uit el semanal de los rumanos en espaÑanoiinspania.com/data/arch/91.pdf132 7 zile 14.01 -...
TRANSCRIPT
Numărul 49214.01 - 20.01.2016
SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuitawww.noiinspania.com
EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT
Acordarea
alocaţiei
pentru
copiiPag. 5
Pag. 4
Pot lucra
dacă
primesc
pensie?
Două românce,
între primele victime
ale violenței de gen
în acest anPag. 6
Pag. 9
Sunteți șomer de
mult timp? Intrați în
Programa de Activación para el Empleo Pag. 3
- Spital autorizat în Comunitatea Madrid - 3 săli de operații - Experiență - Întrerupere de sarcină - Chirurgie plastică
Clinica Isadora
Florin Andone,
între cei mai bine
plătiți fotbaliști
de la Córdoba Pag. 12
DIGI - DOLCE - FOCUS ORIUNDE ÎN SPANIA- Vânzări receptoare cu contract - Digi standard, 60 €; Digi HD, 80 €- Dolce SD la 60 €, Dolce HD, 80 €- Focus Sat HD, 150 € (abonament inclus 5 luni) - Telecomenzi originale, 10 € / buc.- Trimitem receptoare în toată Spania- Adăugăm receptoare la contracte existente - Facem plăți și reconectări pe loc- Reparăm sau înlocuim receptoare defecte - Montăm antene în aproape toată Spania
Relații, la telefon 642 729 552
„Viața trebuie luată cum îi, ce să facem? Îi dăm înainte”
132 7 ZILE 14.01 - 20.01.2016
România, în topul CNN al destinaţiilor din 2016România se află într-un top
16 al destinaţiilor de călătorie recomandate de CNN pentru anul 2016, printre obiectivele propuse spre a fi vizitate numă-rându-se Delta Dunării, Munţii Carpaţi, Castelul Bran și Transil-vania.
Jurnalista și fotografa Anisha Shah, specializată în călătorii din Mozambic până în Myan-mar, a realizat pentru ediţia on-line a reţelei internaţionale de televiziune CNN un clasament intitulat Where to go in 2016 (Unde mergem în 2016, n.r.), re-comandând 16 destinaţii, între care se numără și România.
Potrivit aceste-ia, cele mai bune povești provin din călătoriile reali-zate în locuri mai puţin vizitate.
Astfel, din Ro-mânia, sunt reco-mandaţi Munţii Carpaţi, unde se regăsesc păduri verzi și trasee de schi și de căţărare pentru turiștii care iubesc aventura.
Printre reco-mandări se numă-ră și Delta Dunării, cu terenurile sale mlăștinoase și ro-
Ziua Culturii Naționale,
sărbătorită în Tarancón
Asociația Hispano-Română din provincia Cuenca marchează Ziua Culturii Naționale prin organizarea unei Seri de poezie. Evenimentul, prin care se aniversează și 166 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, va avea loc vineri, 15 ianuarie, de la ora 18, la Biblioteca Pu-blică Municipală Luis Rius din Tarancón.
ditoare și unde turiștii sunt in-vitaţi să facă drumeţii, să pes-cuiască și să observe păsările.
Și galeriile din Cluj-Napoca, una dintre cele mai atractive zone artistice din ţară, se nu-mără printre propunerile pe care jurnalista le face turiștilor pentru 2016.
Totodată, jurnalista Anisha Shah amintește de unele din-tre cele mai cunoscute mituri românești, cele ale lui Dracula, vârcolacilor și fantomelor.
Peisajele vaste și variate din Transilvania, care încadrează castele și biserici, nu vor dez-amăgi nici ele turiștii, se mai
spune în materialul CNN, în care se face referire directă la Castelul Bran, care este asociat cu scriitorul irlandez Bram Sto-ker, autorul romanului Dracula.
Totodată, Anisha Shah reco-mandă ca obiectivele turistice din România să fie vizitate în perioadele aprilie-mai și au-gust-octombrie.
Printre celelalte destinaţii de călătorie recomandate de CNN pentru 2016 se numără Mongolia, Papua Noua Guinee, Regiunea Arctică (Islanda, Gro-enlanda și Norvegia), Madagas-car, Iran și parcurile naţionale din India.
Tu și poemul De Nicolae Nicoară Horia
Tu ești în gândul meu de-a pu-ruri straja
Precum lumina viței pe araci,Nu-i risipi aceste clipe vrajaAcum când scriu, privește-mă
și taci.
De unde vine-această înfi orareCând te apleci din stea mea să
bei?În ochii tăi mirați e sărbătoare
Și poți îngenunchea păduri cu ei...
Nu-i mântuire fără de păcat,Nici norul în văzduh fără de
ploi,Ascultă cum se înalță împăcatCuvântul ca o rugă dintre noi.
Nu-i risipi veciei mele vrajaAtunci când scriu, sărută-mă și
taci,Tu ești în gândul meu de-a pu-
ruri straja,Hai, spune-mi, ce ai vrea cu el
să faci?
3INFORMAȚII UTILE14.01 - 20.01.2016
Sunteți șomer de mult timp?
Intrați în Programa de Activación para el EmpleoAți terminat ajutorul de șomaj, pro-
gramul PREPARA și niciuna dintre prestații nu se potrivește situației dum-neavoastră? Informați-vă despre Pro-gramul de Activare pentru Muncă (Pro-grama de Activación para el Empleo), un program specifi c și extraordinar cu caracter temporar, adresat șomerilor de lungă durată ce cuprinde politici active pentru muncă și intermediere pe piața muncii gestionate de Serviciile Publi-ce pentru Muncă cu scopul creșterii oportunităților de reîntoarcere pe piața muncii și care oferă un ajutor economic relaționat cu acestea, gestionat de Ser-viciul Public Statal pentru Muncă (SEPE – Servicio Público de Empleo Estatal). Pentru a fi admiși în program și ca să obțină recunoașterea acestui ajutor economic, șomerii trebuie să prezinte, după ce au solicitat programare, solicita-rea de a intra în program, la SEPE, până pe 15 aprilie 2016. Doar o dată pot bene-fi cia de acest ajutor.
CONDIȚIILE PENTRU A INTRA ÎN PROGRAMA DE ACTIVACIÓN PARA EL
EMPLEO
Pot benefi cia de program șomerii care, la data prezentării cererii de intrare în acesta, îndeplinesc următoarele condiții:
terminarea unuia dintre următoare-le ajutoare: Renta Activa de Inserción (RAI), când s-a epuizat al treilea drept la aceasta; Programa Temporal de Protec-ción e Inserción (PRODI) sau Programa de Recualifi cación Profesional de las Personas que Agoten su Protección por Desempleo (PREPARA). Dacă după ace-ea au primit ajutor de șomaj (prestación por desempleo) sau subsidiul de șomaj, vor trebui să fi trecut cel puțin șase luni de la terminarea acestuia. Nu se consi-deră epuizare încheierea din cauza unei sancțiuni sau excluderea de la acest drept dintr-o cauză ce poate fi imputată benefi ciarului.
ciu la biroul SEPE de care aparține la data de 1 decembrie 2014. Această condiție se consideră îndeplinită în cazurile în care lucrătorul, chiar dacă nu era înscris ca solicitant de muncă la data menționată, are întreruptă înscrierea ca urmare a re-alizării unei munci pentru un angajator, întotdeauna când durata contractului a fost sub 90 de zile.
că timp de 360 de zile în cele 18 luni ime-diat anterioare datei solicitării de a intra în program.
vă sau asistențială de șomaj, nici la renta activa de inserción.
tru un angajator înainte de epuizarea ultimului drept dintre cele menționate la primul punct. În plus, dacă a lucrat după terminarea acestui drept, să fi încheiat involuntar ultima muncă realizată.
ră, mai mari în cuantum lunar de 75% din salariul minim interprofesional (SMI – 655,20 € în total pe lună; 75% din SMI: 491,40 €), excluzându-se partea proporțională de două plăți extraordina-re, și să dovedească că are responsabilități familiale (să aibă în întreținere soțul/soția sau un copil natural ori adoptat mai mic de 26 de ani, sau mai mare cu dizabilități, sau minor luat în îngrijire, să nu aibă venituri lunare de peste 75% din SMI, excluzându-se partea proporțională de două plăți extraordinare, care, împărțită la numărul de membri ce compun uni-tatea familială, să nu depășească suma
menționată). Nu se ține cont de venitu-rile rezultate din activități compatibile cu ajutorul. Pentru accesul la program nu va fi considerat șomer cel care la data solici-tării de a se încorpora în acesta lucrează cu normă parțială pentru un angajator.
OBLIGAȚII PENTRU ACTIVAREPentru intrarea și menținerea în pro-
gram, șomerul trebuie să îndeplinească următoarele obligații:
un angajament de activitate (compro-miso de actividad) în virtutea căruia își va căuta de muncă conform celor stabilite de Serviciile Publice pentru Muncă sau organismele colaboratoare ale acestora.
alizat trei căutări active de muncă într-o perioadă de o lună de la prezentarea solicitării.
îmbunătățire a posibilităților de găsire a unui loc de muncă și la căutarea acti-vă de lucru, prevăzute în itinerariul in-dividual și personalizat pentru găsirea unui serviciu ce, înainte de începerea programului, i-a fost desemnat de ser-viciile publice pentru muncă.
Compromiso de actividad
un angajament de activitate în virtutea căruia își va căuta de muncă conform celor stabilite de Serviciile Publice pen-tru Muncă sau organismele colabora-toare ale acestora.
i-ar fi oferită de Serviciile Publice pentru Muncă ori de agențiile de intermediere de angajări cu activități de colaborare pe durata participării la program.
în modul și la datele stabilite în docu-mentul de reînnoire a solicitării și să se prezinte, când i se cere, la SEPE, Servici-ile Publice de Muncă ori la agențiile de angajare colaboratoare.
venit, patrimoniu ori unitate familială, cât și situațiile ce pot provoca incom-patibilitatea cu ajutorul.
cuvenit.
Muncă sau, dacă este cazul, agențiilor de intermediere de angajări colabora-toare, în termen de cinci zile, dovada faptului că s-a prezentat la locul și data indicate pentru a acoperi ofertele de muncă oferite de acestea.
mului și când i se cere acest lucru de către biroul SEPE de care aparține, că își caută activ de muncă.
informațiile necesare pentru inclu-derea și menținerea în program și să comunice serviciilor publice pentru
muncă și SEPE domiciliul și, dacă este cazul, schimbarea de domiciliu, pentru a se trimite notifi cări, imediat de la pro-ducere.
pentru Muncă să comunice condiția de benefi ciar al programului și al ajuto-rului economic agențiilor de angajare care organizează activități de colabo-rare, cât și fi rmelor care solicită aceste informații.
de solicitant ori benefi ciar al progra-mului când realizează activități de cău-tare activă de lucru sau când încheie cu acestea un contract de muncă.
Căutare activă de muncă Dovedirea a trei acțiuni de căutare
activă de muncă (búsqueda activa de empleo – BAE) se face în cadrul celor zece zile lucrătoare de după trecerea lunii menționate.
Se consideră acțiune de BAE fi eca-re dintre următoarele: muncă pe cont propriu sau pentru un angajator; trimi-terea sau prezentarea de CV-uri la cel puțin trei fi rme diferite; realizarea unui interviu de muncă, cel puțin; înscrierea la, cel puțin, o agenție de intermediere de angajări; înscrierea ca solicitant de muncă pe cel puțin două portaluri de muncă publice ori private; prezentarea la cel puțin o ofertă de muncă gestiona-tă de Serviciile Publice de Muncă; orice activitate formativă sau de informare pentru muncă pe cont propriu și între-prindere, oferită de Servicios Públicos de Empleo.
Itinerariul individual și personali-
zat pentru muncă Înainte de începerea programu-
lui, trebuie să participe la acțiunile de îmbunătățire a pregătirii și de căutare activă de muncă, prevăzute în itinera-riul individual și personalizat pentru lu-cru ce i-a fost oferit de Serviciile Publice pentru Muncă. Acest itinerariu va fi ofe-rit în termen de o lună de la prezenta-rea cererii. Acest itinerariu se va da în termen de o lună de la solicitare. Pe durata acestei luni, biroul SEPE de care aparține benefi ciarul îi va acorda aces-tuia un tutore ce îi va elabora itinerariul individual și personalizat conform pro-fi lului său profesional și îl va urmări pe durata menținerii în program. Totuși, dacă SEPE nu a putut să realizeze iti-nerariul în termen de o lună, pentru ca solicitarea de admitere în program să fi e aprobată, acest itinerariu trebuie să fi e realizat obligatoriu înainte de trece-rea celor trei luni pe care SEPE le are la dispoziție pentru rezolvarea cererii.
DURATA PRIMIRII AJUTORULUI Durata maximă a ajutorului econo-
mic va fi de șase luni, deși acțiunile de inserție prevăzute în program pot con-tinua și după acest termen.
CUANTUMUL Cuantumul ajutorului va fi egal cu
80% din Indicador Público de Rentas de Efectos Múltiples lunar în vigoare în fi ecare moment (80% din IPREM lunar: 426 de euro).
Ajutorul va începe să fi e plătit după trecerea termenului de o lună de la ziua de după cea în care a fost prezen-tată solicitarea de intrare în program, cu condiția ca solicitantul să dovedeas-că, în cele zece zile lucrătoare de după terminarea perioadei semnalate, că în acest timp și-a căutat activ de lucru și i-a fost acordat itinerariul individual și personalizat pentru muncă de către SEPE de care aparține. Dacă, odată ce a trecut perioada de o lună, nu s-a elaborat itinerariul individual și perso-nalizat pentru muncă de către SEPE de care aparține persoana în cauză, plata ajutorului se va face doar începând cu data în care este dovedit faptul că soli-citantul a primit itinerariul menționat.
Plata ajutorului economic se va face de SEPE în luna următoare celei în care corespunde încasarea, prin virarea în contul organismului fi nanciar indicat,
cu condiția ca șomerul să fi e titularul acestuia.
DOCUMENTELE CE TREBUIE PRE-ZENTATE
http://www.sepe.es/contenidos/personas/prestaciones/pdf/Impreso_solicitud_ayudactiva.pdf )
licitantului (trebuie doar arătat, pen-tru verifi carea datelor); spanioli: DNI; străini rezidenți în Spania: comunitari: NIE + pașaport; necomunitari: TIE + pașaport
gurează numărul de cont al cărui titu-lar este benefi ciarul ajutorului și unde se dorește primirea acestuia
gestionarea o cere, certifi cat unde se menționează că se îndeplinesc condițiile de acces la program
căutați activ de muncă, cu acțiunile ce trebuie făcute în luna următoare solicitării și care trebuie lăsat la biro-ul SEPE de care aparțineți în cele zece zile lucrătoare de după trecerea lunii menționate
Mai multe informații se pot obține sunând la numărul de telefon 901 119 999. Programarea se primește sunând la 901 010 210.
CÂND, UNDE ȘI CUM SE FAC FORMALITĂȚILE
Cererea de intrare în program trebu-ie prezentată până pe 15 aprilie 2016, la SEPE de care aparține lucrătorul, cu actele ce dovedesc că se îndeplinesc condițiile de acces și că șomerul își cau-tă activ de muncă. SEPE va rezolva soli-citarea în maximum trei luni de la data la care a fost prezentată. În cazul în care a trecut termenul menționat și nu s-a primit nici un răspuns, se va înțelege că solicitarea a fost respinsă. Contra hotă-rârii luate de SEPE se poate depune o contestație înainte de calea juridică în termen de 30 de zile de la notifi carea acesteia.
