SERIA II. ANUL II, No. 263. 114:(110a a treia MERCURI, 25 SEPTEMBRE 1896.

NUMARUL 10 BANIAROPTA)lIENTELE

neep la l si 15 ale fle-cìireiluni QI se plätecutot-d'a-una inainte

In Bucure¢tï la Casa AdministratielIn judele si atreinätate prin mandate postale

Un an In tari 30 lei ; in streinätate 50 lei*ase luni . . . 15 > > > 35 D

frei lupi . . 8 s s a 13 sUn numär In streinätate 30 banl

MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZA

REDACTIANo. 8STRADA CI.EMENTEINo. tt

\t_lorfc0q

*ACA CEMIEÌ

RMÂNE

NUMARUL 10 BANIANIINCIIIRILF.

In Bucure,tl si judete se pri+Keac numal laAdministratie

In streinätate, dired la admtntatraEb ,si latoate oóciile de publicitate

Anunciurl la pag. IV 0.30 b. linias s s III 3. let s

s s s II 3. aInsertiile $i reclamele 3 leI 'indu!'

[T munir oehli =0 baaiADMINII5TRATIA

No. a STRADA CL }MF /011F1 )co .3.

T&RUL lá PARISACTIVITATEA

COLECTIV1STA

I Frita sa nu fie trecuta euvederea activitatea partidului ;iguvernulu' colectivist, în timpulvacantelor parlamentare.

Eram obicinuiti, §i cal putinnoi ne deprinsesem ca sa profi-täm de lunile de vara spre a a-duce în discutiune publica nu-meroasele proiecte de lega, cucari guvernul conservator aveade gînd sa se înfati.§,eze înainteaparlamentulu'.

Rind pe rind în timpul va-cantelor descllideam discutiunea a-supra legeï minelor, lego' îmbu-natatirei clerulu', reforme' admi-nistrative , institutiuneï jandar-meriel ;i altor numeroase binefacatoare reforme eu care guver-nul conservator s'a ilustrat întimpul administratiunel sale.

Ast -fel noi dam publiculul§i prese' opozante posibilitateade a cunoaste §i studia de euvreme proiectele guvernulul conservator. Gasea' în presa noastriiexpuse §i discutate dinainte, întoate amänuntele lor, partile celemai de capetenie ale mesagiuluicu care era sa se înfati §eze gu-vernul la 15 Noembrie In fataCorpurilor Legiuitoare.

Asta -z', daca voim sa ne ca-lauzim dupa limbagiul organelorde publicitate colectiviste, parese ca nu trebue sa ne a,teptamla absolut niel o reforma, la nielo lege §i ca guvernul d -lui 1).Sturdza se va multumi cu votarea budgetelor, schimbarea nas-turilor de la tunicele jandarmi-lor i certurile de familie.

Intr'adevar, de patru luni dezile presa colectivista ne -a vor-bit ;i ne vorbeíte despre toate,afara de proiectele guvernului.

Ne a istorisit zilnic 3i eu marelux de amanunte Ciclonul de laParis, Situatia din Spania, proiec-tele luz Menelik in privinta 'taller§i ale lui Matak asupra ape' po-tabile, dar despre proiectele gu-vernulul nu §tim absolut nimic.

De altminteri, faptul nu estecîtu §' de putin surprinzätor : cîndguvernul umbla zapacit, se lo-veíte eu capul de tot' peretil §inu §tie el singur niel unde mer-ge, niel unde are sa ajungä. Cindguvernul el singur n'are absolutalt program de cit viata de as-taz' pina mîine, cum voit' capresa acestui guvern sa discute§i sa publice ni §te proiecte . carin'aü existat nidi o data de citin avîntul improvizatiunilor din

fata sticlelor cu .ampanie, cîndtot ce sboarä se manînca !

E §i anevoe, o marturisim,pentru guvernul liberal sa aducala îndeplinire o singurà promi-siune din cele eu cari a incal-zit inimele opozantilor la ban-chetele de la Iati, la întrunirileele la Dacia, sait pe trotoareledin calea Victoria Mult faga-

duita Transylvania nu poate sane-o dea ;i D-I Sturdza a renun-tat la rolul de samsar pentru a-cel mult mai productiv de paci-ficator al fratilor de dincolo res-vratit'. Birurile nu poate sä lescada, pe saten' nul poate facelnilionarï §i spre a nu avea ae-rul ca nu are nimic de lucru, semultume§te cu aprobarea regu-lamentelor §colare ale amiculuïsa;'1 Poni ;i cu citirea proze' luil atak asupra aper potabile !

haca n'am avea pe llrmeniïdin Turcia cu reformele cerutede din,i' §i macelurile necerutespre a alimenta coloanele Z óin-tei Nationale, acest ziar ar fi ne-voit in curînd sa ofere .s,i pagi-na sa întîia pentru anunciurileapei Hunyadi Ianos.

Revocarea d -lui R. Sturdza

Am fágáduit cititorilor cú vom publica lavreme toate actele documentele relative larolul odios jucat de d-nu D. Sturdza, Ministrulde Externe, in cestiunea revocärei d-luT RaduSturdza, Consulul general al Orel' la Constan-tinopole. Ne finem de cuvint, rlmiind ca miinesá revenim asupra acestei corespondente co-mentind'o sìí demonstrlim inch o datìt ch avempe un mizerabil in capul guvernului.

T. -Ocra, 21 Sept. 1896.D -lui Director al ziarului «Epoca»

D -nule Director,AtI bine -voit a priori in ziarul d- vOsti''

din 12 Septeutbrie curent scrisoarea ceam adresat -o d -lui D. Sturdza, Ministrual afacerilor sträine, pentru a -1 somasa publice läniurit, in «Monitorul Oficial »,care este cauta adevärata a revocärelmele din functiunea de Consul gl. alRominiel la Constantinopole.

Fund expirat termenul de zece zilece dädusem d -lui D. Sturdza pentru arepara neiertata sa gresealä, si nepu-tind permite ca D -sa sa-si bata joe denumele men dupa poftä, si sa cerce a -Iexpuse tuturor banuielilor dosis, prinascunderea voila a adevärulul surit

Felix Faure, Presedintele RepubliceT Franceze

STURDZA SI UNGURII

Pc dud ziarcic ungurcatl îsl arata într'unlimbagiu mal mult de cil violent tot neca-zul ce lc-a pricinuit vizita ImplratululFrantz losef in Rominia, pe cînd accstcziare nu se sfiesc sa întrebuinleze cuvinteameninlatoare la adresa Suveranulul Statululvccin, D-nu Dimitric Sturdza le da navalacu lingusirile.

Cititï cu bagare de seaml convorbireapublicatl în Die Presse (Alte), rcprodusaeri si de noi, convorbire dintre Ministrulnostru de Externe si D-nu Licchtcnstadh,si veti vedea cl de si are in fala sa pe unaustriac, pe redactorul unul ziar din Viena,totusl D-nu Dim. Sturdza nu pomenestcnimic despre Austria si pastreaza accen-

tele cele mal duioase pcntru Ungaria.Vorbind despre Imparatul Frantz Iosef,

d. Sturdza comite necuviinla de a'I numi pursi simplu : Marele Inteleptul Regeal i'ngarieìi, suprimîndu-1 titlul dc Im-parat al Austriel !

Apol vin laude cu duiumul la adresa bar-balilor politici din Ungaria !, ace! cari pestecite-va zile nu se sfiaú sl arate in pá4-la-

mentul ungar suplrarea ce le-a pricinuit ca-racterul ne-unguresc al serblrilor de la

Pollile-de-fier.Unguril trebucsc sa fie acum mullumitl :

D. Dimitric Sturdza a luat sarcina sa le facascuzc si in numcic Imperiulu! Austriac !

Bine -voitl a primi, Domnule Ministru, in-credintarea prea lnaltel mele consideratiunl.

Consul GeneralR. Sturdza.

D-lui IR. Sturdza, Consul General al Ro-miniei la Constantinopol.No. 5627. Bucurefti, 9 Mai 1896.

Domnule Consul General,

In urma asprelor musträrl ce am fost ne-voit a vä face acum cit-va timp pentrumodul necuviincios in care atl Osa nlme-rit a vä adresa superiorilor d-voastre dinguvern, eram convins ca va veti pätrunde deadevdrata d-voastre situatiune si de Indato-ririle ce trebue sä aveu in calitatea defunctionar public.

Raportul d-voastre eu No. 203 din 19Martie curent dovedesce cd D-voasträ std-ruitT pe calea gresitä pe care ati pornito data.

