N . 38 Un aura& 25 bani Vinert 17 (29) Februarie 1878

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL :

ra AN. TRINI-'IMCI I 0611; kiÉSE MINI, 20 LEI

( &Able lanuarie t ntAiA lulie )

AL ROMAMEI

ANUNCRJRILE :LINIA DE TEEI-DECI LITERE TIMI-PEOI BANS

iuserarea 11-a 0 mat departe, 20 b.)

unel pnblicatil judiciare,pllnA la einelleel unU, eineT leT; érA, mal

mare de eineHeel liaiT, Pee lel

DIRECTIUNEAstrada German A, curtea erban-VodA

Serisorile nefraneate se refusA

SUMARPA RTEA OFICIALA.Ministerid de interne:

Deerete PresenrtArï de deeret.Ministerud de justifie: Preseurtare de deeret.Ministered ataceridor streine Preseurtare de

deeret. RekslifieareMinisterul cultelor i instruefiuned pOlice :

Deolsiune.PARTEA, NEOPIOTAL1 Raportul telegra-

fie al D-lul general Mann relatit la oenpareaAtitel Vidinnlul. Depetil telegrallee.SedintaSenatnlul de la 13 Februarie.Sedinta, AdunA--:el depntatilor de la 16 Februarie. Reetifieare.Ofrande.

AnuneinrT ministeriale, indietare, administra-ive i partieulare.

PARTEA OFICIALA

Bucuread, 16 Februarie 1878.

MINISTERUL DE INTERNE.

CAROL I,Prin gratia luT Dumnedeil si vointa na-

Domn al Românilor,La topt de facia 9i viitort, sanitate.Asupra raportuluï ministruluï Nos-

tru secretar de Stat la departamentuldeinterne, sub No. 1,908 ;

virtutea art. 69 din legea con-silurilor judttene

im decretat i decrethm :kt. I. Budgetul veniturilor si chel-

tuellor judetuluT Dâmbovita, fin preunAeu ,cela al drumurilor, pentru eserci-tiuIanuluT 1878, este aprobat de Not,eu ductiunea urmAtóre :

Budgetul drumurilor.Cheltuelt.

Lel B.

6)00( Se reduce din suma de 16,800leT, prevAdutA la art. 1, § 1, cap.1, OmAind leT 10,800 salarial a

9 picherT , ate treT de fie-care conductor.Art. II. Ministru Nostru secretar de

Stat la departamentul de interne esteinsgrcinat cu esecutarea acestuT decret.

Pat in Bucurescï, la 13 Februarie1878. CAROL.

Ministru seeretar deStet la departamentulde interne,

1. C. BrAtiann. No. 279.

CAROL I ,Prin grOa lui Dumnedett si vointa na-

tionalA, Domn al Românilor,La toft cle faeiá 9i viitort, sanNate.Asupra raportuluT ministruluï Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 1,909 ;

In vhtutea art. 7 , 28 si 31 dinlegea consiliurilor judetene ,

Am clecretat i decretAm :Art. I. Consiliul judetuluï Buz6i1

este convocat, in sesiune estraordina-rl, pentru (lioa de 10 Martie 188 ,spre a se ocupa cu objectele urmh-Ore :

a). SA se pronunte asupra fondurilornecesadi pentru construirea palatulut ad-ministrativ si de justitie;

b). SA chibsuéseä asupra cump'eldrei lo-caluluT necesar spitaluluï judetén;

c). SA destineze inelperile In care ur-rahl a se instala tribunalul local;

d). SA se pronunte asupra luerärilor re-lative la constructiunI de podurT si sosele;

e). SA autorise facerea necesarelor Teri-mente de fondurT tn budgetul judetuluY peanul trecut i pe eel curent;

f). S voteze creditele necesariT pentruplata diurnelor cuvenite D-lor media eu-ranti ai spitalelor militare de rAnitï;

g). S aeopere deficital budgetar al a-

Insertil i reclame 6o b. linia,inserarea 1-1-a 0 mill departe, 30 banT

Anuneiu rile se primesc i en antd

nuluT curent prin economiile 'putincióse ase face la § cheltuelilor facultative.

Art. II. Ministru Nostra secretarde Stat la departamentul de interneeste insArcinat cu esecutarea acestutdecret.

Dat in Bucureset, la 13 Februarie1878. CAROL.

Ministra secretar de Stetla departamentul de interne,

L. C. BrAtiann. No. 280.

Prin decrete cu data din 13 Febru-arie curent, dupe propunerile Acute,prin raporturï, de D. ministru secretarde Stat la departamentul de interne ,sunt numitT permutatT :

D. Vasile Cucu, director la prefec-tura judetului Cahul , tn locul D-luTIorgu Lipan, demisionat.

D. B. N. RacovitA. , actualul sub-prefect de la plasa ItAmnicu-de-Sus ,din judetul RAmnicu-Sitrat, in aseme-nea cualitate la plasa Gradistea, ace-laÏ judet, in locul decedatuluï T. Da-mian.

D. N. Georgescu, actualul sub-pre-fect de la plasa Orasului, din judetulRâmnicu-SArat, in asemenea cualitatela plasa Marginea-de-Jos, acelasi ju-det, in locul D-lut N. Paraschivescu,permutat.

D. N. Paraschivescu, actualul subprefect de la plasa Marginea-de-Jos-din judetul Rilmnicu-Sgrat, in aseme,nea cualitate la plasalnEnnicu-de-Sus-

lacelasT judet, in locul D-luT B. N. Ra-,covitA, permutat.

D. F. Nicórk fost sub-prefect, sub-

062 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI

prefect la plaiul Ramnicu, din judepllRamnicu-Sgrat, tn locul D-lui P. Or-zgrescu, pus in disponibilitate.

D. I. Vulturescu , sub-prefect laplasa oraului, din judepil Râmnicu-Sgrat , in locul D-lui N. Georgescu,permutat.

D. Constantin Bou , sub-prefect laplasa Costangalia, din judeOl Cahul,in locul D-lui Cazanov, demisionat.

D. Grigorea Culcer, po14aiii la o-rasul Térgu-Jiuluï, judepil Gorjiti, inlocul Alecu Cgmärgsescu.

D. Constantin Mironescu, oficigr deserge4 in capitalg, in locul D-lui N.Predescu, destituit.

D. Gioan George , Oficigr de ser-gentj in capitalg , in local D-lui M.Constantinescu, demisionat.

MINISTERUL DE JUSTITIE.

Prin inaltul decret domnesc cu No.287, din 13 Februarie 1878 , dupgpropunerea fgcutg, prin raport, de D.ministru secretar tie Stat la departa-mentul justitiei , sunt numiV si per-mutati :

D. C. I. Davidoglu , lice4at Indrept de la facultatea d'n Grenobla ,actual membru la tribunalul Prahova,in aceiasi cualitate la7tribuna1ul Dohjiii, in locul rémas vacant:prin inain-tarea Garbovicénu.

D. Procopie Dimitrescu, actual ju-decgtor de instructiune la tribunalulIalomia , membru la tribunalul Pra-hova , in locul D-lui C. Davidoglu ,permutat.

D. Athanasie Stoenescu, licenOat indrept de la facultatea din Bucuresciactual procuror la tribunalulintrunind condiOunile art. I, 3 si 7din legea de admisibilitate, judecgtorde instrucfmne la acelasi tribunal, inlocul D-lui Procopie Dimitrescu.

D. Dimitrie R. Popisténu, lice4atin drept de la facultatea din Bucure-sci, actual supleant la tribunalul Ia-lom4a , procuror la acelasi tribunal,in locul Athanasie Stoenescu.

D. M. Iulian, licenOat in drept dela facultatea din Bueuresci, intrunindcondifumile citatelor articole, supleant

la tribunalul Ialom4a , in locul D-luiD. R. Popist6nu.

D. C. Popescu, actual supleant latribunalul Covurluiù, in aceiasi cuali-tate la tribunalul Tutova , in loculD-lui Teodor Ión, demisionat.

D. M. Economu, licenftat In dreptde la facultatea din Bucuresci, actualsupleant la tribunalul Brgila, in ace-iaï cualitate la tribunalulIn local D-lui C. Popescu .

D. G. I. Berc6nu, lice4at tu dreptde la facultatea din Bucuresci, intru-nind cond4iunile art. 1 , 3 si 7 , su-pleant la tribunalul Brila , in loculD-lui M. Economu.

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE.

Prin inaltul decret sub No. 291,din 13 Februarie 1878, Mgria SaDomnul, a bine-voit a numi pe D.George Vêrnav Liténu, in postul deagent diplomatic, in misiune la Berlin.

Rectificare. In inaltul decret pu-blicat Tn. Afonitorul oficial No. 5, din 6 (18)Ianuariti 1878, trechdu:se din eróre D.doctor Fiala numit membru al ordinulutStéoa Romania in gradul de cavaler inloc de Oficiar; 0 D.' Stephens in gradulde oficiär in loe de cavaler, se rectificaspre sell* generala.

MIN1STERUL CULTELORINSTRUCTIUNEI PUBL10E

Decisiune.

D. G. Den). Teodoreseu , suplinitorelecatedret de limba latinA, cursul superiorde la liceul St. Sava, in urma satisfAceto-rulut oncurs ce a depus pentru aeeta ca-tedrà, si a recomandaret juriulul esamina-tor, s'a numit profesor cu titlul provisorifila rcéstá, eatedril, conform art. 882 dinlegea instructiund.

No. 1,410. 1878, Februarie 11.

PARTEA NEOFICIALA

Bucuresct, 16 Februarie 1878.

Se publica mai jos raportul tele-grafic ce D. general Manu a adresat

17 (29) Pebruarie

D-lui ministru de resbel, i D-lui ge-neral de divisie Cernat, major gene-ral, in privitqa ocupgrei Vidinulul decgtre armata romang.

,,Intrarea trupelor nóstre tu Vidin s'aurmat ca cea mat mare regula si conformstipulatiunilor conventiund InchiAiete In-

tre Ferikul Izzet si colonelul Fälcoianu,qeful de stat-major general, care me repre-

sinta pe mine ea delegat al majortflut ge-neral al armatet. Evacuarea cetAtet de tru-

pele otomane si remiterea et in mainelenóstre s'a esecut in modul urmator

dioa de 12 Februarie de diminetti,Izzet-pasa a adunat si concentrat trupeleséle pe soseaoa Vidin-Tatardjik. In apro-pierea acestui loc, la 12 ore punct, am so-

sit cu staturile-majore ale armateY, corpu-

lut si divisiunilor. Am pornit inaintea ar-

matet otomane, unde am fost intampinattde Izzet-pasa eu intregul Oft stat-major.Trupele otomane ne ail dat onorurile mi-

Mare, si apol aì inceput a d.efila pe dinnaintea nóstrA, Incepe'ndu-st marsul spr(Belgradjik i luiindu'sï cantonamentele liVitbol si Nazir.

Trupele române priimise ordine a eaconcentra langä No7oselo sub comandaD-lut general Anghelescu. 'CA divisie mi-

xta a corpulut de Vest se asedtt ad, con-punêndu-se din brigada I, representánd ci-

visia I, sub comanda colonelulul Dona, cu.

6 batalióne din regimentele 1-iti de lirie,al 3-lea, 4-lea, 11-lea si 15-lea de dcro-bantY, batalionul al 3-lea de ve'natort, 1eompanie din batalionul de genit , 2 ba-terit din artileria divisid, sub comandama-

jorului Tell. Brigada a 2-a represen,anddivisia 2-a, sub comanda coloneluluï Iptt-

tesen, cu 6 batalióne din regimentde al2-lea si al 8-lea de linie, al 2-lea, 7-leasi 12-lea de dorobantï, batalionul a14-lea

de veUtitorY, 1 companie de geniti qi2 ba-

teriT din artileria divisiet , sub conandalocotenentulut-eolonel Dimitrescu. Bri-gada 3-a , representând divisia 3-I , sub

comanda locotenentulut-colonel Cotrut, cu

6 bataliOne din reghientele al 4-lea, 5-lea,

11 (29) Februari 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 963

6-lea de linie si al 9-lea de dorobanti, 1companie de geniti si 2 baterii din artile-ria divisiei, sub comanda majorului Maca-rovid. In fine 3 escadrhe de cA1Arasi, sub

comanda majorului Paraschivescu.La ora fixatit am sosit cu Izzet-pasa,

incongiurat de statele-majore romaneturce, pe platoul unde trupele nóstre eraldesfAsurate in tra Huff, pe din 'naintea cO-

rora am trecut in sunetul musicilor, clan-du-se onorurile cuvenite comandantuluiturc. Apoi generalul Anghelescu a con-centrat divisia pentru defilare pe soseaoaNovoselo spre Vidin. Were* de aspectintre trupele astre si celle otomane erasimtitóre la prima vedere: pe caul pri-mele erati pline de martial itate si vioiciune,

crescute înc prin greutAti1e ce stritbOtu-sera si prin importanta istoricA a solem-nitAta la care luau parte, cele din urmApreati Eirte obosite de suferintele i pri-vatiunile prin care trecuserA.

