ANUL IV. - No. (J60 10 BANI EXEMPLARUL JOUI 14 AUGUST 1880.

...A.P..A.1= 1N MOAT ZTLJEIA.BONAMENTELE

In Capital& : 1 an 30 ler, 6 kW 15 ler, 3 lunr 8 let.In Districte: 1 an 36 ler, 6 lunt 18 ler, 3 lunr let.In Streinitate: 1 an 48 ler, 6 hint 24 ler, 3 lunr

Director : D, AUG. LAURIAN,

Pentru Abonamente, Anunciur §i Reclame a se adresa :In Romania : La administraliune, Tipografia St. Mitudescu, Strada Coved, No. 14 si la correspondenp çlia-

rului din judete.In Paris: La SocidM Ilavas, place de la Bourse, 8.In Viena: Prin compania general& de publicitate G. L. Daube & C-nie.In Londra : Prin compania generate de publicitate G. L. Daube & C-nie.In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York: Prin compania generall de publicitate G. L. Daube & C-nie.

ANUNCIIIRILE:Linia de 35 milimetre pe pagina IV-A 35 bearReclame pe pagina III-a i Lel

II-a . . . "i 2 OPEpistole nefrancate se refuO.

Articolil nepublicay nu se inapodzi.Pentru rubrica Inseryi i reclame, redaetiunea

nu este responsabild.

Prim-Redactor : STEP. C. MICHAILESOU

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Petersburg 22 August.Guvernul a f dent conoscut prin Monitorul o-

ficial, cia a cerut tuturor guvernatorilor cele maigrabnice deslusirf despre persoanele pe earl le tinin supraveghere politieneasca. Indata ce va primiacestea deslusirl, el se va grabi sit resolve cau-sele, si sh redea libertatea color nevinovati.Deja pana acum ati fost scutiti de supraveghe-rea politieneasca 115 persoane ; 30 dintre ele,fiind studenti, ail primit incuviintarea de a rein-cepe studiile.

Petersburg, 22 August.AgenVa Rusa constata dispositiile conciliatoare

ale guvernului rus i cel chines. Acest din minaa resolvat deja un mare numör de afaceri, cariinteresad pe supusil rusi din China, intr'un chipfavorabil acestor din mint.

Constantinopol, 22 August.Purtatorul de afaceri american a remis ieri

Portei o nota, prin care se plange, ca omorito-rif unul misionar american inca nu ail fost pe-depsiti, i cere ca acestia sh fie adusl la Con-stantinopol i sa li se faca judecata.

Athena, 22 August.Flotel u i se va vota creditul necesar, spre

a fi push in stare de rsboitl, de cat dupa con-vocarea Camera

Roma, 22 August.Diritto" zice, ca atitudinea puterilor faith, de

respunsul Portei in cestiunea muntenegreanh estefoarte neldmurith. Are loc un schimb de ideifoarte yid.

Vestea despre sosirea unui vas de resboid ru-sese la Rusciuc, trebuie inch confirmata.

Paris, 22 August.La 19 Septembre se va desvli in Saint Ger-

man, Paris, o statua a lui Thiers.Viena, 20 August.

Cati-va socialisti earl voiad cu ocasia zilei im-pratului sa respandiasch brosuri anti-dinastice,ad fost prinsi mai inainte de pune in ese-cutie planul.

Londra, 22 August.Stirile din Irlanda sent foarte ingrijitoare. Fe-

neanif (societate secreta, care vrea deslipirea Ir-landei de Anglia) se miscä iarasi si, cum seaude, ar dispune deja de conaiderabiie magasifde arme, cart pot inarma peste 80,000 de oa-meni.

Asasinaturile in contra proprietarilor si oame-nilor poliVei se sporesc mere, Mai Mel o datanu se pot prinde faptuitoril niei descoperi. Po-sitiunea guvernului este foarte trista in fata a-cestel stall de lucruri, cad: mai are sa continueresboiul cu Afganistanul precum si eu un alitrib barbar, Busato..

1.--41-111111Wime-

erviciul telegrafic al «Romdaiei Libere24 August - 4 ore seara

Londra, 24 August.Dupa informatiunile lui Standard" Puterile

ar fi hotarit sa procedeze la demonstratiuneanavala in apele portului Dulcigno; dar aceastanoutate este, probabil, prematura.

Albanejii se pregatesc a impedica cedarea E-pirulul si Tesaliei care Grecia.

Constantinopol, 24 AugustIeri, comisiunea europeana pentru reforme a

iscalit regulamentele provinciale elaborate, apoi'si-a suspendat lucrarile, cestiunile la ordinea zi-lei fiind sfarsite.

Viena, 24 August.Fremdenblatt" confirma noutatea dupa care

negocierile relative la un tractat de comercidintro Austria si Serbia sunt suspendate pand inmomentul in care se va stabili un acord asu-pra unei importante cestiuni prealabile a ca-reia hotarire guvernul austriac o cere mai 'na-inte d'a intra in negocierile tractatului

Delegatil bathe vor pleca astä.zi la Belgrad.(Haves)

I se vedea nitime serer pe pagina

Bucure§ti, 13 AugustCA oamenii regirnului actual se intere-

seaza foarte putin de mersul culturil pu

blice, §i prin acea sta de ridicarea me-rala §i materiala a natiunii, am dovedit-ode Mai multe oil, 0 in cele din urma chiarcu statistica oficiala a anului 1879 80,undo vOluräm cat de mult a scadut nu-mend §coalelor rurale i al satenilor cemerg la invtätura profesionala in genere§i cea agricola in specie.

Necutezänd a respunde la aceste tristefapte, cari zugravese dupA naturA prep-cuparea partidului de la putere desprecultura publica, oamenii- carmuirel, in-curagiati de scrisorile ciudate ale d-luiRosetti care alegetorii d-niel-sale, inlaturacestiunile de fapt §i'§i canta laude pestelaude, Wand ca eI i numal ei se gill-desc ziva §i noaptea, cum sa ridice taraacolo unde a1if nicl nu viseaza.

Noi insa, earl nu mai credem de cat infapte §i consiliärn pe toata ziva pe celce ne fac onoarea d'a ne citi, d'a credenumal in fapte §i de a nu se mai luadupa vorbe, privim cu un fel de compá-timire cre§tineased svircolirile oficialilord'a se inpla pe sine §i d'a amági opi-niunea publica, cand 6§1 permit d'a vorbidespre §coalä, de a'0 lauda shntimintele...platonice, ce le ar fi avend pentru cul-tura poporului, §i d'a propune pretioasesisteme de ameliorare.

Nu cu astfel de capete se va reformainvetämöntul, din contra ar fi de preferit,ca lucrul sa stea ma cum este, de catse vedem opera de trasformare in mai-nele unor oameni, earl nu scin inca catde complex este organismul §coalei, cuGate alto lucruri se leaga.

Liceele noastre merg red, pentruscopul ce trebue aibA aceasta spetAde §coale, de a produce tineri cu cum-cintele necesaril °multi! din societate §idestul de pregatitt pentru cursurile uni-versitare, nu este ajuns ; iar acest scopnu este ajuns, nu pentru ca se propuneprea multa latineasca orí greceasca, cipentru ca factoril earl produc liceul sunt

Cum vreti ea liceele sii respunda laehernarea lor, dad n'avem de unde saalegem profesorii, cad universitatile noas-tre sunt §ubrede, i cand ace§tia sunta§a de red recompensati ; cand n'avembiblioteca de bune cal* didactice, de pro-fesorul e nevoit saV dicteze cursurile ;cand programele se fac 0 se prefac, dupepofta mini§trilor, iar nu dupe cerintelepedagogice ; and n'avem laboratorii pela licee, nici materialul trebuincios ma-tematicelor, sciintilor fisico-naturall, geo-grafiel, etc ; cand lipsesc i localurile bineconditionate i autoritatea profesorala §iregulamente rolare ca lumea ?

Eaca de ce liceele merg red. Dacavoim ea ele sä se indrepteze, trebue re-mediat intreg organismul. Cu carpiturinu merge, Gael pana, cand dregí intr'oparte, stricaciunea se marere in cea-l-altaparte. Indreptarea e grea, cad se cermulte, i deci trebue un me§ter bun. A-cest me§ter nu s'a ivit inca in marelepartid.

Acesta pentru

Daca trecem acum la invetamentul se-cundar in genere, cestiunea sa schimba.Despre densul nu putem zice, ca esteroil sail bun, cad aproape nu existä. N'a-vein seoale secundare, earl sa respundala toate trebuintele statului. Lacuna este

mare, de acea alergam sä ne recrutam omare parte din personalul trebuincios lalicee §i din aceastä causä ziem, ea li-ceele ne produc numai funCtionarl §i röfun ction arl .

Daca acum ne-am intreba ce este defacut ? OrT ce om care judeca cu price-pere mai adanca lucrul, va respunde, cAtrebue, nu sä ciontim atatea sad atAtea.ore de la studiul limbelor clasice sad alvre-unei §ciinte, ci sä cream acea spetAde invetament, care sd, ne. dea deosebi-tele feluri de functionarftrebuincio§i, oa-mein pregätiti pentru aCtivarea rnicäriieconomice a tern.

