l . Intelec­tual i i m a g h i a r i s u n t oaspe ţ i b ine vă­zuţi , b a c h i a r c o n f e r e n ţ i a r i la A c a d e ­m i a l i be ră a d-lui Nico lae I o r g a din Văleni i d e Munte , i a r z ia re le şi revis­te le m a g h i a r e p u b l i c ă a p r o a p e zilnic t r a d u c e r i d in l i t e r a t u r a r o m â n ă , p â n ă î n p r e z e n t p u ţ i n c u n o s c u t ă şi a p r e c i a t ă d e fraţii n o ş t r i m a g h i a r i . E c o u r i d in m i ş c a r e a a c e a s t a a u a juns şi î n p r e s a de la B u d a p e s t a , u n d e au to r i i r o m â n i s u n t ed i ta ţ i d e ce le m a i m a r i c a s e d e e d i t u r ă şi r ev i s t e l e pub l i că t r ad i i ce r i b ine r e u ş i t e d i n l i t e r a t u r a n o a s t r ă . L â n g ă v ic to r i a c â ş t i g a t ă c u s â n g e şi a r m e , a c e a s t ă v ic to r i e e s t e b i n e ven i t ă şi s u n t e m convinş i , că î n s e a m n ă o s c h i m b a r e d e d i rec ţ i e în op in ia pub l i că a p o p o r u l u i m a g h i a r , c a r e or i şi c u m t r e b u i e s ă î n ţ e l e a g ă , că î n a i n t a r e a po­p o r u l u i r o m â n s p r e u n r o l s u p e r i o r î n v i e a ţ a E u r o p e i c e n t r a l e , a fost u n p ro­c e s i s tor ic şi n a t u r a l , m e r i t a t c u t r u d a şi c u ca l i tă ţ i le r e a l e a p o p o r u l u i n o s t r u . S u n t e m s igur i , c ă d u p ă u n o a r e c a r e t i m p a c e s t a d e v ă r v a fi r e c u n o s c u t şi de confra ţ i i n o ş t r i u n g u r i şi a t u n c i ni­m i c n u v a î m p i e d e c a c o l a b o r a r e a a t â t dor i tă , b a c h i a r n e c e s a r ă î n t r e noi .

P â n ă a t u n c i p r i m i m c u b u c u r i e o r i ce g e s t de a p r o p i e r e d in p a r t e a l i t e ra ţ i lo r m a g h i a r i , a ş a şi s c r i s o a r e a d-lui Ludo­vic Gyorgy. r e d a c t o r u l r ev i s t e lo r <Er-delyi Irodalmi Ssenile» şi «Păsstosus' de Cluj , c a r e n e m ă r t u r i s e s c , c ă cer­cur i l e ce le m a i s e r i o a s e d in t a b ă r a c u l t u r e i m a g h i a r e d in A r d e a l , s u n t d i spuse şi c h i a r d o r e s c o ac t i v i t a t e de a p r o p i e r e c u i t u r a l ă r o m â n o - m a g h i a r ă . Ne b u c u r ă mul t , că a c e a s t ă 7 d o r i n ţ ă a fost a d r e s a t ă c h i a r r e v i s t e i «Cele t r e i Crişuri», c a r e a r e u n t r e c u t d e ş a p t e an i de zile d e l u p t ă c u l t u r a l ă la ' g r a ­ni ţă . D»l G y o r g y , n e a n u n ţ ă , c ă î n ' c a -l i ta tea lui de r e d a c t o r la r ev i s t e l e «Er-de ly i I r o d a l m i Szemie» şi «Pâsztortiiz», v r e a s ă î n c e a p ă l e g ă t u r i l e c u noi . D-sa v a pub l i ca t r a d u c e r i şi r ecenz i i , făcute d u p ă o p e r e l e l i t e r a tu r i i n o a s t r e şi c a o a l tă d o v a d ă a ace s t e i s i n c e r e ten­d in ţe , e s t e d i spus a s c o a t e î n c u r â n d u n n u m ă r j u b i l a r r o m â n d in r e v i s t a «Pâsztortiiz» d e s t i n â n d douăzec i şi pa­t r u de p a g i n e d in a c e a s t ă r e v i s t ă cu c a r a c t e r e u r o p e a n , n u m a i p e n t r u cul­t u r a şi a r t a n o a s t r ă , a t â t de pu ţ i n cu­n o s c u t ă î n s t r ă i n ă t a t e . L a a c e a s t a m u n c ă f r u m o a s ă n e c e r e spr i j inul .

Conducători sau specialişti .-

O foar te s i m p a t i c ă r e v i s t ă c a r e n u a r e a e r u l s ă se lase în p r a d a pa t imi lo r pol i t ice , s e ' n t r e b a n u d e m u l t : c e ra­p o r t u r i p o a t e a v e a u n a s t r o n o m cu .Ministerul I n s t r u c ţ i u n i i ?

N u e d e fapt r o lu l n o s t r u să l u ă m a p ă r a r e a p e r s o a n e l o r pol i t ice. A c e a s t ă g r i j ă o v o r fi avut-o d e s i g u r p â n ' a c u m z ia re le d e pa r t id . S e p a r e î n s ă că ac i se p u n e o ches t i e de pr inc ip iu . D e a c e e a p u t e m d i scu ta .

E b ine dec i să ne a d u c e m a m i n t e m a i î n t â i c ă S p i r u H a r e t al c ă r u i n u m e e indiso lubi l l e g a t de is tor ia învă ţă ­m â n t u l u i nos t ru , n ' a fost d e c â t un... «simplu» a s t ronom».

F a p t u l c ă e r a p ro feso r u n i v e r s i t a r n u imp l i ca n e a p ă r a t a sa c o m p e t e n ţ ă î n m a t e r i e d e p e d a g o g i e şi d e organi ­z a r e şco la ră . U n i v e r s i t a r i i se a l e g d u p ă spec ia l i t a t ea p e c a r e o p r e d a u şi pe c a r e o cu l t ivă şi n ic i u n a d in cele la l te spec ia l i t ă ţ i n u impl i că fami l i a r i t a t ea dep l ină cu p e d a g o g i a — c a r e şi ea, e d in d o m e n i u a p a r t e şi des tu l d e vas t . Ti t lu l d e profesor u n i v e r s i t a r n u con-s t i tue o g a r a n ţ i e de m a r e p r i c e p e r e în m a t e r i e ş co l a r ă . C â ţ i m a r i p ro feso r i fiziologi, eh imiş t i , cr i rhinologi , econo­miş t i , c h i r u r g i or i j u r i ş t i a r fi g a t a să-şi dec l i ne o r i ce a m e s t e c aci, m a i a les d a c ă le c e r e m să s e just i f ice p r i n «titluri».

P e n t r u pe r f ec t a s a t i s f ace re a c e l o r c u fe t i ş ismul d ip lomelo r a r t r e b u i de­s i g u r c a la Min i s te ru l I n s t r u c ţ i e i să n u se n u m e a s c ă d e c â t d o c t o r i î n filosofic, spec ia l iza ţ i î n p e d a g o g i e . A r t r e b u i a t unc i , c o n s e c v e n t p r inc ip iu lu i , ca di­r e c t o r i i d e r e v i s t e să fie n u m a i ce i ce şi-au t r e c u t e x a m e n e l e t o a t e la «este­t i ca l i terară». Şi'n b a z a a c e l u i a ş pr in­c ipiu a r t r e b u i să se in t e rz i că u n u i b i r t a ş , c u m a fost G h e r e a , s a u u n u i b e r a r c u m a fost C a r a g i a l e , s ă m a i facă c r i t i că l i t e ra ră s a u să pub l i ce li­t e r a t u r ă . In s c h i m b , d in oficiu, l i tera­t u r a s'o facă şi s 'o j u d e c e numai . . . p ro ­fesori i de 1. r o m â n ă , ob l iga ţ i să fie toţ i poe ţ i , i a r pub l icu l să fie ob l iga t să-i c i t e a s c ă ş i să-i a d m i r e . A r t r e b u i s ă se in t e rz ică u n u i fost v â n z ă t o r d e z ia re , c a Ed i son , d e a m a i i n v e n t a b e c u r i e l ec t r i c e s a u fonografe , i a r d r e p t u l in-v e n ţ i u n i l o r s ă n u se m a i a c o r d e d e c â t c e l o r ce şi-au t r e c u t m a n d a r i n a t u l în ş t i in ţe le fizico-chimice.

P r e o c u p ă r i l e l a t e r a l e , c ă r o r a a d e s e ­or i d i l e t an tu l le j e r t f e ş t e c e a r e m a i b u n în t r în su l , t r e b u e astfel s ă fie con­s i d e r a t e c a u n del ic t î m p o t r i v a a u t o ­r i tă ţ i i p u r t ă t o r i l o r d e d ip lome .

Sufletul , t a len tu l , v o c a ţ i u n e a firească, n u po t a v e a n i c iun r o l î n t r ' o l u m e a ce le i m a i e x a s p e r a n t e med ioc r i t ă ţ i u n d e v a l o a r e a s e j u d e c ă numai d u p ă cer t i ­ficat, s t a m p i l ă s a u d e c o r a ţ i e .

D a r l ă s â n d la o p a r t e a c e s t o r labi le h â r t i i fiduciare n e p u t e m î n t r e b a : o a r e s ă fie a t â t d e m a r e ^ i n c o m p e t e n ţ a p r e -z u m a b i l ă a u n u i a s t r o n o m în afacer i le şcoa le i şi educa ţ i e i ?