Solicitarea se poate prezenta la biroul SEPE de care aparțineți (cu programare obținută prin pagina web sau la tel.: 901 010 210); la orice birou de registru public; prin poștă administrativă.
Mai multe informații se pot obține sunând la tel.: 901 119 999.
Declaración de búsqueda activa de empleo
Programa de renta activa de inserción: (RD 1369/2006, de 24 de noviembre)
Programa de activación para el empleo y de reconocimiento de la ayuda económica de acompañamiento (RD-ley 16/2014, de 19 de diciembre)
Nombre Apellidos Nº DNI o NIE
1) Acciones de búsqueda activa de empleo realizadas
SERVICIO PÚBLICODE EMPLEO ESTATAL
MINISTERIODE EMPLEOY SEGURIDAD SOCIAL
Registro en otro Organismo receptor
Desempleados de larga duraciónPersonas con discapacidad
Fecha de solicitud de incorporación al Programa de activación
Trabajo por cuenta propia: Del al
Trabajo por cuenta ajena: Del al
Envíos o presentaciones de curriculum al menos, a tres empresas distintas:
Fecha actuación Empresa: Teléfono:
Dirección postal o electrónica: Persona de contacto:
Fecha actuación Empresa: Teléfono:
Dirección postal o electrónica: Persona de contacto:
Fecha actuación Empresa: Teléfono:
Dirección postal o electrónica: Persona de contacto:
Realización de al menos, una entrevista de trabajo:
Re
eaua
Ora
nge
Eu
eco
no
mis
esc
deja
cu
Vin
o ac
um
i CÂ
TIG
una
din
cel
e 15
cl
torii
pen
tru
dou
per
soan
e în
Ro
ma
nia
400
min.
+1
GB
i a
cu
m în
c 5
00
MB
gra
tis!
Ro
am
ing
in
clu
s
A
pe
luri
gra
tuit
e în
tre
nu
me
re M
un
do
sim
mun
do.
es
To
ate
ac
este
a p
en
tru
pe
lu
n15
€
4G
Ai t
i m
ai a
pro
ap
e
Ce
ma
i a
ste
pti
?
14.0
1 - 2
0.01
.201
6 5
INFO
RMAȚ
II U
TILE
Mai
mul
ţi ci
titor
i pe
nsio
nari
ne-a
u sp
us c
ă ar
vre
a să
știe
dac
ă po
t lu
cra
în a
cela
și t
imp
în c
are
prim
esc
pens
ie.
Am
pre
luat
cât
eva
într
ebăr
i pe
acea
stă
tem
ă de
pe
pagi
na w
eb a
sist
emul
ui d
e Se
curit
ate
Soci
ală.
Pu
teţi
să
vă p
ensi
onaţ
i și s
ă lu
craţ
i în
ace
lași
tim
p?
Regu
la
gene
rală
es
te
că
prim
irea
pens
iei e
ste
inco
mpa
tibilă
cu
real
izar
ea
de
mun
ci
pent
ru
un
anga
jato
r sa
u pe
con
t pr
opriu
ori
cu r
ealiz
area
de
activ
ităţi
pent
ru a
dmin
istr
aţiil
e pu
blic
e;
totu
și, t
rebu
ie s
ă se
ţină
con
t că:
-
Pens
iona
rea
parţ
ială
îi
perm
ite
lucr
ător
ului
în s
ervi
ciul
unu
i ang
ajat
or
să a
ibă
acce
s la
con
diţia
de
pens
iona
r, fă
când
-o c
ompa
tibilă
cu
o m
uncă
cu
o pa
rte
de n
orm
ă, re
ducâ
ndu-
i-se
norm
a și
sal
ariu
l în
tre
un m
inim
um d
e 25
%
și u
n m
axim
um d
e 50
%, î
ntot
deau
na
când
se
înde
plin
esc
cond
iţiile
sta
bilit
e.
Dac
ă lu
crăt
orul
nu
a îm
plin
it vâ
rsta
lega
lă d
e pe
nsio
nare
, fi rm
a va
treb
ui să
în
chei
e un
con
trac
t de
înlo
cuire
cu
un
alt l
ucră
tor.
Pe
de
altă
par
te, p
ensi
a (p
ensi
ón d
e ju
bila
ción
) a
unui
om
de
afac
eri
este
co
mpa
tibilă
cu
si
mpl
a m
enţin
ere
a ca
lităţ
ii de
titu
lar a
l afa
cerii
, cu
cond
iţia
să n
u se
real
izez
e ni
ci o
mun
că.
Pent
ru
info
rmaţ
ii pe
rson
aliz
ate
se
reco
man
dă s
ă vă
adr
esaţ
i bi
roul
ui d
e Se
curit
ate
Soci
ală
cel m
ai a
prop
iat
de
dom
icili
ul d
vs.
Pot m
unci
dac
ă su
nt p
ensi
onat
? Re
gula
ge
nera
lă
este
că
pr
imire
a pe
nsie
i est
e in
com
patib
ilă c
u re
aliz
area
de
m
unci
pe
ntru
un
an
gaja
tor
sau
pe c
ont
prop
riu o
ri cu
rea
lizar
ea d
e ac
tivită
ţi pe
ntru
adm
inis
traţ
iile
publ
ice.
Ca
exc
epţii
la a
ceas
tă in
com
patib
ilita
te,
pens
ia v
a fi
com
patib
ilă c
u re
aliz
area
de
:
- m
unci
cu
no
rmă
parţ
ială
în
co
ndiţi
ile st
abili
tate
pen
tru
mod
alita
tea
jubi
laci
ón
fl exi
ble.
Cu
antu
mul
pe
nsie
i se
va
re
duce
în
pr
opor
ţie in
vers
ă cu
re
duce
rea
aplic
abilă
no
rmei
de
mun
că.
- m
unci
pe
cont
pr
opriu
, al
e că
ror
veni
turi
anua
le
tota
le n
u de
pășe
sc
sala
riul
min
im
inte
rpro
fesi
on
al
(SM
I în
20
16:
655,
20
euro
/lună
), în
cu
antu
m
anua
l (S
MI a
nual
: 9.1
72,8
0 eu
ro, î
n 14
plă
ţi).
- or
ice
mun
că p
entr
u un
ang
ajat
or
sau
pe c
ont
prop
riu a
pen
sion
arul
ui,
înto
tdea
una
când
s-
a aj
uns
la
pens
iona
rea
pent
ru v
ârst
a st
abili
tă d
e le
ge (f
ără
boni
fi caţ
ii sa
u an
ticip
acio
nes
de
edad
) și
pr
ocen
tul
aplic
abil
la
resp
ectiv
a ba
ză
regu
lato
are
pent
ru
stab
ilire
a cu
antu
mul
ui p
ensi
ei a
jung
e la
10
0%.
Ca
regu
lă
gene
rală
, su
ma
pens
iei
va fi
ec
hiva
lent
ă cu
50%
din
va
loar
ea p
ensi
ei.
În o
rice
caz,
pen
sion
arul
va
treb
ui s
ă co
mun
ice
orga
nism
ului
adm
inis
trat
iv
că a
înce
put u
n se
rvic
iu.
D
acă
unui
pen
sion
ar i
se o
feră
un
serv
iciu
cu
o pa
rte
din
norm
ă, c
âte
ore
poat
e lu
cra
pent
ru a
put
ea c
ă pr
imea
scă
în c
onti
nuar
e pe
nsia
? În
cazu
l în
care
înch
eie
un co
ntra
ct d
e m
uncă
cu
o pa
rte
din
norm
ă (a
tiem
po
parc
ial),
în c
adru
l lim
itelo
r de
redu
cere
st
abili
te d
e le
ge î
n ce
ea c
e pr
iveș
te
jubi
laci
ón fl
exib
le, i
se v
a m
icșo
ra p
ensi
a în
pr
opor
ţie
inve
rsă
cu
redu
cere
a ap
licab
ilă n
orm
ei d
e m
uncă
. Rea
lizar
ea
de n
orm
e m
ai m
ari d
e 50
% sa
u m
ai m
ici
de 2
5% im
plic
ă su
spen
dare
a pe
nsie
i.
În
anum
ite
cazu
ri,
înce
pând
cu
da
ta d
e 17
mar
tie 2
013,
est
e po
sibi
lă
îmbi
nare
a pe
nsie
i (o
dată
re
dusă
la
50
% s
uma
sa) c
u un
ser
vici
u cu
nor
mă
într
eagă
sa
u a
tiem
po
parc
ial,
fără
lim
itare
a no
rmei
de
mun
că.
Mai
m
ulte
in
form
aţii
se
găse
sc
pe
pagi
na
web
a
sist
emul
ui
de
Secu
ritat
e So
cial
ă (h
ttp:
//w
ww
.se
g-so
cial
.es/
) –
Inic
io
» FA
Q
» Pe
nsio
nist
as
y Pe
nsio
nes
Nac
iona
les
» Ju
bila
ción
»
Inco
mpa
tibili
dade
s –
Com
patib
ilida
des.
4 -
Po
t lu
cra
da
că p
rim
esc
pe
nsi
e?
Avân
d în
ved
ere
num
eroa
sele
într
e-bă
ri și
sol
icită
ri de
info
rmaţ
ii ad
resa
te
în u
ltim
a pe
rioad
ă de
căt
re m
embr
ii co
mun
ităţii
rom
âneș
ti pe
tem
a ac
or-
dării
alo
caţie
i pen
tru
copi
i, A
mba
sada
Ro
mân
iei d
e la
Mad
rid a
prec
iază
util
e și
nec
esar
e ur
măt
oare
le i
nfor
maţ
ii și
pr
eciz
ări:
În b
aza
prev
eder
ilor
Regu
lam
entu
-lu
i 88
3/20
04,
repr
ezen
tant
ul l
egal
al
copi
lulu
i afl a
t în
Rom
ânia
are
dre
ptul
să
prim
easc
ă al
ocaţ
ie p
entr
u co
pii d
in
stat
ul î
n ca
re î
și d
esfă
șoar
ă ac
tivita
-te
a. În S
pani
a nu
exi
stă
aloc
aţie
de
stat
pe
ntru
cop
ii, c
are
să s
e ac
orde
nec
on-
diţio
nat
tutu
ror
copi
ilor,
indi
fere
nt d
e ve
nitu
rile
părin
ţilor
, așa
cum
se
întâ
m-
plă
în R
omân
ia s
au în
alte
sta
te e
uro-
pene
.În
Spa
nia
obţin
aju
tor
pent
ru c
reș-
tere
a co
pilu
lui
doar
fam
iliile
car
e se
în
cadr
ează
în b
arem
ele
de v
enit
anua
l st
abili
te d
e In
stitu
tul N
aţio
nal d
e Se
-cu
ritat
e So
cial
ă.D
acă
lucr
ează
leg
al î
n S
pani
a, r
e-pr
ezen
tant
ul le
gal a
l cop
ilulu
i tre
buie
să
solic
ite în
tâi p
rest
aţia
pen
tru
min
ori
în S
pani
a. D
acă
aceș
tia n
u au
dre
ptul
la
ace
astă
pre
staţ
ie în
Spa
nia
(fapt
do-
vedi
t pr
in f
orm
ular
eur
opea
n sa
u or
i-ce
alt
docu
men
t în
care
să
se s
peci
fi ce
clar
ace
st lu
cru)
, atu
nci,
pent
ru c
opiii
afl
aţi
în în
treţ
iner
e în
Rom
ânia
, se
poa-
te s
olic
ita a
loca
ţie d
e st
at d
in p
arte
a st
atul
ui ro
mân
.A
stfe
l, re
prez
enta
ntul
lega
l al c
opi-
lulu
i:Va
solic
ita în
Spa
nia
pres
taţia
pen
tru
min
or a
fl at
în î
ntre
ţiner
e (P
rest
ació
n
econ
ómic
a po
r hijo
o m
enor
a c
argo
). A
ceas
ta e
ste
o su
mă
de c
are
bene
fi ci-
ază
copi
ii su
b 18
ani
, în
func
ţie d
e si
tu-
aţia
mat
eria
lă a
fam
iliei
. Sol
icita
rea
se
adre
seaz
ă bi
rour
ilor S
ecur
ităţii
Soc
iale
(C
entr
os d
e A
tenc
ión
e In
form
ació
n de
la
Seg
urid
ad S
ocia
l) di
n lo
calit
atea
de
dom
icili
u. S
e co
mpl
etea
ză o
cer
ere
și
se a
nexe
ază
docu
men
taţia
sol
icita
tă.
În f
uncţ
ie d
e ve
nitu
l anu
al a
l fam
iliei
, co
pilu
l va
bene
fi cia
, sau
nu,
de
acea
stă
pres
taţie
. Pe
ntru
201
6 ve
nitu
l anu
al n
u tr
ebu-
ie să
dep
ășea
scă
11.5
47,9
6 eu
ro, c
uan-
tum
car
e se
măr
ește
cu
15%
pen
tru
fi eca
re c
opil
afl a
t în
într
eţin
ere,
înce
-pâ
nd d
e la
al d
oile
a co
pil,
incl
usiv
.D
acă,
în
func
ţie d
e ve
nitu
l an
ual
al f
amili
ei, m
inor
ul n
u ar
e dr
eptu
l să
bene
fi cie
ze d
e pr
esta
ţia p
entr
u m
inor
afl
at î
n în
treţ
iner
e în
Spa
nia,
repr
ezen
-ta
ntul
lega
l poa
te s
olic
ita în
Rom
ânia
al
ocaţ
ia d
e st
at p
entr
u co
pii,
care
re-
prez
intă
o s
umă
acor
dată
nec
ondi
ţi-on
at d
e ve
nitu
rile
fam
iliei
, co
nfor
m
legi
i.Ce
rere
a de
alo
cație
de
stat
pen
tru
copi
i, îm
preu
nă c
u do
cum
enta
ţia n
e-ce
sară
, tr
ebui
e de
pusă
per
sona
l sa
u pr
in îm
pute
rnic
it la
prim
ăria
de
dom
i-ci
liu d
in ţa
ră.
Dos
arul
dep
us v
a cu
prin
de ș
i fo
r-
mul
arul
E 4
11,
com
plet
at î
n pa
rtea
B,
sol
icita
t de
la
biro
urile
Sec
urită
ţii
Soci
ale
din
Span
ia,
sau
oric
e al
t do
-cu
men
t el
iber
at d
e ac
east
ă in
stitu
ție
din
Span
ia c
are
să d
oved
easc
ă fa
ptul
că
împu
tern
icitu
l leg
al a
l cop
ilulu
i nu
Co
nd
iţii
pe
ntr
u c
a u
n a
utó
no
mo
care
fa
ce a
ng
ajă
ri s
ă p
rim
ea
scă
aju
toa
re
Lucr
ător
ii ca
re a
ngaj
ează
lucr
ător
i ben
efic
iază
de
o se
rie
de a
juto
are
pen-
tru
desf
ășur
area
act
ivit
ății.
Pri
mir
ea a
cest
ora
este
con
diți
onat
ă de
înde
plin
i-re
a un
or c
ondi
ții.
