el cuicateco-primera edición · 2017-09-17 · pueblos que hablan el idioma cuicateco....

120
El Cuicateco-Primera Edición Title El Cuicateco-Primera Edición Authors Lic. Francisco Belmar Afiliación Imprenta del Comercio Fecha de publicación 1902 Downloaded 15-sep-2017 15:17:49 Link to item http://hdl.handle.net/11285/573995

Upload: others

Post on 07-Aug-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

El Cuicateco-Primera Edición

Title El Cuicateco-Primera Edición

Authors Lic. Francisco Belmar

Afiliación Imprenta del Comercio

Fecha depublicación

1902

Downloaded 15-sep-2017 15:17:49

Link to item http://hdl.handle.net/11285/573995

Page 2: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

idiomas del Estado de Oaxaca.

EL CUICATECO.

LIC. FRANCISCO BELMAR.

OAXACA.

IMPRENTA DEL COMERCIO.1. de Matamoros, Número 6.

1902.

Page 3: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

Pueblos que hablan el Idioma cuicateco.Clasificación.

LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán hadado el nombre al idioma hablado en los pueblos de Quio-tepec, Coyula, Jonaltepec, Cotahuisla, Nacatepec, Pápa-lo San Lorenzo, Pápalo Reyes, Pápalo Santa María, Pá-palo San Andrés, CuyaHepec, Teponaxtla, Tlacolula, Te-peusila, Tutepetmigo, Teutila, Santa Cru?, Chiquihui-tlán, Teotílalpam, Santo Doming-o del Río, Chapulalpay Tlalistac, pertenecientes a 1 Distrito de Cuicatlán.También hablan esta lengua los pueblos de Sotula, SanBartolo, Tlalixtlahuaca San Juan, Tlaxila Santa Catari-na, Camotlán Santiago, Yolotepec Santa María, Ixtla-huaca Santiago y Montelobos San Agustín, pertenecien-tes al Distrito de Nochixtlán.

Poco se ha escrito sobre el idioma cuicateco. Hervasno lo menciona en su "Catálogo de las Lenguas," Oroz-co y Berra lo tienen por afín del Mixteco, do cuya opi-nión es Pimente] quien presenta como muestras del idio-ma, el Padre Nuestro en dos dialectos. Starr, en sus"Notas sobre Etnología del Sur de México," habla en

Page 4: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

breves palabras del cuica teco, relacionándolo equivocada •mente con el x.apoíeeo.

Examinados tanto la estructura de ía lengua como su

diccionario, se descubre su inmediata relación con el mis-teco, como lo demostraré al tratar de este último idioma.

Kl idioma cuicateco tiene las cinco vocales a, e, /, w, /(,que se pronuncian chiras como en castellano, y que pue-

den ser breves ó largas; las dos vocales obscuras «, ^, :u-ya pronunciación no es precisa, j las cinco nasales an,

f u , tu, i)», un, que por fal ta de signo especial represento

de la. manera indicada. Las consonantes son: />, ?', que

se confunden en muchas palabras, y la última conmutadaen (T en algunos dialectos; la d, que se proinmcia lo mis-

mo que en castellano, y en muchas palabras se halla pre-cedida de w, formando la consonante nd; las ch, ¿, g-, ?ig-,

/, >n, u, », p, $, /, /5, v, que se pronuncian como en caste-llano y la h, cuya pronunciación es aspirada. La ch se

conmuta en sk y s.

La leng'Uíi cuicateca duplica g-eneralmente las vocales,y emplea pocos diptongos, no obstante que reúne con fre-

cuencia dos y tres vocales, como: ikutiaka, kna. kuai^ pues

lo común es pronunciar separadamente cada una de ellas.

El acento representa un importante papel en ciiicateco,pues por medio de el, subiendo o bajando la voü se dis-

tinguen muchas palabras.

metlaplasEmo es común por supresión de letras, como:

\'¿j>i(i\*, su perro, por vana fía. u n" han ?/, SOY hombre, por

(/ ni faafi n, etc.Kl cuicateco es hablado con algunas diferencias por los

diferentes pueblos, distinguiéndose los dialectosde Tlaxi-

la y el de Pápalo.

Page 5: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

PARTE GRAMATICAL.

Número.

["Como todas las lenguas.de la familia, tmxteco-zapoteoa,con excepción del amuxgo, el cuicaíeco carece de .signospropios para indicar el número, v la palabra por sí solapuede referirse á uno ó más individuos, como-.yarta, pe-rro, ó perros; /////-, gallina ó g-allinas. La idea-de'multitud1,se expresa posponiendo sí¡, como yanasfí, perros; isunstt^hombres.

Género.

El" cuicateco carece de signos para expresar el género,y sólo cuando se quiere determinar él sexo en las pala-bras que significan animales, se recurre á las voces tsan,hombre, macho, y ndaitt, ó ía, mujer, hembra, como: ya-na.) perro en general; iw/rt/sríw, perro macno; yanandataú yaiíaia^ perra; etc, etc.

Posesivo.

El posesivo se expresa de dos modos: con la partículañee pospuesta y el pronombre personal correspondiente;ó solo este cuando la posesión se refiere á nombres de pa-rentesco, como: vauañee, mi perro; yanastiñee, mis perros;chida, chidait^ mi padre; yanañeedi, tu perro; ckidadi, tupadre; va nance tsaka^ su perro; chida fsaka, su padre; ya-mmeeyee, nuestro perro; dayayti, nuestro hijo; dadayumn,nuestros hijos; yaíiañeendisti^ vuestro perro; dayandi&tí,vuestro hijo; yanafíee ¡ña swr, uerro dde ellos; chidaiña,-siui) su padre de ellos.

Kl pronombre posesivo absoluto se expresa con ñee,como: fiec, el mío; ñeedi, el tuyo; ñeetsami, sñeetsaka

Page 6: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

el sujo; ñeesun, el nuestro; ñeemii$ti\ el vuestro; ñeeiña-suftj el suyo de ellos.

Pronombres personales.

Los pronombres personales que se usan aisladamente óantepuestos al verbo, son: w, yo; ndi, tú; kami, ísaka^ él,aquel; tsaku¡ éste; suun, nosotros; masuttfi, iñasti^ ellos.Los que se usan como sufijos del verbo, son: ?/, yo; d¿\ tú;'s, ó\\ yutf nosotros; ni vosotros; ni, ya, ellos.

La palabra ma, se prefija á los pronombres para expre-sar yo mismo, etc., como: man, yo mismo; madt\ tú mis-mo; mafsainit él mismo; masmm, nosotros mismos; man-d¿'s¿i\ vosotros mismos; niaiñasuun^ ellos mismos.

Pronombres demostrativos.

Los pronombres demostrativos están formados do lavoz ¿saJí) gente, ¿ña, persona, y las partículas adverbiales7etí, mt, ¿«, cuando se refieren á personas; pero si se re-fieren á, animales, se forman con iti\ que significa animal;si se refieren á cosas, se emplean las puras terminaciones,como: tsaku, éste; tsawii, ese; ¿sa¿r\ ese; isa ka ¡ aquel; itiku,itimi, itika.) éste, ese; chiiu, esto, chiasuitn, aquellos, ití-stítítí, aquellos.

Estas mismas voces se emplean como adjetivos demos-trativos, como: yanaku este perro \yanasuun, estos ó aque-llos perros \yanami, yanaka, aquel perro.

Adjetivo.

Con respecto al adjetivo, no hay nada particular queobservar en esta lengua cuicateca. El sistema de nume-ración es, teniendo por base los diez primeros números,hasta diez, de diez hasta quince, de quince hasta veinte,como se verá en seguida:

Page 7: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

Numeración.

1. ama.2. ubi.3. inu.4. hun.5. hün.6. han.

7. ndachia-8. nini.9. nuu.

10. ndichi.11. ndicb-íama.12. ndichiubí.13. ndichi-inu.14. ndíchi-kun.15. nditlñu.16. nditiñu-ama.17. nditiñu-ubi.18. nditiñu-inu.19. nditinu-kuti.20. ndiku,21. ndiku-ama.22. ndiku-ubí.23. ndika-ínu.24. ndiku-kuti.25. ndiku-hun.26. ndiku-han.27. ndiku-ndachia.28. ndiku-nini.29. ndiku-nuu.30. ndiku-ndichi,31. ndika-ndiclii-aaia.32. ndiku-ndichí-ubi,33. ndiku-ndichi-inu,34. ndiku-ndichí-kun.

Page 8: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

. . . . ' . ' . . " : • " 3•

••> ' . . • • • . • / • • '

| ' ^ : !

• • • , ' . • • '-/-.' :

. , - ' • ' ' . ' ' ' • •

- ' • • • . • ' - ; ;J . . . • ' ;: :

• •r

;

,. '

35. iidiku-iwlitiñu.36. ndiku-nditíñu-ama.37. tidiku-nditiñu-ubi.38 . ndiku-inu.

9 . ndiku-nditiñu.40. ubi-ngaku.41. ubi-ngaku-ama.42. ubi-ngaku-ubi.43. ubi-ngaku-ínu.44. ubi-ngaku-kun.45. ubi-ngaku-hun.

46. ubi-ngáku-han.47. ubi-ng-aku-ndachia.4 8 . ubi-ndaku-nini.49. ubi-ngaku-nu.50. ubi-ne-a-ku-iidichi.

. .51. ubi-ndaku-ndich-iama.5 2 . ubi-ng-aku-ubi.53. .ubi-ngaku-ndichi-inu.54, ubi-ngaku-ndichi-ku.55. übi-ng'aku-nditiñü.56. ubi-ngaka-nditíííu-atna.57. ubi-ngaka-nditiñu-ubi.58. ubi-ngaka-nditiñu-inu.59. . ubi-ag"aku-nditiñu-kun.60. inuugakti."61. inu-ngaku-ama.62. inu-ügfaku-ubi.63. inu-ngaku-inu.64. inu-ng-aku-kun.65. itiu-ngaku-hun.66. itiu-ngaku-han.67. inu-ng'aku-ndachia.68. inu-ngaku-nini.69. inu-ng'aku-nu.

Page 9: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

70.71.72.73.74.75.76.77.78.79.SO.81.82.83.84.85.86.87.88.8').90.91.92.93.94.95.96.97.98.W.

100.101.200.300.400.

inu-tig'aku-tidichí.inu-ng'aku-ndíclii-ama.inu-ngaku-ndichi-ubi.inu-ngaku-ndichi-inu.inu-ng-aku-ndichi-kutt.inu-tigaku-nditiñu.i n u-ngaku-nditifl u-am a.inu~ng~aku-ndítiñu-ubi.inu-tigaku-nditiñu-inu.iriu-iig-aku-nditínu-kuii.kmijíaku.ku n-ng;aku-ama.kun-ng~aku~ubi.kun-ngaku-inti.kun-ngaku-kun.kuti-ngakU'hun.kun-ng-aku-han.kuti-ng-aku-ndachia.kun-n^aku-nini.kun-n^aku-nu.kun-njraku-ndicbi.kun-nffaku-ndichi-ama.kuti-ng-aku-ndichi-ubi.kun-ng'aku-ndichi-inu.kun-ng'aku-iidichi-kun.kuti-Uü-aku-tiditúiu.kull-ng-aku-nditiíiu-aTiia.kun-íig-aku-nditiñu-ubi.kun-ny;aku-nditimi-inu.kun-ng"aka-dditiñu-kun.kiiii-u^akd.kuii-ng-aku-ama, etc.udichi-ngaku.ndítíñu-ngaku.ndiku-ng-aku.

Page 10: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

500. ndiku-ngaku.600. ndiku-ndichi-ngaku.700. ndíku-nditíñu-ng-aku.800. ndiku-ubi-ngaku.900. ndiku-ubi-ngaku-kim.

1000. ndiku-ubi-ngaku-n.

Desde cuatrocientos en adelante se dice tambiín de lamanera siguiente:

400. ama-ndami.500. arna-ndami-hun-ngaku.600. ama-ndami-ndichi-ngaku.700. ama-ndami-ditiñu-ng-aku.800. ubi-ndami.900. ubi-ndami-hun-ngaku.

1000. ubi-ndami-ndiehi-ngaku.

Para expresar una vez, dos veces, etc., se agrega al nu-meral la palabra biné; amaitine, una vez, ubi bine, dos ve-,ees, etc.

Para decir de uno en uno, de dos en dos. se repite elmitneral, como: ama ama; tibinbi, etc.

Para expresar un tanto, dos tantos, se agrega a1 nume-ral lí£ voz knittu, como: umaltniítii, UTI tanto; ubikttiítn, dostantos, etc.

Adverbios.

Els abundante en adverbios el idioma cuicateco, como:se verá por la siguiente lista: bina, primeramente; kuai-bi, en segundo lugar; bina, antes; dama, junto; bine biné,alternativamente; ndikaibi, finalmente; dikutnifl kiiintthiíé, por último; wit, aquí; diimi., desde aquí; muitu, aquíno más; ktiakíi, por aquí; mi, allí; dtm/, desde allí; kuttkit,por allí; mlnu, allí no más; kuakukuaka, aquí y allí; ta-makitan, en otra parte; bina, encima; kiianbhin, por enci-

Page 11: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

nía; «/(/, debajo; kuauní, por de-bajo; chiati, dentro; di-rhitüikíi) más adentro; ch-thai, fuera; kuachibctu desdeafuera; c/iífn, ai rededor; kuachitn* al. rededor; ndii-.kitaiidnka, por todas partes; #/;/#, en alto; dmtnukti;.más alto; ¿//Y;?, en bajo; divaka-^ más abajo;, títíktiña^. enalguda parte,; 1umi\ entonces; ditumi, desde entonces; «V-hi-naknc, en otro tiempo; «, ya; dhlédiuit. á menudo; ¿/(Z-ktma, algunas veces; fi/iichia/u, kauiku., pronto; Jianikuee,...ktínikii, muy pronto; kaaiha^ más pronto; mauiñu, Juejfo;Wí/í?, r/iiint, tarde; //V///, temprano; tiatilta* más temprano;«;;/(•/, ahora; n man ¡ñu ahorita; amia, hace tiempo; kan!,pronto; /í ve /////, en segunda; dakanaknee, raras veces; -din-'.^-¡tii)i\ diní>'{ihiini\ el otro día; tidalachoo, la. semana pasa- .da; Á'if,a¿n\ después; iku^ ayer; ikiwchintt, ayer tardé; -ikiirtíüii, ayer en la mañana; kangitbi, antier; -urna,- umangu-bl\ hoy; kabietH) mañana; ktibiati fiíM, mañana temprano;kíibianchhiu, mañana en la tarde; da-mai^ pasado maña-na ; dakaíiti)}, f ie impruviso; udrdai, bastante; dahí, poco;rhiíucndt\ mucho; chiaic, niu.yf ka^ más; 'dwbika, menos;kalckatc^ poco á poco; ande cuanto; ndnkue^ todo; titán-da, solamente; ndcu\ bien; nguaudaka, mal; kunka, peor;kimkíikucc, ug'uadakncc tiiu}' mal; datin, de memoria; hiia--dttinf, a! revez; kamüun^ apenas; íikantu, igualmente; an-ífnadahíinti, por casualidad; dash-tnidashla. confusamente;tika^ sí¡ kituku, ciertamente; ¿i¿¿a, así; agua, no; tik'na^.todavía no; taka, como; ///, donde; tiikua^ por donde.

fice, de; dina, ante, delante; danii, kuadami^ detrás; wa-.debajo; na bina, encima, sobre; kutt, hacía, por; /?/«/>• 1 -jos; k luí ¡ichltti, al lado de; kuaka^ por; ntn-nna^ cerca; chia-IÍ, en, dentro; hilaa, en medio de; c.hihaí, fuera; dukit^ con»y; df\ desde; ñguan^ entre; iig'rta, sin; //?//>/, para; ;/í/. con- .tra; iwma, durante; MÍ//, hasta, etc.

Page 12: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

•12—

Dt/ht, y; ilhigiiamlu, ni; mili, pero; iigitakabasiika, sinembargo; nduti, sí; kiibacf/i, con tal que; r///, que; /«/•«,como; de/ni, por qué; ¿«¿«, porque; tika. así; iaiichi, cuan-do; ilitachi, desde que; etc.

Formación de las palabras.

Las palabras fiel idioma cuicatcco son primitivas y de-rivadas, simples y compuestas. L;is primitivas son aque-llas que constituyen las raíces del idioma con significa-ción usual, como: /iff, cara; Inri, cosa; ////, cabe/a; i/dti,pellejo; kai, enfermedad; yun, mazorca de maíz; fia/, pie-dra; kau, pié, etc. Derivadas son aquellas que están for-madas de raíces con significación ó sin significación usual,ó que por sí solas no constituyen palabras , como: kanc,estar; ni/imi, apretar; kanu, estar metido ; ndichi, saberconocer; tuka, comenzar; iidírkinc, probar. Estas pala-bras derivadas se forman por medio de prefijos destitui-dos de significación por sí solos.

Simples son las palabras que en sus elementos forma-tivos solo tienen una raíz con significación usual, ó sinella, como ciunit, pulido; ¿v/'tf, punzada; iiíiííii, trabajo;kuaku^ recto; dundu, racimo; ndutu, vuelta, etc. Com-puestas son aqdellas palabras que constan de dos ó máselementos con significación propia, como: chiiditchi, jug'a-clor; kabacii, rincón; dibiiyu, rocío; i)t.i>ida\'aii,Ty£,*¿.\ ndiili-tina, ojos; cheíikai, el sueño.

I/a derivación por medio de prefijos y sufijos que deter-minan raíces sin significación ó con ella, y la yuxtaposi-ción de las palabras constituyen el mecanismo del idioma.

Page 13: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

•12—

Dt/ht, y; ilhigiiamlu, ni; mili, pero; iigitakabasiika, sinembargo; nduti, sí; kiibacf/i, con tal que; r///, que; /«/•«,como; de/ni, por qué; ¿«¿«, porque; tika. así; iaiichi, cuan-do; ilitachi, desde que; etc.

Formación de las palabras.

Las palabras fiel idioma cuicatcco son primitivas y de-rivadas, simples y compuestas. L;is primitivas son aque-llas que constituyen las raíces del idioma con significa-ción usual, como: /iff, cara; Inri, cosa; ////, cabe/a; i/dti,pellejo; kai, enfermedad; yun, mazorca de maíz; fia/, pie-dra; kau, pié, etc. Derivadas son aquellas que están for-madas de raíces con significación ó sin significación usual,ó que por sí solas no constituyen palabras , como: kanc,estar; ni/imi, apretar; kanu, estar metido ; ndichi, saberconocer; tuka, comenzar; iidírkinc, probar. Estas pala-bras derivadas se forman por medio de prefijos destitui-dos de significación por sí solos.

Simples son las palabras que en sus elementos forma-tivos solo tienen una raíz con significación usual, ó sinella, como ciunit, pulido; ¿v/'tf, punzada; iiíiííii, trabajo;kuaku^ recto; dundu, racimo; ndutu, vuelta, etc. Com-puestas son aqdellas palabras que constan de dos ó máselementos con significación propia, como: chiiditchi, jug'a-clor; kabacii, rincón; dibiiyu, rocío; i)t.i>ida\'aii,Ty£,*¿.\ ndiili-tina, ojos; cheíikai, el sueño.

I/a derivación por medio de prefijos y sufijos que deter-minan raíces sin significación ó con ella, y la yuxtaposi-ción de las palabras constituyen el mecanismo del idioma.

Page 14: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-13— . ' : =

Prefijos.

. I/os prefijos que determinan á la raíz carecen porsísQ-los de sig-tiifícacióti, bien que primitivamente i a hayantenido.

Los principales son los síg-uientes:da> nda, determina las raíces verbales 6 adjetivas, co-

mo: nda tii desatado; ndaka^ encontrar.iide, lid u, tiene el mismo oiicio que el anterior, aun-

que su uso es poco común.di, iiíli, prefijo de uso muy frecuente, determina á las

raíces, connotando 3a idea de Jo que está ya hecho. -For-:

ma verbos activos ó compulsivos, y determina á la raúadjetiva ó substantiva para formar verbos, como: diridai*perdí; ndingun, escribo; ndinit, aprieto; ndic/ii, veo, sé;náichianu^ alarg-o; ndídiinu, pulo, etc. . -". : '

na, prefijo que connota la idea de lo que se hace .porsegunda, tercera ó más veces, esto es, la reiteración, co-mo: -uadi-ngitn* escribo por segunda ó más veces, vuelvo áescribir; nandinu^ vuelvo á apretar; nandichiann, vuelvoá alargar; nandidunu, vuelvo á pulir. El empleo de.es-te prefijo es de suma importancia, pues indicando la ideade reiteración, hace disting-uir ¡a idea^ de lo que se hacepor primera vez 3' de lo mismo que se hace por seg-Utida .ó más veces; así por ejemplo, si se quiere expresar la ideade abrir algo que nunca se ha abierto, se dirá: n'dindai^abro; pero si ya ha sido abierto alguna ve?,, se dirá: fía-.dindai) abro, etc.

ngÍT connota la idea de hacerse alg-o sin la interven-ción de un sujeto determinado, como: abrirse las flores,secarse, mojarse, endurecerse. Se prefija á raíces verba- ,les adjetivas ó substantivas, é indica á la vea la idea depresente, como: ngicka, se está poniendo desazón; n-giku-nu, se está suavizando; ngikuttt. se está entibiando; ngín-

Page 15: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

ddi, se está, abriendo; ngitu, se está l lenündo, etc. En al-gunos verbos tiene la sio-niricadón activa, como: n.gtku,sentar á otro, dar por fuerza, tíste prefijo ngi es muy.general en la. lengua y forma los verbos neutros 6 pasi-vos para expresar la idea de evolución.

liga, connota la idea de presente activo, como: «£«#-dun, estoy pellizcando; rigai, estoy gritando, etc. Knalgunos verbos expresa igualmente la idea de hacerse al-go, como: ng'titii, se está quebrando.

cha. connota la idea de pasado, principalmente en losverbos neutros, como: chatu, se quebró; chaku, sonó; cha-ducha, contó; chakundíitit, giró; chakundi, torció hilo.

kiui, connota la idea de futuro en los verbos neutros óactivos, como: kuakitudt, torcerá, hilo; kitakttndm, retum-bará; kuannn, soplará, etc.

chi, connota la idea de pasado en los verbos neutros ópasivos principalmente, como: chitan, se embraveció;chidi, se ñexionó; ch'mdiku¡ se envejeció; chiiba, se ven-

:dió; chíkuee, se puso verde, etc.ka, connota la idea de pasado en algunos verbos acti-

vos y neutros, como: kadun, pellizqué; ktine, se quedó,etc. En otros expresa el futuro, como: kanda, se arrima-rá; kaba, responderá; y en otros connota igualmente laidea de pasado y futuro.

kui, connota la idea de futuro y de imperativo, como:kninangan, juntaré; kuimiuni ha¡d¿\ revende tu; kuihadi,pide tu, etc.

Itiij kutai, connotan generalmente la idea de futuro:el primero con verbos activos ó neutros y el segundo so-lamente con verbos neutros ó evolutivos, cómo: kubiti-kvé^ se enrroliará; kuhiku.a, se enrojecerá; ktttan, se rom-perá; fcubiyanii, se ahumará, etc.

i, connota la idea de presente en los verbos activos, co-mo: ididint, lo está salando; tntii^ lo está secando; ikctn-dii, está continuando, etc.

Page 16: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

- 15--

ugeii, connota la i<1ea de presente en algunos verbos,.como: agaitaa^ esta palpando, etc. . . .

<'hí>u, indica el pasado, como: chentaa^ tentó, etc.//kuen, indica el futuro, como: kiientaa^ tentará, etc.batí, connota la idea -de abstracción y, forma Ios4erí-

vados, ya de raíces verbales ó adjetivos que sig-níficati la .acción ó las cualidades en g-eneral, como: ' l)adkudu\ -.lo .quebradizo; ba-dkudi, la travesura; badugna,. la .unión \bárdifunde, la fuga, etc.

Clií, pronombre relativo que significa que^ se emplea.Como prefijo para formar substantivos que expresan eíque. hace 6 ejecuta lo que el verbo significa, ó -lo-ya.-h.e-1

f h o ó ejecutado, como: chin-giba, la venta; c/ungai, lo pe-.gajoso; chutead) el vuelo; cJiindtndai, el hacedor, etc.

ísilii» significa ho.rnbre, y se emplea como prefijo pataformar substantivos que expresan la ocupación, ú oficio,como: fnKttc/ii iuandai, el ¡ibritlor; tsanchiÍdi-duba¡ el tira-'piador, etc. . . .

na, sig-niíica cara y se emplea como prefijo, connotan-do la ¡dea. de lugar en donde se verifica la acción del "ver-bo, como: uaikanda, la salida; -na-iyadu, dormitorio, etc..