Dupit terminarea defileului trupelornOstre, m'am pus in capul lor,, i insotitde Izzet-pasa cu statul sèft major, de ge-neralul Anghelesu si de stat-majorul ro-man, la orele 3 dupA amégli, am intratVidin. La bariera orasului guvernorul civil,

Sirri-pasa, incongiurat de autoritAtile ad-

ministrative si comunale , m'a intampinatmi-a adresat cuvintele de salutare.

Mad trupele romane ati trecut pe din na-intea catedrala locale, preotil in odAjdili le

a esit tnainte si le a bine cuvêntat. Tótestradele orasului erati pline de lume inhaine de s6rbittóre i populatiunea ce seadunase manifesta cea maï yie bucurie la

vederea soldatilor nostri. La konakul gu-vernorului civil se adunarA autoritatile lo-

cale turce, care NIT furl, presentate aci deSirri-pasa.

Trupele ati strAbAtut orasta si cetateain cea maï perfectA regulA, nici un inci-dent neplOcut n'a tulburat acestO solem-nitate. Apol 10 batali6ne aü intrat in can-tonarnentele lor, 611 6 batali6ne at. r'emas

ea garnisóna, in Vidin. Posturile s'an eon-

pat imediat de trupele n6stre, schimbandpe cele turcesci.

Am mers apoi en oficiArii staturilor-ma-

: jore la catedrala bulgarA unde s'a oficiatun Te-Deum la care s'a pomenit M. S.Domnitorul Romania. U deputatiune bul-gara s'a presentat apoi inaintea mea i atinut un cliscurs prin care '0 exprima re-cunoscinta cAtre Domnitorul nostril, &Are

natiune si armata romanA care a scApatpopulatiunea chrestinA de jugul care o a-peso. Am rèspuns cliee'nd cA, M. S. Domnul,

natiunea si armata nóstra, s simt fericitide a fi putut participa la liberarea pop6-relor chres tine.

Sera Izzet-pasa si Sirri-pasa m'ati in-vitat la un pi-AO, la care; ati ntrunit peoficiArii superiori aï armatet romane pre-senti in Vidin. Marti, 14 Februarie, cuar-

tierul general roman a tutors politeta luiIzzet si lui Sirri, invitandu-i la un dejuntn Calafat, la care ail asistat, ImpreunA cu

numiti Pasi, i mai multi oficiAri superioriturd, si ast-fel s'a petrecut reditiunea Vi-dinului.

Armata turcéscA '0 va urma tragerea ei

conform stipu1atiuni1or conventiuneïsi ar-

mistitiului. pia de 22 Februarie va rema-nea u cji memorabill in analele armateln6stre.

(Semnat) General, Illanu.

DEPE$I TELEGRAFICE(Servidul privat 1 Mortitorului)

Gonstantinopoll, 25 Februarie. Trac-tatul preliminarilor pAca nu este semnat.Se astéptO sa, fie semnat dintr'un momentintealtul. Sedullakbey , al doilea minis-tru p1enipotentiar, a plecat pentru SanStephano.

Londra, 26 Februarie. EtA conditi-unile de pace ast-fel precum sunt date deqiarele englese:

Bulgaria va coprinde tèrile situate in-tre DunAre i Balcani, afarA de Dobrogea.Ea va coprinde asemenea çi Rumelia dela marea Négrit IAA la Serbia en OVA va-lea Marita ; Adrianopoli va fi esceptatA.Prin urmare Bulgaria va coprinde Sophia,Philipopoli, in fine cea mai mare parte dinThracia si Macedonia.

no adunare de notabili va alege unprincipe a eArui numire va fi supusA sane-tiunei Porta 0 a puterilor. Bulgaria vaplAti un tribut Portei. Acest tribut va co-respunde cu venitul a net anual. O comi-

siune ruséscA va supraveghia in curs dedui:4 ani guvernul Bulgaria, pe care o vorocupa 50,000 de rust

Podgorita Antivari vor fi anexate laMuntenegru, care va mai primi si alte spo-rid de teritoria la nord-est si la ost.

Rusii tÏ reserva eventualmente facul-tatea de a ceda RAmania Dobrogea , dacaRomania va consinati sa schimbe Basara-bia pe Dobrogea.

Serbia va fi mAritA in partea despreBosnia; Nisul II va fi anexat.

Regimul actual al strêmtorilor va fimentinut. Strônatorile vor fi inchise pen-tru t6te vasele de resbel, afarA de 6re-careesceptiuni isolate. Navigatiunea comer-cialA va fi liberA chiar In timp de resbel.

Indemnitatea de resbel va fi ficsatO la1,400 mili6ne de ruble. Pentru a acoperiacesta indemnitate, Turcia va ceda Batu-mul, Karsul, Bajazedul, Ardahanul cu te-ritoriul coprins in zona acestor localitAtiintArite si 6 cuirasate pe care le va alegeRusia.

Turcia va mai plati incA 40 mili6ne clelivre sterlinge in obligatiuni, ale cAror in-terese amortismente vor fi garantate cutributurile Bulgariei si Egyptului, cu ve-niturile Anatolia si ale minelor de la Ile-raele. pece milióne de ruble yor fi pia"-tite imediat i vor servi la a indemnisa pesupusii rusl stabiliti in Con stantinopoli,a opera rambursarea integratO a capitalu-rilor rusesci plasate in obligatiuni turcesti,a plAti intretinerea prisonierilor de resbel0 a repara gurile de la Salina.

Pacea va fi sub-semnatO la San-Ste-phno pe care rusii '1 vor ocupa cu consim-timntui Tractatul va purta nu-mele de paeea de la Constantinopoli."

Londra , 26 Fabruarie. Agenti aïguvernului cumpërà In comitatul de Su-ffolk caï pentru transporturile armateale artileriei. Ministrul de resbel a ordo-nat construirea a unui mare num6r de scri-pete destinate a inlesni incArcarea bombe-lor si a munitiunilor de resbel.

Londra, 26 Februarie. Se telegra-fikA din Cons" entinopoli catre times din22, cA amiralul comandant al divisiunelilota engleze stA la Galipoli. Amiralul aasec,lat vasele, cari sunt sub ordinile sélede doué OAT ale promontoriului ast-felea tunurile stí pótA curAti, de la un termla altul, t6te bastimentele care ar apare inaceste termuri. In timpul nopta sunt or-ganisate patrule, cari sa impedice de a seaseçla torpile. Suleiman-pasa a fort exilatla St. Jean d'Acre proces.

Londra, 26 Februarie. Se telegra-fiózA din Viena cAtre Standard: Suma cre-dItelor estra-Ordinare call se vor cere deguvernul austriac delegatiunilor, nu s'afixat incA." AcestA depesO adaogO ctí gu-vernal va relisa acest credit printr'un im-prumut emis la Londra.

Londra, 26 Februarie. Se te1egra-

964

fikA din Viena cAtre Daily-Telegraph,o colonelul Bechtolstein a plecat Vinerlla Petersburg, cu uA comisiune speciaili.

Londra, 26 Februarie. Se telegra-fizA din Viena dare Standard, cu data de24, el consiliul de ministriT Austro-Un-gary a stat astA-41 6 cósurT n edintit, subpreqedinta imphutuluï. Comitele Andrassycere un vot de incredere pentru credituldestinat a sprijini militAresce vederile A-ustria la conferintA.

Cate-va conditiun1 ruse sunt neadmisi-bile, maT on sém aceea care privesce o-cupatiunea Bulgaria, ca ast-fel sA asigureplata de Indemnitate de resbel. ComiteleAndrassy a asigurat pe colegiT s6Y, des-pre dorinta ce are, de a mantine pacea.

Londra, 26 Februarie. Morning -Post gAsesce monstruelse conditiunile de

'pace ale Rasid. Aeest 4iar crede, cA a tre-cut timpul convorbirilor diplomatice.

Times dice, cA viitorul politic e sum-bru. Sperantele de pace trebuese s. repa-useze pe moderatiunea ce vor arna Ru0Tde a se supuue dorintel marilor puterT.Rusia póte sä mpedice isbucnirea analnoti resbel.

Décl pacea e ruptA din non, lupta se vaintind.e cu talesnire dincolo de fruntari-ele tame.

&andard qi Daily-Telegraph sunt fOr-te asboinice. Dctilg Ne ws, crede cA deaci inainte Turcia nu maT esistA, ca aliatA0 sub protectiunea RusieT.

Constantinopoll, 27 Februarie. Vi-nerT Poarta a trAmis plenipotentiarilor sèïordinul, de a semna pacea. Semnarea pro-babil cl se va face mane.

Londra, 26 Februarie.Tariful conventional, actualmente fn vi-Ore eu Romania, se va continua phi6 la13 Man'.

Londra, 25 Februarie. Done marTmeetingurT ati avut loc la Hydepark, u-nul in favOrea guvernuluT, altul In fav6-rea pAceT.

Meetingul favorabil pAceT a fost risipitde meetingul favorabil guvernuluT. 10,000de 6menï ai luat parte activa la acestedemonstratiunT. S'all pronuneiat doug dis-cursurT favorabile pAceT. Dérl in miçl-locul confusiund, nicT una din acele ho-tAriri pacifice propuse, nu RA fost primite.

Constantinopoll, 26 Februarie.Ne-gocierile continua incA asupra cesiuneT fio-teT ea indemnitate de resbel. CirculA sgo-motul el Rusia ar fi adresat PorteT un ulti-matum, insciintând-o a sup ra grabniceT sem-nAturT a tractatuluT preliminarilor piteeT.AcéstA scire nu este cu tóte acestea oficialconfirmatA.

Londra , 27 Februarie. Se telegra-NM din Viena catre Standard cA dru-murile de fer a fost insciintate a se pre-gAti pentru a transporta trupe. OficiAril aAprimit ordin de a merge la regimentele Thr.

Londra ) 27 Februarie. Se telegra-

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 17 (29) Februarie 1878

fiézA cAtre Times din St. Petersburg, cudata de 26, cA guvernul p6ne astl-c,IT Mart)."nu primise mire oficiall despre semnAturapAceT. Sultanul va pAstra Rota. Cestiu-nea Dardanelelor va fi supusl conferintd.Rusia nu se va opune mentinerei statuluT-quo déca este cerut de Anglia.

dupA o telggramit din Viena, PrincipeleGorcikkoff ar fi propus din noll ea confe-rinta, compusA din ministrif afacerilor str6-hie ai fie-cArd natiunT, sit se intrunésel laBerlin, D. de Bismark ar fi refusat. Ar fi6110 cestiune de Viena.

Londra, 27 Februarie. Se telegra-fi6zA din Viena catre Daily-Telegraph cAdeco, Comitele Andrassy tine la primireacredituluT de catre delegatiunT este sigurde, nereu0tA. El nu va duce eestiunea inReichstrath. Cererea de credit nu va fi a-cordatA de cAt ea nu vot de incredere fArAsemnificatiune.

Londra, 27 Februarie. Guvernulenglez a dat ordin de a prepara la Dun-dee 50,000 sacT cu nisip. D. GladstonepublicA maT multe articole asupra situati-uneT in Orient. DupA aceste articole, decând guvernul a tranqat cestiunea trece-rel BosforuluT, resbelul depinde de la de-eisiunea Europei. Nu maT esista ratiunepentru a face un resbel separat séi1 pentrua face miqeArT de natura a aduce resbelul.

Londra, 27 Februarie. Escadra en-glezA din Gibraltar a sosit la Malta. Lor-dul Napier de Magdala este desemnat eacomandant al fortelor espeditionare in casde resbel.

Athena 27 Februarie. Functions-rut tureT s'at1 supus insurgentilor , cari o-cupA locurile fortificate. UA mie de chre--tile din Diori qi din prejur trebuese a seIntruni cu insurgentT. Comunicatiunile allfost tAiate de insurgentY intre Debbinoc6stele turcesci. S'ad tras focuri de puscTcontra familielor thre0ine la Exami1ia.§6p-te-4ed s'aq refugiat la Corfu. S'at mace-lArit chregtinT la Canea.

(Ilavas).

SENATUL

SESIUNEA-ORDINARA.

§edinta de la 13 Fehruarie 1878.

Pre0dentia D-lui vice-preqedinte Dirni-trie Bratianu, asistat de D-niT secretarTGhermani Menelas qi Bellu Stefan.

§edinta se desehide la orde 2 si jum6-ta te dupe amia T.

Presentl 60 D-nT senatorT.Nu r6spund la apelul nominal 13 D-nT

senatorT, i anume:

Bolnavi: :

Prea S. Sa Episcopal de Roman, Prea

S. Sa Episeopul de Husï, D-ni1 Cantaeu-zin G., Bosianu Constantin.

In concedig :Ganea Matd, Ghica I., Haralam-

bie N. (general), Orleann George.

Nemotivctri :

D-niT Adamache V. , CantacuzinCracte D., Esarhu Al., Stan Vasile D.

Sumarul procesuluT-verbal al le-dirge preeedente se adopta.

D. CAmpineanu , ministru de fi-nance. In discutiunea transactiunel IntroStat 0 D. Constantin ce am avut onóre aye presinta , discutiune care a avut loealaltA-ierT, sciti c votul care a urmat s'aanulat, i fiind-cit multï dintre D-vóstrAati fost preocupatT....

