8/16/2019 DCI-curs 6

1/21

DCI- CURS 6 -

Saptamana trecuta am inceput discutiile legate de grupurile de societati. Am vazut

definitia grupurilor de societati: un ansamblu de societati independente din punct de vedere

 juridic, dar care sunt unite intre ele prin tot felul de legaturi, de capital sau contractual, astfel 

incat ele sunt percepute ca o enitate unica (Da! pe piata.Am vazut" de asemenea" saptamana trecuta" tipologia grupurilor de societati (incepusem

caracterele!. Am vazut ca putem avea grupuri de societati ce au (#!structura piramidala

(  societatea-mama cu societatile filiale si subfilialele acestora!$ am vazut ca societatile pot sa

ai%a (&! structura radiala ( o societate- mama si mai multe societati dependente de societatea-

mama" dar doar atat!" plus am vazut ca putem avea grupuri de societati cu o ('! structura

circulara ( societati unde nu avem neaparat una dominanta, ci societati intre care exista legaturi

incrucisate de capital; societatea- mama detine actiuni la filiala, filiala detine actiuni la

 societatea-mama si la o alta societate, la care societatea-mama detine, la randul ei, actiuni.!

Rezulta legaturi etrem de legate de capital incat sa putem forma o structura cat de cat (sa ne

intelegem" nu tre%uie sa avem un cerc perfect! circulara.

De asemenea" saptamana trecuta am inceput o prezentare a tipologiei grupurilor" in

functie de zonele geografice in care le regasim. )e zona europeana am spus ca avem cateva

reglementari privitoare la *oldinguri" societati ce detin participatii financiara in alte societati si

ele se ocupa cu administarea" cu gestionarea acestor participatii financiare.Am vazut ca holdingurile pot sa fie pure (atunci cand activitatea aceasta de detinere si

administrare a unor portofolii de actiuni este o%iectivul eclusiv de activitate al societatii *olding"

al societatii-mama " daca vreti! si holdinguri mixte( atunci cand societatea *olding nu doar ca

detine participatii financiare la alte societati de la care primeste dividende" dar si realizeaza pe

cont propriu o activitate economica" propriu-zis" aducatoare de profit!.+un,In Europa" am avea holdinguri ( sa revin imediat la dreptul german pentru ca acolo avem

o reglemenatare particulara!.In Statele Unite v-am mentionat gruparea de tip trust " un ansam%lu de societati reunite

su% o conducere unica$ un ansam%lu de societati avand o conducere unica. Cum se realizeaza

aceste grupari de tip trust in Statele Unite emplul tipic de %aza este voting trustul . rustul" il

cunoasteti- este ec*ivalentul fiduciei: o anumita persoana ce nu se poate ocupa de %unurile sale

1

8/16/2019 DCI-curs 6

2/21

sau nu doreste sa se ocupe de %unurile sale" le transmite in proprietatea unei alte persoane" care

este insarcinata sa le administreze" in %eneficiul constuitorului sau a unei terte persoane si sa

verse emolumentul eploatarii respective.rustul este constituit" de fapt" fiducia a fost constituita dupa modelul trustului" avem / si

 %eneficiarul.

Voting trustul  se realizeaza in felul urmator: avem personae care detin actiuni la mai multe

societati" nu doresc sa administreze ele actiunile respective( sa mearga sa voteze in A0A" sa se

informeze" sa ia decizii s.a.m.d!" ci doar transmit actiunile respective in proprietate" intr-un trust.

1e plaseaza intr-un trust si apoi trustee-ul   " unul singur" pentru mai multe societati" va lua"

 %ineinteles" decizii coordonate" care privesc viata acelor societati" Se poate a2unge" in felul acesta"

la crearea unui grup. Actiunile la mai multe societati distincte sunt plasate intr-un trust si

trustee-ul va eercita acea conducere" va lua decizii cu privire la acele intrprinderi care fac parte

din grup.vident" trustul sau gruparea de tip trust pe teritoriul american se poate realiza si prin

modalitatile clasice: de fuziuni sau acizitii. emplu: (fuziune! doua societati fuzioneaza" doua

intreprinderi distincte fuzioneaza$ din punct de vedere 2uridic" pro%a%il va ramane doar una" dar 

aceasta isi va eercita activitatea prin mai multe intreprinderi$ (ac*izitii! )rocesul de ac*izitii

reprezinta" de fapt" do%andirea titlurilor" do%andirea actiunilor la alte socieati si in felul asta se

creeaza acea legatura de capital" pe care v-am mentionat-o la inceput.

rusturile pot sa fie de doua feluri: trusturi orizonatale si trusturi verticale.

1. Spunem ca trustul este orizontal atunci cand include societati care au eact acelasi

o%iect de activitate. emplu: am o societate de telefonie mo%ila" un grup de societati ce

 presteaza servicii de telefonie mo%ila$ daca fiecare dintre entitati are personalitate 2uridica

distincta si actiunile sunt detinute de una singura" am putea vor%i de un trust orizontal.

c*ivalentul pe zona europeana ar fi societatea 3RA40- activitatile realizate sunt de un singur 

tip( servicii de telefonie mo%ila si internet!" dar doar acelasi gen de activitati.

2. Trustul poate sa fie unul vertical" atunci cand activitatile realizate de intreprinderile

din grup sunt complementare unele altora. Spre eemplu" am societatea care epoateaza

minereuri" am societatea care face tevile si rulmentii" am societatea care produce masinile" am

soicetatea care vinde masinile s.a.m.d.$ activitati complementare uneia alteia.

5enind la zona europeana" va spuneam ca legislatiile statelor europene nu cuprind

neaparat reglementari detaliate in materie de grupuri de societati. ac ecptie ' sisteme de drept:

!roatia, Ungaria si "ermania" unde regasim norme specifice grupurilor.

2

8/16/2019 DCI-curs 6

3/21

In dreptul roman avem cateva dispozitii cu totul si cu totul disparate in dreptul conta%il" in

dreptul fiscal si usor in dreptul insolventei" dar nu avem o reglementare clara" detaliata" coerenta

a grupurilor precum avem" de eemplu" in dreptul german. #oonzern- ar fi conceptul in dreptul german$( mi-am notat o definitite: reunirea stransa a

mai multor intreprinderi autonome din punct de vedere 2uridic" intr-o unitate economica noua"

odata cu plasarea lor intr-o conducere comuna!. In dreptul societtailor" elementele definitorii sunt

eact aceleasi ca in cazul oricaror grupuri.Deci societati distincte din punct de vedere 2uridic" reunite7vazute din punct de vedere

economic ca o entitate unica" datorita conducerii lor comune.

0rupurile" in dreptul german" pot sa fie grupuri de coordonare  sau grupuri de

dominare.

1a  grupurile de dominare reusim sa identificam o societate ce are putearea de a lua

decizii 7ii revin prerogativele de conducere a celorlalte societati$ deci deciziile luate de socitatea

din varful acelui grup vor fi o%ligatorii pentru societatile mem%re ale grupului- se afla intr-o

 pozitie de superioritate" celelalte fiind dependente de ea.In ceea ce priveste celelalte grupuri" de ordonare egalitara" nu avem acea legatura de

dependenta intre societati" doar legaturi stranse de capital intre ele" astfel incat" inca o data" a2ung

sa fie privite in mod unitar.