("orno prefijos pueden considerarse muchas palabras porsu empleo frecuente en la composición de los vocablos;tales somo: va, árbol; dunda* flor, etc.

Tvos sufijos sin sig-niíicación propia por sí solos sonpocos en esta lengua, y se emplean especialmente en laconjugación de los verbos. L^os más usados son los si-guientes:

bu, suf, de futuro en algunos verbos, como kaabct-, vo-w.

bi, connota la idea de reciprociílad.

Page 17: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

11U, connota la idea de lo que es interior ó está dentrode algo.

ka, sufijo demostrativo.ka, espresa la idea de comparación y equivale á ?;/¿?s.mi, sufijo demostrativo.stin, sufijo personal.ti, síncopa de iti. animal, se emplea para expresar que

se habla de un animal.yoo, sufijo que connota la idea de lo que está trunco ó

incompleto, como: n^atanyoo, mocho, etc.ma, sufijo de futuro en algunos verbos.

El verbo.

Hay dos clases principales de verbos considerados encuánto á su naturaleza, que son: lo Verbos de signifi-cación pasiva ó neutra, y equivalen a la forma castella-na: hacerse, volverse. 2o Verbos de sig-nilicación, cuyaacción depende del sujeto. Cada una de estas clases sedetermina por prefijos propios, como se dijo antes. Losprimeros reciben por prefijos agí, chí, hibi, che, kue, nga,cha, ¿ua, de presente, pasado y futuro. Los segundostienen por prefijos característicos /, para el presente, ndipara, el pasado y futuro, y huí, para el imperativo. Aesta segunda clase pertenecen muchos verbos, cuya raízcomienza por /, los cuales tienen por prefijo /, para el pre-sente, « para el pasado y futuro.

Los verbos neutros y alg'unos verbos activos, no forma-dos, con los prefijos tula, míe, ndi, ndú, tienen por prefi-jos ngi, para el presente; chí, para el pasado, y ka, parael futuro, como: ngtkti, lo estoy sentando; chihu, lo sen-té; liaku, lo sentaré.

Los verbos formados con la partícula reiterativa tía, re-ciben el prefijo i, en el presente, y kui, en el imperativo,como: ndachi, soltar; inandachi, se está soltando; «anda-

Page 18: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

.-17— " ,- • •: . -.'

cki, se soltó; se soltará; kuintíndacki, que se suelte, etc.Otros verbos activos reciben en el futuro y pasado el

prefijo kan, como: ndai, traer; kandtn\ traje, traeré, etc.,;y otros reciben &z en el pasado y ku en el futuro e impe-rativo, como: ndai, detener; handai, detuve; kundai, de-tendré; kundaidi, deten, etc.

Pocos son los verbos primitivos de la lengua cuicateca.La mayor parte son formados de adjetivos, substantivosó dé otros verbos. Las raíces verbales carecen de signi-ficación por sí solas, y necesitan del elemento determina-tivo de los prefijos. :

Todos los adjetivos del idioma pasan á la categoría déverbos, por medio de los prefijos neutros ó activos,, codo:,de tan, bravo, se fortna ngitan, se está embraveciendo;chitan, se embraveció; ktibttan* ae embravecerá; ngáéctn,lo estoy maltratando; kaíau, lo maltraté; kanatan, lo mal-trataré, etc., de di, flexible se forman ng',ndi, se está .flcxiouando; chittdi., se flcxionó; habindi, se fiexíonaráíidindi, lo estoy ílexionando; tul indi¡ lo flexioné, lo flexio-iiciré; k&iudinditii, flexiónalo, etc.

Los verbos son igualmente simples ó couipuestos. Losprimeros solo constan de un elemento con sig-nificaciónpropia; como: ichii, venir; nda\ llegar, etc., y los segun-dos tienen dos ó mas elementos con significación-propia ,-como: kundayuna, ventilarse, formado de kunda, entrar,y yuncí, airé; ngaikitkit, pegarse de ngtii peg-ar y ktíktt\,pegamento; rigavaku, saltar de ni»a, volar y yakñ alto;kundanu-, zabullirse, meterse alg-o dentro de alg-una cosa,de nda dejarse caer y «w, adentro etc.

Los verbos compulsivos se forman del futuro -y los pre-fijos de activa, como: idikíin.iícha, hacer qus otro se tapet

formado de kandicha, futuro de ndicha, tapar, etc.Algunos verbos que expresan ciertas sensaciones, co-

mo: yaríit, picar; kailu, tener hambre; yai, doler, recita-*üan los prefijos de presente y futuro.

Page 19: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

18—

CONJUGACIÓN.

Dadas las explicaciones sobre los prefijos solo resta de-cir que la conjugación del verbo cuicateco se reduce alempleo de dichos prefijos, y terminaciones personales.Estas son: u, pira, la primjra psrsona; di, para la seg-un-da; 's, para la tercera de singfular; yub, para lu primarade plural; «/', para la segunda y ya para, la tercera delmismo número. Los modos se reducen al indicativo éimperativo, pues el subjuntivo es el futuro de indicativo.Los tiempos son tres: presente, pasado y futuro, que sedeterminan por el prefijo correspondiente. Para la apli-cación de los prefijos pueden seguirse las observacionessiguientes:

' 1. rt Si el verbo es neutro y formado de un adjetivo,substantivo ó adverbio recibe los prefijos agí, fhi, kubi, depresente, pasado y futuro.

2. * Si el verbo está formado de una rain verbal neu-tra recibe los prefijos ngi, chij ka.

3. d Si el verbo es intransitivo y recibe ngi en el pre-sente; toma chi en el pasado; ka en el futnro y kul en elimperativo.

. 4. rf Si el verbo recibe el prefijo nga de presente, seemplean cha, para el pasado; ¿tí ó kua para el futu-ro.

5. rt Si el verbo recibe nge en el presente, el pasadoy futuro se expresan respectivamente por che y kue.

6. * Si el verbo está formado con tos prefijos nda,nde, ndi, ado, ndti, estos por si solos expresan el pasadoy futuro; y reciben para el presente el prefijo i y para elimperativo el prefijo huí.

7. * Algunos verbos excepcionalmente reciben en el

Page 20: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

..-19— - " /-

presen te el yrefijo j - kní*-én el -pasado y kií en el I futuro,

como: ¿fitla, hunda chinda, dejar caer, etc."-- . . • ' . . - • - ...8. a Los verbos-formados con la partícula na, expre-

Sftn el pasado y futuro con la misma partícula; el présen-íc con / y el imperativo con kui. • • •

1.— ngi.2.— ngi,3.— ngi,4.— nga.S.— nga.6.— age.7.— ngro,8. — inda,«J.-inde,

10.— indi,11. — indo,

12.- ¡ndu,13.— i,14. ma.15.- ita.

chi.cW,chi.cha.cha,che,cha,nda.nde,ndi,ndo,ndu.chi,na,ta,

kubi.ka.ku,ka,kua.kne-kuonda,nde.ndi,ndo,ndu,ku.na,ta,

kui.

kui.kui.kui.kui.kui.

Icui.kui,

MODELO DE CONJUGACIÓN.

nn, acabarse,

FORMA PASIVA.

PKJÍSENTK.

nginuu, me estoy acabando,nginudi, te estas acabando.

ngfinu's, se está acabando.

Page 21: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—20 —

ngínuyub, nos sstaíuos acabando.uginuni. 05 estáis acabálalo.nginuya, se es/án acuitando.

chinuu, me acate.chinudi, te acabastí.chinu's, se acabo.chinuyub, nos acabamos.chinuni, os anillasteis..chinuya, se acabaron.

kuinuu, me acabare.kuinudí, te acabaras.kuinu's, se acabará.kulnuyub, nos acabaremos.kuirtuni, os acabareis.kuinuya, se acabaran.

KUYUKO DETKiiMrxATX) COK nee, querer.

nee kiiinuu, me quiero acabar.nee kuinudi, te quieres acabar.nee kuinu's. se quiere acabar.nee knimiyub, nos queremos acabar.nee kúinutii, os queréis acabar.nee kuinuya, se quieren acabar.

FOEMA ACTIVA./--PRSSSKTJi.

idi kuinuu, lo estoy acuitando.idi kuinudi, lo esías acabando.idi kuinu's, lo está acabando.

idi kuinuyub, lo estarnas acal/ando.

Page 22: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-21—

idi kuinuni, ¡o estás acabando.idi kuinuya, ¡o están acabando.

PASADO Y FUTURO

ndikumun, lt> acabS^ lo acabaré, etc.ndikuinundi,ndikuinu''s,ndíkuinuvub,nd iku inun í ,nd ikmnuya ,

IMPERATIVO.

ndikuínudi ó kuit t íkuinudi, acaba tú.ndiki-íinundisti ó kuidikuinundisti , acaben ustedes*

IMPERFECTO.

ndíkuinuu aka, ¿siabú tiraban Jo, etc.nílikuinudi aka,

ndihuinii'a alca,ndikuinu's aka..ndikuinuyub aka,

ndikiiinuni aka,ndíkninujit aka,

FUTURO CON. iHíP, querer,

íieedikuinua, quiero acabar, -¿te,needikuinudi,needikuinu's,neediknínuyub,needikuinuni,needikuinuya,

Page 23: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

•22 —

FUTURO CON kUbÍ,/)flíítr.

kubiu dikuinuu, pnt'do acabar, etc.kubi didikuinudi,kubi's dikuinu's,kubiyub dikuinunub,kubini dikuinuni,kubiya Jikuinuya,

FUTURO CON kan, ir.

kan dikuinuu, voy á poder, í'íc.kan dikuinudi,kan's dikuinu's,kan dihuinuyub,kanni dikuinuni,kai dikuinuya,

1 L/SLS terceras personas dé plural pueden terminar cn.j'<*o on / solamente.

DBKIVAUOS VKRBAI.ES.

ninu, acabildo.aninu, i'íí csfá acabada.achinu, se acabó.katianginu, cosa que. se esleí acabando.akuinti, se acabará, etc.

l'OKMA KHFI.KXtVA.

Los verbos conjugados en lo forma reflexiva posponensolamente los pronumbres personales.

Page 24: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

.-23—

egar. . . . . .

PRESENTÍ;.

ng-eenu, me -estoy pegando.ngeendidi, le estas pegando.ng"eetsatsa¡ se está pegando.rtg'eetiyubtsum, nos. estamos pegando.ng-eemiidísti, os es/ais pegando.nj^eeniñatsuniña, te están pegando.

Pura expresar la reciprocidad cutre varios se posponeal verbo <¿\ sufijo í/, como:

kaatu, apciii'ca}\ngtiatuyubbi, HOÍ apedreamos.ng'aatubíya, .vt' es/án tipedreandi).

De la iiiisma muñera se conjugan los dfeíiiás verbos em-pleando los prefijos correspondientes.

ices y radicales.

Las raices del idioma cuicateco son: unas que carecende significación por sí solas y otras <jue constituyen ver-daderas palabras.

Las raíces unidas á otras raíces ó a los preíijps y sufijosforman las palabras <íe la lengua.

La siguiente lista dará una idea exacta de la estructu-ra de la lengua cuicateca:

a, ya. se antepone á los verbos y adjetivos para indi-car lo que ya está liecho.

Page 25: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—24—

üntf Ull, rfí.sccf.r. nguun, tur e<(ov rascando; kutrn, merasgué; kuan, me rascaré; kuikuandí. ráscate.

ama. ma, //»». dama, igual; dubidamo, ndubidama,aliarse, juntarse, unirse, emparejar; baindubidama, Idig~ualació}i.

I»!»,, mandar, enviar, itaba, esto)' mandando; taba,•mandé, mandaré; kuitabadi, manda tu; baditaba, fl man-dado.

ba, haber, l;ner. batmni, haber ag/iu; baiña, hay gen-te; balurniñe, tener dinero.

bit', regañar, -molestar, inducaba, molesto; ndukaba,moleste, molestaré; kuindukaba, molesta til; n^aba, estoyregañando; kaba, regañé, regañaré; kuikabadi, regaña lú;bakaba, el regaño, el ultraje; nakaabakaba, ultrajar; bad-indukaba, el disgusto.

ba, bello, tig-iyaba, sí está embelleciendo; chiyaba, seembelleció; kubillaba, se embellecerá; idinyaba, lo embelle-ce; ndindaba, lo embelleció, lo embellecerá; kuidinyabadi,embellécelo; yabello, badvaba, la belleza; udaba, bello, em-bellecido.

bu» naranja, bandati, limón; bayadi, naranja, dulce;baya, naranja ¿í^f/a^dimaba. ecíscurtí de naranja; nduti-ñeeba, hueso de naranja.

b!l, bailgui, tamaño, taba, tapangui, <if que iamaño;tuba, de este tamaño.

ba, lindero, tnuba, mu/lanera; formado de tiiu, piedra;nachiintaba, colindtmcia; ntaba, colinda, colindará,

ba, ladrar, v. ba, regañar.b!l, miedo, arisco, itiba, aniínat arisco; baa, tengo

miedo; chibaa, tuve miedo; ng;iba, Icnev miedo; idiba, loacó/tarda ndibaa, lo acobardó, acobardará; kuidibadi, aco-bárdalo; daibaa, cobarde; bad'baa, cobardía, el temor.

bita, estar sentado.

Page 26: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

- -25— - ' ' -

bacli i , difícil i escabroso, ocupado, ng-abacíii,ulibachi, h estorbo; mlíbaclii, lo estorbé, estorbaré;,chi, m> ocupo: chiba chi, me ac!¿pé: kubibachi, 'fíiff ocban'u^ibachi, oc-n-pación*

bi-uli, h/cl. yátiabadi, vejiga de hiei.

bil.dif -vcfti'fív, badiiti , ponzo-ñti de animal.

badi, hedí, orines, kandabedi, orinar, formado denda, salir y hedí orines.

bal, rfíS./. k;m^nkaabai, arrinconarlo; kaabai, rincón(te kaíi, pie; cbibai, atrio patio; tinbai, ({¿Ofc'a^ de.' titl,cjhc^'i; baku, casa ; bakuyan, {-asa municipal: yaku,"^^st't: l> ; i iyumí , /acal, ctrw d¿ paja; baitu, baichati. casa derttf y ninfo; ndidaibai» nadukubai, edificar casa; chíndía-kabai, /:ip<fti(\); bakun, cárcel, casa di>. /ierro; bakuyada,jaula, cusa de pájaro; chieitdíbai, puerta^ boca de ca$ü\chetibav, el palio ó interior de ¡n rcfsd; badgfuinubalfU,nn-pcitis; ng-inu1>aku, <\iidrst\ poner casa: baduvaitla, ku-iHi i ]> ; ikuu , nir/cr en la ciii'i'cl; ndabaka, idioma; baku, nlv-?'(/?', habitar ana casa; chibaku, habité: v. ku, casa.

bilí», l>on, (trc/'f( oit/tt. bancbiatu, sardo; badcUiatu,$ordi'i't(\ ng'abanyoo, mocho ( sin orcjas\\ kandíben, fíir:ng-uakimíliben, oír; ibabeti, d oído (agujera de ¡a oveja)',tsancliÍn¿,indfben . oidor\ j^abcn, oreja.

/'¿D. n . l u t i n ; i ' > H tu, -.fe a/o ; biscos.

b¡, hti'Mano ( d i ce la mu-jer. )

bi, íjtftfai' evifar^ apartar, separar* borrar, inbi, separa;cliinbi, separé; kanbi, separare; kuinbidi, separata; nga"bi, se uparla; chabi, .••;' separó; liuabi. se apartará; nañ-g-uübi, volverse a y u ¡lar: ndíbiyata, tleshcrbar; idibi, bo-rro; tídibi, borré, borraré-, kuidibidi, borra tú; inanbi, sevuelve á separar; nanbí s¿ volvió á separar; naiig-tia-bi ,separarse; n;mdibi, valvf.fh) á separar.

Page 27: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—2f i - -

I»í, manosear, tentar, tañer, tacar inslnimeato. ítubl,tiento; tubi, tenté; kuilubidi, tienta tu; itibi, loco; tibí, fo-fa*; kuitíbidi, toca tú; tubitun, volver tí tentar; haditubi,el acto de tentar; ehinttbi . cota tcniacia.

l>i, apagar, tntubi. apago; nUihi, apagué; íditubi, n<li-tubi, apagar; bandiditubi, el aclo Je alagar.

bi, redondo, ndubi. ampoíla, grano; kaindubi, viruela*<íe Tcain, enjennedad; cbiandibi, ventana, claraboya.

bi, temblar, meccrs?, eslrfíitccet'se. indtibi, tiembla;ndubi,, tembló, temblará; ndubiña, temblar' ia tierra; baditi-dnbíña. temblor,

tli, alabar, indubi^ alaba; ndubi, alabé, alabaré; fcuidin-tiubidi, alaba ÍH; badindubi, alabanza.

bi, c/tnpiti; sorber, soplar, itibi, chupa; tibí, chapé,chuparé;' kuitibidi, chupa tó; chitibi, chupador, batidtbi,el sorbo, t?i cliu[>£te; ti\tivunu, jiemat' cigarro.

bí, tí*bi, crea)', datachiitabidukua. hi nodriza.

bi, tubi, descompuesto, itubi, se descompone; tubi, sedescompuso, se descompondrá; Íditubi, la descompongo; ncli-tubi, lo desaítiipuse, lo dcscoittpoudr?'; kuíditubidí, desmm-ponió; badintubi, la dcscomfio^tunt.

bi, ambos, iiinabi, comparo; nnabi, compare; kitinna-bidi, compara fií; dadínnabi, la comparación.

bicha, gordo. iif)-il>idia, cnirorda; chibicha, encordó;kubíbicha, tvgordurá; indubibicha, vuelve á engordar;ndubibicha, volvió á engordar iditibicha, lo ciigoit/v;-aAin-bicha, lo engorde, lo engordaré; kuidinbichadi, engórdalo;inadinbieha, lo -vuelvo á ingordar; nadinbicha, lo vohi áengordar; bandgibicha, batbicba, gordura.

bicW, gato, (parece ser palabra castellana.)

biciu, maestro, bichig'aatu, aíbañil.

Page 28: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

- 27 -

l)i(!i, pustle. mitigo, bidikuan, .musgo amarillo, ¡acá'tlascal. «t

()iku,_/í,-.v/íí, fandango, ngibiku, st bendice, hcw /ies-t«; chibiku,' sí- bendijo; l-.ubibíku, a' Jien'iieúrá; •iadibiku,lo bendijo; ndibikn. le bendije•; kuidibiku. bendícelo; babi-ku, Ituier fiesta; chindibikii, hubo fiesta; kundibikú, ha-brá Jtesta; chendcbiku, reliquia-, bikuo'intiuaku, rasanifeti-fa; ndabiku, llegar la ¡resta. • •

bina, compuesto de lia, miles, chibina, antes, firime-ro\ tidib!tialíLia;in. m a s a/ilcs. • ' . ' - .

bimii, laguna. , • • • • . '

hiuii, iiocíit!. iigx'cní)iiiu1 ceno; cbeenbinu. cené; ku-cenbinu, cenaré; badug'ecbimí, la ct'iw.

bluu, f-u hiiia/- ,ff f i l i o , kunebinu, suplir; ndinbinu,liacfr por otro.

biiK'.híatu, f/\iH/<¡. prestí/.

hitan, finnedio.

bilí!, iriga. yaiibitn. ciprés.

bií, fruía, v. «füü.

cha, stízóti. ng-ÍL'liu. .'ií-' Sí??oitu; chicha, se sti^ánó; ka-cha, so sazonará; indicha, lo sazono; ndicha, lo sazoné,sazoiuisé; kuidichadí, sazónalo.

cha, esposa, incha, esposo; incliaiidiku, suegro.

Chati, aguantar, ivshíir. icbaa. resisto; chicha, resK-t/.; kuchaa. rzsistii'é; kucíiadi, rt'sish' tú; badiciíaa, resis-

tencia,

cha, comal.

cliauhii, C'.ncabf!. kuch;ich;i, vibtn'a df. cascabel.

cliajina, soplador;

cliachi, checlií, el amo. Jj

i, clicchi, tiurv.

Page 29: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

, coftifr. tigannchee. A/ alnwenlo ; kanchee. ifi ali-mifiité, alimentan9; huifcianclieedi. «Kwéuftiln; chiucliee,el slime.nto,

ellCHU, ehami, bjsquc. kuchicl ieüu, jabalí.

chetil, kfdo. r)g"íclieta. 5¿ ^>liel•^\ lvdo\ chicheta, se va/-vió lodo; kubicheta, se volverá linio; idincheta. lo enlodo;ndincbeta. lo enlodé* lo enlodaré; kuidincl teta<li . enlóda-lo.

ti, íntt'ríor, barriga, chetibai. el iti/cñt>r de la cu-sa.

chuya, lengua.ehlifiu. iemnstat.eliakli, madre, chakununi. muilñna; ebakunma, ma-

drastra.

<;lliUldi, bí>ea. elutmlit', chendili, l:arico ifc animal.

<;h«ltlU, tffifhó. largi). nj^ichanti, se alarga; chichanu.se alargó; kuhichanu, se tilar»'(frá; indichanu, lo a.latgo\tidicbanu. lo alargué ó alargaré; hadchann. anchura; nadi-chanU, rol ver/i) á alargar.

<;}iillllt, ferraio bosnio, n^anchanu. i't'io el monte;kuachanu, roboré el Monte; ña.nnechanit . terreno rostido.

4*llHtíl, grande., n^ichata, .íí" n^ninda; ehichata. ,\Tagranelo; kubichata, se agrandaré: indubichata, seagran-tiq; ndubichata, 5^ reagrandír. idic.hata, lo Litfrcfndo; ndi-chata, lo agrandé, agrandare; nadicliata, reagrundurlu;badngichata, fngranacrím ¡cuto.

chati, muralla.Chat!, denso, espeso, ngíchati, -«• espesa; chioliatí. ir

espesó; ktibichali, se espesará; tndibichati. ndubichati,rfieÁpestirse ; indichaci. ndichati. kuidichatidi. espesarla;

^niidichati, mulictiati. reespesarlv; badng-ichati, la rspesa-fa.

Page 30: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

Chati, chnti, dentro.

chiitu, sordo, chatuben. sordo; tigicbatuben, chicfia-tuben, kubichatuben, ensordecerse; badng-icha.tuber>,<7«sordera.

chee, comer, ngaanche, lo aumento: kaanchee, lo ali-mente. alimentare; laiikaancheedi, aliméntalo tú; chinche,el itlttue.tito.

tí, boeíí. chendfbiku. religir-ra; ndinvuchetide,remedar.

, cli;ii iu, bosque, kuchichenu, jabalí.

, lotfo. ng-ichet;*, .sr viie.Ive lodo: chicheta, sfvolvió ¡oda: knbicheta, .«r volverá lodo: idincheta, ndin-cheta. enlodarlo; kudinchetacli. enlódalo.

chcti, inferior, bdrriu'ii. chetibaí, el patio.

«hcyi, pfdasos. kanuchevi, despedazar. i1estra~t¿r.

ehi, tnclii, fae/itio. ituchi. me quejo: tuchi, me gke-¡é me (¡nejaré: badituchi, la queja.

<*1>¡, romitur. ng'ichi, í>omito; chichi, vomite'; kachi,vútnittire: ndichikachi, lineerfa vowifiir; badrigicbi, el vó-mito.

í'hi, remolino, heri'ir. n^icbii. cbicbii, kac.hu, remo-linear el tigau, hervir.

*ílli, meter, encajar, pineJitir, ensartar, ngichi, ensarto;chichi, ensarté; kuchi, e.nsartitrí: kuichidi, ensarta id;ngichi. sembrar; ngaachi, etteufo; chachi, facajé'; kttáchi,eticírjfit'é; n^ficbimaña, enterrar: ching'achitina, el entie-rro.

clti, ¿--i"/', saber, indichi, z>ett: tulichi, z>¿, veré.; küidi-chidi. vé tú; badimiichi, ¡ti lisia: tidichine,.^/.^?', pro-bur, ' • • . • . - • 4

<?hi, f#. rh iba i , atrio, patio.

Page 31: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

Chi, quemarse, ngichi, chichi, kuchi, quemarse; ndictii,chitidichi, cosa quemada; ngiehitun, volverse d que-mar.

, chi, desapartar, itachi, desaparto: tachi, desaparté,desapartaré; kuitachidi, desaparta tú; itachibi, despren-derse, desprenderlos.

.chi, chía, suelto, inanrtachi, 'se- sntlla; namlachi, sesoltó.

chi, ilduchi, juego, nduchi, jugué, jugaré; kuindu-chidi, juega tú; tsatichiiduchi, jugador; badinduchi, eljuego.