D. vice-pre§edinte. D-le ministru,discutiunea nu maT Incape scum, el numaTvotarea.

D. CAmiLrAtiescu. Acum nu putem decat vota.

D. ministru de finance. Voiam a spi-ne numaT cl este depunerea bAneeT R oma--nid, el este gata sA plAtéseA indatA sumadin transactiune.

D. vice-prepdhite. Dati-'mT voe ,D-lor senatori , a supune la cunoscintaD-vóstrii cA D. Baron Fava 'mi-a cerut sApresint salutArile i multumirile D-luTCavaler Farini, precum 0 ale D-sale pen-tru simpatiile ee Senatul a ar6tat ItalieTrepresentanteluT su1. (Aplause).

La ordinea tileï avem :-1. Votarea in total a projectuluT de lege

relativ la ratificarea transactiund propuslde D. Anton Constantin pentru stingereadatorieT sale qi a frateluT s6g defunctulLuca Constantin din arende de mo0Y.

2. Interpelarea D-lui senator DimitrieGhica relativa la conditiunile de pace inceea ce privesce pe Romania.

3. Interpelarea D-luT senator DimitrieCracte prin care intrébA in virtutea cArordispositiuni s'a numit impiegatT civilTmilitarT peste Dunitre.

4. Raportul comitetuld delegatilor desectiunT relativ la creditnl de 4,000 leTlunar, pentru remunerarea comisariloraltor agenti civilT numiti petibe militare române de peste DunAre.

5. Mai multe raPorturï la indigenate.Prin urmare, maT intAill avem sA piin

din not' la votarea transactiunel dintreAnton si Luca Constantin cu Statul, dincausa eA votul a fost nul in qedinta pre-cedentA.

Se precede la vot prin bile.D. vice-pre§edinte, D. Brittianu.

D-lor, resultatul votuluT este :

Votanti 53.Majoritate absolutA . 27.Bile albe 38.Bile negre 15.

17 (29) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1

Prin urmare, Senatul a Incuviintat pro-jectul de transactiune. D. prim-ministruafe cuvântul.

D. preo.edinte al con8iliul0 I. C. Br&tianu d citire DomnescuhT mesagiu p en-tru prelungirea sesiuneT pent la 31 Martie.

D. vice-pre§edinte, D Brittiami. D.Dimitrie Ghica are euventul pentru a 'sTdesvolta interpelarea.

D. Dim. Ghica. D-lor miaitri, Incl dela 7 Februarie 'nar-am permis a depuneurmittórea interpelare:

Am onóre a anunta D-lui presedinteal consiliuluT, 0 in special D-luT ministrude externe, urmittórea interpelare:

1. D6cit s'a comunicatguvernuluT con-ditiunile de pace in ceea ce privesce peRomânia.

2. CarT sunt principiele cad' at sit con-duel pe guvern fatl cu viitorul congres.

3. Ce dispositiunT s'a luat spre a aptra,pe ealea diplomatica, interesele Ora."

D-lor minitri, vè rog s credetT cit a-céstit interpelare nu emanA de la un par-tid; dovadit este numerosul public careasistA astit-dT, negresit, nu pentru a as-culta slabul met glas, ci In dorinta de ave asculta pe D-vóstrit, si a vedea cumimpreunit vom sci s scótem carul din nl-molul in care se an. Die, dérl, cä intre-bArile cad v fac nu emanit din parteaunuï partid, ci stint strigAtul RomâniaintregT (semne de aprobare), sunt preocu-patiunea orT-eitruT roman care 'sT iubesceOra!

Ve rog dérit sit mt scutig a da alte des-voltAit Astept esplicatiunea care vetTbine-voi a da reservându'mT replica care"naT este garantatit de regulamentul Sena-tuluT.

D. M. Kogälniceanu, ministru deexterne. D-lor senatorT, recuno se intoemaTca onor. interpelant cA interpelatiunea sanu este ul intrebare a unet pers6ne, aunuT partid, recunose intoemaT cu D-sa clacéstA intrebare este intrebarea natiuneTintregT. i, D-lor, nieT c putea sit fie alt-mintrilea, cleT suntem in ajunuldindtera acésta are sit priméseit uil trans-formare radicalit, cAnd din Stat tributarare sA devinA un Stat independent, cândEuropa are sl se rostéseit asupra mareluTresbel in care suntem si noT complicatT,chid In fine destinele ttrei sunt In mamaEuropa. De aceea interpelarea acésta nueste noul pentru noT; i noT ne o facemin ate dilele, old i noT suntem Romig,

prin armare tot ce privesce Romlnianu póte sit ne fie stain noult.

Onor. intarpelant a bine-voit a face gu-vernuld aceste treT intrebArT:

1). Déca s'a comunicat guvernuluT con-ditiunile de pace intru ceea ce privescepe România?

2). CarT sunt principiile ee a sl con-duct, pe/guvern, facia cu viitorul congres?

3). Ce dispositiunT s'at hat spre a a-

pgra , pe ealea diplomatica , intereseletereT?

In numele guvernuluT, vat avea on6rea respunde, una dupit alta, la intrebArile&cute.

D-vóstrA, D-lor senatorT, atT vtdut prinfoile publice e chiar cabinetele cele marTn'ati avnteunosciatit oficialit, nu de con-

piteet, ei de basete pAceT, inaintede a se incheia armistiiu1, ele n'ati avut,die, dunosciat e densele de eat pe lainceputul luT Februarie. At1 vedut çliarulde .Petersburg slidnd, in capul set, cumcl insusT ImpAratul RusieT nu a primit ac-tele armistitiuluT si ale baselor plea deeat la 3/15 Februarie. Principele Bismarka aretat asemenea c n'a primit acesteacte de cat cu u i inainte de respunsulea a flout in parlamentul german. Totcam pe atuneT a primit aceste acte i ca-binetul austro-maghiar. Negresit el tus-trele din aceste puterY, si fie-care din eleaall fOrte interesate ea sit le cunóscA, caputed mart, ea plated a elror cele matmart interese sunt in joc. i noT, de siStat mie, negresit c i noT eram intere-satT ca sA scim ce s'a hotlrit la Kazantic

Adrianopole. Not, ea maT apr6pe de lo-curile unde s'a incheiat armistitiul, le-amprimit en treT, patru dile maT hainte demadle putei T mat sus aretate. Aeeste eon-ditiunT nu difer intru nimic de cele eeD-v. le-atT citit prin sliarele strline, elesunt aceleasT pa cad le-atT gAsit repro-duse in Monitorul nostru oficial de la 12Februarie.

Venina déra a 0 declara el am primitarmistitiuluT, precum si bazele de pace,fArA primirea clrora comandantul-sef alarmatalor nu a voit s. consimtl la hoe-tarea lupteT.

Void a respunde la ul intrebare earenu 'mT este Sena, o adaog eti ca sit potadnee uä luminl intrégit asupra situatieT.Acestl intrebare este, déca la incheitireaarmistitiuluT am fost representatt Vt de-clar el din timp am trAmis un delegatinadins la Kazanlic si la AdrianopolT, peD. colonel Adon, i tn sedinta secretit aCamereT si a SenatuluT v'am dat cunos-eintl, de plenipotenta si de conditiunilecad 't le-am dat. Cu tóte acestea, pleni-potentul nostru nu a fost primit a trataintr'un mod oficial. Ni s.a respuns el eracu neputintl ca plenipoteatiarul nostru shfie primit la tratare i incheerea armisti-tiuluT, din causl cit Tureia, precum intóte ocasiunile, precum in cursul intregu-lut resbel, ast-fel i la incheerea acestuianu a voit sit se recunóscl calitatea Statu-luT Romfin ea stat independinte. Ni s'arespuns numaT el dupl subscrierea armis-titiuluT i a preliminarielor pled, prin( are numat independinta România va firecunoseut/ de jure, vom fi i noT che-matT sit dicem cuvéntul nostru in afacerilenóstre. Respunsul aeesta a fost intemeiat

966-

pe de altit parte si pe:considerantul ca ov.s'a maT urmat i in alte asemenea casurT,adiel eit numat comandantul-sef al armatelprineipale inchee armistithl in numele

si al aliatilor sn. Asa s'a %cut de im-ptratul Napoleon III când s'a subscrisconditiunile armistitiulut i piteeT de laVillafranca; asa s'a gent la Versailles deimperatul GermanieT dud s'a subscris ar-mistitiul si apot pacea, fArl a se chemaStatele de sud ale Germania, ce 'T eratialiate. NoT, nemultumitT eu acest rtspunsde la marele quartier general, ne-am adre-sat la principele Gorciaeof, i principeleGorciacof ne-a fleut acelast rtspuns. Mamult in cea-laltA Camel% am fost

is eu franchetit cum eit rtt s'a acid des'a incheiat armistitiul fArl participareanóstrA, diarul eancelariet diplomatice dinPetersburg s'a grAbit prin un anume ar-ticol de fond, de a'naT combate argumen-tele ca alte argumente trase din pacea dela Villafranca 0 de la Versailles.

Asa dar, D-lor, prin insusT aceste ha-pregiurtirT, ered cit v'atT convins el gu-vernul a flout ce era in putinta sa.

Nu putem, nu avém alt-ceva de %cut decat de a trAmite un delegat de ea timpulpentru a stArui a se tinea sepal de into-resele nóstre, de a si primi conditiunilen6stre. AtT veslut ce respuns ni s'a datce precedinte ni s'ati opus. Cat desprepreliminitrile de pace, D-lor, ele nu slatilia, acute; cu preliminitrile de pace esteinslrenat generalul Ignatief; ele at in-ceput a se trata sunt acum 7-8 diIe. VtmaT spun eii de la AdrianopolT am primitnit invitare indirect/ sit trAmitem un di-plomat ca sit ne apere interesele la prali-minArile de pace ; adstA invitare, de nuoficialit, dar eel puein ofici6sA, ne-a venit

s'a inerueisat cu votul dat tie Cameradeputatilor si de Senat in diva de 26 Ia-nuarie. Acest vot ajunsese la St. Potor-sbarg inainte de a sosi acolo intrebareanóstrit, déett putem sit trAmitem un pieni-potentiar la AdrianopolT, precum ni sedisese d acolo priu glasul coloneluluTAdon.

Era natural, D-lor, c votul tereT carefitcea uit opunere energici la pretentiunileformate deacittre Rusia in privinta Basa-rabid' n6stre sit fi produs nit mare impre-siune i chiar animositate; en tóte stArn-intele tritmisulut nostru, n'am putut primialt rtspuns de cat cit Romitnia apartineaeT insusï si ea nu avea de cAt sA's,T ia dru-

mul care I! convenea (sensatiune in Adu-

nare).Me yeti intreba acum, D-lor, dacit con-

ditiunile de pace preeum le cunóseetTD-v6strA, jignese sat ingreuiazit intereseleRomitnia.

D. Carp. Cer euvéntul.D. ministru de externe. Ve voitt a-

reta mat Watt ee dice art. 3 din bag*

986raUNITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 17 (20) Februarie 1878

_,epenclenta, Romania afv'a. fi reennoseuta.

,13A despagubire teritoriale indestula-Ore va fi asigurata cela d'anteid i ua,rectificare de fruntarie cela d'al douilea."

OnvAntul de ua despagubire teritoria-le prin insu'0 el nu ne-ar lasa nimie deingrijit ba ehiar s'ar putea dice a aclistaar fi indemnitatea cuvenita noire pentrucheltuelele resbelula , daca intr'acesten'ar fi survenit eele cunoscute de D-vOstra,

asa sA fim tn drept de a crede c acestaar putea sA fie ug, despabubire pentru Ba-sarabia ce ni se reclama.

Asa dar in mod categoric nu esitez ave dice, ca aceste conditiva sunt de na-turn a ne ingriji, a ne jigni.

Ce am faeut not D-lor ? Ceea ce Incainaintea votuld Camerelor am fault ;and am cunoseut basele paeff am clecla-rat, preeum declarAm i acum, c acestebaze sunt jignitóre intereselor nOstre

prin urmare noY nu le putem primi eaindestulat6re pentru not (aplanse).

Asa dar v'o declar i acum si o repet inmod categoric ca, daca aceste stipulatiuntse raporteza la ua despagubire, pentru unschimb co ni s'ar propune pentru Basara-bia, nof le privim ea jignitóre, ea contrarilintereselor române, i ea atare noi nu leputem primi, (aplause).

Facem dard reservele nOstre in mod ca-tegoric 0 le-am %cut si pe,langa, puterilegarante, bleep:4nd eu Rusia.'

Vid la a doua intrebare :Carl sunt principiile cad ad sa eon-

dud, pe guvern fata en viitorul eongres."D-lor, socotese un pleonasm, acesta in-

trebare adica, earl' sunt principiile cad adsA ne concluel fatA eu ditorul congres ?