În p
rim
ul r
ând,
luc
răto
rul
pe c
ont
prop
riu
treb
uie
să f
ie l
a cu
rent
cu
oblig
ațiil
e sa
le f
ață
de F
isc
și s
iste
mul
de
Prot
ecți
e So
cial
ă, a
tât
înai
nte,
cât
și
pe
dura
ta c
ontr
actu
lui p
e ca
re îl
va
sem
na c
u lu
crăt
orul
/luc
răto
rii.
Nic
i nu
treb
uie
să fi
des
făcu
t con
trac
te d
in c
auze
obi
ecti
ve s
au d
upă
conc
edie
ri d
is-
cipl
inar
e de
clar
ate
în ju
stiț
ie n
econ
form
e cu
lege
a. D
e as
emen
ea, l
ucră
tori
i au
tóno
mos
vor
pri
mi a
juto
are
când
ang
ajea
ză d
acă
nu a
u de
sfăc
ut c
ontr
acte
pr
in c
once
dier
i col
ecti
ve. A
cest
ea tr
ebui
e să
se
fi fă
cut c
u șa
se lu
ni în
aint
e de
co
ntra
ctel
e ce
dau
dre
ptul
la a
juto
are.
Lu
crăt
orii
autó
nom
os v
or p
rim
i aj
utoa
rele
cân
d co
ntra
ctul
im
plic
ă o
creș
tere
atâ
t la
nive
lul m
unci
i pe
dura
tă n
edet
erm
inat
ă, c
ât ș
i la
nive
lul m
un-
cii t
otal
e în
firm
ă.
Dem
arar
ea a
cest
ei in
iția
tive
va
treb
ui s
ă im
plic
e o
men
ține
re a
con
trac
tu-
lui î
n ca
uză
tim
p de
cel
puț
in 3
6 de
lu
ni,
atât
la
ni
velu
l m
unci
i pe
dur
ată
nede
-te
rmin
ată,
cât
și
la n
ivel
ul m
unci
i to
tale
în fi
rmă.
Dac
ă ni
velu
l de
mun
că ș
i ce
l al
lu
crul
ui
pe
dura
tă
nede
-te
rmin
ată
în c
ei
trei
ani
de
după
se
mna
rea
con-
trac
tulu
i nu
se
m
enți
n, a
dmin
istr
ația
va
lăsa
făr
ă ef
ect
redu
cere
a și
aju
toar
ele
obți
nute
de
lucr
ător
ii au
tóno
mos
, car
e vo
r tr
ebui
să
rest
itui
e to
tal s
au p
arți
al s
umel
e co
-re
spun
zăto
are.
A
stfe
l, în
caz
ul în
car
e lu
crăt
orul
pe
cont
pro
priu
nu
resp
ectă
nor
mat
iva
în
prim
ul a
n de
aco
rdar
e a
ajut
orul
ui, a
cest
a va
tre
bui s
ă re
stit
uie
tot
ajut
orul
. D
acă
nere
spec
tare
a ar
e lo
c în
tre
luna
13
și lu
na 2
4, r
esti
tuir
ea v
a fi
în c
uan-
tum
ul c
ores
punz
ător
dife
renț
ei d
e lu
ni c
are
au t
recu
t de
la
luna
13.
Dac
ă ne
resp
ecta
rea
ajun
ge în
tre
luni
le 2
5 și
36,
se
va în
apoi
a di
fere
nța
luni
lor c
are
au t
recu
t de
la lu
na 2
5.
Aco
rda
rea
alo
caţi
ei p
en
tru
co
pii
Juri
sdic
ţiile
co
nsu
lare
din
Sp
an
ia
Juris
dicţ
iile
cons
ular
e di
n Sp
ania
se
împa
rt p
e pr
ovin
cii a
stfe
l:Se
cţia
Con
sula
ră a
Am
basa
dei R
omân
iei l
a M
adri
d:- C
omun
itate
a Au
tono
mă
Mad
rid-
Com
unita
tea
Cast
illa
y Le
ón (L
eón,
Pal
enci
a, B
urgo
s, Za
mor
a, V
alla
dolid
, So
ria, S
alam
anca
, Ávi
la, S
egov
ia)
- Ins
ulel
e Ca
nare
(Las
Pal
mas
, San
ta C
ruz
de Te
nerif
e)Co
nsul
atul
Gen
eral
al R
omân
iei l
a Ba
rcel
ona:
- Cat
aluñ
a (B
arce
lona
, Giro
na, L
érid
a, T
arra
gona
)- I
nsul
ele
Bale
are
Cons
ulat
ul G
ener
al a
l Rom
ânie
i la
Sevi
lla:
- And
aluc
ia (H
uelv
a, C
ádiz
, Mál
aga,
Sev
illa,
Cór
doba
, Jaé
n, G
rana
da)
- Reg
iune
a M
urci
a- O
rașe
le a
uton
ome
Ceut
a și
Mel
illa
Cons
ulat
ul G
ener
al a
l Rom
ânie
i la
Bilb
ao:
- Gal
icia
(La
Coru
ña, L
ugo,
Pon
teve
dra,
Ore
nse)
- Ast
uria
s- C
anta
bria
- Ţar
a Ba
scilo
r (Á
lava
, Gui
púzc
oa, V
izca
ya)
- Nav
arra
- La
Rioj
aCo
nsul
atul
Rom
ânie
i la
Zara
goza
:- A
ragó
n (H
uesc
a, Z
arag
oza,
Teru
el)
Cons
ulat
ul R
omân
iei l
a Ca
stel
lón
de la
Pla
na:
- Com
unid
ad V
alen
cian
a (V
alen
cia,
Cas
telló
n, A
lican
te)
Cons
ulat
ul R
omân
iei l
a Ci
udad
Rea
l:-
Com
unita
tea
Cast
illa-
La
Man
cha
(Tol
edo,
Ci
udad
Re
al,
A
lbac
ete,
G
uada
laja
ra, C
uenc
a)- E
xtre
mad
ura
(Các
eres
, Bad
ajoz
)Vi
ceco
nsul
atul
Rom
ânie
i la
Alm
ería
:- A
lmer
ía
este
îndr
eptă
țit s
ă be
nefi c
ieze
în S
pa-
nia
de p
rest
aţia
pen
tru
copi
l afl
at
în
într
ețin
ere.
Pent
ru d
etal
ii pe
ace
astă
tem
ă și
pe
ntru
obţ
iner
ea a
ltor i
nfor
maţ
ii le
ga-
te d
e do
men
iul m
unci
i și s
ecur
ităţii
so-
cial
e vă
put
eţi a
dres
a A
mba
sade
i Ro-
mân
iei l
a M
adrid
: Biro
ul a
tașa
tulu
i pe
prob
lem
e de
mun
că ș
i afa
ceri
soci
ale
– te
l.: 0
034
91 3
50 7
3 56
; fax
: 003
4 91
34
5 29
17;
e-m
ail:
agre
gado
.trab
ajo@
emba
jada
deru
man
ia.e
s
6 ÎN SPANIA 14.01 - 20.01.2016
Cinci comunități încep anul cu impozite mărite; patru, cu reduceri Harta comunităților autonome se
poate împărți pe regiuni care au mă-rit impozitele, cele care au ales să le scadă și altele care nu au făcut nici o schimbare în această privință, fi e prin decizie proprie, fi e pentru că nu au majoritate parlamentară clară. Anul a început cu urcări de impozite în cinci comunități autonome. Guvernele de stânga din Aragón, Navarra, Valencia și Insulele Baleare au optat pentru creșterea impozitului pe venit sau IRPF, între alte măsuri. La Rioja este singurul executiv al PP care a urcat și impozitul pe venit. Andalucía, Castil-la y León, Galicia și Canarias sunt re-giunile unde anul începe cu reduceri de impozite.
Cele mai mari creșteri de impozite
sunt în Navarra. Guvernul lui Uxue Barcos de Geroa Bai, sprijinit de EH Bildu, Podemos și Izquierda Ezkerra, a impulsionat o urcare a IRPF, a impo-zitului pe patrimoniu, a impozitului pe societăți, a celui pe hidrocarburi.
Creșteri de impozite În Aragón, Guvernul socialistului
Javier Lambán are un proiect de lege ce are în vedere o serie de creșteri de impozite. Cel mai important afectea-ză IRPF. Parlamentul aragonez a cres-cut IRPF pentru venituri peste 50.000 de euro. Aragón a aprobat și reduce-rea minimumului scutit din impozitul pe patrimoniu și creșterea impozitu-lui pe transmiteri patrimoniale.
Alegerile de pe 24 mai anul trecut au schimbat semnul politic al Guver-
nului din Insulele Baleare. PP a pier-dut președinția în fața alianței PSOE, Mes și Podemos. Guvernul socialistu-lui Francisca Armengol a impulsionat o creștere a IRPF pentru veniturile peste 70.000 de euro și a stabilit o scutire maximă de 47,5%.
Comunidad Valenciana este una dintre regiunile cele mai prejudiciate de modelul de fi nanțare și cu datorii mai mari. După ce PP a fost ani în șir la putere, Generalitat Valenciana este acum în mâinile PSOE și Compromís. Aceste partide au stabilit să scadă de la 700.000 la 600.000 de euro mini-mumul scutit de impozit pe patrimo-niu și să fi xeze un nou tarif mărit în jur de 25%.
La Rioja este singura comunitate
a PP unde s-a aprobat o creștere de impozite. A stabilit pentru 2016 o degrevare mărită în IRPF pentru ve-nituri peste 120.000 de euro.
Reduceri fi scale În Andalucía guvernul socialist
condus de Susana Díaz a negociat cu C’s o reducere a IRPF. Segmentul minim s-a redus până la 19,5%, deși cel maxim se menține la 48%, cel mai mare nivel între comunitățile cu re-gim comun.
Înainte de alegerile la nivel auto-nom, președintele regiunii Galicia, Alberto Núñez Feijóo, a aprobat o reducere a IRPF, a impozitului pe suc-cesiuni și a impozitului pe transmiteri patrimoniale în sectorul rural.
În Castilla y León guvernul PP a
aprobat o reducere a IRPF și a elimi-nat impozitul pe hidrocarburi.
Principala schimbare aprobată de Executivul condus de Coalición Ca-naria cu sprijinul PSOE este o redu-cere a impozitului pe succesiuni și donații.
Fără schimbări În celelalte comunități autonome
nu s-au produs schimbări fi scale. În cazul regiunii Cataluña, situația de stagnare a împiedicat orice modi-fi care. Guvernele din Extremadura, Castilla-La Mancha nu au atins spri-jin parlamentar pentru a li se aproba bugetele. Madrid, comunitatea cu impozitele cele mai mici din Spania, a optat pentru a nu face modifi cări în această privință.
Două românce, printre primele victime
ale violenței de gen în acest an
O femeie de naționalitate româ-nă a murit pe 4 ianuarie, după ce perechea sa, un bărbat originar din Kosovo, a ștrangulat-o în domiciliul lor din districtul madrilen Hortaleza. Acesta este primul caz de crimă cau-zată de violența de gen din acest an din Spania. Tot o româncă a fost cea de a treia victimă a violenței de gen din acest an. Corpul ei a fost găsit pe 8 ianuarie plutind într-un lac din Alange (Badajoz). La scurt timp Gu-ardia Civil l-a arestat pe presupusul ucigaș, tot de origine română.
Victimele violenței de gen și cei care știu astfel de cazuri pot suna la 016, un serviciu telefonic de infor-mare și sprijinire juridică în materie de violență de gen.
Ministerul Sănătății, Serviciilor So-ciale și Egalității a făcut public, pe 8 ianuarie, numărul record de apeluri pe care le-a înregistrat serviciul 016 în 2015. Telefonul contra violenței
machiste a primit 81.992 de consul-tări, cu 19,4% mai mult decât în anul anterior și o cantitate fără precedent de când acest serviciu gratuit a in-trat în funcțiune, în 2007.
De când a fost inaugurat acest serviciu telefonic, ce funcționează 365 de zile și nu lasă urme nici în telefon, nici pe factură, în nici un an nu s-au înregistrat atât de mul-te apeluri. Este o sumă aproape de cea din 2008, când au fost aproa-pe 75.000 de consultări, cu șapte mii mai puține decât în 2015. Cele mai puține apeluri au fost în 2012 – aproape 56.000. Tot anul trecut au fost și două luni cu cele mai multe ape-luri la 016: octombrie și decembrie. În oc-tombrie au fost 8.458 de consultări, iar în ultima lună a anului trecut, 8.129.
Cifrele prezentate de Ministerul Sănătății iau în calcul doar „apelurile pertinente”, cele care sunt relaționate cu consultările sau denunțurile cu privire la violența de gen.
Anul trecut s-a terminat cu un bilanț provizoriu de 56 de femei asasinate de perechile sau fostele lor perechi (alte patru cazuri sunt încă investigate), cu două mai multe decât în 2014.
Violența machistă a lăsat 51 de minori orfani și trei copii asasinați în 2015. Din totalul feme-ilor ucise anul trecut, 13 (23,2%) denunțaseră, fapt ce arată o scă-
dere față de cele 17 (31,5%) care o făcuseră în 2014. În amândoi anii pa-tru dintre victimele mortale aveau un ordin de protecție în vigoare.
De la 1 ianuarie a crescut din nou cotizația pe care trebuie să o plătească lucrătorii pe cont propriu, conform bugetului general al Statului.
Baza minimă de cotizare a lucrătorilor autónomos, în funcție de care cotizează 86% din acest colectiv, este în 2016 de 893,10 euro (10.717,2 euro pe an). Rezultă o cotizație minimă lunară de 267,04 euro, în loc de 264,44, cât s-a plătit anul trecut. Anul acesta se vor plăti cu 31 de euro mai mult decât în 2015. În cazul lucrătorilor autónomos din societăți, cotizația urcă la aproximativ 318 €.
Și baza maximă de cotizare urcă 1%, trecând de la 3.606 la 3.642 euro pe lună. Baza de cotizare este salariul „teoretic” pe care și-l stabilește lucrătorul pe cont propriu pentru a se fi xa cotizația la Seguridad Social, fi e că el câștigă, fi e că nu această sumă. În funcție de ea sunt și prestațiile pe care le primește un autónomo în șomaj, concediu
016 înregistrează un record de solicitări: aproape 82.000 anul trecutmedical, ca urmare a unui accident și la pensionare.
Această creștere, obișnuită în ultimii ani, redeschide o dezbatere cu privire la cotizația lucrătorilor autónomos, în două sensuri. Pe de o parte, asupra oportunității acestor urcări, dat fi ind faptul că în ultimii cinci ani cotizația lucrătorilor pe cont propriu s-a mărit cu 5% într-o perioadă în care veniturile majorității acestora au scăzut și când infl ația din 2014 a fost negativă, iar la fi nalul anului 2015 a ajuns la zero. Pe de altă parte trebuie analizată utilitatea implementării unui sistem progresiv de cotizare pentru autónomos. Mulți profesioniști din acest colectiv se plâng de faptul că la plata cotizațiilor lor la Seguridad Social se are în vedere un procent fi x și nu unul progresiv, în funcție de randamentul activității, și că nu există o scutire de cotizație pentru cei care câștigă mai puțin decât salariul minim.