Cine crede ea: cu imputinarea orelor delatinesce §i de grecesce, orl cu america-nizarea cursului inferior al liceelor, se im-bunatätesce cultura umanitara §i se res-punde la toate trebuintele statului §i alesocietatil, se in§ala tare.

Scoala realä, al carui nume 61 promo*cu atata usurinta reformatoril improvizatlde pe la gazetele oficiale, far& alte Scoffspeciale unde say' reverse produsul söd,nu insemneaza mai nimic, ci are sa nedeal, ca i liceele de azi, functionari, darmal multi §i mat ignoranti.

Cit scoala reala trebue, nu noT vom ta-gadui, dar nu scoala reala isolatä, ci le-gatä de un politechnie sail de o Remit de§coale speciale, de architectura, de farina-cie, de minere, de administratie, de in-ginerie, de veterinärie, etc. §i apoi candne-am hotäri sa facem aceasta, ne trebueoameni priceputi in ast-fel de treburi,earl sit combine intreg sistemul, cu toatemiile de amnunte ce '1 constituesc.

Munca e grea §i lungá, cum niel nu'0pot ,inchipui penele oficiale, cart cred, citcu o ciontire in limbele clasice, s'a re-format invtainntul secundar.

Pentru nol, chiar sgomotul facut, inzilele trecute, despre reaua stare a iri .vetämäntului secundar superior §i des-pre necesitatea unei reforme radicale,este o probd despre nepäsarea partiduluide la guvern de §coalä, in ace§ti patruani de putere, §i despre usurinta cu careoamenii lui eel mai priceputi, cAci desigur celor mat priceputi din trupa li sedeschid coloanele Romänului" - cu caresunt atinse i discutate aseminea cestiuni.

Cand eT tipa, ca red merge invötämän-tul secundar, avem cu totl dreptul dea-I intreba Ce ati facut, pang acum,pentru indreptarea lui?

Dar tiind-ca suntem sigur, ea nici laaceasta intrebare respunp, cumWalt respuns la multe altele, le vom spunenoi, cä singurul lucru pe care Fat facutin acest invötamant a fost incurcareaprogramelor, de care se speria, acum el

introducerea prin contrabanda acator-va devotati in invetament §i grämä-direa co felurite favorurl §i slujbe a pro-fesorilor ro§ii, pentru ca cu chipul Astisa poata face §i din profesori ni§te a-genii af partidului. Scopul nu le-a fostajuns, cad profesoril cu cultura nu se de-grada spre a deveni unealta a lor, eiscid pastra independenta de caracter ;dar aproape atata aÎl facut in acest in-vtAmnt, . despre starea caruia ne spuneacum, ca atat de mult 61 doare Mima.

* *

Da, invtamntul secundar, ca sa res-tringem cestiunea numal la densul, stäred. In aceasta are dreptate organul decdpeteniä al guvernului. Dar din ce Gauzesta rat ? Acilea e acilea. Romdnul" crede,

ea pentru- ea, se invata prea mult lati-ne§ce i grecere in liceu, d'acea §coalasecundara merge reil, d'acea tara suferede plaga functionarismultri, d'aceea taraperde economicere. 'apoi numal de catremediul: scoateti latineasca i greceascadin cursul inferior, §i totul are sä seschimbe: economie infloritoare, tamaduirede functionarism, inaltarea nivelulul decultura al natiunii.

Ail trebuit patru ani de meditatiunespeciali§tilor din oficina cármuirii, spre ascoate la lumina, aceasta grandioasä re-forma. Ce schinteiä de genin ! Ce mintesuperioara ! Cu a§a oameni, departe o sd,aj ungenl.

Cand auqi asemenea lucruri, nu malldreptul sä te miri de ce totul Merge

arababura in tara noastra. Unix selbaticlcred, ea, vor soap, de orl-ce primejdiedud vor purta la gat o tandera de lemnträsnit. De ce sä nu creada i frunta§iide la guvern, ea tara are sä se imboga-teaseä, indata ce s'o scoate latineasca §igreceasca din cursul inferior al liceelor.Par-ea in partid nu sunt destul bärbatide stat §i oameni bagati cari n'ad inve-tat nici latinere, nici grecere, nicl vr'o§ciintä.....

A§a sta, lucrul, domnilor de la putere.Poftiti de'l indreptati.

--11111.1"

CRONICA ZILEI

o persomä venith din Brlad ne informeaza,spune Vocea Covuluiului" de la 12 curent,zilele acestea s'ar fi prins de autoritati un in-divid anume Victor Paulo, care scotea planul u-nor positiuni strategice din dreptul orasului Ran-zesti, la trectoarea Prutului.

Intrebat despre scopul co urmarea CU radii,rea acestuf plan, ar fi alegat iii este un misio-nar pus de nu scim care Putere spre a ridicaaceste positiuni.

Rumoarea mat &gull ea si alti indivizi ar flparcurand muntif catand a ridica diferite posi-tiuni strategice.

Dam aceste sciri sub toata reserve, dupa cumle primim.

Nu ne indoim cd nest.) energise se vor filuat in contra unor atari procederi, daca faptelevor Ii ast-fel dupa cum ni so relateaza.

In tot casul ele ne Renal& timpuluiprin care trecem.

Ministeru seoalelor sf.al bisericilor are de gandca, de la 1 Octobre incepend, sa infiinteze dinnod o scoala normala superioara".

El slam dar zilele acestea un local in caresd inca0 25 de studenti interni i directorul lor.

Avis proprietarilor earl ad case de inchiriat,in apropierea Universitatii.

Sh se stie insa de la inceput ch, proprietariirosh sunt preferati....

D. general Slaniceanu, ministrul de rsboid,s'a inters din Dobrogea.

Se stie eh societatea Concordia romana" or-ganiseaza o expositie de industrie nationald.

Afliim - insa dam stirea sub toata reserva -eh directiunea princiara a drumuriler de fer, easa inlesneasca reusita acestel frumoase intro-prinderI, va transporta gratuit toate productelece se vor tramite din diferitele parti ale trifla aceasta expositie.

Do Luni, 11 August, a -inceput a aphrea inorasul 'Pesach un mic ziar septmanla ce pout&titlul: Vocea Tecuciului".

Scopul ac'ester foite --- dupe cum ne spun e sin_guilt - este de a nu lasa, dupe cum se zice,

-

-

: -

a's1

.

HI.

--

licee.

*

:

ROMANIA',v.-46.

. "

1

.È.ttoomprzt. wmorismwrou.,,p,- Z.-- '`P.,V. " 6,141563pOls147.. nacrtkvia,v,-.iggayaissmagwa.. 0,6 442;-,-", s e

*

b

.

eA,

n'ail sa

'

a'0.

ct

.

IBE.

insusf.

sii'l

*

in00,

ai

. . . . . .

S

-

vitiopt,

,

*

ROMANIA LIBERA

en bone fortune, pe eel de la Perseveranta",earl mutt reacti.onari."

Noul ziar nemtesc din capitala, BukaresterTagblatt", scoate cele mai sfasietoare note deindignare, pentru-ca primarh cator-va localitati depeste Milcov facsi datoria de a isgoni din condone.

pe otravitoril poporului, pe cArcimaril ovrel.Noi ne indoim, daca guvernul si face in a-

ceastä direcVe pe deplin datoria : Ind un Ovreiün'ar mal trebui suferit, un ceas macar, s ie

carciume pc la sate. Bunt, starea materiala siigienict a terarmlul nostru din Moldova reclamd

fara intardiere si neaperat luarea acestel m-suri, si n'ar fi permis nimului in lume sa faca,pentru aceasta, obiectiune statulul :roman. Cutoate acestea, numitul organ, in pornirea sa de

libertate," o pornire care ar merita un alt tra-trament, cuteazt a numi aceasta mesura atatde arbitrara abusiva", incat o condamnt fartcrutare", ca una care poate redestepta reminis-

cente din vremea persecutiunilor owlet i sa rea-duct pe tapet o cestiunecare abia a disparut de

la ordineaCeea ce ail de gand slit ajungt cu acest soiü

de denuntarf redactoril lui Bukarester Tagblatt",

se poate lesne intrevedea. Nu tot atat de lesnese poate intrevedea insa pricina apathiel, de care

se face vinovat guvernul si in specie d. minis-

tru de interne, tolerand unor strMni st educe,intr'un ziar ce publica in capitala 'Ord, fel de

tel de insulte natiunei, permita a con-damna fart) crutare" mesurl ce se hid de auto-ritatile el, in interesul binelui public.

Mauriciu Cohen e numele unui compositor

care a sosit de curönd in capitalä.D-sa si-a frtcut studiele la Paris, uncle a Cora-

pus mai multe aril nationale, mal ales dupe poe-

siele d-lui B. Alecsandri.Acuma se ocupt, cu scrierea unei opere natio-

nale pre care spell a o face st, se punt pe sce-

n'a din Bucurestl.

