magazin istoric 1968 (8)
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
1/96
NU L
N
r .
9 1 8 }
SEPTEM RIE
1968
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
2/96
MIRON
OSTIN
Fost-au
in
gin
dul
mieu iubite
cititoriule
s ă
fac
l e t o p i s e ţ u l ţ ă r
noastre Moldo
vei din d e s c ă l e -
catu
1
ei cel
dintii
carele au fostu de
Traian i m p ă r a t u l
ş
u r z i s ă m
ş
i n c e p ă t u ra
leto
p i s e ţ u l u i
Ce
so-
...
s1ra
asupra noas-
t r ă
cumplite aces
te
vremi de acmu
de
nu s t ă m
de
scrisori ce
de gri
ji
suspinuri.
Ş
la
acest fel de
scri
soare
gindul slo-
.
bod
si
f ă r ă valuri
•
trebueste
P
re
dos
lo
vi e -
Ţ ă r i Moldove i)
•
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
3/96
2 O l i m b ă
un
popor (convorbire
cu
academicianul Alexandru Rosetti)
4 De
patru od condamnat la moarte ..
7 Olimpiadele g r e c e ş t i
2 Moment p a ş o p t i s t : reînviind gloria
s t r ă
b u n ă
4 Spectator p scena d i p l o m a t i c ă
Arheologi în costume de scafandri
Biruit-au gîndul ..
Secretul o p e r a ţ i e i
Overlord
700
de ani de la î n f i i n ţ a r e a Asociatiei
generale o muncitorilor din T i m i ş o a r a
37 O f i g u r ă l e g e n d a r ă în o ş t i l e
lui
Miha1
Viteazul : Baba Novac
40
Istoria Europei de sud-est
p r e d a t ă
la
Geneva (Interviu cu Virgil Cândea)
42 Un vechi l ă c a ş de c u l t u r ă
r o m â n e a s c ă
:
liceul din
B e i u ş
43 Pentru
o
monografie ş t i i n ţ i f i c ă rom8-
n e a s c ă privind Columna lui Traian
53 Enigme ale istoriei : De ce o fost exilat
Ovidiu la Tomis ?
59
R ă z b o i u l
catanelor
r ă z b u n a r e a
lui
Vasile Ceaurul
64
Armamentul terestru naval
la
romani
68 Eroii clasei muncitoare î ş i a ş t e a p t ă
c î n t ă
69 Pentru unitatea poporului rom8n : co-
e s p o n d e n ţ ă i n e d i t ă
75 Cum
o
pierdut V o d ă Caragea un r ă m ă -
ş g
77 O
manifestare a prieteniei
romdno-
maghiare
80
Un cavaler r ă t ă c i t o r pe drumurile liber
t ă f i i
: Titus Dunka
11)
84
Camil Petrescu : f i ş e pentru
un
roman
neterminat
87
Itinerar istoric : Mexic
90 A existat
Coana
Chirita ?
9 o ş t a redactiei
TUDOR TEODORESCU
B R N I Ş T E
M. IONESCU-BUCUR
STELIAN
NEAGOE
PAUL SCHMIDT
CONSTANTIN
PREDA
Al. ZUB
PAUL
B. MAR/AN
AUGUSTIN DEAC
MAGDALENA BUNTA
DUMITRU TUDOR
NICOLAE
LASCU
C CONSTANTINESCU
MIRCESTI
1 DRAGOMIRESCU
MIHAIL
BOZIANU
/. FELEA
GHEORGHE/. BODEA
EMIL
VTRTOSU
1 MICU
TIBERIU
AVRAMESCU
AL. BOJIN
1
PROTOPOPES U
G. GANE
*
•
COLEGIUL
DE R E D C Ţ I E
Dumitru
l m a ş
d irec
t
), Constantin Anti p
e d a c o ş e f )
Virgil
Cândea, Hadrian Dalcovici,
Ion
Dragomlrescu, Titu Georgescu,
Dinu
C. Giurescu, Nicolae Minei
c t o r - ş e f
adjunct), Cristian
P o p i ş t e a n u
Al. Gh. Savu
e d a c t o ş e f
adj
un
ct),
u r i e ~
Simion secretar de
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
4/96
CONVORBIRE
U
C DEMICI NUL LEX ND
RU
ROSETTI
De mult,
la
o
licitatie
fîn
Italia
s-a ofe
rit între altele un manuscris. Cei ca re I-au
pus
în
vînzare nu au
r e u ş i t
s ă - I descifreze.
Li s-a p ă r u t a fi scris într-unul din aialec
tele italiene. l-au prezentat astfel.
Era un manuscris al lui Pcrnait Istrati, un
fragment de jurnal în
limba r o m â n ă
Mi-am adus aminte de
a c e a s t ă
întîmplare de
d o u ă
ori i m p o r t a n t ă
:
fiind vorba
de un autor, drag
n o u ă
in ce p r i v e ş t e
limba. Este
evident sonoritatea l a t i n ă
a cuvintelor
1-a
impresionO't
pe
d e ţ i n ă t o r u l
manuscrisului
de aici apropierea pe care
a f ă c u t - o
cu
italiana. Fap
tul c ă , n e î n ţ e l e g î n d - o , nu l-a
tulburat a pus -o pe seama
unui
dialect din tara sa
este
explicabil. Dialectele sînt
uneori atît de diferentiate
incit
un milanez, de p i l d ă ,
nu intelege napoletana,
a ş a
cum un francez din
Nor
mand a este s t r ă i n de dia
lectul celui din Marsilia. An
taine de Saint Exupery povestea la un
moment
dat
în Spa:nia, a e ş i ş t i a spaniola,
o fost nevoit
r e c u r g ă la
un translator. In
terlocutorul s ă u nu cunostea decît catalana
D a c ă
nu
m ă - n ş e l ,
sîntem singura
t a r ă in
care nu se poate vorbi de e x i s t e n ţ a un or
dialecte,
ţ a r ă
în care un om
din p ă r ţ i l e
de
m i a z ă n o a p t e
nu
are
dificultate
de lim
baj într-un dialog cu cel de la m i a z ă z
cel de la munte cu cel de la ş e s . Pe glob
greu întîlnim o asemenea o s m o z ă o ase
menea uni
tat
e de
l i m b ă ca
între
g r a n i ţ e l e
t ă r i i noastre.
Dar acestea nu sînt decît simple obser
v ă r i
care nasc, firesc,
î n t r e b ă r i
-
m i - a ş
î n g ă d u i spun - n t r e b ă aproape o
fel de pasionanta pentru nespecialist ca
pentru omul de
t i i n ţ ă . ă r t u r i a
interesului
larg este a c e a s t ă d i s c u ţ în paginile re
vistei noastre. Pentru a le
r ă s p u n d e
l-am
solicitat,
în
numele
cititorilor
, pe acad.
Alexandru Rosetti, care în
r ă s t i m p u l
unei
vieti s-a aplecat cu atentie î n a l t ă com
p e t e n ţ ă asupra fenomenului limbii române,
cercetîndu-i istoria gramatica.
latinital
·ea l
imbii
române a
ridicat
în
timp
un lant de
î n 1 r e b ă r i
care urmau clarifice
caracterul limbii române, fo rmarea în
cele din
u r m ă definirea
ei. Cititorii
n o ş t r i
î ş i amintesc f ă r ă d o i a l ă de afirmatiile
e x a g e r ă r i l e
- justificate în istorie -
ale
ş c o l i ardelene, de
p i l d ă ,
cînd la a l c ă t u i r e a
Dict ionarului limbii
rom
âne
l aurian si
Mas·
sim, au
l ă s a t
în a f a r ă toate cuvintele de
origine e l a t i n ă , pe acestea
reunindu·le separat într
·u
n
glosar. De aceea vom cita,
în cadrul istoric, un moderat
ca
Hasdeu, care
portreti·
z e a z ă limba în functie de
circulat
ia
cuvintel
or,
venta importanta aces
tora : "Sub raportul lexic, o
l i m b ă
poate fi
c o m p u s ă
-
scria el - ca cea
e n g l e z ă
de
exemplu, din cuvinte
ro·
manice
mult
mai numeroase
decît cele germane
t o t u ş i
a i b ă
o
fizionomie
l e x i c ă
curat
g e r m a n ă f i i n d c ă
cu·
vintele romanice c i r c u l e a z ă
în grai de
d o u ă
sau ae trei
ori mai putin decît cele
gei·
mane. Tot a a limba r o m â n ă
oricît de multe cuvinte
s t r ă i n e
s-ar furisa
într-însa, n-ar
pie
rde
prin
aceasta
fiziono
mia
sa
curat
l a t i n ă ,
pe care ηO osi·
g u r ă
circulat
iun
ea
cea de tot c o v î r ş i t o a r e a
cuvintelor IO tine .
Revenind
la
prezent, nu putem trece
cu
ve·
derea
l ă r g i r e a
sferei de in teres, ce se mani
f e s t ă
printre
r o m a n i ş t i
de pe
toate
meri·
dianele paralelele în mod deosebit
de cercetarea limbii române, ca f ii nd lea
g ă n u l latinii vorbite.
contextul care ne-a îndemnat
s ă - i
a d r e s ă m
acad. Alexandru
osetti între
barea :
- Ce definitie g e n e a l o g i c ă se poate da
limbii române
-
Limba r o m â n ă
ne-a
r ă s p u n s
d-sa,
de
f i n i t ă genealogie este limba
l a t i n ă
vor
b i t ă în mod
ne
întrerupt în provinciile ro
manizate
d u n ă r e n e
din cele mai vechi
timpuri p ă a ă
z i .
omân
a ca orice
a l t ă l i m
roma
are la b a z ă limba v o r b i t care i·
ferea de latina ă printr-o serie de
p a r t i c u l a
r i t ă t i
fonetice gramaticale.
- Cum explicati a c e a s p e r s i s t e n t ă ,
a c e a s t ă
mentinere
n e î n t r e r p t ă
în
pofida
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
5/96
tuturor vicisitudi n
ilor
pentru care stau
de
asemenea
ă
numeroasele si f recven-
•
tele
d
e z v ă l u i r i arheolog ice ?
- Continuitatea limbii
latine
În
p ă r ţ i l e
d u n ă r e n e se
e x p l i c ă
prin prestigiul civili
z a ţ i e i romane f a ţ ă de
civilizatia
popoar
e
lor migratoare, care s-au r e v ă r s a t asupra
imperiului roman de r ă s ă r i t .
Dialectul
daco-român,
de
la
nordul Du
n ă r i i ca cel aromân, vorbit în diverse re
giuni ale Peninsulei Balcanice,·
e r i v
ă amîn
d o u ă dintr-o l i m b ă
r o m â n ă
Î n c ă nediferen
ţ i a t ă (
româna
c o m u n ă ) . Româna În a c e a s t ă
e p o c ă de
comunitate
era
v o r b i t ă
atît la
nordul cît la sudul D u n ă r i i a c e a
situatie s-a perpetuat p î n ă În zilele noastre .
