Colin FalconerAZTEC

Editor ALDO PRESS, BucurestiCopyrightO 1996, by Colin FalconerToate drepturile pentru aceast5 versiune aparlin Aldo Press

TraducereAlexandra Petrealnformafii, comenzi ramburs, comenziwww.aldopress.ro

tsBN 973-9307-05-1

Colin Falconer

PlffiWreEft

ffiu&x

$arPele cu Pene s spus::

Cfrnd ua veni vremea, md voi intoaree in'mijlocul vostru, pe

rnarea din est, tmpreund cu aamenii ulbi cu barbd...

proclamalie citre poporul toltec fEcutd de regele-zeu al loq $arpele cu

Pene, Pe la anul 1000 d He'

dintr-o Legendi aztecd

12 Colin Falco

A incercat s5 {ipe, dar ciluqul o sufoca. Unul din ei a r6s, iar cel cuochi i-a spus sd tac6. Dar nu era nevoie, se gdndea Mali. Chiar dacd arurlat in gura mare tot n-ar fi auzit-o nimeni. Tobele de doliu astupau orizgomol.

Au ridicat-o ugor qi au scos-o din coliba inbeznd. V6ntul gemea dinou. $arpele cu Pene era furios.

Nu trebuia si-i fie fric5. Nu era sfhrqitul pe care i-l previzuse tatil ei.Era Ce Malinali, Iarba Penitenlei, care igi va gisi destinul in dezastru. Eratoba care anunla apusul pentru Motecuhzoma; viitorul ei era cu zeii.

Viitorul ei era aldturi de $arpele cu Pene.

lrtrc

Unu

Ienochtitl{n

O tre stie P e stt dv e ch'.il B:n::?::;;;;

omul-bufni![ se clStina. F6cea spume la gur6 9i r6dea de umbrele care

rrpf,reau in colfurile Casei intunericului. P5ru1, care ii ajungea aproape

lrdna ia talie, era naclait de sdnge inchegat, 9i mantia neagr6, prinsd de u-

meri, ii fEcea si semene cu o cioar[ riu-prevestitoare'

Motecuhzoma,zeulFurios, Veneratul conducator al Mexic6i, il privea

do pe un tron sculptat. Turcoazele din urechi 9i buze sclipeau in lumina

torlelor de pini. ii poptea intrebarile Femeii-$arpe de ldnga el'

- Om-bufnifn, poli vedea viitorul Mexicdi?

omul,bufni!5 zdcea pe spate, pe podea, tdzdnd isteric sub influenla

lichiorului de peyotl.

- Tenochtitl6n este in flacaril a zbierat el deodatd, isteric'

Motecuhzoma gia schimb at pozilia, stdnjenit.

omul-bufnila s-a ridicat, ardtind spre zidul de piatr6. o sclipire ne-

buneascd ii lucea in Priviri.

- Un tum de lemn merge spre templul lui Xopico!

- Un tum nu poate si meargd, a guierat Motecuhzoma'

- Zeti au fugit... in Pddure.

Motecuhzoma igi frangea mainile in poala. A goptit alta intrebare

Femeii-$arpe.

- Pe Motecuhzoma cum il vezi?

- it vaO arzdnd, fErd s5-l jeleascd nimeni. Mexica ii scuipd trupul'

Femeia-$qrpe a incremenit la auzul acestei blasfemii. chiar 9i sub

influenla peyotl-uhi, impietatea risunase ca un bubuit de tunet in inca-

perea cavemoasd.

- Ce mai vezi?

L3

t4 Colin Falconer

- Temple mari pe lac... mirgdluind spre Tenochtitl6n!

- Un templu nu poate mdrgalui.

- $arpele cu Pene se intoarce!Omul-bufnild respira intretdiat acum. Rostea cuvintele in timp ce se

zguduia de r6s.

- Nu va mai exista niciun TenochtitlSn!

Motecuhzoma s-a ridicat in picioare, desfigurat lafa!6.

- Oragele noastre sunt distruse, cadavrele noastre zac in mormane,

unele peste altele.

Femeia-$arpe 7-avdntt pe imp[rat acoperindu-gi fa]a cu miinile.

- in curAnd vom vedea semnele pe cerlOmul-bufiri![ se tdra spre tron pe genunchi gi coate. La un moment dat se

prdbugi. Saliva i se intinsese pe obraji. Ochii lui sclipeau nebuneqte.