Francia 0 Germania.Discursul de revan0 al d-lui Gambrtta

la Cherbourg nu fu criticat i comentatpana acurn, in Germania, de cat de zi-arele liberale, in genere de cele ale opo-sitiunel. Acum, in sfir§it, incep artaparerile i ziarele guvernulul. Ast-fel, N.Pr. Ztg.", scrie, dupa ce impartäntetecstul discursulM :

Punndiresbunarea in perspectiva armatel, prinvinele careia curge cel mai curat sange al Fran-del", Gambetta si-a sigilat candidatura pentrupresidentia republicei. Aceasta cu ant mal mult,

MONO

FOITA «ROMANIE1 UBERE»- 12 August. -

CONDAMNATULLA

MUNCA SILNICAde

JANE DUBUISSON

Era in seara de 17 Ianuarie 1820. () ploaerece &Idea de dirndl neatd ; ventul de la restrito gonea din Limp in timp pe chile deserte,facea sit se incovoae pane la pamnt dafinil, cy-parosii i alti arbori cari inconjurad locuinta 'd-nei K »., situata la o jumetate de leghe de laToulon, pe inatimele ce domina orasul.

Intr'o frumoast odae de culcat, ale carol fe-restre se deschideaq spre gradina, tenera stapini .a easel, molatec inti nee intr'un mare jet, cumana rttacitt prin per, asculta vijelia ce se ma-rea pe fie-care minut... Ce timp ! gandea Luisa.Sermanul Adolf ! Ele ne mare acum. Doamne, almila de densul !... zise tenera femee cu vorbe

incrucisindu'si mhinele, si un noti vertejse rostogoli in vale eu un sgomot ingrozitor.Luisa aimed panglica clopotulul. 0 feat? aparu...Barbatul men nu va veni astrt-seard; timpul e gro-zav s'apoi port le orasului catt sa, fl fost dejainchise. Spune lui Iosif sit aibd grija de a in-chide tot, s'apoi vino sit me culci." Slujnica esisi reinter,/ eridu-se spuse stapanil Isale ca or-

dinele i fusesert indeplinite. Luisa se desbräch,incet si re afire. Aprinde candela ; pune-o pe

cu cat o scrisoare;tot atunci publicatt, a lui Gam-betta care un consilier general", dovedeste,cu toate et nu este de curind sense, cit politicade revansa a exdietatorului este cugetul perma-nent al viitorulul candidat de presiclentie.

Aceasta continuitate doveditt a scopulul, ce

urmareste Gambetta, inert nu ar bate de loc laochi, duct nu ar releva intr'un mod fatal intre-barea, daca Gambetta, care de alt-fel pose& in-destul darul de a se stapini, nu a gasit cura-giul sa ese la iveald inaintea Francesilor cugandul sal ascuns, incredintat cil tocmai prindesvälirea lui esi va putea active interesele e-goismului sed personal ?

Säturatus'an oare in Francia inteadever depacea, . care a daruit acestei tri un avnt eco-nomic atat de bogat si de repede si care a in-lesnit intr'un grad ant de Malt obicinuinta curepublica, in cat a Maims scutith cu deshvirsirede emotiuni primejdioase ?

Putem astepta cu receala respunsul la aces-

tea intrebäri, cad noi, Nerntil, nu ne-am indoitnici un moment, cit deodath cu desastrele lor,in capul Francesilor a si incoltit idea revansel;nu ne-am indoit nid de aceea, et aceasta ideeva fi mere"' hränita, fart a trebui sit 'si cautedrum de esire intr'un timp apropiat.

Cugetul resbuntrel este o tiebuin i o man-&ere a mrindriel nationale ofensate ; el poatefi ins& hranit, fan a i se sacrifica bunurile si-gure ale actualitttei, fart, a se arunca intr'o a-ventura, care gaseste tot-d'a-una preparat inimi-cul, impotriva caruia se indrepteaza.

In ori-ce cas dart, Gambetta a putut proclamaresbunarea la Cherbourg, incredintat et mAgu-leste mandria nationala si cd profitul sea per-sonal nu va inttrzia mult din aceasta parte.Gambetta a devenit inst intr'un ast-fel de gradbarbat politic, in cat bine stie, ce mutt atarnarealisarea ideel de revansa de la complicatiunipolitice, independente de la pornirile proprii, sidensul se poate crede destul de tare sa nulase al scapa in viitor niel o ocasiune. Germa-nia nu se simte catusi de putin surprinsh de

manifestärile sale de la Cherbourg ; el :n'a zisnimic, de cat ceea ce mere(' am tinut in ve-dere de la victoriile noastre. Numai find tot-

d'a-una gata, putem

S'a mai rostit, in aceastA privire, §iNord. allg: Ztg."

In numrul de ierI am publicat un re-sumat telegrafic asupra vederilor prirnu-lui organ german oficios. Vom revenicand vorn avea inaintea noastra intregarticolul. Deocamdata tinem a constata, cäafirmatia lui Nordd allg Ztg". dupacare Gambetta la Cherbourg n'ar fi es-primat de cat o dorinta personala, este

(Amin si luminarea pe masa de noapte ; amsh, citesc..." Usa se inchise. In acest moment,vijelia esi reindoi furia; casa phrea Man sdruncint.De o data o fereastra, se deschise pe neastep-tate si ventul stinse luminarea. Cedrtnd pri-mel mischri de fried, Luisa pled, capul, dar scu-landu-se pe loc, se apropie de fereastra sprea o reinchide ; trage perdelele : un can e in odaiasa. Ingrozith, nemiscatt ea urmarea cu ochil in modmechanic pe acest orn, care, fan a cata la dnsa,merse la pat, lua lumnarea, o reaprinse lalampa de noapte. Luisa vzu atunci ca era uncondamnat la munch silnica.

Ingrozirea ce simti la aceasta vedere o

facu st-si revie in simtire, dar atunci esi aduseaminte ca era goad ; vru st strige, dar sune-tele monad in pieptul el ; vru sa umble, darputerile o pardsirt si chzu fart simtire, Cand sireveni in fire, era intr'un jet, cu grija infasurataintr'unul din salurile sale, dar ingrozitoarea vedenie era tot aid. Condamnatul i &Idea sh, as-pire un flacon, pe care 61 puse pe cuÍmin, candvezu ca ea si reveni in fire... - Doamnd, i ziseel, cand vzu ea era in stare d'a 1 asculta, fIlfan grip, ; nu v voin face nici un red, dar niciun strigra, niel un gest sh, nu fact sa fie banu-

presenta mea ad. 'MI trebue un asil panein noaptea viitoare, m'am gändit eh eel ce voidgasi in casa nevestil comandantului K... va fisigur, zise cu un suds condamnatul, si ca nuvor veni nid o data autoritatile sa me cauteaci. Consimt a v spune, eh nu sunt un hot. Nu-mai am ucis o femee ; nu tremura doamnd ; eame tradase; credinta tradatt se pittesce cu sange.

Luisa indrasni sit arunce o privire pe flintaingrozitoare vorbea. Era un frumos teller ;ochil i fulgeran ; fruntea lui larga se desemnasub forma aproape rotunda care e de regula pen-

foarte gre§ita. Tocmal. N. Pr. Ztg", careeste §i el oficios german, atribue doaracugetul resbunäril tuturor Francesilor.

Tocmai. despre Grevy i Freycinet,cart prin asigurarile lor de pace ail maxi-gaiat atät de mult pe primul oficios dinBerlin, tocmal despre el se poate zice,ca, n'ati esprimat dorintele öri, ci ni§tefrase, resultate i ele nu din simpatiipersonate, ci cerute necesarmente de po-litica.

Armata francesiLUna din viciile cele mai marl ale organisa-

tiel armatei francese era, eh, aproape un sfertdin efectivul armatei permanente era ocupat cuservidile estra-ordinare, ast-fel incht acest sfertnu putea lua parte mal de loc la esercitiialte deprinderi militare. Ceea ce agrava i maimult acest defect, era ca toti acestl soldati deserviciü frtcean parte aproape esclusiv din in-fanterie.

Actual ministru de rsboit" a procedat insfarsit la desfiintarea eel putin in parte a a-cestei anomalii. El a trimes guvernatorilor dinLyon si Paris, precum si tuturor comandantilorde corp, o circulark, in care ordoana imputina-rea serviciilor estra-ordinare. Principalele dis-

posith ale circultref sunt :Santinelele de onoare esistente se desfiinteaza,

afara de cele earl sunt destinate pentru gu -vernatoril militarY si comandantti de corp ; a-

cestea din urma inch se reduc la un caporal,un hornist si un soldat de rend. Posturile depe la primarii si alte asedeminte comunalenu vor mai fi mantinute de cat timporar, inurma unel hottriri ministerialo sad dintr'unmotiv neprevzut de ordine publica.

Artileria, geniul i corpul administrativ in-deplinesc singure paza asedemintelor lor. Deta-samentele oránduite in deosebite localitäti inprevederea vre-unui incendiü, nu pot fi manti-nute de eat in urma unel imputerniciri din par-tea ministrului.