E o a r e ac i v o r b a de spec i a l i t a t ea t ehn i c i anu lu i ?

C e e a c e se u r m ă r e ş t e d e a c e s t o r g a n al s t a tu lu i , (Ministerul Ins t ruc ţ ie i ) , e s te c u l t u r a î n î n t r e g u l ei, i a r d i r ec t ive le t r e b u e s ă fie d a t e de o a m e n i car i po­s e d ă «cultura» în s e n s u l ce l ma i pro­

pr iu al c u v â n t u l u i ; n u n u m a i d e c â t de special iş t i un i la te ra l i , n u de p e d a n ţ i i de ta l i i lor de pa rag ra f , ci d e o a m e n i cu o vieaţă spirituală amplă, variată, bogată. Ind i fe ren t c a r e i-ar fi special i ­t a t e a în c a r i e r a ce-1 a ju tă să-şi c â ş t i g e ex i s ten ţa , n u poa t e d e v e n i î n d r u m ă t o r a l Ins t ruc ţ i e i a c e l a c a r e n u p r e z i n t ă o a r e c a r e g a r a n ţ i i că p o s e d ă : 1) o în ţ e ­l e g e r e t eme in i că d e s p r e r o s t u r i l e l a rg i a le cu l tu r i i în o m e n i r e ; 2) o c u n o a ş t e r e a neces i t ă ţ i l o r c u l t u r a l e a l e p o p o r u l u i n o s t r u î n s p e c i e ; 3) o suf ic ientă infor­m a ţ i e d e s p r e rea l i t ă ţ i l e a c t u a l e şi des­p r e posibi l i tă ţ i le i m e d i a t e d e în făp tu i r e .

Cu a c e s t e c r i t e r i i fixate, p u t e m să n e ' n t r e b ă m a c u m d a c ă p e r s o a n e l e co­r e s p u n d sau n u ce r in ţe lo r .

Eug. Sper.

Filosofia în învăţământ. R e f o r m a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , a n u n ţ a t ă d e

d-1 I. Pe t rov ic i , m i n i s t r u a l i n s t ruc ţ i un i i publ ice , p r e o c u p ă viu p e dască l i , p r e ­o c u p ă p r e s a , p r e o c u p ă pub l icu l .

I d e e a c e n t r a l ă a a c e s t e i r e f o r m e e s t e in tens i f ica rea î n v ă ţ ă m â n t u l u i filosofic.

D e a n i d e zile glasuri , r ă z l e ţ e d a r tot m a i i n s i s t en t e a u c e r u t o s c h i m b a r e în p r o g r a m a ana l i t i că a m a t e r i e i filo­sofice d in l iceu .

Ne a m i n t i m , îmi p a r e d e a c u m v r e o do i sp rezece ani, de u n a r t i co l (în N. R. R.) a l D-lui C. S u d e ţ e a n u , c a r e p ro ­p u n e a s ă s e i n t r o d u c ă i s tor ia filosofici î n l iceu, e a fiind cea m a i b u n ă p r o p e -d e n t i c ă filosofică.

C e v a a n a l o g , îm i p a r e , p r o p u n e a n u d e m u l t d-1 L u c i a n B l a g a î n C u v â n t u l .

M ă s u r a a r fi fost b i n e c u v â n t a t ă d a r n u suficientă, n u p r o g r a m a t r e b u e s c h i m b a t ă , ci î n t r e g s i s t emul .

In r e v i s t a ,,Propilee Literare" (No. 3 8 - 3 8 . a n III) d-1 prof. S t . B e z d e c h i în­fă ţ işează l a t u r e a favorabi lă şi defavo­rab i l ă a p r o b l e m e i .

In p r i v i n ţ a l a tu r e i favorabi le s u n t e m per fec t d e a c o r d .

Filosofia t r e b u e s ă a ibe ro lu l p re ­p o n d e r e n t î n t r ' o r e f o r m ă a l c ă r u i s c o p e să ' n l ă t u r e „ în jos i rea şi p ro le ta r i za ­r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i s e c u n d a r " o r i e n t a t p r e a exc lus iv şi p r e a o s t en t a t i v s p r e „ luc ru r i " . E a t r e b u e să. c r e e z e e levu lu i „un c o n ţ i n u t sp i r i tua l u n i t a r c a r e s ă se rezo lve fericit î n a r m o n i a u n e i pe r so ­na l i tă ţ i " .

Cit i tori i îş i a m i n t e s c c u câ t ă insis­t e n ţ a a m d e p l â n s l ipsa filosofiei î n e-d u c a ţ i a n o a s t r ă şi c u c â t ă sa t i s fac ţ ie a m r e l e v a t pe r spec t i ve l e d e î n d r e p t a r e c e v e n e a u m a i î n t â i de l a A c a d e m i a R o m â n ă .

In c e a c e p r i v e ş t e s cep t i c i s mu l crit i­cilor, p r iv i to r la mi j loace le d e r e a l i z a r e efect ivă a r e fo rme i , e le n u t r e b u i e să a d u c ă to tuş i nici o ez i t a r e d in p a r t e a fac tor i lor c o n d u c ă t o r i : d e s i g u r azi, cu c o r p u l d idac t i c insuf ic ient" p e care-1 a v e m , r e z u l t a t e l e n u po t fi d in t r ' o d a t ă ce le a ş t e p t a t e ; d a r p r in a c e a s t ă r ecu ­n o a ş t e r e l e g a l ă şi oficială filosofia îşi va d o b â n d i "cel p u ţ i n o p a r t e d in p re s ­t igiul cuven i t . Astfel se p r e g ă t e ş t e d r u ­m u l g e n e r a ţ i i l o r de m â i n e . C u ce mi j ­loace necă j i t e s'a î n c e p u t p r e g ă t i r e a p e d a g o g i c ă în p r i m e l e scoa le n o r m a l e d e od in ioa ră .

D a r g e n e r a ţ i a e x c e l e n t ă de p ro fesor i d e p e d a g o g i e de azi (de s igur , şi ea,

BCU Cluj / Central University Library Cluj

m m ^ ^ m m m ® m CELE TREI CRIŞURI wm>m>z<WM<>mm>m dezmin ţ i t a pe ici-pe colo de u n e l e ele­m e n t e d i sonan te ) n ' a r fi fost posibi lă d a c ă n u se făcea o d a t ă u n î n c e p u t cu mi j loace câ t d e m o d e s t e .

b ă n u u i t ă m : în v i a ţ a fi inţelor în s t a r e e m b r i o n a r ă e s t e dat m a i î n t â i o r g a n u l , c a r e a d e s s e m e n ţ i n e î n t r ' o l u n g ă p e r i o a d ă inac t iv , dec i „ inut i l" p â n ă la complec t a sa cons t i t u i r e şi ab i a a t u n c i î n c e p e funcţiunea ; a s t f e l : c r ee ru l el însuş i , c a r e ab i a t â rz iu p o a t e d e v e n i c a p a b i l să... filosofeze. Târz ie l -n i ca sa i n t r a r e î n s c e n ă n u ne just if ică să-1 e x t i r p ă m din p r u n c i e .

Eugenia, Speranţa

Noul palat al „ Uni­versului"

Xe b u c u r ă m din a d â n c u l sufletului or i d e c â t e or i a v e m pri le jul să con­s t a t ă m o b i r u i n ţ ă a u n e i e n e r g i i ome­neş t i , ce se p u n e - î n s lujba i n t e r e s e l o r na ţ iona le .

Z i a r u l «Universul», cel m a i m a r e co­t id ian a l nos t ru , c a r e a r e s p e c t a t î n t o t d e a u n a t r ad i ţ i a i s to r i că şi a a p ă r a t cu o v e h e m e n ţ ă d e m n ă d e l ă u d a t sa­c re l e o d o a r e a le d r a g o s t e i d e n e a m şi de ţ a r ă , a p u s zilele t r e c u t e , c u u n fast neobişnu i t , ce c ă p ă t a s e c a r a c t e r u l u n e i s ă r b ă t o r i na ţ iona le , temel i i le u n u i n o u pala t . E s t e în a c e a s t ă m ă r e a ţ ă faptă d o v a d a c e a m a i s i g u r ă eă in ten ţ iun i l e b u n e d a u r e z u l t a t e t r a in ice .

D i r e c t o r u l z iarului , d-nul S t e l i a n Po-pescu , p e c a r e îl c u n o a ş t e m şi î l admi­r ă m p e n t r u e n t u z i a s m u l s ă u labor ios , se p o a t e p e d r e p t c u v â n t făli cu o p e r a ce-o d e s ă v â r ş e ş t e s u b ochi i noş t r i .

In s i lue ta a r h i t e c t u r a l ă , c e se v a înă l ţ a s p r e zen i tu l năzu in ţ e lo r n o a s t r e naţ io­na l e , no i v e d e m b i r u i n ţ a d r a g o s t e i d e n e a m faţă d e toa t e ce le la l te s e n t i m e n t e , ce n i m i c e s c cu t e n d i n ţ ă pol i t ică cu l tu l şi t r ad i ţ i a n o a s t r ă m o r a l ă .

Cheops

Costache Negri 1812—1816.