In urma celor intîmplatë in AdunareaDeputatilor, cu ocaziunea interpelärii. d-luiCeaur-Aslan, datoria d-voastre ar fi fostsa dati doveS li nediscutabile cä nu ali ct-vut ,si nu aveti eu d-1 Ceaur-Aslan vre-orelatiune care sä-1 indreptäleascä, färärevoie, sä facä lauda d-voastre fi a d-luiMitilineú in Parlament cînd era vorbä dede sustrajere de acte publice.

A-mi cere mie ,,Sefuluï d-voastre satis-facliune, in loc ca d-voasträ sä vä jus-tificati, este a interverti roluiilr -Entr'nn

Impitratul si Impiirsateasa Rufiiei

obligat, pentru apärarea mea (cäcl nutoatä lumea ma cunoaste), a publica co-respondenta ce a urmat lntre mine sid-sa de la Martie pina astazl, cores-pondentä care a pricinuit revocareamea.

'MI permit, Domnule Director, in urmabune! volige ce mi-atl arätat deja, avä ruga sï-1 descbidett coloanele ziaru-luI D-voasträ.

Aceasta o fac cu durere, nu nunla!pentru cä sint dusman al sgomotulul,dar si pentru cä resinit eú bun Rolnino adevärata rusine dind la luminaproza, atit de jälit ca forma si ca cu-prins, a Primulul Ministru al Tärel.

Adlesindu-vä cele mal cälduroase mul-tumirl, vä rog sa primitT, Domnule Di-rector, incredintarea prea osebitel meleconsideratiunl.

R. Sturdza

Ex. Sale Domnului D. Sturdza, Minis-tru al afacerilor sträine, Bucuresti.No. 203, Constantinopol, 19 Marte 1896.

Domnule Ministru,Ma grdbesc a protesta eu energie in con-

tra acusatiunel implicite ce cuprind cuvin-tele Ex. Voastre, rostite In sedinta Camere!Deputatilor din 8 Martie, cum cd ed as pu-tea fi acela care a divulgat documenteoficiale secrete.

Dacd adevärat to gindul Domniel- voastresint un functionar necredincios, destituireamea s'ar impune, de sigur, ca o necesitate;far daca Issi -va nu ma credeti capabil deun asemenea act, nu veti refuza, sunt a-dtue convins, Domnule Ministro, a convenicl nedreptdtite ari fost acele cuvinte si adeclara ca ele nu md pot atinge. O ataredeelaratiune ar fi pentru mine o satisfac-tiune deplinä.

mod inexplicabil si nepermis unui func-tionar.Pentru ultima oard vä fac aient asupra

pornirea d-voastre necuviincioase si va in-vit sd intratt in Indeplinirea strient a Inda-toririlor functiuneT ce ocupatT.Primita, D-le Consul general

Ministru.D. Sturdza.

Ex. Sale Domnului D. Sturdza, Minis-tru al afacerilor sträine, Bucurestï.No. 466. Constantinopol 16 Mai 1896.

Domnule Ministru,Ordinul Ex. Voastre N. 5627 din 9 Mal

curent, fata cu natura invinovätirilor ceimi sunt adresate, precum si eu timpul siimprejurärile In cari ele se produc, nu arevädit, alt scop de cit a md sili sa-mi daddemisiunea.

A vd oferi demisiunea ar fi a spune sana lasa sa se creada ca en fnsuml nlä simtgresit intru ceva, ceea-ce nu este de loecazul; si nu voesc sil se poatd da un ast-fel de anteles plecäril mele.

Ast -fel fiind, daca depdrtarea mea vi separe indreptdtitä, destituiti -ma, DomnuleMinistru.

Destituirea o vol primi, md veti erede,cu constiinta foarte impäcatä.

Bine - voita a primi, Domnule Ministro, In-credintarea pre mallei mele consideratiunl.

Consul GeneralR. Sturdza.

Impreund cu adresa oficiald de mal sus,si cu aeeeasi data, am trimis Domnulul D.Sturdza scrisoarea urmdtoare:

Constantinopol, 1(; Mai 1896.Domnule Ministru,

La citirea ordinului Ex. Veis. No. 5.627din 9 Mal curent, am anteles Indatd cd maalla în fata niel cererl indirecte de demi -siune.

Asa fiind, nu puteta simti niel o trebuin-ta de a vedea doveditä de mine nedrepta-tea invinovätirilor ce -mi adresati. Totusl vdcer voie a examina eel putin pentru me-morie.

Intliü atl bine -voit a -ml spune cd ampriait aspre musträri «acum cit-va timppentru modul necuviincios in care am g(1-sit nemerit a mit adresa superiorilor me-din Guvern».

Sunt acum 5 lunl, mi -atl fäcut, ln ade-vär, foarte aspre musträri prin intermedia -

rul d -lui M. Mitilinen, pe atuncl ministroplenipotentiar al tdrei la Constantinopol: a-cele musträri priveaü scrisoarea ce am a-vut onoarea a va adresa la 28 Noembrieanal trecut In scop de a 1mpiedica desti-tuirea unul functionar romín In contra cd-ruia Mdrgdrit fdcuse aicl o delatiune o-dioasä, stiind cd -ml Implinesc ast -fel o da-tonie de constiintä, neindoindu -mä ed vetisti a aprecia lealitatea sentimentulul carea dictat -o, si convins fiind cd aHarea ade-värului nu putea sä vä fie de cit pläcutd.Scrisoarea mea, de alt -fel era conceputä intermenil eel mal respectuosl catre D -voas-trd, si -mI permit a o anexa aicl in copiepentru ca uitatä fiind, se vedesa bine -voiti a o receti si a constata din non aceasta.

Apol, tot prin ordinul Ex. Vos. de acum,mal primesc urmdtoarea invinovätire : cdprin raportul men No. 203 din 19 Martietrecut (adicd datind de 2 lunl deja) soisIn urina celor Inttmplate In Adunarea De-putatilor, dovedesc cd «stäruesc pe caleagresitil»; cd «intervertesc rolurile într'unmod nepermis »; cd « datoria mea era sämit justifie () in loc sä cer satisfactiune,si sä daú dovezi nediscutabile di nu amavut ,si nu am cu d. Ceaur Aslan vre-orelatiune care sä -1 îndreptäteascä, färänevoe, sa faca lauda mea si a d -lui Miti-lineit in Parlament cînd era vorba de sus -traeere de acte publice !»

Trebue sa va märturisesc, Domnule Mi-nistru, cd fui -am stricat capul färä a puteaajunge sa Inteleg ce mi se cere aidl, pecille así desvinovdti dard vol spune cd nucunosc pe d. Asían, In ce a -a1 fi reprehen-sibil dacä l'asi cunoaste, si pentru ce sun-teta seirbit, ciad auziti vorbindu -se de minein termeni de lauda? Ce cereti sa explic,Domnule Ministru ?

Cuvintele D- voastre cane atm pronuntatIntfin numele men, si Intr'un mod ce l'amputut crede, un moment, atingätor pentrumine ? Sad protestärile indignate ce le ataputut provoca din partea celor cari vd as-cuitai" ? Nu pricep !

Prin raportul men de la 19 Martie trecutam avut onoarea a vd adresa o protestare,nu pentru a capta un brevet de onorabi-litate de care nu simt de loe trebuintd, cipentru a vä cere ridicarea unel insinuatiunlofensdtoare sad a anzi din gura D- voastrecd ea nu md poate atinge. Termenil acelulraport eran iardsi prea cuviinciosI'si nu i-atldesaprobat : cel putin In mod tacit ata ad-mis demersurile mele ca Indreptätite, edeleran 2 lunI de atuncl. Mal mult de ettatita,all pästrat tdcerea fats cu o telegrama carev'am trimis -o cite-va zile In urma pentru avit reaminti Imprejurarea; si apoi, ea rds-puns unes a doua telegrame prin care ce-ream a veni la Bucurestl pentru 3 zile,mi -atm refuzat In adevär permisiunea, darin termeni bine- voitorl.

Inca odatd, surit doua luna de atuncm : in-cidentul era decm, färä lndoiald, Induis deEx. V -tra insäsi In favorul men.

Asemenea md credeam definitiv la addpostIn ce priveste acuzatiunea In sine de divul-gare de acte publice, dupa citirea textuluicel bun din « Monitorul Oficial », a brosureldeosebite ce ata publicat si trimis mie, simal eu seamd dupa protestatiunile formalece le atl fdut mal multor persoane cari anbine -voit a va intreba.