O nouă creștere a cotizației
lucrătorilor pe cont propriu
Generalitat de Cataluña are un nou președinte
Primarul Girona și lider al AMI, Car-les Puigdemont, a fost învestit, pe 10 ianuarie, președintele Generalitat. Este al 130-lea care ocupă această funcție, cu 62 de voturi în favoarea sa, din partea deputaților JxSí și 8 de la CUP (alți doi membri ai CUP s-au abținut), și 63 contra: C’s, PSC, PP și SíQueEsPot.
Luni Puigdemont a lăsat Primăria Gi-rona pentru a intra în atribuțiile noii sale funcții.
Legislatura din Cataluña începe cu un acord in extremis între JxSí și CUP și cu o decizie la care cu două zile înainte nimeni nu se gân-dea: Mas a renunțat să fi e președinte și și-a cedat funcția lui Puigdemont.
Retragerea lui Mas i-a mulțumit
pe anticapitaliști, care nu fuseseră de acord ca acesta să fi e învestit, în schimb CUP s-a angajat nu doar să ușureze învestitura, ci și să dea stabi-litate Guvernului JxSí pentru a apro-ba proiectele legislative ale Camerei.
Acest lucru implică aprobarea bu-getelor pentru 2016, pe lângă legile
pe care partidele suveraniste vor să le impulsioneze pentru a face realitate independența, între care cea a unui fi sc propriu, a unui sistem de asigu-rări sociale catalan și a unui proces de constituire.
Puigdemont a declarat că își asu-mă toate punctele din programul pe care l-ar fi aplicat Mas dacă ar fi fost președinte: să realizeze proce-sul suveranist și, în paralel, să situ-eze ca priorități munca și un plan de șoc social. De asemenea, a spus că vrea să aplice hotărârea pentru independență aprobată pe 9 noiem-brie, care ulterior a fost anulată de Tribunalul Constituțional: „Nu putem să ne uităm în altă parte. Declarația făcută de Parlament a deschis proce-sul de constituire, iar acum nu putem să îl abandonăm”.
Carles Puigdemont este căsătorit cu o româncă, Marcela Topor. Aceas-ta este ziaristă, la fel ca și soțul ei. De asemenea, este traducătoare de en-gleză și conduce publicația în engle-ză Catalonia Today.
Carles Puigdemont este căsătorit cu o româncă
7SOCIETATE 14.01 - 20.01.2016
Companiile de asigurări auto au anunțat o creștere a prețurilor Ianuarie este luna în care sunt
cele mai multe reînnoiri ale asigu-rărilor auto. În anii trecuți compani-ile de asigurări au dus un război al prețurilor și se puteau obține mici reduceri. Acum trebuie să analizăm cu multă atenție scrisoarea de la compania de asigurări, pentru că se prevede că în sectorul asigurărilor, pentru prima dată în ultimii cinci ani, primele de asigurare vor fi mai scumpe.
Una dintre cauzele cele mai clare pentru ca acest sector să își crească prețurile este reprezentată de noul barem de indemnizații pentru victi-mele accidentelor de trafi c. Această normativă, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie, obligă companiile să creas-că compensațiile pe care le plătesc victimelor accidentelor rutiere. Con-form calculelor din sector, compani-ile de asigurări vor trebui să crească cu aproximativ 14% provizioanele pe care le au pentru acoperirea vii-toarelor indemnizații, fapt ce va avea un puternic impact asupra primelor
plătite de clienți. Marjele afacerii pe care le are in-
dustria în asigurările auto (afacerea sa cea mai importantă) sunt deja destul de mici, chiar preocupante. Metrica pe care o folosesc compani-ile pentru a vedea cum funcționează fi ecare dintre ramurile lor este ra-portul combinat. Acest coefi cient compară banii încasați la vânzarea polițelor cu cheltuielile de exploa-tare și indemnizațiile plătite pentru accidente. Dacă raportul este sub 100%, totul merge bine (un coefi ci-ent de 85% vrea să spună că pentru fi ecare 100 de euro pe care compa-nia îi facturează în polițe, destinează pentru cheltuieli 85 de euro, rămâ-nând cu o marjă de 15 euro). Dacă raportul combinat depășește 100%, este semn rău.
Conform ultimelor date din sector, raportul combinat din ramura asigu-rărilor auto a depășit în 2015 bariera de 100%, ceea ce înseamnă că sec-torul cheltuiește pe aceste asigurări mai mult decât încasează.
Președintele Mapfre (cea mai mare companie de asigurări din Spania), Antonio Huertas, deja tră-sese un semnal de alarmă cu privire la această pro-blemă. „Piața va trebui să acționeze, să reacționeze, iar tarifele vor începe să crească”.
Un alt factor ce crește presiunea asupra compa-niilor pentru ca acestea să înceapă să urce prețurile este creșterea număru-lui de accidente. Anul trecut s-a observat o clară creștere a folosirii mașinilor, ca urmare a ușoarei recu-perări economice și ieftinirii motori-nei.
Potrivit datelor Direcției Genera-le de Trafi c, în 2015 s-a înregistrat o creștere de 5,5 milioane de călătorii lungi pe șosea. Această creștere se înmulțește cu 2,5% în călătoriile de la sfârșit de săptămână. La această mai mare folosire a automobilelor
se alătură faptul că parcul de mașini se învechește, ajungându-se la mai multe accidente.
Unul dintre primele simptome ale creșterii prețurilor primelor auto s-a produs odată cu primele creșteri ale încasărilor din această ramură, după căderile continue începând cu anul 2008. „Așa cum prevedeam, în 2015 s-a confi rmat schimbarea de tendință în asigurările auto după șapte ani de căderi”, au explicat sur-
se din Mapfre. „Veniturile ramurii au crescut în primul semestru din 2015 ca urmare a recuperării economice și creșterii vânzărilor de mașini noi”.
În cea mai recentă publicare a In-dicelui de Prețuri ale Asigurărilor (Ín-dice de Precios del Seguro), realizată de comparatorul on-line Rastreador y Deloitte, s-a observat o creștere ușoară a primelor de asigurări auto, un lucru ce nu s-a întâmplat în ulti-mii ani.
Câteva state din Europa Occi-dentală organizează cursuri adre-sate refugiaților, în care aceștia sunt învățați să respecte femeile, informează FranceTV Info.
Cursurile devin necesare în-trucât numărul refugiaților și al imigranților este tot mai mare în Europa, iar bărbații proveniți din nordul Africii și din Orientul Mijlo-ciu intră în contact cu femeile oc-cidentale.
Principalul scop al lecțiilor este să le prezinte bărbaților normele sociale și chiar sexuale valabile în Occident, în relațiile cu femeile. Aceasta, întrucât bărbații proveniți din state musulmane ar putea fi „șocați” dacă văd femei îmbrăcate mai decoltat, sau care consumă alcool, sau care se sărută în public, susțin psihologii.
„Mulți refugiați vin din țări în care nu există egalitatea de gen, în care femeile sunt con-siderate proprietatea bărbatu-lui. Putem ajuta acești oameni să se adapteze la normele noastre culturale”, explică psi-hologul norvegian Per Isdal.
Asemenea cursuri au înce-put să se deruleze în Norve-
gia, Danemarca, Austria și Germa-nia. Deși sunt facultative, ele sunt organizate foarte serios, susțin specialiștii implicați.
Cursuri pentru refugiați în care aceștia
învață să se poarte cu femeile
Nouă din zece consumatori găsesc false reduceri la rebajas, avertizează Facua Nouă din fi ecare zece consuma-
tori au găsit false reduceri în această perioadă de rebajas, conform unei analize realizate de Facua-Consumi-dores en Acción, la care au participat 2.116 de cetățeni, pe Twitter. Astfel, 88% dintre consumatori asigură că au observat reduceri ce nu erau reale când au intrat în magazine în peri-oada anterioară de rebajas, iar 25% spun că au detectat aceste nereguli în aproape toate spațiile comerciale în care au fost.
De asemenea, 29% dintre consu-
matori semnalează că au văzut aceas-tă fraudă în majoritatea magazinelor, iar 34%, în unele. Potrivit analizei, 12% nu au observat produse cu re-duceri false în niciunul dintre spațiile comerciale unde au fost.
După obținerea acestor date, asociația a demarat campania #Timo-Rebajas pentru a-i stimula pe consu-matori să devină „vânători” de fraude, arătând neregulile pe care le fac une-le magazine. În acest sens, a informat că, pentru a se evita înșelăciuni, se poate recurge la anunțuri publicitare,
cataloage publicitare ori chitanțe de cumpărături recente, după aceea com-parându-se prețurile. Fa-cua îi sfătuiește pe consu-matori să denunțe posibi-lele nereguli autorităților pentru protecția consu-matorului la nivel de co-munitate autonomă, pen-tru ca acestea să aplice sancțiuni.
De asemenea, îi în-deamnă pe consumatori
Nouă din zece persoane suferă de „sindromul vibrațiilor fantomă”, fenomen datorat utilizării intense a telefonului mobil, consideră dr. Ro-bert Rosenberger, fi losof și profesor asistent la Georgia Institute of Tech-nology din Atlanta (SUA), scrie The Independent în ediția on-line.
Utilizatorii telefoanelor mobile au senzația eronată că telefonul lor sună, însă este vorba despre deprinderile memorate de organismul uman în urma utilizării intense a telefonului mobil. Potrivit Agerpres, cercetarea
lui Robert Rosenberger sugerează că, atunci când o persoană își lasă tele-fonul mobil în buzunar, dispozitivul devine parte integrantă a corpului utilizatorului, situația fi ind similară cu ochelarii de vedere despre care cei care-i poartă susțin că uită de ei.
„Oamenii continuă apoi să per-ceapă alte senzații, ca de exemplu mișcarea hainelor, spasme muscula-re, drept vibrații ale telefonului mobil, însă este vorba doar de o halucinație”, a declarat dr. Robert Rosenberger.
Într-un interviu acordat BBC, Ro-
senberger a spus că un studiu recent la care au participat studenți înscriși în-tr-un program de licență a evidențiat că 90% dintre cei chestionați au declarat că s-au confruntat cu feno-menul vibrațiilor iluzorii. Potrivit lui Robert Rosenberger, cei chestionați au spus că sunt neliniștiți „din cauza diferitelor tehnologii folosite, fi e că este vorba despre mesajele text sau cele de tip e-mail, pentru că îi țin în-tr-o stare de nervozitate”. Cercetarea a fost publicată în revista de specia-litate Computers in Human Behaviour.
Un nou sindrom, identifi cat la 90% dintre
utilizatorii de telefoane mobile
să vadă „dacă prețul fi nal este rezonabil, dacă produsul este necesar sau reprezintă un ca-priciu pe care ni-l putem asu-ma, necheltuindu-se pe el foar-te mulți bani”.
Pe de altă parte, asociația amintește că dacă produsele cumpărate la reduceri au vreun defect de fabricație, tot au doi ani de garanție. Dacă le cumpă-ră pe internet, consumatorii au 14 zile pentru a le înapoia dacă se răzgândesc.
148 ACTUALITATE 14.01 - 20.01.2016
Persoanele fi zice care au în țară o locuință cu destinație
mixtă trebuie să depună o declarație până în martie Persoanele fi zice care, din 31 de-
cembrie 2015, dețin o locuință cu destinație mixtă, unde au înregistrat sediu social ca persoana fi zică autori-zată sau ca un SRL, trebuie să depună o declarație până la data de 31 mar-tie 2016 chiar dacă nu își desfășoară activitatea acolo, a informat, pe 4 ia-nuarie, Ministerul Finanțelor Publice.
„Persoanele fi zice care din 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidențiale sau clădiri cu destinație mixtă au obligația să de-pună o declarație, până la data de 31 martie 2016, conform Modelului 2016—ITL aprobat prin ordinul co-mun MFP/MDRAP 4087/2069 din 22 decembrie 2015 publicat în MO nr.972/29.12.2015. Exemplu: în cazul în care am o locuință cu destinație mixtă (în apartament) unde am în-registrat un sediu social ca persoana fi zică autorizată sau ca un SRL, chiar dacă nu-mi desfășor activitatea acolo, trebuie să depun această declarație până la 31.03.2016. Așadar, nu toate persoanele fi zice trebuie să depună această declarație!”, precizează Mi-nisterul Finanțelor.
Potrivit noului Cod Fiscal, clădire cu
destinație mixtă este clădirea folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial.
Pentru clădirile nerezidențiale afl ate în pro-prietatea persoanelor fi zice, impozitul pe clădiri se cal-culează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii care poate fi determinată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evalua-tor autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință sau care rezultă din actul prin care se transferă drep-tul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință. De asemenea, cota se poate aplica asupra valorii fi nale a lucrărilor de construcții, în ca-zul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință.
Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul Capitalei, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.
Pentru clădirile nerezidențiale afl a-te în proprietatea persoanelor fi zice, utilizate pentru activități din dome-
niul agricol, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asu-pra valorii impozabile a clădirii.
În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi stabilită prin calcularea cotei, prin una din metodele de mai sus, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate la clădirile rezidențiale afl ate în proprietatea persoanelor fi zice.
În cazul clădirilor cu destinație mixtă afl ate în proprietatea persoa-nelor fi zice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calcu-lat pentru suprafața folosită în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial.
Renfe a pus în vânzare pe pagi-na sa web 1,3 milioane de bilete pentru călătorii cu trenuri de mare viteză (Alta Velocidad – AVE) și pe distanță mare, cu reduceri de 50%, 60% și 70% față de prețul normal.
Această ofertă, cu care compa-nia feroviară dorește să se încadre-ze în perioada de reduceri, permite cumpărarea de bilete pentru călă-torii în ianuarie și februarie cu acest tip de trenuri pe toate rutele sale.
După cum a informat Renfe într-un comunicat, această campanie, intitulată De Rebajas en Tren, îți permite să călătorești de la Madrid la Barcelona cu un preț ce începe de la 32 euro, între Madrid și Sevilla de la 23 euro și de la Madrid la Valencia, cu tarife ce încep de la 22 euro.
Peste un milion de bilete AVE
cu reduceri de până la 70%
Spania, țara față de care românii
au cea mai mare simpatieSpania, Italia și Marea Britanie sunt cele mai „simpatizate” țări de către români, iar
la polul opus se afl ă Ucraina, Ungaria și Rusia, relevă un studiu INSCOP. Potrivit cercetării, clasamentul simpatiei față de alte țări este condus de Spania
(asociată cu un sentiment mai degrabă pozitiv de 84,3% dintre respondenți), ur-mată de Italia (82,7%) și de Marea Britanie (82%).
Pe pozițiile următoare se afl ă Franța (79,9%), Olanda (78,6%), Statele Unite ale Americii (78%), Germania (77,9%), Belgia (76,3%), Grecia (75,6%), Austria (75,4%) și Polonia (75,2%).
În a doua parte a ierarhiei se regăsesc Republica Moldova (74,3%), Japonia (74,1%), Bulgaria (63,8%), China (62,9%), Serbia (59,6%), Israel (58,4%) și Turcia (53,5%).
Ultimele trei poziții în clasament sunt ocupate de Ucraina (47%), Ungaria (36,7%) și Rusia (26,8%).
Barometrul INSCOP - Adevărul despre România a fost realizat de INSCOP Resear-ch la comanda Adevărul în perioada 26 noiembrie-2 decembrie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.071 de persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ mi-nus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.
UE va investi un miliard de euro în proiecte de-a
lungul frontierelor externe, inclusiv în RomâniaComisia Europeană a adoptat o serie
de programe de cooperare transfrontali-eră, care au un buget total de un miliard de euro, prin care vor fi fi nanţate proiecte din 27 de ţări, inclusiv România și Repu-blica Moldova.