Influentele
s t r ă i n e
asupra limbii române
nu au
atins
decît
într-o
m i c ă m ă s u r ă struc
tura g r a m a t i c a l ă a limbii. Pentru a forma
o f r a z ă r o m â n e a s c ă , În
mod
exclusiv cu cu
vinte din slava m e r i d i o n a l ă e necesar
facem
apel
la elemente gramaticale
de
origine
l a t i n ă .
- Tmi
î n g ă d u i
amintesc cititorilor
n o ş t r i exemplul pe care 1-ati dat în acest
sens în lucrarea dv. recent
a p ă r u t ă
:
-
toria limbii române ,
pagina
286 :
S ă l u ă m c î ţ i v a termeni de origine s l a v ă
ca, de exemplu, verbul o
iubi
cuvintele
prieten, scump drag. D a c ă vrem a
l-
c ă t u i m cu
aceste cuvinte o f r a z ă de exem
plu : iubesc foarte mult
pe prietenii
mei
dragi sîntem obligati ne servim de ele
mente
gramaticale latine
.. : esc sufix ver
ba·l
de origine
t i n ă
fo
rte
pentru
forma-
rea superlotivului (lat. forte), mult din la t.
mur tum,
pe
din lot. p
er
.. " etc.
Ne i m p r e s i o n e a z ă a c e a s t ă
a s p i r a ţ i e
a c e a s t ă
topire
o eleme
ntelor
nelatine în
p l ă m a d a l imbii mentinîndu se spiritul latin.
d a c ă
11
elementul slav d in limba r o m â n ă
î m p r e u n ă
cu
elementele ba lcanice au con
tri buit
la
crearea carac
ter
ului
pa
r ticula r al
li mb ii
ro
mâne,
f a t ă de
celel
alte
l imbi ro
manice" - (fiecare l i m b ă în evolutia ei
vie se o g ă ţ e ş t e împrumutînd, suferind m
fluente) - aceasta nu o
sch
i
mbat
fondul
la-
tin, romanic
al
românei.
Pe
marginea acestei d i s c u
ţ i i v ă r u g ă m
ne p u n d e ţ i b o întrebare p u s ă ade
sea de c
ititori
: Cum este
a r g u m e n t o t ă
fo
losirea
in
paralel a lui
â î
Care
este punctul dv. de vedere ?
- Folosirea
p a r a l e l ă
a
lui â î
repre
z i n t ă o
s i m p l ă
c o n v e n ţ i e o r t o g r a f i c ă . Aca
demia
R o m â n ă , În 1904, a propus ca sune
tul
î
fie redat prin â
În
corpul cuvin
telor prin
î
la inceputul cuvintelor la
f i n a l ă pentru
verbele terminate în rî.
Academia Republicii
Populare
Române,
prin reforma
o r t o g r a f i c ă
dm
1953
,
a
gene
ralizat scrierea cu î (ulterior s-a revenit
la scrierea
cu â în România, român
toat
e
derivatele. Mentionez
ă
în
ş e d i n f a
s e c ţ i
respective a Academiei cind s-a discutat
reforma o r t o g r a f i c ă .sub p r e ş e d i n ţ i a maes
trului Sadoveanu,
am
propus
se
m e n ţ i n ă
scrierea d i f e r e n
i a t ă cu
â î, dar
nu am
fo st ascultat,
ca
ă
se
r e v i n ă mai tîrziu,
p a r ţ i a l la acest fel de scriere
- Cum
se
e x p l i c ă unitatea
limbii
noastre
în toate provinciile sale istorice : Ţ a r a Ro-
m â n e a s c ă ,
Moldova, Transilvania, Dob
ro
gea .. ?
- Unitatea limbii române se d a t o r e ş
a c ţ i u n i i mai multor factori,
pr
intre
car
e
amintim :
1. Organizarea s o c i a l ă p o l i t i c ă a
pro
vin
ci
ilor
r o m â n e ~ t i n o r d - d u n ă r e n e ,
unde
nu a existat o ierarhie f e u d a l ă , ca în Oc
cident, cu î m p ă r ţ i r e a teritoriului în mici
u n i t ă izolate una de alta, sub autoritatea
seniorilor, iar ulterior cu î m p ă r ţ i r e a în dio
ceze.
De-abia tirziu, în F r a n ţ a regalitatea,
învingînd pe seniorii locali, a impus limba
v o r b i t ă la curte.
2.
M i ş c ă r i l e
de p o p u a ţ i e in
ţ ă r i l e
româ
n e ş t i
anume
e m i g r ă r i l e de
peste
m u n ţ i
în Muntenia,
regiunea
dealurilor formînd
o
p e p i n i e r ă de
populatie
r o m â n e a s c ă
care
s-a
r e v ă r s a t
în cîmpie, trecînd uneori Du
n ă r e a , m i ş c a r e a i n v e r s ă a p o p u l a ţ i e i
unor sate din Muntenia, lovite de r ă z b o a i e
epidemii sau de o fiscalitate
in\uporta
b i l ă . Populatia r o m â n e a s c ă din nordul
Transilvaniei din M a r a m u r e ş a emigrat la
date
istorice cunoscute în Moldova. Do
brogea a primit un mare aflux de popu
latie r o m â n e a s c ă v e n i t ă din Transilvania
(in special din regiunea Sibiu - B r a ş o v
3. M i g r a ţ i i l e pastorale. Oierii din Tran
silvania coborau toamna, cu turmele lor,
înspre
~ e s u l
D u n ă r i i
iar
a l ţ i i
treceau
m u n ţ i i
în Moldova, În
ă u t a r
de u n e
rea în sens invers
se
producea la începutul
• V • •
pr1maveru.
Acesti factori au contribuit la unificarea
'
limbii au impiedicat ivirea unor mari
divergente dialectale.
C A
TINCA
MUSCAN
3
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
6/96
:-:
··.
· ·•· :::·.; ... :::::. :
l U i c ' i 1 A
: I · ~ $ . l : f l f / e $'li ftd
J g r a f i a
dH f u ţ â
i i t ~ u l
, . . ·
l ll
.
f t t a i a ~ ~ . J.
Rill) t t a b i l ~ » ,
~ ren1
1Zfmd
.
ft Vttt nl
it ..
s ( u t
ata f i ~ ;;ca. m la fftdli. . ~ :: :.:.: ' \ ~ : < · : . : :> : , .·: .
TUDOR
T E O D O R E S U
B R A N I Ş T E
Septembrie 1940. Generalul Ion Anto
nescu
se
instalase
in
scaunul de c o n d u c ă
to r al ţ ă r i i . Asociatul s ă u la guvern, Horia
Sima,
î ş i
a r ă t a printr-un manifest odios
a t a ş a m e n t u l f a t ă de puterile Axei , care
ne
c i o p î r t i s e r ă
frontierele.
U n i t ă ţ i militare
hitleriste
p ă t r u n d e a u
în România. B o g ă ţ i i l
t ă r i i
erau supuse unui
jaf o r ~ a n i z a t .
Po
porul
a ş t e p t a
ziua de mîine
u
mima s t r î n s ă
de ingrijorare.
Nurnai
legionarii,
d e s p r i n ş i u totul de
v i a ţ a
de
s u f e r i n ţ e l e
natiei, în
uniformele
lor
< ~ e r z i , noi-noute, f ă c u t e pe cheltuiala
11
statului
national-legionar ,
m ă r ş ă l u i a u ve·
seli, cîntînd Noi sîntem echipa mortii
11
manifestînd slugarnic pentru s t ă p î n u l
lo
r,
Adolf
Hitler.
*
Revtsta
,,Avtachtm"
a publicat tn
1938
ş t t r e a
desp1·e o interesantd i n v e n ţ i e
a
lu i
P ă s ă t o i u
tn
' l C e a s t ă
a t m o s f e r ă a p ă s ă t o a r e
într-o
d i m i n e a ţ ă
de la începutul lui septembrie,
lo·
cuitorii din
cîteva cartiere
ale
Capitale.i g ă -
s i r ă
în cutia de scrisori, sau vîrîte sub
ş t e manifeste mici, u cerneala abia
z v î n l a t ă . Nu ero Scinteia , core, înfrun
tînd
u
mari riscuri prigoana f a s c i s t ă , a p ă -
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
7/96
rea
în format mic,
impus de conditiile ile
g a l i t ă t ca a d u c ă m : J ~ S e l o r populare
cuvîntul
de îndemn
îndrumare al Parti
dului (omunist Român.
•
Manifestul acesta
nou
, tras
la
o m a ş i n ă
G e s t e t n t ~ r vorbea
tot
despre durerile nea
mului
româ
n
esc
, dar venea
de la
a l t ă orga
ni
zat
ie
g
Tn
cuvinte
aspre
erou
in
f i
erati leg
ionarii, care, in
loc imbrace
ă m a a g r ă
de
doliu n a ţ i o n a l , defileu
veseli
s f ă c u ţ i sub balconul legatiei
germane
,
a r ă t î n d
lumii
întregi
Germaniei
m u l ţ u m i r e ~ pentru
ni
se
luase,
la Viena,
Ardealul
.
D u p ă
ce
evoca sutele de
mii
de
~ o r t i c ă z u ţ i pentru
intregirea
patriei,
mo
ntfestul
chemo pe
toti
romdnii la unire
la
l u p t ă pentru o redobîndi p ă m î n t u l ce ne
fusese smuls.
El
purta
data de
5 septem
br ie 1940 venea
de
la o asociatie
se
ă
core se numea Ardealul
.
A ş a d a r
o
n o u ă
o r
gan
iza t
ie
se a l ă t u r a
luptei pe
co re o ducea
de
otîtcr vreme cu atitea
gre
le
jertfe
poporul
nostru
.
C e n i i t r e c u r ă noul manifest din
m
î n ă
în
m î n ă
cit i
ndu
-1
pe
f u r i ş cu inima
b d
de bucur
ie
s p e r a n ţ ă .
Fortele
de
ă
t e a u ...
Zece z ile moi
tîrz
iu,
la
25 septembrie
un
a l do ilea
man
ifest Ardealul d e m : J ~ S c a din
nou
u n e a legionarilor
care ducea la
d b
. ,,
ez
tn
are
în sînul
u n i t ă ţ i i
nationale
• .
. r ă s t m p u ~ i
scurte u r m a r ă alte
apeluri
tndemnun , Izvorîte
din a c e l a sentiment
de
iubire
de patri
e.