Asta -z1 1nsä, fata cu modul In care mise cere ne mal auzita justificare de maisus, vdd, spre marea mea mirare, cd inten-tiunea d -tre este de a nia pupe din non Incauzd ! 1 aicl iaräsT, ce pretindetl sa «jus-tifie P» Oare ofensa gratultd ce stäruiti aml arunca ? Aceasta eu adevärat s'ar cle-ma o intervertire a roluilor ! Sad sa mddisculp en de o acuzatiune odioasd ? Pindacolo nu mit void injosi niel o data.

Dar prea destul!Nedreptatea invinovätirilor ce primesc a-

cum precum si timpul in care ele se pro -duc, dupa doua lus! vor ardta orI -cuipina la evidentd care este tinta ordinuluT Ex-celentel Voastre No. 5627.

Ma mal stin Indreptdtit a alätura aceaslaeu presenta actuald fn Bucuresti a Jul A-postol Märgärit. Acesta s'a ldudat, si pringrain si in semis, cd nu va permit@ menti -nerea mea In functiune si a mers eu in-prudenta pina a face un raport catre mi-nistrul politiei de aie!, urde nid rirait cacomplotind In contra intereselor Turciel sianuntä cd void fi destituit din aceastd cau-zd, impreund eu alti functionar) romtni ce.Inumeste.

Este firese din partea acelul personagina nu putea vedea in calea-I oameni eu cu-getul curat, eu durere de tara si cari aratddesgust pentru uueltirile, fusela eiunile luiindrdznete. Mal putin firese este, tusa, cael sa poatd fi aruncati si batjocoritm dupdpoftele si pentru rds unarea anua invividde feuil aceluia.

E P O C A

Ori and att fi avut trebuint& de demisiunea mea, si dacd 'mi-atl fi cerut-o tutr'unmod neofensätor, nu eram eü omnl sd väIntreb de motive, si v'as fi presintat.o cutoatä inima.

Ati uzat de alita nedreptate fat& cu mine,domnule ministru, In cit voesc a vi ldsaodiosul isgonirel unul functionar care, ori-ce ati spune, nu cunoaste de cIt o singuräcale.

V& declar, decs, c& nu 'ml void da demi-siunea.

Dac& vä trebueste depdrtarea mea, des-tituiti-mä !

A fi de drtat dupä stäruintele unul M&r-ärit, va fi pentru mine o adev&rati cinste.i pierderea functiunel mele, cel putin m&

va senti de privireti, In täcere silitd, a f&p-tuirilor criminale ce zilnic le perpetreazä ne-pedepsit acel om funest.

Bine-voitt'a primi, domnule ministru, In-credintarea prea Inaltel mele consideratiuni.

Ili. SturdzaConsul general al Rolniniel la Constantinopole.

D-niei Sale domnului R. Sturdza, Con-sul general al Rominiel la Constantinopole.No. 10639. Bucure$ti 4 Iunie 1896.

Domnule Consul General,Domnia voastr& credeti cd, sprijinindu-

vd pe memoria venerata a tatälui si a un-chiulul D-voastre si pe .veueratiunea decare se bucuri muma D-voastre, vä putetlpune In afar& de datoriile serviciulul vi ui-tatl cd, cu cIt cine-va sit sprijine mal multpe pozitiunea parintilor, eu atit trebue s&aibd o purtare mal corectd.

Atitudinea D-voastre de sumetie scanda-loasd, ar fi tras dup& sine depdrtarea ime-diatd a ori-cul alt functionar. DSC& tree side asti dat& eu vederea atitudinea aceasta,o fac pentru cd nu voesc si o atribuescde cit unel aberatiuni momentane, cutoate c& de o prea lungi durati pentruserviciul public.

Serviciul public nu este proprietate pri-vatd de care cel ce o poart&poate dispunedupa bunul plac : serviciul public e al Sta-tulul si e legat de, datoril de cari nimeninu se poate deslega. Aceasta trebue sä ointelegeti si D-voastrd, "si de aceia, scanda-lul ce faáétt In serviciul D-voastre trebuindsi Inceteze. v&'chem la indeplinirea dato-riilor serviciulul.

Mi veti raspunde imediat de primirea a-cestia, cerindu-mi scuze pentru necuviin-cioasele adrese ce mi-ati trimis, si ficfndact de supunere, fard mal departe obser-vatiuns.

Primat MinistruD. Sturdza

Ex. Sale Domnulul D. Sturdza, Minis-tru al afacerilor streine, ' Bucz.tre$ti.

No. 689. Constantinopole 8 luit/je 1896.

Domnule Ministru,Am rimit ordinul Ex. Voastre No. 10539

din 4 lpunie Curent, unde, dupa multé altelecu care=firestenu mä pot Imp&ca, malcereti sä v& facscuze si act de supunerefard observatiuul.

Es cel intiiü nu voesc a v& mal tua tim-pul cu observatiunl zadarnice asupra noui-lor nedreptifti vi cuvinte ating&toare ce-mladresati, precum a reveni asupra celor tre-cute. 0 stngur& observatiune 1ml permit :numele veneratilor meI tata, unmhiüst mamdnu are, v& rog, ce vedea In aceast& afacere.

Nu, Domnule Ministru, nu m& ascund,nia am crezut vre-o data ci sunt la add-post, precum bine-voitl a o insinua : stiücd aveti toatd puterea in mina, vi v'am ru-gat dejav& mal rog si astizi s& uzatlde toate rigorile daca asa se cade, de oare-ce et aunt hotdrft a nu da demisiunea.

Fitt deci Incredintat ci raportul meü No.466 si scrisoarea per$ogala ce-1 Insotea, leam fdcut sprijinindu-m& numal pe tdriadreptulul meü, iar niel de cum pentru c&nu mä temeam de ceea ce putea nrma. A-daug, Insä, cd In alt sens In adev&r nu mAtem de nimic. ca ori-ce om eu constiintalimpede.

In ce ;pri,veste actul de supunere ce mise cere, am onoarea a vä r&spunde cd amfost tot-d'a-una un functionar foarte supus,lits& nu a bucati de lemn ln care sä putetilovi dupä plat.

CIt despre scuze, jertfesc 'rdspunsul ceav avea dreptul si vi dad.

Bine-voiti a primi Consul generalR. Sturdza

D -nid sale d -lui R. Sturdza, consul ge-neral al Romînieï la Constantinopole.

No. 15281. Bucuresti, 27 August 1896.Domnule consul general,

Vä informez cä prin inalt Decret sub No.3474 din 23 aug. curent, dat asupra propu-nerel mele si In baza avisulua comisiel deanchetd, instituit& conform art. 65 din le-gea pentru reorganizarea ministerulul afa-cerilor streine, D -nia Voasträ sunteti revo-cat din postul de consul general al Roua-nia la Constantinopole pe ziva de i Sep -temhre viitor.

Adaug c& am dit instructiunile necesareLegatiel noastre din Constantinopole rela-tiv la predarea serviciulul In total regulaIn mlinele d -lut vice- consul, cancelar, D -nuGeorgescu, pin& la iiumirea_titularulul.

MinistruD. Sturdza

Iar cet de pe urm& act In aceastä afa-cere este adresa mea No. 1045 ce atl binevoit a o publica In ziarul d- voastr& de la12 Sept., prin care am sonlat pe d -nu D.Sturdza s& publice adevdrata cauzä a re-vocdrel mele, si sä arate ce a fost ava zisacomisiune de ancllet& vi asupra carol puneta fost ea chematä sä se pronunte.

Rada Sturdza.01.

INF011IAIiAncheta de la Prima' ria din Ia§i

continua'.Ni se scrie de acolo ca' inspec-

toruluï Giani a constatat mare negligentä.

De prin dosare lipsesc hîrtiï.Consilierul Volanschi a fäcut

Duminica grave denwntärï contraajutorului de primar Tacu cuprivire la pavarea stradelor.

Se vorbeee de disolvarea consi-liuluï comunal.

0 telegrama de a-seara din Peters-burg ne anuntä ca Guvernul ru-sesc a delegat pe d. Ivan Mihitzer,inginer, pentru a-1 representa în co-misiunea internationala însarcinatasa resolve eestiunile privitoare laprejuditiul ocasionat albiea rîululPrut prin constructiunl riverane,precum si cestiunea debordarilor a-cestuT rîu. = Comisiunea se va în-truni la Ia*T.

Marele Duce Wladimir, varul Ta-rulul *i Ducele ereditar de Saxa-Coburg- Gotha, fratele PrincipeselMaria, aü sosit ieri la Sinaia.

In privinta crizei ministeriale, ehotaxït lucru ca d. Paladi sa fiesacrificat. In privinta d-luT Stolojannu e însa sigur daca va parasi ca-binetul saü va trece la Domenil.