. , clliilll, apearse, ínachiati, me apeo; nachian, me apié;nadicliian, apear á otro.

chian, ¡a cerca, kuiiuchiaii. cercar.

chianu, cunada.

fílliHHU, bosque, larga, itíchianu, ve-nado; ugichiaHU,cWchianu, kubichianu, alargarse; ídichiami, ndichíanu,alargarlo; badchianu, lo largo; v, chanu.

chiutil, boscoso, grande, ikíancliata, si'ha; ngichia-ta, chichiata, kubichiata, agrandarse; irtichiata, ndichia-ta, Iraidichiatatli; agrandarlo; chichiata, lo grande; bad-chiata, la giaitdeza; binchiata. apriesa; achiata, estágrande.

chiati, cliieti, barriga, punza, parea, chítindua,chíatitlduukue, pared de adobe; chiatindukua, pared deladrillo.

" .'-' Chiatll, cicatriz, ndáyiatu, cicatrizar.

chiatu, sordo; rolo, banchiatu, benchiatu, sordo;nginchiatu, chichiatu, kubichiatu, ensordecerse.

'Chiba-, servir, valer, valor, precio, kubiñaichiba, en-carecerse; tigachiba, chachiba, kachiba, encarecerse; bad-

í ng'achiba, carestía; kandaachiba, encarecerlo; 3'aicbiba,caro; tafca, kanuchiba. cuánto costó; kanuchiba, valori-

Page 32: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

31 -

zar; ngnañaichifoa, barato; idichiba, ndichiba, servir;badidindichiba, el servido. , •

«hiachi, chiechi, solido, -lieso. duro, ngfichiachi, en-durecerse; idichiachi, ndidhiachi, kuiclichiachidi, endure-cerlo; chkhiachi, la dureza; natidictúaclii, volverlo á en-tiesar; badechiachi. /¿usura; indulrietiijchi. ndubiehiaehi,volverse á cmiui'í'wi'. :

chichi, ji-nne, jijo* aprciailo, ceñir, atar, ng'acliichi,amarro, kachichi, ainarr¿. amarraré; líuijcachichidi, ama-rra tit; ngichichi, chickichi, kubichichi, apretaiss; tigi-ohichntindu, uncir los toros; kunechichi, lijar. poner fijo*,ng~achichichíti, fajarse; badng~achichi, atadura.

Chiñu, Icmasi al.

Chiitu, lado.

ehiendi, cUendi, boca, imachiendi. labio; inachi-endi, oachicadi, besar; yuduchícndi, bigote: kadichiendi,í aliarse tu boca.

Clliadu, buche, chiaduti, linche de animal.

Chiatli, carga, idiclitadi, ndichiadi, cargar.

diiüdi, dulce, cliiadikua, azúcar.

chiaii, apearse, nachian, inaohian, apearse; nadi-chian, apear á otro.

chiaii, la cerca, kuiuichian, cenar. '•••' •

cliiaiidi, linca, cliiantlibi, ventana.

<;tiibaiii, telaraña, chibayanini, /eiaraña.

clliclliuil, abuelo, chithiandiku. bimbuelv.

Chldtt, paiiie cura.

Cllii, ven!, ichii. venga; kuchüdi. ven tú; carece delos demás tiempos que se suplen con nda, llegar.

chiidi, garrapata.

Clliíftu, temascal.

Page 33: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

ttt, lítdü flri.Há. kunekiíanchiitu. nrfllartf.

t'JbJlya, .lengua.

flliklliiltll, la riryen, e/ santa.

chindin, sombrero.

'cllillC, pfikar, saborea/', indichim'. rKlicbine. sabo-f tfítf, prabiir.

<-liiiii, hígado.

chttít, olla, cbitañiu. f>//« ¿í- barro; cbitattacha. ulfaVÍUfiada.

tu, ttli'etledor. kiinchidutu, kuakiíndutu, dar¿os.

', sesgar, inchuonc. nchonne, .«rs^íirií/ndic.hoo-TiCi tiádichooiio, scsgítrla', ñachí inchoone.. él sfsgti.

tetiii, chime, ÍHWV, mnch».

cluin, esff.

A»,, obrar, ng'inda. chinda kunda. oblar., evacuar.

tía, fmpitftti', ing'umiíi. ching'utid;ij k;in»riinda, empu-jar.

<Ví4, ll-eg'ttr. inílay«inda, ndayauria, bostezar.

tt»", chillón, nada, niidandii, chtltón.

lia, sacar, i tundanu, tundanu. kuitundanudi, e-srogr.r.

<ÍU^ sofocar. ng~ida, chida. kubida, n^idíiinu, sofocétr-Sf.

«I», caerse, tirar, ng-indaba. cliindal>a. kun.iaba. r»fr-^í, tirar árboles é costfí paradas.

lia, mofarse, nginda. chinda, kanda, mofarse; inakan-da, ttakanda, ndikanda^ mojtir: n^idatun, remojar ,- nin-da, mojado.

Page 34: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

da, pariente, chida, p&*ire\ (laya-, hijo; dayaiau, -ñu-to; chidanguadi, padrastro^ inda, megra; dada, cuñad&\daku, sobrino; chudaya, ocniadre.

daa, itoche. tigidaa. chidaa, kubida, anoekecer.

daa, seguir á otro, ikandaa, knndaa, seguir.

daa, bt'iis.

daba, luz, limpie, chidaba, el alma.

dabJf e/ tritefut, ngidabi, el trueno.

díicliiV, pc.'¿-, pringue* barniz, kuídacíieyanini, eni~pringar* chitadachíi , olln vi.ilr¡ad.t\ dachakuanu, tr.emen-finti.

dai, nalgas^ uno, dukudai, raba; kuakudai, nalgils;chendidai, el ano\ inidaika, la taha.

dal, hacer, ngñndat, chindai, kubindaí, haterse^ voí-r-erse\ indubíndaí,_vo¿verse á hacer', idindai, dindaí, hü-cfií'lo; undíndaí , volverla á ka:e.}'\ chiidíndai, el. hcicedor\badngindai. Inacción. .

dai, W(i$ruí'. n^odíJí, cliedai, kiichedaí, tnasca-f*

dai, (ilc.crán. itidai, alacrán*

daíii, gafa. g~adain, kadain. kabadain, gottár.

daiit , salivat escupir, ng'idain, chidain kudaiii, escu-P¿fj nunidain nutidai, &aUva\ kunundai, escupir; nu'nin-dai, haba; ngennunitidaí, hñbear.

díliii, nalgas. v\ dai.

dakí*. íy/fw, huc.no. "badndaka, tibien; chinguaüdaka»•malo.

flakil. nido, ndidaka, titt.idar.<lakaya, soltero.

daku, arrugar, montón, ngidaku, chidaku, fcubidaku,.arrugarse: ndubufaku, arrugarse, amontonarse; tididaku.

Page 35: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—34-

arrugarlo^ nadidaku, volverlo á arrugar; baddaku, la arrit-gu; cnidaiu, arruga.

, tlílittíi>_/V////6', igual, indub'dama, dub'cíama, kub'da-rna, agruparse; ididama, iididama, kuididamadi, igualar.agrupar; baddama, in ¿g'tf-üldüd,

d£UIl!, espalda, kuadami. d¿tras; kakadami, recular.

dítll* stuno, apestoso, olor, iyudan, chinche, iyunidati,laurel. ' ' '•

Aun, feria, ndatulati,, feriar.

dan, barba, yudtulan, barba.

.. Ü'A\\, confundir". idadur i , tidadan, amítindir.

ilflilíl, eqitíi'üco, t/lifbt'tit'. ny;íd;tna, chidana, kuh'dana-titubear,

, ÁtiniM,perezoso, enfado, tigidandi. chidandi. kubi-daadi, enfadarse; idubídandi. vokene á enfadar; idi-dandi. itdidandi. enfadarlo; nadídatidi, 'i'olvi'í'lo á cnfif-dar; badtlj^idaiidi, <''/ enfado; liaddaTidi, la pcri'^fi; yaridi,

• fliifti.

dllildu, pescuezo, ¡>ar/>anl<i. ndudidandu, ronco; dan-dntti, pescuezo de ánima/; kakadandu, degollar; kuiyaka-ctandu, ahon'ar,

<le, que. detiee, t/< t/u>¿: dekaba, p:irn (jii.e; denduku,ct»í fue; deeku, algo,

*.lel)^, (líibcl, limpio, /u¿. ididebc, ndidcbe, fiíitpiar;ng-idaba, chidaba, kubidaba. limpiarse; dad'daba, limpie-za', tsannchiididaba. hntp\adof; ng'idcbe, chidcbc, kude-be , adanir.

di, estornudar, sacudir, ng-idi, chidikadi, kuidi, esfor-tiiidu?, sacudir.

di, tú. madi, tu mismo; su plura.1 es ndii, nduiti.

di, flexible, ngidi, thidi. kubidi, hacerse flexible; idin-di, náindí, doblar; ndukudi, i'ai'a.

Page 36: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

di, apretar, inerte, recio, ngakwli, rechinar; ngidi, chi-íü. k u d i . iipn'íur: ny;icHnurt, apoyar.

*li, enk)'!}-, cerrar, Itipar. ittang'adi. nangadi, cubrif;iiidiuü. dudt, cubrirse; naTig'adínH, vendar lacaret;^A\,i-errado: kadidutina, regar; nachündudi, cerradura; indi,chindi, liiindi. /upar; chündi. tapón. ' " . .

«ii, dcrramtir, verter, ngadi. chadi. kuadi, derramar-*t'.' ndinknadi, dcrnniicirlo; tiy^adinuni, bitttfizür.

A\, prh\irsc. ugñdi, cbidi, kubidi, privarse.

<li, cfpnnja. ndundi , espunja; chetindundi, barriguda;rií>'idundi. chiílimdí, kubidundi, i'^pnnjarse; diduudi, :.£s-\ponjarlo.

«U, lomhri'-:. kudi, tmnbriz.

<li, partirse, n^endí. lambíilear. ^

<1ÍT svbi'iit'. inundi, i^uudi, sobrar.

«liba, ífuvilnclio.

<1H>Í, redondo, ntaydilji. cnrollu-r.

(libi, excremento, dibíiyu, ráelo. ' • " ' : •

ilüj fegfur. ikiitidii, kandii, continuar, badikamdii, fa.coníinii-üíió-ii. • -

4Uif raspa. inun<lii t ir i , tener caspa. '

<lii , pupila del ojo. diidutina, 1,1 niña del ojo,

U i ka, semejante, tandika, paiecerse.

ilika, gancho, yadika, garabato.

iHkui, teta, petho. dikuití, ubre; nginttdikntti. orde-fiíir.

flikn, viejo,

Míen., deber, indiku. kandiku, deber; badindiku, ladeuda.

(lima, rascara, ngaidima, pelar.

Page 37: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

(lima, pierna, ngurtima, calzones; yutadima. muslo.

dll, pagar, inandiiba. pagar, nindubiiba, ser pagado.

din, metal, ding-ua, plata; dinguan, or», cobre, luán;dibuja;, plumo.

din, arruga de la cwa,. ngidin. chindin. kubidin. a-rrugarse.

, :(SAn, retumbo, ngakunditi, retumbar.

dili, silencio, didin, quedo; kanedin, estar silencia.

(lili, e/iiqítit». tadin, muchacho; tsandin, mozo.

dlni, pico, diniti, pica de animal.

ilmi, salar, ng-idini, chidini. kubididi. salarse; ididi-ni, diditii, kuididinidi, salarlo.

diliut almorzar, ngaditiu, kadinu, almorzar; nguaka-' HÁni ayunar; badnjfadiiiu. él desayuno; cliingadinu, elalmuerzo.

difni, hermana, (dice el hombre.)

diklu, dienle. inundiñu, dundiñu. gruñir, tiritar defrió; kandadinu, salir los dientes,

dltlña, quince, (v. la numeración, i

ditu, recio fuerte, ngiiu, chiditn, kubiditu, agrarar-sí, volversefutrte; ididitu, ndiditu, kuididitudl, agravar-lo.

dlj'i», susto, diyangui, diyachi, diyakubi, asustarse:gindiya, chindiya, kandiya, asustarlo.

dut quien, duñce, cuyo; adukunu, quienquiera; <luka,alguno; guaduba, ninguno.

du, uña, yubidun, las uñas.

dubi, poca, corto, ngidubi, chidubi, kubidubi, acor-tarse; ndidubi, acortarlo; indudubi, ndudubi, disminuir;iduídubi, nduidubi, disminuirla.

Page 38: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

i ludía, rutilar, /i'cr. ngaducha, chadncba, kadticlia.ki i ikaduchadi , ¡cc¡ , contar\ kadui.-luit i . in, releer: badnga-ducha . la i nenia, la /criara.

( lu rh i , codo, kaduchi , codear.

(lucli i , nombre, dudii, chidiiclii , kabiduchi, llamar-

*?•

duchi . juego ¡'etoio, idudii . nduchí , kuiduchidi, re-(ozar; bad i fhu 'h i . el /nc^o: l s ;mcl i i iduohi , el jugador ^

«i u t i u, />fY/>, plianti, l(i}¡(t, i nududu t i , chinududuti.k u n u d u d u t i . emplumar /ci.< Í/EW: ndiíbiyudu, emplumaroü'tf !'('£• k a n d a d u d u . emplumar; ngiduduti, esqutlá-t\- p£~/'/!': dudn i t i , pluma - /< ' ave: l u n d u d u t i . despluma?*

(1 lid u, pnlahia. ndudu tun , picardía.

ii, antia. ny - i i u ludu , c h i n d u d u , líubinduflti, tener,

dnku, i'tt'-u. d u k u i n d n k n . rsríAd1;- dukuidcit. fabo:ndukudi , raía flexible: kucudukudakudi , i'drcar.

<luku, mortaja, dukut tna , nun'taja : kunuduku, rt-morüijar,

<ti iku, ani, v. dukuu , conmigo, etc.

di iku, /'iff'ií/'. i d íduku . nd i j uku , mhaf ; chiduku, hi~tifón: badnduku, el harto: tsanduku. el hid 'ron.

i lu l i i ta . cria/uní, <lat;ic1iiii¡ibtdttkua, nodriza.

<l l lku<v, completo. 11 11 avidukue, \m completo.

il tu lii, I i so. nt^iduníi , chiduna, kubiduna, alisarse;ididuiia, ndiduiia, bt'tijjíi-'. alisal'; badduna, 'pulimento.

duna, rama. ngiduna. cbiduna. knbiduna, echarramas: dun ; tnand ; i , ram-t de flores.

Page 39: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

tluiulví, rai'i'iíio' ng-idundu, chidumlii, kabidundu, a-rracinuirse; ididundti, ndulundu, an'acunarlo.

duuinif cuerno, aiíífihií. d u n í n i t í . u n te i tas de animal,

duñu, fio,

clniín» liso, v. duna.

dimu, cieno.

••- duti? ojo, huevo, hifcsv. dut íkuan, vana (¿i' /IHCZ-D; du-" tíkua, clara d¿ huc'Cir, tigMiduti, casr.tn>n\ dutina. ojos.;

kandatldutina, aojar; nunidutina, lágrima.

• dutita, dedo, dutika, dedo de! pié; dutitalin, dedomeñique; dutitachata, dedo pul¡>nt'; dutitabíta. dedo deenmcdio.

• ' clutU, nariz, nyaídatu. roncar; i t idutu, airjcol; ng"ai-duíú, mocos-; kuiiadutu, soiiarsü las. Uiir/rc^,' Tig-cno'aidutu,moquear.

clutlly hma, (roño- dutuíku, cima Jet cerro.

ee, ir, nu'efi. ches, //, v. ng*et:.

.Qfypegítr, go/fií'ar. nytío, choe, kueo, pt'g'ttr: ngeetun,volver á pegar~

•.ga, comenzar-, ng-a. ch ing-a , kttrigu, comeu&'.ir.

ffílH, dar. g'anundi, kanuudí, inculpar.

!. cal(i>nf-s. yuí.g'an. cadera.

c.hrartc, g"cn. chcn, kucu, qushrarsr.

/f/{¿'ií(ia. vaai^ika, fitnirur.

, poso^ ciarla, n^ongüta, chetig'Ha, kueng-ita, a-presarse c-l agua,

gii, tirar, ng-iirlututí, pelechar el animal,

giiiiu, noche, nandag-i inn, azucena.

i*ul>i, dia. kang-ubí, dikatio-ubi, antier; n^inffubi ,ching^ubi, kubid^ubi, hacerse de día. amanecer.

Page 40: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

3<>

giulu, i'cshu/ttí'sc. inang'udu, nangudn, nanguduné,resbalarse.

g'iui* manear liquido, ng'ang'un, chang~un. kuang'im,menear, menearse.

gnu*pelear, ¡lispii/ar, ng-nu, k u u , kuuma, knumadi,disputar; badn^uu, la disputa.

m\\\\, fruta, kunung-ui i . nacer la fruta; yinneguii,madurarse la fruía; yang'uii , árbol frutal.

gu<l> naranja. v. ba.

guaiiu* ¡'Clonar, inang-uanu, nanguami. retoñar.

l í a i i j seis. v. la numeración.

lililí) cinc», v. la numeración.

lililí, si.

i, arrojar, ng-ii, chii, kuu, tirar; ngakuu, chakuu, kua-ku, arrojar; ng-iyang-atu, tirar con escopeta; tsangiiyati-gatu, tirador. '

i, echar, ngii, chii; kuii , echar; ng-iitun, peinar; ngi-yuduna, ra¿iira.r.

i, afinar, ¡fii, chii, kubii. kuchidii. avisar; badng-uii,el aviso.

i, suceder, ngfii, chii , kubi. suceder.

1, beber, ngii, chii, kuu, kuiidi, beber; chitig-ii, la be-bida; jiaching-ii, e! bebedero; giitinuni, el abrevadero.

1, pintar, torcer, afilar, tigii, chii, kuu, pintar; tsati-ching-ii, pintor; nuning'ii, pintura; rig-iiyu, torcer mecate.

i, leñir. ngii, khii, kuu, teñir.

i, locer. g'ii, chii, kubi, cocerse; kuudukubi, ponerlo ácocer; nchii, cocido.

iba, peíale.

ibíi, plaza, venderse algo, naiba, plaza, -mercado; ng"ii-ba, chiiba, kubiiba, venderse.

Page 41: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

— 40--

itlcl, mag-itev^ hdo. mndaiba, hilar: idindaiiba, Inlar:- chitundaiba, hilandera; nachiíttindaiiba, telar.

iba, hoyo, itpct-ntle, zanja, rian.g'aiba, toma Je fi^'/ia;ndidiiba. taladrar, kiindaiba. taladrar; ibayaba, sótcnto.CíiCTít; ibachiiiiti, solano; ng-iíba. chiíba, kiibübn, agujt-rt'ttrse; ibanimi. zanja de agua.

il»i, agujereado*

ihi, dueño, ng-iibi, chiibi. kubiibi, Inr.'crsc itncfr.>: ibi-bai, orno de cii$o.

íhi» atrás, kuanibi, atrás: kmiéibi, atrasarse.

\£\\-'&.) frío fr¿seo, ng'iicha, chucha, kubíicha. enfriar-se; .iudubiicha, vofocrsc á enfriar; indücha, enfriaría:natidiicha, volverlo á enfriar.

ichia, v. icha.

iflika, gancho. kutamUtkuiílika. euo'tmcitar.

ihy<í<li, mundo.

.-. ikía, -moiitathi.

ik.u, rio. kuitaíku, nc l i t a iku , cnrcrsc el r/o\ n í in^ua-iku, bajar el rio; ikundita, rio crecido.

íkll, resuelto* vapor, afrento, vaho, ngraiku, chaiku,kaiku, ahogarse; ndubtiku, eviiporarsc; badndubiiku, c-~v a por ación; ikuinu, i'<i/i.o\ badn^aiku, sofocación ; íku-cbendi, vaho de /a bocu.

iku, cerro, ¿~¡u'st<i. yunaiku, el eco: ndutuíku. cumbre.

iku, ayer, ikuachinu, nvcr larde.

iku, remedio, ulíku, nd tku . curar; tsanchiúliku, cn\ntudero.

iku, hormigat piojo, ikukuain, ¡wnnig-tt fequ fia; íku-kuaa, hormiga de manteen.

illlíí, cuerno^ pellejo, piel- iinachendi, labio: imana,nata', imaiti, cuero de aiti-muJ; imahhii. cit-'ro curtido: ne-ne.dima, desollar.

Page 42: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

i ni!), i inni i i , .«/,

i m i , bnhn. ' . ; . • • ,i lili, fifaiila para fita en fornni tlr timtfitev. ' ':

iJH'ha, esposo.

iiicliiika, escalera.

iuclnyii, batea. • : . - ' .

inda, cuen'ii.

Indi, iii'ispa. i i i d i k u a i n . (irh¡<a negra: tnd ikuaa . ¡r,:íy- ,

7>tr colorada; ik iaka . abeja, arisca ¡tf pauít!.

iiié, mora. ndutim\ ¡mira.

l i i s i i , 1 r^-v//,?, hacía, inr.imlenu, agn¡<( tic easer; \ti-niridctiiitiii, aifii/a de arrea; i n n i n d i n y u , pluma de csei'i-fjff; innídaika, taba; irmitin, allanera; inninchiata._/5'(j«- :fiij; i n n i d a n , quijada; i nn inyach i huesa efrl l-nii-n; inni-liku, castilla, v. lili.

Illílllígili, lliic't. M i a a i t i l U f f a i , iia-yii/.

ÍKÜÍ, calien/c. ea¡or. ng-ainn. kaiiiii. mit'/títií'. calentar'¿e; ng-ainu. c h i i n i J f i t . kaiiui, tener cali» : id i inu, hacer ca-/<»-, ftilftilar; Irariang-ainu. etileii/arse; diiirm, a/ín eul/en-t<*-¿ tsanohiídíinu, elealenla'.iifi-,

\1\\, gits/ar. ng-ainu, kainu. k u a i n t i . ¿rn.sfur.

illll, tres, inukuatu, tiipliear: ndi inukuatu, triftliear.•

itttl, A> iiiU'i'íor, el alma, kuneitiu. ^tfslitr; iiutnu, es-ícft' (tpiirddo; í idínuiíiu, apurarse; bi idídínuínu, apuración;ííuaakiinu, apúrate; n^akinu, cl iakinu, kuakinu , Itnerbasca, ("formado de ngjku, .envolverse; ¡ ngaitiiiu, hipar;iumirm, amfesarsc, badtuminu, la confesión: dichiatiinu,

cfjnffsor; iidainu, suspirar; barfímlainu, el uis/jiro, e! sa-f.íozo; ng-iinu, chiinu, kuinu, soñar; badng i inn . rtsueño.

i íííl, gente, t'ersi'iiu. neeiña, ««cutí.

c

Page 43: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

..43-

'• íñn, estrella, íñuyaku, los ¡¡ele cabrillas: üiuistiaíw,/¡í osa nut\'í>r> iñuyudu, i'cn-t.'s.

ifmtgaiHiíu.ÍTni,f>uÍJiiít. yukuiñu, ícnaff di: palma; ch indinmu,

sombrero de palma; ibiudiiñu, capisayo; t lyuiñu, tfinilcpara toríiíiu>; iyutuiñu. nnci<p<i¡; igiyuiñu, iiifcaic d¡ pal-ma; chanuiñu, soplador; di t iuiñu, foslal; iba inu , Cftera^peíate; iñtünacheti. soya/e de palma; ñiaaiñn, fnlin¡ir, iñu-üée, com; iñüñeeilutingüya, an/uiío fiabosn.

¡tí, animal, itikuchc., avcjtí, carnero; i t iya iu . ahi'/a ticcera; Hindú, res; itiyuna. barros Je la rara. (Le dan estonombre porque tienen la creencia de que al verse en unespejo que liaínan yiuin, les salen animales en la cara.}

íty«lj áglld.. iyakuíiin, á«i!u real.

^J^'ípñi'-ii'nio, plí'aiilc. yadu, fi/Cítr.

. iyakíl,/lofcfl. haiyaka, /luv puh-a.

iyefltl, miiiíraña.

iyu» liiiiii, 'ine^. 3 'u i iu iya , liiuif iiut'i-íf". ndíchaiyu. íituallentit ng;iiyu, eclipsarse !¡i ¡ana; dibiiyu, rocía,

iyil, titlieailo. ng'iiyu, chiiyu, kubiiyu. t'o/-vr&' deli-

cado; 3.>adiyu, dclirad^a.

ij'U, ardilla.

lyn, sauce, laurel, iyunidau. fii/i/ví

iyu, pa/g-ii. iyudan, chinche.

ij'U, meca/e. Vabiyu, ndutikabiyu, ttilttiiipia.

iyil, carbón, pólvora, tiiulaiyu, espolvorear; nackünun-(faiyu, bakuiyu, polvorín; t;,aiu-hiitundaiyu, carbout.ro;tundaiyu, sacar carbáji.

ka, dar, v. kaa.

k», ,[///. tsaka, él.aifHfl; taka, ndataka, c//w.