Potrivit unui comunicat ofi cial al Co-misiei Europene, aceste programe sunt menite să sprijine dezvoltarea socială și economică a regiunilor situate de ambe-le părţi ale frontierelor externe ale UE.
„Cooperarea transfrontalieră este esenţială pentru evitarea creării unor noi linii de separare. Această nouă fi nanţare va contribui la o dezvoltare regională mai integrată și mai durabilă a regiunilor frontaliere învecinate și la o cooperare te-ritorială mai armonioasă în zona frontie-relor externe ale UE”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru Politica euro-peană de vecinătate și negocieri privind extinderea.
„Sunt foarte mulţumită că Fondul eu-
ropean de dezvoltare regională poate contribui la apropierea UE de vecinii săi. Programele de cooperare transfronta-lieră reprezintă exemple concrete ale modului în care UE acţionează pentru a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă unor provo-cări comune, creând astfel un veritabil sentiment de solidaritate și stimulând în același timp competitivitatea economii-lor locale”, a declarat Corina Creţu, comi-sarul pentru Politica regională.
Acest tip de cooperare transfrontalie-ră este un element important al politicii de vecinătate a UE, în cadrul căruia se va acorda prioritate proiectelor care susţin dezvoltarea durabilă de-a lungul frontie-relor externe ale UE, reducându-se astfel diferenţele dintre nivelurile de trai și abor-dându-se provocări comune prezente de o parte și de alta a acestor frontiere.
În cazul fi ecărui program, ţările parti-cipante și-au selectat un număr de până la patru priorităţi, cum ar fi dezvoltarea
IMM-urilor, cultura, mediul și schimbările climatice, combaterea sărăciei, educaţia și cercetarea, energia, accesibilitatea și gestionarea frontierelor.
Prin noul pachet vor fi fi nanţate pro-iecte din 27 de ţări: Armenia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Rusia - în est; Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina și Tunisia; o serie de state membre ale UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Fran-ţa, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România și Suedia), precum și Norvegia și Turcia.
Finanţarea este acordată în cadrul Fon-dului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Instrumentului european de vecinătate. Acordurile de fi nanţare din-tre ţările partenere și UE vor fi fi nalizate până la sfârșitul lui 2016. Granturile vor fi acordate prin cereri de propuneri, care se preconizează că vor fi lansate în cursul anului 2016 sau în prima parte a anului 2017.
Patru europarlamentari români, nominalizaţi la premiile
The Parliament Magazine pentru realizări în 2016
Eurodeputaţii Monica Macovei, Cristian Bușoi, Claudia Ţapardel și Laurenţiu Rebega au fost nominalizaţi, pe lista scurtă, la MEP Awards 2016, premii acordate anual de publi-caţia The Parliament Magazine pentru realizări într-un anumit domeniu.
Europarlamentarul independent Monica Macovei, membră a Grupului Conservato-rilor și Reformiștilor Europeni, a fost nominalizată la categoria Afaceri Externe. Premiul acestei categorii va fi câștigat de eurodeputatul care a produs un impact major asupra dimensiunii relaţiilor politice ale UE.
Liberalul Cristian Bușoi, membru al Grupul Partidului Popular European (PPE) a fost nominalizat la categoria Sănătate. Laurenţiu Rebega, eurodeputat independent și vice-președinte al Grupului Europa Naţiunilor și a Libertăţii, se afl ă pe lista scurtă la categoria Agricultură, iar Claudia Tapardel, membră a PSD și a Grupului Alianţei Progresiste a So-cialiștilor și Democraţilor, a fost nominalizată la categoria Turism.
În fi ecare din cele 19 categorii a MEP Awards 2016 pe lista scurtă există trei europar-lamentari nominalizaţi.
Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 6 martie 2016, la Concert Noble - Bruxelles. Câștigătorul va fi stabilit de către europarlamentari, prin vot.
ROMÂNI ÎN SPANIA14.01 - 20.01.2016 9
„Cât lucrurile merg încă bine vreau să rămânem în Spania, dacă nu va mai fi așa, vom merge mai departe, în Marea Britanie, Franța...”, mărturisește Emil Anghelache, in-stalator de centrale termice indus-triale și de bloc.
„În 2003, când am intrat în fi r-ma în care lucrez acum, de montaj instalații termice industriale și de bloc, am început prin a vopsi tu-burile de apă rece, caldă, căldură. Apoi am învățat să tai cu fl exul, să sudez, cum se montează diferite motoare, instalații de apă caldă, căldură, tot ce este necesar într-o sală de mașini”, spune.
Este pasionat de ceea ce face. „Nu am diplomă, am învățat totul la locul de muncă, iar acum știu să fac totul în acest domeniu. În plus, îmi place foarte mult ceea ce fac. În țară am fost electrician, dar îmi pla-ce să sudez, cred că pentru meseria aceasta sunt făcut”.
Mărturisește că nu îi este deloc ușor, dar spune că „toate meseriile
au riscurile lor”. „E multă muncă fi zi-că. Sunt tuburi grele, de la jumătate de țol până la șase, șapte, opt țoli. Adesea trebuie să le ridici cu umă-rul. Avem și scule care ne ajută, dar de multe ori, pentru că lucrăm într-un spațiu mic, trebuie să le ridicăm noi. Cu fl exul, cu aparatul de sudură sus, în poziții difi cile, este destul de periculos… În plus, se înghite mult fum. Chiar dacă avem mască, nu este ca și cum ai lucra în aer liber. Dar asta e munca mea, toate mese-riile au riscurile lor. Important este că îmi place ceea ce fac”.
Nici lui, ca multora dintre noi, nu i-a fost ușor la început. „Am venit în 2002, din Alba Iulia în Ciudad Real, cu încă doi prieteni. Unul avea un amic în Alcalá de Henares, altul, într-un sat din Ciudad Real. Eu am venit cu ei, cu speranța că voi pu-tea să mă descurc. Cel care urma să meargă în Ciudad Real și-a întrebat cunoștința care avea să îl aștepte pentru a munci împreună dacă mă poate lua și pe mine. I-am spus că
am bani la mine și pot să rezist câteva luni. Am lucrat vrei două luni cu ei la măsline. Apoi mi-am găsit de muncă la o casă rurală din zonă, unde am lu-crat o lună. Mi s-au plătit 300 de euro, pe lângă cazare și mâncare. Apoi m-a chemat un prieten care lucra în Ma-drid, în construcții. Dar nu prea aveam de lucru și mi-a fost foarte greu, pentru că între timp le che-masem pe soție și pe fi ica noastră aici, pe atunci în vârstă de șase ani. La un
moment dat chiar ne-am gândit să ne întoarcem în țară. Până în ianu-arie 2003 am lucrat cu acel prieten. Am avut noroc mare să îmi găsesc de muncă la un patron spaniol, în Rivas. Am lucrat la vila lui timp de două luni, după care m-a întrebat dacă nu vreau să muncesc la fi r-ma sa. Erau doi asociați ce aveau o fi rmă de construcții și una de instalații de aer condiționat și cen-trale termice. Între timp una dintre fi rme s-a închis, rămânând doar cea de instalații, în care lucrez”, re-zumă Emil ce i-a oferit Spania până acum.
Mărturisește că de anul trecut soția sa a rămas în șomaj, „și este su-părată”. „Nici mie nu mi-e bine când o văd tristă. I-am spus că sunt multe familii de spanioli în care nu au de lucru niciunul dintre soți. Dar asta nu o consolează, ea vrea să lucreze. Și eu, și soția suntem obișnuiți să muncim, să fi m activi. Nouă ne pla-ce să facem și să avem. Tot ce avem
este din munca noastră, nu ne-a dat nimeni. Eu am trei frați, soția, patru, de unde să ne dea părinții? Tot ce am realizat este făcut de noi. Și cred că-i mai bine așa…”
Soția sa a lucrat în curățenie, apoi, ca bucătăreasă în câteva re-staurante. În aceste domenii își ca-ută de muncă.
Emil este mulțumit că măcar el are de lucru, dar ar vrea să aibă ca mai înainte, când avea serviciu și soția. „Însă urci, cobori…”, adaugă.
Se descurcă, dar se gândesc ca, dacă lucrurile se vor înrăutăți mai mult în Spania, să plece în Marea Britanie. „Cred că ne vom reorienta spre Marea Britanie, unde lucrează o soră de-a mea. A lucrat în Italia, apoi a plecat în Marea Britanie”, spune.
„În nici un caz nu ne vom întoar-ce în România. Sunt decepționat de cum merge țara noastră. În plus, întotdeauna mi-a fost foar-te greu în țară, de mic. Aici, chiar dacă acum numai eu lucrez și soția este în șomaj, trăim decent. În anii trecuți am călătorit în Marea Brita-nie, Germania, Portugalia, Franța, unde avem rude și prieteni. Acum mergem mai aproape de Madrid, în Segovia, Toledo, ieșim când putem. În Spania ne-am permis ceea ce poate nici în o mie de vieți nu am fi avut dacă am fi rămas în Româ-nia…”
Mărturisește că are speranța că lucrurile se vor îndrepta aici, mai
„Viața trebuie luată cum îi, ce să facem?
Îi dăm înainte”
ales că anul trecut au depus cererea de solicitare a cetățeniei spaniole. „Avem atâția ani aici, fi ica noastră s-a obișnuit în Madrid, ne-am cum-părat un apartament cu o ipotecă pe 30 de ani, mai avem de plătit 20… Viața noastră e aici, am prins un pic de rădăcini în Madrid”.
Ce crede că îi oferă în plus cetățenia spaniolă? „Siguranță. Poate cu timpul dacă soliciți ajutor social sau ajungi la pensie, vor fi diferențe între cetățenii spanioli și cei străini. Și cum nu vrem să ne mai întoarcem în țară… Nu vreau să fi u rău înțeles… În primii ani în Spania am fost foarte devotat României. Tot mi-am făcut speranțe la fi ecare alegeri, dar lucrurile nu se mișcă după cum ar trebui. S-au înfi ințat multe supermarketuri, dar nu prea au apărut fabrici… Nimeni nu vrea să se întoarcă la rău. În plus, mama este și ea aici, o soră stă în Vallecas, cealaltă soră e în Anglia, mai avem un frate în Italia… Aproape nu mai avem rude în țară”.
Repetă că este important să ai proiecte, să te bucuri de prezent, dar să ai și un plan B dacă lucru-rile se vor înrăutăți. „Dacă nu ți-e frică de lucru, oriunde te descurci. Îmi place meseria pe care o fac, dar dacă voi fi nevoit să plec în altă țară și la început ar trebui să mun-cesc în alt domeniu, aș face-o, ca să supraviețuim, viața trebuie luată cum îi, ce să facem? Îi dăm înainte”.
Ana-Maria Cornilă
10 ÎN ROMÂNIA 14.01 - 20.01.2016
2016, anul alegerilor locale și parlamentare. Noi reguli electoraleÎn anul 2016 vor fi organizate alegeri
locale și parlamentare după noi reguli, cu primari aleși într-un singur tur și șefi de CJ aleși indirect, dar și cu un Parlament mai mic, ales pe liste, PNL având stabilite criterii pentru alegerea lor și chiar candi-daţi, în timp ce PSD amână luarea unor decizii.
Agenția de știri Mediafax a făcut o analiză a acestui an, care aduce două momente electorale importante: alege-rile locale și cele parlamentare, ambele scrutine fi ind organizate după noi reguli, în urma modifi cării legislaţiei electorale în cursul anului trecut. Astfel, alegerile lo-cale urmează să fi e organizate în această primăvară, cel târziu la fi nalul lunii mai,
iar alegerile parlamentare, cel târziu la sfârșitul lunii noiembrie.
Alegerea primarilor, într-un singur tur de scrutin
În privinţa alegerilor locale, noua legis-laţie prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, așa cum s-a întâm-plat și în 2012, când legislaţia a fost modi-fi cată în timpul guvernării Boc. În schimb, noua lege prevede că președinţii de Con-silii Judeţene nu vor mai fi aleși prin vot direct, ci vor fi aleși din rândul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii.
Măsura a fost contestată de unii politi-cieni, care au susţinut că un astfel de sis-tem electoral avantajează partidele mari, primarii în funcţie și candidaţii cu notorie
tate, dezavantajând partidele mici și can-didaţii din afara sistemului.
Până acum principalele partide nu și-au anunţat listele de candidaţi, nici măcar în privinţa alegerilor din Capitală. PNL este o excepţie, propunându-l pe europarlamentarul Cristian Bușoi drept candidat la Primăria Generală, în timp ce la PSD vicepreședintele Gabriela Firea se afl ă în fruntea clasamentului, potrivit unor sondaje interne. În privinţa PSD, de-ciziile sunt amânate și din cauza faptului că nu a fost luată încă o decizie cu privire la colaborarea cu UNPR. Social-democra-ţii se vor reuni, la mijlocul lunii ianuarie, într-un Comitet Executiv Naţional, în care vor lua în discuţie, din nou, colaborarea
cu UNPR și stadiul privind listele de can-didaţi.
Pe de altă parte, liberalii au anunţat, la fi nalul anului trecut, că au stabiliţi deja 1.800 de candidaţi pentru alegerile loca-le, lansările acestora urmând să aibă loc începând din luna ianuarie.
Va scădea numărul de parlamentari În ceea ce privește alegerile parlamen-
tare, din toamna acestui an, legislaţia pre-vede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004. Noua le-gislaţie electorală prevede o normă de re-prezentare pentru deputaţi de 73.000 de locuitori și de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi
aleși 308 deputaţi, plus 18 deputaţi ai mi-norităţilor, și 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputaţi și senatori, faţă de 588, câţi au fost aleși în 2012.
Se introduce votul prin corespon-denţă
Diaspora va fi reprezentată în continu-are de 4 deputaţi și 2 senatori, o premie-ră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Renunţarea la votul uninominal cu sistem de compensare va duce la di-minuarea numărului de parlamentari, cu toate acestea propunerea validată de referendumul naţional din 2009 legat de Parlamentul unicameral și reducerea nu-mărului aleșilor la 300 rămâne pe hârtie.
Mașinile cu volan pe dreapta,
aproape să fi e interzise la noi Se anunţă vremuri grele pentru proprie-
tarii celor aproximativ 10.000 de mașini cu volan pe dreapta înregistrate în România, după ce mai mulţi parlamentari au iniţiat un proiect de lege prin care conducerea acestor mașini va deveni aproape imposi-bilă în ţara noastră, a informat Automarket.ro.
Proiectul de lege prevede ca șoferul unei mașini cu volanul pe dreapta să aibă permi-sul de conducere obţinut într-o țară cu cir-culaţie pe stânga, cum ar fi Anglia, Irlanda, Cipru, Malta, Japonia, India sau Australia.
În plus, el va trebui să parcurgă 20 de ore de conducere la o școală de șoferi la volanul
unei mașini cu volan pe dreapta, pentru a se adapta cât mai bine trafi cului. Nu în ultimul rând, proprietarul unei astfel de mașini va fi nevoit să monteze oglinzi periscopice.
Nerespectarea acestor trei noi condiţii va fi sancţionată cu amendă de 800 de lei și ridicarea certifi catului de înmatriculare. În prezent, singura condiţie impusă de Regis-trul Auto Român pentru omologarea unei mașini cu volan pe dreapta este ca fasci-culul luminos să fi e mutat de pe stânga pe dreapta.