D. Em. Culoglu, prefect la Co-vurlua, *1-a dat demisiunea. D-sa adeclarat ca nu se mal întoarce cunid un pret la Galati.

Ar putea ziarele guvernulul sane explice pentru ce d-nil mini*triaPoni *i Paladi n'aü fost decorata deM. S. Imparatul Frantz-Iosef ?

Ministrul de interne a respinsdemisiunea d-lui general dr. Fotinodin postul de efor al SpitalelorCivile.

D. general dr. Fotino, aflïndu-seîn streinatate, nu i-s'a putut cornu-nica Inca respingerea demisiunea.

Colectivi*ti1 din Ia*1 afi fixat can-didatura d-lui A. D. Xenopol lacolegiul I de Senat, în locul devenitvacant în urina încetaril din viataa d-lu1 general Racovita.

A. S. Regala Ducele de Saxa-Coburg-Gotha se ana la Budapesta,în urma invitaril M. Sale Impara-tulul Frantz Iosef.

A. S. R. fi I. Principesa Ghi-zela de Bavaria, fiica ImpäratuluiFrantz Iosef, A. S. R. Princi-pele Leopold de Bavaria, vor venisec' ptämina viitoare la Svnaia, wndevor fi oaspetiï MM. LL. RegeleRegina, pina' dupä vizita M. SaleRegelui Alexandru al Serbiei.

Agentia Romvnä desminte prinziarele straine *tirea ca s'ar fi sem-nat in Bucure*tT, eu ocazia viziteaImparatuluT,Frantz Iosef, o conventiemilitara între Rptninia *i Austro-Ungaria.

Deschizindu-se campania electo-rala in Ungaria, ziarele ungure*taanunta, ca pina acum doul rominl*1-aü pus candidatura cu programguvernamental.

Ace*tia sunt : d-nil dr. Petre Vuiala Caransebe* *i George Szerb laZorlent, din districtul Cara* Severin.

Aflam ca I. P. S. S. MitropolitulGhenadie a trimes de-a-dreptul dinCaldaru*an1, urmatoarea petitiuned-lui prim-procuror :

D-lui Prim-Procuror,Incä pin luna lui Maiü m'am

plins la d-v pentru calomniile decari s'a fa' cut vinovat ziarul VointaNationala fi. am cerut punerea sasub judecata'. Spre marea mea mi-rare, pinä acum incä n'am fostcitat nid mtrebat pentru a dacuvenitele deslufirï.

Convins ca d-v. cä n'am pier-dut dreptul la; protectiunea legilor,va' rog sa' bine-voitï a lua cuveni-tele mä suri pentru a Tri, se facedreptate.

Primitï, d-le Prim-Procuror ,

incredintarea celor mai bune sen-timente ce va' pästrez.

1- Ghenadie PetrescuMitropolit-Primat suspendat

prin decretul regal No...

TABUL IN FRANTA.(De la corespondentul nostru special)

Paris, 23 Septembrie.Timpul superb.Parisul este pavoazat intr'un

mod miraculos.Surat aproape doua milioane de

vizitatori veniíï din provincie §idin streina'tate pentru a asista laprimirea Tarului.

D. Felix Faure, prefedinteleRepublicei, a sosit la Cherbourgpentru a intimpina pe Tar.

Ziarul Times, salutind pe Tarde plecare, spune cä în 'ntreve-derile de la Viena, Breslin is psi

Balmoral s'a stabilit o înnelegerein privimna afacerilor din Orient.

iverolnlElez

Schimb vmnd effila

CITNPARCIIMPÁR CIIIMPARtot felul de objecte uzate de aur, argint si pie-tre fine, de brillante diamante, perle, rubme,safire, smarande, etc. Asemenea moneti vechi,decoratiuni comemorative de aur, argint si a-rama, pietre sculptate, objecte de arti, platindpretura mal bune de cit ori -unde.

La cerere ma voila prezonta la domiciliuld -lor cumpärätori sj vinzätorl.

BIJOUTERIE. & HOROLOGERIE

LEQN WEISSBLUTHBucureit!, strada Carol I, No. 20

vis -a -vis de noul palat al PostelRecomand onor. Public si cunoscutilor mel

ci magazinul meü In tot - deauna e bine asortatCu tot felul de objecte fruinoase, lucrate insur si argint, eu pietre fine, precum : brillante,diamante, rubino, safire, smarande, perlo, etc.Primegte In schimb ori -ce objecte uzate

Bogat asortiment eu lantura (numitePaner) de aur, argint, fasoanele cele mai Toul.lare depoù de ceasornice de aur,argint si metal din cele mai bune fabrica dinElvetia, garantind penttu exactitatea for.

Mare asortiment cu diferite objecte an-tice, lucrate In aur, argint si pietre vechl, ase-menea i In monezi de aur argint si arami.

Atelier special pentru comenzl sj reps -raturi de bijutierie si ceasornicärie eu previrileeele mal reduse.

Doctor MIRONASISTENT DE PROFESOR

Medic la clinica boalelor de pialesifilitice din spitalul Coltea

BULEVARDUL CAROL, 74Q.nsultatiunl de la 1 4 p. sir

W. STAADECKERFurnisorul M. S. REGELIII

al fermelor model E furnisoritl dome-ale Statului li ale !1 C niulai Coroaltei ¢i$coalelor de agri- al agrieultorilor

culturl'í " ` fruntae din fardPLUGURI Universale ,,SACK"

de otel, ultima constructiunePLUGURI Polibrazdare SACK"

de ciel, construite dnpìf un nod sistem fórteavan tagios

SEMANATÓRE prin împrástierede fer si otel

SEMANATOARE IN RENDURIStack de otel t }1 americane HavanaTRIOARE MAYER"

de toate märimileVinturàtoare No. 5

ORIGINALE CLAYTONconstruite din materialul cet mal ales

Grape flexibile §i fixede otel -

Potro de lVloaräORIGINALE FR.!ANTUZESTI

dia Laferté nf JouarreMori de fer Buston`,PIVE DE POSTAI'

Ori -ce tel de tinette gi magin1 agricole

Expozitie permanentiStrada Smirdan, 12, qi Bibescu -I'odä 6

CONVORBIRE CU

CONTELE BOLUCHOWSKY

O comparatie interesantfl. Decla-ratiile contelul (xolucllow'KkJ.

Comentariile.

O eomparatie interesantá6 L Un deputat ungur, care cunoa§te per-sonal pe contele Goluchowsky de pevremea cind era consilier de ambasadain Paris? a avut cu dlnsul o importantsconvorbire la Budapesta asupra vizitelM. Sale Imparatulul Frantz Iosef. Con-vorbirea este publicata in Egyetértés dinBudapesta, cu'observatia ca dela moar-tea contelul Andrássy, Austro-Ungarian'a avut un ministru de externe atit deenergic ca contele Goluchowsky, careface o politica potrivita intereselor Un-gariel.

Egyetértés compara apol pe d. Golu-chowsky cu contele Andrássy; urindu=lsucces bun pe drumul desemnat de po-litica traditionala a barbatílor de Statungurl.

Dupa aceste premise, urmeaza decla-ratiile contelul Goluchowsky.

Declaratiille contelai Golu-chowsky

« and eram in Romînia ministruplenipotentiar al M. Sale, ïn toateocaziile am constatat atentiuneadelicatä interesul cald al Rege-lui Carol, al Reginei, cu un cu;vînt al Curtiï Regale Rommine fatäde M. Sa Imparatul Regelemea. Pe atunci inca mi s'a su-gerat ideia, cä Rominia, al cä reipopor sub domnia Reg,elui. Carolface progrese atit de repezï, me-ritä acea buna' pornire, de care ecuprins personal M. 's'a Stäpvnulmea tata de ea.

«Primul mea scop -a fost decisä intervin ca acele neîntelegeri,cari din ce in ce éreOeaü întreRomînia Ungaria, sä, fie re-duse la justa lor valoare. Cäcï deSsi aveam cwnoqtinta cä rominiïardelenï agiti mere ü in Romînia,tiam ifsa' cä sentimentul consti-

tutional va trium f a ori cind vnRominia Regele Carol nu vapermite ca bunele relatiuni dintrecele doua State sä fie compromisede citi-va aventurieri politici.

«In munca mea obositoare în-tîmplarea m'a impiedicat amplecat acasa' in Galitia - sä facagricultwrä. Dar cînd încredereacu care m'a distins M. Sa m'achemat la acest post, am reluatfirul despre rezultate v'ati con-vins infvvä...