Page 44: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

P¡ 5

" ?

a 5 t1 B

E S

?

-

3

JT

•• C

í.

5

^ ¿

A

g" £

=

1

3 >

?. ¿

^

£ g

a f°

%'

T>

«

3

•r*

J

*

.r

e;

-i"

'S- 1 Í,

fu

^v =x

*$ ^ l

• í

PT tí- as 3 ís*

.? P?

P C->

Í4

ají ?^ ? ?" P P- — .

5 W*

CL-

*"

" ^ §* 5¡ PT Ü .a ?f s* P¡ •f'

3 •s X* flj «* &= K1

?J su PT*

US ÍT'

p) p

1'

8 «

2.SL

^3

a

wc

S~

"

3"

' §*

i' s

£•'

5. s

r í=

f S"

=a;

^

-B

K

-' _

g

0^

•^ -

fr £•

•¿

í' •<

í"

?5

Si

,_B

si

3

a -

f 5

5 B

S" i

^^

^ '

^>

^

í

^.

f ; s

•^^

c.6

- f .-

• <. ^N 3 >

• 3

1 .ir

* ¡u

3 p ET í" §~ ^ 3 a.

c

G. ?

S.

á g"

^L

.a'.r

X .a

"

. *&>

"

?•

c~

c-

a£•

S. £

"3.

S- í í.

S-S^

5" í

SI

i, i*

« -s

i-v

i-&

3

§•'

"£•

ft-•

F^f

*

*-*w*

"S"

_i

?-¡-

-. •í.

5

S S- e F1 "s- í cr P

• £u » 3% F o;

Page 45: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—44

Itabíi, nrínr.ar. v. tigaa.

kílbiilllj mañana, kabiant ian, mañanti temprano: ka-bianactiinu, mañana e» la tarde.

kílbiyu, columpio, kabaniliitikabi.ru. calumbarse.

kaili, pesar, yaikadiku, balanzas.

kadiiin, entender, ng-ikadimí, chidkadinu, kunkadi-nü, entender, badng-inkadinu, entendimiento.

kai, moycte. tnofqnHo.

kai, vestido, ropa, ng-iikai, tit'sitü-tiursc; ndikai. des-nudo; inukatkai, fcanukatkai, kunukatkai . -vestirse, ?'«-tiré otro; chetikai, el si'ua.

lilli, flaco, ligero, ng-ikai. chikai, kulnkai, f¡:fl.aijiie-ccrse, aligerarse; ndubika, cntlaquc¿í'rs?, íili-^-'ncrsc otravez; idikai, ndikai, kuidíkaidi, en-f'.iqif^cerlo, aligerarlo;badkai, flaqueza, ligereza; badngikai, i'iifla<¡iiírimi'>nt(>.

kíli, peste, enfermedad, bakai, hay pisíc; kaidubi. TÍ-riielas; kaünu, fiebre; kaiinukuaitj, lifo; kaik;ika, pii/iuci-nía; kaitsonguoig-eniku. tus ferina.

kiiiii,_^7fl. kuikain, a/i/.ir.

kakíi, papel.kfika, cal.

, apenas, ^oev, kamiinii, apcuas.

kan, líoriniga brifra.

kil l l , mojarra.

ii, kandá, aparecer, salir, itkanda, kandá, apa-recer. salir his plantas.

kailílaa, guerra, pleito, perseguir, ikandaa, kandaa,knikandaydi, ¡íerscí>ffÍ!'.

, agarra.

Page 46: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—45—

kaiuln, sco-H/r, proseguir, (es invariable en todos lostiempos.) .

kaui, pronta.

kami, (star metida, datachikanudaya, mujer preaadif. '

katli, tibio, kakutu, calentar. -

kiatlu, dormir, íes invariable,) kakiadú, dormido. _

kiaill, vela, ndukiain, sfbo.

kiai, vaciar lo <¡uc está lleno, ng-ikiai, chikiai, ka-kiai, ruciar desocupar; diai, fació; tidakiai, vaciar.

khin, parir, ng-ikian, chikian, kakian, kuikiandi,parir; nclitichikakian, hacer parir.

ko, Iriidia.

ku, tirar.

kuu, v. i.

kuu, ku, sonar, /¿orar, di/llar, ng-akuchaku, kuaku,sonar; ngakudi, ncliiuar; badng-aku, el llora; ching'akuü,campana: ndikuakii, sonarlo; kuakukuu, rcpic.w,

kuu, a;-,'ro, fiM'i'o. kuuugaku, t'ampafia; dinduku,badajo', bakuu, cárcel; 37aikadikuu, balanza.

ViUM,plato, kuuñian, pialo de barro.

kuilf kll, sentar á otro, ngiktit!, chikxiu, kakuu, kai-kuudí, sentar a otro..

kuu, ku, dar. par faena, ngikuchiku, kaku. taitasdi, pagar m¡tita; ü'ar por fuerza.

ku, lulaku, monten, indubidaku, dubldaku, kubida-ku. amontonarse; ndindaku, amontonarse.

kll, kuu, ftisa. baku, casa; innuaku, casarse: fcanua-ku, casar tí otro: badinuaku. caíamiento; idibaku, baku,habitar; kanubaku. habilur: v. baku.

Page 47: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

- 46

ítu, kiui,poner las ari!.<. t iifikuti, chíkuU, kakuú,

kuikucti, poner /as ares.

kuu, serpici/íe. kuuchachá , víbora ,te cascabel: kuuitu,víbora de cascabel; kuukirui , coralillo; kuununi , cu-lebra tic rio; kuukuain, culebra -negra; kuuchidi. víbora:kuükaiku, culebra; kuuyudu, 'inazucoíi; kuung-üna. cule-

bra venenosa; kudi, lombriz; kuunj^adi, arco tris,

lili, envolver, ii^íiku, chaku, kaku, ¿'//zví/zvr: ng'aiíui-

nú, le.ner íniíca.

kn, lirur. ng'aku, chaku, kuaku, tirar; kuakunditu,

rodar; kununi, regar.

J<u, niarntir. ngiku, chikiu kuku, kuikudi, mamar;nifaang-ikti, kaachiku. kaakuku, dar de mamar.

lítlj güemul', ng^uku, kukti, quemarte.

ku, colgar, ituliku, kandiku, kundiku, alar colgado;iuundiku, colgarlo; chikandiku, colgajo.

kna, por. kuadami, detrás.

kllH, ¡itn,í>'o*ttl. tikua, /alig'os/ci.

kua., embrujar, idikua. ndinkua. kaidikuadi, embru-jar; badkua, brujería; kua, brujo; tsankua, brujo.

ktia., klie, pegar, kuañan, apalear.

kllíi-, lado, tikua, lado; tikualla, cachete.

kua, /¡lauco, ng-ikua. chikua. kubikua, blanquearse;idikuai udikua, kuidikuadi, blanquearlo; badkua, blan-cura; nadikua, volverlo á blanquear; chiadikua, azúcar.

kwílíl, rojo, ng-ikuaa, cliikuaa, kubikuaa, ctn'a/ecer-se; idikuaa, ndikuaa, kuidikuaadi, enrojecerlo; yañikuaa,león.

kuai, gritar, kuaidi, reniofe-.irse; \. iigai.

kuai, colgar, ndikuaí, colgarh.

'kiiiii, rayo, relámpago, ug-iyakuai, rclamfagiiear.

Page 48: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—47—

kuai, /cranltir. nakuainkaTida,jir<;K?i»fwrsí', revelar-se. - ,

kiiaíu, iii'gru. ngikuain, chikaain, ikubikuain, enne-grecerse; mlikuain, ennegrecerlo', nadikuain, vohtrlo ácu negrecer. . . . ' . ' • - . " •

knakii, reflu, derecho, verdadero, cierto, ngikuaku;chikuaku, kubikuaku. eiidemarse; ndubknaku, endere-zarse lo que citaba chueco; ridikuaku, enderezar; kunekua-ku, enderezar; badnkuaku, rectitud, verdad; chikuaku,i-erdad; ndudukuaku, la wrdud, el dicho verdadero; na-dikaaku, enderezar lo que estaba chueco. . :

knaii, ing'ai: nantabikuan, hacinai.

kuau, molde.

kuíiii, angosto, yunikuan, vereda.

kiiaii, amarillo, bayo. ngikuan, chikuan, kubjkuan:,amurillarse; idikuan, ndikuan, amarinarlo.

Ulian, kueii, delgado, ngikuan, chikuan, kub'kuati,

adelgazarse; ndikuan, adelgazarlo.kuati, Uimti, monte, kuatitun, montañoso.

ktiatn, lauto, aiiiakuatu, MI tanto; inukuatu, .treslautos; ndikuatu, duplicar.

kubi, poder, v ng-i'i,

bulbi, iiermafia, (dice la mujer.)

kubi, llover, ngeenkubi, cheenkubi, kueenfcubi, llo-ver; kubina, aguacero; dayakubi, llovisna, daikubi, llo-,visna; n<*~eendaikubi, llovisitar.

kubi, borracho, ngíkubi, chikubi, kubikubi, 'embo-rracharse; ndinkubi, emborracharlo, tsankubi, borracho.

kuchi, algodón, cerdo, ng-akuchi, kakuchi, kauku-chi. hilar algodón; iiaakuchi, algodonero.; nachibákuchi.algodonal; nandañeekuchi, farde algodón; itikuchi, bo-rrego; kuchichenu,yjz'a/z'.

Page 49: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

kildi, ocioso, travieso, ndínkudi, hacer travesuras;badkudí, travesura, ociosidad.

kudu, quebradizo, vidrioso, ngikudi. chikudu, kubi-hudu, tostarse, vohent. quebradizo; ndL-aidu. tostarlo; na-rtikudu. retostar.

kiu\ cabal, ndukuc, cabal; ngindukiie, chindukue,kubindukue, acabalarse.

feue, chueco, torcido, pando, cojo, zurdo. ng"ikakue,chikakue, kakakue. cojear; ng-ikuc, chikne, kubikue, en-ckuecarse; tidikue, enchuecarlo; nílubikue, torcerlo que es-tabii derecho; takue, izquierdo, zurdo; kunditikue. recli-narse; kuakué, inclinar, inekue, chinekue, kudckuc, in-dinarlo; badinkue, hadkuc, inclinacifu.

kucc, anuí, verde, crudo, ngikue, chikuee, kubikuee.encriídece-i's?, ponerse rírd: ó azul; tidikuee, cncntdecerlo,ponerlo verde; badngikuee, encrudecimiento; na<likuee, re-verdecer; ndubikuee, reverdecer; cliikuee, cosa verde,

ku^ii, delgado, v. ktían.

kuen, enseñar, ikakuen. diikuen, kakuen, niseñar;badkueti, enseñanza, v. iigíu.

klll, vender, indikui, ndikui, enajenar; baaindiktii,enajenación, venta; t^anchiindikui, vendedor; badingiba,la venta; natidikui, revender.

kuikU) rico, tig'ikuika, chikuika, hnbíkuika cnrigne-cerse; ndnbikuika, volverse á etuiguecer; ndikuika, eari-quecerlo; badkuika, riqueza; tsankuika, í'í rico; kuika-huein, rifamenle.

kuiku, hambre, badkuiku, apeliío.'

U u i í i i i , noche, kaiikuinu, antenochí,

kiliñtl, agudo, ng-ikuinu, chikuiñu, kubikuiñn, vol-ve.rse agudo; ndtkuiuu,' volverlo agudo; kumutm, punti-agudo; nakuiñu, estaca.

Page 50: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-49—

iyii, saneó. íiaaitukuiyu, palo tic sanen.

kuku, loríala, yuku, tórtola. - '

knku, lagartija.

kiiku, adorno, idikuku. ndikuku, kuidikukudi, ador-nar; chindikuku, adorno.

kuku, baboso. ns>-ikul«u, chikuku, kubikuku, panirsebaboso; ndinkuku, ponerlo baboso.

knku, pegamento, ng'ikuku, pegarse.

kunia, sera, árido, ngaikuku. chikuma, kubikutnajsafarse; ndikuma, secarlo. '"•

kun, cital-ro, (véasela numeración.)

kini, i'ü/ar. kankuníiia, aserrar madera.

kuii, antoja- gana, ngikun, chikun, kubikun, anto-jarse.; badkiui, d antojo; ndabadkunna, aiiiojarse. ••, '

kiiu, humilde, ndikun, humilde; tundikun, ser humil-de, obedecer; badmukun, humildad.

kundi, torcido, ngaktmdin. cliakundi, kuakundi, íof-<*.cr hilo; natíg'uakundi, retorcer, hacer regresar á otro;ndakundi, chindakundi, torcido.

kiijiiliii, ruido, ng-akundi, chakundin, kuákunditi,hae.er ruido.

kuiika, horrible, feo. ngikunka, cliikunka, kabikun-ka, afearse; idikunka, ndikunka, afearlo.

kuim, sucio, ng'ikunu, chikunu, kubikunu, ensuciarse;ndikunu, ensuciarlo; badkunu, suciedad.

kunu, tesbaloza, pegadizo, nachikunu. resbaladizo;ng'ikurui, cbikunu, kubikiuiu,ponerse resbaloso, ablandar-se; ndikunnit, ablandarlo; chiatikunu, vientre.

kiuiu, cansancio, ndikunu, chikutiu, knbikunu, can-sarse; iadikunu. cansar á otro; badtigikunu, el cansancio;ng'íkunudi, desmayarse.

Page 51: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-SO—

ktllltt, blando, suave, r. tcunu. resbalosa.

ktite, v, nauui.

kuti, -sombra, bakütí, hace sombra; dinkuti, sota--. brear; kunenakati, sombrearse el animal.

• Ituti, jairo. k\iíiñ-ti,jtf/T{> de barro; ng'ichikuti, asade jarro; chiandikuti, boca de /U/TV; taikutú asiento de ja-rro.

kiitu, libio; ng-íkutu, chikutu, kabikutu, eiilibiarse;ndikutu, entibiar nunikutu, ai>iui tibiü'. ndukikutu, volver-se el entibiar; nandikutu, volverlo á entibiar.

li» lili»pequeño, talin, momento, viruta; nili, arroyo;ílgili, chili, kuhilin, enipcqueñceei'st.', achiquitarse; ndilin,achicarlo,

nía-, nao. tama, otro; iruiidama, ndidama, comparar;.ndüina, solo; nyidama, cliidama, kuhidama, hacerse solo,aunarse.

. llia, debajo, kuatnan, par debajo; matig-atu, paladar;• nfa'danda, corva; madutitiva, -con<a.

ma, IHC, nublado, inundima, nublarse; raaiituu nebli-Hd.

lila a, mitad, namaandec, partirse por la mitad.

iiilia, mismo, maau, yo mismo.

mafi, abrazar, itumaa, tumaa, .-aíra«a;',---'tutnaatun,volver á abrazar.

mili, obscuro, ng-imai, chiimai, kul)imai, obscurecerse;maiyutij muy obscuro.

malí, debajo, mang-eche, sobaco, v. nía.

m;iii, ahora, maniñu, luego; mannu, ahora mismo;manniñu, ahorita; ditnan, dimatig-ubi, desde ahora.

lili, allí. miña, allí; rainu, allá nomos; dimi, hasta

Page 52: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

allá; kuami, portilla: tsami, él, aquel; tami, ndatami,filia. , . . . ' " • ' ; ,

luí, cara, delante, bina, adelante; kanebina, estar á/k'/ante; ikandana, adelantarse; nana, delante; dibitiankue,dibinanka, mas adelante; nada, nadatldu, ehillón.;inanduntina,parpado; ndutino, ojos; imana, nata; ntina, distin-guir; inachina, sna, ver; bina, encima; kundubina, trici-mar; stina, ver; badina, la rista; kuina, tener vergüenza;badkuina. La vergüenza; nai, cara fie elhs; ngfúnai, mos-:¿i'ar; kunena, suspender, dejar de haca*. •"','.

na maduro, nina, estar maduro; ng-ina, china, kuna, ,madurarse. '

lia, par. indana, ndina, parear; indubina, volversepar; araaamana, parpares. "

lia, tarde, durar, njfina, china, iubina, hacerse tarde,durar; ndina, demorar; badng'itla, demora.

na, pelar, inana, nada, tainanadi, pelar.

lia, poner, nachiendi. 'tesar.

lia, exprimir, ngina, china, kuna, exprí-inir; ng-inadi-kuiti, ordeñar. ..;:,

lia, lie, bañarse, ng-ina, china, kufia. kunadi t dañar-se; kakana, bañará otro; badngina, el baño; nachiflgina,tel lugar del baño; tsachiikakuna, el bañista. '•%

naa, tardarse, v. na. '".-.'•".:•

naa, leña, tsanchiitachikanna, leñero; tsanchíng'uéi*

naa, leñero. ? .

naa, oala. ;iiaa, irse.' shnaa. me ful; kuinaadi, vele. ,

- liaa, ¿auir. inaa, naa, favor; nachiinai, lavadero;,

ndachiinaa; lavandera, "-•••.".'.

naka, mtireiélagu.

Page 53: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-52—

llanda,flor, natidag-irra, azucena; nandayan. rosa;nginanda, chitiatida, kubinatida, florece,*'; badtig'ínanda,floración; dunanandá, ramo de flores; nandayan, rosa decastilla; dangucna, orquídea; nanda.g~utu, sempozuchil;nandaitna, fioripundio.

nanean, duende.

ñama, jabón- rtgiinama, chinama, kainama, enjabo-narse; natnatig'a, amolé.

• nchaku, perdonar, inadchaku, riadnchaku, perdo-nar; badinaniínchakvi, elperiióii.

nchata, frente..

luche, ~ve*r. nchena, distinguir.

Tuche, engañar, inchee, cbinchcc, kanchec, engañar;badinché, e! engaño; ng-inche, chinchee, kanchee, dejrau-éár; badnginchee, el fraude.

nchic, comer, nchicnuti, rumiar el animal,

mía, sacar, itutida, tunda, sacar; tiatunda, safar.; na-kátlda, zafarse; ¡kandaj'anu, ,humear; tundabi, dcsafiar-se; baditundabi, el desafio; tundayun, desangrar; tunda-díyu, df.sarrat'g'itr; tudangfubi, dilatar, publicar; ikanda,kanda, kuikandadi, salir; nachikanda. lugar de salida;ikandana, adelantar*?; ikandabadi- orinar; ndainu, sn&~pirar.

.'., lidil; enfl'ar. inda, chinda, kunda, entrar; nachiiiida,

vfiaítlda, la entrada; indayuna, ventilar.

. ndíl* abrir, itiandai, iiandai, indaí, ndai, abril'; cliin-dai, abertura; aginia, chinda, kanda. abrirse, chinandai,¿osa abierta; tsachinandai, abridor; naidaitun, volver áabrir; anandai, está aóieriv; n¡,.chinda, grieta; yakuuinda,tijeras.

lilla, aumentar, elevar, njf anda, chanda; kuanda, kan-da, aumentar, elevar.

Page 54: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

lula, arrimar, rigaflda, chanda, kanda, kuendadi,kuinfjftmdadi, arrimar: ngainda, chctlda, kanda, arrimar*v; ingunda , chingunda. kangumhi, arrimarlo, empujar,

luí*!* e.\'li<>ti£ni¡' t'/ vientre, ng-inda, chinda. ka.nda, c--i'acilar.

llda, tirar í/í1, estirar, inda, chinda, kanda, kuinda-di, íinii' í/r, ntab'nda, t'siinu'sc^dcspci'czti'rsi'; indangüdi^arrastrar. '

iiilíi, í~í7fv'A', dt'/ífr i'apr, íín/r, arrojar, indu.. nda, kun-ila, arrojar; inda, chinda, kunda, dejar caer; kundami,sumir; kundanu tun , resumí i; nundatun, recaer; kunda-nuyanu, h«iidirsc\ indaba. chindaba, kundaba, caerse al-

#'"•]i<lu, tjnpüpüdo, •tnoJLitltí. nginda,chinda, kanda,' mo-

jaise; idjkanda, nwjtir; chininda, cosa mojada.

lidn, venir, /legar, inda, nda, llegar; nanda, nanda.tun, -t.'iifi

ic!\ regresar: badinanda, /az>r(?<¿j.

lula, rodar. ng-a.kunda, chakonda, kuakunda, rodar.

lula, guscnio.

lldíl, llegar, v. nda.

iidaba, sobra, ndabandiya. asentarse.

lidaba, bien, inandaba, kunandabadi, kuinandabadi,poner bien, colocar, arreglar.

«flacha, resina, dachaben, cerilla de los oídos, v. iia-r í i a . • • ' , . .

lldachi, triste, badndachi, tríslejtii; ndindachi, entriste-cer; ng'indachi. chindachi, kubindachi, entristecerse.

iul;i¡, bueno, agradable, sano, ngitida, Jchindai, kubi-ndai, volverse, agradable; idindai, ndindai, hacer ngnuia-blc; chinda.!, cosa .i<ff.íible; k u a j i i l ú , g:i:trJi', cinstr-var; chindubidai, compostura.

ilthli, abrir, v. dai. nandai, destapar.

Page 55: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

¡ida i, ano, v. dai.

iidal hacer; v. rfa/.

ViAoS^ perder faltar, ng'indai, diindai, kubindai, e.*-iniviarse; idindai, extraviarlo; badngindai, extravio; nin-dai, estar perdido.

udai, dstíncr. indai, katldai, kundai, detener; kundai-kaa, tropezar.

ndai, rajar, yaandai. raja; chinatidai, rajado; v. dai.

iidai, traer, indai, ndai, kandai, traer, v. dai.

lltlai, saliva, v. dnrí/í.

lldakíl, nudo, v. Í/ÍÍ/M.

iidalí», lanudo, pachón, ng-idaka, chidaka, kubida-ka, volverse lanudo.

ntlakii, huarache.

ndakil, topil. ndakuyaku, topll de iglesia.

Hilan, cambiar, v. dan.

iiílaiiclnn, pantorrüla.

iidaudu, garganta, v. daiidu.

uclaiiii, soler, ng-idanu, ciidann, kubidanu, salier;badndanti, el saber; tsatldanu, el sabio; chindanu, cosa sa-bida.

ndlita, semilla, niagintuidata, terreno de sembradío;Hg-itiundata, chinundata, kunundata, sembrar; tsanchin-g-iuiindata, sembrador.

ildatc, ejote, «dimandate, "vaina de frijol, ejote.

lidati, ciruela, bandati, limón; yatidati, ciruelo.

nde, octíllo, escondido, ng-inunde, chiuunde, kununde,.ocultarse, esconderse; inunde, kununde, esconder.

lide, mucho, bastante,, cuanto, ndendai, mucho; ngin-

Page 56: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

clec, obindee, kubindee, abundar, idindee, tidindee, hacerabundar; ndundce, uvas.

ml<;o, hablar, indee, ndee, kuirtdeedi, hablar; chindee,tsanchindce, hablador, badindce, el habla.

ndtítí, cargar en hombros, ikandee, kandee, kuikán-deedi, cargar: badikandee, la carga; tsanchiikandee, elcargador,

ec, machucar, klindt'í,', wacliucur, inachuCMi'se.

, repartir, inandcc, nandcc/kuitiandeedi, repar-tir; tsauchiinandec, repartidor; badinaiidce, repartición,

ildce, bailar, indce, ndee, kuindcedi, bailar; badin-doe, el baile; tsanchindec, bailador.

ildce, encino, ndeekuain, encino negro; ndeekuá, en-cino colorado; ndeekuc, encino verde; ndeetu, enano duro.

iirti, sentarse, njfiadi, chindi, kundi, kuindidi, sentar-se; ñian^indi , el asiento.

iicii, de lado, ng'akundi, chakundi. kuakundi, voltear.

iiíli, jiüíta, ndiuia, hasía aquí; ndimi, hasta allí,

n<li, paral '.¡e. n^antli, cbandi, kuandi, pararse,, iia-guandiyaku, respingar.

ntlij tapar, indi, cbindi, kundi, tapar; indiyaka, em-polvarse: ísndi, kuísndi, taparlo; nasndi, estar tapado;indicba, kundíclia, kandicba/ kuidicbadi, [taparse; kadi-cbíndi, callará otro, taparla, boca,

ndiíi , nacer. ng:india, cliindia, kundia, nacer;kundia-tun, renacer; nindia, nacido; kanianindia, recien nacido;badgindian, nacimiento.

lidia, penar, espantar, india, chindia, kandia, espan-tar,

lidia, nacer, v. ndia.

redondo, papa, ngindibi, chindibi, kubindibi,

Page 57: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

arredondearse; idindibi, ndindibi, arredondearse; badndi-• bi, redondez; kuchiandibi, sembrar batatas; chindibi, ie-

dondo;.ndubindibí, volverse redondo,

lldichi, diez, (véase la numeración.)