.
u m
nu
ma
i erau trase
la Ge
stetner,
I
tmp n
mot
e
la
o ti
pografie
, în
mi
i si mii
? e m Mîini
de
v
otate
le î m p
d
t i a u
efe noa
pte
nu
nu
mai
in
B u c u r e
CI tn
re
stul la Craiova fa lasi
în
Banat
, în Bucovina , în
Trans
i
lvania b ~
ch i
ar
în pa rtea de nord o Transilvdniei
pe
ste
front
i
era care
sîngerase
trupul
ţ ă r i i :
Sigu
ran
ta
a o e a n ă
agentii
Gesta
po ului. ~
D?ctorul Tester
Ed ith Co
le r
, n m 1
de
H1
mmler în
t a r ă , vedeau
capul
in primejd ie.
Ei c h e m a r ă
subal
tern ii ş i - i m u Supravegherea
se
în·
t ă r i pretut
i
nden
i,
dor manifestele Asociatiei
Ardealul
c o n t i n u a r ă s ă
a p a r ă
p i n ă
· în
august 1941 . Atunci se r ă s p î n d i
r e a
cd
c o n d u ă t o r
A
s o a Arde
a lul ou
ă
cu. t
ot
s
ecr
et
ul ce se
p ă t r a cu
nicie tn 1uru l se auzi întîia
a r ă
de nu
mele
lui Iosi f
P ă s ă t o i u
•
Cine
e
omul
a ces
ta despre core p î n ă
tn
ajun
nu
se t i a
nimic
E
un fecior
d'e
ţ ă r n din comuna Glo
deni, judetul
Gorj.
Terminind c o a l a pri
m a r ă în sotul
s ă u ,
vi
ne la
B u c u r e Aici
u r m e a z ă ş c o a l a
de
meserii apoi
ş c o a l a
Ciocanul• din Calea D u d e ş
t i .
Tn august
1916,
cînd tara
i n t r ă in r ă z b o i , Iosif
ă t o i u
se
t n r o l e a z ă ca
voluntar
în
a v i o ţ i Q
r o m â n ă
Avea optsprezece ani.
P a r t i c i p ă
b ă t ă l i i l e de la
P ă d u r e n i
M ă r ă ş e ş t i .
ln timpul
luptelor c u n o a ş t e
n u m e r o ş i o s t a
ofiteri ai misiunii
militare franceze. D u p
r ă z b o i , cu ajutorul
unor
f o ş t i
membri
oi
mi
siunii
militare
franceze din România, p l e a c
ă
la
Paris. l u c r e c r z ă
la uzinele
Renault
Hispano-Suiso
• , pentru specializare în mo ·
toarele cu
explozie, sectia a v i a t i c ă ,
ur·
m e a z ă Ş c o a l a
s u p e r i o a r ă o e r o n a v a l ă
Teh
nician priceput talentat, r e a l i z e a z ă inven
tii dintre
care
sint brevetate in
Franta Român
a .
Oltean chibzu
it, d in
g u r pe core
le r e a l i z e a z ă
ore
g r i j ă
ă p u n ă bani deo
parte. Vremurile sint tulburi.
Nu
se ce
aduce
ziua de
mii
ne
. Tn c e l timp
între
·
prinde c ă l ă t o r i i
de
studii în Belg
ia
t\n
g lio . Ti place î ndeosebi sp iritul pra ctic si
ponderat al
englez
ilo r, printre care î ş i
face
numeroase prietenii.
l Paris intretine l e g ă t u r i cu
multi corn·
patrioti aflati ocolo
.
V i z i t e a z ă adesea
ate·
fierul lui S r â n c u ş i ,
originar
de
pe
a c e l e a ş i
meleaguri o l t e n e ş t i
unde
are
prilejul
ă
u n o a s c ă pe
N. Titulescu pe Elena
c ă r e s c u .
Aceste
intilniri i-au fost de
more
folos
Tncepe a se vesti cel de-eri doilea r ă z b
mond
ial. Iosif
P ă s ă t o
ar putea
r ă m î n
in
s t r ă n ă t a t e s ă - ş v a d ă ş t i t de
in
ventiile lui,
core
îi
aduc
un
venit
destul d e
bun
.
Dar
el nu i
ntelege
ca , în
anii ce
se
a n u n t ă foarte grei,
stea departe
d·e
pa·
tria
lui.
Se
întoarce deci in
t a r c ~
•
D u p ă o a b s e n t ă
de
tre isprezece ani , el
o b s e r v ă c e r c e t e a z ă , se informeozc
. Cind
dictatul de la Viena ne smulge
porteo de
nord
o Transilvaniei, el , ca
orice alt ro
mân , se socotea
dator s ă î n t r e p r i n d ă
o
ac
ti
une p : r t r
Din
cunost
int
ele
pe
ore le
ă c u
a l
ege
doi t o v a r ă
de l u p t ă , cu care
va
co
l
abo
ra în
conducerea asociatiei
la r ş i t P ă c u m p ă un Gestetne
r
hîrtia n e c e pentru primele
manifeste
.
Cu Packardul•
pe
care 1-a
ao'us
de
la
Paris,
P ă s ă t o i u alti membri
oi
asociati
ei
le
m p ă r ţ e a noaptea
prin
cartierele Bucu·
5
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
8/96
Dor P ă s ă t o nlf se
m u l ţ u m e ş t e cu·
am
.
Er
vrea o actiune în stil mare. Pentru a.ceasta
trebuie s ă ia
contact cu
celelalte
forte
da
z i s t e n t ă cu cercurile democr1otice a n t
fasciste. Pe a c e a s
linie
, un aport deosebtl
a
fost
adus de profesorul
C.
1 Parhon, cle
Tudor
Vianu
a l ţ i i deveniti membri ai unei
grupe
din
Asociatia "
Ardealu
_
_".
ţ ~ t ? ~ t ă f
P ă t o i u face l e g ă t u r a cu unu
a c t w t
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
9/96
Stadionul din
limpia
De
ict
m e ş t dtn patru tn pa
t
ni f l a c ă · a o t t m p t c ă .
Coborind din Grecia
c o n t i n e n t a l ă
în spre
sud
c ă l ă t o r u l
care ore
drept
ţ i n t ă
Olimpia
trebuie
s t r ă b a t ă
regiunea
n u m i t ă
în ve
chime Arcadia. Drumul este greu
Arcadia
fiind un
platou
uscat
arid
în care în tim
purile secetoase se poate g ă s i
cu
greu o
p i c ă t u r ă de a p ă .
Apoi la hotarul Arcadiei cu Elida prive
l i ş t e a se s c h i m b ă .
Firul Alpheosului duce pe
d r u m e ţ printre
m ă s l i n i
î n f l o r i ţ i spre locul
unde rîul
î ş i
p r i m e ş t e afluentul numit Klados.
Aci la locul de întîlnire
al
celor
d o u ă
ape
se a f l ă
Olimpio sanctuarul venerat
al
gre
ci or.
Pe
colina Altis
se
î n ă l t a u
l t ă d t ă
cîteva
•
temple dintre care cel mai însemnat era în-
chinat lui Zeus - mai marele pontheonului
grecesc. Templul g ă z d u i a statuia
î n a l t
ă de
trei metri a zeului
c u t ă
de Phidios în
aur
si
f i l d e ş
L î n g ă templu se aflau bazele
sportive dedicate întrecerilor
m ă s l i n u l
sa
cru
s ă d i t
- spune traditia - de i nsu si
Asistent
univ
MARIA
IONESCU BUCUR
Hercule. Crengile lui serveau
la
încoronarea
v i n g ă t o
Tn s t i m p u l
dintre
concursu ri
i c ă
timp de patru ani sau altfe l spus
vreme de o
o l i m p i a d ă
sonctuarul nu avea
prea
mulji vizitatori iar
bazele sportive
- stadionul hipodromul palestrele - erau
cît se poate de t ă c u t e Totul
se
î n s u f l e ţ e a
ă atunci cînd d u p ă trecerea a patru ani
î ş i d ă d e a u intilnir
e pe stadion sau în
tri-
bune generatiile de tineri vîrstnici
oi Gre-
ciei ; un ii spun ă prima întîlnire a fost in
anu l
776
î.e.n. a cu vreo s u t ă de ani mai
devreme în 884 î.e.
n.
O riginea acestor jocuri precum
data
i s ă
a primei întreceri nu
pot
fi
stabilite
cu exacti tate. T a d i ţ i a ne-a transmis mai
mul
te
variante. Una din ele
s o c o t e ş t e
pe
cînd Zeus era ascuns
la Olimpia din
pricina
poftelor canibalice
ale
t a t ă l u i s ă u Saturn
cei cinci frati care îl
p ă z e a u
s-au h o t ă r î t
se
ia la
întrecere
la
alergare ; aceasta
ar
fi
fost actul de n a al Jocuri lor olimpic
e.
•
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
10/96
u p ă a l t ă versiune, lphistos, regele Elidei,
este cel care le-a înremera t în anut
884
- la
sfatul Phitiei, preoteasa lui Apolon - pen
tru
a - ş i
s c ă p a regatul de
r ă z b o a i e F ă r ă
în
d o i a l ă c ă valoarea i s t o r i c ă a unor aseme
nea informatii e mai mult decît î n d o i e l n i c ă .
Realitatea trebuie fi fost mult mai
s i m p l ă
Initial, jocurile au avut un caracter
pur
lo
cal, apoi din secolul al VIII-lea î.e.n., prin
particrparea mesenienilor lacedemonieni
lor, ele au devenit
treptat
jocuri ale întregu
lui Peloponez. n secolul al VII-lea î.e.n.,
jocurile a t r ă g e a u concurenft greci din toate
col uri le lumii - cunoscute pe atunci. In
anul 776 proba de alergare, prima p r o b ă
din cadrul jocurilor a fost c î ş t i g a t ă de Ka
tebos Din aces t an, jocurile
ş i - a u
continuat
d e s f ă ş u r a r e a neîntrerupt, ca un srmbol al
n i t ă ţ i i
Eladei a
poporului s ă u
Populari
tatea
lor
in t
recu
cu
mult
importanta
acor
d a t ă celorlalte jocuri, pithice, nemeice, ist
mice. La Olimpia templul lui Zeus a c ă p ă t a t
o asemenea i m p o r t a n ţ ă încît particularii
polisurile depuneau în tezaurul lui bani, me
tale pretioase sau
alte
obiecte
rare
astfel
î m b o g ă t i n d u - s e
templul ajunse îm
prumute însemnate sume chiar
c e t ă ţ i l o r
im
portante, cum
ar
fi,
de
p i l d ă Mantinea .
Epoca c l a s i c ă a Greciei a fost pentru
Jocurile olimpice perioada de aur. Tntr-atît
Pf.lllas A
thena
-
pro-
tectoarea JocurUo
oUmptce
de mare era interesul pentru ele, încît în
ajunul b ă t ă l i e i
de
la Thermopile - în care
se h o t ă r a soarta Greciei - leonida n-a
putut obtine
ajutorul
Spartei, c ă c i tineretul
participa la jocuri.