Chipul de compunere a pazelor de pe la peni-tenciare se va regula de catre o comisiuneva intra in vigoare in curand. Posturile de paza,detasate in serviciul poliVel, se vor reduce lanumrul neaperat trebuincios."

Cele alalte dispositii privesc imputinarea nu-merului cavaleristilor si infanteristilor, aplicatiin birouri sat" ca curieri, precum i imputinareasecretarilor s. a. din deosebitele corpurf. Ministrulordoana, ca sa nu se retina de la esercitiilezilnice de cAt se poate mai putini oameni.

Ministrul de resboin a trimes dol oficeri decavalerie la Washington, spre a Riche armataamericanä. Francia nu are de alt-fel in capitalaUniunel atasat militar.

tru parul condamnatilor, i proasta lui vesta ro-muiata, de ploae, lase sit se ghiceasch forme

elegante. Acest esamen, de tot favorabil aceluicare era obiectul lui, astampert nitel frica Lui-sei ; grija 'Willa de bunt cuviintil, cu care 61 o

infasurase in sal, departarea ce idea intre el siea, de cand nu mai era nevoe sa ingrijeasca dednsa, rapindu-i o parte din temeri, i redete pu-terea de a vorbi. Domnule, mila de o Pietafemee! Nu \Treat) st te tradez, dar cum sh, te ascunz,toata ziva, dad, se reintoarce barbatul men ?"

Doamnt, toate sunt lesne ; daca vei bine-voisi mai ales dada ai incredere in mine. Ce-i drept,costumul met" si modul cu care m'am presin-tat nu sunt spre a-ti insufla incredere, dar cevrei ? necesitatea are cerintele sale. Am fugitasta seara, si am venit drept aci. Voiam st in-tru in flortrie, dar cinii mean prea aproape,atund m'am furisat in gradina; jalusiile d-talenu eran bine inchise ; am .gasit un asil in care,(itch nu eram bine, cram eel putin in sigurantrt.Nu prea banuial, nu e asa, et aveai un mar-tur al faptelor d-tale. Colo intre jaliisii, cu o-brazul lipit de geam, rn foloseam de deschizeturadintre perdele pentru a privi si a ghici pe fru-mosul d-tale obraz o espresiune de bunatatecare linistindu-me, md imbarbatai a me des-coperi ochilor d-tale. Stain cu toate astea la in-doiala cand te-am vezut rugandu-te, firesce pen-tru orginalul acestui portret (amend aceste cu-vinte, el lilt de jos miniature pe care Luisa o la-sase sil cad') ; atunci mi-am zise : Femeia care iu-beste si se roagil nu poate:fi crudä, si am intrat."

Cum nu se descoperise inch, et temnita esteun lee de purificare, din care omul ese mare sinobil ea 'singe.% Luisa tremura vedendu-si se-cretul in maim unlit asemenea orn ; dar simti-rnntul demnitätii sale i redete Mime. Dom-

Starea luerurilor in Statele Unite.Asupra alegerei presidentului Statelor

unite ale care'''. agitari ail inceput atat dede mult, cetim intr'o corespondenta dinNew-York" :

Raporturile despre mersul agitatiunel electo-rale sunt firesce de o potriva de favorabile pen-tru amendou6 pert., pentru republicani ca Sipentru democrati, dupe cum derivt adeca din-tr'un isvor sad altul. Dad, am judeca dupe ele,am fl incredintati eh vorn vedea in Novembreant triumful particle): democratice cat si a celeirepublicane. Asupra adeveratel start de Rerun,care scapa din vederea si a celui mai pätrunde-tor privitor, nu ne poate da o lrtmurire hoth.rita de cat singur viitorul.

Candidatul republican cu deosebire, Garfield,nu neglijazt Mel o silmntil personalä, ca sit, is-buteasca. La inceputul sptamnel acesteia ela intreprins o esecursiune spre Est, spre a seinfatisa in persoana mai ales alegatorilor dinstatul Empire. La intrarea statului nostril si inBuffalo d. Garfield a avut cea mal stralucithprirnire ce se poate cugeta si in urma mild lungdiscurs, de si ca orn discret nu vorbesco mult princalatoriile sale, a tinut, cum scrie corespondentulrepublican, o intrare triumfalt" in statul, careo sal norociaset in Novembre cu o bunicielsmolt de voturl.

Tribunalul suprem din Massachuset se vedech, este foarte bisericos, - firesce nu in interesulabstract al religiunel ci in interesul Statulul.

Intr'una din sedintele sale din urma el a ho-ttrit, anume, ea eel carI cálttoresc Dumineca,esceptand distanta de a cash, pant la biserica,nu sunt in drept sd, ceara desdaunare pentrucontusiunile trupesd, fie cat de primejeioase, celi s-ar pricinui pe drum, din causa stricarei vre-unui pod sail a rebel" start a oselei.

Carmuitoril nostri sunt scutiti de alt-fel a luaact de aceasta hotarire. La noi I poti rupeeapu chiar cand te dud sa, plttesci biru la casierie - de biserica nici vorba, -si tot nu te des-,daunea za nici Iepure

Uri noil discurs frances.Paul Bert, unul din eel' mal buni a-

mid a lui Gambetta, care a fost de re-petite ori candidat pentru portofoliul cul-telor i instructiel §i n'a fost numit nu-mai din cauza ca este un prea mare vraj-ma§ al popilor, -a rostit ilele acesteaun discurs la un banchet din Crulanges-sur -Yonne, in care a zis intre altel(a :

Republica a reintors Franciel locul el in con-certul eoropean. An trecut vremile, cand se pu-

uule, respunse, aruncAndu-i o privire de dis-pret, abused de positiunea mea intr'un mod carenu prea poate sa rile linisteasca asupra donee-tetif d-tale, si...." - Te inseli, doamna ; n'amnici de cum gandirea st te ofensez ; aid e vorbanumai de incredere pentru incredere ; discretiu-nea unui-a e chiezdsie pentru discreVunea ce-lui-l-alt. Nu voin sa me uit la acest potret, darpun rintsag cd e al nepotului barbatului d-taleAdolf de B...., care este acum pe vasul Crimea.Aide, doamna, nu te rosi ; nu mi'am petrecuttoata viata de unde es, si am putut sti.... Saterminam. E bine inteles c sd aci pant manesearä ; am sa tree in camera asta ; te vel mica

vel ingadui st vita st'inf usuc sdrentele lafocul d-tale." Zicend aceste cuvinte, deschise usade la odaia barbatului Luisel si dispäru.

Cand Luisa fu singura, se 'pant ca se des-teapta dintr'un vis ingrozitor ; tot ce se intern-plase 'I parea atat de straniti, in cat nu putea sacreada ch, '1 se intemplase. Dar un sgomot usor inodaea de altturi o readuse in curend la realitate.

Prima ei grip, fu de a se imbraca, si, plinäde hotarire, din momentul ce nu putea scApade visitatorul nostru fart al preda justitiel, i oasemenea idee nici nu putea st-i tread, princap, ea ascultt mai mult de ininat de cat de te-merile el, si merse de deschise usa de la odaiabarbatului Ti-e frig, domnule ; moli plin deapt. ,Ti pot da haine de ale barbatului men ;rate rufaril ; schimba-te ; vom arde hainele d-tale." Aceste cuvinte Bread pe condamnatul sainteleagt ea. Luisa priimea intmplarea ast-felcum presinta, i o consimtea a-1 ospeta.

multurni printr'un gest plin de elegantä,dupe ce ea reintra in odaea el, procedt la ton,leta sa. Cand reapru, Luisa abia '1 recunoscu.Acum, ne mal avnd acea grazava vesta ro-

a'0

fi

ita

ce-I

- fie-ti

Veda.

si-tni

'I

sg :

I

si

si sresi

DIN _A.P.LesaR,A.

'I

'

-

't

'I sesi

anal."

411-

tarl,

si

si

sie,

1

'

sl

eigeol.

,

ROMANIA LIBERA

tea dispune fait% colucrarea el de granitl sl denatiuni. Ad trecut i timpurile, and se puteadfauri complete, spre a o napusti cu rsboid, ao arunca la pamnt, a-1 sfasia teritoriul. Sabiastirbitd s'a ascutit din no si acurn este mailare i mal ascutita de cat tot-d'a-una. Nea-prat ca n'are pofta sa si-o scoata din teaca,dar stie, cum stie in Europa orl si cine, cateaca ascunde o sable si ea: bratul ce poarta a-ceasta sabie este puternic.

La acestea 1ini observa Die Presse:"Acest sgomot ösi dobandesce intr'adevér im-

portanta sa, and ne gandim, dupa un calcul alui KOln. Ztg.," cl Francia dispune actual-mente de 1,200,000 oameni, dintre earl 800,000ad in urma lor un servicid de 4 ant, 400,000un servicid de un an.