La acésta, intrebare m void margini arespunde eu ua alta intrebare : care gu-vern, care partid, care ministru, care ro-man pets si dica, altmintrelea de cat c :nu putem, dean, ? Pe urma acesta re's-puns, care guvern , care partid, care ro-man va pntea sä ha' altmintrelea de atde a se adresa acolo uncle se adresezaehiar puterile cele marl'? Aeolo uncle sead.res6z1 Austria, aeolo unde se adres6z1,Anglia aeolo uncle insusY Germania a cjisa at sA se hotarascA destinele nu numaale Romania, dard ale Imperiuld otoman,dara, insu0 pacea luma ! La conferinta, lacongres , aeolo avem sA ne ducem i noi,acolo avem sä aparam drepturile si inte-resele n6stre, drepturT i interese asupraarora nu urm6zA echivoc. OrÏ curn ne-amintöree qi orY eine TOM fi, avem s aparAminaintea mareld areopag independintaStatula Roman, integritatea Statula Ro-man, interesul Statula Roman. (aplause),

cerend ca integritatea i independintan6stra sA fie puse de Europa sub scutula! (aplause).

Nu seiti in care Parlament a od-cArel

face declaraiun mï categoriee de atscale ce vi le facem. Bazele pAca ne parjiguit6re, vom apela dara inainte la Rusiainse0; vom apela apa si am si apelat lat6te puterile, la acele puted carY impre-unA eu Rusia, ce 0 ea este putere garanta,art garantat Statul nostru, i ne-ail dat uamisiune la gurile DunArit De acéstA mi-siune ed nu cred ca am demeritat pentruca astAdY :aceste puted sA respingA cere-rile n6stre.

Ne yeti' maf Intreba cum mergem Ina-intea Europa? Mergem diPect, mergem eutAria drepturilor n6stre, nu intelegem sAmergem sub scutul esclusiv al nid unaputert DarA p6te cA atY audit cA se vor-bia, ca, se dicea : cA, inclependenta Ro-mania are sA ni se midlocéseA, sA ni sedolAndescA de uA putere, maY 'nainte cAacéstA independenta, are sA fie uA despa,-gubire pentru nA perdere teritorialAaltele. ET bine, D-lor, na nu p rimim ua,asemenea dArnicie na am voit voim eaindependenta sA fie fAcutA de not ea in-dependenta sA fie sustinutd.de noi, ea sAdovedim ca o datorim nu streinilor einouA, ei sângela ce s'a versat pe ampulde bade, ci vitalitAtet viriIitäeÏ nOstre,qi sacrificielor call le-am fAcut. Dar sA odatorAm i Rusia ea putere garantA, insAnu In mod eselusiv ci datorindu-o eT siEuropa intregi ! (aplause).

Permiteti'mY sA fac acum nA mica di-gresiune ; ni s'a irnputat : el urmAm ulpolitiel rusésea ! D-lor, Statele mid suntdatóre inainte de tOte, qi maY mult ehiarde at Statele mad sA nu facA politia desentiment,'sA nu urmeze One h estremi-tate acea politicA care sA numcscepolii-cA de rasa; dar noi suntem de originA la-tinA, trebue sA avem ochif tintitY spre fra-tiT nostril de aceia0 originA, trebue sA nemândrim de succesele kr 0 sA ne intris-tAm de cAderile lor p ecum sunt sigurel 0 a simpatiskA la tot ce ni sA intem-pla in bine, seti in rCuí ! dard aei trebue sAse oprésea politica de sentiment, politicade rasa ! Esista uA al% politicA care senumesce politica de interese. Din nenoro-cire, dart ap este, acOsta este politieacare o urméza, i alte Statud mult maYmart mult maY desvoltate de at Statulroman. AcéstA politica constA tu acésta eatrebue sA fim eu aceia earl ne fac bine, cAnu trebue sA fim en aeeia earl ne fac red !Nu na tar% mica, putem darA sA ne de-partitm de la acesta cale pe care cum amdis o hit de normA ehiar Statele cele malmarl.

Am vedut la 1866 când interesele Ger-mania' ad fost jienite ea Germania a trassabia contra consángena, Austria: am ve-dut la 1870 rum Italia, care datorea mnitFrancia, cum ea 4ic a ascultat nume in-teresele ei in conflictul franeo-german qia stat neutrA; ea intelesese cA nu putea sA

natiunY, orY at de mare ar g ea, s'a putut ia parte la resbel, A avea greutap in in-

tru, avea uA unitate putin consolidatA, a-vea cestiunea papalitAtil, 0 de aceia a statcu sabia in tea, eu bite simpatiele ce a-vea pentru Francia.

Noi n'am fost ru0 preeum nu suntemAustriact nu suntem Germant nu suntemFrancest ci intelegem i voim sA fim Ro-márif; (aplause) voim sA urmAm uà poli-del românéseA, adicA sA fim eu totit dercând este a ne pronuneia, se fim eu aeeiacad ne fac bine, se clutAm binele unde '1gAsim, primim de la eine ni'l dA (a-plause). Prin urmare politica nóstrA deasta,--dY este de a ne da bine séma cd inimprejurArile actuale, noY nu trebue sA neasceptAm, si nu putem a gAsi binele deat la acel mare areopag dinaintea cAruiaEuropa intrégA aduee pasurile i inte-resul

CredetY Ore cA si Austria nu este jienita,pdn basele plea Tureo-Rusesca,? AÏ ve-dut pe principele Ausberg declarând inParlament: Da, D-lor, stipulatiunile earls'ati flout stint jienit6re intereselor Aus-,,tria i vom merge inaintea Congresuld."

Asemenea i principele Bismark; cad siGermania are interese, interesul cAilor peapA cAilor pe Mare 0 pe DunAre; amvedut pe marele Cancelar al Germaniadeclarand cA pentru aceste interese gerY-mane cesti unea a fi supusA Ccngresulu

Uncle der vor reeurge marele puter1 cuinteresele lor jicnite, vom recurge si no.ca interesele nóstre iicnite.

IatA, D-lor, respunsul care am onOre aface D-lui interpelant la punctul al II-leadin interpelarea sa.

D-sea, ne ma face od6rea de a ne in-treba: Ce dispositiuni s'ad luat spre aopera pe ealea diplomaticA intereseletereY ?"

Dispositiunile cad le-am luat at fost,de a ne adresa la puterile garante, de ale ruga ea sA ne recunósa independinta,qieAndu-le cA, momentul ni se pare sositunde puterile putea sA se rostéseit asupraindependinta proclamata de na la !nee-putul resbelulut

Ne-am ma adresat iarAsi la aeele pu-ten qi rugânclu-le ea sA ne dea dreptulde a trAmite un delegat al nostru pentruea sA apere in sinul Congresuld dreptu-rile gi intereselA nOstre.

D-lor, obicinuit numai in parlamentulEngliteret -7- ua, natiune care n'are a seteme de nrmic, care impune vointa, sa fid-caruia, cAd este regina mArilor numaiaeolo ministri vin qi comunicA tOte actelelor, chiar i eele fAeute in diva trecutA, lualte ted puternice, se pune fórte marediseretiune, nA f6rte mare pazA pentru easA se dea publicitate actelor diplomatice ;cad de multe or)", acesta, in loc se faca,bine, face reil ; in adever acestA publicitatepOte lamina, pOte indestula curiosiltY derde multe ori face red cestiuna pendinte.174 mare diseretiune este dér recomaudatri

17 (29) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIRI

mai n deosebi nog) carï avem détoria dea nu jicni suseeptibilitAti, de a nu ne faceinemici. Si der pentru c interpelarea de,fatii este Montt din partea intregei na-flue, trecem peste inconveniente; ne ris-etm póte nu de a compromite cestiu-nea, cAci atunci n'am face-o, der de a rt-dica objectiuni si der venim a vt cia eetiredemarselor ce-am fault pe lengt, puterileearante pentru admiterea n5str n sInulcongresului.

Imi yeti da voie st citesc in Frantuze-see circultrile adresate agentilor acredi-taÏ lengt puterile garante (eitesee.)

D-lor nu ne-am multumit eu atâta.ITA-dat t. resbelul sfersit am socotit, et nutrebue se uittm cum et patru secoli amfost legati in strInse legAminte eu Turciasi et Turcia avea si ea euventulti stil de4is, in afacerile nóstre, ori cat este ea denenorocitt, ori cat ea este de bAtutt.

Ne-am adresat der la Inalta Pórtt._ Iatt nota care am trAmis'o ministruluiafacerilor strAine din Constantinopoleanume In diva de 3115 Februarie tot-d'ult-datt cu circulara catre puterile ga-rante cad asemenea p6rtt data 3115 Fe-bruarie (citesce).

Mt yeti intreba, D-lor, ee resultate atprimit aceste demarse? Demarsele sunt inmaim nóstrA, respunsul si resultatul suntmai LAMA in mâna lui Dumnedet, i apoiin mama Europei ! In adevilr, un Congreseste a se intruni; der când si cum ? Nuni le-a spus nimenea Intr'un mod positiv;insusi ministrii natiunelor celor mail, amarilor natiuni carY conduc destinateleEuropa tntregi, nu o soli" positiv Ont as-til-4 Se crede et Congresul se va intrunipe la inceputul lui Martie, si se va tineala Baden-Baden. Negresit et, in impre-jurtrile actuale cei mai multi din D-vóstrAurmArese cu atentiune tot ce se dice prinparlamente i prin prest, t6te vorbele mi-nistrilor Statelor celor

Ati vtdut der si D-vóstrt et s'a admisprineipinl ell cestiunile at mai ânteiti a secerceta prin ut schimbare de idei intredeosebitele guverne, si apoi and se vorformula done set trei opiniuni, ele vorveni inaintea Congresului.

Marele cancelar al Imperiului Germana dis acestea, a mai 4is'o asemenea si gu-vernul Austro-Maghiar in ambele parla-mente din Viena si din Pesta. Prin ur-mare nu suntem in dreptt, D-lor, de aerede, i ar fi a ne insela den v'am spuneet eererea n6strA de a fi recunoscutt inde-pendinta nostrA, precum i cele-alte ces-tinni, at st se hottrascil alt-fel si aiureade cat la masa verde a Congresului. Cutóte acestea ministrul uneia din puteri,si din cele real simpatice none ne-a dis,et independinta nóstrA dupt opiniunea saeste recunoseuth de fapt. Si c fie-careputere 'si are in sine convictiunea fileuttvq, indep ,ndenta n ;stir% nu póte sA fie de

eat recunoseutt de intréga Europa.1Ne-a mai dis iartsi et'si are couvictiu-

nea %cat, cum et noi vom avea la Con-gres un representante al intereselor nós-tre ; in ce mod inst, si in ce calitate ace-sta. nu ne-a p6te spuno.

Vt mai pot asigura et asemenea pro-misiune o avem si de la Russia ; der &Steacestea, D-lor, in mod oficiale, in mod in-datoritor set indrituitor nu se vor hottrtde cat atunci când marele puteri vor fiintrunite in giurul masei verdel i acumet incheit m resum a vt declara inct ut-datt ea, politica nestrA, este si va fi aceiaa pArintilor nostri politied Româneset,politica care este intemeiata, pe binele,interesul si ma,rirea natiunei române.

Acest program nu este esclusiv al nos-tru, ei este programul tuturor. In cestiunilemail nu diferim de D-v.; ba din contrA,credem et ori-eine a trecut la cârma itre-bilor Statului , et ori-eine va mai treee ,nu a fAcut si nu va face alt-fel de cat ceeace am fAcut uoi ; eeea ee am fteut í facemam facut.o nu pentru a sta pe aceste bAnciei pentru interesul Ord. Toti avem ace-

seop , dért prudenta reclamt st fimreservati i st alegem momentul oportunpentru fie-care cestiune ! ceea ce inet ulldatt sunt dator a ire declara in mod cate-goric este cA in pri vinta intereselor nós.-tre, in privinta institutiunilor si drepturi-lor nústre nu noi vom trasige. (Aplause).

D. Dimitrie Ghica. Onor. D. ministrude esterne la inceputul frumosului sttdiscurs , a declarat et nu este surprins ,de a vedea din tóte unghiurile eapitaleiet aleargl lumea de a asista la desbate-rea de fatt ; ae6stA agitatiune este duptpArerea D-lui ministru, legitimt, astt-dimaï eu salt , and. RomAnia , dintr'unstat tributar, trece la positiunea unui statindependent. El D-lor ministri ! citiÏ pefisionomieh D-lor Senatori si ale publi-eului , i vedeti dect agitatiunea de fattprovine dintr'un esees de veselie , si nu ,preeum ered , dintr'ut mare ingrijire !

A bine-voit D. ministru a esplica uiteestiune , de si ea nu figurézt de loc ininterpelatiunea mea , a ne esplica de cenu am fost admisi pentru a stipula con-ditiunile de armistitit. In acestA priviatt

dat ut ostenélt de care , dupt pAre-rea mea, putea sA se seutéset , eitel nu et'I as fi putut face intrebarea de ee Ro-mAnia fost admist a avea representan-tul el la desbaterea conditiunilor de armi-stitit.

mai spus D. ministru un ee pecare et, care nu am coneeptiunea facilt ,nu sciii dect fam inteles bine : Ne a spuset delegatul nostru ar fi fost admis déetnu venea motiunea de la 7 Fevruarie.Oare D. ministru voit sit ne arate dinacésta el am comis nit gresalt prin vota-rea acelei motiuni, i et este mai bine inasemenea casuri ea CorpurileLegiuit6re st

067

nu se amestece i sit lase ut deplint aqi-une puterei esecutive ?! In aeeste euvintemorala este: SA nu vt amestecati intrebilettrei i st aveti, in tótA vremea , deplintconfienta, in D-nu i. ministri, lAsându-i stconduct destinele Ord, si noi st nemArginim a laregistra faptele indepli-nite !