11(1 ika, como, ndika, ching-e, tener el sabor de, sabe tí.

IHliku, veinte, (véase la numeración.)

iidijku, viejo, aniigiw; ng-indiku, chindiku, kubindi-ku, envejecerst; bádiiidiku, la veje\; tsandiku, los anti-gás; chiknndiku, bisabuelos; chichiandiku, bisubuelo, v.diku. - • ' . . .

iidiku, deuda, kandiku, kundiku, ¿fefcrrchikundiku,la deuda; tsanchikandiku, el deudor, v. diku.

iiílikui, teta, v. dikui,

luliina, piel, ndimandate, vaina del ejote; v. dimu.

ndiii, obrar. • ' .

ildiiui, frecuente, atandinn, demasiado.

ndiilu, v. diñu.

ndita, celoso, ng-irulita.chindíta, kubindíta, encelar-se; badndita, el d'lo.

iidiif boca abafo, kundítindii, postrarse.

lldli, mosca, ndiikue, moscón.' • '

ndii> miel, ndiiñíai, iniel de enjambre; ndiinjUbi.miel de castilla.

ndll, costar, indiiñee, kandiiñee, kundiiñee, costar;chinkatidiü, el costo.

iidii, penetrar, indii, chidii, kundii, penetrar; ndin-chíkundi, hacer •penetrar,

nditi, v. ndata, ciruela.nditi, acostarse, kanditi., kunditi, yacer, estar acosta-

do; nundititun, recaer de tina enfermedad; kuakunditi,rodar. ,

Page 58: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

nditu, iivpaf.

ndiya, sns/o, espantajo, inrlh'a. dlindiya, kamliya, a-/armar asustar; chingindiya, '(sp<iiilaj«;~ nmü\j&,' tsíarespantada; badndiya, I u u lamín.

Ildiya, abajo. ndaUandiya. asentarse.

iidiyu, raíz. Umdandiyu, dtiarraiifar.

lldoo, extenderse, 'tender, atravesar, ndon, nundouiUestendcr; indoo, atino, knidoudi . if/idcr; inaiidoo, naiidoo,extender; baditiiindoo. la fxíi-iisijir, inundoo, kaiH-iiililOjkunendoo, al.nn'C^/!i'.<t\ itti'üz'csttí'.

nAll,J>uin'rff, fsttirj/inrs/u. i n i l u . kaiidu. kundu, estarsobre ti/gv; kundu , binanuiii, flotar, inciu, chindu, kunclu,kuidudi, ponerlo; kunduyudu, montar á caballo.

inlu, arar, limpiarla sicinimi. ng-indu, cliindu, kun-du, kuimludi. arar; ng-imliití, arar con turas; yaiKlangi-nduii, clarado; tsanchiin^indiiti , ti unidor.

iidu, fiíaiHiisrnr. indu. ndu. cliamusrarse, cjiamustar,

IKÍ I I , chipar, itandu, IKII I ÍH, kuitumhuli. chiflar, bacl-itiindu, el cliiílhlo.

mlu, ?«?//«, canon de palo.

lldll, r.nña.

nduu, -vcntt. pellejo, nervio, ñandú, cuerda, inrrio; yu-dn, pflo.

lidlin, adobe, nduukuff , adol'f; ndunkuaa, ladrillo',liainduu, casa de adobe: tsanchitundandtiu, aclaliern,

miaba, sanar, ndubañec, sanar.

inluba, gorrión.

udnbi, gittuu; tínu'la. ikandandubi, salir granos;tig-iiiidubi, cliündubi, kubüdiibi, engranarse.; ndubinuni,lunar.

cTií, dispertar, imlucbi, nducbi, despertar; idtn-

Page 59: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

«htchi, nádinduchi, ¡fespcrtjr /! otro; kandudii, estar ¿ifs-pitzrto, vivo; v'.> d;ictii.

TidiMli, cerrado, ndudi i landu. rcmco. .

lldiulu, voz, palabra, yudumludu, voz ronca; v. dit-du.

Ildllkll, v. d-iiku.

.-. Ildulf u, anomii. mlukuyaa, membrillo.

ilduli.ua, matura, v. dukua; ndukualtn, !>cl>f, nene.

nAan, grasa, ndmikiain, sebo; kiauiudun, vela de se-bo; ngidtm, chidun, kuiduu, ensebar; nduiig-ce, manteca;ndunducha, cacao.

iicliin, uñas, ng-unduti, kudun, kuadim. arañar; nga-dun, kaduri, pellizcar, badngadun, <>! pellizco; nachika-dvm, el pellizco,

]S<lUlt9 i'íichno. ndunde, uvas.; ndundu, rtitinio.

llduiii, mollera.

luluntl, lisa, ng-idunu, cliidunu, kubidunu, alisarse;ndidunu, alisarlo; v. duna. liso.

ltdlIHE.1» señor, ndudi, señora.'

llfluti, hueso, pipe, oju . ndutiinc, mora; ndutiyuku,pepita de Cítlaljííza; ndutindoive, hueso de durazno; ndu-tingtii, para; ndutittl, huevo de gallina; ng-ubinduti, are-na; nabangubinduti, arenal; iidiHiiiatig-ué, tuerto.

j punta, ndulitiku, cmnbre; ndutuyaku, i-iari-z¿n; v. diitit. Q'..". J

ndutll, alrededor, kuakundutu, a! girar; ngakundu-tu, ndutu, chakundutu, kuakundutu, remolinear; tiga-kundutununi, hacer remolino el agua.

llduyu, año, amaamaiiduyu, cada afta; duytmgai,año nuevo; duyuchoo, año pasado; (luyukutida, el' año en-trante; a ende nduyudi? cuántos años tienes?

Page 60: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

cachón; tsunchiné, colocctitor; kané, kune, estar, katieñee,L - * ; Inuieibi, atrasarse; kunendoo, alrarezar; badine-

i, la -vida; ineinu, kuneinu, ¡>;islar; iñachikaneñee,ossB-dor.

t^-fs, cesar, kunena, cesar' ..

'***» gastarse, usarse, ricino, chinó, kuné, garlarse al-go; iting-umé, ling-inc kuitingiiic, raspar; ng-aiiie, ka-ne> liuainé ;-iZ.',/>CT ; íiaint!, i-sta ras/xulo; naflikuanie, re-b>Zf(ÍT.

lio, rajar yaanó, /'»/'«.

lie, añadir, completar, intinú, ¡itínc, kuitüicfli, aña-dir; chiintine, añadidura; tune, completo; atunc, estácampisto. ;

i»*í» cardar, katickudu. cardar luna. -

ite, a/c<msar. ituds, kuitunedi, alcanzar.

lie, tucar auno, itune, tune, ¡tocar, heredar; de tnneu,yííc wze toca? tuné ama batu, •;«« toca una casa.

lie, allanar, ng-ine, chine, kubine, allanarse^ iditie,clio.e, kuidineíli, allanarlo; udubiue, emparejar. .

iiee, amar, querer, idinee, dinee, nee, amar; tsan-cliíidinec, amante.

neii, f o¿o. ngcn, cben, kuen romperse,

nene, quitar, pelar, ¡nene, nene, kuinenedi, pelar;ineneití, desoldar al animal.

, arrear, itung-a, tung-a, arrearlo.

, saltar, brincar, volar, ngaa, cliaa, kaa, subir;nachingra, /ff subida; badflg-aa, la acción de subir; ngaa,kaa, kaaba, /(!//>-, volar, brincar; ngaayaku, saltar; ng-aa-yndu, cabalgar; ngaatab, palpitar el corazón; kaabanduti,kabiyu, columpiar; ndikaabne, salpicar,

Page 61: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—60—

11 gil a, enaguas, ngiínung-aa, vestirse ías enaguas.

ngaa, caerse, itig-aa, ching-aa, kung-aa cafres las co-sas, como frutas del árbol, v. nda, kung'aadi, derramar.

ngaa, sufijo en namangaa, amolé.

ligan, dar. ngaa, kaa, kuikaadi, dar; badngaa, ladonación; nakaa, devolver.

ngftá, empezar- ing-aa, chittgua, kuengaa, empezar;ítukua, tuktia, kuitukuadi, comenzar, emprender; badi-ngua, el comienzo

Jlgílfí, decir, avisar. ng"aa, kaa, kaama, kaamadi,decir; badng'aa, el dicho, el aviso.

ngachi, brazo, ng'achikuaku, brazo derecho; ng-achi-kuee, brazo izquierdo.

iijfiii,pelón, itiiugai, calavera; ting-a.i, calvo.

ngai, evadirse, escaparse, tigai, kai, kuai, evadirse;badngai, evasión, fuga,

ligíli, nuevo, ng-ing-ai, ching-ai, kubing-ai, hacersenuevo; nading'ai renovarse', ifiing'.'iivndin^ai, hacerlo nue-vo; ndubingai, renovarlo.

ngai, pegarse, ngaí, bai- kuai, pegarse; ching-ai, pe-gajoso.

• ngai, estirarse, ng'aí, kai, estirarse como el resorte.

ngai, lucir, resplandecer, brillar, ngiiigai, ching-ai,kubing-ai, lucir; badnging'ai, litc.imien¿ü; v. viz.

ngai, g-anar, comprar, ngai, kai, kuai, comprar, ga-nar; badng-ai, la ganancia, la compra; tsanching-ai, com-prador.

ngai, cosechar, agarrar, coger, tigfai, kai, kuai, aga-rrar con la- boca; ngaitun, engullir; ng-aijun, cosechar^pizcar.

Page 62: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

estornudar, gritar, sonarse las narices, citar, lla-mar. ng-ai, kai, kuai, gritar; badngai, el grito, el esta-r-ii.atlo, la cita; ngainun, toser; ngaidutu, macos; ngaiiti-iiu, tener hipo; ng-aitooü, aullar el animal', ngaiti, balar;Hg-aidutu, ranear. . ' \ . ,

iigaka, ludan, nang-aka, ladera. ' •

Iigakll, memoria, inatigaku, ríaiígaku, Jíüinangalsu-di, acordarse; badiíiaii^aku, el reciio'do.

iijíilkti, KÍ/Ü/C, (véase la numeración.)

sigilla, coyote, nyañang-ata, coyote.

ilgíltl, ÍUÍi'StiMU. '•

llgatu, paladar.

llgaelli, áspero, ng-ingaachi, cliingaachi, kubingaa-chi, -volverse áspero; idíng'aactn, uding-aachi, volverlo ás-pero; chgaachi, íispeie.zii.

clii, ala. ndinung-aaclii, aletear. • . --•

H^ilili, bajar, tigaai, kaai, kuaai, bajar uno niísiho;tiflikuaai, bííjnr algo; uang^aai, la bajada.

ngaau, noche, nging-aan, chingaati, kubing'aan,. ano-rcliecerse; ligaatu, brujo; nding-aatu, em'sriti'ar; hadingaa-ti¡, brujería; chitigaatn, brujo; ndubing-aatu, •colserse'Sru-jo.

í af¿icos, pcáacitus. yatañgaya^ brisrias de ba,-sura; tutigaya, piedrceitas; kakatigaya, papelilos; ílíng'A-ya, iiuimaütos; ng-ing'aya, chingaya, 'kubing-aya, hacerseañicos; nding-aya, hacerlo añicos; chingaya, cosas 6 ani-•mtiles chiquitos; (esta palabra siempre se usa e£L aig^iáífi-cación plural.)

Ilgft, caerse, ii'se de lado, iage, ching'e, kunge,. caerse•aunas casas a! mismo tiempo; ngeindc, ¡atabalear.

Page 63: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

tíj comer. ngee, c'hee, kueeclitítU, comer", nachin-gee, comedero; ngeeime, morder, v>.¡icliicnchecne, mordi-dura; ndungee, manteca.

3»ge<3, hongo, iigreebeye, -hongo colorado'-, ngecyaka,hongo de ocote; ng~eejag'cí, hait^us cltiquiúís; HgeciKla, /w/_£•», (otra especie.)

llgce, liegcei!, /'r. Bgeee, chee, kaa. /rjfcimufcaanii,desparramarse, ktiecdij ^d ///*

nge<íil, ¡teifor. ngceti, checn. apestar; cliingecn, jíi'í-iilencia; u^eenyalíu, hedeí.

ugea, atirendcr. ng-en, chcn, cliuen, aprender; lia<l-ngen, aprendizaje; i'fcaliucn, chikten, 1íal£Uen,c/v.!í«íf;'; v.¿«e».

iigeil, escurrir, ng-ea, clieii, escurrirse.

• BgCiCllíí} brazo, rfíajigeche, sobü'cv.

Ilgíclli, «s«. ngichiktiti, rtóa de jarro.

llgll, /i'rar, <iifii, chii, kuii. tirar; ngiiyatu, amttfar;ngiiitai, deslindarse; ngiinai. -mostrar, arrojará la fura;nangiikn, planchar.

ngii, embarrar, ugii, chii, kuu, taiidi, embarrar;ngiine, tingiine, soda:; mititr.

,'iigíí) beber, ngii, chii, fcuu, bflicr; v. z'.

Itgiilillj despacio. iíling"nnu( 'ndíngiin'a. hacer algo iies~pació; ngiügiin'U, ohing'iinti, kubiitgiiriw, hucerse algodespacio; kraseng-iinu, ag-iiardar.

iigiiiu, maldad; agravio, ndiugiau, agraviar,

ngiimiyjíla. kuneng-inni. ponerse en Jila.

ngoo, pasar, ngoo, clioo, kuiclioodi, pasar.

ligQOj pealar. iriang;oo, kitínanj^oodi, poblar; badina-n^oo, la poda; cíiiíiaiigoo, /«y podaderas tsa.ucliiina^g'oo,elpOiíador.

Page 64: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

Hg'H, llevar, itig-n, cliiug-u, kaagu, llevar; ÍHg-jinda;ucerc.tr; nang-udi, llevar; cíiicliing-ti, llevado; tsánchiii!-g*u, llevador ; kaiikune, llevar á píistar; for. de ;.'£?, estar.

lígis, escribir, kimeagu, anotar. . ' • • • '•;

Itglt, MÍÜ/ÍJ . ing-u, ching-u, Jc;mg-«, moler; datacbiúi-gu, la molendera; chiing'u, /# ^v/í se va á moler; kangtmi-nú, moler maíz; kang-umnubeiye, moler mistamal; nangu- :tun, volver ú mn/er; ndichikangu, hacer mole; anitigH,está molido. . •

ligua, trabajar por otro, idingaa, iidingua, kitidin-g'uatli, trabajar pc>r otro ; badin^ua, el iialiaja.

\vgivdfiutda* ">to. ng'uaduba, nadie. • •

ligua, pubrk. nyingT.a. chiiij^ua, kiibingua, em-poltre-cerse; ináubitig-u;;, empobrecerse; idingua, nding'ua, kui- ':•ding-uadi, empobcrcer á otro ; nadin'fua, ?'p¡ver á enifobrc-ccr; badingua, ia pülsreza; tsan^fiia, el ¡}(>bre; chuneüg'uai,fobrciiii-Kt?.

Hg'B¡-¡, unir, na ng-isabi ; nuirs-.: cutre sí; nguabii, ad¡*¿uci/iíi; , ; ..

ligua, re^rjr.njfangua, katijraa, kanatigfua, rezar; bad-nsf angua, c/ rcsw.

íia, cereza, niaiíguaa, cerezo. • -.

aai, quitar. aan<¿-aaai, quitar; nangiiuainé, arre-batar. ,

aai, ¡raer, innuai. ndai, katuiaü, ira??-; Jíanguai,ir por,

liguaaÍ! salvar, nang-uai, nadra<r|fuai, sainar.

• iiguain,_/Víi>. itiguain. rig-uaía, enfriarse; inanguain,enfriar loque está caliente. .

Hgissiku, envolver, inguaku, ng-uaku, • k'uakú, cnvvl-

Page 65: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—64—

Mgusill, dentro, entre, nguamiimi, dentro del agua.

ílgWílugajm, ¡unió, inang~uan«-an, nang-uan«-an,/««-af'se; inangan, nangan, kiánangaudí, jaula!'; baííinan-uanean, la (ici.ión de juntar.

ligue, tuerto, ndutinangue, ittrrfo.

i; Aiga. nanguidmjfubi, higo de casf.ua.

(sin significación,) ng-ubinduti, arena.

llgubi, lugar desde donde pitedi verse bien, ndicliin-^ttbi, asvinársc; ndutung-ubi, loma desdi donde puede ver-se.

Iigllbi» día, délo, tundatig-ubi, de/alar, sacar al pil-:é/!í»:baícheting-ubi, la gloria; tigubima, es de día; ng-ubi-:tT.imi, cffi de (11.a; mandubí, hoy.

. Bglicb», erqtiidea. na'lang-uclia, la flor de la. orquí-dea,

iigimM, sobrina,

UgilcM, llama, iiguchijia, llama.

, chispa, ngudíía, chispa.

j resbalarse, ingudu, ng"udu, resbalarse; in-dang-udi, arrastrarlo.

: Jlgilií, derretían, tng-uini, ng"[3¡m\ derretirle', idinguí-ni, nding^uini, derretirlo; nadinguini, volverlo á df-rrctir;nadatigruitii, volverse & derretir.

nguilXU, ¡Hablo, yailguiíiu, diaklo.

nguma, seco, ngikuraa, cliikuma, secarse; dikuma,secarlo', iningumabaa, cspituíla.

ilgnn, arañar, ngun, Irun, kuan, arañar; ngandnn,arañar; badtlg-undun, el araño; nachikadiíti, el araña, elpellizco.

ngíin, enredar, ngung-iiníi, enredarse el animal; ngu-ng'unyuíia, ventilar.

Page 66: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

- 65—

ngiui, nielo: iting-un, tingun, kuitingun meter den-¿i'ü de, algo; tíiigurma, pfc.gnii.lai.

iignii, escribir, idingun, dingun, kriidingun, escribir;cküdmg-un, lo escrito; tsaidingUii, escribiente; badidin-g-un, ln escritura; iding-undi, persignarse.

ngllildi, ampolla; arco, curve, ngingundi, chingua-di, kubigutidi, ampollarse, arquearse; idmg'undi, ndin-gundi, arquearlo; kungundi, arco iris.

ni, reventar, ¡roñar, ngfini, chinikuni, reventar; ngi-niti, sal'r el animal, del cascarón.; bandgiai, chitigini, eltrueno.

iliil , bajo, nginia, chinia, kubinia^ ponerse, bajo; idi-nia, ndillia, ponerla bajo.

nía, yaa, Haa, tierra, ng-cyaa, cheyaa, kueyaa, enmo-hecerse, comértelo la tierra.

llini, ocho, (véase la numeraciou.)

iiinii, arriba, kuaninu, el Norte; uinuka, mas arriba;ditiinu, desde arriba; tataninuka, otrj poco mas arriba;kuaninu, por arriba.

ni nú, malí-.

lüuu, cerca, ngininu, chiniuu, kubininu, acercarse;ingundaiiinu, acercarlo; tiinukuen, cerquita; kandaniíiu,aproximar; badngadatiinu, aproximación,

liiñu, girasol, ñiaiííñu, girasol.likai, herido, inukai, rmkai, herir, lastimar.

ukutíii, levantarse, inkuen, nkuen, levantarse; ndi-kucn, levantarlo; nadikuen, levantarlo.

.uinu, aquí, nrnunu, aquí ñamas; ndínmu, hasta aquí.una,, cooperar, nginna, cíiinna, kuiina, kuinnadi, a-

yudar; badng-inna, la ayuda.

inte, ayudar, prestar, nginné, chiune, kunne, kuinne-di, ayudar, badnginue, la ayuda.

Page 67: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

I

linee, apuntar, señalar, itince, unee, kuitineedi, apun-tar

lltiía, unirse, tocar, intaa, ntaa, unirse,; ntaaba, co-colindar; ngentaa, chentaa, kuentaa, locar; utaabi, cho-car.

ntiaktl, cebolla, ntiakukua, cebolla colorada; ntiaku-kue, cebolla blanca; ntiakudan, cebolla montes,.

• lltiílu, trabajo, ocupación, idintiñu, ndintiñu, traba-jar; tsanidintiñu, trabajador; n t iñuidi , el quehacer.

. ntubi, descompuesto, itubi, tubi, descomponerse, arrui-narse; ndítubi, descomponer; baditubi, -ruina, descompo-sición.

ira, llim, buscar, inuu, nnuu, kuinnuudi, buscar;tsanachinun, buscón; badinuu, la busca; nanuu, rebuscar;nanuutun, rebuscar.

UH, atajar, ngidinu, chindinu, kadinu, alujar.

nú quebrar palo, tronchar, nginu, chinu, kanu, kui-nu<li, quebrar; nginuyuni, destrozar; nginuuyi, despeda-zar; nginutiti, despuntar.

liu, matar, nginu, chinu, kanu, malar; tsanchininu,el matado; nachinginuya, el matador; badnginu, la ma-ianga; tsanching-inuiña, el asesino.

un, correr, ng-anu, chanu, kanu, correr; badnganu,la carrera; tsatichinganu, corredor; ndikatiu, corretear;chingunu, la corriente; nganunde, fugarse.

nú, patear, inu, cHinn, kunu, patear; inuti patear elanimal; chiinu, pateador.

liu^ acabarse, espirar, consumirse, concluir, nginu,chinu, kuinu, acabarse; ndikuinu, acabarlo; badnginu,acabamiento; chininu, cosa acabada; aninu, está acabado.

mi, ntiu, nueve, (véase la numeración.)

Page 68: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-67—

liu, illin, mecer, menear, balancea.!', inun, tmu, me- 'nearse: idinuu, dinuu, menearlo; badinuu, el mínnnnentó;nuvitun, volverlo á menear; chiinu, movedizo; ng'íiiu, chi-nu, kubinu, aguarse; nuñiaa, temblar la tierra.

1111, apretar, prensar, ng-iditm, chidinu, kudinu, a-pretarse; idinu, ndinu, kuidinu, aprelarl'y, badidinü, apre-tón.

mi, anclw. yangenu, tabla.

mi, muí,pronto, indinuu, ndinu, hacei lo pronto, a-presiisarsc.

nú, soplar, ttganu, chanu, kuanu, soplar; ching-anu,soplador; badng-anu, el soplido.

liu, oler. itan,u tanu, olir; baditanu, el olfato.

liu, creer, adorar, itanu, chitanu, kiítanu, creer, «í/tí-rarjchiicanu. ereycnte; baditanu, la creencia.

nú, dentro, meter una cosa dentro de. otra, escarbar,ahondar, inu, chiinu, kunu, meter; kubikunu, caber unacosa dentro de oirá; Hundanu, escoger; kununde. esconder;Tigeiiuti, nchianuti, rumiar el animal; yanu, hondo; tigi-yanu, chinyanu, kubiyanu, ahondarse; ndiyanu, ahon-darlo; idinu, ndinu, meter; inungfí. estar clueca la gallina;nginUj chinu, kanu, escarbar; badnginu, cscahación;T&ün-danu, sumir; nachindanu, resumidero; kunuibaku, ajiri'*sionar; nginumlata, sembrar; tsang'inundata, labrador;kanu, kunu, estar metido; kanuyaití, achteearse la gallina. •

liu, ponerse, vestirse, inu, kanu, kunu, kuinudi, po-nerse; inukai, herir; ci.iinukaí, hetidor; nachiinukai, laherida; inuchiba, valuar; inunde, ocultar; ngitiutiya arro-dillarse; badngiuutiya, genuflexión; chiinuta, chiuta,anillo; inuyuni caminar; rninda, guardar; nachiinundai-tumi, alcancía.

iiun, denunciar, uundi, ciílpa; inundi, inculpar; badi-

Page 69: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

nundi, culpa ampcittlmicnto; ngikammdi, cliikarmndi,Icakanutidt, acm<ir, badngñkanundí, acusación; baduiada-chakimundi, el perdón; nadnchakunuridt, perdonar;

nun, dsntra. ng-amuu, kairmii, kuainun, láser; bad-ngainun, /.(tos; v. nú, dentro.

, conocer, kanuna. conocer.