D-1 deputat Goga, unul din epitropiieyelet Cazacoviel, ne tramite urmato-rea epistola, spre a respunde la notitanoastra. 1'o publicam in-tog-m0. Observamnumai, ca d. Goga ocolece togmal punc-tul de capetenia al notitel noastre : ca

banii epitropiel se cheltuesc pentru o

§coalä, care nu existä.Din noil afirmam, ci coala roma-

neasca, la Gopi§tea, im esista, §i c epi-

tropia arunca banii in vent.Domnule Redactore,

In Stimabilul Ziaru al D-v: de la 10 Curent

sau vezut inserat cum ca in Comuna gopisedin Macedonia nu Ecsista Scoala c publicatiadata de mine in Binile publicu este minciuna

aceste toate dupa, informatia ce vad dat D.Zisu unul din Epitropi ;

la acésta am onóre, a respunde ca. D. Zisudaca ar fi dat o ast-fel de inforMatie, orf-ca

ad vrut se glumesca sell ca ad voit se abu-seze de ospitalit, ziarului D-v caci D. Zisu

este singuru care impreuna cu mine si D. gene-ral Tellu si ureche ad Sub Scris incheere pentru numirea D. Cosmescu profesore la scoala dingopiste in locul Demisiunatului stere Cionescu,si dad, D-lui ad uitat aceasta voi publica si

jurnalulin interesul Dar al ade-vörului ve rog D-le

Bine-voiti a publica aceste Cate-va rinduri.Primii ve rog asiguraré osebitel mele Con-

sideratie.

...ersalumer

G. gcga.

ARENA ZIARELOR

Rornanul" atinge cestiunea cläca-silor. Sunt o multime de procese de re-solvat in aceasta privinta ; ar fi bine, ca

sie , nu-i mai paread ant de crunti ochil ;

in fine Luisei nu-1 nial fu frica. Am sa fac unfoc mare ea sail ard asta," zise, aruncandu-siochil pe un pachet ce necunoscutul pusese lapicioarele lui lángá amin.

- Da, respunse el, dar ce facem cu asta ?....Si cu piciorul rostogoli pachetul din care esi ghiu-lea-a, ce toti condamnatii poarta la picior. - Asta,zise Luisa o void arunca maine, plimbandu-m6."

Nu vread sa-o pastrez, zise necunoscutul,si ti-o incredintez." Luisa, foarte putin magulitade aceasta proba de incredere , nu rspunse nimic.

Consimtf, nu e asa ?" - Ce sa fac !" rs-punse ea cu un suspin. - Fit fait grijd, ti-ovoid cere-o inapoi. Acum ainevoe de odihna. Ca-binetul d-tale de toakta, 'mi va servi de inchi-

soare in timpul zilei ce incepe ; d-ta -doamna'schirnba in ramie apucaturile ; fil numai des-

tul de build pentru a nu me lasa sa mor defoarne. Culca-te, nu trebue ca slujnica d-tale sate gaseasca sculata. Adio, doamna." 'I lira mamacu aerul cel mal respectos si se infunda in ca-binetul de toaleta.

Luisa, ostenita, sdrobita de agitatiunile nop-til, se arunca, pe pat, si in curnd adormi,di ndu-se la acea putere magnetic& ce luaseasupra el, Si la strania 1inite ce urmase in sufletulel fricli ingrozitoare ce el inspirase la inceput.

Era tarziü cand se destepta. Barbatul se-6 ve-nise de la oras, unde, dupa spusele lui, lumease ocupa, de fuga until condamnat. Se zice caeste flul until nobil de la curtea lui Carol X-lea,se zice chiar.... Dar toate astea nu sunt pro-bate, din momentul ce n'a fost condamnat subtadeveratul sd nume. Era acusat, cd ar fi uciso femeie. Avea un inamic puternic, un rival...In fine, a scapat eri seara. Azi dimineata, s'atras cu tunul, s'a inaltat pavilonul cel negru,

.611411211112111111111111Mr

judecatorii intoqi din escursiuni, se'§i in- I

cordeze fortele pentru a da cat mal degraM o solutiune proceselor de restituire.

Romanul" apol se ocupa de filoxeradin Francia §i de coleopterele din Rusia etc.

*** Binele Public" din non la refecpurtarea controversata a d-lul Conta. Incestiunea incetatenirel ovreilor d. Contaa fost acela ce s'a opus mal violent con-Ara guvernului ovreofil; d-sa a invederat

numai cate-va mil de ovrel devenindalegatori se schimba cu totul primelecolege electorale. Acurn d-sa se aria peaceeali banca cu acel miliaria, cart ne-pdsätori la pericolele ce tira cu sine cesti-unea ovreilor, nu voiau se §tie de cu-ventarile d-lui Conta.

Cefel, acum, dupe 8, 9 luni de zile,numai . e un pericol iminent inpamntani-rea ovreilor ? a incetat de a mai fi ocestiune sociala §i economica ?...

Stralucita afacere a rescumpardrei dru-rnulul de fer, care dupe d. Conta, aa cum erapresintata de d. Bratianu nu coresp un-dea cu adevärul faptelor" care era o a-facere desastruoasa din punctul de vederejuridic" care era o imprudentä - ca sen'o califice alt-fel - ", s'a schimbat azi,o minunea vanitatei omeneV ! in adev-rata Californie pentru ?

Cum se ne esplicam, ca eel ce vorbiaatat de vit §i violent contra guvernulul,dupa 9 luni de zile AA, pe fotoliul celor ce pre-sintad asemenea proiecte, dand eoncursul sapentru savirsirea afacerilor desastroase".

Timpul" pentru a face zile negrereformatorilor imitator i.- de la Romanul",earl se iea dupa or-cine propune cate oreforma, arata cum sunt apreciata refor-mele d-lui Jules Ferry de catre Revuedes deux Mondes".

Democratia NationalV sustine caneromäneasca purtare are guvernul nostruin politica externa §i interna ; e politicapericuloasa i injositoare. A ne aruncain bratele Austro-Germaniel, a ne maidde politica Habsburgilor, este a ne si-

nucide.Presa oficioasä din Viena i cu sucur-

sal el nemteascei din BucureV, sustin pefata, amestecul Romaniei in executareaprogramului politicel Austro-germane,"cu toate acesta A. S. R. Domnulnid un scrupul se opre§te pe la Ischl,pentru a ft imbratiat calduros de imp-ratul Francisc Iosif.

de sigur 61 vor regasi, daca n'a plecat pe mare."Puteti sa v inchipuitl care erad chinurile Luisei,in timpul acestel povestirl !

Ziva trecu pentru densa in continue speriaturiIn fine 61 pleca barbatul. Noaptea sosi ; Luisa

merse sd redea libertatea captivulul WA.

Am sa plec, 61 zise necunoscutul. La mediulnoptif un amic m'asteapta cu o trasura la 011io-

oles. Permite-mi, doamna, cer iertare de

frica ce facut. Mi-ai scapat viata ; recut-

nostinta mea va fi eterna. Adio ! Sper ca su-

venirea frumoasei d-tale fapte me va reamintimemorif d-tale ; i and te void revedea (cad:

ne vom revedea) void putea arat sus si tarea mea recunostinta. Inca odata, add). Maria

d-tale". Luisa i-o intinse. Dupa o prieteneascastrngere de mana, necunoscutul depuse cu res-pect un sarutat pe degete si sari pe fereastra.Inainte de a respinge gelosiile, se intoarse spreLuisa : Apropo, zise, nu dada aceasta batista(0-1 arata una brodata) : ti-o furl condamnatul.Inchise gelosiile i disparu.

In 17 Ianuarie al anulul urmator , Luisaprimi o lada phna de obiecte pretdoase, de gus-tul eel mai delicat, si in timp de mai multiani, acele-asi dar reveni la acea-si zi, papa candbarbatul Luisel, numit in o inalta functiune,plea la Paris unde Luisa 61 urma.

La un bal dat de ducesa de Berry, , un micnumör de persoane erad intrunite intr'un salon,departe de sgomot. Barbatul Luisei, avnd a vorbicu un domn care atunci purta o inalta posi-

tune, aduse pe tnra sa sotie längd una din

amicele el, i incredintand'o el, se reintoarse insalonul in care se dantuia.

La sosirea Luisei, un dornn care sta spriji-

nit de amin, se intoarse tresarind. Luisa 61

privi : i se Om ca mal veduse acesti ochi schin-

Avetl protectiunea (!) mea, zice cabinetul dinViena, daca mi satisfaceti pretentiunile meledandu-mi tot ce v cer i ricigandu-vc ast-felsingure, atat potiticesce cat i economicesce : daca

nu, me declar pe flap, economica voastra ne-imp.= si v iaü cu puterea ceea ce nu voitys'ml deli de bund-voe !

Eata, in adevr, o politica sincera si bine-vo-iotoare Statelor celor miei, pe care se baseazaalianta austro-germana, in bratele aria s'ad a-runcat guvernantii nostril !

99*. Presa" se ocupa de tribunalele,de pu tscdri);.