S'au împl in i t zilele a c e s t e a c inc izec i de an i de la m o a r t e a m a r e l u i pa t r i o t m o l d o v e a n C o s t a c h e N e g r i . E r a fiul lui P e t r a c h e Negr i , fost a g ă şi m a r e v is t ie r a l Moldove i , şi a l Zuhi ie i , fiică a s o r o c e a n u l u i Miron D o n i c i şi soţ ia , de m a i tâ rz iu , a ves t i tu lu i p o e t şi b o e r m o l d o v e a n , C o s t a c h e C o n a c h i , logofă­tu l ca re -ş i p u n e a în s t i hu r i a n a c r e o t i c e dulc i le p l ă c e r i a le a m o r u l u i şi c a r e află în fiica lui Don ic i , c e a m a i în ţ e ­l e a p t ă şi f r u m o a s ă d in n u m e r o a s e l e lui «muze».

N ă s c u t î n a n u l de o b ş t e a s c ă în t r i s ­t a r e a l r ăp i r i i B a s a r a b i e i , 1812, Costa­c h e N e g r i a s tud ia t î n ţ a r ă , la c u r t e a d o m n e a s c ă a lui Ion i ţă Sturza , m a i apo i la Ch i ş inău , şi în ce le d in u r m ă în s t r ă i n ă t a t e , c u Vas i l e A l e c s a n d r i şi Al . Cuza , m a i a les î n I tal ia , c ă l ă t o r i n d î n t oa t e provinc i i le p i toreş t i , a le ţ ă r i i su ro r i . U n u l d in t iner i i culţ i a i v remi i , C. N e g r i a lua t p a r t e la t o a t e ac t e l e m a r i a le is tor ie i n o a s t r e na ţ iona l e , de la r e v o l u ţ i a de la 1848 şi p â n ă la u n i r e a p r inc ipa t e lo r , î m p r e u n ă c u Alecsand r i , K o g ă l n i c e a n u , A l e c u R u s s o , Rose teş t i i şi alţii . N e g r i a fost sufletul m i şcă r i l o r

de r e g e n e r a r e a R o m â n i l o r de p re tu ­t indeni , a fost m e m b r u l cel m a i r ă s ă r i t a l d i v a n u r i l o r ad-hoc, s u s ţ i n ă t o r u l un i r i i şi u n u l d in ini ţ ia tor i i p o r n i r e i de secu­l a r i za r e a a v e r i l o r m ă n ă s t i r e ş t i . C a a g e n t d ip loma t i c a l ţăr i i la Cons t an t i -nopol, . în t impul d o m n i e i lui Cuza , Ne­g r i a m a n i f e s t a t u n d e s ă v â r ş i t t a c t po­litic, r e u ş i n d s ă s m u l g ă Turc i lo r furioşi r e c u n o a ş t e r e a un i r i i c e lo r d o u ă ţ ă r i s u r o r i de la D u n ă r e . D u p ă c ă d e r e a d in d o m n i e a lui A l e x a n d r u Ion Cuza , C. N e g r i s 'a r e t r a s la Tg . -Ocna , m u r i n d , p e s t e c â t v a t imp , î n 28 a le lune i Sep­t e m b r i e 1876. L a a c e a d a t ă E m i n e s c u sc r i a în g a z e t a «Timpul»:

«Unul d in cei m a i nobi l i b ă r b a ţ i a i R o m â n i l o r , C o s t a c h e N e g r i , r e p r e z e n t a , n u n u m a i cel m a i c u r a t p a t r i o t i s m şi c a r a c t e r u l cel m a i dez in t e r e sa t , d a r şi o c a p a c i t a t e e x t r a o r d i n a r ă , căre ia- i da-to r im, î n b u n ă p a r t e , t oa t e a c t e l e m a r i , s ă v â r ş i t e î n i s t o r i a m o d e r n ă a R o m â ­nilor».

In o re le de r ă g a z , C. N e g r i a sc r i s şi l i t e r a t u r ă : v e r s u r i şi p roză . C a lite­r a t el e s t e a l soc ie tă ţ i i î n c a r e t r ă i a . In f luen ţa te d e r o m a n t i s m u l a p u s e a n la m o d ă şi m a i apo i de ce le d in t â i p ro -d u c ţ i u n i l i r ice a ie lui V a s i l e A lexand r i , u n e l e chiar , s c r i s e în c o l a b o r a r e cu poe tu l «Lunci i Şiretului», poezi i le lui C. N e g r i a l c ă t u e s c o se r i e d e m o t i v e vers i f icate , m a i r e m a r c a b i l e , p r i n suc ­cesu l lor imed ia t . — « T â n ă r a copilă» şi «Ciuda d e amor», c u u n p u t e r n i c sen­t i m e n t a l i s m e leg ia i. D i n t r e poezi i le lui soc ia le a a v u t deoseb i t s u c c e s «Urarea» sc r i s ă c u ocaz ia de s rob i r i i ţ igan i lor , î n f o r m a p l u g u ş o r u l u i , foar te r ă s p â n d i t ă p e a c e a v r e m e , î n M o l d o v a :

Sculaţi Măi fraţi Sculaţi! Din greu somn Vă deşteptaţi Şi v'adunaţi Fii şi taţi Căci bir nu daţi Şi de Pângăraţi Sunteţi scăpaţi Răscumpăraţi. Deci turnaţi .Şi închinaţi Mulţi ani la deputaţi Si din inimă strigaţi Ura! Măria Ta !...

«Mai î n c h e g a t ă c a formă, m a i dove­d i t o a r e d e idei, e s t e poez ia lui pa t r io ­t ică, a c e a c u n o s c u t ă s u b numele» . «Hora de la R ă d u c ă n e n i » :

«Oliolio, Român bărbate, Mai deşteaptă-te, măi frate, Căci de tine joc îşi bate Soarta cea fără dreptate». Şi jucând, aşa, cântau Toţi în horă la răcoare, Stol de vulturi ei păreau Sburând roată pe sub soare.

Şi-mi părea mereu Românul, uitâtor de a lui nevoi

Că joacă jocuri bărbate, cu avânturi de râzboiu.

Chiar şi astăzi, când e'n horă, străluceşte pe-a sa frunte

Viitor de danţ mai ager şi de hore mult mai crunte.

P r o z a lui C. N e g r i es te a l că tu i t ă d in c â t e v a î n s e m n ă r i d e c ă l ă t o r i e ( H o t a r e streine», «Serile d in Veneţ ia» , «Mănăs­tirea» şi «Logofătul Konachi») şi o oa­r e c a r e c o r e s p o n d e n ţ ă fami l ia ră şi ofi­cială. M a r e iub i to r a l p ă m â n t u l u i ţă r i i sa le , N e g r i a găs i t n e m u r i t o a r e ac­

c e n t e ca să-şi m ă r t u r i s e a s c ă a c e a s t ă i ub i r e , d e m n e d e l i r i smul lui R u s s o d i n « C u v â n t a r e a R o m â n i e i » :

«O Moldovă! D u l c e eş t i p e n t r u t o a t ă suf la rea ce , î n sânu- ţ i a c r e s c u t şi g u s ­t a t mi l a p ă r i n t e ş t e i t a l e o c r o t i r i ! D u l c e eşt i şi p e n t r u ace i ce , nefi ind fii a i tăi , se a r u n c ă în a le ta le b r a ţ e , n ă d ă j d u i n d u ş u r a r e a n e c a z u r i l o r lor, şi af lând î n t ine î n d e s t u l a r e a , p r i sosu l şi l in iş tea c e le l ipseş te , s u b î n s u ş i a c o p e r ă m â n t u l ce a p r i m i t n a ş t e r e a lor. D e ş i o s o a r t ă t i că loasă m ă s i leş te a fugi d e t ine , d a r d e a p u r u r e a î n t e m e i a t ă , î n t o a t ă p u t e r e a s imţu r i l o r me le v a fi d r a g o s t e a ta . O r i ş i u n d e m ă v o r p u r t a n e p r e v ă ­zu te le î n t â m p l ă r i c e î m i s u n t h o t ă r î t e , î n t r ' a m e a i n i m ă r e c u n o s c ă t o a r e , v a s t ă p â n i a d u c e r e a t a a m i n t e , î n t o a t ă p o d o a b a f rumuse ţ e i ta le , p â n ă la c e a de p e u r m ă a m e a of tare . Multă v r e m e au că lca t şi au păş i t v e a c u r i l e şi na­ţiile pe s t e t ine l e p ă d â n d u - t e î n u i t a r e ; d a r te vei r id ica p r e c u m s o a r e l e î n m a ­r e l e o c e a n , s t r ă l u c i t o a r e d e v i i to r ime , şi n u se va î n t u n e c a o r i zon tu l s l ave i ta le . A c e s t e a s u n t v i sur i l e d e d o r i n ţ ă a le u n u i i sgon i t fiu al t ău . O Moldovă! îţi zic p o a t e veşn ic «ziua bună».

A c e s t a a fost C o s t a c h e Negr i , u n o m «de o r a r ă m o d e s t i e , c a r e n u sco­t ea n i c ioda t ă fapte le s a u p e r s o a n a lui î n relief, n u v o r b e a d e je r t fe le a d u s e ţăr i i , n ic i d e serv ic i i le î n s e m n a t e fă­c u t e Statului», — d u p ă c u m n e î n c r e ­d in ţ ează r e g r e t a t u l i s tor ic şi poves t i t o r R a d u Rose t t i .

O p e r a lui a fost p u b l i c a t ă î n fosta e d i t u r ă «Minerva» d e c ă t r e E m i l G â r -leanu , i a r d e s p r e v i a ţ a şi o p e r a lui a sc r i s o monogra f i e , d e s t u l d e b u n ă , p ro ­fesorul G h . N. M u n t e a n u — B â r l a d .