In ceea ce priveste prima categorie de grupuri" grupul de subordonare" el se poate forma

 prin & modalitati: (#! prima este modalitatea tipica" aceea a legaturilor de capital" folosind

mecanisme de drept societar pentru a crea acel grup de su%ordonare. 3 societate do%andeste

controlul in alta societate" fie pentru ca o constiuie de la zero si doar ea isi face aporturile acolo"

deci constituie propriu-zis o filiala" fie do%andeste pac*etul ma2oritar" pac*etul care ii permite sa

detina controlul in respectiva societate. Dar " in orice caz" vor%im de un mecanism tipic de drept

societar.In acelasi timp" insa" grupurile de societati( si grupul de su%ordonare! se pot forma in

dreptul german pe %aza unui (&! contract de su%ordonare. )rin contract" o intreprindere accepta sa

cedeze unei alteia" prerogativa conducerii7administrarii sale. Dar conducere efetiva : iau orice fel

de decizii care prievesc viata societatii.(contract de dominare!. i %ine" in momentul in care prin

acel contract de dominare am transmis societatii dominante prerogativa directiei" acea societate

dominanta va avea puterea sa vina cu *otarari sau sa vina cu decizii ce sustin interesul grupului.

Dar" mai mult decat atat" acele decizii care sustin interesul grupului" s-ar putea sa fie contrare

3

8/16/2019 DCI-curs 6

4/21

intereselor societatii dominate( societatii care cedeaza puterea! si" totusi" toata cola%orarea asta e

 perfect legala. Deci cedez prin contractual de dominare prerogative cu privire la decizii" care va fi

a%ilitata sa ia decizii in interesul grupului" c*iar daca" pe c*estiuni concrete" imi vor fi

defavora%ile . si totul este reglementata farte detaliat in dreptul german.Din pacate" nu pot sa vin cu multe detalii pentru ca germane nu e o lim% ape care o vor%esc si

toate informatiile pe care le-am aflat depre freptul german le-a aflat pe canale indirect.

Revenind la caracterele grupurilor de societati" sper ca ati retinut inca din definitie (am dat

o definitie saptamana trecuta-vor%im de o enitate formata din intreprinderi " 2uridic distincte" dar 

care" din punct de vedere economic" formeaza o entitate!.S-a pus pro%lema in discutie daca pentru grupul de societati am putea sa identificam o

nationalitate" dincolo de faptul ca" din punct de vedere 2uridic" grupul" inca o data" nu are

 personalitate 2uridica" ca atare. 5or%im de intreprinderi multiple intre care esta legaturi de

capital. Raspunsul ma2oritar a fost" evident" acela negativ: 4U" grupul" neavand personalitate

 2uridica" el nu poate avea nici o nationalitate proprie. Intreprinderile care fac parte din acel grup

vor avea o nationalitate proprie" vor avea o lege proprie aplica%ila" iar legaturile dintre ele si

regimul 2uridic al intreprinderilor din grup va fi sta%ilit pe %aza regulilor 2ocului de conflict de

legi. 3 sa vor%im imediat despre modalitatile de constituire a grupurilor de societati si apoi o sa

vedeti ce relatii eista intre sociatatile din grup si cum determinam legea aplica%ila.Deci" nu personalitate 2uridica pentru grup" nu cetatenie sau nationalitate unica pentru grup. De

regula " avem foarte putine reguli materiale care privesc grupul. Relatiile dintre societatile

mem%re ale grupului sunt sta%ilite pe %aza 2ocului regulilor de conflict de legi.

Formele de constituire a grupurilor de societati

Desi pana acum nu m-ati auzit mentionand sucursalele" pana la urma si ele sunt cumva

aferente pro%lematicii constituirii grupurilor de societati" mai ales daca entitatea isi realizeaza

activitatea in strainatate prin intermediul unor sucursale.

()rimul slide! Avem cateva reguli legate de filiale" respectiv de sucursale. 8ai precis am

 preluat din art. 2580 alin. (3 4CC" regulile de con!lict in materie de sucursale" respectiv inmaterie de !iliale. ineti minte saptamana trecuta" am vazut ca la alin. (#!" &9; precizeaza ca  $% 

e guvernata de legea ei nationala si-apoi se comprima cu cele doua articole privitoare la

sucursale" respectiv la filiale.

Ce inseamna sucursala? Ce inseamna filiala?

4

8/16/2019 DCI-curs 6

5/21

Inainte de a vedea legea aplica%ila fiecareia" notiunile v-au fost prezentate la dreptul

societatilor si vom vedea inclusiv la DI). Atunci cand tre%uie sa aplicam o regula de conflict din

legislatia noastra tre%uie sa operam in primul rand cu conceptele pe care le avem in dreptul

intern. Uneori putem largi contururile notiunilor" dar oricum esenta ar tre%ui sa fie aceea a

notiunii din dreptul intern.

 Ce inseamna sucursala Ce inseamna filiala Cum le distingem

Din sala: Una are personalitate 2uridica" cealalta nu are.

Care Sucursala 4u are.

 

8/16/2019 DCI-curs 6

6/21

In ceea ce priveste constituirea de sucursale la nivel european" jurisprudenta !entros-

am evocat-o aici intr-una din saptamanile trecute-nu conteaza ca )=-mama este inmatriculata intr-

un stat care spune ca este suficient sa am acolo o simpla casuta postala si atat" statele de

destinatie" in speta Danemarca" sunt o%ligate sa-mi inregistreze sucursala respectiva" c*iar daca

 prin monta2ul asta" simpla casuta postala constituiata in Anglia" respectiv sucursala constituita in

Danemarca prin care realizez integralitatea activitatilor" voi a2unge sa eludez reglementarile

imperative din Danemarca in materie de capital social minimal.

Constituirea unei sucursale in strainatate evident ca nu va diminua riscurile 2uridice pentru

societatea-mama" numai ca aceasta implantare directa acolo ii va permite uneori sa realizeze mai

usor activitati in strainatate. In acelasi timp si o serie de pro%leme pot sa apara. De ce Dupa cum

vedeti" legea aplica%ila )=-mama se aplica pentru tot ce inseamna constituire" desfiintare"

functionarea sucursalei" dar mai ales puterile reprezentantilor sucursalei. Ce se intampla Cand

contractezi cu reprezentantii in Romania ai unei sucursale straine tre%uie sa stiu ca sucursala nu

are personalitate 2uridica aici si nu-i guvernata de legea romana si nu ma pot %aza pe prevederile

legii romane a societatilor pentru a vedea daca anumite acte inc*eiate de organele sucursalei pot

sau nu sa fie considerate ca fiind inc*eiate de fapt in numele )=-mama. 5a tre%ui sa verific le

societatis straina" legea aplica%ila )=-mama pentru a vedea daca acel director de sucursala poate

sau nu prin actele pe care le inc*eie sa anga2eze )=-mama. Stiti de ce este foarte importanta

mentiunea asta )t. ca da" in dreptul romanesc al societatilor am vazut ca societatea este legata de

actele organelor sale c*iar daca acele organe ale societatii depasesc prevederile actului

constitutiv" depasesc prerogativele care le-au fost conferite lor prin actul constitutiv.