P e r ş i i
îl z d r o b i r ă pe re
gele spartan
a j u n s e r ă
la Atena. Nici chiar
cînd Grecia s l ă b i t a c ă z u p r a d ă cuceritori
lor
din
a f a r ă
traditia
jocurilor
nu
fu
p ă r ă ·
s i t ă
Mai
mult chiar, cuceritorii - macedo·
neni sau romani - ca un omagiu adus ge
niului poporului cucerit, se
î n t r e c u r ă
tn a
sustine sau chiar a participa la jocuri. Tn
timpul s t ă p î n i r i i macedonene, grecul Phry·
non, care c ă l ă t o r e a spre Olimpia fu
jefuit
,
în ciuda a r m i s t i ţ i u l u i de c ă t r e soldatii ma
cedoneni. Af l înd de acest
fapt
puternicul
rege Filip, t a t ă l lui Alexandru cel Mare ceru
scuze umilului grec, restituindu-i avutia. Ro
manii nu au stingherit nici ei buna
d e s f ă ş u
rare a
jocurilor
.
Nero î n s u ş i p a r t i c i p ă
la
cursa de care cu un atelaj de
1O
cai.
e
se r ă s t u r n în timpul cursei,
î m p ă r a t u l
fu
proclamat
î n v i n g ă t o r
iar
j u d e c ă t o r i i r ă s p l ă
t i ţ i cu generozitate.
L ă r g i r e â cadrului de
d e s f ă ş u r a r e
a Jocu
rilor
olimpice d e n o t ă în perioad1 elenis
t i c ă si r o m a n ă ele nu mai aveau acelasi
,
caracter ca
în
epoca c l a s i c ă e c ă d e r e a
s o c i e t ă ţ i i g r e c e ş t i a orînduirii sclavagiste
în general, a
influentat
caracterul jocurilor,
care au devenit o afacere pentru unii
spectacol de circ pentru altii. Locul a t l e ţ i l o r
fusese luat
de
c o n c u r e n ţ i p r o f e s i o n i ş t i pen
tru care j u r ă m î n t u l olimpic nu era nici m ă c a r
o
p i e d i c ă
în calea unor practici necinstite.
O d a t ă
cu c r e ş t i n i s m u
Jocurile
olimpic
e
l u a r ă s f î r ş i t Ele f u r ă
oficial
d e s f i i n ţ a t e în
anul
393
e.n. de c ă t r e î m p ă r a t u l Teodosie
în timpul celei de-a
294 ::7 olimpiade. Mo-
numentele de
a r t ă
de la Olimpia
f u r ă
trans·
portate
în
capitala
imperiului,
la
Constan
tinopol.
C î ţ i v a ani mai tîrziu, gotii
r ă s c u l a ţ i
ai lui
Alaric
j e f u i r ă ceea ce mai r ă m ă s e s e
din lo-
cul, pe vremuri sacru, al Greciei. Timpul
ternu deasupra
d ă r î m ă t u r i l o r
un strat gros
de
p ă m î n t uitare.
Olimpia
jocurile pe
care le g ă z d u i s e r ă m a s e r ă necunoscute timp
de
14
secole. Abia în secolul
al
XIX-lea
arheologii
au început sape
printre
ruine
scotind
la
i v e a l ă una
dintre
eternele glori i
ale Greciei.
um
decurgeau jocurile
Grecii
î ş i tineau jocurile în lunile iulie
septembrie, d u p ă solstitiul
de
v a r ă protec
toarea întrecerilor fiind î n s ă ş i Pallas Athena.
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
11/96
Cu mult timp înainte începeau î n s ă p r e g ă t
ri le;
cei care doreau
participe
trebuiau
se ang
aj
eze,
f a c ă
antrenamente regu
late
în
cele 10 luni p r e m e r g ă t o a r e jocurilor,
iar
în
ultima
l u n ă
v i n ă în El
ida,
pentru ca
aici, sub o s t r i c t ă supraveghere,
s ă - ş i d e s ă ·
v î r ş e a s c ă p r e g ă t i r e a
D e s f ă
u r a r e a
jocltrilor
, a
c ă r o r d a t ă
era
a n u n ţ a t ă
în
toate
colt
ur
ile lumii
g r e c e ş t i
de
c ă t r e spondophori prilejuia încetarea tu
turor
o s t i l i t ă ţ i l o r
între
o r a ş e l e - s t a t e
g r e c e ş t i
v e ş n i c în
l u p t ă
unele
cu
altele ; scurt
timp,
d u ş m ă n i i l e d i s p ă r e a u
grecii dovedind
d e ş i
d
iv
iza ti în
n e n u m ă r a t e
formati i
politice
,
unitatea
t n i c c u l t u r a l ă
nu era o
ţ i u n e .
Cons
truit
- ca
toate
stadioanele gre
c e ş t i
- în forma unui U , stadionul olimpic
avea o lungime de 211 me
tr
i o
l ă ţ i m e
de
31,50 metri, tr ibune în care î n c ă p e a u
p î n ă
la
45
000
de
spectatori. Publicul era
d e
s p ă
ţ i t
de
p i s t ă
numai
printr-
o l in
ie
;
pres
upun
em
deci
m a n i f e s t ă r i l e
lui nu erau periculoase
- cum sînt
azi
în unele
ă r i
- pentru con
curenti. O
b a r i e r ă
ce
trecea
prin
mijlocul
stadionu lui
î m p ă r ţ e a
în
d o u ă
pista
n g ă
de
192 27 metd; la
unul
din
capete,
n i ş t e
c a v i t ă în
p ă m î înlocuiau moder
nele blok-starturi.
A l ă t u r i
de stadion se afla
hipodromul,
menit g ă z d u i a s c ă
întrecerile
de care. Lungimea sa era
de
789
de
metri.
la
una
din
e x t r e m i t ă ţ i
statuia
h i d o a
a
unei
z e i t ă ţ i
avea
drept
scop sperie
ca
ii în
difici
lele momente ale turnantei.
Tn a f a r ă
de aceste
d o u ă
baze,
Ol
imp
ia mai
avea o
m u l ţ i m e
de alte construc ta - palestrele de
p i l d ă -
folosite doar
la antrenamente. Sta
dionul
hipodromul
erau singurele
locuri
în
care se d e s f ă ş u r a u întrecerile olimpica
of iciale.
In t
recerile erau compuse
din
mai mul•e
probe,
n u m ă r u l
acestora
varii
nd înmultin
du-se
treptat
în cursul
ani lo r
. Se
pare
primele
probe
au
fo
st cele de
a e r g ă
Cel
care c î ş t i g a
a c e a s t ă
p r o b ă -
a d i c ă
par
curgea primul lungimea stadionului -
d ă
dea numele
s ă u
olimpiadei.
Existau
mai
multe probe de
alergare,
clasificate în ge
neral
în d o u ă categorii
:
probe
de
e z ă
probe de
r e z i s n
categoria
p r i m ă
in
tr
au cursa pe o lungime de stadion - dra·
mo
s cea pe
d o u ă
lungimi,
a d i c ă
dus
întors,
diaulos. n primul
caz concurentul
avea de parcurs circa 190 de metri,
in
cel
de-al doi lea - 380 de metri.
A l e r g ă t o r i i
erau
m p ă r ţ i f i în
serii de cite
patru
;
în tot
timpul intrecerii sunete de flaut i ncurajau
pe concurenti. Echipamentul acestora
era
cit
se poate de sumar :
p î n ă la
Olimpiada a
XV-a, l d u r i l e
er
au acoperite
cu
o
p î n z ă
care apoi a fost
î n l ă t u r a t ă . ln
pic1oare
aveau ceva
a s e m ă n ă t o r
unor sandale,
u ş u
rînd astfel
alergarea
pe nisipul moale. Se
alerga
î n s ă cu
piciorul gol.
l e r g ă t o r
de fond
cu
rsa
se
numea
do-
lic
os aveau de
s t r ă b ă t u t
circa 4 km . Ei
parcurgeau stadionul de
24
de ori.
Pe g ă
aceste
d o u ă probe
de
a l e r g ă r i
s-a
a d ă u g a t mai
tîrziu
si
cursa
oamenilor
i narmati. Proba avea un caracter
militar
,
r g ă t o r i i fii
nd ech
ip
ati cu scut,
c a s c ă
lance.
D a c ă
ne aducem aminte
în b ă t ă l i a
de la
Marathon o ş t i r e a p e r s a n ă
a fost
l o v i t ă
de atenieni în
f u g ă impo
rtanta
p r a c t i c ă
a
Doryforul h.tt
oty-
det
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
12/96
ocestei probe e e l o c v e n t ă Tntrecerile
de
rituri r u n c ă r i se bucurau
de
mare popu
laritate.
Despre primele nu
ş t i m
prea multe lucruri :
se s ă r e a i n î n ă l ţ i m e în lungime,
de
pe loc
sau cu
avint
. Tn mîini, s ă r i t o r i i aveau holtere
de metal sau p i a t r ă ,
al
c ă r o r rol nu se poafe
d e s l u ş i cu claritate. Probabil serveau ace
u i a ş i scop ca g r e u t ă ţ i l e de a s t ă z core se
a d a u g ă
la cursele
de galop
c ă l ă r e ţ i l o r mai
u ş o r r
Despre a r u n c ă r i ş t i m mai multe : grecii
aruncau
cu
sulita la t i n t ă si cu discul la d is
. ' ,
t a n ţ ă . S u l era d in lemn cu
vîrf
metalic,
demontabil. Proba constituia un
foarte
bun
e x e r c i ţ i u
pentru luptele cu lancea. Arunco
torul
de
s u l i ţ ă se numea doryfor a inspirat
n e n u m ă r a ţ i
a r t i mai ales sculptori,
printre
care Polyclet. Doryforul
s ă u
este o m i n u n a t
realizare
s c u l p t u r a l ă , r e m a r c a b i l ă
prin rea
lism.
Aruncarea discului a fost ea
imortoli-
z a t ă
în s c u l p t u r ă prin celebra
o p e r ă
a lui
Myron
n u m i t ă
Discobolul .
Statuia repre
z i n t ă un atlet în plin
efort,
aplecat în
ă
p r e g ă t i n d u - s e arunce discul. Discul antic
se a s e a m ă n ă ca f o r m ă celui modern : ro
tund, mai gros la
mijloc
confectionat d in
p i a t r ă , lemn sau metal, el putea fi lansat
p î n ă
la
32 35 de
metri. Asemenea recor
duri
nu erau
î n s ă
posibile decît pentru
atleti
foarte
buni.
-
.
, ·
. .
·.