- intoarce-te sd vezi ce o sd se abatd asupra MexicailMotecuhzoma a rdmas tdcut mult timp, ascunzAndu-qi faJa in mdini.

CAnd qi-a descoperit-o, Femeia-$arpe a indrdznit sd-i arunce o privire gi a

observat ca pldngea.

- Agteapti p0nd ce trece efectul p eyotl-ului 9i apoi jupoaie-l de viu, a

tunat Motecuhzoma.Pe urmd a ieqit din camerd. Omul-bufni15 a rdmas pe podea, fdr[ s[ gtie

ce-l aqtepta, pierdut in visurile sale sdlbatice, nebunegti, rS,zdnd de umbre.

Ldngdr0ul Grijalva

Heman Cor16s stdtea sprijinit de balustrada vasului Santa Maria de laConcepci1n ca^re naviga pe coasta Yucat6nului. in zare, pimdntul deveniseo linie verde. in aerul sirat se simfea izul vegetaliei tropicale. Catargelep6nzelor trosneau deasupra capului. Steagul siu personal fblfdia pe catatg:o cruce roqie pe fond negru, de catifea, sub care sclipea inscrip{ia latinibrodata cu litere albastre. Erau aceleagi cuvinte care impodobiserd odatdblazonul lui Constantin: Frayilo4 sd urmdm Crucea Si sd ne ldsdm cdldu-zili de credinla noastrd!

Cort6s zdmbea. Strdbdtuse un drum lung de la orizonturile melancolice,monotone, ale Extremadurei. Dar oare nu era exact ce-qi dorise? Navigaspre un tdrdm necunoscut, in ape neexplorate de nimeni pdnd atunci, dar,cu toate acestea, avea senzafia cd se intorcea acasd. Vdntul era vdntul lui gi-

lztncI purta pe cdrdrile destinului. Era la fel de convins ca de prezeqal)umnezeu in ceruri.

Se intoarse spre Alaminos, cdpitanul vasului:

- Vom intra in istorie! i-a strigat el, dar cuvintele au fost inghilite de

vffnt.

S-a uitat pe punte gi i-a vlzut pe Benitez qi Jaramillo disculdnd; hidal-go.s sdraci, la fel ca el, educali qi de neam bun, dar ldrd mogtenire. Veniserd

in Indii, a;a cum flcuse gi el, sperdnd si se imbogdleascd, s[ scape de plic-tiseala gi sirdcia Castilliei qi a Extremadurei, sd se elibereze de sub tiraniagranzilor qi preolilor acaparatori. Toli alergaseri sd i se alSture in aceasticdldtorie spre Cuba: mercenari, plantatori plictisili, c[ut[tori de aur ghi-nioniqti, pugi pe jaf qi inarulire. O sd aiba grija si-i cSpatuiasci. Va fi ouventur[ in stil vechi, care le va aduce glorie, bogdlii qi binecuvdntarea luiDumnezeu.

Da, venise in sfdr;it wemea lui.

Gonzalo Norle igi dorea moartea. Vomita din nou, scuipdnd veninul

verzui in ocean. Greu de crezut c5 igi petrecuse unsprezece din cei treizeci 9i

trei de ani ai s[i ca marinar. Dar ultima oard cdnd sdtuse pe puntea unui vas

lusese acum opt ani gi i se pdrea cd trecuse o viald de atunci. intre timp, st5-

tuse pe uscat qi uitase de mizeria vielii pe apd, de mirosurile neplicute 9i de

logdnatul mdrii.Dar nu numai duhoarea uleioasd a nao-uIui il ficea si-qi doreascd

moartea. Suferea nu numai trupegte, ci gi sufletegte. Se uitd in jur 9iobserv5 privirile suspicioase ale celorlalli alintite asupra lui. Toli gtiau cd

purta in el o boala mai rea decdt oricare de pe coast6. Unii dintre ei

scuipau in direclia lui cAnd ieqeau pe punte.

,,Sunt singur ca un lepros - se gindea el. Voi fi singur toati viala mea."

Simli un bra{ pe umeri: era Aguilar. Avea un singur prieten pe vasul

lucesta gi, din picate, nu-l lineau puterile si-l sugrume.

- Nu-i aga cd este bine sd fii din nou printre creqtini, Gonzalo?

Aguilar vorbea in vechea limb[ Chontal Maya, pentru cd Norte nu-qi

rnai amintea dec0t cOteva cuvinte din castilana sa matemd.