«Dimitrie Sturdza, primul mi-nistru romin, s'a ingrijit cu untact fin, pe care trebue sa i-1 re-cunoaftem, ca ziariqtii maghiaricari aü fost la Bucureqti sä nuse plîngä de nimic. Pe lîngi cu-lorile casei imperiale pretutin-deni añ fîlßîit stindardele ungu-regti.

«Pot sä constat cu bucwrie, ca'in tot dru/mut nostru nici eel maimie incident n'a turburat serbi-rile, ceea ce a f ost recunoscut cuvie satisfactie fi de prea grayo-sul nostru stäprin.

«Cäci vä asigur, cä prea gra-tiosul nostru Stäpin cu aceea§i

grifä vegheaza' pentru mentinereapäcii europene ca pentru traiulpacific al popoarelor sale. »

Comentariil ePublicind aceste declaratil, deputatul

ungur le insoteste de urinatoarele co-mentaril :

«Acestea mi le-a spus'contele Golu-chowsky. In cursul convorbirel noastrem'am convins, ca nob unguril nu vomavea motive de a regreta, ca incredereaM. Sale l'a ales pe dînsul pentru Inde-plinirea acestui post plin de raspundere».

EDITIA A 3""

TARUL IN FRANTAPlecarea din Anglia

Portsmuth, 23' Septembrie.Tarul vi Tanna aü plecat alli dimineat&

la Cherbourg.In momentul plecdrel Jt,chtulul imperial,

pe un timp frumos, bateriile au tras salveIn onoarea . MM. LL. rusestl. Ducele deConnaught a insotit Jachtul imperial pebordul lui Pesit. Primul lord al amira-lit &til, d -1 Goschen, s'a imbarcat pe bords!unel corAbil de resbel care a Iitsotit Jach-tul imperial pin& la mijlocul canalulul laManche. Escadra englezeascä de escort&se compunea din 20 cordbil si 12 torpiloare.

Intimpínarea pe marea«La Manche»Cherbourg, 23 Septembrie.

Cu tot timpul foarte urlt si un vint mare,escadra insotit& de cite -va Jachturl de phi-cere, a plecat spre tntlmpinarea Tarulul.

Cherbourg, 23 Septembrie.Cind escadra francezä a ajuns la mijlocul

canalulul La Manche si escadra englezeas-c& se Intorcea spre Englitera, Jachturilerusestl s'aü Insirat In fata cordbiilor fran-ceze ale cdror echipage aü fäcut onorurilereglementare. Trecind In fata fie - carelcordbil, Jactul imperial este salutat de u

Tarul rralele echipagelor. ispulide priaisalutul militar.

Devi pe mare timpul e urit, totusi Jach-turile rusestl aü ajuns in radi la ora 1si 45m.,

La CherbourgSteaua polari a acostat cheiul arsenalu-

lui la 2 ore ','2. Perechia imperiali a fostprimat& la extremitatea punt?t de titre d -1Felix Faure, D -1 Crozier, seful protocolulul,d -fil Brison si Loubet.

Mina a debarcat cea d'Intti ; ea purtao tostati nlodest&. Tarul era In uniformade capitan de corabie cu marele cordon alLegiunei de onoare.

Trel coluri cu fiori s'ai oferit Tarinel,In mijlocul unul entusiasm imens al multi -mel compacte, ingrdmäditä In 1mprejurimilearsenalulul. Timpul s'a Imliunitdtit, soa-rele inceste.

D -nu Faure, cu capul descoperit, se in-clini adinc iii fata Impär &tese! si II s &rotimina.

Tarul saluta milit &reste. D. Faure II In-titule mina, pe care Tarul o retine in modafectuos Intr'a sa, in timp ce presedintelefI ureazi buna- venire si -1 Intreabi dati Im-p&riteasa a suferit de mare. Tarul räs-punde expnimtnd fericirea ce el si sotie sasimt c& viziteazä Francia.

D -nu Faure 'a prezentat apol perechelimperiale pe d -nu Méline vi pe presedintitceler doua Camere.

Dupa o sedere de un sfert de ceas In-tr'un salon particular, unie s'ali mal f &ta

.

vi alte prezentdrl, Majestdtile Lor s'aü duss& se Imbarcheze pe bordul lui Elan. Ta-rina era la bratul d -lui Faure

Revista Escadres FrancezeIn momentul imbarc &rel, d -nu Lebon, mi-

nistru al coloniilor, insisti pe lingi Imp &-r &teasa, ca dia cauza oboselilor drumulnisel nu asiste la revista escadrel.

Suveraiiil ruai se urti pe bordul lui «E-lan salutati eu 31 loviturl de tunurl.

«Elan» se angajeaza antre liniile escadres.rCEL MAI BOGAT DEPOSIT

DE VELOCIPEDE LA

Fra f ii Kep ¿el.152 Calea Victories, 152

4, Strada elarìí, 4

Bicyclete Humber lBEESTONWOLVERHAMPTONCONVENTBY

« Naumann Dread"« Durkopp Bielefeld"

Vinzare lu rateDepontt de Magtni de eusut eu aparatul de

brodat, Vlnzare in rate miei.FRATII KEPICH

Strada tlelarl No. 4, lingi poarta Hotelulul Victoria

Depoettut la No. 2 nu are nei un ameette ounot. Singurul deposit pepptru Romania a Luminel Incandescente de gaz a D -rulul Auer la Fratiï Kepielc, stradaS,elari No. 4 fingi poarta Hotelulul Victoria.

Toate cela latte statisme aunt faiglflcarl a luminei d -rululAuer fari cea mai mica valoare fumai beouri pe carieste Inorustat d. Auer aunt adevirate, ql fumai sit -procurate din depositul nostru aunt a lui dr. Auer.

Un Beo dnetalat Lei 11.Una Bud D-rss Auer Lei 1.

Depozitttl la No. 2 nu are, niol un amesti o ou noi apre ètrave de erari.

48 COKS 48LEI

1000 kilograme I -a calitate transportaçl la do-micilia In sac!.

BRIQUETTE.CARBONI DE PIATRA din minele

Petrosanl si Cardif.COKS DE TOPIT.COKS DE FERARIE.COKS MARUIiT anume pentru sobe pa-

ragine si belgiane.ANTRACIT ENGLEZESC prima cali -

tate pentru sobe Helios.GREUTATE GARANTATA

Expeditia en gros si en detail de la Braila,Constante si BucurestI franco la ori -ce gara atailor forate romane.

DEPOSIT CENTRALSTRADA SFIMTII VOIVOZI No. 5

TELEFON No. 274CAROL LO FBNBBICII

COMPAGNIE GÉNÉRALE DES CYCLESPARIS

Sté Ame AU CAPITALDE 8.000.000 FRANCS

BICICLETELE ROCHETSirgurele absolut pertecte

Dltimele modele suntexpusetot- d'a -unaînDepositul Strada Doamnel 27

Bucurelt1

D-NA D -R. SOPHIE SATINOVERDentists pentru dame iii coplì i

Strada Umbrei 4Con. 9 -12 d. m. zi 2 -5 p. m.

PA MINERALA PURGATIVA DE LABREAZU, tinga las§ï. "t api din

rumul dtari

i -a fdcut dela sine tiri multi reclami gi eutoatd concurenta ape-lar similare streine, dovedindu -se eu mari avantaje prin

r oprietitile sale psarticulatre qi anume :pa de Breazu este mal pläoutä la biut ql ou efect

sigur, biuti 1 -2 papare in interval de 1 ori; in cela malmulte oazurl ajunge 1 pahar.

Apt, de Breazu are efect durabil, flirt a produce adoua -zi oonstipatie.

Apa de Breazu nu produce absolut niel o durere degtomah saü in intestine.

Apa de Breazu se intrebutnteazi specialmente eu no-ces pentru a combate . congestiunile obicinuite oum qi cons-tipatiunile, dispositlunile inflamatoare ale organelor princi-pale, indisposittunile cronlee ale organelor de respira ¿fune ql

circulatiune, deteriorarea grisimel prea abondente; boaleleurinare gi formares pietrei, haemorotdele, boalele orge -nelor genitale la femel.

Consumatorll fanatici pentru apele purgative striine, dtpioe ad incercat scesati api de la Breazu, aü partait pecele striine.

APa de Breazu a obtinut la expozitta de Buouregtiin anul treout Medatta de sur prin superiorltatea sa incomparate ou alte ape similare.

Apa dedinooace cit ii peste Milcov.

testemerlti Watt incurajarea din

partes publlcnlui.