1imitarile puterilor statutare ale organelor societatii sunt inopozabile  tertilor" asa spune

legea societatilor. i %ine" asta este regula la noi" dar nu in toate sistemele 2uridice din lume vom

avea eact aceeasi solutie" si-atunci noi va tre%ui sa ne interesam cu privire la puterile acelor 

administratori sau acelor reprezentanti ai sucursalei-sunt ei capa%ili" au ei prerogative suficiente

incat contractul respectiv sa fie inc*eiat in numele societatii sau nu

%onstituirea de !iliale este una dintre modalitatile principale de creare a grupurilor

de societati. Societatea care vrea sa patrunda pe o piata straina" %eneficiind evident de o serie de

reglementari mai favora%ile din statul respective" vine cu un aport si-si constituie de la zero acea

societate pe teritoriul statului strain" singura sau eventual impreuna cu alti asociati. Ca acea

societate sa fie considerata filiala mea tre%uie ca eu societate-mama sa detin un pac*et de actiuni

care sa-mi permita mie sa am controlul in respectiva societate

8/16/2019 DCI-curs 6

7/21

8/16/2019 DCI-curs 6

8/21

Inca o c*estiune legata de sucursale si filiale. Am spus mai devreme ca raporturile dintre

societatile din grup sunt guvernate de legile desemnate de partea regulilor de conflict. Si totusi" in

anumite materii particulare" au fost ela%orate reguli su%stantiale care privesc grupurile ca atare.

1a dreptul concurentei" ati avut ocazia sa studiati de2a art. #;#" respectiv #;&" din U. Ati

vazut dvs ca art. #;# poate a2unge sa nu fie aplicat" atunci cand vor%im de raporturi intre

diversele entitati ale unui grup. Sau" la #;&" a2ungem sa aplicam o amenda si fililalei si societatii

mama pt ca impreuna reprezinta un grup. Sa va dau eemple pt cele & categorii: prima cauza-

avem o societate engleza care dorea sa distri%uie stilouri in diverse state ale uropei$ si a inc*eiat

contracte cu diversi distri%uitori din state europene si fiecare dintre acestia i-a introdus in contract

o clauza de eclusivitate teritoriala: tu societate germana doar in 0ermania" tu societate italiana

doar in Italia" tu societate %elgiana doar in +elgia" s.a.m.d. Ce s-a intamplat Comisia uropeana

a considerat ca toate contractele respective cu clauzele de eclusivitate teritoriala" a2ungeau pana

la urma sa ai%a un efect de denaturare a concurentei pe piata interna" erau ec*ivalente unor 

acorduri de parta2are a pietelor intre societatile participante. Stiti ca sunt interzise pe %aza art. #;#

orice fel de intelegeri care au ca o%iect sau ca efect denaturarea concurentei" inclusiv acordurile

ce presupun o compartimentare a pietelor. Ce credeti ca a facut societatea care a fost sanctionata"intelegere monopolista-a tre%uit sa renunte la acele acorduri. Societatea si-a desc*is sucursale"

respectiv filiale prin diverse state europene si acestea aveau ca o%iect de activitate distri%utia de

stilouri pe piata statului unde au fost constituite. Comisia uropeana a raspuns acelei actiuni

 privind comportamentul societatii care ar fi dus la o compartimentare a pietelor: c*iar daca

vor%im de o compartimentare a pietelor" de fapt nu vor%im de o intelegere intre intreprinderi

distincte" ca vor%im de un singur grup" o singura entitate" societatea engleza si sucursalele ei. Si"

 pana la urma in aceasta cauza" societatea engleza a a2uns sa nu fie sanctionata. Deci" un

comportament interzis intre contractant si entitate" poate sa a2unga sa fie permis in cadrul

grupului. Cred ca dl Deleanu va spunea de art. #;#...

Si la #;&" evident aici este foarte simplu eemplul" cred ca va este foarte cunoscut: cauza

United +rands" %ananele 8ai tineti minte despre ce era vor%a De o societate mama americana

si filiala ei olandeza" ce distri%uia %anane pe piata europeana. Cine a savarsit acel a%uz de pozitie

dominanta Cine spunea ca n-ai voie sa vinzi mai departe %ananele verzi vident ca filiala, Si

totusi" daca aplicam acea amenda etrem de mare doar filialei olandeze" %ineinteles ca filiala ar fi

a2uns la faliment. Ce a spus Curtea de =ustitie )ai filiala olandeza si societatea mama americana

reprezinta o intreprindere unica si tre sa aplicam amenda grupului ca atare. Deci amenda a a2uns

sa fie divizata intre societatea mama si filiala" pt ca am%ele" desi distincte dpdv 2uridic" formau o

entitate economica unica. 5or%im de norme materiale care intervin" oricare ar fi normele

determinate de regulile de conflict pe care le-am vazut mai devreme.

3 alta modalitate de formare a grupurilor de societati este !uziunea societatilor. Desi

simplu eemplul" poate ca nu este cel mai potrivit$ ce inseamna fuziune 3 operatiune 2uridica ce

implica transmiterea patrimoniului unei societati catre alta. In mod normal" la fuziunea prin

a%sor%tie" societatea a%sor%ita dispare" a2unge sa fie radiata de la Registrul Comertului" in timp ce

 patrimoniul ei" toate contractele" toti creditorii" sunt preluati de societatea a%sor%anta. uziunea

8

8/16/2019 DCI-curs 6

9/21

 prin contopire: avem & societati care isi vor trimite patrimoniul unei a treia$ societatile ce se

contopesc vor fi radiate de la Registrul Comertului si va rezulta o a treia societate.

Am o definitie pe legea '#: fuziunea este operatiunea prin care una sau mai multe societati

sunt dizolvate fara a intra in lic*idare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati"

in sc*im%ul repartizarii actiunilor catre actionarii societatii noi. u transmit patrimoniul si

actionarii mei primesc de la societatea rezultata actiuni in urma acelei trasmiteri de actiuni.

De ce fuziunea persoanelor 2uridice nu este o forma propriu-zisa de creare de grupuri de

societati )t ca vor%im de o forma de concentrare de intreprinderi" ori am vazut saptamana

trecuta ca grupurile de societati presupun eistenta unor persoane 2uridice distincte reunite intr-o

entitate unica. Si totusi" pro%lematica fuziunilor este etrem de apropiata de cea a grupurilor de

societati pt ca pana la urma intreprinderi" entitati economice distincte a2ung sa fie conduse

centralizat de societatea rezultata in urma fuziunii.

Importanta fuziunilor pt societati: pe plan international-accesul mai usor pe piata straina"

acces mai usor la mana de lucru straina" incerc sa etind pietele atunci cand a%sor% o societatestraina" pozitia mea concurentiala se intareste atunci cand reusesc sa a%sor% pe o alta s.a.m.d.