Gladiatorul u
p
ă a-
nonul lu L1stp
Aceste patru probe - s ă r i t u r a aruncarea
s u l i ţ e i ,
alergarea aruncarea discului - ,
î m p r e u n ă
cu trinta, constituiau o extrem de
d i f i c i l ă p r o b ă - pentatlonul Pentatlonul se
d e s f ă ş u r a
în felul
u r m ă t o r
:
t o ţ i c o n c u r e n ţ i
participau la prima
p r o b ă ,
d i c ă la s ă r i t u r ă
(probabil în lungime). Primii cinci se calificau
pentru ce J de-a
doua
- aruncarea
s u l i ţ i
dintre
a c e ş t i a
primii patru se întreceau în
proba
de
alergare, apoi primii trei concurau
la disc si ultimul era eliminat.
Nu
mai
•
mîneau decît doi c o n c u r e n ţ i , care se între-
ceau într-o l u p t ă ce avea toate t r ă s ă t u r i l e
trîntei moderne, iar cel
ce
învingea era
pro-
clamat î n v i n g ă t o r u l pentatlonului.
O a l t ă p r o b ă în cadrul Jocurilor olimpice
era pugilatul, socotit s t r ă m o ş u l boxului mo
dern. Deosebit
de d u r ă , a c e a s t ă p r o b ă
sfîr
e a prin a desfigura pe cei care se încu
metou
participe
.
O d a t ă
un concurent o
fost în asemenea chip desfigurat încît, du
cîndu-se m o ş t e n e a s c ă averea t a t ă l u i s ă u
nu a fost recunoscut.
Boxerii î n f ă ş u r a u
uneori pumnii în a ş a n u m i t e l e ceste - la
început simple
f î ş i i
de piele
-
ă p t u ş i t e mai
apoi cu p l ă c u t e de metal. Efectul loviturii
trebuie fi fost î n t r - a d e v ă r teribil. I o t ă cum
este i n t e r p e l a t ă într-un text victima unei lupte
de
pugilat : Apholofon, capul t ă u o devenit
ca o
n t ă
sau ca marginile unei s c ă r i roase
de
viermi.
T o t u ş i
poti
î n c ă
lupta,
c ă c i
pe
capul t ă u nu mai ou unde î n c a p ă alte
r ă n i . Atunci cînd pugilotul se combina cu
lupta, se
o b ţ i n e a
exercitiul numit pancratiu
Erau permise orice fel
de
lovituri, de apu
c ă r i . lupta se ducea p î n ă cînd unul din ad-
versari, istovit, se r e c u n o ş t e a învins. Poncra
- punînd în joc
toate
resursele fizice
ale l u p t ă t o r i l o r - era o p r o b ă extrem de
d i f i c i l ă
ca
atare foarte p r e ţ u i t ă
d e ş i
aveau loc numeroase accidente mortale.
Toate aceste probe
se
d e s f ă ş u r u
dimi-
n e a ţ a . A r ş i ţ a lunilor
de
v a r ă sporea
dificul-
t ă ţ i l e
întrecerilor. Spectatorilor li se impu
nea o s e v e r ă d i s c i p l i n ă , nu aveau voie s ă - ş i
acopere capul, din care p r i c i n ă cazurile
de
insolotie nu erau rare. Filozoful Thales o
'
murit de
i n s o l a ţ i e în timpul unor jocuri la
care asista. Spre s e a r ă , locul
de
întrecere
se muta
de
pe stadion pe
hipodrom
, unde
se d e s f ă u r a u întrecerile
de
care si cursele
.
de
cai. la ele participau
î n d e o b ş t e
aristo-
c r a ţ i e uneori chiar reg i i ca,
de
p i l d ă
Gelon Hieron, regi ai Siracuzei, Filip,
puternicul rege
al
Macedoniei. Cursele în
cepeau cu cele
de
doi cai se terminau
cu
intrecerea
atelajelor
de patru cai.
•
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
13/96
La_ cutsele de
galop c ă l ă r e ţ i i
puteau duce
cu e un al doilea col pe core s o r ă atunci
cind primul începea
o b o s e a s c ă .
Se pro
c l ~ ~ o u
î n v i n g ă t o r i
nu
numai c ă l ă r e t i i ci
co11.
S a întîmplat
la o o l i m p i a d ă ca un
l ă r e ţ
c a d ă ; calul o continuat î n s ă cursa
terminînd primul.
El
o fost proclamat învin
g ă t o r o primit coroana i s-a ridicat o
sta tuie
în
Altis. Intrecerile hipice încheiau
jocurile.
Jocurile
olimpice
aveau un ceremoniei si
o
p r o c e d u r ă
bine s t a b i l i t ă
î n c ă de
la înce
putul d e s f ă ş u r ă r i i lor. Ele durou de
obicei
cinci zile ; se începea cu procesiunea con
c u r e n ţ i l o r cu sacrificarea unui porc cu ju
r ă m î n t u l la
altarul
lui Zeus. ă m î n t u l
elim
pic prevedea angajamentul de a concura
cinstit,
de
o nu face nimic în dauna regulilor
stabilite.
Arbitrii
concursului -
agonothetii
-
erau
deosebit de severi cu cei care î n ~ ă l c o u
or
dinea. Pedeapsa c u r e n t ă pentru cei care fu
rou la plecare, jenau pe un concurent cum-
• 1
~ a r ? u pe aoversar, refuzau lupte sau în-
hrzloU la întrecere
era
b ă t a i a
cu
vergi.
Tn _schimb v i c t o r i o ş i i erou
c o p l e ş i ţ i
de ono
run ; la început î n v i n g ă t o r u l nu primea re
compense materiale, ci era doar încoronat
cu
o c u n u n ă de ramuri din m ă s l i n u l consa
crat lui Zeus ; încoronarea se f ă c e a în ultima
zi în templul zeului suprem.
M ~ i t î r ~ i u
î n v i n g ă t ~ r i i
ou primit un
trep1ed dm metal p r e ţ 1 o s ; totul se încheia
cu .un banchet
la
care participau î n v i n g ă
toni organizatorii jocurilor.
Traditia
a
p ă s t r a t
citeva nume
de atleti
remarcabili prin forta
lor; î n v i n g ă t o r
i 'n
probele olimpice, unul dintre ei,
Milon din
Crotono, putea duce în spinare, pe o lun
gime de stadion, un bou. Tot el putea rupe
frînghia ce i se lega în jurul corpului.
Polydromos din Thesalia ţ i n e a pe loc un
cor
cu
ca i.
Se
spune
f o r ţ a
lui
era
at
î t
de mare încît a ucis un leu cu pumnul ;
avind
prea mare încredere în
m u ş c h i i
s ă i în
cercînd
s u s ţ i n ă
o
g r o t ă de
munte ce se
p r ă b u ş e a atletul a
fost
strivit sub greu
tatea stîncilor,
a ş a sp
une legenda.
F i r e ş t e c ă nu putem avea
prea
more în
credere în veracitatea legendelor, larga lor
r ă s p î n d i r e dovedeste î n s ă uriasa s t i m ă de
• •
care se bucurau c î ş t i g ă t o r i i Jocurilor olim-
.
p1ce
.
Pentru
a c e
a a d e v ă r a t a
glorie
începea
moi ales d u p ă
terminarea
întrecerilor. Ora
ş e l e notele le f ă c e a u o primire t r i u m f a l ă
adeseori s p ă r g î n d u - s e o b u c a t ă din
zidul
c e t ă ţ i i considerîndu-se
poarta prea
u m i l ă
pentru un asemenea erou.
T n v i n g ă t o r u l
era
scutit
de
impozite, era
h r ă n i t
pe socoteala
orasului, mînâru de o avea un ~ m P . n P .
f iu.
D e c ă d e r e a
s o c i e t ă ţ g r e c e ş t i
accentua
rea contradicti i
lor proprii
sistemelor sociale
cu clase antagonice au dus la
d e c ă d e r e a
înaltelor principii morale core stateau la
baza Jocurilor olimpice. n c ă din secolul al
IV-lea î.e.n., moi ales dupa cucerirea ro
m a n ă
din secolul
al
11 lea
î.e.n., profesionis
mul , interesat în
t i g u r i
materiale, a luat
locul vechiului
amato
rism. Jocur
ile
au con
tinuat î n c ă multe secole, stîrnind interes
ul
general.
Jocurile olimpica ou avut un net caracter
de c l a s ă ; la ele nu puteau
participa decit
o o ~ e n i i lib
eri, sclovii - majoritatea popu
latiei
în acea
orînduire
- fiind
e x c l u ş i
Din
tre
oamenii
liberi
numai cei avuti
î ş i
pu
teau permite luxul costisitoarelor antrena
mente
de
la
Olimpio
în luna p r e m e r g ă t o a r
concursului, precum costul
c ă l ă t o r i e i
p î n ă
aco.lo ; ceea ce f ă c e a ca, practic, cei
raci fie e x c l u ş i de la
participare
.
Palos Athene - protectoarea Jocurilor
o
limp
ice - i-a p ă r ă s i t pe eleni. T n f r ă t i r e o
grecilor din toate timpurile, inalta
ţ i n u t ă
m o r a l ă
a întrecerilor panelenice î n s ă au
mas. Jocurile sportive antice au fo st pre
luate, d o u ă milenii mai tîrziu ; ca semn de
omagiu, din patru în patru ani f l a c ă r a oIim ·
p i c ă p o r n e ş t e din s t r ă v e c h i u l l o c a ş al intre
cerilor
antice spre diversele puncte ale
glo
bului unde e s t a b i l i t ă intrecerea celor mai
buni sportivi ai lumii.
- . • • . . . - ;-. - . . -
o.
- - - • • •__ ,.. .• - •
• -..: : --. • - -
i
of' . - -
Dis
cobolul
dup
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
14/96
MOM NT
P A Ş O P T I S T
e e
1
T n c ă
din primele zile
ale
lunii septembrie 1848, inter
v e n ţ
in
scopul
r e p r i m ă r i i
revolutiei român
e,
devenise
i m i n e n t ă .
Ca urmare, în t o a t ă ţ a r a ,
da
r mai ales în Bu
c u r e ş t i ,
au început se ă p r e g ă t i r i în vederea orga-
n i z ă r i i rezistentei. Popu l
atia
Capitalei a depus din nou
r ă m î n t pe
C o
n s t i t u ţ i e , întocmai ca la
15
iunie. A fost
creat un legion sacru ş i , avînd în vedere gravitatea
situ
at
iei, s-a propus institui rea
legii
martiale .
Publi-
catii le r e v o l u ţ i o n a r e chemau
poporul
la l u p t ă pentru
deschiderea unui rezbel sfînt ,
al c ă r u i
tel era a p ă r a ·
rea
p ă c i
l i b e r t ă ţ i i n a l i t ă ţ române .
Trupele otomane au ajuns pe cîmpul Cotrocenilor, da
l î n g ă
B u c u r e
ş t i ,
î n c ă la 1O septembrie. locotenenta dom-
n e a s c ă , h o t ă r î n d
se
renunte la împotrivirea a r m a t ă ,
o
ordonat
u n i t ă ţ i l o r
din
B u c u r e ş t
fie gata
ca
la
che
marea colonelului Radu Golescu - comandant al Reg
i·
mentului 2 infanteria ş e f u l garnizoanei B u c u r e ş t i
s ă
se deplaseze la cazarma din Dealul Spirii, unde urmau
prezinte cuvenitele
onoruri
trupelor otomane.