Boalele sililiticeNEPUTINTA BARBATEASCA

Vindeca dupa cele mal foui metode radicaletara durere fmpedicare, dupa o experientä de23 uni. Specialist la boale lumestl

Dr. THÖB,Strada Emigratu No. 1, intrarea fumai prin

trada sf. Voevozl. (Tramway).Consultatiuni de la 10 -1 dim. pentrula 5 -8

seara. Loe separat de a>steptare si de fie -care .

D-torul ORESCIVSpecialist pentru boale de nu, Ott urechl

Reintorcilidu-se din streindtate, reia con-sultatiunile de ls 1'/I-4 p. m. In toate zileleafar& de Duminici.

Strada Vámei 1a,

i

S P E C T A C O L ETeatrul National. Aisearä se va juca

pentru a treia oarä poema dramatica Rïe.zvan.yi Vidra de B. P. Hajdeii. Jot se va jura co-media localizata Pu¢culifa.

Circul Sidoli se va deschide diseai1, subdirectia d-lui George F. Sidoli.

Garda prezinta armele, tobovaril vi gorniv-til bat vi suna vi muzicele cinta imnul ru-sese. Clud Majestatile Lor vi d -nu Faures'aü uurat pe bordul lui «Huche., s'a datjos pavilionul rusesc vi s'ad. Inältat pa-vilioanele personale ale celor dos veti destat.

«Hoche a trecut apol antre dublul gardde coräbi vi Majestatile Lor vi d -nu Fauread asistat la defilarea infauterivtilor- mariniai acestul bastiment. Perechea imperialävi Prevedintele aü päräsit «Hoche», salutatide 31 loviturl de tunuri vi uralele matelo-tilor, pe cind muzica tatoua Marsilieza.

Iu timpul revistel, Tarul s'a Intretinutcite -va minute eu amiralul de Presménie,vi mult timp vi ln diferite rinduri eu d -nelLoubet vi Brisson (prezidentil Camerilor).

Debarcind dupa revista, D -nu Faure astrabatut yachtul imperial.

Prinzul. ToasturileLa 6 ore vi jum. s'a dat un prinz. Tarul vi

D -nu Faure ad luat soc In mijlocul mesi!.D -nu Loubet era alaturl de Tar, D -nuBrisson aläturi de d -nu Faure.

In timpul prinzulul D -nu Faure a ridicatun toast In sanatatea Majestatilor Lor ru-sevtl zicind :

«Sunt sigur cd räspund sentimentelornafiunet fäcindu-mä interpretul urärilorunanime ce fac pentru familia imperialä,pentru gloria $i fericirea Rusiet. Marinaeste recunoascätoare Tarulut vi -$t aduceaminte cu mindrie de numeroasele doveztde simpatie de care a inconjurat -o retpo-satul far ?i partea ce Si s'a dat de a par-ticipa la 'manifestafiunile din Cronstadt,si Toulon».

Räspunzind toastulul d -lui Faure, Tarulzice :

«Sunt mi?cat de primirea simpatica $icordiald se ni s'a fäcut la Cherbourg. Amadmirai mult escadra ce ne-a escortatprecum $i corabia- amiral «Hoche». Pu-nînd piciorul pe pämîntul .nafiunes amice,impärtäsesc sentimentele ce all exprimat.Domnule Presedinte, ridic paharul metîn onoarea :naf iunet francese, a flotes sale,si a bravilor saï marinant. MultumescPresedintelut Republicet pentru urärile deLund venire ce ne -a exprimat».

Dupa fie -care din aceste toaste musica acintat imnurile nationale respective.

'farina vi -a exprimat parerile sale de radcä nu poate sa asiste la banchet, feind preaobosita de drum.

D -nit `Voronzow, de Mohrenheim, Méline,Hanotaux, Sivchin vi de Montebello adasistat la banchet. Seara toate coräbiile e-rad iluminate.

Dupa prinz, Tarul vi d -nu Faure s'ad duspe bordul Stelit Polare pentru a conducepe 'Drina la drumul de fer.

O bombo gäsittUii pazitor de la vama a gasit la picio-

rul unul sttlp al podulul drumulul de ferde Baga portul de resbel, un obiect ce sea-manä Cu o bomba. Autoritätile ad decla-rat ça aceasta mavina infernalä nu conti -nea.de cit saculete de iarba de puvcä viera cu desavirvire inofensiva.

Pleearea la ParisCherbourg, 23 Septembrie.

Majestatile Lor rusevti ad plecat la Pa-ris la 8 ore vi jum. In momentul plecarilImpäratul a strins mina In mod afectuosd -lui Faure care a sarutat mina Impara-tesel.

qTIRï DIVERSECrime D elicte. Accidente. Intîmplärï.

DIN CAPITALAFurt eu spargere. Eri noapte individui

Alexandru Läzarescu, de fel din comuna Ra-dulevti, jud. Vlavca, s'a introdus in pravaliade fierarie a d -lui Boränescu din stradaSfintilor No. 10. vi spargind tejgheaua dinpravalie a furat suma de 1040 de lei ce era%Inchivl acolo.

Prinzindu -se In graba de veste, hotul afost prins asta -zi vi condus la arestul po-litiel.

Asupra lui s'a mal gasit suma de 860 delei, care s'a restituit pägubavului.

Lazärescu este Inca in arestul politiei, elva fi inaintat asta -zi la parchet, nude se vorencepe cercetarile

DIN TARAIncendiu. Erl dupa anüazl, pe la orele

2 vi jumatate, un iiicendiu violent s'a decia-rat la magaziile de producte ale d -lui .Co-chino din oravnl Calaravl.

Ad ars tres compartimente de magazil,dintre cari una era incartata cu porumb vidoua cu griü.

Flacarile ad mal distrus mai multe de-pendinte din curtes In care erad magaziile.

Focal a fost localizat catre seara.Se cerceteaza pentru a se afra cauzele

cari ad provocat incendiai.Pagubele sunt mari.

DIN STREINATATEOmorît eu o umbrela. Un tirar de 25

de ani, baiat de bacänie, domiciliat in str.Norvins dici Paris, v'a gasit moartea in nisteconditiuni cu total tragice, In upa din seriletrecute In Paris.

Sambeta seara, pe la orale 8, nenorocitullinar prinzea Insotit de o tivara femee, Ma-ria Bonnin, lntr'un restaurant din stradaVerou, cInd un alt individ intra In stabili -ment.

Acesta, un tilhar foarte peniculos, numitLouis Mazetier, zis vi Normandul, se avezala o masa In fata celai ocupate de eel doultinerl, vi incepu sa le caute pricina.

Eugéiie Debez, ava se numevte tinarul,nu raspunse nimic la insultele ce tilharul11 aducea. Normandul, vazind ca nu reusev-

le eu aceste provocatiunt, ese din restau-rant luind eu sine umbrela tinärulul Deber.

Acesta evi imediat dupa hot vi ii cersumbrela.

Mazetier refuza sá inápoieze obiectul fu-rat vi Ivi continua drumul.

Tlnärul Debez il urmarea Intr'uua vi in-sista In a reclama umbrela sa.

La un moment dat, tilharul se intoarsebrusc vi ii rise :

Vrel sa 'tl dad umbrela ? Na -ti -o.i in acelavi timp î1 administra o puter-

nicá lovitura eu virful umbrelei drept In o-chiul sting.

Nenorocitul linar cazu fard simtire petrotuar, scaldat Intr'un lac de singe.

Asasinul vazind aceasta a fugit pe data.La tipetele victimel, citi -va trecatori vi

agenti ai polities alergarä in ajutor.Sarmanul tlnar avea ochiul sting spart.El a fost transportat Intro stare des-

perata la spitalul Lariboisière, unde a In-cetat din viata peste cite -va ore.

Corpul victimel a Lost transportat laMorga pentru a i se face autopsia.

Asasinul nu a fost Inca prins.

ULTIME INFORMATIUNI

Un amie al nostra aflätor acum laPa ris, a bine-voit sä se însärcineze dea ne transmite telegrame foarte ama-nuntite Cu privire la primirea si petre-cerea penche' imperiale ruse in Paris.

Deja In e noasträ de aal dimi-neata, am fast singurii cari am dat cite-va amänunte asupra primirei 'l'aralia siTarines la Cherbourg.

De asemenea am dat, si atragem deo-sebita atentie cititorilor asupra telegra-mel corespondentulul nostru care ne co-municä urmätoarea stire foarte impor-tantä :

Ziarul TIMES, salutînd pe Tarde plecare, spune cä in intrevede-rile de la Viena, Breslaïc fi Balmo-ral s'a stabilit o îñtelegere în pri-vinfa afacerilor din Orient.