Uimi, agua, ngitiuni, chitmni, kubiiumi, aguarse; idi-nutii, ndinuni, agitarlo; ctiititünuni, rosa aguada; indubi-Tiuiii, ttdttbiiiuni. "colvcrse agua; tsanchiita, cfeikanuni,aguador; ngTiidinum, frutit aguanosa; dutinanuni, ojo deagua; nangengfitanuni, páaíany; buni, laguna; mmmian,mar, tiunikatu, agua tuna; nuniicha. agua fría; nuaiinu,agua caliente; ríUTiiiíian, agua turbia, nunikiiee, aguazar-ca; nunitidibiku; aguabi'iidilíi; niAiitñan, sudor; ug'íriuni-ñan. sudar; tinniñee, j '<go; nnniduttna, lágrima; kañuroi-ni, Hadar; katidanuni, brotar 'el agua; kuacl'nuni, bauti-zar; 'nuaidain, nundai, baba; ngennutiídai, babear; tiuní-clicndí, Ifaía; iigennunícbendi, babear; nunili, airjyo;dayanunV, daintini, aíiijuáti;

/7y£í/. ndubinuní, fuñar.

ñai, car», nguanaichiba, barato.

nai, U/os, kandayai, alejar; ngiyai, alejarse.

fililí, iiían, espina, kuadiiyan. espinarse.

nía, ñail, sal* resolana, litts&re. nuniñtan, iuiiur; ku-nenaíían, asolear, kandama, salir el sol; kutidnnuñsa, me-terse el sol; kundunañia, asolear; yian, hace, so!; ImmiSia,encender; nachitig-ichiñia, brasero; dukuma; dukía, «5-cua; nenian, quemar', kuaiüan, kubiña, incendiarse ; bad-ngaiñia, el incendio; ng-udñia, chispa; guñian, rayn deluz.

nía,,pa¿o. ñiandakii, bastón; bafiian, casa da falo, ñia-nmu, girasol; ñtaitidekuain, encino pi*i?.ti).

Page 70: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—69—

nía, ñiaa, ñiaii, tfer-m -• -•, , , , '"e"a. mama, sepulcro; mangitm-data, terreno de sembrarf,^ -• , • ,_ . ,. . ,. '"-"'o-ctura; makuku, tierra .barrosa;maütni, tierra -porosa' ñiav,, ,• ,, -• ,, ' r ' niaK:ua, Itfrr.i blanca ; uiakue, tu-.

a; niakuma, Wfl ÍÍCB. ñiadunu> c¿ B.nía, suelo; mabaku, e/>afci &

o; maicheti, &rfD>- ñiakue, /„ CTStó . ñia,nial, %s. ineniai, kaneñia, rfijto,-,. badniai, £

cía.

íiiaill, ma^í-e. chuneñiain, w»^, -oso.

ñee, de. ñee, »»&; ñeerti. ¿,,_y,,- ñeeya, s«>'o; idiñee,ndiñee, apropiarse, adueñarse; duñec, cfn'o.

fieetli, mundo, kutieñeedi, vivir, estar en el mundo.

ñu, regar, ng-iñu, chiñu, kafiu, kuiñudi, regar.

fin., charlar, reírse, ngiñu, chiñu. kañu, reírse.; bad-ng-iñu, la risa.

ñu, coser, hideñu, ndeñu, coser; badindeñu, la- coitu-i-a; dataindeñu, la costurera.

ñu, nadar, ng-iñu, chiñu, kañu, nadar; tsattchinga-ñu, nadador. :

staa, mezclado, itidasta.a, ndastaa, mezclar; chiinda-staa, la mezcla; badilldastaa, la mezcla; indastaa, kastaa,mezclarlo.

stab, corazón, chidaba. alma.

st:«aii, revolver, ng-istan, chistan, kastaa, revolverse;v. staa,

ati, ese. . •- -.stibi, sdibi, enroscarse. HtastUbi, enroscarse.

sumí, nosotros. .

ta, enfermo, ngita, cuita, kata, enfermarse; ngitatuH,ret^r & enfermedad; badng-ita, enfermedad.

Acrecer, tirita, chita, kuita, kuitadi. <rw^/ bad-

Page 71: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—70—

ngfitá, crecimiento; ndikuítá, hacerlo crecer; chihdita, cre-cido; dita, crecido,' ngitaikii, crecerse el rio.

ta, reventar, flgitá, chita, kata, reventar.

ta,'mujer, esposa, ndata, mujer; tadin, muchacha; tan-dakaya, muchacha.

ta, cantar, ng'ita, chita, kata, cantar; ngitati, caca-rear, cantar las aves; badngita, el canto; tsangíta, el can-tor. -

taa, asa, mano, itaa, chitaa, kutaa, kuitaadi, aga-rrar; dutituu, dedos de la mano; duntaa, uña de la mano;itaane, arrebatar; taayuku, asa de tenate; taayata, hoja;taayoo, manco; taakue ¿urdo; ctiiintitaa, anillo; dutiiaa,dab'taa, pú-ño de la mano.

tabi, poner, nantabikuan, hacinar.

tabi, imitar, chintabi, ídolo de los antiguos.

tabi, crear animales, itabi, tabi, kuítabi, crear; badi-tabi, la cria.

tabi, curar Heridas, itabi, tabikuitabidi, curar; ba-ditabi, la curación; chiitabi, curandero.

tai, altar, natai, altar.tai, meter, ehiitaitin, almohada.

taka, así, como.

tan, romperse trapo, itan, chitan, kutan, romperse-.

tan, sufijo que significa la mala intención con que sehace algo.

tan, ahí ñamas,

tan bravo, ngatati, katati, kama-tati, injuriar; ngítan-chitaü, kutan, enfurecerse; idubitan, enfurecerse otra vez;iditan nditan, enfurecerlo; naditan, volverlo á enfurecer;badngitan, enfurecimiento.

tan, tira, pedazo, ngikatan, kakatan, rebanar, tajar,'há'fer tiras.

Page 72: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—71 —

taiiu, v. nú, creer, adorar.

tata, leja, lefalfate. kunditata, tapar con leja.

tata, más. tataka, más. .tarruti, pronto, Irene.

te, traer, kute, imperativo irregular de ng'uai, traer.

ti, desatar, inda ti, tidati, desatar.

ti, acostarse, echarse, inditi, katiditi, QcQst.irse, éckar-se; akanditi, está echado.

tiaka, plátano, tiakaingubi, plátano de castilla; tia-kadakuain, plátano guineo.

tiaii, temprano, nkuentian, madriigar.

tibí, enrollar, encoger, indubitibi, ndubitibi, enrollar*se, ajarse; nditibi, enrollar; nguatibi, encogido; badndu-bitibi, encogimiento; naditibi, encogerlo otra vez. _

tii, secarse, intii, ntii, secarse, orearse; inditii, nditii,secarlo, enjugarlo; inatitii, itiauditü, nantii, secarlo; bad-ntii, sequedad.

til, adonde,, tiikuan, por donde; atiikanú, adundequiera.

tiiknail, cuando. -tiiiiu, ropa, • ' • • . . '

tik,a, también, asi. ' • - . ' • ; ' ;tikua, lado, orilla, chiatikua, el grueso; tilíiláüa,

cachete, ,

tikua. rollo, manojo, hgitikuá, ehitikua, kubltiÍÉuá,hacerse rollo; iditikua, uditikua, hacerlo rolló.

tilu, montón, natítabitilu, hacinar.

tln, cabeza, chiittaitin, almohada; ngiitin, chütín,kuiitin, peinarse; tsanchtgiititi, peinador; timbal, 'a'zít<a;kütia, hacha.

Page 73: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—72—

thlrt, muerto, muerte, yabañeetina, aíaud; dukutina,mortaja.

tiliililldu, cobija, kudichatindindu, cobijar.

tiudu, colibrí.

tinn, fuerte macho, dititiu, fuerte; ngiditinu, chidi-tinu, kubiditinu, hacerse maiiso; ndiditinu, amacisarlo.

•tina, trapo, tinukuchi, trapo de algodón; tintmdiku,tinundaku. trapos, harapos.

tindi, rata, tinditsan, ratón; tindita, ratón hembra.

tiya, tjmadc agua, zanja, nangaitiya, toma de agita;natiya, presa, natiyañeenuni, toma de agua.

tiya, rodilla, ngiitiya, chiintiya, kantiya, hincarse;kantltiya, arrodillarse; iniduntiya, hueso de la rodilla.

toof muralla.

too, aullido, ngaitoo, ngaitoo, aullar el animal; bad-ng-aito, el aullido.

tu, machacar, azotar, ngatu, chatu, kuatu, macltticar.

tu, poner una cosa sobre otra, ngaatu, chaatu, kuatu,poner encima", kiching'aatu, albañil.

tu, quebrado, ndatu, quebrado; ng~atu, chatu, katu,quebrarse.

tu, eructar, indutu, ndutu, kuindutudi, eructar; bad-indutu, el eructo. .

tu, llenar, ng-itu, chitu, kubitu, llenarse; idikutu',ndikutu, kuidikutudi, licitarlo; nadikutu, ^rellenar, iditu,lleno; nditutiuni, anegarse.

tu, incitarse, inflarse, inditu, chinditu, kunditu./;/-charse; chiinditu, la inchazón; iditu, inflado, inchajo.

tuu, derredor, chituu, derredor.

tUU, gallo, gallina, tuutan, gallina, tuutalin, polla;

Page 74: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—73—

tuutsan, gallo; tuutsalin, folio; tuukuati, gal/illa montes;tuudukua. pullo.

tn, grueso, duro, ng-itu, chitu, kubitu, cuajarse; nia-bitu, recuajaYse; nditu, cuajarlo; naditu, volverlo á cua-jar.

tuu, arrancar, ituu, tuu, arrancar. . . • '

tu, piedra, kaatuu, kutuu, apedrear; ng-aatuuibi.apedrearse; baituu, casa tic. piedra; chiantuu, corral depiedra; tuukaka, piedra de cal; tuukuee, piedra verde;Juntiña, pedregoso; tuuiku, piedra de rio; tuukacha,piedra de sedimento; tuukuain, piedra de amolar, tuuiyan,pedernal; tuudaba. marmol; tuukaaa, piedra blanca; ndu-

bituu, petrificarse; ngiituu, empedrar: kanutuu, empe-drar; tuuyunu, espejo.

tub'iie, preslar. itubnc, tubnc, kubne. kuitubné,prestar; kunné, prestarle á uno.

tuklia-ídi, temprano, el alba.

tumi, entonces.

tumi, dinero.

tuil, sufijo qne indica reiteración, como: ndichituu,reconocer.

tunee, pertenecer. Es invariable, como, chu ¡tuneen,cslo me pertenece.

tumi, cansancio, ntabtunu, descansar; bádÍTitabtunu,et descanso.

tsau, hombre, macho, gente, tsaka, tsatiu, aquel; tsa-sun, aquellos; tsandin, mozo; tsan'dakaya, moza.

tsailg'a, hormiga,

u,pelearse, nguu, kuu, kuuma, pelearse; badngiíu,pleito; tsanching-uu^ el pleitista; ngu, ku, kuma; quebrar

platos.

ubi, áos. ndubi, ambos; indubikuatu, duplicar.

Page 75: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

\

,

\

\

!

:

i

•,

—74—

ya, bastante, nuniya, mar.

ya, amargo, ng'iya, chiya, kubiya, amargarse; idiya,tidiva, kuidíyadi, amargarlo; chindiya. lo iimarg'o.

ya, materia. yakua. ¡a materia, el pvz.

ya, sol. kuanaikandaya. levante, v. ña.

'•• ya, jicara, yaibt, coladera.

ya, yaa, />!?/«, árbol, yandu, ff7;/0í/;yangumu,y'n'í//o;yatna, rastrojo; v. tía.

: y ñ, tejer, tig-iya, chiya, kuba, Icjer; tsanching'iHya,tejedor, tinunching'iya . el tejido; tiachingiya, el telar,

ya, resplandecer, brillar, ng-iya, chiya, kuya, resplan-decer; badng'iya, el resplandor.

ya, caerse; ng'iya, chiya, kuba. cusrse algo de un lu- .lar á otro, bajar de un punta á otro; ngiyakuai, relampa-guear, bajar el relámpago; ng-iyaiba, caer hielo, helar.

yaa, agrio, ar.edit. ngiyaa, chiyaa, kubiyaa, agriarse:idÍ3raa, ndiyaa, agriarlo; chindiyaa, lo agrio; ndukuya ,rañnbrillo.

i, húmedo, tig-iyaai, chinyaai. kubiyaai, humede-cerse; ndiyaaí, humedecerlo; badyaai. la humedad; ñia-yaái, tiería húmeda.

yaaini, espiga, }'aamibii, espiga i/c milpa; yaamiu-cluu, espiga de caña.

yaba, mariposa.

yaba, peña, ibayaba, cueva.

yabi, anoche.

yabi, lamer, ¡yabi. yabi, lamer, •

yaolli, masa, idiyachi, ndiyachi, amaizar; yachiniíiti,inam de maíz; yachimce, sesos.

Page 76: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

yatla, cua^iijs. kuenuyada, ponerse las enaguas.

yada, ave, pájaro. badkuyada. -¡aula; dakayada, ni-do; tubiñeeyada, trampa pura pájaros; tunganyada, W«-taf pájaros. .

yadi, dulce, yakayadi, camarón.

yadi, mentira, nga^-adi, kayacli, katnayadi, mentir;chindayadi, mentiroso', nduduyadi, mentira,

yadi, grosero.

yílflu, dormir, iyadu. kiadu, t1onn¡r\ ngikiado chi-kiadu. kakiadu, dormirlo,

yal, Jaii'co ng-iyai. chiyai, kubiyai, ahuecarse; ndiyai,ahuecarlo.

yai, agonizar, ng-iyai, chiyai, kubiyai, agonizar.

yai, do 'or, badyai, aflixióu.

~yni,ji'cíira. yaikadiku, balaitzas*

yal, yaill, lejos, indayain, chindayain, kandayain,alejarse; ngiiyain alejarlo, \. ñai.

yain, espuma', dibiyain, espumar.

yaill, yai, cera, itiyai, cera; yaitikua, cera blanca;yainkuain ara negra; uginuyain, encerar, y. ñain,

ya,\fa,J>oh>o. kundiyaka, empolvar.

yalíH, ahogar, ahorcar, ngiyakadandti, cbiyakadan-du, kuiyakadandu, estrangular; ngiy<ika, chiyaba, kui-5"aka, ahorcar,

yaka, tener sed. badyaka, badiaka, la sed.

ya.Ua, pino, ocote

yakii,piscado, yakayadi, t-.un.irón; tunganyaka,/sí-caf; tsaiichiitung;anyaka, peicador; baditung-anyaka, lapisca; nachiitung'ayaka, el pescadero, lugar donde se feíca.

yakü, mosquito. '

yaku, iglesia, ndakuyaku. to)il.

Page 77: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

, .1

•,>

, : ; '

"

: - ;

' '

yaka, cuchillo, yakainda, tijeras.

yakil, apestoso, ngenyaku, chenyaku, kuenyaku.ro-

rromperSí", babngensaku, la corrupción.yaku, a'lo. ng'iyaku, chiyaku, kubiyaku, ponerse al-

to; ridubiyaku, vo'.vzrse á elevar; idinyaku, ndinyaku, ele- vario; badyaku, badiaku, altura; chiyaku, lo alio; ngaa- yaku, saltai; badngaayaku, el salto; ndutuyaku. uarizín; yaku,'gigante.

yaini, espiga, ngayami, espigar.

yaini, humo, ñgiyami, chiyami, kubiyarai, ulunnar-sc; idiyanii, ndiyami, ahumarlo', katldayami, !ium?ar.

yan, espina, nandayan, nandian. rosa.

yan, pueblo.

yail, colar, iyau, yan, colarse, colar.

yan, hielo, ngriyayaii, chivayan, kubiyayati, helar,

y U, mucho.

' yan, retoña, cogollo, tig-iyati, chiyati, kubiyan, kui-yan, echar cogollos.

yillia,perro, yanatsan, perro; yanala, perra; yatia-lin perrito.

yana, vy'i'ga, red. yanabadí, hiél; tindayatia. lejerred.

yandíl, coa. yatidag-indu, arado.

y ¡lililí, flojera, yatidi, chiandi, kubiyandi. tener flojr-bti; ndayandi, boste-sar; chidandi, fto/o.

yauiíii, araña.

yailiia, tener sueño, badyanna. el sueño.

yauu, hondo, n^iyanu, chiyanu, kubiya.nu, ahondar-se; ndiyanu, ahondar.

yanu, gusto, badianu, el placer.

Page 78: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—77—

yaiía, ytmí; animal feroz, yañanuni, perro de agitas;ya.Hikua.a, Icón; yañangata, adive, coyote; yañakue, «'«-'Jiaal. " '.."•'

yata,yerba., ndibiyata, desherbar; yatakue, yerba ver-de; tayata. Aoja.

yati, lagartija.

yatu, nudo, inuyatu, chinuyatu, kunuyatu, anudar-se ; ngiyatu, chiyatu, kuiyatu, amularía.

yeiiu, contento, alborotado. idinyenu, nditiyenu, al-borotarse; badycnu, contento.

yia, iii;i, lumbre, ngucliiyia, llama; ngudiñia, chispa,

yia, ¿IÍT&TO, ng-iyia, chiyia, kubiyia, enturbiarse; ndi-ñia, enturbiarlo.

yiaail, ñiaan, árbol, ñiang-aya, arbusto,

yiai, vacio, ngayai, kayai, kabiai, variarse, v. kiai.'

yiai, barranca, yiaitiuni, barranca de aguí; yaikuma,barranca seca; ngiyiai, abarrancaría; yiaiiki, caña depescar.

yiai, jicara, ñiayiai, palo de jicara.

yiai, dolor, ngiyiainee, dohrle á una.

yoo, trunco, taayoo, manco; ugabanyoo, mocho,

yu, yima, aire, yanaiyu, remolino.

yu, tliya, raíz, ngidiyu, ehidiyu kubidiyu, enraizar;

tundiyu, desenraizar,

yubl, uña, raspador, yubidu, uña.

yuchi, puño. kaayuchi, apuñetear.

yuclii, asar, iyuchi, yuchi, asarse, asarlo; tsancliü-

yuchi, asador; ehíndiuchi, asador.

yiidu, llano, ng-i^udu, chiyudu, kubiyudu, allaaar-

se; ndiyudu, allanarlo.

Page 79: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—78-

yudll, metate, taáyudu, mano de metate.

yudu, calambre. ng'a)'uduj kayudu, kuayudu, aca-lambrarse.

yudu, pelo, yududan, barba; yuduchiendi, bigote; yu-dutia, cabello; yudundutina pestañas; yuducblata, cejas:yudutaa, vello de Ui mano; ng-uyuda, tirar si pelo, afei-tar; tsangiiyudUj tortero; nangiiyuda, ¡artería.

yudu, -bestia, induyudu, kaiiduyudu, kunduyudu,montar•bestia; kakayudu, gatear el niño; ngaayudu, •moii-tar; tiachingeyudu, pesebre.

ytlil) mazorca, ngaiyun, cosechar; badtig'aiyuti, la co-secha.

yuu, sangre, tundayun, sangrar; kuayuti, morado,color de sangre.

yuna, aire, ndinyuna, ventilar; chunayuna, airoso;fcundayuna, kuang-utiyuna, ventilar; yunakubi, temfes-tad; yunaiku, el eco,

yuna, zorra,.

yundi, grillo.

yxindi, astilla, pedazo, yundiya, corteza; yundiñia.astilla.

yundli, cama, yunduinganu, cama de tablas.

yulldu, torUHii. kakayundu, echar toi tillas; yundu-ninu, tortilla de maíz; yundukudu, tortilla tostada, totopo;yunduchichi, tortilla dura; ndatanching'ikaiiyundu, tor-tillera; nacliiiigikayundu, tortillera.

yuiii, heno, zacate, baiyuni, jacal, choza de heno; kun-diyunibai, techar con faja.

yuili, camino, yunikuati, vereda; kunuyutii, caminar.

yuiii, polvo, ngiyuni, chiyutii, kubiyutii, desmoro-

Page 80: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

- 79—

tiarse; ndiyuni, desmoronar; kanuyuni. destrozar; yunü-yu, cisco.

ynnu, espejo, tuyunu, espejo.

yuiiu, tierno, ugiyutiu, chiyunu, kubiyunu, volversetierno; ndiyunu, volverlo tierno; itiyunu, anima! tierno;natidiyunu, volverlo á hacer tiento.

ynnu, cigarro, tibiyunu, fnntar; yutmbaku, íáb'aco.

yukii, encuerado, idiyuku, ndiyuku, desnudarse en-cuerarse.

yuku, calabaza, yukutu, yukututi, -molleja; yucu-min, calabaza lámala; yukundükti, calabaza chompa; yu-kuyan, calabaza comiln; yukung-ai, cidracayote; ichyeyUjcalabazo.

yuta, carne, njfiyuta, chiyuuta, kubiyuta, encarnar,

yuti, llaga, roña, ngiyuti, ehivuti, kubiyutij llagar-se; chinandiyuti, chindiyuti, roñoso.

yiiti, elote podrido gut se Ja en las milpas, negra, mai-yuti, muy obscuro.

yvitu, horno.

Page 81: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—80—

SINTAXIS DEL CUICATECO.

Noción del SER.

La noción del ser se expresa simplemente por la yuxta-posición del sujeto y el predicado, observando las reglassiguientes:

1. rt Si el sujeto es un pronombre personal puedeconstruirse la proposición de los siguientes modos:

a. pronombre, predicado, pronombre, como: u-lsan-u,yo, hombre, yo, (yo soy hombre.)

b. pronombre, prefijo conexivo, predicado, pronom-bre, como: u-ni-tsan-u, yo soy hombre.

c. pronombre, prefijo abreviado, pronombre, como: »-íi'tsan-u.

d. predicado, pronombre, como: ¿san-u, hombre yo.Oí si el sujeto es de tercera persona de singular se

abrevia y se pospone, como: tsaka-ni-yanii's, el, rerro,el, tsaka, yana's, yana's.

2. rt Cdiindo la noción del SÍT es g-eiieral sin designa-ción, de predica do se expresa únicamente con el sujeto,K, yo soy; ndi, tú eres; fsanii, el es; dttsun, nosotros so-mos; yema, el perro es, etc.

Page 82: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—81—

3, d Si el pronombre es de primera persona de pluralla proposición se puede construir de los modos siguien-tes: . .. ";

ti. pronombre, predicado, pronombre singular, como:sun-iña-u, nosotros (somos) gente, yo.

1). pronombre, predicado y pronombre, como: $iín*iña-sua, nosotros (somos) g-ente, nosotros.

C. pronombre, prefijo, conexivo, predicado y pronom-bre, como: sun-ni-iña-suu.

d. predicado y pronombre, como: ina-sun.

4. * Si el sujeto es un pronombre relativo se expresala noción del ser por el solo sujeto, agreg-ándose algunasveces afijos demostrativos ó reflexivos, como: diiu, quienes? diiu-ra, quién es?

' 5. <" Si el sujeto e.s un substantivo ú otra palabra em-pleada como tal, se observarán las siguientes regias:

a. si el sujeto es nombre de animal se agrega al--j>re-,dicado el sufijo ti, que significa animal, como: yána-ni-(:hiatu.r~ti ,el perro es grande animal. , •

b. si el sujeto está calificado por un adjetivó este secoloca después, como: yana-kua!-m-ndai-ti, el perro negroes buen animal. • . .-.

6. " Si el sujeto está calificado por dos ó mas adjeti-vos estos se colocan uno después del otro siguiendo elorden de construcción ya indicado, como: yana-ni-kuai-Mata-ti, el perro negro y grande animal

7. d Si el sujeto está modificado por un pronombreposesivo ó por un genitivo, se construye la proposiciónde la manera siguiente: sujeto, posesivo, prefijo conexi-vo y predicado, como: yana-ñee-di-m~chiatQ^, el perro esgrande; yana-ñee-dinuni-li-li, el perro de tu hermano espequeño.

Page 83: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—82—

. 8. a Si el sufijo está determinado por una proposi-ción esta sigue • inmediatamente al sujeto, como: yana-cki-che-ti-ni^ch'itíí-U, el perro que me mordió es grande,(perro que mordió yo, es grande animal.)

9. d Si el sujeto tiene por predicado un pronombe po-sesivo se construye la proposición colocando el sujeto,modificativo, prefijo de relación, partícula posesiva ypartícula recordativa del sujeto, como: yana-ku-ni-ñet'-ndi-ti, este perro es tuyo (perro, este, es de ti, animal.)

Manera de expresar el estado.

1. ° ; Cuando se expresa la idea general de estar seomite el sujeto pronombre, y el predicado expresa la ideade st-r y estar, como: ndáka, (está) bueno.