T a b ă r a o t o m a n ă de la Cotroceni, cu cei
aproximativ
20 000 de turci, s-a
froctionot
în trei coloane, îndreptîn·
du-se spre centrul Capitalei. Una din coloane, în frunte
cu Kerim
p a ş o ,
a pornit spre cazarma Regimentului 2
infanteria, a f l a t ă i n Dealul Spirii, unde,
d u p ă
darea
onorului, trupele române urmau cedeze localul ca
z ă r m i i
pentru caza rea celor
t u r c e ş t i
U n i t ă ţ i l e române - aproximativ 800 de oameni -
a ş t e p t a u . rînduite în vederea s o f e m n t ă t i i , completarea
efectivelor
cu
Compania de pompieri, a f l a t ă în lo calul
Agiei,
sub
comanda c ă p i t a n u l u i Pavel Z ă g ă n e s c u . Ple
carea acestora din cazarma
de
la Agie s-a
f ă c u t
cu
d e s t u l ă întîrziere, deoarece militarii l ă s a t i pentru paza
localului si o materialelor cereau cu i n s i s t e n t ă
m e a r g ă
ei în Dea lul Spirii. Luati-ne pe noi - so-
licitau ei
- nu
ne l ă s a ţ i la
c a z a r m ă
ca pe n i ş t e ne
vrednici,
c ă c i
d a c ă acolo în Dealul Spirii va
fi
vreun
r ă z b o i ,
noi vrem mu rim cu f ratii n o ş t r i . Faptul vine
d o v e d e a s c ă ,
ca
evenimentele ulterioare, în
ar-
mata Ţ ă r i i R o m â n e ş t i
se
crease o a t m o s f e r ă de u r ă
impotriva d u ş m a n i l o r revolutiei nu se a ş t e p t a de
cît momentul prielnic pentru o se trece la actiune.
La
~ r o
15
13 septembrie), i n f a n t e r i ş t care a ş t e p ·
tau
cu n e r ă b d a r e
sosirea
pompierilor,
au fost a s a l t a ţ i
r t
•
lfJ J
STELI N
NE GOE
n
Dealul
Spirit. Adunarea
p o p u l a ă de la Sta
di
o
rm
t
,.Repu.blict
cu prUe
j ut
î
m-
p n r
i a 120 e ani e ta
r e v o l u ţ i a
din
1848
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
15/96
MULT
SÎ
NGE A VARSAT PO
PO
RUL NOSTRU DE-A
LUNGUL SE
O
LELOR
ÎN
ZBUCIUMATA
1
DR
A
MA
TICA SA
ISTORIE
PENT
RU Ă S
TRAREA
FIINTEI
NAT ION
ALE
,
PE
N
TRU
APARAREA
LIBERTATII
DEMNIT1 TII, PENTRU
AFIRMARE
A
DE SINE T Ă T Ă T
O A R E
PENTRU
EGALITATEA ÎN
DREP
T
UR
I CU
TOATE POPOARELE LUMII.
REVOLUTIA
DE
LA 848
A
FOST
UNA
DIN
PAGINILE
CELE MAl
M I Ş C Ă T O A R E ALE ACESTEI
EPOPEI
,
DOVEDIND PRIN SPJRITUt DE JERT
F Ă
AL MASELOR,
AL
CELOR MAl
B
UNI
FII
Al TARII,
VOINTA
DE
LIBERTATEA POPORULUI ROMAN ' '.
NICOLAE
C E U Ş E S C U
âe
o
m u l ţ i m e de b u c u r e ş t e n i
core cereau arme, spu
nînd ,,o pornit o
intra o ş t i r e a
o t o m a n ă în Bucu
r e ş t i ~ ~ . la
scurt
timp î ş i
foc
a p a r i ţ i a
turcii.
Se d ă
ono
rul, rece,
protocolar,
conform întelegerii. Kerim
p a ş a
- comandantul coloanei
t u r c e ş t i
- cere colonelului
Radu Golescu predea cazarma,
iar
militari i români
d e p u n ă armele. Comandantul român respinge am
bele cereri,
r ă s p u n z î n d c ă
datoria
unui soldat este
s
m o a r ă cu
arma în m n ă
c ă
mai multumit este în acest
caz
decit
se
v a d ă
dezarmat .
Iritat de
atitudinea comandantului gornizoanei, Ke
rim
p o ş a ş i - a
continuat, în capul coloane} otomana,
drumul spre o r a .. D u p ă cîteva sute de p a ş 1 de m a
armata o t o m a n ă
s-a
întîlnit cu
Compania
de
pompieri,
care urca
g r ă b i t ă
spre
c a z a r m ă
fiind
î n s o ţ i t ă de
multi
c e t ă ţ e n i
de
toate condit iile . Pompierii sînt somati
insistent
de
c ă t r e comandantul turc se
î n t o a r c ă dar
a c e ş t i a î ş i c o n t i n u ă
drumul,
f ă c î n d u - ş i
loc
prin
mijlocul
coloanei otomane.
Mai r ă m ă s e s e o m i c ă d i s t a n ţ ă p î n ă la poarta c a z ă r m i i
unde urma a j u n g ă Compania de pompieri, cînd in
flancul
stîng
al
companiei
se
produse o
b u s c u l a d ă .
Un
g:onte, slobozit
din
p u ş c a
sublocotenentului
D i n c ă B ă l
ş a n
a fost semnalul
d e z l ă n t u i r i i
luptei
dintre
o s t a ş i i
români trupele
t u r c e ş t i .
D u p ă lupte îndîrjite, în care
milit::rrii de sub comanda
c ă p i t a n u l u i
Z ă g ă n e s c u s-au
b ă t u t cu
vitejie, fiind sprijiniti cu foc de
o s t a ş i i
din
curtea
c a z ă r m i i
cordonul d u ş m a n care
se
strînsese în
jurul companiei a
fo
st rupt, permijind pompierilor
mtre grupuri,
grupuri in
curtea
c o z ă r m i i
unde
o d a t ă
a j u n ş i s-au
a l ă t u r a t i n f a n t e r i ş t i l o r
au
actionat
cot la
cot cu a c e ş t i a
împotriva
turcilor.
V ă z î n d nu pot înfrînge dîrza
r e z i s t e n ţ ă
a gorni
zoanei din Dealul Spirii, turcii au propus ca
o s t a ş i i
ro
mâni
înceteze focul
d e p u n ă
armele; gorantîn
du-li-se, fn sch imb,
libera
i e ş i r e din
c o z a r m ă
Dor abia
o apucat c ă p i t a n u l Deivos - unul
dintre
ofiterii regi
mentului - dea comanda de
m a r ş
o celor peste
200-300
de o s t a dezarmati (restul n-ou vrut de
p u n ă
armele s ă - i urmeze pe ceilalti au
p ă r ă s i t
ca
zarma, refugiindu-se
printr-o
ş i r e l ă t u r a l n i c ă }
c ă
un
potop
de
gloante u c i g ă t o a r e a pornit din rîndurile
coloanei
t u r c e ş t i .
N u m ă r u l victimelor o fost more ..
Datele
privitoare
la
pierderile suferite
in-
diccS
pe ulita Mihai
V o d ă
otomoni i au
l ă s a t
un
n u m ă r
de morti cel
putin
îndoit in raport cu
al
trupelor române.
luptele de la 13 sep-
tembrie
1848
r ă m î n
tn
istoria t ă r i i noastre ca
cea
dintîi
actiune
a r m a t ă
î n t r e p r i n s ă
de oastea
r o m â n ă m o d e r n ă prin
militarii R e g i m e n ~ u l u i
2
infanter
ia
ai
Companiei
de
pompieri, împotriva
trupelor
otomane - acti
une
d e s f ă ş u r a t ă în
scopul
a p ă r ă r i i
revolutiei, solv
g a r d ă r i i
intereselor
nat
io
nale ale popowlui român.
3
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
16/96
C o n t i n u
ă
publicarea
n
i l o r lui Paul Schmidt. Fragmentul se o c u p ă de
culisele
tratat
ivelor c a r ~
au
dus
la semnarea
·acordului de la Munchen la 30 septembrie
1938 de c ă t r e Hitler Mussolini
hamberlain
Dalad ier. Ce le întÎ
mplate
in toamna
lui 1938
au
confirmat previ:r:iunea lui Titulescu care
av
ertiza Europa ă Hitler va
smulge concesii
d u p ă
concesii puterilor
occidentale
d a c
ă
nu se va înche ia un front
unit
de
l u p t ă
Î
mpotriva
Germaniei
naziste.
ln ciuda o b i e c t i v i t ă f i i e are rmulfi istorici
contempo
ran i
1
o ·
atribuie
d-rului Paul
S c ~ m i d t
nu trebuie uitat ă el era interpretul oficial
al
lui Hitler. Amintirile sale sînt
deci inevitabil influenfate
de
fosta sa calitate
de
sluiitor
al
regimului
nazist
.
C o n f e r i n ţ a de la Munchen, care a
avut
loc
in
noul ,palat
al
Fuhrerului în Konigs
platz, o fost
de
atîtea
oni
atît
de
a m ă -
nuntit d e s c r i s ă
încît nu
mai
are rost
ă
Gpresc asupra detaliilor mai ales
a c e a s t ă
c o n f e r n ţ ă nici nu o fost punctul
culminant
al
crizei.
[_]
Pe la
ora
14 m ă aflam cu cei patru mari
- Hitler, Chamberlain, Mussol
ini
Dala-
dier - insotiti de Rib
bentrc:>p
Ciano,
Wilson
Al
exis Leger (secretarul
de
stat
al ministerului
de
externe francez), în jurul
unei mese rotunde în sala m o d e r n ă a nou
lui palot
al
Fuhrerului la Konigsplatz din
Munchen a s t ă z i casa Americii). Tncepu isto
rica
c o n f e r i n ţ ă de la
Munchen. [ . )
Mai
întîi, fiecGre parJicipont expuse pe
scurt punctul
de
vedere
al
t ă r i sale în
pro
blemo sudetilor. Toti erau împotriva unei
solutii
de
f o r ţ ă .
H
itler
se
d e c l a r ă
în
fa-
voarea unei r e z o l v ă r i p a n i c e . Domnea o
a t m o s f e r ă c o r d i o l ă , î n t r e r u p t ă doar
o dota
c o
u de d o u ă ori de atacurile furibunde ale
lui Hi tler la adresa lui Benes
si
o Ceho
slovaciei de ripostele destui de vehe
mente ale lui Daladier.