Ast-fel In numärul de mîine, pe RitAgentieï Romîne, cititorii

Epocei" vor gasi In ziarul nostru si te-legramele amabilulul nostra corespon-dent parizian.

SCRISOAREA M. SALE REBELUI

M. Sa Regele a adresat d-lulDum. Sturdza urmatoarea scrisoareautografa :

Silintele depuse de poporul romíìn inasezamintul unul Stat pacTnic, vigurossi muncitor, nu putead sa capete o re-cunoascere mal onoratoare de cit prinvisita Majestates Sale Imparatulul siIlegelus Frantz Josef I.

Primirea demna. si calduroasa facutade tara intreaga Augustulul Med Oaspesi Amic, ordinea perfecta care a dom-nit pretutindeni, sprijinul adus autorita-tilor Statulul de toti cetatenil fara ose-bire, pentru a da acestel sarbatori omas mare stralucire, barbateasca infati-sare a iubites Mele armate, toate acesteaü umplut inima Mea de bucurie siM'aú facut sa resimt o adevarata miü-drie.

Constatind eu o vie multumire sufie-teasca vintul patriotic care a domnitin tot timpul acestel sarbatorl, il pri-mesc ca o reinouita dovada de dragos-tea si increderea ce poporul romïn 'Mla aratat cu darnicie in toate dur reju-rarile.

Multumesc dar tuturor si fie-caruiain parte pentru concursul ce ad dat gu-vernulus Met si autoritatilor municipalein aceasta: solemna ocasiune, si te rog,d-le presedinte, "sa fil interpretul .aces-tor simtiminte. aducindu-le la cunoscintat ares intregs.

Primesce, te rog, cu aceasta ocasiune,incredintarea stimel si afectiunes ce 'tipastrez.

Castelul Peles, in 22 Septembrie 1896.CAROL

M. Sa Regele Alexandru al Ser-biel, In vizita pe care o va face la18 Octombrie M. Sa Regelui Carol,va fi însotit de d. NovacoN ici, primministru al Serbie!.

D. Dr. Felix, directorul generalal serviciului sanitar, si -a dat de-misiunea.

Consiliul de ministri, intruniteri dupa amiaz!, a hotarit sa o res-pinga.

M. Sa Regele a semnat eri malmulte decrete de ìnaintare în ar-mata.

Deocamdata înaintarile se facnumai la gradele inferioare.

Inaintarile la gradui de colonelsi general se vor face pe ziva aniversarii luarii Plevnei.

D. jude instructor Darascu a datastazi ordananta definitiva de neur-marire í11 afacerea Steiner.

Vaporul Tele»taque al d-lui Aris-tide Teofilato din Braila, cel maifrumos vas din flotila mercantila aStatelor din Orient, s'a inecat inîmprejuritnile insuleï Cerigo.

Vaporul era încarcat cu cere-ale destinate Greciei. Ill timpul u-n e furtuni a dat de fundul Maresi din cauza enormel greutat! a ca-ricu1t11 s'a deschis si s'a scufundat.

Acest vas, de o capacitate de 5000de tone, era I:nzestrat cu electrici-tate si aparate perfectionate spre aface apa de mare potabild.

Pagubele d-lu! Teofilatb sunt e-norme.

Budapesta, 23 Septembrie.Discursul tronuluï pronunfatcu

ocasia disolväriï Reichstaguluï re-leveazä intre altele serbärile inau-guräreï ca/naluluï Portilor de fer.Discursul zice cä Ungaria a exe-cutat aceastä operä in urma man-datului dat monarchieï de tratatuldin Berlin.

Regiï Rominieä Serbiei; pre-cum representantii puterilorsemnatare ale tratatuluï din Ber-lin, guvernul deputafiunile cor-purilor legiuitoare, aïc fost mar-torii succesului strälucit ce a re-purtat energia spiritulúi omenescasupra obstacolelor naturiï.

Discursul continua in mx d,tex-tuai : « Am profitat cu bucurie deaceastä ocasiune pentru a face ovizitä M. S. Regelui Rominiei, inCapitala sa, spre a întäri rapor-turile de intima amicifie ce existaintre noi de mult timp. Ne adu-cem aininte cu un sentiment derecunoftintä de primirea cordialäi strälucitä ce ni s'a facut in a-ceastä cälätorie, atit din parteaM. S. Regelui Romïnieï 5gi Augus-ta sa famille, cît Si ,din parteaîntregiï popula f iunï romfcne.

Putem constata eu bucurie cäne gäsim in rela f iunile cele maiamicale cu toate puterile, ceea cejustificä speranta noasträ siguräcä pacea nu va fi turbtlratä peviitor» .

Discursul tronului trece apoi atratatele de comer cu RusiaSerbia, vorbeee de a facerile in-terne ale Ungarieï fi declarä Rei-chstagul disolvat. "

Pasagiile cele mai ` mult aplau-date ale discursuluï tronului aúfost acelea relative la deschidereacanaluluï Portilor de fer, la vi-zita Impäratuluï in Romînia, pre-cum pasagiul privitor la pace.

Erl, la orele 3 si 45 dupa atniazi,MM. Lor Regele si Regina îusotitede AA. Lor Principele Ferdinand siPrincipesa Maria, s'an dus cu untren special la Predeal infra Intim-pinarea A. S. Principele Mostenitorde Saxa Coburg Gotha si a mareluiDuce Boris Wladimirovici al Rusiel.

Impiegatii vamali din Galati art reti-nut Simbata pe un evreü numit Bermandin Piatra, care, rapind. o- ovreica tina-rd din Cernauti, vroia s'o transporte laConstantinopol pentru a o vinde.

Asta -zi se închide prima sesiunea Curter Cu Jurati.

A doua sesiune se va desehidela 1 Octombrie.

Sectiunea a II -a a Curtil de Casa -tie a stabilit o interesante jurispru-denta, relativ la interpretarea art.22 din legea timbrului.

Curtea suprema a zis ca recipi-sa pentru taxa recursului, de 200lei, se poate depune la-Curte chiardupa expirarea termenului de re-curs, daca se constata ca suma afost varsata la casierie inauntrultermenului de tres luna. In acestcaz recurentul este aparat de pe-nalitatea prevfizuta de art. 80 dinlegea timbrului, care prevede plataune! taxe întreite.

Afacerèa MalaxaCetäenii din Galas de toate nu-

antele politice sunt convocad la oconsfätuire , cu scopul de aalege o delegaaie, care sei se pre -zinte d -lui Dim. Sturd -a pentrua -ï cere rezolvarea crizel comunaledin localitate.

In caz de nereufitei complectä,

. e*l,rn,,

Sub- semnatii 'si permit a face cunoscut onor. public cáS'il DESt CIIISt locami

CONTINENTAL LUNCHEON BARanexa hotelulul Continental din Bucuretiti, Cales Victoriei vis -a-visde Teatro. Cu deosebita stima, TEIBIIICS 4' BEINTWCHdelegatia va solicita o audienfä dela M. Sa Regele in acelafi scop.

** *Aceastä hotärire s'a luat mainte

de a se fti la Galafï despre de-misiunea prefectuluï local, d. Em.Culoglu.

Demisiunea d-lui Culoglu e oconsecing a neputintei guvernuluide a alcätui lista comisiel interi-mare.

Pe de alta parte, se vorbefte cälista comisieï interimare s'ar fivrttocmit in consiliul de miniftritinut eri.

In capul listel se aflä d. depu-tat Leonida Asian fi se zice cäs'ar fi asigurat sprijinul d-lui se-nator Bonachi.

Asta -clI s'a prezintat înaintea tri-bunalulul Ilfov sectia I, procesulAxente -Semo.

Din causa ca procedura nu eraîndeplinita, judecarea afacerel s'aaminat pentru çliva de 3 Decembre.

Tot asta -çli era fixat spre jude-care procesul M. Georgescu, atentatorul cu vitriol.

Iu urina cererei fäcuta de avocacatul aparares, procesul s'a aminatpentrú divade 8 Octombre, din,cau-za ca o parte din martoria propusede aparare lipseatt.

Cu aceasta ocasiune aparai'ea amal propus o lista de nou! martori.

Din Iasl ni se comunica ca d.Gh. Mîrzescu, este foarte suparatpe prefectul Gheorghian, din cauzaca acesta nu vrea sa'1 consulte lanumirile in slujba ce face.

Asa s'a întîmplat cu numirea d -luilanoli, in postul de director al pe-nitenciarulul din localitate, desprecare senatorul nu a avutnostinta de cît In ultimul moment.