Ett vt deelar ca in curs de mai mult de30 de ani de când mt ocup de afacerilettrei mele deprins cu un asemenea rol,nu void inchide cariera mea jucând unrol ridicoi aeela de a mt mArgini a lure-gistra fapte indeplinite ; i cred cit si Se-natal Intreg nu va consimti a fi redus laun asemenea rol. Avem sit participAm latóte luertrile in ceea ce privesee vointattrei nóstre (Aplause prelungite); etaregimul parlamentar si constitutional n'armai avea ratiunea sa de a fi , când totuls'ar reduce numai in vottri de : sus b4eti,jos Met ! ! . . .

'MY-a mai spus D. ministru de esterueet alte state puternice nu cunosceat con-ditiunele de pace , et chiar PrincipeleBismark a declarat'o acésta.

Nu uitati, D-lor, et 6menii de stat, caPrincipele de Bismark , când face aseme-nea declaratiuni, póte are in acestt pri-vintA motivele sale intime; acésta órejustifict pe guvernul nostru când el cano-seea conditiunile OM de mult timp , sicând scia in ce grad aceste conJiiunïating interesele nestre cele mai vitale;dad scie eat este ingrijirea ori-eArui Ro-man , st nu vie nu in urma unei interpe-

ci din propria sa initiativt a ne arttapArerile sale si a ne eere consiliurile nós-tre pentru a conjura nenorocirea ce neameniatt ?

Noi din nenoroeire nu suntem nici An-glia, nici Austria, niei Germania , suntemun stat mic care nu putem gAsi forta nós-trt de cat in patriotismul si in intelepciu-nea nóstrt! Noi care eram mai de aprópede Rena unde se hotara sórta nestrA, decat Germania, Austria si Anglia, noi tre-buia st cm:14cm mai 'nainte aeale con-ditiuni si le cun6seem , dovadA et jar-nalele francese sosite in Bucuresci de maimulte dile reproduc dupt jurnalele ruseaceste conditiuni ineheiate la 19 Ianuariestil vechit.

Cum D-vóstra, care negresit ati cunoscutaceste conditiuni u ati bine-voit stne intruniti ea st ne eonsultAm i sit avi-stua eum am putea conjura, ori eel putinmiesora pericolul ce ne amenintt. Alti in-timi ai D-vóstrA cred et ail fost mai fed-eiti, etel am aflat eA a avut loc in localulSenatului ut intrunire de familie, de lacare noi am fost eselusi, i in care intru-nire eredeam et ati tratat cestiunea ceamare, cestiunea Basarabiei. Dart am afiatin urmt et in acea intrunire ai gAsit mainemerit a trata cestiuni de partid, hotl-rand sdrobirea néstra, acestor pe care

918

place a ne mimi reactionari! Dad obser-yArile mele nu sunt fondate, de ce atT as-teptat d vie ut interpelare la care, abiapeste sépte dile, negresit din impreju-rArT independente de vointa D-vóstrA,atT bine-yoit a ne rtspunde prin vorbe fórtefrum6se dart care nu ne risipesee temerilece ne preocupt.

Domnilor ministriT, i maT cu deosebire,D-nule ministru de esterne, vt acus cAfrä participarea nostrA voitT sit resolvapcestiunile cele maT marl ale ttreT mele.céstt, acusare este cu gat maT legitimA,ytdéiad resultatul ce ne clatT astA-4T, cacât luerAnd numaT prin D-vóstrA, atT avutdrept resultat cA de si atT cheltuitdecinaï de mili6ne, de si atT sacrificat malmult de sine miT din soldatil nostri, asta-dT suntem anienintatT a perde ut parte dintara nóstrA, 0 in acelasÏ timp atT indispus

occidentele si orientele In contra n6-strA ! (aplause).

vorbit de un stat care are simpatiapentru noT ; et die cA nia unul nu ne amai rtmas ; occidentul este indispns con-tra nóstrA, orientul, din care face parte siRusia, precum scitT este asemenea indis-

ce este maT mult, este cA chiaradstA bine-voit6re Rusie, dreia unuliam pAstrat in tótt, vremea cele maï viirecunoscinte pentru ceea-ce a fAcut InmaT multe réndurT pentru noT, chiar peRusia, atT avut nedibAcia de a o indispune.Ce mal rtmAne? Sacrificial de decimT demili6ne lei, sângele yërsat a vre IA 10 miTde ostasY, fratiT i copiT nostri! Ast-feldart vA declar et hrtnese In inima meaut mAhnire et nu atT bine-voit a ne intru-ni, a ne consulta, si a ne permite si none apartieipa la t6te discutiunele.

V'am intrebat care sunt dispositinnilepe calea diplomaticA, care le a luat gu-vernul pentru apArarea intereselor Roma-nieT In fata congresuluT. Trebue, D-le mi-nistru, D-vóstrA, oraul eel maT eminent,o pot dice si n'o contestézt nimenT in Ro-mânia,trebue st fi inteles sensul adevt-rat al acesteT intrebArT; nu TA prefacetTnu intelegetl, cA nu voesc c sA fitT D-yostrAinsAreinatT a apAra drepturile ttreT la yii-torul congres; cAcT D-v6strA atT avut ne-fericirea a compromite tara in fata Euro-pa. (a! a! aprobArT i desabrobArT din taparte a Senatultd).

Vtd cA sunt desaprobArT. Declar sus sitare d asi fi eel maT misel om dad aceststrigAt al met . ar proveni din clorinta dea ye.:i et la minister; declaratiunea acéstao pot eonfirma multT ministriT, cari scitiin cite ocasiuni am fost chemat de a luaputcrea, 0 in tot timpul am: refusat cAcT.seit ce va st diet puterea in tara nOstrA

Nu vt contestes patriotismul nieT inte-ligenta, dart ceea-ee constat impreunt entam intrégt, este d nu aff avut mâna fe-ricitt in acéstA grad imprejurare. Prinurmare sunt fórte ingrijit, et ori-ce dele-

MONITORIIL OFICIAL AL ROMANINI

gat va trAmite actualul nainistru de ester-ne, acel delegat nu ya fi bine primit dinpartea puterilor occidentali si maT cu sé-mt din partea puterilor orientali.

Acésta a lost intrebarea care v'amvrém sl'mT rtspundetT; si cred cA pre-

sedintele consiliuluT reservA rtspunsulcare mA va convinge cA sunt prea pesi-mist; dart nu cred cA 'mT ya demonstrad tóte lucrurile merg spre ferieirea ttreT

cA noT suntem Oment cad cautt cértAsub ori-ce pretext. AstA dT ca tot-d'a-unanu vA cant cértA, ci sunt preocupa, D-lorministriT, numaT de sórta ce reservatT a-cesti ttrT. (aplauso).

D. ministru de esterne , CogAlni-ceanu. D-lor, et socotém, v'o mArturisesecurat, cA cestiunea de NA era precumeste atAt de inaltA, si asa fusese pust An-OM, In cAt cradém cA pe lêngt dânsa in-dividualitatea orl etruT om , cat de marear fi acésta n'ar fi putut fi de cAt u ces-tiune cu totul mica care prin urmare nielse cuvenea st vie la ordinea dileT astAd.T.Dart vM c m'am Inselat , dart vtd etmarea interpelatiune se Inehide prinpersonalitate; ea se sfArsesee prin dkereacA et st mt due de la locul met , pentrnel am compromis cestinnea , pentru cAn'am fost capabil a opri pe Rusia st neceart Basarabia, Rusia , care de a doua cjidope tratatul de Paris a inceput a lucrasi a afirma cum et voesee st rupt acest

fAcutt la Londra, laViena, la Berlin !

Am fost incapabil, se pOte Dart nucunose Ind pe geniul acela mare rasedin Romania care st p6tA a se proclama ca-pabil st fact pe ut natiune de 80 miliOnest renunte la realisarea unel dorinte, lainlAturarea una cestiunT de amor propritde sentiment, eAcT revindicarea Basarabielnu este nimic alt. Cu t6te acestea, nu ea-paeitatea mea aci se incélt D. DimitrieGhika ei ministerul intreg este pus Injoe.

st nu socotéset D-nu interpelant cAprin acésta mt pun In dosul paravanuluTcolegilor meT; sA nu socotésd D. DimitrieGhika cA eli sunt un om atât de eminent

colegiT mel asa de netnsemnati in cAtDomnialor st primésca ea elf sA fae vremebunt i vreme rea inVut cestiune atat demare , ea aeeea a BasarabieT , ca aceea arelatiunilor intre noT cu Rusia.

Et, D-lor Senatori , sunt cel din urmAvenit In ministerul actual, et am venit eapatru dile inaintea hottrAreT RusieT de atrece Prutu, i cu t6te acestea et acel omnecapaail, acel am prost dupt D. inter-pelant, m'am gândit mult, inainte de a ac-cepta portofoliul afacerilor streine. Inaiutede a accepta am fost pus in cunoseintaprojectuld de conventiune , prin care noTdAm RusieT 29 de articole, cad' punea ladispositiunea armatelor imperiale resur-sele materiale ale pre, érA Romania nu

17 (29) Februarle 1818

avea pentru sine de ekt un singur artieolarticolul II prin care ne reservam donesingure garantiT: maT AntAit , manifesta-tiunea stArei politice, mantinerea institu-tiunilor constitutionale ale ttrel, manti-nerea parlamentuld si a tutulor liberti-

intre care cea d'Antéit libertatea eu-véntuluT. i aci este de temut, cA nu seitdact fArt acest articol, D. Dimitrie Ghikaar fi putut sA se afie aci Impreunt eu noTid chiar sA vorbéscA liber de tOte, sA mtcalifice de necapactil, sA m acuse cum eted snnt causa, el RusiY vor sA ne ia Basa-rabia. Dart Ru0T, D-lor , vor sA sfArâmeimperial Otoman care represintA un interesEuropean mult mal mare de cat Basarabia;si D. interpelator vine a'nd da mie titlulde incapabil pentru cA n'am fAcut ceea aeEuropa intrégt n'a putut face! Adiel stoprese mersul Rusilor, pént sub zidurileConstantinopoleT.

Cu t6te aeestea et omul eel incapabil,&And 'mi s'a arttat projectul de conven-tiune, m'am oprit de art. 2, in care in ade-ytr se stipula cA ni se garantézA integri-tatea teritoriuluT, dart redactiunea 'mi s'apArut fAcutt inteun mod care 'mi s'a pA-rut necorectit , dubi6sA. Atuna am Os a-gentuld Rusiel: nu sub-serifi ; i pleni-potentiarul rusese a stat eu projectul ne-sub-scris treT slile pên când a primit or-din st primésel redactinnea mea!

ET bine, vt rog pe D-yóstrA, mintiIe celemaT luminate ale Romania sA bine-voitia ceti art. II ; si a'nd spune dad In art.IIeste veri-un sinat, verT-un cuvênt indoel-nic care sA dea loc la retAlmAcire? In t6tepóté st gresesc dart in cAt s'a atins de agaranta clar i precis institutiunile n6streci respectarea teritoriuluT actual al Roma-nia, cred cA aei am luat tOte precautinnilet6te garantiile cari mintea omenéscA ceamal agert le p6te lua intr'un tratat formalsub-scris de representantul ttreT ale carolarmate aveat sA intre lu tért.

El bine conventiunea sub-scrist, ce maTputeam et face? Trebuia st indeplineseeu sântenie stipulatiunile acesta conven-tiunT, pentru ea si cea-altA parte st le In-deplinéscA la rândul eT. Am indeplinit ensAntenie tOte conditiunile; am dat tot , amdat maT mult de cAt eram datorT; si dactn'am avea alte dovedT cA am dat tot, arajunge numaT necontenitele interpelatiunicari se fac in t6te dilele in Camert,pentru marile sacrificiT ce face Ora , pen-tru marile pagube ce ea sufert pentru dru-mu:ile de fer , secuestrate numal pentratrebuintele militare , p^attru neajunsurilesuferite prin resbel.

ET bine In ce am gresit et ? In ce amcompromis et interesele theT,0 când cea.altA parte uitt ce a subscris, nu se tinede ceea ce a promis, ce s'a angajat a tinea!

Sunt dator se vt declar curn v vaspune i D presedinte consiliulul et inaseminea imprejurArl grave nu aq putea

17 (29) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIRI

lua asupra'ini ca sa iasa uA singura char-tie, ill singura telegrama din ministerulmet fArl ca mai antèit sa consult pe pre-sedintele consiliului. VO fac Intrebare,D-le presedinte al consiliuluT, daca esteasa ceea ce spun ? (Semne de aprobaredin partea D-10 presedinte al consiliuluT)Ce mai am et dar reservat? Redactiuneapote ? ET bine, insasi redactiunea actelormaT inportante se comunica consiliului deministry , pentru ca D-lor , noT suntemmembri inteun guvern puramente consti-tutional pentru ea tóte cestiunile se tra-tésit impreuna Acesta a fost conditiuneaintre noT ca toti sA lucram inipreuna pen-tru téte, i sa ne consultam impreuna !