2- c Si liay sujeto expreso, la proposición se constru-ye de la misma manera que para expresar la noción delser, como: ngii-ni-ndaka, la. fruta está buena.

3, ° Estar en algún lugar determiütatlo se expresa delos modos siguientes:

a. sólo con el sujeto ó el nombre del lugar en que seestá, como: ta-yana? dónde perro? (dónde está el perro?)inga-ti, aquí animal (aquí está el animal)

b. con el verbo kane y la partícula de relación ni, co-mo: yana-ni-kaue-ti-naiba, el perro está en la plaza.

4. ° I/a manera de estar se expresa con verbos espe-ciales, como: ¿hendí, está parado; ba, está sentado; káti-tiüi, está acostado, etc.

Page 84: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—83-

Noción del verbo tener.

1. c Para expresar la noción detener, poseer, se cons-truye la proposición de las modos siguientes:

a. sujeto, verbo ¿«.complemento, sufijo posesivo ypronombre, como: u-ba-ama~yana-ñe.e.-ii, yo tengo.un. pe-rro [yo-tengo-un-perro-de-mi.]

l>. si el complemento es un objeto se recurre igual-mente al verbo ira, como: ndÜMi-ama-baku-ndi, tú tienesuna casa (tu-tienes-tma-casa-tú.)

C. sí el sujeto es un nombre de animal se pospone alverbo ¿a el sufijo ii, como: yana-ui-ba-ti-ñundit-iiec-ti, *elperro tiene su pan.

2.° Tener hambre, sed, frío, etc., se expresa de lamanera siguiente:

a. sujeto, prefijo de relación, predicado j sufijo indi-cativo del sujeto, como: yana-tii-leuiktfti, el perro (tiene)hambre-animal.

b. predicado y sujeto, como: kuika-yana, hambre [tie-ne] el perro.

c. predicado y sujeto pronombre, como: kuiku-u,hambre-yo (yo tengo hambre.)

d. sí no se espresa el sujetó se posponen al predicadolos sufijos i ó ya, si se refiere á persona y ti si re refiereá animales, como: huiku-i, tiene hambre (la persona),¿uiku-tí, tiene hambre el animal.

Page 85: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—84—

3. ° La idea de haber se expresa también con el ver-bo lia antepuesto al nombre, como: ia-iña, hay gente;ba~nuni, hay agua.

PROPOSICIÓN IMPERSONAL.

1. ° En las proposiciones impersonales se suprimenlos pronombres, como: /¡ecti-íuíi, está lloviendo (lloverse hace.)

2. ° Ma, solo se agreg-a al verbo para indicar lo quese hace por si solo, como: ngeema, se esta comiendo.

COMPLEMENTOS.

1. ° Las proposiciones con complemento se constru-yen de los modos siguientes:

a. sujeto, prefijo de relación, verbo, pronombre, suje-to y complemento, como: u-ni-ngee-u-yuta, yo como car-ne.

b. sujeto, verbo, pronombre y complemento, como:ndi-ttgce-di-yuta, tú comes carne. .

O. verbo, sujeto pronominal y complemento, como:ngee-u-yuta, como yo carné.

2. ° Si el sujeto es un substantivo la proposición seconstruye de la manera siguiente:

Page 86: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

--85—

&• sujeto, preñjo de re.lacióti, verbo, su fijos tí, t,D,ya,como: yatia-ni-ngee-ti-yundu, el perro está comiendo tor-tilla; Pedro-ni-ngee-ya-yundu, Pedro está comiendo tor-tilla.

b. suprimiendo el prefijo ni, como:yana-ngee-ti-yun-du; Pedro-ngce-ya-yrmdu.

Se emplea el sufijo ti cuando el sujeto es un nombre deanimal, y ya ó i cuando se refiere á personas.

3. ° Si el complemento es indirecto se coloca inme-diatamente después del verbo, como it-kaan-iku, u-katin-chindi-ika, voy al río. •

4. ° Si el verbo tiene dos complementos, el acusativose coloca primero que el dativo, como: u-ni-kaa-yuta-yana,yo doy carne al perro.

5. ° Si el dativo se refiere aun animal se pospone alacusativo el pronombre ¡ti ó ti, como: u-káá-yala-üi, ledoy carne (al animal.) ,

6. ° Cuando el complemento es pronominal se cons-truye la proposición del modo siguiente:

a. sujeto, verbo, acusativo y pronombre como: u-tee~tumi-cti, yo te doy dinero.

b. eti el imperativo se posponen los pronombres, su-jeto y complemento, como: tee-di-u, dámelo; kaa-di-tsa,dáselo.

RÉGIMEN DEL VERBO.

1. ° El verbo rige á otro verbo sin preposición, como:nee-kaa-ika, quiero ir al río; nee-chee-yuta, quiero Jcomercarne.

Page 87: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—86—

2.° Si el verbo está en subjuntivo se construye con•cfti, que, ó sin él, como: nee-chi-chee-di, quiero que comas;nee-ia-chee-tt, el quiere que yo coma.

NEGACIÓN.

1. ° La proposición negativa se construye de los tno-•dor siguientes:

a, sujeto, prefijo conexivo ;«', negación, verbo, sujetoy complemento, como: íi-nt-ngiia-nee-ckee-bam, "yo noquiero comer,

b. Si se suprime el primer sujeto se suprime ig-ual-meníe el prefijo ?«', como: «gua-nce's-cke-liain's, no quiereél comer.

GERUNDIO.

El g-erundio se expresa con el adverbio tac&i, [ ¡anchi,como: ti-ni-ngec-ba¿n-tanchi-nda'$,"jo estaba comiendocuando él entró; lan-chi-handa-tsami-ni-ckinda-u, saliendoél entré yo. etc.

Page 88: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—87—

INTERROGACIÓN.

Las proposiciones interrogativas se construyen de losmodos siguientes:

**• relativo ó adverbio, verbo, sujeto y completnéato,como: iü-kaa-ndi? á dónde vas? ndee néedi? qué quieres?

l>. si la proposición es con relativo ó adverbio se colo-ca al principio el prefijo «, como: a-ne-c/iee-ktiin-di? quie-res comer? a-kane-tsann-nabai? está él en casa? a-ba-ña?hay lumbre?

CONDICIÓN.

L,a condición se expresa por medio de la palabra mluti,pomo: u-ni-kuai-yudu-nduti-bu-tumi-ftee, yo compro bestiasi teng'o diaero mío.

Page 89: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—88—

COMPARACIÓN.

Iva comparación se espresa posponiendo al adjetivo lapartícula han que equivale á mas, y con la negación nguay el sufijo te, como: ya-ni-chiaía-kaífngua-te-ñaa, el soles mas grande que la tierra (sol grande mas no la tie-

Page 90: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

s 3

g- .5

- £,

"*r £•

9-. e.1^'

e: e fe--

s

o DO e r-

. V

»=' a

• 5

"' I £

Sk o-

.d •

^ ••

e ?r

K!

3Q

B ^

Page 91: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

t

_t»0—

ácido, yaa.'gffiarar, ngidebe.aclarar el día, nguidebe.aclimatar, nguabii.•aclocarse, la gallina, kanu-

[yaiti, kanunguiti.Acobardar, iidibaa,acocear, intiti.acometer, tíditan.acomodar, tutiandaba,

''.'acontecer, ngi, nchi.acordarse, nangaku.acortar, ndilin.acusar, kakanundi.achicar, ndilin.adelantar, kandatuí.adelante, bina,

^adelgazar, ndikuen.i adentro, .cheti.•"adeudar, kandiko.

adobe, nduu, nduukne.adonde, tii.adorar, kutanu.adormecer, kakiadu,adornar, ridituku.

. adorno, chindikuku.adquirir, ndiñee.adrede, chitan*afear, adikunka, ngiltun-

; (ka.afeitar, kuuyuduná.ajilar, kuu.afirmar, ndiknaku.aflicción, badyaai. badnda-

(chi.

aflojar, ndikaba,afuera, kuanchibaí.agarrará otro, kutaa,agarrarse, kutaa.ageno, Eeeiña.agitar, ndiau.agotar, nginu.agradable, chindai, ndai.agrandar, ndichiata.agravarse, ngíditu.agraviar, nding-inu.agrupar, ndubda.raa.agua, nuni.aguacero, kubina.aguador, tsauchiitachika-

(annuni.aguar, ndinuní.aguarse, íigfinuni.aguardar, kunengfinu.agudo, kuiñutin.ágila, iya.aguja, inni.agujerear, ndiduba.agujero, iba.ahí, mi.ahijada, dainuni,ahijado, dainuni.ahogarse, kaiku.ahora, man.ahorcar, kuiyakadandu.ahorcarse, kaiyakadandu.ahumar, ndiyami.airar, kuang'unyuna.aire, yuna.airoso, cliutia, yuna.

Page 92: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

ai'sfar, nduma.«/«r, nditibi.ajeno, ñeeiña.ala, ngechi, ng-aachi.alabar, indubi.alacrán, itidai.alargar, tidichanu.alargarse, nguichanu.alarmar, ndiya.alba, tukuadi.albañil, bichingaatu.albo, kuá.alboroto, badycnu.alcancía, tiachiinundaitu-

[mi.alcanzar, tuné, ialdea, iya, yati.alear, ndigcchi.alejar, kaayain, kandayainaletear, inuug'echi.algo, deeka.algodón, kuchi.algodonal, ñankuchi.alguacil, dakyaku, ndaku-

(yaku.alguien, duka.alguno, duka.aliarse, dubidama.aliento, iku.aligerar, ndinkai.alimentar, kaachee,alimento, ching-ee.alisar, ndudunu.alma, chidaba.almendra, nduti.

almori-dr, kadlníívalojarse, kane.alderredor, chita.aliar, natai.altercar, kaiida.alto, yaku.altura, chinyaku;alumbrar, kumidébé.alumbrarse, ktimidébéafear, kuniüu.allá, mi, miña.a/lanar, ndiné.allí, mi.ama, ibi.amamantar, kaakuku.amanojar, nditikua.amante, tsatichidinee.amar, nce.amargar, ndiya, ng'iya.amargo, ya.amarillo, kuafl.amarrar, kachíchi.amasar, ndiyachi,ambos, ndubi.amo, ibi.ampollar, ngindi.ancho, cliann.andar, kaka.anegar, ng'itnni.anidar, ndidaka,anillo, chinta.animal, iti.anoche, iyabi.anotar, kuncugu.ansia, dudu.

Page 93: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—92-

attsiar, ng-induda.ante, na.anteayer, kangubi. •antenoche, kankuinu.antena, dutiini.antes, binan.antigüedad, ndiku.antojarse, ndabadkunna.antojo, bad'kun.atiiíblar, me.anudar, kuiyatu.añadidura, chintíne.añadir, iitine.añejo, ndiko.añicos, chingaya.año, nduyu.aojar, kandánduttiá.apagc.r, ntubi.apagarse, ntubi.apalear, kuatmaan.aparecerse, ikanda.apartar, ndibi.apartarse, ndibi.apearse, nachian.apedrear, katuu.apenas, kamiínu.

apetecer, ndinee.apetito, badnkuiku.apoderarse, kutaa.apoyar, kudnun, ng-aprecia i , tidinee.aprender, kuan.aprendiz, tsanching'ei!.apresar, ngetigita.

apresurar, nú.apretar, ndiim.apretón, badidinu.apriesa, binchiata.aprisionar, kunuibakuapropiar, ndinee.aproximar, kandaninu.apuntar, kuncng~un,apuñetear, kaayuchi.aparado, nunu.apurarse, neinuinu.aquejarse, iticliu.aquel, tsaka,aquellos, tsasun.aquí, mu.arado, yandagrinduti.arador, tsanchiidkuduiti.araña, yanini.arañar, kuandun,araño, nachiiikadun.arar, ndikuduiti.árbol, ñiaan, yiaati.(trbusto, ñiaang'aYa.arro, ngundi.arder, ng'ichi.ardiente, chingichi.ardilla, iyu.arena, ugub'nduti.arcual, nabang-ub'nduti.árido, k u tria.arisco, baa.arma, yatigatu.arquear, nding-undi.arrancar, tuun.arrastrar á otro, kandang'udu

Page 94: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—93—

arrastrarse, kandatigudu.arrea/; ndikanu, tanga.arrebatar, nanguatie.airípeiilirse, inunda.arriba, ninu.arrimar, kattda.arrimarse, ng-cnda.arrinconar, kang-ukaabai,arrodillarse, kanutiya.arrojar, kiui.an'ovo, nunili.arruga, ndubdaku.arrugar, ndidaku.arnuiiar, nditubi.asa. taa.asador, tsanchíiyuchi.asar, yuchi.ascender kaa,asco {tener), ng-akinu.ascua, ndukia.asear, ndudélié.aserrar, kankunñia.asesinar, kanu.asesino, tsanching'ifiuina.así, tika.asiento, ñianitldi.asir, kutaa.asolear, kanenañan.asomarse, ndichingtibi.

anular,

astilla, yundiniaa,astro, iñu.asustar, katidiya.asustarse, ka.ndiyau.atajar, kutaa, kadinu.atar, kubchichí.ataúd, yabañeenatiná.atesar, ngfikuain.atrapar, kutaaitindukutu-

- (bi.atrás, kuadumí.atrasarse, kutieibi.atravesar, kunendoo.atrio, chibai,aullar, rig-aitooti.avalorar, kanuchiba.ave, yada.avejentarse, kubndiku.avisar, kubi,. kama. :aviso, badng'aa.avispa, indi.ayer, íku.ayudar, kuntié.ayunar, guakadinu,azotar, katu.azotea, tinbai.acucar, cbiadikua.azucena, nandaguínu.unid, kue.kubikué.

Page 95: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—94 —

baba, nundain, iiunindai,(nunichendi.

babear, gennundai.¡aboso, ktiku.badajo, ndindukuu.bailador, tsanchiindé, ,ohi-

(indé.bailar, ndee.baile, badindee.bajada, ngaaí.bajar, kuaai.bajo, nía.bala, naa.balar, ngaiti.balancear, ndinu.balanza, ikadiku, yaikadi-

(ku.bañar d otro, kunná.bañarse, kunná.barato, nguañaicliiba.barba, yududan.barbero, tsanchingiyudu.barranca, yaai.barrer, ndaka.barriga, cheti, chati.barrigudo, chetinduudi.barro, inchiati.bastante, ndee, ndcendai.

balea, incliiu, inchiyu.bautizar, kuad'nuni, ng-a-

[dinunibayo. kuan.bebedera, naching-itinuni.beber, kuii.bello, ndaba, yaba.bendecir, ndibiku.besar, nachiendi.bestia, yudu.bien, daka.bínale, yuduchiendi.bilis, daa.bisabuela, chikundiku.bisabuelo, chicliiandikn,bisco, ndutinabatu.blanco, kuá.blando, kúnu.boca, chende, chindé.borracho, tsankubi.borrar, ndibi.borrego, itikuchi.bostezar, indayandi.brasero, naching-ichifiiá.bravo, tan.braao, ng-achi.brea, ndechcyanmi.brillante, ngingai.

Page 96: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

bi'illar no-; n,,- • -,o ntí'u- lirunir, ndiduní- .'"'"'"'"• kaba, ngaa. tuche, cbaduli.or»1,irc.l clgna^ Candan;,,-,!. ¿,,.eKOi (laka

¿TOA;?- /;„ ja/,,,,,,,,,., ¡k!lrlll¿. A,ffl,t JtindUj

*'-"^, chingratu. ¿«/w.imi./»-'//«, cliing-atü. ¿,,/to, ktti.

buscar, nuu*

cabal^ nd-ukué.cabalgar, kaavudu.caballería a, nacbingecvu-

( d u .atbclfo, yudatin.caber, Icubikunií.c:c6ezn, tin.cacao, ndunducha.cacarear,, ng-itati.cachete, t ikuana.cadera, ytitgfan.cieñe, k-undaba,cagar, ka ti da.calabaza, yultu.calambre, itigniaijatrlu,calavera, tintina, ining-íi.calentat., kalcutu, kainu.c.ileníara, iiiu.«i/re, tiiijfaai.calzón, ngrucliwa.callará afro, kadichíendi.

caiiit},. yundu.camarón, yakayadi,cambial; miada n, mían.caminar, kunuyuni.dimitíanle, Isanchikimuyuni.camina, yuni.

campana, kung-aku.anal, iba.candela, ildain.fauna, yandu, inclu.caí sai' a ciro, ndikunu.cansarse, nyikunu.cantar, kata.canil, ndu.tiira, na.Cíiriicnl, itidutu.carbón, iyu. *inrlmnero, tsanchütundaijú.cárcel, baku.cardar, kanckuchi.

Page 97: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

ctirga, chiadi.cargjr. kandce.carne, yuta.fitrncro, i t ikucfoi.raro, yaichiba.carpintera, bichiniaa.casa, bai.casarse, kanbaku.c:tscalic/, chacba.cascara, dima.i'itspii, dii.catarro, kangai.carúr, kanu.Cifrar, kanu.ceho, ncluiikiain.cebaba, nüaku.cedro, iyá.regar, ndutinangué, kadin-

(dutina.teja, yuduna.celebrar fiesta. babiku.celoso, ndita.mía, checbinu.cenar, cheebinu.cera, yaití.cerca, ninu.cerca [/«]. chian.cercar, kunuchian.cfreía, nguaa.cerezo, yanñeenanguaa.cerilla, ndachaben.ccryín'ttf, ninukuen.cerrado, ndudi.cerrar, nangadi.cena/o, itichenu.

•cesar, k u nena.cicatriz, chiatu-cicu, nung-aku.cieno, nadunu.< ierto, kuaku.r/frt'íi, itichenu.(igttn'ii, kandu.cigarro, yunu.cima, dutuiku.cinco, kuu.cincuenta ubing'akumlicbi.cintura, yutugan.tiprfs, yanbitu.(•¡rucio, yandati.ciruela, ndati.cisco, yuniiyu.citar, kuai.claro, ndebé.clueco, kunung"i.cobija, tindindu.cobijar, kundicha, tindindu.cobre, din^uan.cocear, kaka.cocer, kubi.cocida, nchii.codear, kaduchi.codo, nduchi.cojer, kuta.cojear, ng-ikakué.cola, ndukudaiiti.cola de pegar, ndaka.colar yan.colgajo, chikandiku.colgar, tundiku, ndikuai.colibrí, tindu.

Page 98: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—97 —

calina, ndutu.colocar, kuné.colorada, kuácolumpiar, kabatiduti, ka-

(biyu.columpio, ndutikabiyu.comadre, chudaya.comedero, nachingee.comedor, naching-ec.comer, tig-ce, kuchee, chee.como, taka.comparar, ndidama.completo, andukué.componer, ndubndai.compostura, chiudubndai.comprador, tsatiching-ai.comprar, kuai.con, nduku.conmigo, udukuu.concluir, kuinu.concurrir, ir, kaan.conducir, katig~u.confesarse, ntuniinu.confesor, machintuminu.conformarse, dicliiatinu.confundir, tidadan.conocedor, tsanchindichi,

[tsanchikanuna.conocer, líatmna, ndiclii.conservar, kunendai.construir, kuudai, ndíndai.consumir, kainu.contar, Itaducha.cooperar, kutiná.coraje, badkaba.

correr, kanu.corretear, ndikanu.corriente, cliinganu,corromperse, chenyaku,cortar, kaka,c-ortíza, yundiya.corto, dubi, U.corva, tnandanda. mandunti-

(ya.cosechar, kuaiyun.coser, ndeñu.cosía, ñakué.costar, chiba.crear, ndindai.crca-.fvr, idindai.crecer, kuita.crecerse el vio, kuitaiku,creer, kutunu.criar, tabi.crudo, kuee.crujir, kuakudi.cuajar, ndabndiya, ndubitu.cuál? chía?cualquiera, achiakanu.cuando, tiikuan.cuanto, ande.cuarenta, ubing"aku.cuatro, kun.cubrir, nadg-adi.cuello, ndandu.cuerno, duniniti.cuero, ima.cuervo, inda.cuesta, iku.cueva, ibiaba, ibayaba.

Page 99: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

culebra, kuu.culo, kuakudai.

. culpa, nundi.culpar, kanundi.cumbre, ndutiku.cufiada, chianu.

—98—

cuñarla, dada.cu'i'fí, chidu.enlacien, ndiiku.curandero* tsanchiidiniku.curar, ndiiku. ntabi.curvo, kué.

vo, duñee.

CH.chamuscar, tiflu.charlar, kañu.chico, Un.chifar, taudu.chillar, kuaku.

chillón, nadandu.chinche, iyudan.chupa, ng'udñá.chocar, titaaln.chupar, tibí..

dar, kua.de, fiec.debajo, kuaraan, man.deber, kandiku.decir, kama.dedo, dutita.defraudar, kanchee.degollar, kakadandu.dejar, kuné.delante, binan.

delatar, tudang-ubi.delgado, kuen.demandar, ting-una, kaka-

(nundi.demorar, ndina,denso, chati.dentadura, ndiñu.dentro, chati, cheti.derecha (mano), takuaku.derecho, kuaku.

Page 100: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

derramar, kutigacli.ilerrafor, chituu.derretir, nadingmni.desafiar, tundabi.desamarrar, ndati.desangrar, tundañun.desarraigar, tuudadiyu.desalar, ndati.descansar, ntabtunu.descomponer, nditubi.descubrir, ntundangfubi.desear, nec.desencajar, natundá.desenterrar,, natundá.desherbar, ndibiyata.desmayarse, ngikunu.desmoronan, nrliyuni.desnudar, kuukai.desnudo, ndikai.desobedecer, íi guakandiben.desollar, neticiti.desparramar, karaukanii.

[domundomi.despertar á otro, nadindu-

[chi.despertar, nduchi.desprender, tachibi.después, kuanibi .despuntar, kanutin.destapa], nandai.tiesh ozar, kattuyuni, kanu-

(clieji.

deuda, chikaudiku.deudor, tsanchikandiku.devolver, nakaa.decorar, kuai tun.día, ngubi.diablo, yaug-uinu. '. •diente, ndiííu.diestra (jnano^, taku t ' .<lie¡. ndichi.dif/eil, bachi.dni'ro, tumi.disgustarse, ndutati, nduka-

(ba.disputar, kuma.distancia, ñiai.distar, ñiai.distinguir, nchena. ntina.divisar, nclichi, sna.doblar, tidikuatu.doee, ndichubi.doler, yai. •dolor, yai.donar, kaa.donde, tii.donde quiera, atiikando.dormir, kiadu.tíos, ubi.duende, nang-an.dueño ibi.duplicar, ndiubi.durar, kubina.dtiro, clicdii, chachi.

Page 101: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

eco, ymtaiku.echar, ngii.echarse, kunditi.el, tsami. tsaka.'ella, tami, ndatami.elevar, kanda, kayaku.embarrar, ktii.embravecerse, kubitan.embrujar, 'ndingatu.empapar, kanda.emparejar, dubdama.empedrar, lza.ni\i, kurmtu.empezar., kutigaa.emplumar, ndubiudu, ndu-

[biyudu, ndiyudu.empobrecerse, tidubing-ua.empolbarse, kundivaka.empollar, ngmíti,emporcar, ndikunú.emprender, tuka.empringar, kuidacbeyam-

(rni.empujar, kang-unda.empuñar, kutaa,enagiias, ng~aa,enajenar, ndikui.encajar, kuchi.encaminar, kuuuyuni.

encarecer, kubinai c h i b a ,índachiba.

encarnar, mlubiuta, ndubi-(yuta.

encender, kumiña.encerar, ktmunain, kiinu-

(yain.encima, bina.encina, yandekuain. ñiai-

(ndctaain.encoger, ng'uatibi.encorvar, ndubkué.enderezar, tidubkuaku, na-

(dikuaku.endurecer, kubichiachi, ngi-

(cbiachi.enfadar, ngidandi.enfermar, ngita.enfermarse, ng'ita.enfurecerse, kub'tan.enfriar, ndubiicha., natigua-

(in.enganchar, kiatatidukuidika,engañar, kanchee.engordar á otro, ndibiclia.engordar', bicha.engrandecer, ndíchata.engullir^ kuaitun.

