-
Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,
fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze,
care zdruncin` valoarea operelor lor.
Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at
fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri,
ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el
pe baza unei ipoteze contrarii?
Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea
operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui,
care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`
noi suntem urma[ii Romei,
ap`rea tuturor ca un act de impietate,
o mic[orare a valorii titlului de noble]e.
ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,
pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie,
care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut
o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te.
Limba Dacilor n-a pierit.
Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor
care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`;
aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i
limba Galilor, iar cu timpul limba francez`;
\n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba
spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.
I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)
-
Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®
Editura INTACTBucure¿ti-Romania
2002
Dr. Napoleon S®vescu
-
http://www.dr-savescu.com/history
-
CUPRINS
n loc de ãCUVNT INTRODUCTIVÒ
I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI
1. nceputuri
2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei
3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor)
4. Burebista
5. Podul de piatr` de peste Dun`re
6. Decebal
7. Re[edin]a lui Decebal
8. Cine a fost Traian?
9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre
10. Ei, tracii, au fost daci
11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue
Ð Ale[ii lumii
Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis
Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat
Ð L`ca[uri de cult
12. Str`mo[ii arieni
Ð Credin]a
13. Simbolistica la pelasgi
14. Simbolistica la pelasgii-arieni
15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa)
16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ
5
S
7
9
9
23
33
39
51
53
65
73
85
93
103
107
111
115
121
123
128
129
143
149
161
-
II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN
1. Origini [i legende
2. Originea rom~nilor
3. Cucerirea nord-vestului Europei
4. Cucerirea Indiei
5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida
6. Cucerirea Peninsulei Italice
Ð Oltina-Altina-Latina-Latium
7. Cucerirea Anatoliei
8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord
9. Cucerirea Japoniei
10. Cucerirea Sumerului (Irakului)
III. ALESUL ZEILOR
1. Alexandros [i Macedonia
2. Originea macedonenilor
3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean
4. Cucerirea lumii antice
Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi
Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului
Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H.
5. ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.)
6. Din cuceri]iÉ cuceritori
6
173
173
179
185
197
207
221
228
231
241
247
257
267
267
273
285
289
296
301
305
311
315
-
n loc de cuv~nt introductivGellu Dorian
Cine sunt daciiDomnului Napoleon S`vescu
C~nd Herodot a scris cine sunt dacii,
Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt,Erau cei mai viteji dintre to]i tracii,Vorbeau o limb` clar`, \n cuv~nt.
La \nceput a fost cuv~ntul dacCe-a pus pecete peste ]ara-n careCei ce se n`[teau, ca frunza pe copac,Se-n]elegeau \n limba vorbitoare,
Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~naC~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod,Ca bezna, c~nd \n ea cat` luminaArc peste stele, peste timp un pod.
Peste petrecerea de timp [i lume,Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti,Dacii aveau de la nalt un nume§i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti.
Pe Kogaion, \n nop]ile cu stele,Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu,n graiul lui vorbeau bune [i rele,Cum pe p`m~nt e bine sau e greu.
De mii [i mii de ani, nimeni nu [tieDe c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i,Cuvintele \n care [i-acum se scrieErau [i-atunci vorbite de p`rin]i.
7
-
Au n`v`lit barbarii peste daci,Le-au ars cet`]ile [i gr~ulDar n-au putut ascunde vorbele \n saciPe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul.
Au re-nviat mereu dup` furtun`Ca pietrele sub ap` au r`mas,Pecetlui]i de vorba cea mai bun`§optit` sau c~ntat` \ntr-un glas.
R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbeVreun semn \n curgerea unui cuv~nt ÐLegile dacilor nu erau str~mbeCa s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt.
Din cernerea pe care timpul o adun`,Sub lucrul omului trecut prin vremi,Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun`§i azi \n graiu-n care vrei s` chemi,
S` te-n]elegi cu cel plecat departe§i revenit aici ca-ntr-un desc~nt,La matca vie]ii lui f`r` de moarte,Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt.
*
A da dreptate celor careAu spus c` dacii au murit de mult,Iar noi suntem r`t`citori \n zare,E o minciun`-n care au crezut
Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme,Uita]i de cei ce vin din neam \n neam,Din azi \n m~ine, peste timp s` chemeNumele-n care singuri ne aveam
Mai puri dec~t romanii, roxalanii,Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc,Demni ca \n Kosovo, dardaniiStau ca \naltul cerului de focPe-acest p`m~nt ei, dacii!
8
-
\NCEPUTURI
A [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome-niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosferacon]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil`oric`rei forme de via]`.