VAR I ETAT I

§i

Uncle lei Victor Hugo. Candle lui VictorHugo nu mal este. A fost pentru carescrisese poetul urmatoarele versuri, sapate inurma si in colanul de la gatul sea

JeMon.

voudrais qu'au logis quelqu'un me ramenat.état? Chien. Mon maître ? Hugo. Mon nom?

Sénat.

Credinciosul animal era de sapte-spre-zece aniand a murit, fara a fl parasit vre-o data casadin Guernesey, locul de esil a lui Victor Hugo.Era bun cane ; in timpul din urma numal seMeuse cam fricos. Se vorbesce ca de aceea i-asi pus Hugo numele Senat," fiind-ca Senatulfrances inca e fricos si te lasa in balta tocrnaicand al mat multa trebuinta de sprijinul Inf. CA-nele marelui poet a fost ingropat in parcul ea-sel din Guenesey ; un mausoled 61 va eternisanumele si memoria.

0- 4Serviciul telegrafic al Romaniei Libere"

25 August - 9 ore dim.Londra, 24 August.

Se telegrafeaza din Bombay, cd trupele en-gleze, inchise in Candahar, and facut o iesire in18 August.

Englejil aC pierdut opt oficeri si 150 de oa-mein si li Wad ranit 4 oficeri.

Camera comunelor a respins motiunea d-lulBartlett in favoarea executarei stipulatiunilortractatulul de Berlin favorabile Turciei i Musul-manilor in Bulgaria si Rumelia orientalä.

Paris, 24 August.Friedland si Suffren, cuirasate, si l'Hirondelle,

aviso, ad plecat din Brest spre Tunis.Ziarele din Alger denunta un ziar scris in

limba arabd si publicat in Sicilia, care atita peArabi): din Algeria la revolta contra FrantelEle mai spun ca. in Algeria s'ad introdus din

arme i munitiuni.Constantinopol, 24 August.

Ambasadoril ail primit deja proiectul note):colective ce va fi remisa Portil, in privinta ces-tiune grece.

Copenhaga, 24 Asgust.D. Fischer, ministrul cultelor, si-a dat dimi-

sia ; inlocuitorul sen e d. Scavenius.(Havas).

11,

teitori, aceasta frunte larga, dar nimic nu venisa-I ajute memoria, pana and cine-va, vor- .

bind de diferite fapte de bizararie, povesti cd ofemee cad scosese dintif si '1 daduse omulul ceiubea, despartindu-s, de el. Ea, zise atunci a-eel a rand fisonomie uimise pe Luisa, cunoscpecine-va care a dat ghiulea-oa ce purta in temnita,in schimbul nnel batiste brodate, femee care i-ascapat viata".

Luisa arunca o privire spe necunoscutul... Indo-eala era peste putinta... Este condamnatul... Darmal multe ordine stralucesc pe pieptul lui; lumeanu'l numeste de cat d-le conte ; e la curte ; i cutoate astea ea nu se poate indoi; este condamnatul.

Intreba pe o arnica, cine era acel persona-gilt Este, 61 zise ea, contele de, care a fostde curend numit ambasador la."

A doua zi Luisa primi un bilet prin care i secerea depositul incredintat la Toulon. Persoanaparasia Francia, dar era sa o mal. revada. I sefagaduia un devotament fact margini i o pro-tectiune nevduta, care se va intinde nu nu-mai asupra el ci si a tot ce-i este scump. In a-celasi timp barbatul Luisei, care se muncia inalergaturf nefolositoare pentru a obtine dreptatepentru un nepot al sell, care in zadar asteptagradul ce i se datoria, primi intr'o dimineataaceasta numire cu o scrisoare prea magulitoaredin partea ministrului. El insu'si simti efecteleacestel influinti ocrotitoare ; obtinea tot ce ce-

rea, Para a sti la ce sa atribue succesele sale.

BULETINUL FINANCIAR de la 24 August 1880Cursul de Paris.

Renta romana 50/0 76.50Act. Band Rom. 635.-Renta franc. 5 010 119.50Lose tureesel . . 30.15Oppenheim . . . . -.-

Cursul de Viena

Napoleonul 9.350Galbenul 5.56Renta met. 5010. 73.90

Cursul de BerlinPrior caller fer. -Obligatiunileidem 98.75Actiunile idem . 54.75Obl. nouf 6010 idem. 91.50Impr. Oppenheim. 109.75

Cursul de Londra

Impr. Openheim . 109.-» Stern . . . . 106.-

INSTITUTULIN GALATI.

Cursurile primare vor reincepe la 16 August,iar cele gimnasiale pi comerciale la 1 Septem-vre viitor. Directiunea.

INSTITUTUL HELIADE"STRADA ARMEANA No. 1

Cursurile primare vor incepe la 16 August iarcele gymnasiale la 1 Septembrid.

Directiunea.

DE ARENDATMosia Valea-Soarelui sati Fldmända, situata in

districtul RomanaCi, plasa Ocolu, comuna Redea,este de dat in arenda pe and ant, cu inceperede la Sf. Gheorghe 1881. Doritorii stint rugatisa se adreseze la sub-semnatul, in casele D-nel Ma-ria Ghiacioiu (Ghetzoiu) in Caiova, de la 9 panala 11 ore dimineata. Petre Ghiacioiuim...

JSAC M. LEVYPRIMA CASSA DE SCHIMB

la BURSA"Bucuresci. - 68, Strada Lipscani, 68. - Bucuresci.

Cumpéra, i vinde dupa cursul zilei ori-ce EffectePublice, precum Obligatiuni de Stat Rom. 6°/e, 0-blig. de drum de fer Rom. 6%, Obligatiuni Do-meniale, Scrisurl fonciare Rurale, Urbane, Pen-siuni, Oblig. Comunale, Lose Comunale, RentaRemand 51, etc. etc.

Se ocupa asemenea cu schimbul de Monezi.insárcinandu-se si cu versant la toate casele pu-blice ; effectueaza culant ordinele din provincie.

Adrese pentru telegram'. JSAC LEVY

SPECTA COLEGriidina Rape, in fie-care seara spectacol variatamusanat in limba romana, francesa i ger-

mana. Continuarea debutulul celebrel trupe degimnastica si a equilibristuluf indian cal 4 po-rumbel. Intrarea la locul I, 2 fr.; locul II, 1 fr.

LA YAR A BURSA NAT1ONALA41 bis, STRADA L1PSCANI, 41 bis

L M. FERMO & FRATII BENZAL

CURSUL BUCURESCI.Pe <2.iva de 13 August, 1880, ora 10

OBLIGATIUNIComp. Vend.

6 =,/, Rurale Convertite

Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 1.

Actiunf Dacia

8 4'4., Domeniale

7 va Scrisorf fonciare rurale . .

5 % Renta romaná

8 0,, Impr, Municipal

» Romania

. cu pr. Buc. (bil. 20 1.)

» esite la sory

» esite la sory . . .

urbane . .

230 250

1/2

99 1/2

99 100

97 11,2 98

91 1/4 91 8/,

76 1/4 77

86 '12 87

» Bailee de Romania. . 330 340Cupoane rurale exigibile 'f2 arg.

» domeniale » 1/2

sArgBilete hypotecare contra aur

csocnrtirsau rf

222

322 15 2 16Florini

Rubla hartie 22

32 61)/ 11

21

'/

22

38

7016

Lose otomaneCIIRSUL DIN VIENA

24 August

991/

1/2

3 1/2aur.

3 0,/0

Napoleonul 9 35 9 35Ducatul 5 56 5 55Lose Otomane 14 1/2 14 70Rubla Male 1 231/4 I. 231/4

CURSUL DIN BERLIN24 August

Oblig. dale ferate romane . 9854

3/, 99Actiunile » » 8/. 54 3/4Priorituy. » »

Oppenheim .. ... 109 8/4 109 1/2Ruble hartie 213 1/2213 1/2Oblig. noi .. .. 91 1/2 91 1/2

Lose otomane 26 25 8/4

CURSUL DIN PARIS24 August

Renta Romana 7630

II 76

Lose otomane S/ 30 3/4

SCRIIIIBUL13 Angus

Paris (3 lunf)» la vedere .

Londra (3 lunf)la vedere

Berlin (3 lunf)» la vedere

Viena la vedere

99 4510025 15

25 321,122 8/8123 1/2

12 15V2

Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL.

-

An-individul

cg,

sa-titi-am

sa-tY

:

oe-

. . .

.

.

. .

0/9

aur

10

I

si

.*.

11111,..1

tart

§ifart

-

1

I

1

L

101.14111M.Y.1

pi

0

contra

'

102 102

190 193

27 28

70 75 '

-

* *

.*.

acel'asT,

1

I

Italia

-

_

7

.

si

nudi

si

;

;

;

I

I.

'

I

.

. . .

. . .

. . .

..

. .

. . ..

.

.

s.

A II ' MERE DIN BADEN-BADEN10 mii e4tiguri in valoare totalà de 550,400 miireI

Ilintre

care 3 cAstiguri principale. in valoare de 60,000, 30,00015,000 marci, precum :;i 3 cilstigurti in valoare do cate 10,000mare', 5 castiguri a 5000, 9 a 3000, 9 a 2000, 28 castiguri invaloare do rate 1000 marci.