G. B. i i i i i i i t i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i u i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i

************ C a s a c u n a l b ă . Roman de Eugenia

Sperantia. — P e d-l E. S p e r a n t i a n e p l ă c e a să-1 î n t â l n i m în d o m e n i u l şt i in­ţe lo r ps iho log ice , î n c ă r c a t de cons ide -r a ţ i u n i n o u i c â n d a b o r d a , î n c o m p l e c t ă cunoş t i i n ţ ă de cauză , difer i tele p r o b l e m e a le a ce s t e i c o m p l i c a t e ş t i in ţe . Ps iho-b io log ia g â n d i r i i e s t e o l u c r a r e c a r e a d u c e m u l t e nou tă ţ i , i a r "Frumosul ca înaltă suferinţă», n e i n t e r e s e a z ă in t ens ; p u r t â n d u - n e î n c o r d a ţ i p e u n d r u m , pen­t r u î n t â i a o a r ă t r a t a t la no i şi c u a t â t a b o g ă ţ i e de a r g u m e n t e . S u n t s tudi i m e ­ni te s ă c o n s a c r e p e d-l S p e r a n t i a , î n t r e cei m a i p rofunz i g â n d i t o r i a i noş t r i .

D a r d a c ă , cu funda t î n med i t a ţ i e , d-sa î m p i n g e c u g e t a r e a p â n ă la ce le m a i a p r o p i a t e ipo teze , a s u p r a c o m p l e x e l o r c h e s t i u n i c e p r e o c u p ă as tăz i ş t i in ţa , su­fletul lui o d a t ă e l i be r a t d in c a r a p a c e l e ei, se a v â n t ă î n m e d i u l artificial, p e n t r u a c o n s t r u i şi aici r ea l i t ă ţ i l e î n a l tă formă.

D u p ă c e ' a m citit nuve le l e , c a r i ne-au d e s c o p e r i t p e a u t o r î n t r ' o i pos t a să cu to tu l n o u ă , Casa cu nalbă, n e a d u c e u n m o t i v m a i mul t , s ă c r e d e m c ă d-l S p e r a n t i a , e s t e î n p l i nă d e s f ă ş u r a r e a ta lentu lu i s ău .

«Casa cu nalbă», e s t e u n r o m a n în î n t r e g u l î n ţ e l e s a l cuvân tu lu i .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

%mm®mm^®m CELE TREI CRIŞURI %m^m^®m&m D a c ă n u d i m e n s i u n e a cond i ţ i onează

i m p o r t a n ţ a opere i , ci u n i t a t e a ac ţ iun i i , dacă n u m u l ţ i m e a p e r s o n a g i i l o r a r a n ­j a t e să i n t e r v i n ă t ea t ra l , ci i sbucn i r i l e s p o n t a n e firue poves t ea , c o n d u c dialo­gul , a t u n c i «Casa c u nalbă», se p r e z i n t ă î n c a d r u l l u m i n o s a l une i l u c r ă r i d e a d e v ă r a t ă v a l o a r e .

Căc i , c e u r m ă r e ş t e a u t o r u l î n cele 179 d e p a g i n i ?

Ne I n t r o d u c e pe nes imţ i t e î n împ le ­t i t u r a du ioa sa a u n e i idile a p r o a p e ru ­s t ice :

L a Albeş t i , în ace l l inişt i t col ţ d e n a t u r ă , u n d e n a l b a îna l tă , n a l b a roş ie , v â n ă t ă şi a lbă , î m p â n z e s c c u r t e a c u frunze r o t u n d e şi flori p l ă p â n d e , îşi a r e el, s cu lp to ru l vese l , a te l ie ru l .

P r e o c u p a t de a r t ă , p e c a r e o iubeş te c a u n fanat ic , t ă l m ă c i n d în e a ch ia r ros tu l vieţii, V i n c e n t n e a p a r e ca u n ar t i s t gând i to r , fiindcă da l t a n u r e d ă d o a r f o r m a e x t e r i o a r ă a mode lu lu i , ci î n g r ă m ă d e ş t e s imbolur i , ce m a i în t â iu a u t r ă i t î n imag in i , p e c a r e le ex ter io­r izează cu m ă e s t r i e .

A d m i r a b i l u l d e c o r u n d e s e î n v â r t e ş t e e rou l , n u es t e u rz i t artificial, c u m se ob ic inueş te la alţ i sc r i i to r i ; e s te r u p t d in ace l p i t o r e s c Albeş t i , cu p ie rs ic i roşi i , g u s t o a s e , c u poez ia c e ru lu i sen in , cu nalbă. . .

D-nu l S p e r a n t i a n e a p r o p i e p e Vin­c e n t d in c e î n ce m a i m u l t d e suflet. D u p ă ce ni 1-a p r e z e n t a t a ş a c u m es te , fără nici-un artificiu, n e înfă ţ i şează idila. Ş i c â t ă d r ă g ă l ă ş e n i e v e d e m noi în Le l ia . Ochii , p ă r u l , î n t r e a g a - i f ăp tu ră , p r i n s ă î n f e r m e c ă t o r u l r i t m al v ie ţ i i : c u pier­sici î n s ân , c u «patetica» î n t r e m u r ă t o a r e f redonăr i , p e c â n d ş e g a l n i c u l v â n t îi do jen ia cos i ţe le blonde. . . . U n t a b l o u d in ce le m a i r e u ş i t e . L i r i s m u l d-lui S p e ­r a n t i a , e s t e n e î n t r e c u t în r â n d u r i l e d in p r i m e l e capi to le .

P e ne s imţ i t e , p e n t r u V i n c e n t «pate­tica», c u m o n u m e ş t e p e Lel ia , î n c e p e s ă fie c e n t r u l p r e o c u p ă r i l o r ; v i a ţ a în­c e p e s ă a ibă şi a l t î n ţ e l e s . A r t a r ă m â n e î n c a d r u l a ce lo r a ş i p r e o c u p ă r i s e r ioase , î n s ă s c h i m b a r e a e s t e ev iden tă . V i n c e n t i ubeş t e p e Le l i a şi a fec ţ iunea lui n u a r e i 'sbucniri vu l can i ce , nici superf ic ia­l i ta te . E l es te c o n s e c v e n t şi s e r io s î n mani fes ta ţ i i l e s e n t i m e n t a l e . M e d i t a t i v şi s o m b r u î n faţa Le l ie i , c r e d e c ă ace­leaş i ca l i tă ţ i le p o a t e afla şi la ea, c â n d de fapt, s b u r d a l n i c a «patetică», es te u n f lu ture b e a t d e z î m b e t şi d e s o a r e .

I n t e rv ine c e r e r e a de căsă to r i e , la c a r e Le l i a c o n s i m t e cu e n t u z i a s m , m â n a t ă m a i m u l t d e capr ic iu , d e c â t de i sbuc­ni r i le inimii .

D-nul E u g c n i u S p e r a n t i a , î n c a d r u l u n o r a d m i r a b i l e s c e n e , n e în fă ţ i şează diferi tele p e r s o a n e ca r i voesc , s a u se o p u n aces t e i căsă tor i i . Sunt d i a l o g u r i p r i n s e c u d ibăc ie şi r e d a t e în t u m u l t u l u n o r î n c r u c i ş ă r i d e ambi ţ i i , de i n t e r e s e , d e mic i r ă u t ă ţ i .

P e l â n g ă eroi i p r inc ipa l i , se p roemi -n e a z ă în diferi te ipos tase , p r e t i n s u l teo­log R o g o z , c u l ipsa d e ones t i t a t e în c o n v i n g e r i , i n g r a t şi r ă u t ă c i o s , d o c t o r u l G a m b a şi ofi ţerul S t a r o v e a n u .

In «Casa cu nalbă», n u a ş t e p t ă m des-n o d ă m â n t u l fatal ; el n ic i n u v ine cu b ru ta l i t a t e , a ş a c u m n i f a r da u n Zola, de o pi ldă.

I n c o m p l e x u l u n o r f r ă m â n t ă r i de dra­gos te , (e î n e p o c a r ăzbo iu lu i n o s t r u de în t r eg i r e ) spi talul , c â m p u l de lup tă , au ţe su t idile, u n e l e m a i i n t e r e s a n t e d e c â t

a l te le . Ş i p e c â n d V i n c e n t con t i nuă să filozofeze, S t a r o v e a n u , u n ofiţer r ăn i t , p u n e s t ă p â n i r e definit ivă p e Le l ia . Că­s ă t o r i a a r e loc. Mai târz iu , V i n c e n t es te i n fo rma t c ă S t a r o v e a n u e s t e u n au to ­mut i la t , d a r Lel ie i îi p l ac eroii...

P r i n u r m a r e , t o a t e s p e r a n ţ e l e î n t r ' o iub i re ideală , se p r ă b u ş i r ă . R o m a n ţ a •un peu d'amow'', a fost o m e l o d i e cobi toare . . .

P r e c u m se vede , d-nul Spe ran t i a n u n e a d u c e s u b och i n ic i o c r i m ă , n ic i o s i n u c i d e r e p e n t r u a n e doved i p a s i u n e a lui V i n c e n t , s a u capr i c iu l Lel ie i . D a r t o c m a i aici e s t e o r i g i n a l i t a t e a luc ră r i i . D-sa n u e se d in c a d r u l r e a l a l acţfunei . Nu se t r u d e ş t e să n e d e a p e eroi i săi cu a d a u s u r i t e a t r a l e . NI-i p r e z i n t ă a ş a c u m sunt , a ş a c u m se mişcă , cu gân ­d u r i l e şi in ten ţ i i le lor.