Dincolo de aceste avanta2e" realizarea de fuziuni transfrontaliere nu a fost cel mai usor lucru in

 practica. oarte multe state europene nu au avut niciun fel de reglementari in materie$ i-adevarat"

 pt fuziuni interne" la nivelul Uniunii uropene" a fost adoptata o directiva in materie de societati

care acum a fost transpusa in legislatiile statelor" iar fuziunile interne de societati puteau fi

realizate. In ceea ce priveste fuziunea societatilor transfrontaliere" nici un fel de norme sau atunci

cand eistau ele erau etrem de severe$ va dau un simplu eemplu: in ranta se spunea asa >daca

societata franceza a2unge sa fie a%sor%ita de o societate straina" votul in A0A tre sa fie luat cu

unanimitate?. ste o eigenta etrem de severa" asta reprezenta un o%stacol de %aza in calea

fuziunilor transfrontaliere. In +elgia" se preciza ca daca societatea %elgiana a2unge sa-si sc*im%enationalitatea" ca de fapt in urma fuziunii intervine si o sc*im%are de nationalitate" fiind a%sor%ita

de o societate germana" aia %elgiana va fi radiata de la Registrul Comertului" activitatile vor 

continua sa fie realizate in +elgia dar de catre societatea germana" care a realizat preluarea" care a

a%sor%it patrimoniul societatii. )t ca activele raman pe loc" numai proprietarul activelor sau titlul

acestora se sc*im%a in urma fuziunii. Activitatea eista in +elgia" numai ca nationalitatea e

germana$ legea %elgiana a societatilor spunea ca este imposi%ila sc*im%area de nationalitate a

unei societati" asta inseamna ca niciodata o societate %elgiana nu putea sa fie a%sor%ita de o

societate ce avea o alta nationalitate. In sc*im%" societatile %elgiene puteau sa a%soar%a alte

societati si sa se etinda in strainatate.

In 1uem%urg" in 0ermania" nu erau niciun fel de reglementari" in Romania la fel" nimic.

In Romania" aveam in legea nr. #;97#@@& privind raporturile de DI) cu elemente de etraneitate"

o regula de conflict de legi care spunea >este guvernata cumulativ de legile persoanelor 2uridice

implicate in operatiunile respective?. Deci" daca o societate romana vroia sa fuzioneze cu o

societate mag*iara" tre%uia sa aplicam si dreptul roman" si dreptul mag*iar. Se regaseste preluata

astazi in art. &9 din 4oul cod civil" aplicarea cumulativa. Dar faptul ca nu eistau reglementari

9

8/16/2019 DCI-curs 6

10/21

su%stantiale" vot in A0A" sau cine sa ia decizia cu privire la fuziune Administratorii" actionarii

Daca da" ce conditii tre sa fie indeplinite Ce acte tre%uie sa realizam Ce formalitati de

 pu%licitate re%uie sa prote2am pe cineva sau nu 4u aveam reguli care sa priveasca situatiile

acestea.

1a nivelul Uniunii uropene" au eistat demersuri pt adoptarea unor norme uniforme in

materie de societati" dar procesul a fost unul etrem de anevoios. In &;;9" a fost adoptata oDirectiva nr. &;;9796 privitoare la fuziunile interne de societati$ a fost transpusa si in legislatia

romana in legea societatilor" in &;;.

Sistemele de administrare ale societatilor. )ana in &;;B" in Romania am avut doar sistem

unitar" adica unul sau mai multi administratori" Consiliu de Administratie s.a.m.d. Din &;;B" am

reformat dreptul societatilor si am zis putem avea sistem unitar sau sistem dualist (Directorat si

Consiliu de Supraveg*ere!. 8ai mult decat atat" era posi%ila implicarea salariatilor in

administrarea societatii. Administratorii vor lua decizii care sunt favora%ile lor si care sunt mai

 putin favora%ile salariatilor si intereselor acestora. State precum: 1uem%urg" 3landa sau

0ermania" aveau reglementari care priveau implicarea salariatilor in administrarea si luareadeciziilor care privesc societatea. Statele care au avut astfel de reglementari s-au opus adoptarii

reglementarii in materie de fuziuni transfrontaliere" aratand ca fuziunea transfrontaliera poate

reprezenta pt administrator si pt asociatii din acele societati" o modalitate de eludare a regulilor 

imperative privitoare la participarea salariatilor la administrarea sau la gestiunea societatii. Am

avut acest atasament politic pt acele norme imperative care a facut ca adoptarea acelor norme

su%stantiale in materie sa fie %locata.

)ana la urma" s-a a2uns la o solutie de compromis in Directiva &;;9796 si acum avem

norme in statele mem%re privitoare la fuziunile transfrontaliere.

tape fuziune. )roiect fuziune" raportul scris al administratorilor privind informarea A0A"

adoptarea A0A" inregistrare la Registrul Comertului. Reguli de origine europeana.

1egiuitorul european n-a putut sa reglementeze toate pro%lemele care au legatura cu

fuziunile transfrontaliere. )e anumite domenii" s-a adoptat si sta%ilit acel proiect de fuziune sau

*otarare" dar pe alte c*estiuni s-a preferat o trimitere la legislatiile statelor mem%re$ deci avem o

metoda du%la: com%inam normele materiale cu normele de trimitere la legislatiile statelor.

In materie de creditori" protectia creditorilor societatilor participante la fuziune" materia

 protectiei asociatilor minoritari la operatiunile de fuziune" avem norme de origine nationala. Si

com%inam cumva cele doua sisteme a.i. 2ocul regulilor de conflict prezinta o importanta deose%itain materie. In ceea ce priveste protectia creditorilor" cum este pasigurata in dreptul intern

 protectia acestora participanti la operatiunile de fuziune Au dreptul sa faca opozitie la

operatiunea de fuziune" daca nu detin garantii adecvate" iar daca 2udecatorul considera ca opozitia

este intemeiata" poate sa o%lige societatea fie sa plateasca creanta acelui creditor inainte de

fuziune" fie sa constituie garantia adecvate. Si opozitia nu %loc*eaza procesul de fuziune" se va

desfasura mai departe.

10

8/16/2019 DCI-curs 6

11/21

De eemplu" in ranta" se prevede asa: creditorii au posi%ilitatea sa faca opozitie" dar in

acelasi timp" daca dupa nu le este platita creanta sau daca nu le sunt constituite garantii adecvate"

fuziunea le va fi declarata inopoza%ila. Asta inseamna ca acei creditori se vor putea prevala de

 %unurile societatii si va eista acel ga2 comun al creditorilor celeilalte societati.

In 3landa" creditorii" pana nu sunt indestulati" au dreptul sa %loc*eze fuziunea respectiva.

In Anglia" iarasi" regulile sunt cu totul deose%ite: stiind ca societatea ai carei creditori sunt

urmeaza sa procedeze la o fuziune transfrontaliera" eu creditor pot sa ma adresez instantei si sa

solicit convocarea unei Adunari a creditorilor acelei societati" in cadrul careia noi putem vota

daca de%itorul nostru poate sa participe la fuziune sau nu. Si daca creditorii detinand B9 din

valoarea creantelor nu sunt de acord cu operatiunea de fuziune" atunci de%itorul nu poate realiza

operatiunea de fuziune.