- Bine? Poate pentru tine, Jeronimo.

Aguilar purta imbrdcdmintea maronie a unui diacon. Doar capui ras 9ipielea bronzatd il trddau, ardtdnd c5 numai cu cdteva zile in urmd fusese

sclav la w cacique mayag. Mai strAngea gi acum la piept Cartea orelor,

L5

lui

16 Colin Falconeantologia de rugdciuni, care fusese singurul sdu prieten ?n anii de captivitate petrecuti in Yucat6n.

- Trebuie si uili de cealaltd via![, i-a spus Aguilar. Roagi-te si fii ier-tat, qi Dumnezeu o sd se indure de tine. Ai cedat diavolului, dar mai polih salvat.

,,Pe dracu - se gdndea Norte. Dacd rdul de mare nu mi-ar fi stors toativlag4 l-ag fi anmcat peste bord, sd-i lind de urdt in rai lui Dumnezeu qi

lalli sfinli. Oare nu pricepe ci nu mai am un suflet pe care sdl salvez? Mi l-ausmuls, cum smulge un preot inima din piept. De ce nu md lasi in pace?"

- Nu este un pdcat; credinfa mea este mai putemicd, a insistat Aguilar.Mila Dumnezeului nostru este nemdrginitS" Mdrturiseqte-fi pdcatele qi veiputea incepe o noud viali.

- Las6-md in pace, pentru numele lui Dumnezeu, a repetat Norte qi

vomitat din nou.

JuliSn Benitez simlea ci i se intoarce stomacul pe dos. Norte era celcare-l dezgusta. Aguilar i se pdrea doar nesuferit, ca toli preofii. Cei doibdrbaJi - Norte era membru al echipajului, iar Aguilar pasager, un diaconpopit de curdnd - scdpaserd cu opt ani in urmd de pe epava unui vas care

mergea de la Darien la Hispaflola. impreund cu alli qaptesprezece se sal-vaserd intr-o barci lung6, dar cei mai mulfi muriserd de sete inainte sd

ajungd pe coasta Yucat6nului. Poate cd aceia fuseserd cei norocogi, pentrucd supraviefuitorii fuseserd capturali de indienii maya, care-l uciseseri pechpitanul Valdiv6a gi pe alli cdliva. Doar Aguilar gi Norte scipaserd cuviald.

Dupd cdteva zlle au fost capturali din nou de un cacique, care se

dovedise mai pagnic dec0t primul. Ba chiar prietenos, pentru cd ii oferlui Aguilar propria fiica de nevastd. Dupd cum le povestise Aguilar, st5-

tuse o noapte intreagd gol, l6ngd coliba ei, dar se ferise de pdcatele trupegtirefugiindu-se in zdrenguita Carte a orelor.

Norte, in schimb, cedase, gi in aceastd privin!6 Benitez il aproba.

inJelegea dorinla carnald a lui Norte mai bine decdt castitatea fortatd a luiAguilar. Dar nu pricepea in schimb celelalte fapte ale sale:.cum putuse sd

se insoare cu o femeie pdgdni qi s[ aiba trei copii cu ea; cum acceptase s5-gi perforeze urechile qi buza inferioari 9i sd-gi tatueze fa{a 9i mdinile ca un

lztoc L7

fuistina$ de-al lor. Prin aceste acliuni renunlase la credinla lui qi devenise

un sllbatic ca gi ei. Nu era mai presus decdt un cdine'

Cdnd Jaramillo qi restul echipajului l-au gdsit pe Norte pe insula('ozumel, a incercat si fugd. Jaramillo l-ar fi omordt la fel ca pe ceilalfi

ntftural.es care ii atacaserd, dacd n-ar fi intervenit Aguilar exact la timp.

l)iaconul il convinsese c5 Norte era un spaniol, la fel ca ei.

,,(Jn spaniol, poate, dar nu seamdnd cu niciunul dintre no'i", se gdndea

llcnitez.

- Cort6s ar fi trebuit s6-l spAnzure, zise Jaramillo.

- Nici dacd m-ar priji la foc mic, n-a$ accepta asemenea umilin{e.

- Cdnd l-au gdsit, avea pietre atdmate de nas. $i uiti-te cum i-au

slhgiat lobul urechilor. Aguilar spunea ci aceste ritualuri, in templele lor,

lnc parte din adorafia diavolului.

- N-ai observat ci miroase ca un indian? a spus Benitez.