Proiectul de lege vine ca urmare a unei analize care a arătat că, în cazul accidente-lor în care sunt implicate și mașini cu volan
pe dreapta, vina aparţine șoferilor acestor mașini în 90% dintre situaţii.
Legea este în dezbatere publică, va fi discutată de Senat în februarie, iar decizia de adoptare a acesteia va aparţine Came-rei Deputaţilor.
Guvernul ar putea elimina obligativitatea plății CASS pentru cei fără venituriGuvernul analizează posibilitatea eli-
minării prevederilor din Codul Fiscal re-feritoare la obligativitatea plății de către persoanele fără venituri a contribuțiilor de sănătate (CASS), a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
„Vom face până la sfârșitul lunii ianua-rie - începutul lunii februarie o analiză în legătura cu sustenabilitatea acestui arti-col 180 atât din punct de vedere fi scal, cât și constituțional, pentru că și din punct de vedere constituțional se pune problema dacă se respectă prin acest articol princi-piul justei așezări a sarcinii fi scale”, a afi r-mat purtătorul de cuvânt, după ședința de guvern de miercuri.
Potrivit noului Cod Fiscal, intrat în vi-goare la 1 ianuarie, persoanele care nu realizează venituri trebuie să plătească lunar 5,5% (57 de lei) din salariul minim brut pe economie.
Suciu a explicat că articolul 180 încerca
„să deschidă posibilitatea de a reintra în sistemul de sănătate a persoanelor care vor să benefi cieze de servicii de sănătate și prin aceasta sunt dispuse să plătească șase luni în urmă 5,5% din salariul minim”.
„Una este când persoana intră în sis-tem de bunăvoie sau pentru că suferă de o anumită boală și vrea să benefi cieze de tratamentele sau de serviciile sistemului de sănătate și alta este de a cere imperativ unor persoane care nu au venituri, dar nici nu au nevoie de asistență medicală și să începem să-i vânăm prin țară”, a mai spus Suciu.
El a dat asigurări că, dacă va fi eliminat caracterul obligatoriu al CASS, nu va exista nici un impact bugetar.
Ministrul fi nanțelor, Anca Dragu, con-sideră că măsura poate avea un impact negativ semnifi cativ asupra unor anumi-te categorii defavorizate de contribuabili, precum persoanele cu venituri ocazio-
nale, mai mici decât salariul minim pe economie. „În general, dorim să evităm situația în care costul colectării unor taxe și impozite depășește sumele încasate la bugetul general consolidat. Luăm în calcul îmbunătățiri ale Codului Fiscal și ale normelor metodologice aferente, în special pentru a veni în sprijinul con-tribuabililor și a efi cientiza sistemul de colectare, fără majorarea taxelor și a im-pozitelor. Discuția inițiată astăzi va avea, cu siguranță, rezultate în următoarele săptămâni”, a spus Dragu, potrivit unui comunicat al ministerului.
Recent, secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanțelor, Gabriel Biriș, a declanșat controverse după ce a declarat că în România sunt trei milioane de „fan-tome” care nu există din punct de vedere fi scal.
„Cum poți să zici «am trăit fără nici un venit timp de șase luni»? Ce ai făcut?
Politehnica București, cel mai bine clasată
universitate din țară în topul URAP
Universitatea Politehnică din București (UPB) este cel mai bine clasată universitate din România în topul University Ranking by Academic Performance (URAP), arată un comunicat al instituţiei.
UPB ocupă locul 621 în clasamentul internaţional, fi ind urmată de Universitatea Ba-beș-Bolyai (690) și Universitatea din București (726).
Politehnica a avut astfel cel mai semnifi cativ trend de creștere în ultimii cinci ani din-tre universităţile europene, ocupând locul 1.385 în lume în 2011, 1.091 în 2013 și în prezent locul 621.
Totodată, Universitatea Politehnica a avansat în clasamentul la nivel european de la locul 513 în 2011 la locul 267 în prezent.
Clasamentul URAP se bazează exclusiv pe datele culese din bazele de date interna-ţionale (Web of Science, Scopus și Google Scholar). Topul URAP apelează atât la indica-tori cantitativi (productivitatea știinţifi că exprimată prin numărul de articole publicate și impactul cercetărilor știinţifi ce prin numărul de citări), cât și la indicatori calitativi ce redau impactul cercetărilor știinţifi ce în comunitatea internaţională precum și colabo-rările știinţifi ce de nivel internaţional exprimate prin articolele publicate în colaborare cu autori din străinătate.
Ai vânat, ai săpat după rădăcini? Cum să trăiești șase luni fără să câștigi nimic? Nu cumva vorbim nu de faptul că nu ai
câștigat, ci de faptul că nu ai declarat?”, a afi rmat Gabriel Biriș, într-un interviu pen-tru Republica.ro.
11ÎN ROMÂNIA 14.01 - 20.01.2016
DNA a deschis dosar penal pentru favorizarea
făptuitorului, în cazul cărţilor scrise de deţinuţi DNA a deschis dosar penal în cazul căr-
ţilor scrise de către deţinuţi și face verifi -cări privind favorizarea făptuitorului, fi ind vizaţi profesori universitari care au coor-donat sau validat lucrările, reprezentanţii editurilor care le-au publicat și funcţionari ai Administrației Naționale a Penitenciare-lor (ANP) care au propus eliberarea.
Procurorii Direcţiei Naţionale Antico-rupţie (DNA) s-au sesizat din ofi ciu cu pri-vire la suspiciunea săvârșirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamna-te pentru infracţiuni de corupţie, în sco-pul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.
„Potrivit procesului verbal de sesizare din ofi ciu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile le-gale pentru ca persoanele condamnate să fi e liberate condiţionat. Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum și din datele exis-tente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplini-te în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, arată DNA, într-un comuni-cat de presă transmis pe 12 ianuarie.
Potrivit procurorilor, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc
deţinuţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, „ex-clusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din ofi ciu”.
Conform articolului 96 alineatul 1, litera f ) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări știinţifi ce, se consideră 30 de zile executa-te pentru fi ecare lucrare știinţifi că.
„Pentru a profi ta de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi im-plicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări știinţifi ce, iar pedepsele aplicate de instanţe să se con-sidere ca executate”, susţin procurorii.
12 ore pentru o lucrare de 180 de pa-gini; 6 ore și 40 de minute pentru ela-borarea unei lucrări de 212 pagini
Astfel, mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă știinţifi că a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului aces-tora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fi e abordate. De asemenea, alte cadre uni-versitare ar fi acceptat să valideze valoa-rea unor lucrări și să le includă în evidenţa unor conferinţe știinţifi ce internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elabo-
rare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fi ecare comunicare. Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter știinţifi c și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate, mai spus procu-rorii.
„Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici on-line, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insufi cient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lu-crări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”, susţin procurorii.
Lucrări ce nu țin cont de interesul pieţei de carte, în tiraje infi me
Mai mult, reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în nici un fel la valoarea știinţifi că acestora și interesul pieţei de carte, în tira-je infi me, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit.
„Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor în raport cu ce-lelalte lucrări publicate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar
fi acţionat în scopul pentru care a fost înfi inţată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condiţiile stabilite de instanţă”, potrivit DNA.
Pe de altă parte, funcţionari din ca-drul Administraţiei Naţionale a Peni-tenciarelor cu atribuţii în analiza condiţi-ilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată ar fi acceptat susţi-nerile condamnaţilor și le-ar fi acordat be-nefi ciul legal menţionat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situaţii în care persoane-le condamnate nu fi gurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări știinţifi ce în paralel, împreju-rări care arată că era în mod obiectiv im-posibil să fi e autorii acestor opere.
„Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pre-
tins știinţifi ce)”, a mai arătat DNA.Potrivit datelor transmise de ANP, 188
de deţinuţi au scris și publicat peste 400 de cărţi în ultimii doi ani.
Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali și Că-tălin Voicu se numără printre condamnaţii celebri care s-au ocupat susţinut de scri-erea de cărţi în penitenciar, dovadă mul-tiplele titluri publicate, valorând fi ecare o lună de detenţie în minus.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a decla-rat, în 6 ianuarie, la Digi24, că va dispune măsuri deloc blânde dacă va constata, în urma unei analize asupra lucrărilor publi-cate de deţinuţi, că legea a fost încălcată sau aplicată defectuos în această privinţă.
Aproape jumătate dintre familiile din România locuiesc într-un spaţiu cu una sau două camere, iar 40% dintre acestea au trei membri, 32% au 4 membri, iar 20% au 5 membri, potrivit unui studiu realizat de IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL)
Potrivit analizei, în mediul urban, ponderea familiilor care trăiesc în maxim două camere ajunge la 57%, din totalul de 7,47 milioane de gospodării din România.
Studiul relevă că trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din fami-liile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane și 20% din familiile cu 6 persoane.
Din totalul gospodăriilor, o treime nu au grup sanitar, chiar și la orașe (8,5%), iar tot atâtea nu sunt prevăzute cu baie/duș.
Doar 15% dintre locuinţe sunt construite după anul 2000, iar în perioada 2000-2002 s-au construit 197.541 de locuinţe, cererea actuală fi ind de un milion de locuinţe noi numai în mediul urban.
„Studiile au constatat că oamenii înghesuiţi în spaţii supraaglomerate au performanţe intelectua-le mai scăzute, devin mai retrași din punct de vedere social și mai puţin toleranţi în relaţiile interuma-ne. Cercetările făcute de IRSOP pe această temă arată că oamenii care provin din familii numeroase înghesuite în spaţii strâmte raportează o creștere a iritabilităţii, a frustraţiei, a senzaţiei de constrân-gere și a sentimentului că nu au control asupra vieţii proprii”, a declarat într-un comunicat directorul IRSOP, Petre Datculescu.
El arată că efectul cel mai grav al supraaglomerării locative îl reprezintă instalarea resemnării. Astfel, oamenii se descurajează și se obișnuiesc cu ideea că nu vor putea depăși inconfortul în care trăiesc.
„Acest efect psihologic se numește neajutorare învăţată (learned helplessness) și apare atunci când oamenii realizează că nu există scăpare, pentru că forţele proprii sunt insufi ciente, iar ajutorul extern este absent. Familiile înghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la fi nanţare, prin politici și strategii guvernamentale de îmbunătăţirea locuirii și mai ales prin conștientizarea publică a riscurilor traiului înghesuit”, mai spune Datculescu.
Jumătate dintre familiile din țară
locuiesc în maximum două camere
Înmatriculările de automobile noi în România
au crescut cu 15,6% anul trecutÎnmatriculările de automobile noi din România au crescut cu 15,6% în 2015, față de anul anterior,
aceasta fi ind a doua creștere consecutivă pentru piața de autoturisme noi românească, după ce și anul 2014 a fost încheiat pe plus. Și piața second-hand de import a crescut semnifi cativ în 2015, con-semnând o creștere de 13,9%, reiese din datele publicate de Direcția Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
În total, în România au intrat în circulație 81.162 mașini noi anul trecut (70.172 unități în 2014).
De asemenea, au intrat în circulație și 250.662 mașini rulate provenite din alte țări, în principal Germania (219.929 unități în 2014).
Pe segmentul de piață al reînmatriculărilor (tranzacțiile/schimbările de proprietar pentru mașinile deja existente în parcul auto național) sunt 225.509 unități, în creștere cu 3,7% (217.304 cazuri în 2014).
Liderul incontestabil al pieței de mașini noi, Dacia, a avut o creștere semnifi cativă a vânzărilor, cu un plus de aproape 20%.
Top 10 al mărcilor preferate de clientela din România arată astfel: Dacia (26.840 unități, +19.9%); Skoda (7.514 unități, +8,8%); Volkswagen (7.184 unități, +10,2%); Ford (5.749 unități, +0,49%); Rena-ult (4.900 unități, +19,7%); Opel (3.310 unități, -9%); Toyota (2.863 unități, +24,5%); Mercedes-Benz (2.742 unități, +18,3%); Hyundai (2.742 unități, +10,43%); Fiat (2.143 unități, +14,42%).
BMW a încheiat anul 2015 cu vânzări în creștere cu 20,4% (1.973 unități), iar Audi, cu o creștere de 1,9% (1.389 unități).
Apetitul clientelei din Romania pentru mașini rulate provenite din alte țări a crescut din nou, și în 2015, iar clasamentul mărcilor a rămas neschimbat de ani de zile, cu marca Volkswagen lider detașat al pieței.
Un top cinci al celor mai importate mărci arată așa: Volkswagen (71.631 unități, +14,4%); Opel (43.261 unități, +10,4%); Ford (29.140 unități, +12,5%); BMW (18.129 unități, +24%); Audi (17.718 unități, +22,1%).
1212 14.01 - 20.01.2016SPORTFlorin Andone, între cei mai bine plătiți fotbaliști de la echipa CórdobaFlorin Andone este, începând de
pe 11 ianuarie, cel mai important om al echipei Córdoba. Atacantul naţionalei României a semnat un nou contract, valabil până în 2018, iar noua înţelegere îi va aduce un munte de bani. Concret, salariul golgheterului român va ajunge la 350.000 de euro și se poate dubla în cazul în care Córdoba promo-vează. La fel și clauza de reziliere.
Evoluţiile senzaţionale ale lui Florin Andone nu au rămas fără ecou în Spania. Într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia sem-nării noului contract de către jucă-torul român președintele clubului, Carlos González, și directorul spor-tiv, Emilio Vega, au anunţat că An-
done a devenit cel mai bine plătit jucător din lot: „Cifrele contractului sunt confidenţiale, dar vă pot spu-ne că Florin e printre cel mai bine plătiţi jucători din lot, pentru că și-a câștigat pe teren acest drept. El a dorit să rămână, noi am dorit să rămână, așa că a fost ușor să ne în-ţelegem. E jucătorul nostru cel mai exponenţial”, a spus președintele clubului, citat de Digi Sport.
Concret, noul contract al lui Andone, care expiră în 2018, adu-ce modificări importante faţă de vechea înţelegere. Românul va câștiga 350.000 de euro pe sezon, sumă care se va dubla în cazul în care Córdoba obţine promovarea în Primera División. Nici clauza de
reziliere nu a rămas nemodificată. Dacă până acum șefii Cor-dobei cereau șase milioane de euro în schimbul vedetei lor, noua înţelegere prevede că atacan-tul nu poate pleca pentru mai puţin de 10 milioane de euro. La fel ca în cazul salariului, cla-uza de reziliere a contractului se va dubla dacă echipa promovează pe pri-ma scenă a fotbalului din Spania, putând ajunge la nu mai puţin de
Cristina Neagu (Bu-ducnost Podgorica) și Valentin Ghionea (Orlen Wisla Plock) au fost declaraţi, de Federaţia Română de Handbal, cei mai buni handbaliști în anul 2015, topul fi ind completat de Paula Ungureanu, Isabella Gulden, respec-tiv Cristian Fenici și Jacov Vrankovici.
Federaţia Română de Handbal a anunţat, pe 6 ianuarie, cei mai buni performeri din 2015.
Potrivit anunţului FRH, la feminin, in-terul stânga Cristina Neagu (Buducnost Podgorica) a fost de-clarată cea mai bună jucătoare din 2015, în timp ce portarul Paula Ungureanu (HCM Baia Mare) a
fost desemnată cea mai bună jucă-toare română din Liga Naţională pe anul 2015, iar Isabella Gulden (CSM București) cea mai bună jucătoare străină din Liga Naţională în 2015.