Sistemul de drept %ulgar prevede ca societatea a%sor%anta tre%uie sa administreze separat

 patrimoniul societatii a%sor%ite si sa permita creditorilor societatii a%sor%ite" sa-si eercite

drepturile asupra acelor %unuri7active pe care le-a preluat societatea a%sor%anta de la ceaa%sor%ita.

Divergente deose%ite eista si in ceea ce priveste protectia actionarilor minoritari" in

operatiunile de fuziune. In Romania" cei care nu au votat in favoarea fuziunii au dreptul de a se

retrage din societatea care fuzioneaza.

3%stacolele in favoarea operatiunilor de fuziune transfrontaliera sunt astazi destul de

importante si ne asteptam ca in viitorul apropiat la nivelul U sa vina noi norme in care sa se

aprofundeze armonizarea inclusiv pe aceste domenii.

Dar" pro%lemele in materie" apar si datorita 2ocului regulilor de conflict de legi. )t ca nu-isuficient ca intr-un domeniu sa am norme materiale care sa vina cu un regim 2uridic clar cu

 privire la operatiune" pt ca fuziunea implica societati din state diferite" aplica%ilitatea uneia sau

alteia dintre legile nationale" din seturile de norme materiale nationale" depinde a%solut de 2ocul

regulilor de conflict. Acum" legiuitorul roman a venit cu o norma destul de severa$ daca o sa va

uitati peste art. &9 4CC prevede doar atat: pentru fuziune tre%uie aplicate cumulativ legile ce

guverneaza persoanele 2uridice participante. Aplicare cumulativa.

In opinia mea" regula este mult prea restrictiva si contrazice o serie de prevederi specifice

din legea societatilor. In realitate" ar fi mai corect sa se vor%easca partial de o aplicare cumulativa

si partial de o aplicare distri%utiva a legilor persoanelor 2uridice implicate.

Ce inseamna de fapt aplicare distri%utiva )ai" am o societate din Ungaria ce fuzioneaza

cu o societate din Romania$ este clar ca atat legea romana" cat si cea mag*iara ar tre%ui sa

intervina. Dar" pana la realizarea fuziunii sau pana la c*estiunile ce intereseaza in comun am%ele

societati" ar tre%ui sa aplic fiecarei societati legea proprie. +un" asta inseamna ca de eemplu pt

societatea romana tre sa iau o decizie de fuziune" cum se procedeaza Cine ia decizia de fuziune

re sa consult legea '#. Da Care spune: am nevoie de A0A etraordinara" conditiile de cvorum

11

8/16/2019 DCI-curs 6

12/21

sunt reglementate de legea '#. Apoi" votul: ma2oritatea-&7' este iarasi reglementata de legea '#.

)rocedura informarii asociatilor sau procedura prezentarii unui raport de catre administrator catre

asociati" eigenta prezentarii unui raport al unui epert fata de asociati" inregistrarea la Registrul

Comertului" opozitia creditorilor" toate vor fi eclusiv cele din legea romana.

In acelasi timp" daca societatea noastra romana vrea sa fuzioneze cu o societate din

Ungaria" ea se va raporta la reglementarile din legea mag*iara pt ceea ce priveste acesteoperatiuni preala%ile daca vreti operatiunii de fuziune. Ca sa a2ungem la fuziune" reglementarile

spun astazi ca uneori avem nevoie de un proiect de fuziune" contractul dintre noi. iind vor%a de

& societati din state diferite" este firesc ca pt acest contract sa fie aplica%ile cumulativ

reglementarile din cele & state.

Atunci cand vor%im de societati provenind din state mem%re diferite" situatia este relativ

supla. De ce )t ca aici normele de fuziune sunt norme uniforme sau armonizate si ele sunt

etrem de apropiate.

In sc*im%" daca societatea noastra doreste sa fuzioneze cu o societate din Rusia sau dinurcia sau din lvetia" nu este evident ca reglementarile acelor state au aceleasi reguli cu privire

la acest proiect de fuziune sau acel contract de fuziune. Si atunci aplicare cumulativa. Care este

consecinta unei aplicari cumulative a normelor in discutie )ai aplicare cumulativa inseamna ca

normele imperative cele mai severe tre%uie sa prevaleze. Daca una dintre legi vine cu o eigenta"

clar tre%uie satisfacuta. Daca o eigenta prevazuta de una dintre cele & legi nu poate sa fie

satisfacuta" atunci operatiunea nu va putea sa fie realizata.

Ca sa pot sa realizez fuziunea transfrontaliera tre%uie ca am%ele legislatii aplica%ile sa

admita insasi principiul fuziunii. Daca una dintre ele spune >societatile mele nu pot sa

fuzioneze?" s-a terminat tot. Despre ce a fost vor%a in cauza.... ( nu se intelege!. )ai" o societategermana dorea sa-si a%soar%a filiala ei luem%urg*eza. A tre%uit sa fie inregistrata operatiunea la

Registrul Comertului din 0ermania. In 0ermania aveam reguli cu privire la fuziunea interna a

societatilor si nimic cu privire la fuziunile transfrontaliere. Autoritatile de la Registrul Comertului

au spus asa: a%senta oricaror reguli cu privire la fuziunile transfrontaliere ec*ivaleaza cu

imposi%ilitatea realizarii acelor fuziuni. Si" autoritatile din 0ermania de la Registrul Comertului"

au refuzat sa inscrie operatiunea prin care societatea germana dorea sa-si a%soar%a filiala din

1uem%urg. +ineinteles ca masura a fost contestata" s-a a2uns cu o intre%are preliminara pana la

Curtea de =ustitie.

Ce a spus C=U: fuziunile transfrontaliere intra in sfera dreptului de li%era sta%ilire" intr-omodalitate prin care o societate-cea a%sor%anta a2unge sa ai%a acces la activitati realizate si sa le

 poata realiza pe teritoriul altor state. Deci" tin de domeniul dreptului de sta%ilire$ atunci cand un

stat mem%ru refuza sa admita fuziunile" vor%im de un o%stacol in calea li%ertatii de sta%ilire. Dar 

s-ar putea invoca motive imperative de interes general privind protectia creditorilor" a asociatilor"

numai ca in speta nu avem o aplicare stricta proportionala a regulilor respective pt ca 0ermania

nu refuza in concret fuziunea pt ca creditorii societatii germane nu erau prote2ati" ci refuza glo%al.

12

8/16/2019 DCI-curs 6

13/21

Automat" intra orice fel de fuziune transfrontaliera si automat vor%im de contrarietate cu dreptul

Uniunii uropene.

Sunt insa state ale lumii care nu permit fuziunile transfrontaliere. C*iar daca in Romania

avem reglementari cu privire la fuziuni transfrontaliere" daca alte state nu au astfel de norme" clar 

nu vor putea sa fie realizate.

Si apoi" pt c*estiunile ce implica relatiile %ilaterale dintre cele & societati" precum

contractul de fuziune" aplicam cumulativ reglementarile legilor in cauza" cu consecinta ca cea mai

severa prevaleaza" dar pt celelalte sectiuni ce tin de decizia de fuziune" in cadrul fiecarei societati"

fiecare societate va fi guvernata de legea proprie.