Prin urmare Inca ua-data declar, ca nume pun dupa paravanul colegilor mei, darprimese rèspunderea direc A a tot ce seface In ministerul met ! Déra tot de-ul-data sunt dator In interesul solidaritateiministeriale a declara cA invinovétindu-mt numaï pe mine nu menagiati pe colo-git meY, Mik! bine ar fi de a ne face onó-rea a ne declara pe toti incapabili !

Vin acum la ua alta invinovatire, caresàmÏ permita D. Ghica a'T spune cit estemai mult de cat meschina. D-vóstra, D-leGhica, diceti cä s'a %cut ua intrunire lacare D-vóstra nu ati fost chemat, si de a-césta mè faceti responsabil. ET bine, si eflin acestA cestiune sunt jicnit. Da! a fostua intrunire la Senat, i ett ministru deesterne nu am fost chemat, i dar nu amputut asista la acea intrunire; iaca der cAsi et.sunt, jienit sunt paraponisit ca D-v.!(ilaritate). Dar ia sA vedem ce s'a ficutacolo? AMeet1 cA cele petrecute le ati ci-tit prin gazete la acesta s'a spus cà ni seeere Basarabia. ET bine, si et AM 0411ttot prin gazete acesta cerere, am audit side la ómenT politia acésta cerere, y'amspus sedinta secreta tot ce stiam.

Tot In sedintit secreta v'am aretatndat ce am audit rostindu-ni-se primuleuvent pentru inapoiarea Basarabia, m'amdus la Viena i aiurea ca se aflu adevtrul

m'am intors eu convinctiunea ce y'amarètat cu franchetA, cum era datoria mea.Intr'acsta In* agentff nostri din strei-natate se declarl autorisati de n'ini afir-ma cA lucrarile s'at petrecut altmin-trelea i ea, nu era esact ca in privinta Ba-sarabia s'ar fi luat unde-va yre-ua Inda-torire. Cu tóte aceste denegatinni aÏ vè-dut i sciti ca si mine ca totusi a urmatcomunicAri ; chiar astadi ved in livresonul15 al actelor diplomatice comunicate par-1 amentului din Londra, uä conversatiuneIntre Contele §uvaloff i intre Lordul Der-by, prin care ambasadorul Rusief, intr'unmod cu totul personal, aratii ministruluiEngles, cA Rusia nu voia a anexa nici gu-rele DunareT, nia Bulgaria, dér ca Rusiaera hotAretA se reia judetele BasarabieTperdute in 1856, si ca se va intelege cualiatii sel ca sA dea despigubire terito-

Hall Romania; si a maT adaogit, si a maTrepetat de mai multe orT e putea asigurape Englitera cum ca la acéstA cerere nuya gasi nici ua impotrivire, de la ilia ultputere continentalA ! ET bine, cu téte a-cestea miff din agentii romanT asigura canu scit nimic, ca de la puterile continen-tale nu s'ad luat nieT ua indatorire.

Diceti ea, de ce nu v'am spus aceste deatuneT ! Bine, cum eram sa v6 spun In-ertia indoióse ? Vi le-am spus tóte, vi le-am aretat tóte atund cand am avut dina-inte'M ua cerere positiya. Acésta am fa-cut'o arttendu-ve tOte actele care le amayut. Tot asa am urmat dud v'am aretatcum am cerut ca se fim chemati se trataminteresele nóstre la incheierea armistitin-lui. Ni s'a refusat cererea. V'am aretatasemenea causele ce ni s'at opus inaintespre a fi refusati. Ni sa dis eä refusalvenea de la Turcia care nu vrea se tratezecu nol pe un picior egal, si in adevèr,Turcia, pént In momentul din urma, pen6chiar la desertarea Vidinului a pretins anu trata eu noi, *end ea ea nu puteavedea 'mprejurul Vidinului de ett armatarusescA, de cat numai oficieri si soldatTrusesti, ca tóte ca acolo nu era un singurpicior rus. Ast-fel In fata acestuT refussystematic al RusieT, Principele Gorciacoffprecum si cei-altt diplomati at c,lis cA a-césta cestiune, tratarea directa din ParteaRomania, trebnia Msata de 'IA parte, canu se putea periclita interesele mart dincausa cestiuna personale a Romania, siapoi eh asa s'a fault de Impèratul Napo-leon si de Imperatul GermanieT In ase-menea ocasiuni.

D-lor v'am spus tot, nu s'a ascuns ni-mic, si cu tóte aeestea am fost acusat nunumaT de incapacitate, dera si de dupli-citate i prin urmare de tradare! Déra0116 aci D-lor, cu asemenea invinove tia;nu glumiti c i mie mi se póte aprindeberea, cä volt fi in stare de a respundechiar personalitata inalte si cu mare es-perienta si capacitate a Principelui Dimi-trie Ghica !

Ni se maT dice un cuyent, gret, acelaca, suntem ret veduti in streinAtate, el nuinspirA incredere si consideratiune trimi-siT nostri In afara! Am onórea de a afir-ma D-10 Dimitrie Ghica, ea nu este ast-fel; sunt prea mic, nu este meritul metpentru ca se primesc laude esclusive, dervit a vè spune cà suntem datorT energieTsi patriotism-110 tend si maT ales sange-le, nu a 15 miT de Romani, ci a 5-6 miT,acestia datorim ca nici ua data, nici uà da-ta, o repet Romania nu a fost mai sus pu-sa In stima Puterilor Europene ca asta-d(Aplause).

§i tocmai acea putere care se arata cane ar fi ostilA, acea putere care are interesevitale, in acést anìt acesta putere putemdeclara cit are cea mai deplinA incredarein noi , in Guvernul nostru ; i sciti pen-

Ytru ce are acestA incredere? 0 are pentruea am fost leali catre dènsa, pentru ea neam tinut tóte angajamentele ce am luatcAtre &lase.

In momentul ce a trecut armata ruséscAin Ora, m'am dus la Viena ; cad daca Ru-sia ca vecina are interese tu tare nóstrA,apoi este si (sea l'altA vecinA Austro-Un-gaHa care are si ea interese la Dunare ; siam arètat tot ce socoteam, tot ee vrem aface. Am fAcut'o acesta pentru cA In ee-stiunea terilor de la DunArea de jos amconvictiunea cl In viitorul congres glasulAustria va fi eel maT ascultat.

Apoi made se vede neprieeperea, inca-,pacitatea, pe ce se. sustine cA nu insuflamIncredere, si cA guvernul Austro-Maghiarmai mull de cat ori-care altul nu crede innoi ?

Acesta nu esistA, pentru cA nu am as-cuns nimic, pentru eA nu am fAcut un pasfail a areta ce voiam si unde voiam !

A fost yorba ca yoitim sA declaram peDomn de rege. Austria a fieut onbraitde a 'mi spune cA acest titlu in sine nu a-vea nimic important, dan ea póte in mo-mentele actuale ne va atrage dificultatipentru alte interese mai importante ; si a-tuna am respuns garantes cA titlul derege ilia se va pronunta, i asa a si fost.

A fost 6110 Ma sat ingrijia cum cA,noi am yrea sA intindem dominatiunea net-strit pe malul drept al DunArei, tn spreVidin ; si érkT am liniscit aceste fria.

Noi de secole am trait bine eu Serbilcu Bulgarii. Wavem ce face In Vidin !

A mai fost si nA altA preocupare, aceiaadeca, daca 1TOM merge cu armatele rosiene"One la Adrianopol. Am rtspuns cA neteram otArati a mArgini operatiunile nóstremilitare numaT de-a lungul Dunarel, pen-tru apèrarea tèrei nóstre, pentru reyinde-carea drepturilor nOstre. §i órasT ne-am¡hint de cuvént.

Dad Dv. credeti cA totusi politica nó-strA a fost duplice, veniti eu dovedi si a-rOtati-ne duplicitatea nóstrA! Aretati-necA Europa este in contra nóstrA. NoT sus-tinem din contra ca nu este asa ; noT sus-tinem cA niet Austro-Ungaria, nia Rusianu fac cestiune de persóne ; prea putin lepasA cine stint pe aceste bAnd, ele nu seuTtA de cat la fapte!

Da, suntem n drept de a sustine cumcA, de vreme ce am fost leali, nu putemsA fim reti priviti!

Din contra, ca téte guvernele leale in-spirAm incredere i suntem stimag !

Dar Rusia, ne intrebitti? A! Da! astadisuntem inteun conflict en Rusia, asa este,v'am spus'o cu franchetA, tocmaT ca sA scietar& Da, Rusia ar voi sA 'T dAm Basarabiasi noT nu putem face acésta. Dar ce voitiDv.? SA 'T declaram resbel? SA ne apucAmla cértA en uA natiune pe care astA-di Eu-ropa intréga este silitA s'o respeeteze, s'oert4e.

MONITORUL OFICIAL n mina 17 (29) Februarle 1878

EI bine, va maï repet intrebarea? In fateatesteT AAA' de lucruri ce MO' sa facem

ce ati face D-vóstra, de cAt cu intelep-dune, cu fermitate, cu patriotism, a ice0 a raspunde cum am si raspuns : Vonposumus?"

Dar daelt va urrna Rusia a fi tat minicum s'o impacara? Spuneti-o Dv. SA damBasarabia? Na! alta earn, intre Rusia sinoi nu esista. Rusia primesce indepen-denta roistra, chiar o cere, Rusia primescesa ni se dea despagubire!

Pentru ne-întelegere intre noi si Rusiain privinta Basarabid va otara Europa!

Incapacitate este aci vorbind i luerâncltip?

Dace avetT alta opiraune spuneti-o pa; nu va marginiti a acusa. Spuneti ce

voitT? Voit s declaram resbel? Dar a-tuncea achsta nu privesce pe D. ministrude esterne, ci pa ministru de resbel si malcu sémA pe capul cabinetulul! Principe,politica de resbel in contra Rusiel,pare ea voitT D-vóstra! Si atunci va declarel nu va mai fi nevoe de a fi tacsat acumla batrAnete de incapabil de catre Princi-pele D. Ghica ; fiti incredintati ca in acea

na6 voiti da ea singur jos dupe acéstabanca; cad as fi nn Don Chichotte! Suntdeprins a ml da demisiunea si WA a as-cepta ea altii sit mi-o eéra, când vol aveaconvinctiune: ea interesele èrei cere re-tragerea mea!

Dimitrie Ghica ea nu vol aseepta epitetulcare bine-voesce a mi '1 da, ineonjurat cualte laude tot eta de putin meritate ca sinecapacitatea cu care voesce a ma lovi!(Aplause).

D. vice-pre§edinte. Regulamentul pune fndatorire presedinteluT ea sa consulteSenatul dupa, ce vorb3see interpelatorulministrul; consult dar Senatul dacii voeseea prelungi diseutiunea.

Senatul decide prelungirea discu-tiunei.k D. P. P. Carp. D-lor 'ml pare fOrte

D. ministru de esterne cu ocasiunea u-nul euvant , recunose cam personal aPrincipelui Dimitrie Ghica, a tinut la On-dal sat nu un cuvAnt ci un diseurs intregprea personal. 'MT pare rail. qic pentru to-nul i sAngele rece cu care D. mini strude esterne a raspuns intaiasi data; erapentru mine ua garantie ea de asta-dataeel putin nu TOM trata cum am tratat inalte ocasinni cestiunile cele mai vitale alelard cu un entusiasm de multe ori peri-

1T6 aduceti aminte cat de grea eradiscutiunea en actualul guvern and s'avotat conventiunea eu Rusia ; 3,6 aducetiaminte c argumentele jucati pe bancaguvernuld un rol fórte modest, déra en-tusiasmul an rol fórte mare, si primal pasin politica guvernulul o aveat nu intere-sele tarei ci Michaia Vitézul si Stefan CelMare. Tot pe atuneT se vorbea muR de

Piemont si de gloria lui,Cavour! Cu téteaeestea ee s'a intAmplat ? S'a intAmplatcum ca de si noi esiti biruitori diu acestresbel asta-di, departe de a cAstiga pro-vincil cum le-a astigat Piemontul , noisuntem pe cale de a perde, si pentru ce?Pentru c Piemontul a avut multe resbelesi unele nefericite, déra a avut 'politicabuna, pe etind noi am avut un resbel fe-ricit !TIM, o politica neprevadatóre.