Şi d a c ă V i n c e n t e s t e u n m i g ă l o s cu­l e g ă t o r de î n ţ e l e p c i u n e , n i se p a r e foar te n a t u r a l . A r t i s t u l m a r e , p u n e î n fiecare a c ţ i u n e a sa, diferi te cons ide ra ţ i i a d â n c i .

«Casa cu na lbă- , p r i n u r m a r e , e s t e u n r o m a n de va loa r e . P l u t e ş t e î n t r e pag in i l e lui a t â t a poezie, a t â t e a r evă r ­s ă r i d e s e n t i m e n t a l e v i b r ă r i , î n c â t ci-tindu-1 găseş t i ace le c l ipe d e r e c r e a ţ i e suf le tească , p e c a r e n u m a i oper i l e b u n e ţi le po t da .

Ş i c a r e a l tu l e s t e r o s t u l o p e r e i d e a r t ă?

A. Davidescit.

* Ovidiu H u l e a : „De profundis", pur­

zii.—Tipografia ^Covvin* (Fraţii Acs), Aiud, 1926. — A d u n â n d u - ş i î n v o l u m poezii le p u b l i c a t e în ul t imi i a n i în r e ­vistele n o a s t r e d e l i t e r a tu ră , d. Ovid iu H u l e a p r e z i n t ă u n m ă n u n c h i u u n i t a r , c a r e m ă r t u r i s e ş t e î r i t reaga-i i n sp i r a ţ i e c las ică . P o e z i e s e n t i m e n t a l ă , poez ia d. Ovid iu H u l e a a r e î n r u d i r i c u poez ia g e r m a n ă a lui H e i n e , şi p r i n t onu l ele­g a n t a l v e r s u r i l o r şi p r i n t e c h n i c a poe­t ică. D e l a «Buch cler L ieder» p â n ă la «Cântecele» poe tu lu i n o s t r u n u es te — se p a r e — n i c i o d i fe ren ţă . A c e i a ş i p r e ­o c u p a r e de a î n c h i d e î n d o u ă c a t r e n e o î n t r e a g ă a t i t u d i n e s e n t i m e n t a l ă , ace ­iaş p ă t r u n z ă t o a r e duioş ie , c a r a c t e r i s ­t ică poe tu lu i g e r m a n . I a t ă c u m se î m ­ple tesc a c e s t e cal i tăţ i î n c â n t u l al IX-a .

Azi e ziua amintirii, Când ne-am gângurit iubirea. Când râdea în albă floare Tot pământul, toată firea...

Larg deschide geamurile ! Şi-ţi ia haina de mireasă... Pomii bat în geamuri mulcom, Vreau s'arunce flori în casă...

D a r mo t ive l e d e i n s p i r a ţ i e a le poe­tu lu i s u n t mul t ip le . D e l a dulci le gin­găş i i a le a m o r u l u i , de l a ch io tu l d ă t ă t o r d e via ţă şi p â n ă la î n t u n e c a t a i m a g i n e a mor ţ i i , e s te n u m a i u n pas . Ş i p o r t u l o r ea l i zează c u o a d m i r a b i l ă sen ină­ta te , în c â n t u l a l X V - l e a :

Câni plânge cerul peste lume Par'că mă leagănă tăria... Din streşini cad colinde albe Şi-mi râde 'n suflet bucuria.

Desfac al geamurilor suflet Cu ochii beţi de bucurie, Şi liniştit şi plin de sete Trăesc a morţii poezie...

In felul aces t a , a u t o r u l es te poe t de t a l en t şi-i p r e z i c e m o f rumoasă c a r i e r ă l i t e ra ră , m a i a les în d i r ec ţ i a m i n u n a t a

a s e n t i m e n t a l i s m u l u i r ea l i za t î n a c e s t e g i n g a ş e c â n t e c e .

* * *

Gândul n o s t r u (No. 7—9, 1926). — S a n d u T e l e a j e n : St icluţa c u r o m ; Cons t . G o r a n : S c r i s o a r e ; A d r i a n P a s c u : Co­m e d i a V i e ţ i i ; G e o r g e L e s n e a : M o n a ­h a l ă ; A l . A l e c s a n d r e s c u : D e ce a n u m e a mur i t C o n u S c a r l a t M ă g u r e a n u ; P a u l I. P a p a d o p o l : C o n s t a n t i n S a n d u ; Con­t e sa d e N o a i l l e s : P r i v e g h i u , t r a d u c e r e de A. P o p Mar ţ i an şi Ş te fan B ă l c e ş t i ; C r o n i c ă de Ş te fan G e o r g e şi S a n d u Te lea jen .

Universu l l i t e r a r (No. 40, 1926). — Alois J i r a s e k : Mătăn i i l e d e a u r ; Mir-c e a G h e o r g h i u : î n c h i n ă r i ; V. D e m e -t r i u s : Miezul n o p ţ i i ; M. C e l a r i a n u : P e n t r u o n o a p t e de f e r i c i r e ; G. T a l a z : C o m e d i a b â l c i u l u i ; G. C a r d a ş : C e z a r B o l i a c ; P a u l I. P a p a d o p o l : C e a sc r i s E m i l G â r l c a n u .

Teofil Codreanu.

V i a ţ a L i terară a n . I. No. 21. Reapă­r u t ă d u p ă p a u z a v a c a n ţ e l o r , a c e a s t ă t â n ă r ă pub l i ca ţ i e se p r e z i n t ă r e o r g a ­n iza tă .

In i ţ ia torul ei, d-1 prof. C. M u r n u s 'a r e t r a s şi e în locu i t p r i n t r ' u n comi te t , i a r r e d a c t o r «en titre» e d-11. V a l e r i a n .

R e v i s t a t inde să se a p r o p i e 'n a spec t , c o n ţ i n u t şi t end in ţ e , d e «Nouvelles Li t -tera i res» î n p r i m u l a r t i co l «Substratul idealist», d-1 Ş e r b . C iocu le scu c a u t ă să d e s p r i n d ă ideo log ia d in o p e r a pol i t ică a lui T . A r g h e z C C u t o a t ă p ă t r u n d e r e a ana l i t i că aT au to ru lu i , î n c e r c a r e a ră­m â n e o î n c e r c a r e . E foarte , g r e u s ă d e s p r i n z i u n s i s t em d e g â n d i r e d in pu l sa ţ iun i l e emo t iv i t ă ţ e i u n u i a r t i s t .

Ş i a c e a s t a c u a t â t m a i m u l t cu c â t e v o r b a de t r a j ec to r i e pe c a r e v i ea ţ a i n t imă , s u b e c t i v ă a poe tu lu i a desfă­şu ra t -o t i m p de d o u ă z e c i d e an i .

Nici î n s i s t e m u l filosofic, i n t e n ţ i o n a t c o n s e c v e n t , n u p o a t e r ă m â n e c i n e v a împ ie t r i t î n t r ' a t â t a v r e m e , şi c u a t â t m a i p u ţ i n t e m p e r a m e n t u l , (acest mod , o c u l t d e a filosotâ a l fiecăruia d in noi) n u p o a t e fi înch is , s a u e x p r i m a t pr in-t r 'o f o r m u l ă r i g u r o a s ă . V i e a ţ a c a fapt d e c o n t i n u ă d e v e n i r e n e a fundă p e r â n d î n t o a t e «Wel t anschanung»-u r i l e , p e n t r u c ă n ic i u n u d i n t r e filozofiile posibi le n u o e x p r i m dep l in c i e a s e e x p r i m ă n u m a i p r i n to t a l i t a t ea lor.

«Digociaţiile» d-lui Vlad imi r St re inu, i n t e r e s a n t e .

C o n v o r b i r e a cu L u c i a n B l a g a n u a-d u c e m a i n i m i c nou .

N u v e l a d-lui T u d o r Ş o i m a r u b r o d e a z ă u n ins t iv v e c h i u c u mi j loace o r i g ina l e şi e i n t e r e s a n t ă c h i a r p r i n ele.

C r o n i c a şi c r i t i ca b o g a t e deş i p u ţ i n c a m în tâ rz i a t e , î n p a r t e .

E. S. *

* * Erde ly i Iroda lmi S z e m l e . D i r e c t o r

dr . L u d o v i c Gjo rgy . A n u l III. . r. 1—2. E s t e c e a m a i d e eli tă r e v i s t ă m a g h i a r ă ştiinţifica din A r d e a l . In j u r u l ei s ' au a d u n a t ce i m a i î n s e m n a ţ i s a v a n ţ i m a ­g h i a r i de la noi . A p a r e d e p a t r u o r i p e a n cu u n m a t e r i a l b o g a t de 130 d e pag in i . Se o c u p ă î n t o n ştiinţific şi c u l i t e r a t u r ă be le t r i s t i că şi ' şti inţifică ro ­m â n ă şi astfel face u n b u n se rv i c iu a p r o p i e r e i , do r i t e şi d e c ă t r e f runtaş i i rev is te i , î n t r e p o p o r u l r o m â n şi cel m a ­gh ia r .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

>m>mm<wmmmm CELE TREI CRIŞURI mmmmsmsmM P r i m u l n u m ă r clin a c e s t a n al re ­

vis te i a puWica t u n s tud iu de d-1 V P â r v a n prof. un iv . de la B u c u r e ş t i .