Dupa ce s-a realizat fuziunea" societatea noastra" evident una sau mai multe dintre

societati vor fi radiate" conform legii din statul unde sunt sta%ilite" si societatea a%sor%anta isi va

continua activitatea si va fi guvernata pro%a%il de legea din statul unde ea isi are sediul social" pt

tot ce inseamna relatii de tip societar" relatiile dintre ea si actionari.

Intre%are #: cum se va realiza aplicarea cumulativa daca legislatiile celor & state suntcontradictorii

  Raspuns: daca sunt contradictorii si nu pot sa a2ung la raspuns adecvat" fuziunea nu va putea

fi realizata. Daca una dintre legi vine cu o conditie pe care nu o pot satisface" operatiunea nu

 poate sa fie realizata.

  Intre%are &: la fuziunea prin contopire" societatea nou creata va avea nationalitatea uneia dintre

cele & societati

  R: 4u" societatea nou creata va avea nationalitatea statului pro%a%il unde isi va sta%ili sediul

social. Ar fi posi%il ca o societate mag*iara sa fuzioneze cu una romana" sa fie contopite si sadoreasca crearea unei societati in Cipru. Cipru permite sa am acolo o simpla casuta postala si

activitatile realizate in alta parte" vom transforma eventual daca vreti societatea intr-o sucursala

 pe teritoriul Romaniei" societate mama a2ungand sa fie societatea cipriota.

1a fuziune: pt decizie in cadrul fiecarei societati" pt radiere" aplicam fiecare legea lui" dar 

 pt ca urmeaza sa ne constituim o societate in Cipru" pt constituirea acelei societati" pt capitalul

social sau aportul minim" conditii de capacitate pt asociati s.a.m.d." vom aplica legea din statul

unde functioneaza acea societate. 1a fel si cu privire la organele de conducere si cele de control-

legea din statul unde functioneaza.

Daca" societatea asta contopita va fi inregistrata intr-un Registru al Comertului din cele &

state unde functionau de2a societatile participante la fuziune" se va aplica acea lege.

8odalitatile: fuziuni si ac*izitii-operatiuni de comert international. Inainte sa vor%im de

 preluarea controlului" de ac*izitii" doua cuvinte despre aportul partial de active: si asta este o

te*nica prin care se a2unge la crearea de grupuri de societati. Ce inseamna aportul Contri%utia

cu care fiecare asociat intelege sa participe la constituirea capitalului social sau la ma2orarea

13

8/16/2019 DCI-curs 6

14/21

capitalului social al unei societati. In urma aportului" eu do%andesc calitatea de actionar" deci

intre mine si societate ia nastere o anumita relatie 2uridica. Si atunci" ne putem gandi la

urmatoarea ipoteza: am persoana 2uridica romana cu patrimoniul asta" cu %unuri partial localizate

in Romania" partial localizate in Ungaria" si am societatea mag*iara-o alta persoana 2uridica cu

 patrimoniul ei si %unuri localizate in Ungaria. 3peratiunea de aport partial de active presupune

dislocarea unei parti din activele acestei persoane 2uridice si transmiterea ei celeilalte societati" cu

ocazia constituirii sau cu ocazia ma2orarii capitalului social. Aici vor%esc de aport" aport de

active" aport de %unuri. Ce voi primi in sc*im% )arti sociale" ca actiuni$ automat" intre cele &

societati se creaza o relatie 2uridica. Am facut un acord" am primit actiuni in sc*im%" nu mai

suntem independente dpdv 2uridic. Si aporturile de active pot constitui o modalitate de creare a

grupurilor de societati.

8ai interesanta este actiunea de preluare a controlului. 3 s-o facem dupa pauza.

1a aportul de active plecam de la eemplul simplu: o persoana face un aport intr-o

societate si primeste ceva in sc*im%$ eu am de2a activitati" am niste %unuri" de e o distilerie intr-

un anumit colt de tara" distileria asta o aduc aport la o societate mag*iara" in sc*im%ul aportuluieu am o legatura de capital social" devin actionar$ evident ca fiind actionar" eu voi putea lua

decizii in respectiva societate si voi putea eventual sa-mi valorific dreptul in functie de valoarea

aportului meu. Sunt actionar" votez.

Curs 6 3ra '

1a ac*izitiile de societati" atentie" sa nu fie confundate cu ac*izitiile de %unuri apartindand

societatilor. 5or%im de cumpararea de actiuni a societatilor comerciale. )reluarea controlului

intervine atunci cand pac*etul de actiuni sau de parti sociale ac*izitionate intr-o societate permite

do%anditorului sa detina controlul in respectiva societate (sa ai%a ma2oritatea voturilor in A0A

sau sa ai%a posi%ilitatea sa desemneaza organele de administrare ale respectivei societati!.

)reluarea controlului se realizeaza printr-un contract de cesiune sau de do%andire a acelei

actiuni. 4e intereseaza legea aplica%ila acestui contract de do%andire de actiuni. Sa distingem

intre doua mari ipoteze: societatea a fost una inc*isa si contractul este unul care se inc*eie in

afara unei %urse" respectiv cand societatea e desc*isa" adica tranzactionata si contractul se inc*eie

la %ursa. Daca societatea target (a carei actiuni urmeaza sa fie do%andite! nu este cotata la %ursa"contractul de ac*izitionare de actiuni e guvernata de le contractus" de legea aleasa de parti" sau

daca partile nu au ales legea aplica%ila" va fi vor%a de legea cedentului (el fiind cel care cedeaza

 puterea in societate!. otusi" pentru ca" prin contractul asta se a2unge ca o persoana sa devina

actionar intr-o societate" le societatis are o vocatie deose%ita sa intervine pe o serie de c*estiuni

 particulare. Relatia dintre noi" drepturile si o%ligatiile noastre sunt guvernate de acea lege pe care

14

8/16/2019 DCI-curs 6

15/21

am ales-o noi" insa cand sa platesc pretul daca se poate decala transferul proprietatii ce penalitati

 pot sa platesc daca nu imi eercit acele o%ligatii" daca se poate si in ce conditii se rezolutioneaza

contractul" sunt c*estiuni ce pot fi guvernate de le contractus. Dar prin contractul respectiv

cedez puterea in societate si devin actionar pt o serie de aspecte specifice" legea de la sediul

societatii va interveni neaparat.

In anumite societati" SR1 de eemplu" stiti ca cesionarea partilor sociale catre persoane

din afara societatii este conditionata de apro%area asociatilor ce detin &7' din capitalul social. 3

astfel de regula ar tre%ui sa fie aplicata oricaror parti care vor sa inc*eie un contract de cesiune"

cand vreau sa devin asociat intr-un SR1 cu sediul in Romania. Sau" daca legea spune ca tre%uie sa

facem mentiune pe titlu" evident ca e legea de la sediul societatii. Daca le societatis prevede

inscrierea actionarilor in registru" sau daca le societatis prevede o%ligatia efectuarii unei

 pu%licitati prin registrul comertului" atunci in mod necesar va tre%ui sa respect si acelereglementari ale le societatis" pentru ca nu e vor%a doar de raporturi intre mine si cedent" ci va fi

vor%a si intre mine cesionar si sociatatea in care voi a2unge actionar sau asociat. )entru

raporturile intre noi voi putea fara pro%leme alege o lege" dar cumva" pentru ca voi do%andi

calitatea so asociat si le societatis tre%uie sa fie aplicata.