Cu 3.500.000.000 de ani \n urm`, nivelul de oxigen \ncepe s`creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic`continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. n aceast` perioad`,predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor.
Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum200.000.000 de ani apar dinozaurii care, \ns`, vor dispare bruscacum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]iaunui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil \n zonaGolfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, aprodus \n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzatmoartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s`existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarearasei umane.
Tot cu 65.000.000 de ani \n urm`, se termin` formarea Mun]ilorCarpa]i [i a Bazinului Transilv`nean.
Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere,incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele,elefan]ii, felinele, caii.
Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de MareaCaspic` [i de Lacul Aral.
Acum 25.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ, o form` timpurie de maimu]`.
9
Noi nu suntem urma[ii Romei
-
Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]innd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`arat` ca un cap de om sprijinit n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast`poz` pe computer ncercnd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, careoricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea esteaceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu1.000 de ani naintea celei Sumeriene).* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748.
O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \nãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69.
10
-
Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e serupe.
Acum 2.000.000 de ani - \n TER´IAR - g`sim o faun` bogat`, ca \n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctulãValea lui GraunceanuÓ, sub conducerea regretatului C.S.Nicol`escu-Plop[or, \ntre 1960-1969, [i reluate \n 1975, au descoperitaici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit unmare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian(acesta indic~nd un mediu deschis, bogat \n ierburi), numeroase resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zonanu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus,erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. n plus s-a g`sit[i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or adescoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor detip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentruprima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i\ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`.
Acum 1.700.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS, alc`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei maibogate \n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile deHomo Erectus au fost descoperite [i \n Java, la Mojokerto, aceastafiind o dovad` a expansiunii humanoizilor.
Acum 1.000.000 de ani a \nceput perioada QUATERNAR(perioada \n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.
S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii:PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - \mp`r]it \n:- INFERIOR (1.000.000 - 100.000 \.d.H.) - perioada \n care aparuneltele de piatr`;- MIJLOCIU (100.000 - 40.000 \.d.H.) - perioada \n care apareomul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean;- SUPERIOR (40.000 - 10.000 \.d.H.) - \n aceast` perioad` apareomul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-aur`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura
11
Noi nu suntem urma[ii Romei
-
Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acesteafiind primele indica]ii arheologice privind universul religios alv~n`torului paleolitic.MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea
s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despreãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest felapar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar MareaNeagr` cap`t` conturul ei actual.
n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchelaCladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc. n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓcarpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u.
NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 de ani \.d.H.). Pe teritoriulRom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.500 -3.500 \.d.H.
Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american`Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre5.000 - 4.000 \.d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods ofOld Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ.of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21).
Cultura Boian (4.000 - 3.800 \.d.H.) ne las` primul sanctuar creatdin lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` dinistoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [ifemeia saÓ.
Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfece precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasadescoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e delut datate 4.800 - 4.500 \.d.H. (5200 \.d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [iconsiderate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult\naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de laDun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3
n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 \.d.H.) triburile de p`storifolosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor\
12
-
Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 .d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechiivedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s`defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind n general de-a lungul re]elelorhidrografice, extinz~ndu-se treptat n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporuluiprotoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, oricum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó.Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~ndneoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ntre 7.500-3.500 .d.H. ,cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ntre 5.000-4.000 .d.H.
13
-
14
Fig. 3
Fig. 3-4. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei .
Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpato-
danubiene. Descoperim culturi ca:St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti,
Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol,Cernavod`, cu schimb`ri manifestate deo ierarhie mai bine pus` la punct ct [i
cu noi manifest`ri spirituale .*Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea,Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.
-
15
Fig.4
-
Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 .d.H.) a c`ror descoperire n anul 1961 de c`treNicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primulmesaj scris n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost, orict ar fi deparadoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [iasta cu 1.000 de ani naintea sumerienilor.4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria.5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia .*Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Romnilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 .
16
3
1
5
2
4
6
-
17
Noi nu suntem urma[ii Romei
Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`.Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` peteritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit n anul1974 pe el fiind desenate, zgriate, c`ru]e cu patru ro]i ntre care se interpun linii cu aspectde copaci sau altele imitnd apa. Acesta a fost f`cut n anul 3.400 .d.H., deci cu 200 de aninaintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]inndculturii ãceramicii liniareÓ, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` aro]ii n lume.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.
-
18
Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]inmai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 .d.H. apar]innd aceluia[i popor carpato-dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginilenalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.
-
Fig.