- Ar fi trebuit si-i tai gdtul acolo, pe plajd, 9i s[J dau dracului pe

Aguilar.

- Cort6s spune cd avem nevoie de ei ca sd ne ajute si ne in{elegem cu

ecilalli bdqtinaqi.

- Poate Aguilar o si ne ajute, dar dsta in niciun caz. Cum am putea fisiguri de ce o si le spund?

Jaramillo a scuipat in mare.

- Aguilar spune cd sacrificau copii in templele lor gi dupi aceea iitrriincau.

- Nu-mi plac preofii, dar md rog lui Dumnezeu sd putem salva

sufletele pierdute ale celor din aceste iinuturi intunecate, i-a rispuns

llonitez clatindnd din cap.

- Roag6-te, de asemenea, lui Dumnezeu si ne rdspliteascd pentru cd

rrrlucem credin{a pe acast pdmdnt, a addugat Jaramillo z6mbind'

Alaminos, cbpitanul, a condus flota spre gura r6ului. Cu un an inainte

lirsese cu Grijalva cdnd debarcaserd in acest loc qi bigtinagii, care-9i spun

lirbascani, s-au aritat atdt de prietenogi, inc6t Cort6s a hotdrdt si faci aici

primul port din Lumea Nou5. Oamenii se adunaseri pe punte si priveascd

linia de coastd profildndu-se la orizont, prinhe palmieri 9i dune de nisip'

lirau entuziasmali cu tofii qi de-abia agteptau sd debarce.

18 Colin Falcone

Dar dacd ar fi gtiut ce-i aptepta, ar h fugit ingrozili pentru ci dincolde coasta verde, netedS, nu se ascundeau aventura gi bogalia, ci doi aniiad.

lloi

Potoncfian, pe reil Griialva

CAteva colibe acoperite cu fiunze de palmier erau inconjurate de un gard de

lemn. Sdtenii se adruraseri pe malul rdului, agit6ndu-gi sulifele qi sige{ile.Barba{ii erau irnbrdcali in,,armuri" din bumbac. Allii siriserd deja in canoe qi

incercau sb blocheze accesul. Din mijlocul aSezdii risuna bubuitul tobelor de

rizboi qi tAnguitul strident al comwilor.Benitez il privea pe Cort6s. Se intreba ce fel de comandant era. Barba

lui ascundea niqte buze subliri ca tiiqul unui cufit. Figura lui sugera dis-pref, nu inspira team5.

- Se pare ci nu vor fi la fel de binevoitori fati de noi cum s-au aritatcu Grijalva, a remarcal Benitez.

Cort6s bombini.

-Am venit cu gdnduri pagnice gi trebuie si ne r5spunda la fel. Chiardacd va trebui s[-i ucid, ca si-i fac si priceapS.

Pe urmd a trecut imediat la acliune, dovedindu-se omul energic pe

care-l cunoqteau tofi. Doud tunuri mici erau indreptate spre sat.

- Pregatili praful de pugc5! a ordonat eL. Ordaz, fri gata sa lagi barcile

la apd! Aguilar, Norte, venili cu minelUrletele rizboinice risunau in jos, pe rAu. Benitez se cutremurd. Spre

deosebire de ceilalli, nu era soldat. Venise in lndii sd-qi faci o plantajie.Spera c[ va fi destul de sdndtos sd reziste.

t<

Stdteau in birci lungi, cu sdbiile trase, in timp ce Diego Godoy, imbr6-cat in costumul lui negru de funclionar regal, cu catarame de argint lapantofi, le citea bagtinagilor pe Rdul Tabasco requeremiento in latini.Aguilar traducea, iar Benitez se agita, asudAnd in armura lui compusd dincdmaq5, platogi 9i epolefi. Ar fi prima lupte pentru el. Se ruga lui

lztrcl)umnezeu s6-i dea curaj. Se temea de-o moarte dureroasd, de rlni, de fap-

tut ca ceilalli il vor considera un lag. Toate aceste gdnduri ii ab[teau atenlia

tlo la notarul legal care citea pergamentul.

Aguilar nu reuqea si se facd auzit peste vacarmul iscat de bubuitultobelor qi de urletele rlzboinice.

Indienii se apropiaseri la c61iva metri in canoele lor, agitdndu-gi l6n-

cilc Ai scuturile din piele. Aveau trupurile m0njite cu unsoare neagrd 9i

nlb5.