14
Tn
acest cerc, Dola.d
ier
era î n c ă necu
noscut.
t ă t e a l i n i ş t i t in fotoliul
lui,
f ă c î n d
impresia unui om core
nu se
simtea tocm
ai
in largul s ă u .
TI
stingherea probabil ab-
senta Cehoslov
ac
iei - a Frantei
de la a c e a s t ă
conferinta în care
se
discu ta
cedarea unui teritoriu ·de
c ă t r e
Cehoslova
cia. Am observat cum
de
cîteva ori Alexis
leger i se
a d r e s ă lui Dolodier cerîndu-i de
sigur
se
o p u n ă . Doladier
î n s ă
nu i
nt
er
veni decît în d o u ă rînduri, cînd
r ă s p u n
cu
v i o l e n ţ ă atacurilor lui Hitler,
a ş a
cum
om
amintit
moi
sus. Am
fost surprins
Hitler nu-i
l u ă
ripostele în nume
de r ă u si
c ă ,
d i m p o t r i v ă
Daladier îi devenise
ch
ior
simpatic ; în pauze î ş i i m p ă r t ă ş i r ă reciproc
amint
iri
de pe front. Cu Daladier ă po t
inte lege
foarte
bine - l-am
auzit
o
d P t ă
pe Hitler spunind lui Mussolini
-
a luptat
pe
front
ca noi
de
aceea
se
poate
de
v o r b ă cu el .
La
Munchen, Hitler a avut si cu Chom
berlain o m i c ă ciocnire. Pr imul ministru
bri1anic
se
lega mereu de detalii: Astfel
cînd
se
puse in discutie problem::r tronsfe
ru
rilor
de
proprieta te în
regiunile core ur-
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
17/96
Mussotln i Gol ing cad de acord
Mttp ·a
tc r i torhtltt i care s
·v
m p t ~ t
Cehoslov tcici
meu fie cedate Germaniei, Chamberlain
/ e p e t ă
de citeva
ori
intrebarea
"cine
des
p ă g u b e ş t e
guvernul cehoslovac pentru
c l ă
dirile instalatii le care sînt în
pr
oprietatea
lui cînd acestea vor trece o d a t ă cu terito-
riile sudete în posesia Germaniei u Se
vedea prea bine
c ă
ce l care
vorbea
nu
era Chamberlain politicianul primul
ministru, ci Chamberlain fostul ministru
de
finante functionar de administratie.
C l ă d i r i l e instalatiile provin din impo
zitele
p l ă t i t e
de germanii s u d e ţ i , a ş a c ă
nu poate fi vorba
de
d e s p ă g u b i r i - re·
p e t ă
Hitler r ă s p u n s u l
din
ce în ce mai ener
vat. Dar Chamberlain,
ordonat din fire
cu
r
era, nu l ă s ă
s ă - i
scape nici un aspect al
problemei, voind
p a r c ă
d o v e d e a s c ă
are de gînd epuizeze cel mai
m ă r u n t
a m ă n u n t î n t r e a b ă d a c ă ş e p t e l u l de vite ur
m e a z ă
r ă m î n ă în tara s u d e ţ i l o r sau d a c : ă
va putea fi transportat in Cehoslovacia.
Tn
clipa aceea H
itler
s ă r i în
sus. "E p ă c a t
de
ti mpul nostru - s t r i g ă el, adresîndu-
se
lui
Chamberlain - ca s ă - I irosim cu astfel de
fleacuri .
Tn timpul acestor controverse între Hitler,
Chamberlain Daladier, pe care le tro
duce
:?
m în trei limbi - germana, engleza
sau franceza
-
am fost de n e n u m ă r
o t ? .
ori întrerupt de c ă t r e unul dintre cei ca
rora li se adresa comunicarea. "Am de
facut o o b s e r v a ţ i e - m ă in trerupeau cind
Daladier, cind Chamberbin,
ci
nd Hit ler.
De fiecare
d a t ă
trebuia s ă - i rog - m aeo
voie termin traducerea pentru ca cei
lalti participanti afle despre ce era
vorba. Din lunga mea
e x p e r i e n ţ ă de
tra
d u c ă t o
la conferinte internationale,
~ t i a m
ce î n v ă l m ă ş e a l ă produc traducerile inter
calate, excluzînd
din
dezbatere o parte di.,
delegati. La s f î r ş i t u l conferintei, n 1 ş t e prie
teni care
u r m ă r i s e r ă
discutia
celor
patru
mari,
privind prin
geamul unei u ş i care nu
a u z i s e r ă
nimic din cele discutate,
dar
m ă
v ă z u s e r ă incercîna
tot
timpul s ă - i l i n i ş t e s
pe cei care m ă întrerupeau, m ă c o m p : : : P r a r
cu un
î n v ă ţ ă t o r
care se s t r ă d u i e ş t e s t ă
p n e a s c ă o c l a s ă n e l i n i ş t i t ă . De
acolo
ne -o
r ă m a s expresia c l a s ă de ş c o a l ă pe care
o foloseam mai ales în anul
de
c r i z ă
1939
pentru a desemna o c o n f e r i n ţ ă în patru.
D e n u ~ i r e a aceasta a fost î n t r e b u i n ţ a t ă
de "clientela" mea, de exemplu Goring.
Pe
la ora 3
d u p ă - a m i a z ă
dezbaterile
intrerupta pentru o s c u r t ă
p a u z ă de
prînz ;
în prealabil, Mussolini p r e z e n t ă o propu
nere
s c r i s ă
pentru rezolvarea crizei Sude
ţ i l o r . Propunerea era în limba i t a l i a n ă
mi-a fost deosebit
de
u ş o r s-o traduc, de
oarece o mai tradusesem la Berlin din
limba g e r m a n ă în f r a n c e z ă . Primisem ver
siunea g e r m a n ă de la secretarul de stat
von Weizsocker, cu recomandarea de a o
traduce în
limba
f r a n c e z ă ,
p î n ă
a doua zi,
cînd urma
fie
n m î n a t ă amb:Jtsadorului
it
alian, care trebuia i-o d u c ă lui Musso
lini înainte ca Ribbentrop a i b ă timp
se amestece.
La
Munchen am s ă r b ă t o r i t re
întîlnirea cu acest text, prezentat conferin
tei ca o propunere
v e n i t ă
din partea lui
Mussolini,
dar
care în realitate fusese elabo
r a t ă de
Goring, Neurath Weizsocker.
D u p ă de
jun, dezbaterile au continuat în
mod dezordonat.
Nu
erau de f a ţ ă numot
cei patru mari cu m i n i ş t r i i lor de externe
sau consilierii de t i c ă e x t e r n ă . Unul
d u p ă
altul
i n t r a r ă
Goring, ambasadorii
F r a n ~ o i s - P o n c e t , Henderson,
Attolico
, consi
lierL j ~ r i ~ i c i , secretC?ri ~ h i o t a n
se
zare
'
1urul mese1 rotunde la care s t ă t e a u
cei patru de guverne. Proiectul lu1
M u . s s ~ l i n i . f u s ~ ~ e
între timp tradus în cele
tre1 hmb1 of1c1ale ; d u p ă unele m o d i f i c ă r i
neînsemnate, acest proiect deveni renumitul
tr' tat de la Munchen, semnat la 30 septem
bn e între orele d o u ă trei d i m i n e a ţ a .
.Tn
cursul d u p ă - a m
e z i i
al serii, c o n s f ă
tulrea
se
t r a n s f o r m ă in converso-tii purtate
în
cercuri restrînse, iar expertii juridici se
t r ă a ' u i r ă s t a b i l e a s c ă formularea de
fi
ni
i v ă
a tratatului. H
itler
avu în diverse rîn
duri convorbiri foa rt e animate cu Daladier.
S t ă t u
de v o r b ă
cu Chamberlain,
dar
pe
un
ton mult mai rezerv:?t. O s i n g u r ă
d a t ă ,
atu nci cînd Chamberlain îi propuse
sa
v i n ă
a doua zi la el ca sa
aiba
o convorbirE>
intre patru ochi, H itler
se
a r ă t ă foarte mul
tumit.
L-am v ă z u t pe Chamberloin stînd de v o r b ă
cu Mussolini si mi-am amintit de inte·
5
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
18/96
legerile anglo-italiene
eforturile
depuse
de Chamberloin în avantajul Italiei.
la
ora
9
seara, Hitler invitase pe toti
participantii la o m a s ă o f e r i t ă în sala de
banchete a palatului
s ă u .
Chamberlain
Doladier se s c u z a r ă , invocind ca pretext
convorbirile telefonice
cu
guvernele
lor
la
londra Paris. Pesemne nici nu aveau dis
pozitie
de
a participa la banchet ; salva
s e r ă
pacea,
dar
cu
pretul unui comprom
is
core le afecta prestigiul.
C o n s t r î n ş i
de Hitler,
i n d e m n : r s e r ă un aliat al Frantei cedeze
Germaniei o parte
din teritoriul
s ă u . As
se ş t i e
atît
Franta cît
Anglia
au
exercitat atunci mare presiune asupra
Cehoslovaciei . Era deci lesne de inteles
în seara acelei zile atit Chamberlain cît
Daladier erau destul
de
deprimati.
ă aflam deci la o m a s ă de banchet
- mult prea l u n g ă pentru n u m ă r u l musa
firilor - cu Hit
ler
si Mussolini ; comesen
ii
erou Qermani si italieni. Aceasta fu ocazia
cind Mussolin i
f ă c u
cunoscuta
r e m : : 1
în
l e g ă t u r ă cu r ă z b o i u l obi
sinian, spunînd ca
c a t a s t r o f ă
ar
fi fost pentru Italia
d a c ă
l iga
Natiun ilor
ar
fi extins s a n c ţ i u n i l e si
a s u p r ~ Petrolului, chi9r p numai opt zile
Pun
tnd la socoteala cele
d o u ă
pauze
scurte de
b pr
înz seara,
c ă c i
eu trebuia
traduc si i n timpul mesei ziua aceasta
insemnose pentru mine 13
o ~ e de
concen
trare. T
?t ce
.se. vo:bea
t r ~ b u i o
permanent
tradus rn t:er l ~ m b r . Vorbtsem deci exact
de d o u ă on mat mult decît cei patru mari
la un loc.
D u p ă
semnare,
odihna fu
î n s ă
de
s c u r t ă
dura:t6.
A
doua zi
de d i m i n e : : J ţ 6
eram în
locutnto p a r t i c u l a r ă a lui Hitler, î m p r e u n ă
cu
acesta cu Chomberlain asistfnct' la
c o . n v o ~ b i r e '
p r o p u s ă t.n ajun de premierul
bntantc
.
Httler se
s c h t m ~ a s e .
Era
palid
J?rost dtspus. Chamberlatn
vorbi de
rel:r
trtle . n ~ l o - g e r m ~ n e , de.spre dezarmare
chesttunt economtce Hrtler îl
a s c u l t ă
d is
trat.