8. A
cest
e fi
guri
ne
g`si
te la
T~r
govi
[te,
Bu
lgar
ia n
197
1 p
roba
bil c
` au
folo
sit
ca m
odel
de
alta
r p
entr
u a
gric
ult
orii
carp
ato-
du
n`r
eni
.A
rheo
logi
i baz
~nd
u-s
e p
e st
ilu
rile
dif
erit
e d
e ob
iect
e d
in c
eram
ic`
au t
rasa
t ãe
mig
ra]i
aÓ a
gric
ult
oril
or s
pa]
iulu
i car
pat
o-d
un
`rea
n
n d
ou`
dir
ec]i
i p
rin
cip
ale
(6.
000-
5.00
0 .d
.H.)
: ve
stic
` d
e-a
lun
gul
coas
tei
M`r
ii M
edit
eran
e, a
[a-n
um
ita
ãCar
dia
l-w
are
Pot
tery
Ó, [
i al
ta c
are
se v
a r`
sp~n
di
spre
cen
tru
l E
uro
pei
ãL
inea
r P
otte
ryÓ
nu
mit
` as
tfel
dat
orit
` zi
g-za
guri
lor
[i c
urb
elor
cu
car
e er
au d
ecor
ate
obie
ctel
e d
e ce
ram
ic`;
ace
[ti c
olon
i[ti
vor
sta
bili
cu
ltu
ri u
nif
orm
e d
in U
nga
ria
[i p
~n`
n p
arte
a ce
ntr
al`
nor
dic
` a
Fran
]ei,
din
Alp
i [i
p~n
` la
Mar
ea N
ord
ulu
i. A
ceas
t` c
eram
ic`
lin
iar`
g`s
it`
pe
teri
tori
ul C
ehos
lova
ciei
la B
ylan
y , P
olon
iei l
a O
lsza
nic
a [i
Ola
nd
ei la
Els
loo,
Sit
tard
[i S
tein
, nu
fac
e d
ec~t
s`
pu
nct
eze
exp
ansi
un
ea c
arp
ato-
dan
ubi
enil
or
n d
rum
ul
lor
de
a ex
plo
ra [
i cu
ceri
Eu
rop
a.*E
arly
Eu
rop
e: M
iste
ry i
n s
ton
e. T
ime-
Lif
e B
ooks
, Ale
xan
dri
a, V
irgi
nia
,199
5 ,p
.55.
19
Noi nu suntem urma[ii Romei
-
20
Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte dincultura V`dastra, care ocup` o arie restrns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i ndreapta Dun`rii, n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpiralaPelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` n ãSimbolistica la PelasgiÓ.*M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt),n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13
-
21
Fig. 10. Zei]a de la Naieni .La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr`prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`riiPhoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni,unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu,ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redataici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academieide Inscrip]ii din Paris drept un monument de art`gotic`, inso]indu-l de o descriere erona-t`.Vasile Prvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat,cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia sepoate vedea resturile unei mini [i al unuipicior. Dup` ornamentul care se g`se[te inspatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat`fi atrnat de ceva. Felina pe carese g`se[te c`lare femeia de[iseam`n` cu o leoaic`, parea fi totu[i, dup`indicarea coamei, unleu. Cu mna stng`ea se ]ine de coamaleului iar cudreapta de coadaacestuia care parec` se termin` n gurade pe[te. Pe cap are oc`ciul` ãfrigian`Ó care-iacoper` tmplele [iurechile. Lng` ea, \n dreapta,nso]itorul ]ine [i el cu mna dreapt`coama leului, cu stnga sus]in~nd-o pefemeie de la spate. De remarcat suntornamentele de pe haine ct [i de peharna[amentul leului. n ceea ceprive[te cel de-al doilea nso]itor,din stnga femeii, mna lui dreapt`se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ,undeva pe coada leului. Personal am v`zut un complex statuarasem`n`tor ntr-un templu hindus dininsula Balli. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare avndu-l lnga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni-carpato-danubieni)* Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` n Romnia, Bucure[ti, 1974, fig. 482
-
spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`de Asia Mic` [i care \n 4.000 \.d.H. se va scufunda \n MareaMediteran`, l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare,Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).
Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [iast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimindcercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum, culturi ca cele miceniene, auputut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauzaunui copacÓ...
Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Aceicarpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[terela cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [ispre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` \n \ndep`rtata Indie,unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu auf`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale...Profesorul V. Gordon Childe4, \n a sa lucrare: The Aryans, Barnes andNoble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care neschimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubian-pontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ.
22
MariusMERGI LA SECTIUNEA URMATOARE
MariusMERGI LA SECTIUNEA URMATOARE