Studiu ' s u b t i t lul "Dacie in Doia* a fost pub l i ca t p r i m a d a t ă în rev i s t a . *0r-pheus* (an. II. p a g . 1—10). D e ac i d-1 Alex . F e r e n c z y , c u n o s c u t u l a r c h e o l o g m a g h i a r 1-a t r a d u s şi 1-a pub l i ca t în s u s n u m i t a r ev i s t ă . Studiul a fost s cos şi î n t r ' u n v o l u m s e p a r a t î n b ib l io teca r ev i s t e i «Erdelyi T t tdornânj 'os Fiizetek», (studii şti inţifice d in Ardea l . )

D-1 A n d r e i O r o r z sc r i e d e s p r e ur­m e l e ocupa ţ i e i r o m â n e c e se g ă s e s c î n j u r u l o ra şu lu i Cluj . In r u b r i c a «Re­vis te i Crit ice» d i s t insu l p ro feso r -d i rec to r şi l i te ra t , d-1. d r . A r p â d Bitay face r e ­cenz ia ce lo r d o u ă r o m a n e r o m â n e ş t i , ce a u a p ă r u t î n u l t imu l t i m p c u s u b i e c t d in v i ea ţ a m a g h i a r ă . E s t e v o r b a d e «Moar tea u n e i r epub l i e i roşu» a îui F . A r d e r e a şi N e b u n i a lumi i d e G e o g e C a r n e a .

In al doi lea n u m ă r a r t i co lu l d e fond e s t e sc r i s tot d e d-1 dr . A r p a d B i t a y şi p o a r t ă t i t lul «A m o l d v a i magyarsâg"» (Magh ia r imea d in Moldova).

I n a c e s t ar t icol , c u u n b o g a t r e p e r ­t o r i u d in l i t e r a t u r a i s to r i că m a g h i a r ă şi c e a r o m â n ă , d-sa n e dă i s to r ia a m ă ­n u n ţ i t ă a m a g h i a r i m e i d in Moldova şi a ep i scopie i ca to l ice d in Milcov, i a r î n r u b r i c a «Comunică r i lo r Mici» sc r ie u n ar t i co laş , î n c a r e d o v e d e ş t e c ă expe-r e s i a «Supplex L ibe l lus V a l a c h o r u m » n u e s t e o e x p e r s i e d e ba t j oco ră la a-d r e s a p o p o r u l u i r o m â n , c u m a fost con­s i d e r a t a p â n ă î n p rezen t , ci a fost u n p r o d u s n a t u r a l a l t e rm ino log i e i j u r i d i ce m a g h i a r e d in A r d e a l , a d e s e o r i uti l izat . G ă s i m î n a c e s t n u m ă r o b i n e v o i t o a r e r e c e n z i e a c o n g r e s u l u i filologilor ro ­m â n i , ţ i nu t î n A p r i l i e a c e s t u i a h la Cluj . D-1 p r o f e s o r d r . E r n e s t B a l o g a face r e c e n z i a u n u i v o l u m c u t i t lu «Flora H u n g a i r e a » , da to r i t d-lui dr . Alex . Ia-

i 'vorlka şi a p ă r u t la B u d a p e s t a î n a n u l •f-trecut d-1 I a v o r l k a e r a p r i e t e n a l d-lui

Iu l iu R o r d a n , a u t o r u l v o l u m u l u i : «Flora p e n t r u d e t e r m i n a r e a şi d e s c r i e r e a p lan­t e lo r ce c r e s c î n R o m â n i a . Cluj , 1923». Se c u n o s c d in Z o m b o r (Iugoslavia) , u n d e a u fost p rofesor i la a c e i a ş şcoa lă . S a v a n t u l de la B u d a p e s t a se p l â n g e , c ă d-lui R o d a n i-ar fi d a t voie , s ă ut i l izeze da t e l e v o l u m u l u i lui, a t u n c i î n c ă găs i t în m a n u s c r i s şi cu a c e s t a a r fi făcut u n a b u z d e î n c r e d i n ţ a r e a a c e a s t a , t r a ­d u c â n d d in c u v â n t î n c u v â n t p a s a g i i î n t r e g i d in m a n u s c r i s u l d-lui I a v o r l k a .

D-1 Alex. F e r e n c z i face r e c e n z i a vo­l u m u l u i «Cons idera ţ i a a s u p r a tezau­r u l u i de V â l c i - F r â n l â n g ă P l e v n a (Bul­garia)» da to r i t d-lui I o a n A n d r i e ş e s c u , i a r d-1 dr . Be la Koblorsy sc r i e desp re «Revend ică r i l e a r t i s t i ce a le T rans i l va ­niei» a l d-lui d r . C o r i o l a n Pe t ranu . '

In r u b r i c a «Revis ta revis te lor» d-1 Alex . Keresz t i i ry — O l t e a n u face re­cenz i a colecţ i i lor d in a n u l c u r e n t a le r e v i s t e l o r «Cele t r e i crişuri,» «Gândirea» şi «Cul tura creş t ină», i a r d-1 dr . Ba l in t Cs i i ry a l rev i s te i filologice r o m â n e » G r a i şi suflet» a d-lui Prof. "Ovid D e n s u ş i a n u . A t a r ă de s tudi i le şi c r o n i c e l e s u s a-m i n t i t e g ă s i m u n m a t e r i a l foar te b o g a t r e f e r i t o r la p r o b l e m e l e ce le m a i ac ­tua l e a le vie ţe i cu l tu ra l e m a g h i a r e d in A r d e a l . R e v i s t a face u n b u n se rv i c iu a p r o p i e r e i cu l tu ra l e şi c u n o a ş t e r e i r e ­c i p r o c e î n t r e p o p o r u l m a g h i a r şi ce l r o m â n , ia r c a s a de e d i t u r ă -Minerva» m e r i t ă t o a t ă l auda , p e n t r u sacrificiile, cu c a r e o scoa te .

KHngsor . S iebenbi i rg i sche Zeitschrif t , D i r e c t o r : dr . H e i n r i c h Zillich A n . 3, X-rile 1—8.

E s t e r e v i s t a l i t e ra ţ i lo r m o d e r n i Saşi d in A r d e a l . D i n v e r g i n e l e ei se p o a t e v e d e a c ă m i n o r i t a t e a s ă s e a s c ă d in Ro­m â n i a a r e o f r u m o a s ă l i t e r a tu ră . Poez ia e r e p r e z i n t a t ă p r in d-nii H e i n r i c h Zil­lich, E g o n Haje lk , B e r n h a r d C o p e s i u s şi H e r m a n n Vlosz, i a r l i t e r a t u r ă ep ică p r i n d-nii Ado l f Meschendor re r , V e n i B e r n h a r d Copes ius , H a n s L i e u r t , d-ra A n n a Schul ler -Schul lerns , D u t z Schus-t e r şi H e i n r i c h Zillich. Major i ta tea a-c e s t o r a s c r iu î n l i m b a l i t e r a r ă şi nu­m a i pu ţ in i d i n t r e ei s ă s e ş t e .

Revis ta «Klingsor», a p a r e î n e d i t u r a t â n ă r u l u i l i t e ra t sas , d-r H e i n r i c h Zillich, c a r e e s t e u n r e c u n o s c u t poe t g e r m a n , a v â n d u n loc d e f runte c h i a r şi î n li­t e r a t u r a g e n e r a l ă g e r m a n ă . R e v i s t a s e o c u p ă mul t şi cu l i t e r a t u r a şi c u l t u r a r o m â n ă . In colec ţ ia ei d in a c e s t an , g ă s i m u r m ă t o a r e l e a r t i co le şi c ron ice , ce s u n t în l e g ă t u r ă c u c u l t u r a r o m â n ă : «Die K u n s t g e s c h i c h t l i c h e S t e l l u n g d e r r u m ă n i s c h e n D e n k m ă l e r Siebenbiirgens» ( I m p o r t a n ţ a m o n u m e n t e l o r r o m â n e d in A r d e a l , d in p u n c t u l de v e d e r e a l i s tor ie i a r te lor ) , în c a r e d-1 p ro fe so r d-r Cor io lan P e t r e a n u , s c r i e d e s p r e b iser ic i le r o m â ­neş t i d in D e n ş u ş i (jud. H u n e d o a r a ) , F ă ­g ă r a ş , Roşiori ' (jud. Să tmar) , Seini (jud. Sâ tmar) , F i ldu l de s u s ( jud. Cojocna) , Ske i -Sângiorg iu ( jud. H u n e d o a r a ) . «Sie-b e n b i l r g e r Rumănen» (Românul d in T r a n ­si lvania) d e E r n s t I eke l ius , «Eine sach-s i sche N u m m e r d e s U n i v e r s u l Literar» («Un n u m ă r s a s al r ev i s t e i U n i v e r s u l Literar») d e B e r n h a r d C a p e s i u s ; «Ion» v o n Reb reanu . — E i n B e i t r a g z u m Sie-b e n b i i r g i s c h e n Menschen» d e B e r n h a r d C a p e s i u s . t i r e c t o r u l r ev i s te i , s c r i e u n s tud iu d e s p r e Pana i t I s t r a t i , i a r ep is ­copu l Iul . T e u t s c h , face r e c e n z i a volu­m u l u i «Revend ică r i l e a r t i s t i ce a le T r a n ­s i lvanie i de d-nul d-r Cor io lan P e t r a n u .

R e v i s t a «Cele t r e i Crişuri» s a lu t ă c u b u c u r i e s t r ă d u i n ţ a a c e s t o r r ev i s t e , de a face c u n o s c u t ă l i t e r a t u r a r o m â n ă în c e r c u r i l e m i n o r i t a r e .