Lose pentru tragerea 4-a (10 Septentbre) a 8 märeiLose originale valabile pentru toate 5 tragerl a 10 mini.

stint de procurat atati prin colecti o !tile principale cat ,;ii prin sub-wont 11 :

1

DEBIT GENERAL inBERLIN IT., FRIEDRICHSTRASSE, 180 -at:

De vndare (maclaturi) hArtie stricataCU OCAUA

A se adr(tsa la Tipograila Stefan Mibalescu, Strada Covaci,

,,,N3/1.1.200.10.,191.11111.1%../0.1...".08....0511,199=1141,1

ANUNCIU IMPORTANT

NOUL MAGAZIN

BAZAR VICTORIA"

ROMANIA LIBERAMitMmarrauggestssetmesciass

CAPSULE SI DRAGEECU BROMUR DE CAMPHORA

A DOCTORULUI CLINLaureat al faculateI de medicing din Paris.- PREMIUL MONTYON.

CAPSULELE i DRACEELE D-rulta CLIN, cu bromur de campborNse intrebuintézi pentru vindecarea bdielor urmitóre :

Asthma), Afectiunile inimer si a railer respiratora, Tuse nary&Spasme, Tuse miVrésci", InsoMnie, Epilepsie, Ilysterie, Palpitatiuninerve!, Dense de Saint-Guy. Paralisia agitana, Tic nervos, qi in generalin lila lulburarile her vase causate prin studir escesive, &fie cerebralesad minlale, Delirium Tremens, Convulsiunr. Besica ckile urinare,

Escita(iunile de orr-ce naturk.A se lua 3 pend la 6 capsule pe çli. Fie-are flacon eate bawl de

instructiune.A se feri de contra-facerl oi pe de-care flacon toe cere ca garantie

marca fabricel (depusä) purtind semnätura Clin oi C-nia §i MEDALIAPREMIULUI MONTYON.

PARIS, CLIN i C-nia, 14, STRADA RACINE.

Deposit in Bucurescf la D-nu Ovesa si C. Gersabek, droguisltila D-nu Risdorfer , farmacist.

(Calea Vietoriei No 8 vis-a-vis de Prefectura Politiei Capital°Am onoare a aduce la cunoWnat,a oiler. Public in general

()nor_ mei clientj in parte ca am adus pentru sesonul de van.un bogat asortiment de

INCALTAMINTEPENTRU

BARBATI, DAME COPIICu o, hire, : Ghete i Pcninese inarbate0i din cele mai toot fa-

wane, Ghete i Pantjfi de dame in toate formele dupa cele dinurmii fasäne; tau aceste efectuate din primele fabrici din Europa.

Subsenmatul multumind onor. P. T. Public de increderea cemi-a dat in Limp de 20 ani de can(' me ocup cu aceasta specia-

sper ci i de acum inainte va bine-voi acorda con-cursul saO, asigurandul ca nu voi cruta nimic pentru da odeplinä satisfactiune. Cu WO. stima

IACOB MARCUS.

Kilom.

de la

.t-arlio§1

BUGURESCI-BARBOSI. ROMAN,

Bucuresci-Ba rbo§i-Roman

Kilom.

de la

Bucur.

STATIUNI

I Aretarea TrennrilorTr. ac. Tren de pers. T. mixt

1 5 21 11

Ore M. Ore M. 1 Ore M. Ore M.

RUCURESEI Rest. p. 1-L9inio a8.11.5 a6 110

10 Chitila Restaur. 9 52 8 35 6 4518 Buftea 10 03 8 49 7 0031 Pariah 9 12 7 2240 Crivina 10 34 9 29 7 39

Sos. 10 59 10 00 8 AO60 Ploesci Res. Plee. 11 09 10 25 a m.71 Valea Calugaresca. 11 24 10 4477 Albestl 11 33 10 5594 Mizil Restaur. 11 57 11 27

113 Ulmeni 11 59118 Monteorti 12 08

Sos, 1212

4248

1212

2545129 'beef, Rest.

149 Cilibea Restaur. 1 16169 Faurei 1 4 Trenu190 Janca Restaur. 2 07 2 24 de207 Mullin 2 33 2 52 pers.

Sus. 33

0006

33

25 7 a.m.8 00-229 Brgila 400re m.

3 35 4 15 a. m. 8 452.49 Barbo§i Sos.

3 50 p. in. 9 10 a.m.262 Serbesti 9 33279 Preval 10 02288 Harm Conachi 10 20302 Ivestti 5 04 10 46320 Sos.plecTecuci Rest. 5

52836

1111

1540

339 Martitisesti 6 07 12 20354 Pufesti 12 46365 Ajud Restaurant 6 48 1 10379 Sascut 7 09 1 34395 Racaciune 2 13412 Valea Seaca 2 42423 Sus.Riau Rest. nee., 8 10

8 153 003 12

444 Galbeni 3 489 15 4 25467 ROMAN Res. Sos. a.m. p.m.

B arbo§i-G alati

STATIUNI

Aratarea TrenurilorTren aeoelerat

601 603

Ore M. OreM.

Treu de pers.

605 607

Ore M. Ore M.

a. in.BAROI Rest. P. 1 45

2 20a. in.

19 GALATI Rest. S.

a. m.4 004 35

a. ni.

p.4 255 00

p. In.

p. M.7 258 00

p. III

puRsesw- acta, Arm boa

Direetcr-Proprietar STEFAN VELESCU

INSTRUCTIUNE PRINARA SI SECODARAPREPARATIUNI PENTRU SCOLELE SPECIALI <0EiDa

Director de studiT STEP. C. MIRAILESCUInformatiuni toate zilele de la 9 - 11 a. no. si p.

tit,aCZ.,--W=2,:,,a212::::Z,;;:::.S:etArr,feaZialgeM,T20915EDIVWQrsaastM.,r,' 7SZOILIVLIIASMOVS

FRATI Iraoritori, 35, strada d'Argout, 35, Nulls

a7-s3'Igrog rztOnw.i

Plu Ran..

lizoads

VI= =that, ezeuzzors,cs.p.ssmt.....avolteholtbfdaW4

.4111

EXPOSITIUNEA DE AUR

NIGRITINA VEGETALATincteri pentru pe-r n &Ma-

Aces!: Tinctut; este, farä iadoiéicea mai cea mai sicurä si sing-araineffensivi-

NEGRO, CACHES, CASTANIU MetIaliadeAut

PARIS 1878

Deposit la principali par fumori, si c)ifori.,rSZPPEMZIMalgiVVX

411111111111111111111.1laannuami

VINDECARE SIGURA SI GRABNICA

TUTUROR CARI SUFERA DE STOMACSTRALGIA)

DOBANDIREA SANATATIISe intemeiaza in cea mar intro parte in tinerea de curitenii

Una curritire a fémurilor gi a (Angela gi in imputernicirea forte! detuire. Spre a se putea ajunge aceasta, eel mai bun gi energie mijloc

Balsamul de viat5 al D-ruluf Rossa

AC

con-mis-este

Balsamul D-ruluf Rossa corespunde tuturor cerintelor de susmodul cel mar complect, de oare-ce (lb viata intreger activitati demistuire, produce u n singe sinitos i curet, iar corpul esi castiga v qdliasa vigoare i sanatate.

Acest balsam ajuta tutulor boalelor de stomac, in special lipseiapetit, acrelei de gur5, v5rsiturilor, c5reeflor de stomac, hemoroizilorBalsamul hind un puternic sigur mijloc contra boalelor dese bucurd de o mare cautare. O afield mare costa 2 fr. 50 banti.maate sticla 1 fr. 25 bani.

Onorate Domnule!Am primit cele clod sticle din «balsamul de viata a doctorului

Rosa» si sunt cu efectele lur atat de multiunit, in cat nu md pot o-pri de a nu vd esprinaa cea mar calduroasa multumire. Doctorif cci marde frunte de aid ail incercat dot ant de-a randul sä md vindece decarceri nesuferitti de stomach si riglituri din cele mar neplacute; nu-mar de cind intrebuintez balsamul d-voastra, de viata m shalt irisadeplin restabilit si oare-cum ca renascut, in cat nu pot multumi dindestul luf ca am invOtat a cunoasce din intemplare aceastddoctorie atat de neapOrata pentru lumea suferinda íi ast vrea sI. 0fac cunoscuta sa, o recomand lumen' intregf. Ca sa am tot-d'a-una in casa mea acest escelent mijloc de vindecare, vd rogmar trimetey inca, 10 sticle ; vd abitur 10 fiorini. Reinoind ia ()-data multumirea mea, rdman al d-voastra eel mar devotat.