Articolul &6&& CC" 1egea aplica%il titlurilor de valoare

(#! miterea de acEiuni sau o%ligaEiuni" nominative sau la purttor" este supus legii aplica%ile

statutului organic al persoanei 2uridice emitente.

(&! CondiEiile Fi efectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele menEionate la alin. (#! sunt

supuse:

a! legii aplica%ile statutului organic al persoanei 2uridice emitente" cGt priveFte titlul nominativ$

 %! legii locului de plat a titlului la ordin$

c! legii locului unde se afl titlul la purttor Hn momentul transmiterii" Hn raporturile dintre

 posesorii succesivi" precum Fi dintre aceFtia Fi terEele persoane.

Avem pe de o parte pro%leme de indentificarea locului unde se afla titlurile" pe de alta

 parte" legea poate sa fie usor fraudata: ma deplasez intr-un anume stat unde eista o legislatie

favora%ila si se atrage aplicarea legii respective.

15

8/16/2019 DCI-curs 6

16/21

Ce se intampla cand societatea a carei actiuni doresc sa o ac*izitionez este tranzactionata

la %ursa Ar tre%ui sa fac distinctie intre & ipoteze:

#. Societatea se tranzactioneaza la %ursa in statul unde ea are sediul social. In aceasta

ipoteza" le societatis si le mercatus coincid. )ro%a%il aplicarea reglementarii acelor legi

nu vor putea sa fie evidate.&. Societatea e tranzactionata pe o %ursa straina" in alt stat decat cel unde ea are sediul social"

le mercatus" prevederile legii din tara unde functioneaza %ursa vor primi o%ligatoriu

aplicare pentru o serie de c*estiuni specifice: procedura ofertei de cumparare" continutul

ofertei" divulgarea ofertei" protectia minoritarilor" protectia investitorilor" etc. 5or%im de

reguli imperative ce vor pretinde aplicare ori de cate ori actiunile unei societati se

tranzactioneaza local" fara sa intereseze daca societatea isi are sediul in Romania sau in

strainatate. otul tine de coerenta in organizarea %ursei" mentinerea increderii creditorilor 

in functionarea adecvata in respectiva piata.

1e mercatus" vocatie speciala de interventie atunci cand actiunile societatii target sunt cotate

la %ursa. Daca se realizeaza o oferta ostila de preluare a controlului" regulile de protectie a

societatii din statul unde sunt tranzationate la %ursa actiunile vor primi aplicare. Suficient e sa

tinem minte regula de conflict.

Doua cuvinte despre structurile implantarile parteneriat. Sunt o modalitate prin care

societatile pot sa faca o investitie financiara in strainatate prin asociere cu un partener local.

8ai %ine ar fi sa spunem ca este o forma de cooperare intre doua sau mai multe intreprinderi

 pentru realizarea unei actiuni punctuale sau de durata mai lunga.

Din punct de vedere economic" 2oint venture este o intreprindere constituita pentru

realizarea unor activitati aconomice. De cele mai multe ori" in practica" acel 2oined venture va

a2unge sa im%race forma unei societati in care asociatii raspund limitat pentru datorille acelei

societati. Sunt si cazuri mai rare in care asociatii nu vor crea o societate" ci raman la stadiul de

contract de cooperare. Dar forma care ne intereseaza e acea in care doi parteneri reusesc sa

creeze o itnreprindere comuna. vor%a de investitorul care doreste sa intre pe piata din acel

stat" vine cu o serie de resurse si se asociaza cu un partener local care va contri%ui cu aporturi

 particulare. Deci intreprindere su% forma unei societaii" actionarii sau asociatii vor avea in

mod necesar nationalitate diferita.

16

8/16/2019 DCI-curs 6

17/21

5or%eam de implantare directa de realizare a acvititatilor in strainate. )ot insa sa raman in

tara mea de origine si sa imi realizez activitatile prin intermediari. =oined venture sunt o fora

intermediara intre accesul direct la o piata straina printr-o sucursala si accesul indirect. Aici

ma implantez" dar cooperez cu un partener local pentru realizarea activitatii.

Intreprinderea e organizata su% un SR1 (in sens larg!" societate cu caracter international. Dar"

 2oined venture-ul nostru va fi o intreprindere dependenta economic de societatile care au

constituit-o. De fapt" va fi dependenta 2uridic si economic. Ce structura are acest 2oined

venture De fapt" vor%im de o realitate ce se %ezeaza pe o serie de contracte distincte. In

 primul rand" contractul de societate in care se mentioneaza aporturile asociatilor" contract de

societate in care vor fi mentionati asociatii. 3 intreprindere straina se decide sa se asocieze cu

o intreprindere locala. )articiparile 9;-9; sunt de regula evitate in practica" pentru ca pot duce

la %locarea functionarii societatii. Atunci" fie se accepta ca unul dintre parteneri sa ai%a o participare ma2oritara si riscuri mai mari aferente" fie se accepta ca cei doi cu contri%utii

sensi%il egale sa se asocieze cu o %anca si care va a2unge sa medieze intre interesele contrare.

Acel contract de societate va tre%ui sa fie guvernat de legea de unde se constituie.

Asociere intre doi asociati. Unul poate fi minoritar. )rotectia minoritarilor va fi respectata

de legea statului in care s-a constituit acel 2oined venture. )oate sa nu fie legea nationala a

minoritarului.

=oined venture agreement intelegerea ce formuleaza drepturile si o%lgiatiile lor concrete.

In cadrul acestui acord de %aza" va avea prevalenta in fata oricaror acorduri inc*eiate intre

 partile. )revederile vor prevala contractului de societate. In acest acord de %aza partile

sta%ileesc cine va conduce efectiv activitatea" ele pot prevedea instanta competenta sa 2udece

litigiile intre ele" pot include o clauza penala legata de neeecutarea anga2amentelor" clauze de

eclusivitate sau neconcurenta pentru raporturile dintre ele" reguli intr-o eventuala cesiune sau

iesire din asocierea respectiva. Deci e un acord glo%al. Care e legea aplica%ila iind un

contract" propriu-zis" partile aleg ce lege se aplica. 3rice lege la care ne vom raporta daca

clauzele sunt legale sau nu. Solutia asta" de alegere a legii aplica%ile" este mai mult decat

oportuna" pentru ca in a%senta alegerii de catre parti a legii aplica%ile" contractul e guvernat

de legea din statul prestatorului carectaristic. In cazul 2oined venture" e imposi%il sa

determinam care e prestatorul caracteristic. iind o forma de cooperare" nu se poate spune ca

17

8/16/2019 DCI-curs 6

18/21

8/16/2019 DCI-curs 6

19/21

engleze care au construit eurotunelul. Acelasi actionariat in doua societati distincte e un

element esential pt ca acea cooperare sa poata fi realizata in cele mai %une conditii. Daca

actionariatul difera" e posi%il sa se decida la un moment daca ca o societate sa spuna ca se vor 

continua investiile si cealalta societate sa spuna ca nu mai vrea sa investeasca. )entru a

garanta ca se iau eact aceleasi decizii" prin clauze statutare sau parastatutare se spune asa:cine cumpara o actiune la societatea A" neaparat tre%uie sa cumpere si o actiune la +. Cine

vinde 9 actiune la + tre%uie sa vanda si 9 la A. Astfel" ma asigur ca intre cele doua societati"

am eact aceeasi structura a capitatlului social si deciziile vor fi luate eact in acelasi fel. 8ai

mult decat aceasta clauza cum ca actiunile sa fie tranzactionate impreuna" de regula" se

 prevede si o clauza de participare o%ligatorie la moa2orarea cap. Soc. Daca particip la A"

tre%uie sa particip si la +.