A s i g u r ă m d e t o a t ă p r i e t e n i a n o a s t r ă p e t o a t e r ev i s t e l e c a r e l u c r e a z ă s i n c e r p e n t r u a p r o p i e r e a c u l t u r a l ă d i n t r e ro­m â n i şi ce le la l te n a ţ i u n i con locu i t oa r e , a c e s t a fiind şi u n u l d i n ţe lur i le n o a s t r e .

R.

E a g e n - S a v i n - P a u l - C o a s t a n t . In flu­e n ţ a în poez ie d e altfel c a î n a r t a în g e n e r a l — a j u c a t şi j o a c ă u n r o l de­zas t ruos .

In deoseb i poeţ i i în fo rma ţ iune , pe nes imţ i t e , c a d p r a d ă a c e s t e i in f luenţe ca re , d e v i n e — şi p e d r e p t c u v â n t —- o a d e v ă r a t ă p a c o s t e p e n t r u ci t i tori , i a r p e n t r u poe t u n u c i g a ş .

Deschizi la î n t â m p l a r e u n v o l u m d e v e r s u r i — şi dacă a i m a i cit i t a l te le — din c a p u l loculu i ch ia r , c e v a (g lasul î m p r u m u t a t ) î ţ i a m i n t e ş t e de c u t a r e s a u c u t a r e poe t . C a p e ţ i i m e d i a t im­p r e s i a p e c a r e ţi-o d ă o m e l o d i e fru­m o a s ă d a r p r o s t a r m o n i z a t ă p e n t r u c ă , o r c â t s ' a r s t r ă d u i c i n e v a să p a r ă a l tu l to t el, şi n u m a i el r ă m â n e : o h a i n ă fru­m o a s ă p e u n t r u p n e t e r m i n a t .

N u toţi indivizii p l â n g î n faţa a ce l ea ş i d u r e r i , şi n u toţi poeţ i i po t c â n t a cu ace i a ş g las .

Sufletelor ca şi t r u p u r i l o r lc s t au b ine , fiecă n u m a i în p a r t e , o a n u m i t ă ta ină .

I a t ă p e n t r u ce v o l u m u l fraţ i lor C o n ­

s t a n t n e a p a r e ca c e v a n o u născut"; c r e e a t ; s ă n ă t o s .

In g e n e r a l poez ia d-lui Savin-Con-stant a d u c e o n o t ă n o u ă a m e l a n c o l i e i î n c a r e e n t u z i a s m u l n u l ipseş te n ic i c h i a r a t u n c i c â n d sufletul ş i c r e e r u ţ poe tu lu i se p r i n d în pă in jen i şu l t r i s te ţ i i .

I m a g i n i c l a r e şi b ine s u s ţ i n u t e a d u c e • poez ia d-lui Paul Constant.

Şi d a c ă a m b i i poe ţ i s u n t d o u ă r e a l e şi v a l o r o a s e t a l en te , poez ia d-lui Eu­gen Constant a d u c e c u d â n s a v â r t o -şen i a c rea ţ ie i .

D-1 E u g e n C o n s t a n t n e a p a r e p e u n p iedes t a l p e c a r e , p u ţ i n i c o n t i m p o r a n i a u r euş i t s ă şi-1 c l ădească .

I m a g i n e a şi g â n d i r e a s e c o n t o p e s c ca u m b r e l e şi v i n să ţi se c u l c e î n suflet.

Poez i a d-lui E u g e n C o n s t a n t te face să s imţ i v r a j a a r t e i ; e m o ţ i o n e a z ă .

Rea l , c u r a t la suflet şi s ince r , te fură. D e m u l t e o r i t e î n t r e b i d a c ă n u e

p r e a s i n c e r şi to t de -a t â t ea o r i î ţ i r ă s ­punz i : N i m e n i n ' a p a r v e n i t s ă c o n v i n g ă î n a i n t e de-a se fi conv ins p e el î n suş i , — şi E u g e n C o n s t a n t c o n v i n g e , e con­v ins şi poez ia lui n u e o h i m e r ă . D a r să l u ă m o poezie la î n t â m p l a r e .

Iubirea mea... cenuşe... vestmânt peste tăciuni Şi cearcăne de lună pe creştet de goruni; Tristeţea mea... tâmâe în cioburi de-am :.ntiri Şi, visuri... foi de toamnă... pe pajişti fulguiri.

Şi mai departe: Iubirea mea genune cu'naripâri de glas Şi candeli în amurguri... la căpătâi popas; Tăcerea mea... 'nvelişuri cerşindului regret Şi taine dulci presate in scoarţe de boschet. Iubirea mea... uitare, sub flori de fân cosit Şi adieri de zâmbet prin suflet adormit.

Baldo'vin Sorocii.

E p i g r a m e de I. C. P . Polyc le t . Ed i ­t u r a R a m u r i .

In v o l u m a ş u l a c e s t a sp i r i tu l s c a p ă r ă c r e i â n d f r u m u s e ţ i s t i l is t ice a m u z a n t e . G e n u l e p i g r a m a t i c p r e t i n d e u n com­p lex d e î n s u ş i r i spec ia le , p e c a r e d-11. C. P . P o l y c l e t d o v e d e ş t e c ă le p o s e d ă î ndea juns . I r o n i z a r e a con t r ad i c ţ i i l o r vie­ţii e făcu tă c u e l e g a n ţ ă , deş i incisivi­t a t e a s t ă r u e d iabol ic . Slăbiciuni le ome­neş t i s u n t r id i cu l i za te c u o fineţe d e formă, c e n u e x c l u d e a m ă r ă c i u n e a fon­dului .

E n u m ă r ă m câ te -va s t rofe , d i n c a r i ţ â ş n e ş t e v e h e m e n t u m o r u l :

Unuia, care se compară cu Take Ionescu :

Şi tu ai, tot ca şi Take, Gură de-aur, spun şi eu, Dar pe când a ta e pusă Lui i-o dase Dumnezeu.

#

Autorului volumului de versuri "Trâmbiţe de aur» :

Tu'mprâştii Trâmbiţe de aur, Sărman poet şi cu belele, Iar publicul, ingrat şi rece Xu-ţi dă nici... Nikel pentru ele!

Lui X care nu însemnează ni­mic pentru societate şi care s'a supărat că l'am luat 'da vale :

De epigrama mea te superi Deşi nu ţi-am făcut nimic, Să ştii că luându-te «la vale» Eu totuşi.... te ridic !

T a l e n t u l e p i g r a m a t i c a l d-lui I. C. P . Po lyc le t s e man i f e s t ă î n ' t o a t ă p leni tu­d i n e a lui, fapt c a r e a t r a g e suf rag iu l publ icu lu i şi a l c r i t ice i .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

M 6 M 6 N T 0 xxxxxxxxxxxxxx

In c u r s u l lune i S e p t e m b r i e , R e u n i u ­n e a *Cele Trei Crişuri", a înf i in ţa t o n o u ă b ib l io tecă p o p u l a r ă c u 110 v o l u m e , î n c o m u n a Abrănuţ, J ud . Bihor , dele­g a ţ i d in p a r t e a R e u n i u n e i fiind D r . i o a n Matei şi D r . V i c t o r G h e r m a n .

A c e s t e man i f e s t ă r i cu l t u r a l e r o m â ­neş t i , se fac î m p r e u n ă c u Pol ic l in ica A m b u l a t o r i e , d in O r a d e a , a i c ă r o r r e p r e z e n t a n ţ i , l u m i n e a z ă poporu l , în c o m b a t e r e a bol i lor socia le .

P a n ă î n p r e z e n t , R e u n i u n e a „Cele T r e i C r i şu r i " , a înfi inţat 37 bibl io tec i p o p u l a r e , î n jude ţ e l e d e la g r a n i ţ a a p u s e a n ă , c u 5482 v o l u m e a lese în total , p e n t r u popor .

In n u m ă r u l v i i tor a l R e v i s t e i n o a s t r e v o m pub l i ca p r o g r a m u l d e ac t iv i t a t e a l R e u n i u n i i „Cele T r e i C r i ş u r i " . p e n t r u i a r n a c u r e n t ă .

Dona)'iuni: S 'au d o n a t ; Bib l io tece i Ş c o a l e i de ap l ica ţ ie p e n t r u b ă e ţ i O r a d e a /5 v o l u m e .

S ' au p r i m i t la Bib l io teca R e v i s t e i n o a s t r e : de la „Sc r i su l R o m â n e s c " , 400 v o l u m e a l e se .

D e l a d-1 C. Z. Popazo lu—25 v o l u m e : No ţ iun i d e Bio logie şi d e p e d a g o g i e socia lă .

D e l a p i c to ru l S â r b u , u n tab lou , „In­val idul" .

Anunţam cu bucurie cetitorilor noş­tri că în curând vom avea colaborarea mult apreciatului profesor dela uni­versitatea Jagelonă din Cracovia, D-L ST AM SLA W I IEDKIE I I1CZ.

Domnia sa e unul din cei mai de frunte filoromân şi e un mare cunos­cător al ţării, al istoriei şi al culturii româneşti.

In vieaţa culturală a Poloniei de azi are un rol de frunte, atât ca savant filolog cât şi ca director al excelentei reviste: «Prseglad Wspolcsesny*.