Ne acusa D. ministru cum cA noi nu ri-dicam cestiunea la inaltimea la care tre-bue sa o punem si a noi facem cestiunipersonale. Fórte bine, sa discutam prin-cipiele insa, nu admiteti cum ea principie-le In politicA de ua data ce s'a discutatin mod docAnal trebue sit se aplice i laómeni ? Nu recunÓseeti cum ea când sadovedesee ca cu idel preconcepute, cu ma-ma cugetate de mal inainte ati urmat uapolitica care are A Asa rea; D-v.; asta-dlnumal sunteti in "stare a prieepe o politi-ca contrarie, find cA ea este opusa la in-tregul orclin de idel ce all luat o forma increeri D-vóstra ? Prin urmare cat pentrumine unul de qi voilli discuta principii rogde mal fnainte pe gavern sa m5 erte clócavoiti aplica aceste principil la purtarea luisi décA 'nal pun intrebarea de aveti in OraO in Europa destula, autoritate morala casa duceti la bun sfArsit politica de asta-

Act;sta o pot face cu atAt mal usor eueat chiar D. ministry ne-a dis : ne-am a-dresat la Rusia caleacare va va conveni." Sfatul vine c'am târ-ditt insa '1 primesc si va rog sa discutamImprouna, care este calea care convineRomâniel. S'a vorbit de politica nationala,

fim cu toti români. A repetat D. minis-tru de esterne nit frasa care a qis'o ca o-casiunea conventiunei, ca: ne vrea binelesi sit nu credem el nu va avea inima ro-BAIA" Déra si atuncl ati avut inima ro-maul si s'a dovedit ca v'ati ineelat si a-eum aveti inim român i érasi aveti sava inselati.

D. N. Volnov. Atunci nu s'a inselat.D. P. Carp. Prin urmare, sa lasam in-

tentiunile, cad nu suspeetez niel inten-tiunile, niel patriotismul nimulul, del% sitvedem, care sunt adevaratele interese aletarei nóstre? Care este politica nationalaa Orel? Si cum se practica ea? Aci, D-lor,din nenorocire, satt póte din fericire pen-tru téra nóstra, noi avem u. nositiunegeografica care no impune datoria de a fi,cum am dice, drieul unui mare principitiistoric al actiunel Orientului contra Occi-dentuld si a reactiunei Occidentului con-tra Orientuld. Aeest rol grandios la ju-cat Grecia, in vremele trecute, atuncl is-toria se marginea numal in basinul mareiMediterane, atunci rolul principal in jo-cul acesta de actiune i reactiune intro O-rient si Occident .1 avea Grecia, O eaa inteles misiunla si de si un popor mica fost in fruntea civilisatianei autice.

Acum nu este basinul Mediteraniel, a-cum lumea s'a latins, interesele s'aa lathsi Europa tntréga sa afl asta-di in fatlcu Asia, de aceea puncturile de contacts'ati inmultit i rolul care '1 juca si Gre-cia are sa se jóce asta-di la Dardanelela Dunare.

Din punctul acesta de vedere sa tratamcestiunea, si pun argumentatinnea mea laadapostul nnui mare diplomat, generalu-lni Schweinitz care 'nal dicea7 intr'uace diseutam cestiunqa Orientuld: ETD-le Carp, voiti sa, faceti politica build ,mai inainte de tóte studiati charta D-v.geografica, numai ea trebue sa ye inspire"sa studiem dérti charta geografica si a-tuna yeti vedea ca Rusia este maremijlocitóre fare Asia si Europa , si tainteresul ei sa aib At-d'auna In ma-na el marele cal de comunicatiune care atsa mijlocésea raporturile comerciale intreaeeste duoa parti ale lumel, se inchid pede alta parte cele-alte ea care ar patea

faca concurenta. In duo5 cuvinte des-chilerea Dardanelelor, inchiderea Duna-rei, éta cheia politicei rusesel. 13A-datilacest principia stabilit, care era interesulnostril? Interesul nostru era i aei seinsala D. ministru de externe, &ad credeea '1 acusam de ce nu a putut sa opréselpe Rusia. Nu, dar se insala, ea intereselelOstre sunt evident opuse calor rusesel,era evident ca era antinational de a faci-lita Rusiel realisarea politicel di-tionale. Acésta va espliea pentra ce in loca trage folósele care le asceptati, D-vóstra,veniti asta-di si recunÓseeti ea suntem peealea de a perde ali provincie. Caci sa nune inselam D-le ministru de externe cândafirmati ea cestiunea Basarabiel, nu estenit eestiune de interes, ci ua, cestiune deamor propria, comiteti ali eróre si ali ne-dreptate in contra Rusiel. Cum? GAnditiD-vóstra ca, Rusia, dupe ce neam varsatsAngele alaturea cu. Vasa, dupe ce am pustota Ora la clispositiunea el; dupe ce inmicele n6stre puterl am facut mal multde cat se ascepta Europa intréga, D-vóstracredeti ea pentru ali cestiune de amorpropriti, Rusia ar asuma asupra ei greauasarcina de a ne cere Basarabia? Nu, D-lor.Ne cere Basarabia pentru ea este in into-resul ei, ne cere Basarabia nu de astA-di,ci de malt. Ea face politica ruses* Dv.insa nu ati facut politica românisca (a--probarï.)

Póte ca Rusia nu va lua Basarabia Ro-mâniei, va parasi acésta revendicare ca unsacrificiti ea va face Europei, reservândcestiunea la alta ocasiune mai fericita,insa noi sa nu uitam niel ua-data ca nuamoral propria, ci intereaul el bine cuge-tat va fi causa perieolelor ea ne aseéptadin partea ei.

13A-data ac!)sta stabilita repet ca de sinu ati putea opri 1)3 Rusia, dar nimicnu v5 obliga sa angagiati viitorul tu de,

17 (29) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANLEI 971

trimentul pre mistre. Trebuia sA ascep-tatT arbitriul EuropeT pe care suntem da-torT a o representa la gura Dun Are.

AcestA actiune pripitA era primal pas,prima gresalA db care a esit tóte cele-alterele.

S'a objectat adese ori D-lor, eram siliïsa faeem acesta, nu am putut s facemalt-fel; biue, refi, am fost siliÏ sA mergeminainte si s. ne dam, cum dice ronAnul,in paza luT Dumneded.

AtT is, am fAcut apel la t6te puterileEurope, am bAtut la t6te usele, i nimi-nea nu ne-a deschis, in cAt noT, plrAsitTde t6te puterile, am fost siliÏ sa ne area-elm in bratele Rusie. Atund érA am ob-servat D-luT ministru, nu cred cA Europane-a pitrAsit, numaT, nu se p6te pronuntade cAt atund cAnd Rusia va sci sA, tragAfol6se din biruinta eT, care sA strice echi-librul Europe, atund numaT, Europa vaputea sit dea un respuns care nu p6tedea astA-dT, prin urmare, pe de uI parte,ve datT pe mania Rusiel, ér pe de alta,plrAsitT de maT 'nainte ajutorul ce puteas'Al dea astii-dT Europa. ET bine, era unplan preconceput, oil nu? Suntem noT indrep coastatAnd din fie-care pas al parti-duluT actual la putere, ct s'a executat unprogram intreg a dice: cA ce ai Meat eraresultatul and vointe érA nu a uneT neve.SA luitm Oral evenim ntelor de la 1866si sA examinitm demarsele acestuT partid.La 1866, dupA resbelul GormanieT contraAustad, a cre(,lut Rusia cum cA putereaGermanieT, uit putere amic1 mArindu-se,a venit momentul pentru densa, sit des-chidA ea c3stiunea Ori ntuIuI, adic ces-tiunea eT vitalA. Vedem atund cA se facerevolutiunea de la Creta, cestiunea Bul-garieT, se redicA bande de bulgari, se or-ganiséz i vedem atund pe D. BrAtianu,adieu pe partidul liberar astA-dT la putere,amestecat in aceste resculArT.

Vine apoT 70, iar dupA biruinta GermanieTiar se fac 6re-care ineercArT, pe de uit parteD. Ignatief ne eerea Basarabia dja de peatund i pe de alta, D-nu BrAtianu late -un env6nt memorabil, dice a acolo uncleeste ortodocsia, este interesul RomânieT.AstA-dY mind este a se rer,.olva cestia ori-entuluT, tot D. Brittianu eAe chemat pen-tru a faci nit aliantA cu Rusia. Prin ur-mare, eti oonstat uä politicA preconceputA,si tot de uit-datA adaog cit nu -v6 pot daaprobatia mea in cAt privesce consecintelefaptelor D-v. la care a ajuns tam. AdaT esteun ultim considerent si soesta este pentrumine de uA valóre capitalit, i trebuescitT eA nu m'as plAnge de perderea Basa-

déca ar fi numaT acésta, dar maTeste si alt-ceva; ne póte lua Basarabia as-tA-cg, dar ce ia sabia, sabia póte sA o reiasi mane vor veni imprejurArT europene caresA ne permitA sit o recAstiglm, dar pentrumine laarea eT, are importantit vitalA pen-tra implica u4 sendere a constiinteT na-

tionale, i notatT bine cA, décit noT avemratiunea de a fl, avem ratinnea de a fi nu-maT prin consciinta uaional i prin incre-derea EuropeT. ET bine, inerederea EuropeTnu o avetT, a dovedit'o acesta indestul tótecAte se InthaplA pe fie-care di, consciintanationalA ce atT fAcut eu Unsa ?

MaT putem ascepta de la popor acestsacrificil de sAnge si de avere atunel cândatatea jertfe all drept resultat seAderea pa-triel n6stre, cA un cetAtean and se ducesA'sT espue viata, el nu merge ca un mer-cenar saU ca un student, %di s scie pen-tru ce ? El vrea tot d'a-una, jertfindu-0viata, sA's1 qicA c o face pentru un inte-res national. CAA gloria nu e suficientA,gloria o ia pentru dAnsul, interesul natio-nal satisfAcut, el lasA pentru copiiT luT eamostenire al sacrificiuluT luT.

D-v6strA atT perdut pe de nA parte In-crederea Europe iar pe de alta, atT surpatconsciinta nationall. i ce val6re are con-sciinta nationalit. Si Increderea Europe oputeti vedea din istoria luT MihaT Vitézu.

El elscigase cu eroica lui spadA treTprovinciT i ou t6te acestea, a fost sufici-ent feral unuT lefegiti genaraluluT Bastaca sA prebuséseit intréga luT clAdire. Pen-tru ce ? Pentru 06 pe atund no lipsea con-sciinta nationalA, ne lipsea Increderea Eu-ropeT.

AstA-dT consciinta nationall renviatA,increderea Europe incepeam s'o avera, peuna atT surpatu-o, pe alta atT perdutu-o.(Apla u se) .

D. Nicolae Voinov. De loc nu ampretentiunea de a fi om de stat, ea onor.oratori call ati luat parte la discutiuneaacesteT interpelatiunT. Nu pot sA na6 mA-sor cu printul Dimitrie Ghica, in obligati-unea care tara p6te sA aibA eittre D-sa, der'T cer scuse déch m voiti mesura cu D-sa, oudatoria ce am cAtre tara mea, si acésta ofac numal in dorinta si iubirea ce am pen-tru tarA, cel putin atAt cat are si D-sa.

D-lor, asistAm la uA interpelatiune a-nuntatA de printul Dimitrie Ghica. AcéstAinterpelatiune are gravitatea sa, cci ared.e scop de a afla de la guvern décit cu-nósee preliminArile de pace de la Cazanlicsi de la Adrianopol, si décA am participatla acele preliminArY; preeum asemenea caresunt vederile guvernulul i mijlócele eeare de gAnd sA Intrebuinteze ca sA parti-cipe la congresul viitor, pentru a asigurasórta tAre n6stre.

Un public numeros s'a adunat ca sA as-culte acestA interpelatiune ; uA sumit deD-RT senatorT ail alergat ca s asiste ladiseutiunea de AO.

D-lor, sunt dator a lua parte la acestAdesbatere cu mica mea persónA, cum amfost dator a lua parte la 30 Aprilie, standdud s'a discutat in acesta incintA, décaguvernul trebue sA aibA lAsatA la aprecia-rea sa trecerea DunAre, cu ocasiunea mo-

tiunilor printuluT Dimitrie Ghioa si a D-luiG. FAlcoianu.

Atund, tocmaT pentru cit nu eram ornpolitic precum nu sunt nie astAAT, erammaT timid de cat aceT indasnetT politieTcare gitsesC in tot d'auna ocasiune cle aavansa si a retrograda, atund -am dis cAnu este bine, sa ditm prin anticipati-une voe guvernuluY, lAsAnd la apreci-atiunea lui trecerea DunArel; dar nu amavut f-ricirea sA facem ca sit reuséscit mo-tiurva D-lui Fillcoianu; -am fost numaT,6,

marea majoritate a SenatuluT, n IlrjnamotiuneT princepeluT D. Ghica , sustinutlcu multA tinerete de D-sa, a lAsat t6tA li-bertatea guvernuluT ca pe respunderea sasA conducA resbelul in Orient.

Guvernul conform votuld SenatuluT,conform motiune princepeluT D. Ghiea,lucrat intrAnd in resbelul din Orient, si acredut cit este bine sit '1 facA ; ail avutchiar ferma convinctiune el cu cat va in-datora maT mult pe Rusia, eu atét ea TR fimal recunoscAt6re si la incheerea pAceT cuatât ne va fi maY bine voit6re. Acesta afost, cred e, causa trecereT DunitreT, iarniel decum alta, cad numaT acest guvernnu i se pOte dice eA are sentimente filo-muscAlescT.