De asemenea, la masculin, titlul de jucătorul anului 2015 i-a revenit extremei dreapta Valentin Ghionea (Orlen Wisla Plock), în timp ce cen-trul Cristian Fenici (Poli Timișoara) a fost declarat cel mai bun jucător român din Liga Naţională, iar Jacov Vrankovici (Dinamo București), cel mai bun jucător străin din Liga Naţi-onală în 2015.
Topul anunţat de FRH a fost în-tocmit pe baza voturilor antreno-rilor din Liga Naţională, împreună cu Departamentul Tehnic al forului naţional.
Cristina Neagu și Valentin Ghionea,
handbaliștii anului trecut în țară
20 de milioane de euro.Saltul lui Andone este cu atât
Steaua București, cea mai bună
echipă din România în 2015 F o r m a ţ i a
Steaua Bucu-rești ocupă locul 83, cu 138,5 puncte, în clasamen-tul celor mai bune echipe din lume în anul 2015, ierarhie întoc-mită și dată publicităţ i i , pe 7 ianuarie, de Federaţia Internaţională de Istorie și Statistică a Fotbalului (IFFHS).
În această ierarhie mai este inclusă formaţia Astra Giurgiu, care ocupă poziţia 89, cu 135,5 puncte.
Primele zece locuri în acest clasament sunt ocupate de următoarele echipe:1. FC Barcelona (Spania) – 379 puncte2. Juventus Torino (Italia) – 2863. SSC Napoli (Italia) – 2684. Bayern Munchen (Germania) – 2635. Paris Saint-Germain (Franţa) – 2576. Real Madrid (Spania) – 2417. Independiente Santa Fe (Columbia) – 2408. AC Fiorentina (Italia) – 2369. River Plate (Argentina) – 234,510. VfL Wolfsburg (Germania) – 232.
mai impresionant cu cât în 2014, în momentul în care a fost adus la Córdoba, ca va-riantă pentru echipa secun-dă a clubului, câștiga 3.000 euro pe lună. Practic, într-un an și jumătate salariul lui Andone s-a mărit de 10 ori, doar Xisco Jiménez, vetera-nul lotului, primind la fel de mulţi bani din partea șefilor formaţiei de pe locul secund din Segunda División.
Nouă goluri a marcat Flo-rin Andone în acest sezon pentru Córdoba, fiind gol-gheterul echipei și al treilea
cel mai bun marcator din întreg campionatul.
Dinamo are doi noi jucătoriVlad Olteanu și Sergiu Hanca joa-
că acum la FC Dinamo București. FC Dinamo București și FC Brașov
au ajuns la un acord pentru tran-sferul mijlocașului Vlad Olteanu (19 ani) la clubul din Ștefan cel Mare, a anunţat gruparea dinamovistă pe site-ul ofi cial.
Internaţional de juniori, noul jucă-tor al echipei din Ștefan cel Mare a fost remarcat de antrenorul Mircea Rednic în prima parte a acestui cam-pionat în Liga a II-a.
Născut la Brașov și format la Cen-trul de Copii și Juniori al clubului de la poalele Tâmpei, Vlad Olteanu a adunat 12 partide și a marcat două goluri pentru FC Brașov în acest se-zon competiţional.
FC Dinamo l-a achiziţionat, pe 7 ianuarie, pe mijlocașul Sergiu Han-ca, fotbalist care a evoluat ultima dată la ASA Târgu Mureș.
„Erau niște discuţii mai vechi, to-tul s-a concretizat astăzi. Mă bucur foarte mult, este un jucător pe care
l-am urmărit mult, este un jucător polivalent, tânăr, sper să se integre-ze cât mai repede. A fost liber de contract. Erau vreo trei echipe inte-resate de Hanca, noi aveam cea mai mică ofertă, dar văd că până la urmă a ajuns la noi”, a declarat directorul sportiv al FC Dinamo, Ionel Dănciu-lescu, la Digi Sport.
În vârstă de 23 de ani, Hanca a mai jucat la Voinţa Snagov și FC Bi-hor. El evolua la ASA Târgu Mureș din 2012.
Țara noastră se menţine pe
locul 16 în clasamentul FIFA Echipa naţională a României se menţine pe locul 16, cu 980 de puncte, în
clasamentul FIFA Coca-Cola, conform ierarhiei anunţate, joia trecută, pe site-ul ofi cial al forului fotbalistic mondial.
Adversarele României la turneul fi nal al Campionatului European din Franţa ocupă următoarele poziţii: Elveţia – locul 12 (1.050 de puncte), Franţa – locul 25 (868 de puncte), Albania – locul 38 (746 de puncte).
Adversarele României în preliminariile Cupei Mondiale din 2018 ocupă ur-mătoarele poziţii: Polonia – locul 35 (769 de puncte), Danemarca – 42 (685 de puncte), Muntenegru – 85 (403 puncte), Armenia – 121 (285 de puncte), Kazahstan – 132 (266 de puncte).
Primele zece locuri în clasamentul FIFA sunt ocupate de următoarele repre-zentative:1.Belgia - 1.494 puncte2. Argentina – 1.455 3. Spania – 1.3704. Germania – 1.3475. Chile – 1.2696. Brazilia – 1.2517. Portugalia – 1.2198. Columbia – 1.2119. Anglia – 1.10610. Austria – 1.091.
Următorul clasa-ment FIFA Coca-Cola va fi dat publicităţii la 4 februarie.
1314.01 - 20.01.2016 SĂNĂTATE
Pași pentru un nou „eu” în noul anFiecare an nou trebuie să înceapă cu
câteva proiecţii care să te transforme în-tr-o persoană mai bună, mai sănătoasă și mai fericită.
La un interval de timp e bine să îţi cre-ezi un nou tu, luând decizii mici, care ţin de viaţa ta de zi cu zi, aproape nesemni-ficative, dar care să-ţi schimbe tonusul permanent.
Câteva kilograme în minus pot fi o mare realizare. Dr. Oz îţi recomandă să fii mereu atent(ă) la felul cum arăţi și să acţionezi chiar dacă e vorba doar de un număr neînsemnat de kilograme. A slăbi numai un kilogram, de cele mai multe ori înseamnă a arăta mult mai bine în blugii tăi, ceea ce e destul de important.
Pe termen lung, „un kilogram” în mi-nus poate scădea tensiunea arterială, poate reduce riscul de atac cardiovas-cular, reduce riscul de cancer la sân sau la col uterin, ajută la scăderea coleste-rolului.
În fiecare dimineaţă, învinge can-cerul... Un pahar de suc de castravete este o minune nutriţională care te ajută să ţii cancerul cât mai departe de orga-nismul tău. Castravetele luptă împotriva
radicalilor liberi, reducând zilnic riscul diferitelor tipuri de cancer.
„Înlătură” un deceniu de pe faţa ta. Vitamina C este esenţială pentru orga-nismul uman, cu un rol semnificativ în menţinerea pielii sănătoasă și rezisten-tă. Pe măsură ce trec anii, tegumentul pierde, în mod natural, vitamina C, acest fenomen făcând-o mai vulnerabilă în faţa razelor UV, poluării, fumatului... Dar poţi riposta! Extrage-ţi din fructe vitami-na C și pielea ta se va reface automat: consumă kiwi, papaya, portocală, lămâ-ie, grepfrut, mango, ananas, căpșuni, pepene galben, zmeură.
Schimbă-ţi percepţia asupra legu-melor de sezon. „Cartofii dulci nu sunt ideali numai pentru mesele festive. Ei sunt foarte bogaţi în nutrienţi și, de obicei, accesibili ca preţ. Un cartof dul-ce de mărime medie este o sursă boga-tă de fibre, potasiu, beta-caroten – un antioxidant puternic și un precursor al vitaminei A”, a declarat pentru Dr. Oz, doctor Kate Geagan. Așadar, nu consu-ma sporadic cartofi dulci, ci strecoară-i în dieta ta zilnică.
Respiră pentru a reduce stresul.
Respiraţia corectă are legătură directă cu min-tea și este unul dintre cele mai rapide moduri de a avea grijă de min-tea ta, mai ales în mo-mente de stres. O teh-nică simplă de respiraţie o poţi practica în timpul exerciţiilor de tip yoga... Astfel, poţi profita, rapid și în orice moment, de conexiunea dintre min-te și respiraţie. Respira-ţia transformă chimia organismului așa încât îţi induce o stare de relaxare, de odihnă.
Renunţă la scuze și fă sport! Pen-tru a face sport, pentru a te menţine în formă nu ai nevoie neapărat de echi-pament scump. Iar o viaţă inactivă te va face să plătești oricum prin dezechilibre fizice, dar și emoţionale.
Protejează-ţi inima cu antioxidanţi. Doar o ceașcă de roșii proaspete vă ofe-ră 58% din valoarea zilnică de vitamina C, 22% din valoarea zilnică de vitamina A și aproape 8% din valoarea zilnică de
fibre. Roșiile sunt, de asemenea, bogate în potasiu, niacină, B6, acid folic. Toate acestea reduc semnificativ riscul bolilor de inimă.
Cunoaște-ţi numerele salvatoare! Pentru a fi capabil să ai grijă de sănăta-tea ta, trebuie să îţi cunoști exact cele „5 numere vitale”, spune Dr. Oz: tensiunea arterială, dimensiunea taliei, greutatea, nivelul colesterolului, valoarea glicemi-ei.
Detoxifică-te corect! Un proces de detoxifiere corect nu este acela care te înfometează sau care implică medica-
mente sau siropuri scumpe. Eliminarea toxinelor dăunătoare, restaurarea siste-mului imunitar înseamnă să-ţi respecţi corpul consumând fructe și legume în cure de câte trei zile.
Nu neglija starea ta de spirit! De-presia este o stare care nu poate fi ne-glijată. Dacă suferi de depresie cere aju-torul unui medic specializat, fără să stai prea mult pe gânduri. O astfel de decizie se impune și dacă un membru al familiei tale trece printr-o depresie.
Pe cont propriu: practică yoga (exer-ciţiile de tip yoga ridică nivelul de en-dorfine, te pot elibera de stres și oferă creierului senzaţia de plăcere).
Ia Omega 3! Pe lângă efectele bene-fice asupra inimii, Omega 3 ajută și or-ganismul afectat de depresie. Găsești Omega 3 în alimente precum: somon, seminţe de in, nuci.
Bucură-te de mai mult soare! Prea pu-ţină lumină de la soare este una dintre cele mai întâlnite cauze ale depresiei, de aceea e bine să discuţi cu medicul tău pentru a găsi o soluţie care să te expună suficient de mult la soare/ lumină, mai ales în anotimpul rece.
Greșeli periculoase pentru pielea cu aluniţeNu neglijaţi aluniţele, nu amânaţi vi-
zita la dermatolog și, în nici un caz, nu recurgeţi la tratamente luate la întâm-plare, în speranţa că micile formaţiuni cafenii de la nivelul pielii vor dispărea fără urmă.
Așa sună avertismentele specialiștilor din echipa doctoriței Mihaela Leventer.
„Nu este bine să apelăm la leacuri bă-bești si nici la medicamente neindicate de medicul dermatolog. Dintre cele mai frecvente greșeli cu care românii ajung la cabinet, aș menţiona legarea unei ex-crescenţe cutanate cu un fir de aţă sau de păr, ca să o rupă și să dispară, aplica-rea de rostopască, de varză, de propolis sau de aloe, plante percepute ca benefi-ce. Aș vrea ca românii să uite toate aces-te greșeli – care se pot dovedi fatale – și să reţină, în schimb, că diferenţa dintre leziuni cu risc de cancer sau chiar cance-roase, și cele fără risc, este de multe ori foarte fină. Numai dermatologul poate stabili diagnosticul si apoi tratamentul potrivit”, avertizează Mihaela Leventer, prin intermediul paginii Ce se întâmplă, doctore?.
Cum recunoaștem aluniţele pericu-loase. Cele mai periculoase aluniţe apar la vârsta adultă, iar persoanele care se confruntă cu adevărate explozii de pete cafenii, după expunerea la soare,
de exemplu, ar trebui să știe că există semne clare care trebuie să le trimită la dermatolog.
„Aluniţele denumite medical nevi sunt con-siderate periculoase, cu potenţial de transfor-mare într-un melanom, dacă au dimensiuni de peste 6 mm, cresc ra-pid, își schimbă culoa-rea sau conturul și au un aspect particular, de multe ori diferit de celelalte aluniţe de pe tegumentul aceleiași persoane. Deoa-rece semnele de alarmă sunt de cele mai multe ori discrete și greu de inter-pretat de către un neavizat, cel mai bine este ca periodic fiecare persoană să-și controleze pielea la specialistul derma-tolog”, explică experţii de Dr. Leventer Centre”.
Este bine sau nu să operăm aluni-ţele? În funcţie de aspectul lor, aluniţe-le ar trebui monitorizate la 3-6 luni sau o dată pe an. Vizitele periodice la medic cresc șansele de depistare precoce a unei afecţiuni maligne și de tratare cu șanse mari de vindecare. Intervenţiile chirurgicale nu agravează situaţia, în
ciuda mitului că „nu tre-buie să umblăm la alu-niţe”. „Întâlnim adesea aluniţe pe scalp, tălpi, mâini și zona genitală, aceste leziuni fiind mai greu de urmărit și mai ușor de traumatizat. Acesta este și motivul pentru care adesea se recomandă îndepărta-rea lor chirurgicală și verificarea lor prin bio-psie. Operaţia nu com-portă nici un risc pentru pacient. Aluniţele nu se
malignizează din cauza operaţiei, ci este doar îndepărtat un risc. Nu se recoman-dă arderea cu electrocauterul sau lase-rul pentru că aceste metode nu permit efectuarea examenului histopatologic, singurul care probează caracterul ben-ign sau malign al unei leziuni”, aflăm de la dermatologii centrului din București.
Aluniţele și riscul de cancer de pie-le. Un studiu de ultimă oră al cercetă-torilor americani de la Harvard Medi-cal School a evidenţiat faptul că deși persoanele care au mai mult de 50 de aluniţe au un risc crescut de cancer, nici cele care au mai puţine nu sunt ferite de afecţiuni maligne.
Există multe mituri legate de răceală, se pare că nu răcim pentru că ieșim cu părul umed sau că stăm în curent. Dacă totuși te numeri printre cele care sunt în această situaţie, ai grijă că poţi face anumite greșeli care pot agrava simptomele răcelii și pot împiedica procesul de refacere.
Să te prefaci că nu ai nimic. Acest lucru nu funcţionează. Nu poţi ignora răceala, ci trebuie să ai grijă de tine. Organismul are nevoie de un plus de energie pentru a putea lupta cu infecţia. Dacă nu vei acţiona, mai ales dacă ai febră, te vei simţi fără vlagă și lucrurile se vor agrava.
Somnul insufi cient. Opt ore de somn sunt sufi ciente pentru a avea un sistem imu-nitar sănătos. Un studiu a arătat că dacă vei dormi mai puţin de atât, riscul de a răci se triplează. Dacă simptomele răcelii te ţin treaz(ă) pe timpul nopţii, încearcă să mergi la culcare mai devreme sau să ai parte de mici reprize de somn pe timpul zilei.