Aceasta legatura prin actionariatul comun ia decizii economice corespunzatoare.

In ceea ce priveste grupul de societati" nu are nationalitate" nu are o lege aplica%ila.

Raporturile dintre societati sunt sta%ilite pe %aza regulilor de conflict. Statele au edictat norme

imperative" su%stantiale" prin care controleaza aceste operatiuni de constituire. In acelasi timp"

aceste interese private ale operatorilor sunt contra%alansate intereselor statelor pt. 8entinerea

unei concurente li%ere si eficace. Statele au venit cu reglementari privitoare la controlul

operatiunilor de concentrare economic.

 4ormele din reg. #'@7&;;. 3%iectul reglementarilor e controlarea operatiunilor de

concetrare economica. Daca ne uitam peste difinitia din regulament" ea acopera toate formele

de creare de grupuri de societati pe care le-am vazut la acest moment. Concentrarea poate sa

rezulte in urma preluarii controlului unei societati" fie prin ac*izitionare de valori" fie prin

contract sau orice alte mi2loace$ sau" concentrarea rezulta in urma crearii unei soecietati in

comun ce priveste toate functiile unei activitati economice.

)reluarea: vor%im de ac*izitii sau de aporturile active. 3rice fel de operatiuni de fuziune"

ac*izitii sau creare de societati in comun ar tre%ui sa fie verificate in privinta conformitatii lor 

cu dreptul unional. Ar tre%ui" daca sunt indeplinite o serie de conditii legate de dimensiunea

europeana a societatilor ce participa la operatiunea de fuziune respectiva. Avem & criterii ce

sunt instituite:

19

8/16/2019 DCI-curs 6

20/21

#. Cifra de afaceri glo%ala&. Ciferele de afaceri ale fiecarei dintre intreprinderile participante la operatiune

3 prima ipoteza" cifra totala de afaceri e de 9 miliarde euro si cel putin & dintre societati

realizeaza individual in U cel putin &9; milioane euro. 1uam si activitatile realizate in mai

mult de ' state mem%re. Criterii efective nu ma intereseaza. Ce ma intereseaza e ce inseamnacifra de afaceri glo%ala 5olumul total de incasari. 4u tot ce incasez eu va fi profit al meu" dar 

tot ce incasez eu e reprezentat de cifra de afaceri. 4u conteaza ca o parte din sume le c*eltui.

suficient sa vand in U si sa respect pragurile de reglementare europeneaza" c*iar daca

sediul meu social nu e in U si voi fi supus daca vreau sa fuzionez" sau daca vreau sa preiau

controlul unei altei societati sau vreau sa constitui o filiala" reglementarile pe care le vom

vedea imediat.

posi%il ca +oeing Statele Unite sa vrea sa fuzioneze cu o societate din State" sa

tre%uiasca sa urmeze procedura pe care o vom vedea imediat" pentru simplul motiv ca cele

doua societati vand in $) mai mult de 5 miliarde de euro si au !iecare o ci!ra de a!aceri

individuala mai mare de 250 milioane euro. 3 societate *aponeza nu va putea fuziona cu o

soc. Americana daca efectele vor fi etrem de nocive pentru piata europeana. Societatile vor 

urma acea procedura pe care o decide U.

re%uie sa notificam Comisia uropeana" cu privire la intentia de a fuziona sau va tre%uie

notificata cu privire la faptul ca am ac*izitionat un pac*et de actiuni intr-o alta societate. Daca

suntem doua intreprinderi ce participa la o operatiune de fuziune" am%ele tre%uie sa faca

notificarea. In cazul preluarii cotrolului" doar societatea care preia controlul tre%uie sa faca

notificarea.

Am notificarea" automat fuziunea va fi suspendata pana ce Comia uropeana isi eprima

 punctul de vedere: pot sa continui cu fuziunea sau nu. Dreptul intern e autorizat de Consiliul

Concurentei. )reluarea de control e posi%ila dar" drepturile de vot ale societatii ce a preluat

controlul sunt suspendate pana ce Comisia uropeana se pronunta. Comisia uropeana face

 pu%licitatea acelei operatiuni de preluarea controlului" inclusiv pe site-ul ei" si concurentii

sunt a%ilitati sa-si epuna punctul de vedere. Concurentii si piata sunt autorizati sa vina cu

opinii" sa aduca agrumente de ce da sau de ce nu. In cazuri eceptionale" daca fuziunea nu ar 

20

8/16/2019 DCI-curs 6

21/21

avea intrare integrala pe piata europeana" sa poate decide ca eaminarea sa fie facuta de

autoritatile nationale.

Dupa ce s-a facut notificarea si pu%licitatea" Comisia verifica operatiunea. ermenele sunt

destul de restranse.

In primul rand" verificam daca operatiunea intra sau nu in sfera de aplicare a Regulamentului.

Daca nu sunt indeplinite criteriile" fie ca nu vor%im de o concentrare" fie ca nu e atinsa cifra

de afaceri" Comisia uropeana spune: faceti ce vreti. Daca sunt indeplinite criteriile" Comisia

retine dosarul si face o verificare a dosarului respectiv. Deci evalueaza situatia in concret.

Avem fie o decizie prin care fuziunea este declarata compati%ila cu piata interna si se

 poate trece la realizarea efectiva a operatiunii de fuziune. Uneori aceasta autorizare poate

sa fie pur si simpla" alteori Comisia poate impune conditii" alteori Comisia poate declara procedura incompati%ila co )iata U.

Ati vazut asta si al dreptul intern al concurentei. Daca societatile procedeaza la fuziune fara sa

respecte decizia Comisiei" ea se epune riscului unor sanctiuni" ce pot privi fie operatiunea de

concentrare" fie amenzi legate de cifra de afaceri a societatilor participante" fie penalitati

 pentru fiecare zi de intarziere pentru eecutarea masurilor.

)oate ca partea cea mai importanta" notificarea si procedura" tre%uie sa fie parcursa de

societati care indeplinesc acele praguri de cifra de afaceri" volum de vanzari in U" indiferent

de unde sunt ele localizare.

21