Benttez qpuse in g6nd o rugdcirxre adresati Fecioarei Mmia.

- Sunt vopsifi in culorile rdzboiului, a remarcat Jaramillo.

Cort6s se innegrise de furie, Beniteznutrea o mare admiralie fa15 de el. iirlirdea senzalia cd putea amu{i indienii doar prin fo4a personalitSlii sale.

l'irrea deosebit de calm. Stdtea cu o m6nd in gold, iar cu cealaltd pe mdnerul

sabiei.

- Ai spus ci b5gtinaqii de pe rdul acesta v-au intdmpinat cu prietenie

ciind ali venit aici cu Grijalva, i-a quierat el lui Jaramillo.

- A$a a fost, Caudillo. Au cdntat din fluiere gi au dansat pentru noi pe plaj 5.

So pare ci i-a supdrat ceva, intre timp.

Godoy s-a intrerupt din citit. iqi d[duse seama, probabil, cd era un efort

inutil.

-Continud, i-aporuncit Cortes, qi Godoy s-a supus imediat.

Requeremiento etavn document pregdtit de Bisericd pentru a fi citit innoile teritorii, inainte de a fi rechizilionate in numele Papei gi al regelui

Spaniei. incepea cu o scurtd istorie a creqtinismului, pdni in momentul incirre Dumnezeu i-a dat in grija Sfhntului Petru omenirea. Pe urmd, se

rucnliona cI succesorul lui Petru era Papa gi explica faptul ci Papa qi aces-

ll donase insulele gi continentele oceanului,'regelui Spaniei. Prin urmare,

trcbuia ca locuitorii acestor linuturi si se supuni lui Cort6s, ca reprezen-

lnnt legal al lui Carol al Cincilea. Daci se supuneau, unnau si fie tratafi

ctr blAndele gi sd benehcieze de binefacerile cregtinismului; daci nu, Yor

li declarali rebeli gi vor suporta consecinlele.

- Este o prostie, a spus Norte.Lui Cort6s ii zvdctea o vdni la tdmpla.

- Va sd zicd renegatul nostru a redescoperit limba oamenilor civili-r,tli. Crezi ci legea lui Dumnezeu este o prostie, Norte?

- Aceqti oameni nu pricep niciun cuvdnt din ce le spunefi. N-au auzit

in via{a lor de Papa. Este o aberafie.

19

20 Colin Falcon

- MA bucur cd ai invilat din nou si vorbegti ca un gentilom span

Dar este mare picat cd foloseqti ilustra noastrd limba pentru a exprinigte erezii.

- Este o erezie si sustii ce este drept qi normal? Dar presupunaceastd garadd megtegugitd este meniti si vd impace conqtiinta.

- Poate intr-o zi o sd te vbd atdrndnd intr-un copac, Norte, gi atunci

sd-mi limpezesc intr-adevdr congtiinla.Godoy termini de citit requeremiento. Acum bubuitul tobelor gi

bdgtinagilor deveniseri asurzitoare. Doud s[geJi cdzrxd" ?n apd. Aguilarintoarse spre Cort6s, aqteptdnd noi instrucfiuni. Pdrea foarte calm, cacdnd indienii care migunau in jurul lor n-ar fi fost decdt un roi de t6nenervanfi. Armura ii sclipea in soare. Pana prinsd de coiful de olel ffilfhiin bfizd. Benitez incerca sd-l imite, strdduindu-se sd-gi alunge spaima,,Stai liniqtit - igi spuse el" Nu-i lasa si vad[ cd !i-e fricd."

- Spune-le c[ am venit cu gdnduri pagnice, a poruncit Cort6s, cd vdoar si ne dea mflncare, apd gi sd stabilim relafii cordiale.

Aguilar incepu imediat sd traduc6, urldnd c6t il Jineau pldmdnii.

- Spune-le cd nu vrem si le facem niciun r5u. Suntem castilieni qi

venit sd-i ajutdm, a adiugat Cort6s.La cilliva metri de barcd, o ploaie de sdgeli abdtutd asupra lor c6dea

apa.

- Pe onoarea mea, dacd nu inceteazd cu violenla, vor fi singurii vino-vali de cele intdmplate! Aguilar, spuneJe ci trebuie sd fie pagnici sau si-gi inchine sufletele lui Dumnezeu!

- Nu putem si ne iazboim cu at0{ia, a remarcat Norte.