Iasi. IAKOB HURKA, legator de MAI.Un mijloc escelent de vindecare pentru toate boalele, a calm' pri-

cind este a se canto, in neregularitátile mistuirei, e balsamul de vi-ata a doctorulut Ros, produs de d. farmacist B. Fragner in Praga sipretuit in toata Austria de zecimi de ant, ca doctorie decele mar sigure rezultate.

in stomac, camel stomac, collet varsaluri, acreliDacd ne gandim, afarii suferintele cele ware, ca :

de amaraciune, dureri de cap, amelel/ s. c. 1., conturbatiunire di-gestiuner ad adesea drept resultat boalele cele mar grele, nu putemde cat recomanda un mijloc, care lucreaza intr'un chip atilt de bine-faciitor si de sigur, si care prin pretul lur atat de mic (50 cr. sticle)este accesibil si pentru omul eel mar serac.

Adevdratul balsam de viata al d-lut Rosa se poate commit, mi-me din depoul principal: Praga, Farmacia B. Fragner, Kleinseite 205-3

In Romania se ails numai in aceste lama,Realm% En Gros : Drogeria Brus, en detail; Farmaciile Spe-

ranta si Amp, BrAila : Farmacia F. Suller, Caracal: E. L. Fabini,Craiova : Farmacia Moos, FocganI Farmacia Linde F., Renner.Galati : Farmacia Curtovicf, Ploiesci: Farmacia C. .Suller, Riimnicul-Wlcea : Farmacia Jul. Eitel, Mai : Fr. Liska.

rae- AVIS '21eAcest balsam este scutit de imitatiune, fiind cd marca de sigu-

ranta este inprotecolata si in Romania.

de, etc.sus,

O ju-

inch iriatODAI MOBILATE

Strada Smardan (Germand) 291.481111111111E1r1M610Fralitl,, ,R=71111it)t.)

MERSUL TRENURILORBUCURESCI-VERCIOROVA, SI r 1'BAhLO LATI 1E61111

IMNS11146111KI301.1217rghie,, 72.WINV,40.1nWl, .e[P.WPIIP:116

Roman-Barbo§i-Bucuresci

Kilom

de la

Roman

STATIUNI

Aretarea TrenurilorT.mixtTr. ac.

2

0:e111.

Tre de pers.

6 8

Ore M Ore M.

12

Ore M.

23

557389

103114128

147

165179189206

218

239

261278298319

339

350354374390396

408

427437450457

ROMAN Rest. Plec.Galbeni

SosBa'au Rest Nee.Valea SeacaRacaciuneSascutAjud Restaur.PufestfManiac, -

SosTecuci Rest "IvesttilIanu ConachiPrevalSerbestr

Sos.nee.SosBriila Rest. 'Plec.

MullinJanca Restaur,FauretCilibia Restaur.

SOSBuzu Rest. Plec.MonteorUlmentiMizil Restaur.AlbestlValea Calugardsca.

Sos.Mesa Rest.Plec.CrivinaPerisuBufteaChitila Restaurant

467 BUCURESCI Rest. S.

8 10

9 069 11

10 0910 30

11 0911 3311 4112 05

I 141 '291 58

0422 343 00

4 154 21

5 085 305 395 546 046 29

6 587 187 30

a.m.

p. rn2 4533

1833

4 974 385 105 426 116 266 446 547 297 568 08 Ora8 258 459 199 37

10 0410 2010 35

t.12 1012 451 171 271 452 252 533 223 414 154 455 105 436 076 256 547 15

p.m.

Trend.de

pers.22

m.P.

7 157 488 058 288 459 00

p.m.!

p.111.7 508 35

p.111.

Galati-Barbo§iKilom.

de la

Galati

19

STATIUNI

Ariftarea TrenurilorTren umlaut

602 604

Ore M. Ore M.

Tren de pers.

606 608

0-e M, Ore M

GALATIBABBOSI

Rest. P.Rest. S.

12 251 00

a. in.2 503 25

a.m.8 259 00

p.m.2 002 35

a.m. a. in. a.m. p.11§Miammizartibilli

Bucuresci-Varciorova

Kilom.

de la

Bucur.

STATIUNI'

Arotarea TrennrilorTr.

3

Ac.

Ore M.

Tr, de pers. Tr.M.

9

Ore M

17

Ore M.

19

Ore M,

BUCURESCI Rest. p a6ini5 a. in.P51111'0

10 Chitila Restaurant 6 29 7 56 5 3024 Crocanesci 8 17 5 5637 Ghergani 8 37 6 2149 Titu Restaur. 10 21 8 59 6 5770 Gaestr 9 29 7 3687 Leordeni 9 52 8 07

101 Golestr 10 13 8 31108 PIMan Rest. Sos' all

5366

1,1a)

24( p.45

in.130 CostestY 11 11146 Stolnici 12 46 li 35156 Corbu 1 1 51168 Potcóva 12 11

Sos. 1 44 12 AO189 Slatina Rest. Plec. 1 49 12 55206 Peatra 2 16 1 26219 Bals 2 38 1 48235 PelestT 2 19242 Carcea 2 30251 Craiova Rost. Sos 3 16

2123

40

261 Isalnita 3 47269 Cotofenr 4 01279 Racari 4 20286 Fill* 4 03 4 36299 Buteestr 4 57310 Strehaia 5 20325 Timnea 5 43335 Prunisor 5 59345 Palota 5 14 6 20364 T-Saverin R. Sos.

Plec.5 495 54

7 0p.m.

P .7

m.30

382 VARCIOROVA Sos. 6 15 8 15p.111. p. M.

Tocuchl-BarladKilom.

Aritarea Trenurilor

Trenuil mixtde la STATIUNI

13 15TecuclOre M. Ore M.

a.m. p. m.TECUCIU Restaur. Plec. 5 50 5 35

162936

BerchectiGhidigeniTutova

6 236 517 087 35

6 116 437 037 30

51 BERLAD Restaur. Sos. a.m. p.m.

11111111116§01110891111.11111m6",`Stefan Mihaloscu, Strada Covacl No. 14

-IsEtMEIE:Ve-14-4WAtat,,

BARLAD

Varciorova-Bucuresci

K lom.

de la

VireierSTATIUNI

Aretarea TreunrilorTr. ac.

4

Ore M.

Tr. de pers. Tr M.

10 1 18 20

Ore M. Ore M.

18

37

57

8396

102113121

131

VARCIOROVA plec.

T.-Severin R. Sos.Plec.

PalotaPrunisorTimneaStrehaiaI3utoesti

RâcariCotofenfIsalnitaCraiova Rest Sos.

' Plec.140 Carcea147 Pelestt163 Bals176 Peatra193 Slatina Rest.214 Potcóva226 Corbu236 Stolnier252 Costesti274 Naafi Rest.

Sos.Plec.

Sos.Plec.

281 Golestr295 Leorcleni312 Gtilesti333 Tito Restaur.345 GherghanT358 Ciocanestr372 Chitila Restaurant382 BUCURESCI R. Sos.

de la

Birlad

1599

ig51

a. m.11 0011 2111 2612 02

1 12

1 531 .58

2 393 00

3 30

4 29

5 185 38

6 56

7 478 00

p.m.

a. m.7 157 588 14

28889

9

51071

291

9 199 :n.)1

0720

1010

1810

1053

11 0411 2911 54

12 411 181

2 0421

2 293 033 233 374 024 305 125

65

32

51536 156 30p.m.

Barlad-Teouciii

STATIUNI

BERLIN!) Restaur. Plec.TutovaGhidigeniBerhedTECUCIU Restaur. Sos.

oval.6 006 45

a. Ill.

a. in.8 158 318 579 33

10 2210 4611 0711 3411 45a. in.

Aretarea Trenurilor

Trenul mixt

14 16

Ore M. Ore M.

a.m.9 009 349 57

10 2610 55

a. in.

p.m.9 30

10 0110 2010 4611 15

I

14

SI

Rate, a'rnia'l

- a "Ira it-

iIn

-

4.- 6 m.

D-zen,

dede

la

De

i

.

'

44

p.m.

p.m.

a.m.

.7q111.....11171.:.......

3

8

Typografia

47

72

Filias

Mom.

i=24ZSairasoNVrigSMWor

- -4--rn57MWOBERient_

t.

_ 1\/1-. 0 1_, IA

:IC-_Ata-xtorzargas.x=re:gostscotsrock.

si

,P.

, -

-6

673: ',`:61(774,MM'ailPitOMMISPF5,Tigt4Ont,

itg.1 'et

e,

.1iita

-

01C--

iii

GELL2

L,421.4,

U. r*tnrosbrt

'

11....aä,

.E4

P

ei

in

si

i

sd'un

casa cu

cli. ponardpune

si

-24T8k-AMAWal

, t r.

' "iitOat`rSir4eA.P.:1 Ugairlot.

.

'

,

'

1.

a

in

1

I

.1

AapisaitresillIERRESIBRIONEREEtr-

ilI

'

.

71.1.X.7791CTS2717697.17I

'70.7

st

-

',.;:17r.-47..P7.7'7,37;-2'71-

7

1716.

I

.

1

1

'

I

,

I

0-

JULIA

1

,...,Ima-III_,

_

---1

'

,

1

;

1 '

II

1

'

'

I

I

I

I

I

I

,

- ------ --- --

;

__I

-.--- --- --------

i

'

,

I

'

I