Page 102: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

t-ntja-nibre, itiyai. escarpi<iit • •u jugar, nditii. cscrit,,'?- ' .." **'

, , , - • , , / • cwliturun.enlodar, ndnnchete. escucha-*- i

, , "^i kandeben.-•'emnüíiecci'se, nchevaa. escity>/->- -,... "- J ' kvulain,

en negrecer, ndikuai. escurrf*-• » egen.ennegrecerse, kub kuai, ngfi- «e, s^-^

(kuai. eslxz-??*,, - , , . ,jwtfi/c^ ching-indivíi.finijarif, n d u b k a b a . espantar-^ kandiya.ctiriyueccr, ku'kuika. esfejn, tuvuna

,•««.«-«;-, ntasdibi. «^^rt,-, kutienginu.enseñar, kakuen. esP^g~a-, vaniiensordecerse, kubicbatuben. espig-ar~ ngayami.ensuciar, ndikunu. espina, -yan ñanentender, kandeben. kande- espinarse, kuachivan.

[han, ngmkadiiiu. esfi-nilla> ining-umukaá.enterrar, kuchiraaña. espirar, "kuínu.entibiar, ndikutu. esposa, ta.entierro, ching^achitiná. esposo, iiicha.entonces, tumi. espltina^ yain.í-ntrdda, nachiendá, naiu- es-pturtcij-^ tidibiyaiti.

(dai. esqwilai-^ kududuti.entrañas, n^aíi. estará, •naakuifiu.entrar, kundíí. este, ctfuu,caire, bitan. estera, ifou.entregar, nakaa. c.siit'tzf', titab'tidá,envejecerse, kubindiku. estorbtít-, ndtbachi.cnz'iar, taba. esíot~-Nu-t¿ctr, ngai.envolver, ng-uaku. estrechez-f\ v. angostar.eructar, indutu. estrecha, v. angosto,'escala, inchaka. estregar, tinginc.escalera, inchaka. esirefla, iñu.escaparse, kuaiti. «¿r^wf /-.-v, in.lubi.csc-oba, ndukaindaka. maf-nai', kanda.escoger, tundanu. evadirse, kuai.«raw/cr, kununde. evaporar, ndubihu.

Page 103: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—102--

p.vitar. kaíibí.e.\'caz'(!,i", v. t'sraf'i'üT,exhumar, v. desenterrar,extinguir, kuinia.

exterior, kuanchain, fcuada-(mí, kuachibai.

exlraa, tunda.c.vfraL'iar, kub'ndaí.

. 'jfact'/, ng'uabacbí.fajar, kacbicHcheti.faltar, indai.

, .fallecer, v, morir.fandango, biku,fango, v, lodo,

.feriar, tidandan.festejar, kundibiku,•jiesta, biku.Jifa)', .kuneeliiclii.fila, nginni.filo^ kain,

, flojo, perezoso. ohidaiuli.fto'jo^ kaba.-florecer, n'ginanda.

lundir,

fo-)\ nanda.flotar, katidubínanuní,if-uir. kanu.

frecuencia, ndinu.fregar, tintiné,

frente, nchata,fresco, ichia.fresno, yanguinu,frío, ichia.fruncir, ndidaku.fruta, ttguiibíi.frutal, yang-uii.Juera, chibai.ftígarSí.', kaiiundé,fumar, tibiyuíiu-

nadaiiguiíii.

gallina, tuu. w, tuutsan.

Page 104: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

gilr¿>-anlti¡ ndamlu.,í>'urrttpiil.j, chi idi .g'íf/ea/', kakayudu.A'rfíp, bichi.g*ti?'//árt, iñu.ifetilc, i ña.gii>'nnit\ yakii .girar, kuakundutu.g'¿i'íi¿ot, fuaniñu.glon'ít* baichetiniíubgordo, bicha.

í>rciii(ft\ cliiata.grauíf d'íi citei'p.i, ndubí,grafd, ndun, ndun^é. ' ' • . .grieta, nachinda, , : - .i>Tt7/<\ yundi , * .í;/•//£(/", kuaí. - " . -griio* kuai.g't'vsertt, yadh'a.¡>rtft!ío, chiatatikua. - , . •gruñir, nundiñu. .i>i'i(í<i. v. cueva. . •••.¡•'/(anuir, kuncncl-ai.gusano, nda.<>~ti$ltn', ndichinó. kaneinu.

haber, ba.habiütr, kanubaku.hablador, ísatichindcc,ha/liar, ndce.hacer, nrtindm, ku'nflui.}tai'iiuu\ nariy-;ii. nantri

hacha, kut in.hallar, ndaka.ínitnbre, Ttuiku.liamlirear, ktliku./ws/íi, ndi./;r¿A'/-, chian.

helar, n^iy.'iiba,In'mbrtl, ndata.hereda!', tuné.Ar/-;V, nliai.hcrma-tm, kaba.

nantribi- /lermlfiH, ndinu,i kuanc. hervir, liachi,

/»>/, yanabadi,ft¡Wo, iba.///erro, kuu.hígada, ctlini.

Page 105: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

104-•

/i(¡tí, ndaya.'/i)ltir\ ntlíndaibíi.hhiftii'$t\ kaiitiya,hinchar, kuruKlu,/íipifi\ ng» i i. ti n ú ./wcint, clit'iuk-ti, chiinditi .fa/ja, taya tu.jiwnhrr, ts<m.Jwmhi, yaiiu.

horno, yutu.koifihíc, knnkn.hc.}\ mandubí.•hoyo, iba.hueco, yaí.hiu'w, ini./ittei'o, nduti.

I.

idioma, dabaku.t^iítl, mlama.igimhu', kubidama.í atesin, yaku.ilnniiinir< kutni<l6W.incendiar, nena.¿iir/itiar, kimakut".iiK'í>iin>,i(ii', ndukaba.

iuculpiir* kainundi.inflar, knnditu.ni¡ur/ur, kub'tati, kamatan./ n f crio i', chetibai.¡ii/Kttno* n^ati.//', kann .irse. kann./r/s, kunj- 'undi.

Page 106: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-IOS

jabalí, kuchichenu, chanu . ¡kam, yaaiJ«bó,,, nania. y,, tsanchiduchi.'jabonar, kuinHma. y, ,,. ndic),i./r/r/ro, kuti. y, nuniñee.

./««/«. bakuyartii. ¡,,,,tar, udttb'dama.

L.

labio, imachendc. lamer, yabi, vabino.labrador, tsa.hg-inudata. lampiño, tsatiyuayüdácheitdi¡abratizíi, Uadg-itiundata. lana, ttduduti.labrar, kundu. langosta, tikuá.iiidci'n, nan^aku. lanudo, ndaka.lado, chiitu. lámar, liuu. 'lattnir, g-aba. largv, chianu.ladrilla^ ndunkuaa. lastimar, nukai.ladrón, chiduku. latir, ngaa.lagar ti ¡a., ktvku, yati. laurel, iyuttidaii.¡agn. bínní- Invatídero, nachinai.lágrima, nunidutina. lavandera, ndatachina.lama, ndukutjmyc. tarar, naa.

Page 107: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-106--

lavarse, tías, limón, bandíti. batidatt.lee/te, ntlikuiti. limpiador, tsanchididebe.

'lechuta, ¡mi. limpiar, ndidebe.'leer, kaduchia. linflo, nachiintaba.lejos, ya¡, ñaí, Usó, ndunu.-lengua, chuya. lodo, ¡nchieti.lento, ng-iinu. loma, dutu.leña, náa. lombriz, ktidi,lfne.ro, tsaitchinguaínaa. faino, dami.león, yefiakuaa yañakuaa lucir, nginguí.levantar, flad'kuén. luego, raanifiu.levantarse, nkuéh. lumbre, ifiíaa.levante., fcuatiaikandaya. lunar, ndubit iuni .

liis. ndibc nílaba.

utí- - - . . - . . llegar, Jidaa. .llaftta, ng-uchiyía- ' Ihnar, ndikutu.¿fainar, kuai. ¿fóv¿ir, karigu.llamarse, kuai. .: ¿¿orar, kuaku.íl&rtOi yudii. llorón^ ndanada,llanto, ng-aku, , llover, ngenkubi,

¿fffVtMíar, ng-tíiidai kubi.

Page 108: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

))f<rc'W. tiditinu, chiacliKaiacli a car, kuatuu.macho, tsan.machucar, kuatuu, ndíndeemadera, yaa, ñiaa.madre, chaku.madroño, iyentr.madrugar, nkuentían,madurar, kutié, kuna.madurarse, kuné, kuna.íWíi7{, tiínu.•iiialo. chinguandaka,mamar, kuku.maiir.O) tayoo.•mandar, taba.manosear ¡ tubi.manteca, ndung-ee,inañ&na, kabian.•m&r> nuniya.marcha?, kaka.mariposa, yaba.mas, tata.mascar, tig-ed'ai.matar, kaiiu.ma-%orcá, yun, : : . .

jnectdos, núñibadt. *7«í«r,'kandabadi-mt'cer, ndínuu.

incjilta* tikuHBa.membrillo, nciukuyai 'wencar, nd inuu .nteniif, kaiilavadí,.mentira, ududuyadt,mercado, naiba.•mcrca-r i kuai.

'fncs, íyu.metate, yúdu.Meter, ndíñu, mía,mezclar, kataa,

"rs&ipa'o (Une f } , baa,""fe/>/t"ridü. • • •mirar, ndielri, inna>misino, m'aan.mitad*, maa .«/¿¿o'.'ngaidutui"mocho, ng-abaiiyoo.mojar, nclikaníla* n^'irttla.mojarse ng-inda.1"1 ' •molde, kuan. •"' •'-moler, kang-u. :

molendera, dataehííñ^u.molleja, yukututi;mollera, nduni, :

momento, tali.montaña, ikía.montar, kayudu.

Page 109: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

i

.!

---108—

monte, kucti, kiíati-Hioii/ón, nd aku.iiiutfin'Hi; nf^enng'aídutmorado, kuarnn.mordr* bakti.}>íi>m, iidutiiie.mordedura, naduincM.morder, nchíene.1'MWti, ndíi.músirar, kuminaí,(ttüvctiist/i chünuíi.Mover, inuu.

mut'htfcho, tsandifi , tsa.nda-[kaya.

muchedumbre, i n y a ng'án,

muerte, tina.muerto, tinamugre, ñiain.

¿mi udo, ituyedi.muralla* chalí.murciélago, naka.mura, chati.

elia, tadin, tandaka- musgo, bidikuaii,[ya. muslo, yatudiiiia.

', 11 dec, nditidai. m/iv, chuñé.

N.ntf<'t'i\ u yin di a.iittctrfo, iichindia.ututo* na fitfii»..nuda/; kañununi.nadie, naduba.nalga, kuakudai .miran ¡t¡, bayadi.t/ttn'gfín, ndutuyaku.nariz, nr luta .¡hita, imana.necesitar* mi.ntf*ro, kuain.nene, ndukua-

nervio, nduu.iteren; n^niyaibai../;/, na.inda, ndaka.nit'h/ii. me.niciti, dayainu .u tuñuño, naduba,•no> najwchc, rig-aan.nodriza, datacbiitabidukit'a.nogal, ^'aaintung-aí, níaai-

( tun^a.

nombre, chiduchi.

Page 110: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-;/zfí7í?, nic.nublado, n

— 109 —

nudo, yatu.nuestro, ñ.eegu,fmííz.'(vnuu.nuevo, ngai,nupcias, badgínnabaku.

obedecer, tu.ndikun.obediencia^ baditundikun.obediente^ otiíitundikun.tíb)~ai\ ndin.obscurecerse, kub'nvai,(}bí.ntror TÍJ.a,i,océano, tiuniyá.ociocidíid, Ijad'kutli.ocioso, kucli.'ocultari ktinimdO.oculto) kanundé.ocupación* ntiñu.ocuparse^, nguibachi.ochenta, líung-aku.oc\'io, Tiiní. *í;/Vfo, ib'be, ibaben.íJ/rfü?-, tsanctig-iiirlebé.

<?/r, ngídeben,fl/Vtó, cbendidai.t?/Vj, ndutiiiEL.u/ir, tanu.y//«/-, chita.ollero, tsanchüdindaicliitaO'rtcí, odichíama.oprimir, ndinu.orar, kamanguaa,ordeñar, "kuníidilmiti. -orear, íntii.oreja, g~aben, ben.oriente, v. levante.orilla^ chiitu.orínai'. kandabedi.otro, tama.ove/a, itikucbe.

Page 111: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

111"

> >

1"

P*

ft*

- ai

«**

*?

«á

* ?

"*

$ g.

g-

c.. S

g f

S g

.S

. S

K

- ^

S

, ?

g-

!=-

í"

f^K

ep"

S

3' s

"II

s s

Page 112: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

jbfiiasi"0i yaba.peor, kunka.pepita, nduti.pequeño, lin, dubuPera, nduting'uii, ndutíbíi.perder, Icub1 ndai.perdón, badí, inad'ncHa-

(kunundi.p-eniwnu\ nad1 nchaku.pureza, dandi. bad'dandi.perra, vanata.perro, vana.perseguir, kandaa.persignarse, ndtn^uná.persona, ina.pertenecer, tunee.pescada, yaka.pescar, tungayaka.pescuezo, dandu.pesebre, naching-éyudu.pestaña, yudutidutiná.pesie, ktij.petate, iba.pea, da cha.'piar, ng-aiti.picar, yadu.picardía, itdudtitan.pico, diniti.pié, kaa-piedra, tuu.piel, díma.pincha)'-, kuclii.pino, iyaka.piular, kúu.prntuí', tsanctiiingiit

piojo, íku.pesada, nachininukal.piso, n'achigikai.pisotear, kaká.pesca, ttg-ayun.pizcar, kuayutl.placer, bad'yanu»planchar, aanginku-phmo, née.plantar^ kuchit . "plata,, dingfua*plátano, tiaka>plato, kuú.plana, naiba-pleito, kundá*plomo, dibiiyu. . ;pluma de escribir, ínMíflgurt.

(duduíti.pobre, nguaa.poco, dubi, tabúpodar, nangoo.poder kubi.podre, yakua.podrir,, adíchob.Podrirse, choo.polvo, iyaka.pólvora, üyuíñañangatu.polvorear, tindaiíyu. .•polla, tutalin.pollo, tutsalin.poner, kuindu, kundu.ponerlas aves, ngikuti.ponzoña, badíiti.por, kaba.por qué'! dekaba?

Page 113: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

porqnerí-ü*. dibi.. 'pringar,- kuldacha."poseer, kanenee. prrngiíe, daehayami.posesor, iíiacníkaneñee,. privarse, kub'di.postrarse, kunditindü. probar, disni, dichine.potaje, chigii. pufundisar, ndiyanú.pregunta, tínguna. prolongar, ndichianu.preguntar i tinguna. pronto, kani,prender, kutaa.: pronunciarse en ^ne.rra,prensar, kud'nun, tidínu. (tiakuainkandá.preñada^ datachikanudaya. prvpicdad, chtneeya.

•presa, natiya. proseguir, kandii.presenciar, ndichi. pudrir, choó.preciar, kuné, kabné. puerco, kunu.

. presto, binchiata, tarruti. puerta, chíendibai.pretender, dinee. ' pujat\ tucfai,'priesa, kani, pulga, ivu,prieto, kuain. pulir, tiduno,primero, chibina. prtrizar, yaaíka,principiar^ tuká, puño, dab'ta.

-pupila del ojo, diidutiiia.

Qgtft1, de. gteemar^küku, ngichl.quebrado, nclutu, ñee. querer, nee.

uebí Lir^ kanu, kuna. quien, duu.quedarse, kuné. ' quieto¡ didin,quedo, di din. quijada, ínína.quehacer, ntiñnidii. qui-nce, ditíñu.(/nejarse, ituchi. guimeiitost ditiñungaku.

qnitaf, ndibi.

Page 114: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

rabo, dukudai.racimo, dnndu.

-miz, cliyú.raja, yaandai. }-aané,ftr/ífr, kuma, ndaí.ruma, duna.ramillete^ dunananda.rascar, knan.raspar, kuainé.rastrojo, yabó, nayama.rasurar, kuyúduim.rata, t iudi .filloa, ti lid i,rayo, kuai ,rayo de. luz, ¿ruñian,rebajar, nadkuainc, nadi-

(dubi.rebuscar^ natutun.recaer, nutiditítua, nunda-

(tun.recio, ditu.rc.r.h'uctr, kutidítikué, l<u-

Ckué.rflft)i¡fjft!t\ dichitun,recocer, ndciñutun,recostarse, kundítí.recto> kuaku.rectihtY, kakadttmi.

red, y ana.redondo, ndibt.refregar, íaiginé.regañar, küba.regar, kañu, kununi. . ,rechacer, dub'ndaitun.reclinar^ ng-akudt.reírse, kanti.releer, kaduchatutj. '.reliquia, cheridebiku.remedar, ncHnytichende.remedio, iku.remojar, nakanda, ndikan-

(da.remolinar, n^uichi, tiga-

(kundutununi.remolino, yunaíyu.renacer, knndiatun.reparar, respingar^ nagua-

[ndi.repartir, ndéé, nandee.repentino, dakanan.repicar, dikuakakun.reposar. ntab'tLinu.reprender, kaba.res, ititidu,resbaladizo, nachíkiinu.resbalarse, naíig-tldtmé.

Page 115: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-114—

rcsina, da chía.. riña, kanda.resistir, kuchaa. río, iku. •respñ'-ar^ nandatidudu, risa,, bad'ngiíuu

.-resplandecer, tig'uíya. ngin- robar, ndiduku,(,g~ai. roca, tuchacbí.

retardar, dina,-retoñar, tian^uanu.retoño, yan.retorcer, nanguakuiidi.retozar, duchi.retumbar^ iig"akundin.reunir, nanguatig-au .revender, nandikui.reventar, kata.rever ndicliitun.revolver, ndastan.re^ar, kamangua.rico, kuika.«ígí?,-.nachiiigiñu.riesgo (fefíe-r), kandá.rincón^ kaabai.'ringlera^ nyíniíi.

rumiar,

rociar, ndtkfj .nda.rocío, dibüju.rodar, kuakunditi .roltO) t iküa.rojo, kuaa,romper, kuma.roncar, ngaidutu.ronco, ndudidandu.roña, yuti.roñoso, chinandiyuti.ropa,- tiinu.rostí) tiandiaii.•rostro, na a.roto. nen.rozar, kuanchanu.rogar* kaka.ruido) gakundin.

nclnictiatu.

saber., ndanu,saber á, ndíkaching'é.saborear, udichinésacar., ntuhdá.sacudir*, kadi.

sahumar, ndiyaiiu.salar, didini,sal, ima.salir, kanda.saliva, nandai, tiunidai,

Page 116: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

--H5—

salpicar, ndikab'né.saltar, kaba.¿alud, bed'bicha.saludar, nakan DÍ.OK.-Sír/z'fiT, nadítig-uain, naii-

[jjfuai.aunar, ndubañee.sangrar, tuudaywti.sangre, yun.fcffio* chindai.sapo, iyuuni.sauce, yat'kuyu.sanco, yat'kuíyu, ñaattu-

(kuiyu.sazón, ndicha.sazonar, ng-ícha, ndicha.sebo, ndunkíaín.secar, nad'tii.sed, bad'yaka.tcgiíir, kandii , katidaa.A'í?/5, kan.selva, íkianchiata.sembradío, ñiagfinundata.sembrador, tsanching-inun-

[data.sembrar, kunandata,semejar, dama ; díka, tan-

(duka.setnilhi, data.seno, clietikaí.sentar á otro, kaku.sentarse, kundi.sc-mn-, ndunti.señora, ndudi.

sepnkro, ñiañia.serpiente, kun.serrar, «ang'adi.servir, dictaba.sesenta, ínungaku.sesga./', ncliooné. :

seso, yuchimec.setenta, inung-akuudichi,si, kun.silbar, tandu, itandu.silencio, didunu.situar, kune.sobaco, mangochí.sobar, tintiné.sobrar, nundi.sobre, bina.sobrina, aguclii.sobrino, daku.sofocar, kaiku..sólido, cbiaclii.soltar, naiidaclii.-

-,soÍ, nía,, ,sola, nduma-sollozar, ndaitiu.sombra, kutí.softibreür, ndíkuti,sombrero, chindin.sonar, kuaku.sonido, bakuaku.sonreír, kanu.soñar, kuinu.soplador, chaana.soplar* kuaiiu,soplo, ching-anu.

Page 117: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

hiatú,aba.

', knniK, kan.íT, k u l í i, kunu .

$iii'i>r(i> ii'itla.

f.iic<>!'(>, ínchaiuliku.

f.ne/(>t nañ ia .

sueño, bacViana. bat'$utn/r, kundanu .tumo, dan.suplir, kunebinu.< {ispead?}') fcs&r. kuri

íiiiU ii£>'iniuii- stt-spirar, ndainu.i ñiaii. suspiro, bad'ndamu.

,. nuniñaii . fusta, bad ;indiya.stívo. iiee.

/, utidaika.

thht, vaneen ti,//''f» kaka.

nhi/n, l i k a ,tr, tibí.

A'/c/', ku l i a . iig"Í7:i.

¡ciar, nachiing"iya.Iclam-ria, chibayaníni.Icniblar ¡a tierra, nimia.temblar, ndubi.

, mlidi i - temer, baa.

[ba. icnipestarf, kuai, j-unakubi.tender, nandoo,tener, kancñec./filiar, tubl.

leñir, kun .fí'rntiiHir, kuinu.terreno, nía.ff.la, dikui.lía, dudi.

ya. tfbiQt kutu.tn'rno, vunn.

Page 118: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

¡ierra, nía.tieso, chiachi, chechi.Hieras, valuidinda. yakuin-

(da.tinieblas, maai.tío, dnnu.tira, tan.tirador, tsangiyangatu,i irar, kuu, kunda.tiritar, inundiñu, indubí-

(chia.titubear, kub'dana.tocar, tibí.toma de agua, natigaitiya.tomar, kutaa, kuu.tómale, ndattikua.topar, ndakabi.torcer, kuakundi.tornar, nangua-kundi.lorióla, yuku, kuku./os, bad'g-ainun.faSi'-i', kuainun.tostar, ndikudu.trabajar, nclínñu.

tuyo.

traer, kanguaii.tragar, kuaitun.trago, badn^aítun.trapo, títiu.iras, kuadarni.través, dami.travesura, bad'kudi.travieso., kudi.trepar, kaa, ngaa.tres, iuu.trinar, ngitayada.Iripa, ngati.tronar, kuaku, giiii. .troco, dutu.tronchar, kaanu. . ,tropezar, kundaikaa,trucha, ko.true.no. dabi.tú, di.tuerto, tiangue,' ndutiflafl-

(gui,nt-ifibar, kundaba.tuna, duda.turbio, ñia.needi.

ubre, dikuite.ultrajar, nakaabad'kába,

[ng-ítan.

uncir, kubicliichítÍJidu.ugir, tintiné.unir, dub'dama.

Page 119: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

-118-

tffiiz'M'Se}, íhítéde.Han, ama.

una, shubtdu, yubidu.uva, mlundé.

vaciador, txanchi.ug'ÍUiai.vaciar, tunda, kakiai,i'tirio, ndakiai.vaho, ikuchindi.vaina, baku, adimandate.vúter, chiba.vapor, ikuchindi, ikuütiu.z'a/'rt( dukudi.varear, kueendukudukadi,varón, tsati."veint-Sk. ndiku, ng~aku.vejes i -bad'ndiku.vyiga¡i yanabadi.i'í'líf, kiatn.t'i'lh, yuchi.vena,, ndti,venado, idichianu.z'Cíitfar, nangadínan.vendedor^ tsanchündikui.vender, idikui.venir) chi.i, nda.?'e-/i¿n, chiadikui.ventana^ chiandib!.ventilar, kundayuna, kuati

(guutiyuná.ventosear, kuaidai.

vuestro t

2:er, shna, ndichi.verdad, chikuaku.verde., kuee.vereda, yuniktian.v&rgüensa. badkuina.verter, kuadi.z'flStír á otro, kuinun-

{kat'bai.vestirse, kunukat'kaí.z'í'a-, yuiii.•víbora, kun, kunchidi.viejo,, díku.viento, yana.

vientre, chetekunu, chiati.viga, bitu.virgen, estatua, santo, ehikui-

(nu, nduku.viruela, kaidubi.viruta, talin.-viscoso, ching-ai.vivir, kunóSeedi.volar, kaaba.

voltear, kuakundi.- volver, nandatún.

vomitar, kachi.•vos, tidudu.

ñcendisti.

Page 120: El Cuicateco-Primera Edición · 2017-09-17 · Pueblos que hablan el Idioma cuicateco. Clasificación. LwA pequeña y pintoresca villa de Cuicatlán ha dado el nombre al idioma hablado

—119—

y, duku.y, a.yacer, kunditi.

yelo, iba.yema, dittikuati.yerba, yatakué.

yo, u.

8&btiHirf kutidauu, Molían- %afar$e, nakandá.[nuni. ^aw/'a, iba.

zaj~a\\ natundá, sorra, yúna.zurdo) takué.

FI Jf.