Stresul. Cu cât ești mai stresat(ă), cu atât cresc și șansele de a răci. De-a lungul timpului, nivelurile ridicate ale hormonilor de stres pot împiedica sistemul imunitar să funcţioneze normal. Rezultatul: zile în plus în care te vei simţi rău.
Prea puţine lichideCând ești răcit(ă) trebuie să bei foarte multe lichide pentru că acestea ajută la sub-
ţierea mucusului și astfel sinusurile vor funcţiona mai bine. Apa, sucurile naturale din fructe, ceaiul călduţ și supa sunt foarte bune în această situaţie. Și, contrar a ceea ce poate aţi auzit, chiar și laptele este OK (este un mit faptul că ajută la creșterea mucusului).
Consumul de alcool. Alcoolul deshidratează și înrăutăţește simptomele răcelii. De asemenea pune beţe în roate sistemului imunitar și poate interacţiona cu anumite medicamente pe care le iei. Până îţi revii e bine să te ţii departe de el.
Folosirea în cantităţi mari a spray-urilor decongestionante. Ai mare grijă cu spray-urile cu care îţi desfunzi nasul! Acestea pot da rezultate bune la început, dar dacă le folosești mai mult de trei zile, problemele cu nasul se pot agrava când te vei opri.
Fumatul. Fumătorii răcesc mai des decât cei care nu fumează și au parte de răceli mai puternice și mai lungi. Fumatul distruge celulele din plămâni, organismului fi in-du-i mai greu să lupte cu răceala. Dacă ai răcit, renunţă la fumat și nu-i lăsa nici pe cei din jurul tău să facă asta.
Lucruri care îţi pot agrava răceala
14 ANUNŢURI 14.01 - 20.01.2016
REDACTORI ȘI COLABORATORI:
Ana-Maria CornilăOvidiu ConstantinNeli Dancu Daniel Sorin Brumă
Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.
REDACŢIA:
Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 10 la 18 de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în SpaniaImprenta: IMPRESA NORTE (Grafi lan, S.L.)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173
Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)
Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.
Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.00, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]
MUNCĂOferte: - Caut bucătar cu experiență și chelneri. Tel.: 666 942 846
Cereri: - Doamnă de 42 de ani, cu reco-mandări, de 14 în Spania, cu acte în regulă, caut de lucru ca externă sau cu ora, după-amiaza, în Co-munitatea Madrid, de luni până vineri, dar poate fi și la sfârșit de săptămână. Tel.: 642 527 459 - Caut de muncă în menaj, în Cor-redor del Henares sau în Madrid. Am experiență și recomandări. Tel.: 642 803 944 - Coafeză cu experiență, caut de muncă în Madrid. Tel.: 692 681 757 (în castiliană)
ÎNCHIRIERICerere: - Caut cameră de închiriat în Ma-drid, de preferință zona Vallecas (nu este obligatoriu). Camera este pentru o persoană. Tel.: 687 732 975 (mesaj WhatsApp)
Oferte: - Închiriez cameră în Alcalá de He-nares, pt. o persoană, de pe orice dată. Tel.: 677 744 580 - Închiriez cameră pentru o fată în Vicálvaro, condiții bune, zonă liniștită, internet. Tel.: 640 522 285 - Închiriez cameră pentru o per-soană în Alcalá de Henares, zona Reyes Católicos. 150 euro + 50 euro garanție. Tel.: 642 966 998 - Familie adventistă, avem came-ră liberă lângă gara San Fernan-do. 175 €. Tel.: 637 989 962
VÂNZĂRI- Vând 2 costume naționale bărbătești din zona Ardeal, capră, buhai și tobă pt. sărbătorile de iarnă. Tel.: 627 047 978
- Vând două case în comuna Po-roschia, jud. Teleorman. Una, 20.000 €; cealaltă, 15.000. Tel.: 637 989 962 - Vând teren intravilan, zona cen-trală din Dej. 37 de ari și jumătate. Tel.: 627 047 978
MATRIMONIALE- Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vi-cii, fără obligații, caut femeie pen-tru prietenie. Tel.: 637 092 992 - Domn, 60 de ani, 1,65 m, 60 kg, divorțat, muncitor, caut doamnă din Castilla-La Mancha sau din Comunitatea Madrid, pentru o relație serioasă. Tel.: 663 509 466 - Bărbat, 1,67 m, educat, fără vi-cii, doresc să cunosc o doamnă drăguță cu vârsta între 35 și 45 ani, cu copil, din Comunitatea Madrid, în vederea unei relații de prietenie/căsătorie. Tel.: 642 325 694 - Tânăr spaniol, din Madrid, caut o tânără între 25 și 35 de ani pentru relație stabilă. Tel.: 653 771 009 - Sunt Paul, 1,73 m, fără vicii, se-rios, fără obligații. Dacă ești inte-resată, sună-mă! Tel.: 642 906 620 (se poate și WhatsApp) - Tânăr respectuos, cu bune ma-niere, educat, caut o fată din Co-munitatea Madrid pt. prietenie. Tel.: 603 397 806 (WhatsApp) - Tânăr de 34 ani, aspect fi zic plă-cut, alură atletică, ochi albaștri, fără vicii și fără obligații, cu loc de muncă stabil, aș dori să cunosc o fată drăguță, sinceră, inteligen-tă, fără obligații, pentru o relație serioasă, eventual căsătorie. Aș prefera să fi e din Comunitatea Madrid sau provincia Guadalaja-ra. Tel.: 642 043 036, 642 927 481 - Tânăr de 32 ani, necăsătorit, 70 kg, romantic, atractiv, sincer, do-resc să cunosc o fată cu aceleași calități, fără copii, între 26 și 31 ani, din zona Madrid, pt. relație
serioasă. Să se abțină curioasele! Lasă un SMS la tel.: 643 385 632 (WhatsApp)- Spaniol de 42 de ani, educat, cult, iubitor, romantic, cu un nivel cultural ridicat, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteris-tici similare, cu mult piept, pen-tru o posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Mă numesc Simona, am 41 de ani, zodia Balanță, locuiesc în Madrid, caut un bărbat serios, cu aproximativ cinci ani mai mic sau mai mare decât mine, dar nea-părat din zodia Leu sau Gemeni. Răspund la nr 647 104 877. - Tânăr de 32 de ani, simpatic, fără obligații, 70kg, doresc să cunosc o fată cu caracteristici asemă-nătoare, fără copii, între 26 și 32 de ani, din Madrid Sur, pt. relație serioasă. Rog seriozitate. Să se abțină curioasele. Lasă-mi SMS cu numele la tel: 643 385 632 (WhatsApp) - Bărbat divorțat, 1,80 m, aș dori să cunosc o doamnă/domnișoară până în 40 de ani, sinceră, educa-tă. Tel.: 642 728 159 - Tânăr, 33 de ani, înalt, sportiv, caut o fată de 25-35 de ani, fără obligații. Rog și ofer seriozitate. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 228 656 - Doamnă, 58 de ani, doresc să cunosc un domn de 55-58 de ani, pentru o relație. Rog și ofer maxi-mă seriozitate. Comunitatea Ma-drid. Tel.: 642 839 564 - Bună, am 36 de ani, caut o fată din Comunitatea Madrid pentru o relație serioasă. Tel.: 642 899 710 - Tânăr de 32 ani, 70 kg, 1,78 m, fără vicii, necăsătorit, doresc să cunosc o fată cu aceleași caracte-ristici, între 27 și 32 ani, fără copii, din Madrid, ptr. relație serioasă/căsătorie. Abțineți-vă curioase-le! Tel.: 643 385 632 SMS (What-sApp) - Spaniol de 42 de ani, educat, cult, iubitor, romantic, cu un nivel cultural ridicat, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteris-tici similare, cu mult piept, pen-tru o posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Domn divorțat, caut o doamnă până în 42 de ani, pt. o relație se-rioasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 111 876 - Domn, 56 de ani, cu serviciu sta-bil, fumător, pozitiv, optimist, cu credință în Dumnezeu, nu con-sum alcool, corect, amabil, onest, tolerant, caut femeie pentru că-
sătorie fericită. Tel.: 603 311 742 - Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vi-cii, fără obligații, caut femeie pen-tru prietenie. Tel.: 637 092 992 - Tânăr respectuos, cu bune ma-niere, educat, caut o fată din Co-munitatea Madrid pt. prietenie. Tel.: 603 397 806 (WhatsApp) - Tânăr spaniol, din Madrid, caut o tânără între 25 și 35 de ani pentru relație stabilă. Tel.: 653 771 009 - Domn necăsătorit, 38 de ani, caut o fată serioasă, până în 38 de ani, fără copii, pentru căsăto-rie. Comunitatea Madrid. Tel.: 662 423 797
- Băiat din Zaragoza, 39 de ani, aș vrea o relație serioasă cu o fată serioasă, de încredere. Tel.: 642 056 680 - Sunt Paul, 1,73 m, fără vicii, se-rios, fără obligații. Dacă ești inte-resată, sună-mă! Tel.: 642 906 620 (se poate și WhatsApp) - Bărbat divorțat, 1,80 m, aș dori să cunosc o doamnă/domnișoară până în 40 de ani, sinceră, educa-tă. Tel.: 642 728 159 - Domn, 40 de ani, divorțat, caut o femeie de vârstă apropiată, din Comunitatea Madrid. Tel.: 642 002 967
1514.01 -20.01.2016 CASTELLANO
Nicoleta Slabu (21 años, natural de Rumanía y desde hace una década en Es-paña), alumna de grado medio de Cocina en el IES Fuente Fresnedo de Laredo, se proclamó ganadora del concurso ‘Chef Cantabria 2015’, que organizó por tercer año consecutivo el suplemento de gastronomía Cantabria en la Mesa, informa El Diario Montañés.
Por su parte, el laredano Juan Manuel Caviedes, triunfó con autoridad en el concurso Maître Cantabria 2015, que por segundo año consecutivo ofrecía a los alumnos de los centros de formación de Cantabria participar.
Ambas iniciativas, en las que tomaron parte alumnos del IES Peñacastillo, IES Fuente Fresnedo y Hotel Escuela Las Carolinas, pretenden poner en valor la for-mación especializada de los futuros profesionales del sector de la hostelería.
La próxima edición está previsto que se ponga en marcha este mes de enero para que las fi nales puedan tener lugar en el mes de marzo, antes de la Semana Santa.
Una rumana, ganadora del
concurso Chef Cantabria 2015
Florin Andone: De segundón a máximo exponente
Quizás tenga que ver el hecho de que la rumana es la mayor comuni-dad extranjera en España (705.333 ciudadanos a 1 de julio de 2015), o que las relaciones diplomáticas entre los dos países se remontan al siglo XV, pero el hecho es que España es el país que más simpatía levanta entre los rumanos, informa The Diplomat in Spain.
Según un sondeo elaborado por la fi rma de investigación sociológica rumana Inscop, el 84,3% de los ru-manos siente simpatía hacia España, el país hacia el que la mirada es más positiva. Le siguen de cerca Italia, con un 82,7%, y Reino Unido, con un 82% de los encuestados. La encuesta, elaborada entre el 26 de noviembre y el 2 de diciembre de 2015, recoge las respuestas de 1.071 personas y de sus resultados se extrae que los ru-manos sienten mucha más simpatía por los países occidentales que por
algunos del este de Europa.Tras los tres primeros, le siguen los
franceses, que agradan a un 79,9% de los rumanos, seguidos por los holandeses (78,6%), estadouniden-ses (78%), alemanes (77,9%), belgas (76,3%), griegos (75,6%), austriacos (75,4%), polacos (75,2%) y moldavos (74,3%).
El 73,2% de los rumanos no siente simpatía hacia los rusos y el 63,3%, hacia los húngaros.
En el otro lado de la balanza se encuentran Ucrania, hacia el que sólo el 47% de los rumanos sienten simpatía, seguido de Hungría, hacia el que lo hacen el 36,7% y, muy por debajo y en último lugar, hacia la que sólo la sienten el 26,8 por cien-to, Rusia. En medio se encuentran Bulgaria (63,8%), China (62,9%), Ser-bia (59,6%), Israel (58,4%) y Turquía (53,5%).
La comunidad rumana en España
es la más extensa. Con 705.333 ruma-nos a 1 de julio de 2015, Mariano Ra-joy defi nió recientemente a este co-lectivo como un éxito en integración de inmigración. Más concretamente, el pasado mes de julio, durante la vi-sita a España del presidente rumano, Klaus Iohannis, Rajoy aseguró que la comunidad rumana era “uno de los ejemplos más claros y exitosos en Europa de integración, que pone de manifi esto la diversidad, tolerancia y apertura de miras que caracteriza a la sociedad española”.
Las primeras relaciones directas en-tre ambos países se remontan al siglo XV, cuando el príncipe de Transilva-nia, Iancu de Hunedoara, y el rey es-pañol Alfonso IV de Aragón fi rmaron su primer tratado de cooperación. Ya en 1881, el 23 de junio se fundó en la capital rumana, Bucarest, la primera legación española, dirigida entonces por Juan Pedro de Aladro.
España, el país que levanta más
simpatía entre los rumanos
Cuando el Córdoba fichó a Flo-rin Andone, a principios de julio del 2014, el presidente de la entidad se sorprendía de la cobertura mediáti-ca dada a un delantero para el filial. Quiso dejar claro que se trataba de un jugador para el segundo equipo. 18 meses después, González califica a Florin Andone como “el máximo ex-ponente” de la plantilla. De la primera plantilla del Córdoba, escribe Diario Córdoba.
Florin llegó a El Arcángel, mejor dicho, a El Fontanar, con ficha del se-gundo equipo. Había sido descartado en Villarreal, donde jugaba en el equi-po C y que en su última temporada habían cedido al Atlético Baleares. En el filial blanquiverde, a las órdenes de José Antonio Romero, apenas hizo un par de goles. Sumando lesiones, se tiró casi dos meses en el dique seco por una lesión muscular. Pero nada más llegar invierno, y pese a los cinco refuerzos que llegaron en invierno, Florin se hizo un hueco en el once tipo de Djukic, formando ataque jun-
to con Bebé, Cartabia y Ghi-las, que invitó a la ilusión por la permanencia.
Una quimera. Pero Andone cumplió con nota, haciendo de meritorio, con una ficha irrisoria para un delantero que en Primera hace cinco goles en media temporada. “El año que viene, Florin y 10 más”, gritaba la grada cuando el equipo se hundía.
En verano se ejecutó la cláusula automática por la que Florin pasaba a formar parte del primer equipo, eso sí, con el mínimo interprofesional en Segunda (unos 60.000 euros). Varios equipos tantea-ron al jugador, aunque, según el di-rector deportivo, no hubo “una oferta firme”. También el club se movió para intentar colocarlo, aunque no hubo nada convincente.
Ya con la vitola de internacional absoluto con Rumanía y una prese-lección para estar en la Eurocopa de Francia, el comienzo de temporada
de Florin ha sido espectacular. Está entre los máximos goleadores de Se-gunda A, siendo clave en que el Cór-doba vaya, de momento, cumpliendo el objetivo del ascenso, no solo por sus goles, también por esa primera presión que ejerce el rumano y por las asistencias, lo que ha hecho que varios equipos ingleses se interesen por el jugador.
Ahora sí. No hay error. No es segun-dón. Florin es el máximo exponente de la plantilla.
16 PUBLICITATE 14.01 - 20.01.2016