S'a sfirsit resbelul; ea dupit eh--atilt in cele mari cat si in cele micT. A

venit momentul in care ne am IntrebatnoT ce scie guvernul despre resultatul ob-tiuut la preliminArile de pace de la Ca-zanlic; luatam parte la ele, si care sent mi-j16cele care avem sA desfAsuritm la viito-rul congres?

Mi se pare cA asupra acestuT pullet nis'a respuns fOrte categoric.

Am trAmis un delegat ca s lulm partela tratArile de la Cazanlic si imperial ru-sese nu ne-a primit. Vom vedea maT in ur-mA dacit fiind altii la putere, ar fi putut fiprimitT la pertractitrile armistitiuluT si apreliminArilor plceT, vom vedea dacA fiindaltii la putere putea sit scótit lucrurile lamg bun resultat ca astit-dT. ET! N'a voitsA ne priméscit Marele Duce Nicolas perepresentantul nostru colonelnl Adon sAia parte la tratArile de armistititi si pace;in ce este vinovat guvernul in acest punct !

póte sA capete blamul Camera si Sena-talai ? Am avut un tratat incheiat cu Ru-sia numit conventiune pe care D-nu Carp,din capul loculuT l'a atacat i iee cAchiar de atund a prevèdut ceea ee era sitse imt6mple. Dar name D-sa a votat incontra, cld tótA opositiunea din Senat avotat'o, chiar onor. D. Boerescn.D. Boerescu. Am zombAtut'o.D. Voinov. Chiar D. Boerescu care a

votat contra a sustinufo de la irtceputpIn5 la sfirsit, 4icAn4 cit aid D-sa nu pu-tea face alt-fel.D. Boerescu. Dar am votat contra.D. Voinov. Iar la sfirsit a votat con-

tra, acesta este u cestiune de apreeiare.

972 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIKI 17 (29) Februarie 1878

D. 'Boerescu a vorbit pentru si a votat con-tra, precum D. Opran a vorbit contra si avotat pentrn, lake a a fost uA, cestiunede convinctiune la sfirsit ! (Aplause).

Ett D-lor, n'am sA vorbese poliic Inal-tA, am sit stat pe pAmênt One la InAlti-mea capacitittet mele impreunA, ca ee l. denit gild{ en mine, eu publicul, en Ora!(Aplause).

Ce este aci ? Care este tinta interpelAret ?Este a se face mat bine sat a se resturnanumat guvernu? i intreb sA 'mt respunditeminentit oratort, ai convinctinnea D-lor,pot sA dicit D-lor pe onóre, c dacit D-lorerat la putere ar fi putut lua parte la de-liberArile de la Cazanlic, sit declare D-lor,nu prin jurnale care prin artieolele lor seontra-die sustinêndu-ve in contra sliselor

D-v6strA, dar sit declaratt aci pe onóredad eratt D-v6strit putétt ea sA impunettMarelut Duce Nieolae ea sA impue guver-nulut rusese primirea si ascultarea condi-tiunilor nóstre de pace. Apot, D-lor, cAndunul din D-vóstrA att avut incredere de aprimi iscitlitura cui-va i acela nu's1 tineenvêntul, mi se pare cA nu In contra D-v.se póte arunca vina and cea-laltA parteeste vinoyatit.

Dar de ce nu s'a incheiat un tratat tnregula, s'a dis altii-datA? Et cât pentrumine n'am hid uA incredere pentru tra-tate chiar cele mat insemnate. Dacit trac-tatul de Paris, n'a maT fost tractat In re-gulA tneheiat pentru care tóte puterile atlaat angajamentul ea sA '1 respecte i sA'1 apere and va fi atacat de vre'uA parte sieu tóte acestea vedett In ce stare a ajuns...

Apot, D-lor, sA vorbim serios, D. Carp,vrea sA nu venitt cu probe serióse; nu untraetat cu not era ait se in n sénaA, pen-tru on6rea de a fl pus iscitlitura D. minis-tra de esterne alAturea en marele canee-lar al Rusiet, ar fi fost acéstit isaliturAtinutA In sémA eând interesele Rusiet, cândnecesitatea eT ar fi dictat ca acel traetatsit nu fie tinut in sérnA, n'ar fi gitsit un nodIn papurit, cum dice Românu? Ort eand ar1'1 voit ar fi dovedit cA not snntem cacti-tort de tractate i resultatul ar fi fost ceeace et ar fi voit, prin dreptul celuï mattare.

DacA Europa, nu gAsesee midlóce sit Im-pedice acésta, dar not, ce putem face deat a protesta.

D-lor, sit ajungem la conclusiunea a-,castel interpelkt; care este seopul inter-pelitret, ce ni sii dice? Nu ne Indoim depatriotismul ómenilor care sunt la guvern,preeum nu me indoese nict et. Mat mullde eitt atAt, pot et sl am apreeierile meleasnpra cutkel sat cutAret persóae din mi-nister, dar este cestiunea de a fi luat mi-nisterul in Intregal ht.

picetl, avem Ineredere in patriotismulD-v., dar suntem sigurt cA n'avett destulitcapacitate politia si mat mult de cAt atit,att perdut increderea in Europa si eabine-

tnl aeesta name póte sA fie partitul cares. condua destinele teret la viitorul con-gres.

bine-voitt a ne areta, cu date, nueu yorbe, care din 6menit politicT, caresunt posibill sA vinit la guvern, fiind-citne cam cuaseem, pot sit ia puterea ; totivenim i deelarAm; uni, nu et, am trecutpe aeolo i m'am sAturat, dar cu tóte a-cestea când vine momentul inhatit puterea

die,e, am fost siliçI s'o iuäm, n'am avuace face. (Aplause).

Care sunt 6menit posibilt, care vor pu-tea sA vinA dupe acest guvern ? i sA facAmat bine de at el.

Defiez pe D. Carp, sA formeze mi-nisterul. Fiind-cA, D-10, a dis, att gresitcu top', and att fAcut coalitiunea la Ma-zar-Pava, suntett Gment ne prevedetort; elbine, la Mazar-Pasa, a fost D. Iepureanusi D. Sturdza si D-lor dar at grOt, deetnu pot fi bunt in minister.

Permitetine ai none, celor din térA, sAcunóseem sentimentele et, si eutez a sliceacésta cAct nu numal eel care aii fost mi-ni$ri si care adesea oil se inchid ca inserait, fArA sA pótA cine-va apropia, eu-nose sentimentele rel, ci si eel care trA-ese In popor, "cunose sentimentul poporu-lut ai de multe ort malt mal bine de ataeeea care tree numat pe la guvern. Sen-timentul teret nu judecA able* de la Ma-zar-Pava ea D. Carp. Cutez sA die cA, sAdea D-zet, ca guvernul actual sA greséseAtot aaa cum a gresit aeea numitit coalii-une, eitct ea a avut de resultat pAdireaConstitutinnet aigarantarea intereselorre; pot sit die a aeea cualitiune a binemeritat de la patrie pentru cA ne a seitpatde aceia care nu pot uita cA a citdut, deacolo de nude a adut. (Aplause).

EA care nu stint politic ai trebue sA mergnumal prin deductiunt, a dori el acelaatpleat s facA, in conducerea cestiunet 0-rientulul, 6menit de la putere, care le afiteut la Mazar-Pava, In politica interiórA.

Suntem acuzatt, guvernul si coalitinneade la Mazar-Paaa ai mat mult IncA parti-tul liberal, en tot-felul de aeuzArl. De 6-menit amitrati, sdrobitt de acea miscarepoporarii, care natural at adns alianta dela Mazar-Pava, si en ea cAderea D-lut Ca-targiu eu at set, atunci Ora a fost Ingri-jitä ai en drept cuyent de sórta et.

Et D-lor, dar D-v., care facetl imputareacestut guvern, câ n'a sciut sA se resinAde a lua parte in resbelnl Orientuld. Deai D. D. Ghica, nea spus la precedentadiscutiune cA a vorbit en militart a cArorsabie sArea din técA pentru a treee Du-nitrea.

D. D. Ghioa. N'am qds asa, ye datdesmintire, eititt mal Ant qt motiunea siapol, YenitT a discuta.

D. Voinov. Acésta este in diseursulD-vóstrit.

D. D. Ghiea. CetitY, vg dat desmintire.

D. Voinov. Nu voT sA m eert eu D.Ghica, fiind a nu sunt de talie a me eer-ta eu D-lut. (Aplause).

D. D. Ghica. Facetl pe omul mare,suntett la locul D-vóstrA. . .

D. Voinov. Din contrA am nevoiitde protee4innea D-vóstrA act stint ommic, Grit sunt senator si nu fac de at sArepet ceea ce s'a dis. Cititt diseursul D-v.care cum dice onor. D. Boerescu In sciintadreptulut, face comentarul acestet motiunt.(Aplause.)

ET bine, D-lor, credett D-yóstrit eA avetiferma convinctinne cA aci nu este cestiu-nea de cat numal d'a lumina pe guvern ineeea ce ni se pare cA face ret, de at dice :6tA aka pe care sA mere si in acelaaltimp aï spune: décA nu vett urma pe aeés-ta cale, cu tótit consideratia ee avem, nustatt aci? Nu D-lor, cestiunea este a areta:cA, aeest guvern a gresit, si noi suntemsigurt cA décA a gresit, a gresit cu con-cursul D-lut D. Ghica. DOrA insA care esteresultatul? Europa nu are Incredere In a-cest guvern, téra nu are Incredere in acestguvern. Prin urmare sA eitutAm al InlAtu-ra ea un altul sA ia locul set. DécA tin-dett la un asemenea resultat, apol in im-prejurkile actuale este f6rte gret sA gA-sitt acel guvern. CAA, décl este se: vinAacel guvern pe care calitiunea de la Ma-zar-Pap, sat ort-cum o vett numi, l'aresturnat, ori ate D-vóstrA veil vorbi nucred cA téra '1 va primi (aplause prefun-gite.) Téra seie ee att fAcut In chid ant !DérA óre acel guvera ar fi flea mat binede at acésta! Ore D-lor nu 'st aduc a-minte cA aeeia void sA intre In aetiuneaOrientulul ImpreunA cu Serbit spre a adu-ce téra la eatastrofa de la Alexinatt, invreme ce acesta ne-a dus la catastrofa dela Plevna ? (Aplause prelungite.)

S'a taxat Nicest guvern de ruso-fil. . .Cum D-lor, 'st-ar putea Inchipui eine-vaca ómenil cart sunt la guvern att senti-mente muscAlesel? Nu admit cA póte fi unromAn care se cagete un singur momentcontra teret sele oil cart ar fi opiniuneasimtiméntele sOle politice. (Aplause.)

Acum D-lor, décA astAsh nu este ees-thine de a judeca pe un minister, eu tóteca eti asT fi alitturt cu ort cine décA ar fiamAnunte, acusatiunt, si ast da In judeca-tA pe acestt ministri, care at stiut a ertape acet contra eitrora Ora a luptat ea sit'I InlAture. (Aplause.)

DécA este vorba de at judeca, arAtattanume faptele, puneti-t In acusatiune,ImpreunA ca D-YóstrA décA nu la tótepunctele, voit gAsi si et un punct de ada uA bilA albA cu D-vóstrA. DérA a veniastitslY, and téra se OA In pericol, andcriza predominA, si a ne ocupa cu acusArl,nu este timpul, trebue astAdt top sA Hmunitl, sA lucrAm ImpreunA spre a ne salvade ort-ce greutAtt.

LAsatt sicanele de tótA dioa acum ma-*

17 (29) Febrnarie 1878 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANI:RI 973i

tar când guvernul trebue sA aibg minteaIntréga linistitA; dap-T puterea morall arepresentatiuneT nationale, aceld repre-sentatiunT. nationale care astAdT vorbeste,si care cu un alt guvern, in imprejurarileactuale nu ar fi putut vorbi n sauctuaruleT, nu ar fi putut vorbi principele Ghica,nu ar fi putut vorbi D. Carp ast-fel de in-teresele publice ale tereï (aplause). ET bi-ne D-lor, se dice, acest guvern a gresit,dera nu vreail sa restorn, este ceva carenu se pOte intelege. Writ pentra ee? Sun-temjnoT seriost ce facem prin aoésta ? Tore,care ne asculta ea nu facem do elt escar-muse fara a adjunge la nicT un resultat,ee va dice? D-vóstra dicep ea, nu voip sa'T dap un vot de inereclere? ApoT, D-lor,6meniT acestia asupra carora Europa dupaD-vóstrit nu are aid ug ineredere, sail tre-bue resturnatT sail trebue sA obtie de lanoT tóta forts morala pentru ca pótlreeApAta tn Europa inerederea despre careD-vóstra ceT d'AntOill trebuie sit recunós-cetT eit ail asta- li nevoie.

D-lor SenatorT, vil rog s. respingep a-tésta interpelare care dupl. cum se vedeUncle numaT id, luptl de partide. Cu topimpreung trebue sa punem mâna susti-nem acest guvern, ér nu