Intre scrierile sale, posedă şi o bro­şură redactată româneşte, într'o limbă pe care ar invidia-o mulţi români. E intitulată: „ C â t e v a c u v i n t e p r i v i t oa r e la u n e l e p r o b l e m e d in d o m e n i u l is tor ie i l e g ă t u r i l o r suf leteşt i î n t r e R o m â n i şi Po lon i " , şiciteasă întreagă bibliografia lomănească a chestiunii. (Bucureş t i E d i t u r a P a v e l S u r u 1921).

Colaborarea d-sale, pe lângă onoaiea ce-o face revistei noastre, va aduce preţioase contribuţii pentru cunoaş­terea vieţii din „Polonia Amică" şi pentru mai marea apropiere ce e de dorit între, popoarele noastre şi cel polon.

In s a l a „ I leana" ( C a r t e a R o m â n e a s c ă ) d i n B u c u r e ş t i , a a v u t loc î n z iua d e 2 O c t o m b r i e v e r i n s a j u l ce le i de-a V-a expozi ţ i i a c u n o s c u t u l u i p i c t o r S â r b u .

E x p o z i ţ i a s e p o a t e vizi ta p â n ă la 14 O c t o m b r i e zi lnic î n t r e o re le 9 dim.—8 s e a r a .

I n t r a r e a l iberă .

U n co t id ian m a g h i a r d in A r d e a l a pub l i ca t u n i n t e r v i e w cu d-1 S i g i s m u n d Moricz, c u n o s c u t u l r o m a n c i e r m a g h i a r de l a B u d a p e s t a , c u c a r e pr i le j a de­c la ra t , că a r d o r i s ă c u n o a s c ă câ t s e poa t e m a i m u l t e t r a d u c e r i , t ă c u t e d in l i t e r a t u r a r o m â n ă şi s 'ar s imţ i o n o r a t d a c ă c i n e v a a r t r a d u c e c e v a d in ope-ri le lui. Noi, to tuş i ş t i m c ă ex i s t ă î n r o m â n e ş t e c â t e v a t r a d u c e r i d in l u c r ă r i l e sa le , d e s p r e c a r e se v e d e c ă încă , n ' a r e cunoş t in ţ ă ! . . A r fi î n s ă d e dor i t c a şi d-sa „să c e t e a s c ă d in b u c ă ţ i l e scriitorilor noştri ce-au p ă t r u n s î n t r a d u c e r e î n l i t e r a t u r a m a g h i a r ă .

S o c i e t a t e a c u l t u r a l ă „ E r d e l y i l r o d a l m i T â r s a s â g " a î n s ă r c i n a t p e d-ni i ; d r . Gheorghe Kristof, prof. la u n i v e r s i t a t e a d in Clu j , d r . Atpâd Nitay şi d r . Emeric Kădăr s ă p r e g ă t e a s c ă p e t o a m n ă u n v o l u m de traduceri din operile poeţilor români, s p r e a fi ed i t a t d e n u m i t a soc ie t a t e î n l i m b a m a g h i a r ă .

A u m a i a p ă r u t în t r a d u c e r e m a g h i a r ă , u r m ă t o a r e l e s c r i e r i r o m â n e ş t i :

Cântăreţilor de la oraşe. P o e z i a lu i Oct . G o g a t r a d u s ă d e Al. Keresstăry-Olteanu, î n z i a ru l Temesvâri Hirlap din 18 Iul ie 1926 a n . X X I V Nr . 159.

Povesta unui abecedar. N u v e l ă d e L e o n Donic i , t r a d u s ă d e Ştefan Mârton în r e v i s t a „HirnOk" d in 1 Iul ie 1926, An. X X I I I N r . 1 3 - 1 4 .

In tren. N u v e l ă d e Ion A g â r b i c e a n u , t r a d u s ă d e Al. Keresztury-Olteanu în z ia ru l „Temesvâri Hirlap" d in 22 Iulie 1926 A n . X X I V No . 162.

Q P D I Q I I I D n n / I A W C Q P institut de editură şi O u n l O U L n U I l I H I i L O u arte grafice in craiova Tipografie * Litografie * Legătorie * Cartonage * Note muzicale.

2 | âT^ ̂ E*iILtWJI*W!̂ W * A Soc. Română, de* Asigurări Generale j | JCf 1 ^ 1 d l m T X U n i Capital Social deplin vărsat Lei 15.000.000. ^ ! Fonduri de garanţii la finele anului 1922 Lei 125.967.183

* Daune plătite în 1922 , 68.783.446 Daune plătite dela înfiinţarea Societăţei 271.522.362 Asigurări contra vieţei în vigoare la finele anului 1922 475.959.077

Sediul: Bucureşti, Piaţa Universităţii. Telefon 5-12, 3-23. Reprezentanţa Generală: Bucureşti, Str. Smârdan 4. Telefon 5-13. Agenţii în toate oraşele din vechiul regat şi provinciile alipite. Pentru Ardeal: Biroul Technic Cluj, Strada Nicolae Iorga No. 2.

Asigurări contra daunelor de: Incendiu, Grindină şi Transport (fluvial, maritim şi terestru). Asigurările de Transpor t sunt tratate în m o d special din partea „Biroului Central Transport" din Brăila, Strada împăratul Traian No. 8, Palatul „Generalei" şi de „Sucursala Biroului Central" Bucureşti, Strada Paris No . 2 .

Asigurări de viaţă după combinaţiunile cele mai avantajoase. Asigurări cu bonificare de 3 % asupra tuturor primelor plătite. Asiguiări de caz d e moar te şi mixte cu scutirea de

plata primelor în caz de invaliditate. Asigurări de Rente etc.

A C C I D E N T E jk Asigurări individuale cu şi fără re stituirea primelor. Asigurări de răspundere civilă faţă de terţi pentru întreprinderile i ( industriale şi pentru proprietarii de automobile, p r e c u m şi contra stricăciunilor de obiecte proprietatea altora. I Asigurări contra stricăciunilor accidentale ale automobilelor şi autocamioanelor, cu includerea furtului, incendiului • W

contra furtului la mobilier, casse de bani, mărfuri. Asigurări contra jefuirii casierilor, • i încasatorilor (curieri). Asigurări contra spargerii geamurilor, etc. î

\? şi a exploziei lor. Asigurări contra furtului la mobilier, casse de bani, mărfuri. Asigurări contra jefuirii casierilor.

încasatorilor (curieri). Asigurări contra spargerii geamurilor, etc

PROSPECTE ŞI ORICE LĂMURIRI LA CERERE

BCU Cluj / Central University Library Cluj

B I B L I O G R A F I E

R e v 1 s t e

Flamura: A n . V I No. 7—8, A u g . — S e p t . 1926, C r a i o v a . Ţara Noastră: A n . V I I No . 40, Oct . 1926, Cluj . Gândul Nostru: A n . V. No. 7—8—9. Iul ie—Sept . , Iaşi . Revista Artileriei: An. X X X I X . No. 9. S e p t , T i m i ş o a r a .

C ă r ţ i ; Biblioteca Sămănătorul, Arad.

Volbură Poiană: F a t a d in A r d e a l . P o e m N a ţ i o n a l î n 3 a c t e . No. 144—45. L e i 10.

Dr. S. Stanca: G r e v a şi a l te poves t i r i . No. 150. L e i 5. Lucian Blaga : F e r e s t r e Co lo ra t e . î n s e m n ă r i si f r a g m e n t e .

No . 153—54. L e i 10.

Mi IM MM MMMMMM1 H O T E L

„ R O Y A L - P A L A C E " Proprietatea Societăţii

„Clădirea R o m â n e a s c ă " Bucureşti

Str. Sărindar, colţ cu Str. Brezoianu.

Tarif foarte avantajos. Camere cu luna. Construcţiune nouă, Calorifer, ascensoare, telefoane, băi calde şi reci, lumină electrică, etc.

Curăţenie, ordine, linişte.

Aristofan : P a s ă r i l e . Come_die. T r a d . î n v e r s u r i a lbe d e Şt . Bezdech i . No. 164—6o. L e i 15.

Tudor Vianu: M a s c a T i m p u l u i . S c h i ţ e de cr i t ică . No. 173— 74. L e i 10.

Ion Mehedinţeanu: Î n s e m n ă r i o m e n e ş t i . E d . «Dacia»—Cluj. L e i 30.

Ovidiu Hulea: D e Pro fund i s . Poezi i . T ip . «Corvina» A i u d . L e i 50.

/. Paleologu: B i se r i ca U n i c ă R o m â n e a s c ă . C o n t r i b u ţ i u n i s p r e î n făp tu i r ea ei. T ip . D r . S. B o r n e m i s a . C lu j . L e i 20.

V. Molin: D e s v o l t a r e a t e h n i c ă la î n c e p u t u r i l e t i p a r u l u i . (Ilustrat). C r a i o v a . Le i . 30.

L A G L O B U L A L B A S T R U

GH. GH. MUNTEANU & Co. BUCUREŞTI. STR. PÂNZARI 13. TELEFON 25/88

Manufactură, pânzărie, mercerie şi galanterie. Specialitate în dantele, broderie, articole pentru pointlace,

etc.

Engros şi Endetail

Ciorapi. — Mânuşi. — Lână fire. — Tiul grec.

^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^

FOTO CHROMO-ZINCOGRAFIA ARTISTICA

E . M A R V A N • B U C U R E Ş T I BULEV. P R I N C I P E L E M I R C E A • T E L E F O N : 1 4 / 0 8

S C R I S U L R O M Â N E S C * C R A I O V A

BCU Cluj / Central University Library Cluj