ş i ,
contrar obiceiului s6u,
aproape
pastv.
Ab ia mai tîrziu mi-am putut explica schim
barea atitudinii lui Hitler, in dimineata
aceea
~ o n s t a t î n d - ~ ~ o a r I n d i p o z i ţ i e sa
era
rn
v ă d t t ă
contradrctre
cu
bucuria munche
nezilor.
Jnointe de
s f î r ş i t u l
intrevederii, Chamber
lorn scoase dtn buzunar
declaratia
anglo
g e r m O f l ă , d e v e n i t ă
moi pe u r m ă renumita.
C o r y s r d e r ă m tratatul semnat a s e a r ă con
v e n ţ t o
n o v a l ă g e r m a n o e n g l e z ă un
simbol
al dorintei
popoarelor
noastre
de
a
nu
porni n i c i o d a t ă r ă z b o i unul contra celuilalt.
Sîntem
h o t ă r î t i
sd
r e z o l v ă m d u p ă
metoda
C ? ~ s u l t a t i e i
alte probleme core prive:;c
tonle
noastre
ne s t r ă d u i m î n l ă t u
r ă m
? r i ~ e c a u ~ e
de
d i v e q ~ e n ţ ă ,
pentru a
contnbut la ostgurarea p ă c t i în Europa
a ş a suna propunerea lui Chomberloin pe
c.are i-am tradus-o lui Hit ler rar, a p ă s i n d
f recare cuvrnt.
Chamberlain a redot recent o scrisoare
p a r t i c u l a r ă
în core
Hitler
î ş i exprima entu-
6
ziasmuJ cu care a aderat la cele cuprinse
în declaratie.
Eu
însd
nu
om avut
a c e a s t ă
imcresie. Am observat chior abia d u c ă
o oarecare ezitare o fost
de
acord
cu for
mularea ei convingerea mea este a
semnat-o numai ca sd-i f o c ă oldcere lui
Chomberloin.
l-am
insotit apoi pe Chamberlain intr-o
plimbare
cu masina d e s c h i s ă
prin o r a ş u l
Munchen
.m
-am putut convinge
cu pro
priii mei ochi de popularitatea primulut
ministru britan ic.
S t r ă b ă t e a m
strOzile foarte
încet ; era recunoscut de îndatd, oamenii i l
aclamau,
se
îmbulzeau in jurul masinii
noastre multi incercau
s ă - i
strîng(] mîl 'a.
Observam expresiile fetelor, cum foceam de
altfel
cu ocazia traseelor triumfale prin
NOrnberg
ale
lui
Hitler
vedeam cum chi
purile
munchenezilor
se
apr
ind
de
fericire.
ulti
multumim, b ă t r î n e iubite Chamber
lain, pentru ne-ai
p ă s t r a t pacea•
.
Mi-am
dat
seama c ă a c e a s t ă ovatie spontan(] , ve
n i t ă
din
ad
încul inimii, ascundea o
c r i t i c ă
la adresa lui Hitler. Cînd într-un stat auto
ritar, masele populare în loc ă rid ice in
s l ă v i c o n d u c ă t o r u l a c l a m ă atît de frenetic
un
om de stat
s t r ă
-
cum
a
fo
st cazul
lui Chamberlain, b ă t r î n E - l u l cu umbrela le
g e n d a r ă
venit d in O ccidentul democrat -
a c e a s t ă man ifestare este mult
ma
i se
mnifi
i v ă decît o serie de articole opdrute in
presa
de
opozitie o
un
ei democratice.
D u p ă cum mi-au confirmat moi multi na
t i o n a l - s o c i a l i ş t i
de v a z ă
d in antura jul lui
Hitler,
nu
am fost singurul core a avut
a c e a s t ă impresie. Dictatorul german era
adînc
d e c e p ţ n a t
reactia
poporului ger.
man în
fata
r ă z b o i u l u i
nu se
conforma ma
nualului e'roului national-social ist.
T
n loc
sO
f ie c u p r i n s ă
de
entuziasm la
gîndul
de
a 1 înfrunta pe inamic cu arma
în
m î n ă populatia din
Berlin
M u n ~ h e ~
î ş i man ifesta aversiuneo contra r ă z b o r u l u 1
si
dorinta
de pace.
Nu
este mai putin ade
v ă r d t c ă
Hitler, omul cuvintelor
r ă z b o i
nice, î ş i
primi
cota parte de entuziasm,
mult moi
redus
î n s ă f a t ă de m a n i f e s t ă r i l e
de simpatie
f ă c u t e lu
i Chomberlain
si Da
ladier.
Bucur
ia
munchenezi l
or
se d e z l ă n t u i s e
de cum
se auzise de încheierea
tratatului
;
pe
s t r ă z i l e
o r a ş u l u i sute de oameni cu
fi
guri vesele sub efectul renumitelor holbe
m u n c h ~ n . : > z e î ş i c ă u t a u c l ă t i n î n d u - s e drumul
spre c a s ă .
Cînd auzi de toate acestea, pentru Hitler
fu
ca cind s-ar f i d ă r î m a t lumea ; a ş a
mi-am explicat eu schimbarea lui în timpul
vi7 itei lui Chamberlain în locuinta sa parti
c u l a r ă .
Nic
i nu t r e c u s e r ă d o u ă s ă p t ă m î n i la
octombrie la Saorbrucken, Hitler spunea :
la noi au existat
s l ă b ă n o g i ,
care poate
nu
au inteles necesitatea de a lua o h o t ă r î r e
f e r m ă H , confirmînd astfel în
public
per
sonal impresi
ile
mele
de
mai
sus.
Discursul
de la Soorbrucken a însemnat pentru. multi
german i trezirea b r u s c ă din visul frumos,
tratatul
de
la Munchen
ar fi
reglementat
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
19/96
Prezumtia
orgottut,
ptostia vic
l
enia, respectul
pentru
formulele desuete d l ~ p r e ţ u t
f C J ţ ă
de princfpiHe
~ t f c e , tnten ta de
p ă c c H i r e rectp
ocli d e c l a r a ţ m e jariseice
de
lolalttate
-
toate
ingredientele
care
i n t 1 · ă în droj d ia d i p l o m a ţ i e i - ş t - a u .
dat tnttln
i re
la
Munchen Acorctut
semnat acolo tost
o
CTimcl ••
toate litigiile
ar
fi asigurat o pace v e ş
n i c ă . Eu ş t i u ceea ce
poate
nu restul
lumii nici chiar unii germani : poporul
din 1938 nu mai este cel
in
1918 . I a r ă
o
f r a z ă
în care
se
simtea deceptia f a t ă de
atitudinea germanilor. D a c ă în
Anglia
vine
la putere domnul Duff Cooper, sau
dom-
nul Eden, sau domnul Churchill în locul
d-lui Chamberla in, ne vom da seama
scopul acestor oameni
nu
este altul
decît
de a porni cit mai repede un al doilea
r ă z b mondial. l a t ă pentru ce sîntem obli-
gati
fim
vigilenti avem
g r i j ă
de
a p ă r a r e a Reichului 1 .
eu
ă n u m ă r a s e m
printre cei care s p e r a s e r ă c ă l ich idarea
acestei ultime
probleme
teritoriale i n
semna o
garantie
pentru o pace îndelun
g a t ă ; acum î n s ă eram
nevoit
constat cu
a d î n c ă p ă r e r e de r ă u proasta dispozitie
duhul ne încrederii
p u s e s e r ă
din nou s t ă ·
pînire pe Hitler.
n zilele acelea, a f l î n d u - m ă in cancelarie
Reichului, am fost martor în mai multe rin·
duri la i e ş i r i l e lui Hitler
ori
de
c:îte ori
auzea vorbindu-se de critica a s p r ă cu care
fusese primit
tratatul
de la
MUnchen în
An-
glia
Franta. De fapt era cu totul incon-
2
W I N S TO N
H U R H IL L
ş t i e n t
de gravitatea
înfrîngerii
suferite da
Anglia
Franta.
M ă
duc ocum la
un
mu
ribund s ă - i dau sfîntul mir - a spunea
exprimîndu-se
foarte plastic
n ~ o i s - P o n
cet
in
dimineata
zilei
de 30 septembrie,
dar n-am la mine nici m ă c a r ulei
cu
care
s ă - i u n ~ r ă n i l e adOugase el înainte de a
merge la
aliatii
s ă i cehi, pentru a le co
munica sentinta
p r o n u n ţ t ă
în absenta lor.
De trei
ori
venise premierul britanic în
German ia,
dar, l ă s î n d u - s e
manevrat de
Hitler, solutia la care
se
ajuns
ese nu
era
nicidecum f a v o r a b i l ă prestigiului puterilor
occidentale. Hitler era surprins cele
d o u ă
mari puteri occidentale
nu
erau fericite
p l ă t e a s c ă pretul impus pentru mentinerea
t e m p o r a a p ă c i i . Am fo st îngrozit cînd
mi-am dat
seama cît de putin
î n ţ e l e g e a
Hit ler mentalitatea Occidentului.
Cu
toate astea, colegii mei din
Min
isterul
de Externe
cu
mine am
r ă m a s
p n ă
la
s f î r ş i t u l acelui an
cu
un sentiment de u ş u
rare la gîndul marea v ă r s a r e de sînge
fusese e v i t a t ă . Aceia dintre
noi
care în
a-
cele zile emotionanta au
venit
în contact
mai strins cu evenimentele de
c r i z ă
au in -
teles
foarte
bine cuvintele di
ntr
-o scrisoare
7
-
8/17/2019 Magazin Istoric 1968 (8)
20/96
p a r t i c u l a r ă s c r i s ă de Chamberlain la 2 oc
tombrie p u b l i c a t ă în 1946 : Era ultima în·
cercare d i s p e r t ă de a prinde singurul smoc
de i a r b ă din
marginea p r ă p a s t i e i ~ ~ .
Eram
fericiti c ă lumea nu olunecose în
a c e a s t ă
p r ă p a s t i e [ ]
D e ş i
în 1938 Germania î n c ă nu lunecase
în p r ă p a s t i e d u p ă discursul m o r o c ă n o s al
lui
Hitler
de la Saarbrucken
toate
întreve
derile oficiale
la care am asistat ca
tra-
d u c ă t o r
m-au convins nu ne
d e p ă r t a s e m
t o t u ş i de p r ă p a s t i e .
D i m p o t r i v ă
î n c ă din
primele luni ale anului 1939 Germania se
indrepta
spre
marginea
ei din
ce
în
ce
mai vertiginos.
Cred
n i c i o d a t ă
în decursul carierei
mele
nu
om luat
parte
la
un
n u m ă r atît de
mare de discutii între oameni de stat ca
în
perioada
dintre
conferinta
de la Munchen
. .
. . .
SI
Ziua
moru
nenoroc1n - 3 septem-
brie 1939 Simteam e de datoria mea
tin un jurnal