- Ce gtie un marinar gi un renegat despre tactica militara?

- Sunt mii de oameni, iar noi doar cdliva.

- Dar suntem spanioli, aga cd soarta este intotdeauna de partea noas-tr5.

Rlsund un guierat gi o ploaie de pietre lansate din praqtiile indienilor se

abitu asupra lor in locul sdgelilor. Unele cideau in api, inofensive, daraltele se loveau de scuturi qi armuri. Cdteva, ins5, igi atinserd linta, pentrucdBenitez auzi un om strigdnd.

- Gatal a strigat Cort6s, ridic0nd sabia si dea semnal tunarilor.Tunurile s-au descdrcat am6ndoui deodat5, aruncdnd ghiulele in cr0n-

gul de mangrove. Frunzele qi trunchiurile copacilor au cdzut pestetrupurile indienilor care au avut ghinionul si fie in zona distrugerii.

lztoclil'cctul a fost cumplit. Mii de voci au zbieratingrozite gi indienii au luat-

o la goand.

Cor16s a sirit in apa noroioasS.

- Santiago y cierre Espafia! Pentru Sf. Iacob qi pentru Spania!

Soldalii il urmau spre mal. Benitez se lua dupi el'

Maitdrziu, nu qi-a mai amintit mare lucru din acea primd bdtdlie pe

rrrtlul rdului. Spaima il amelise: s-a nipustit spre un grup de trupuri

rnaronii, pictate, asurzit de strigitele rdzboinicilor, bubuitul tobelor gi gu-

icratul bigtinagilor. i;i rotea orbegte sabia. Scutul primitiv de piele din fafa

Irri a zburat in laturi gi indianul s-a apucat de ciotul care-i rbmdsese in loc

tlo bra!.

Benitez merse inainte, atacind urmdtorul bSgtinaq despuiat. Dar acum,

ciind iqi reveniserd din spaimd, tot mai mulli indieni ndvdleau pe malul

r.riului. ii copleqeau numeric. Era imposibil de crezut ci vor putea nimici

o ilsemenea hoard6.

O sd mor Aici, tn acest rdu maroniu, noroios.

Benitezigi dddea seama vag de ce se intimpla in jurul lui. Roti din nou

rrrbia qi vdzu alt indian prlbugindu-se la picioarele lui. Apa era plini de

r.'lclavre gi cdpitase o culoare ruginie.

Benitez lovi iar5gi, qi tresari atunci cdnd sulila ii atinse pieptul, dar vdr-

lirl cle obsidian se zdrobi de platoqa din o!el. igi impunse agresorul cu

sulifa, se impiedicd de un cadavru gi cdzu. Se zbdtu disperat in noroi, gata

lir se inece. Cdnd reugi si se ridice din nou, se trezi cu un tabascan dinain-

lcn lui. igi pierduse coiful de olel in apd' Acum era descoperit.

Dar, in loc sd-i dea lovitura de gralie, il apuca de pdr 9i il tdri pe mal-

llcnitez incercd sa ridice sabia cu mdna stdnga. ins[, inainte sd se miqte, ilvhzu pe Cort6s ndpustindu-se spre el 9i strdpung6ndu-l cu suli{a pe indian.( )rnul urld de durere, ii dddu drumul 9i cSzu intr-o parte, ludndu-se de

burt6.

Cort6s l-a ridicat in picioare pe Benitez.

- Santiago! a strigat el.

,,intr-adevdr, Sf. Iacob este de partea mea azi, - se gdndi Benitez. At frtnjbuit sd fiu mort pdnd acum. De ce bagtinaqul nu m-a ucis cdnd a avut

ocztzia?"

21,

22 Colin Falc

Irei

Benitez s-a sprijinit in sabie, a tras aer in plSmdni qi gi-a gters s6

care-i picura din rana de la cap. Supravie{uise primei sale batdlii. Se

simfea mAndru. Degi nu dovedise cine gtie ce eroism, devenise bdrbat. Damicelul nu-i trezise nicio satisfactie. Nu simtea nicio pldcere sd ucidi a

om, chiar daci era un pdgin. $i daca asta insemna sd fii soldat, prefera sd

renunfe. S-a ldsat in genunchi, cu mdna pe mdnerul spadei, gi- a in[l{at o

rugSciune Fecioarei. Cdnd a inchis ochii, a vdzut indianul aplecat asupra

lui cu toporul de piatrd ridicat deasupra capului. ii venea si vomite.De ce il crutase?

Cort6s o porni spre copacul din mijlocul satului. igi linea coiful sub

braful sting gi p5rul lung gi negru ii cddea pe umeri. Era roqu la fa!d,

ochii ii sclipeau de bucurie. Sim{ea acelaqi entuziasm gi printre oameniilui; o lupti prinde bine uneori, daci pierderile sunt mici.

A frcut trei crestituri in scoar{a copacului cu sabia gi a strigat:

- Iau acest orag in numele Maiestdfii Sale, Regele Carol al Spaniei.

Diego Godoy s-a grdbit si consemneze momentul.C0liva indieni capturali au fost impinqi inainte, cu mdinile legate la

spate. in timpul bataliei, Benitez zirise doar crimpeie din ce se petrecea

in jurul lui: coifuri cu pene, trupuri pe jumitate goale, fe{e pictate. Acumavea ocazia s6-gi studieze inamicul mai atent. Aveau picioare cricdnate, o

pdnza in jurul qoldurilor gi p5ru1 tuns. Allii purtau rnantii frumos brodate,

prinse pe umar. Mulfi aveau tatuaje rogii pe fala qi pe corp, iar lobul ure-chilor era zdrenluit, la fel ca al lui Norte.

- Spune-le cd n-au'de ce sd se teamd, ii porunci Cort6s luiAguilar,

care le traducea indienilor.Au primit infonnalia stoic gi cu pulin entuziasm, din c0te i s-a pdrut lui

Benitez.

- Spune-le ci am fost trimigi de un mare rege de peste ocean gi avem

multe lucruri interesante si le comunicim pefilor lor. Asigura-i, de aseme-

ncir, ci nu vrem s[ le facem niciun rdu. O sd luim doar niqte apa qi provi-zii pcntrrr ciilnloria noastrd.

lztrcAguilar le-a comunicat prizonierilor, care s-au privit uimili, dar n-au

spus nimic. Dupi ce Alvaro i-a m6nat in alti parte, Cort6s s-a intors spre

[]cnitez.

- Puneli santinele in orag. Vom innopta aici. O sd agteptirn

lntoarcerea bdqtinaqilor. l-am fEcut sd guste din o{elul nostru, poate acum

vor fi dispuqi s5 discute.

S-a llsat o linigte st6njenitoare dupi ce oamenii au inleles implicaliileuuvintelor lui Cort6s. Le6n a deschis primul disculia.

- Unchiul meu a dat ordine shicte si nu dormim niciodat[ pe !arm.in momentul acela, Benitez a observat expresia felei lui Cort6s,

sclipirea ciudata din ochii lui, gi gi-a dat seama cd nul cunogtea deloc.

Cort6s l-a privit de sus pe Le6n.

- Cine este cdpitanul?

Le6n, un birbat solid cu barbd mare, neagr6, gi glas risundtor, nu s-a

[isat intimidat.

- Trebuie sd respectdm instrucliunile guvernatorului.

- $i ordinele melel a strigat Cort6s, infig0ndu-gi sabia in pdmdnt.

l)acd vreunul dintre oameni vrea s5-mi pund autoritatea la indoiali, s-o

lircd acum!

,,Pe toli dracii, vorbeqte serios!" se gdndi Benitez.Amuliserd cu tofii.

- Atunci ne-am l[murit. Vom innopta aici, a addugat Cor16s, ludndu-

ryi sabia.

-Aici nu este nimic, a spus Jaramillo, scuipdnd in noroi. Nici aur, nicitrgint, nici mdcar o femeie.

in timp ce mergeau pe strdzile prdfuite, cdliva cdini fdrd pdr lStrau dupa

ci. Jaramillo gi alli cdliva se amuzau, impungdndu-i cu sabiile.

Satul era pustiu. Benitez intrl in cdteva case. Erau simple, cu pereli din

t:hirpici gi cu acoperiguri de stuf. Nu existau ugi qi nici una din case nu avea

rtrobild. Patul consta intr-o grimadi de bele uscate qi iarbd, acoperitd cu

;llcEuri de bumbac. Fiecare locuinla se mdndrea cu un mic altar intr-unulrlin colfurile intunecate, care addpostea o statuetd inconjuratd de micioliande de hrand.

S-a apropiat. ,,Demoni sculpta{i in lut rogu", gi-a spus el in g6nd, cu-

lrr:murindu-se.

23