Supararea d -lui Mîrzescu nu estemai putin mare si In contra guver-nului, care nu vrea sa puna In sluj-ba pe d. Leonida Panopol, una din -tre putinele figuri simpatice ale gru -pare! liberale iesane.

Se asigura chiar, in unele cer-curl, di d. Mîrzescu va refuta con -cursul sätic in viitoarea alegere desenat, pentru acesta si alte multemotive, -cari se soptesc, dar nu sespun.

Deputatil italienl aü adresat dinVirciorova la plecare - doua de-pesi : una presedintelui Camerei, d.P. S. Aurelian si alta d-lui D. Sturdza,prin care multumesc de primireace li s'a fdcut In tara.

In numele deputatilor italieni, te-legramele stmt semnate de d-llii Da-niel si Ceruti.

BUL ETIN ECONOMIC(Raportul Semaphorulut de Braila)

Braila, 2315 Octombrie 1896.Tendinta pietel a fost eri vi asta -d1 mult

mal calma vi preturile obtinute mal redusecu 20/30 fr. vg. la grane vi c'i 15/20 fr. vg.la secara precum vi cele- l'alte articole, a-farä de orzurile cari se mentin din cauzaacoperirilor fortate.

Navlurile vapoarelor sustinute.

Ancheta de la primária lai

Cpstiunea inobilelor. Lemnele.Pavarea stradelo r. Afaeerea ca-

nalizsïVrel. Archiva. Aface-cerea ehaigueau.Compli-

citatea primarului.

Dupa cupi v'am suis eti, ancheta dela primarie a inceput de Duminica. Lu-crurile descoperite stint de toat8 gravi-tatea. Sa procedez cu ordine.

Cestiunea mobilelor«Epoca» a vorbit la tititp, intr'o co-

respondenta din Iass, despre aceasta da-rayera. Comisiunea de ancheta a con-sfintit acuzatiunile ce aduceam comisiu-nel pentru licitatia tnobilelor de scenaa noulul teatru, care a inläturat o re-numitä casa din Viena, acordind con-cesiunea d-lor Ostapovict, ceasornicar,fi Finke, comerciocnt de lipscänie ! Amal constatat ;ca numitii nu luaseraparte la licitatie si ca antrepriza le-alost acordata pe o simpla declaratie, fa-

cuca dupa inchederea licitatie!. S'a notatinca si faptul ca unul dintre coneesio-narf', d. Finke, este chiriugul d -lue C.Lepadatu, consilier comunal fi membruin comisiunea de licitatie.

LemneleDin dosare s'a constatat ca d -na E-

lena Ghica, mama d -lus ajutor de pri-mar Eduard Ghica, care are un contractpentru furnisarea de lemne cu d. Linke,morar din Iasi, a introdus in oras omare cantitate de lemne, färä a achitataxele pe meru cub ce se cuveneai comu-net, in urma ordinulut fiulut säú, aju-torul de primar Ghica.

Comisiunea de ancheta a ramas ui-mita cind a constatat faptul acesta, malales ca din explicatiunile date de d.Ghica, rezultä cä d -sa deschisese creditmames sale in averea comunet ! De a-semenea nu putin a surprins -o si im-prejurarea eá primarnl, d. Ga-nea, aves tuno §tintil de acest fapt.

Pavarea stradelorTot din dosare resulta ca administra -

tia comuna la n'a vroit sa tie in seamsoferta fäcuta de d. Naum din Roman,pentru repararea stradelor, care ofertaseeu 1 led 17 b. m. p., acordind -o d -lutAnghel Cristea cu 1 lei 37 b. m. p. Selntelege usor, la ce pagaba a fost ex-pusa comuna prin incheiarea contractu-lui eu d. Anghel Cristea, atunci cind a-vea ocazia sa cistige 30 banl la metrulpatrat.

Afacerea canalizáreìtIn afacerea canalizares noulul teatru,

se stie ea lucrarea a fost adjudecata .

asupra d-lui Danielescu, secretar ald-lui Chaigneau.

A treia zi tnsa, acest domn reflualucrarea, renuntind si la garantia de-pusa de 750 lel.

A doua licitatie a produs numal 10la suta sub devis, cari--impreuna cu;garantie pierduta de d. Danielescuinca nu aduc comunel avantagiile cear fi avut, daca se concesiona lucrareat'ratilor Rameder : ace,gtia oferiserä 3Òla sutä sub deviz !

ArchivaTrecind la archiva, d-nil Giani si

Gheorghian ad constatat o neregula ne-mal pomenita : dosarelè -- fila cu filanesnuruite si neparafate, multe actene inregistrate, altele lipsind cu to-.tal, etc...

'Aceasta a facut pe prefectul de ju-.det sa exclame :

Nict intr'o coinunä ruralä nuam väzut alita desträbälare !

Afacerea fhaigneanIn aceasta afacere v'am expus fap-

tele ieri. D. Chaigneau a recunoscut caa primit de la casa Chameroy din. Pa-ris suma de 886 lei, din furnitura de6552 les pentru doua bascule.

D-sa se apara, spunînd cd nu estefunc.fionar at comunet, de oare-ce n'aprestat jurämînt ,gi n'are contract cucomuna,ceea ce este exact.

Complicitatea primaraluìtAncheta continua si va tinea inca:

mal multe zile.1?ïna. acuma rezulta clar ca primarul

Nicu Ganea a avut cunostinta de multedin faptele comise de ajutoarele sale.

Asa in chestia lemnelor si in licita-tia mobilelor noulul teatru. Prin ùrmarecomplicitatea sa la aceste incorecti-tudini este vadita,caci nu- este com-plice numal eel ce ajuta la faptuire, cisi acel care stiind ..un lucru, . cauta<sa '1 cocoloseascasa '1 ascunda.

O ancheta judiciara va trebui- dar sastabileasca bine faptele si responsabili-Utile, de cari d. Ganea nu poatenutrebuie sa scape !

8IBLIO6118AFlÏiA aparut :SINCERE

Poesia de Radu D. Rosetta

SE CAUTAun comptabil romin,absolvent a scoales

comerciale.A se adresa la administratia acestul

ziar.

e v4nzareHOTELUL C. D. RIDULESCU din ora-

vol Giurgiu este scos In vinzare de bunavon pentru ziva de 24 Septembre curent laTribunalul de Vlavca. Pentru informatiunia se adresa doamuei Sofia Badutescu, Bu-curevti, . Str. Primaverei 40, coni vi a sevedes Monitorul Oficial No. 47 de la 1 lu-nie 1896.

¡El,/

`1.

Il

. _,

,,

r,

DR, STERIE N. CIURCUI% Polikangasse No. 10. Viena

Consultatiunl Cu celebritatile medicale vicu s ecialivtii de la facultatea de medicinadin Viena.

4 E P O C A

7 CASA DE SCHIMB

HESKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 5 Strada I.ipseani No. 5Compara si vinde efecte public() si face ori-ce

schimb de mnezl.Cursul pe ziva de 2:3 Septembrie, 1896

I Cump. V1nd

4010 Rents Amortisabila. . . 861'I. 8750 /o Amortisabila. . 99 3/4 100 /460/0 Obligati. de Stat (Coy. R.) . 101 'i, 102'050/o Municipale din 1883 943/4 95',45 6'0 . s » 1890 958/4 96 aj4500 Scrisuri Funciar Rurale . 92'!s 92 'Js50» , . Urbane . 88 1ß8 88 "s5010 s . . Iasi . 82'4 R214

Actiunl Banca Nationals. 1620 1630. Agricola . 220 222

. Dacia Roininia asig. 435 440

. S -tea Nationala asig. 455 460S-tatea de CoastructiunT . 195 200Florin! valoare Austriaca . 2 10 2 11Marci Germane . . . . 1 23 1 25Bacuote Franceze . . . 100 101

. Italiene. . . 89 93v ruble hirtie . 2 65 2 7

Imprimarea cu masinele dublu- cilindrice, dinfabrica Albert & Cle, Frankenthal qi cu carac-tere din fonderia de liter Flinach din Frank -f urt AIM.

MARE DEPOUMARE DEPOUDE

Burlane de Basalt,TEVE DE PLUMB,

FER I TUCIUFortnni cinepet r.i caucltic

Objecte de faiantá, alamá Si tuck) pentru conducte deapá, scurgere, bal,

tout it l'égout, gaz, etc. la'

HANS HARTBUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. BUCURESCI

INSTALATORPENTRU

SISTEMUL TOUT A l'E60UT

Sl pentll'at; îtraetxlzatrT centrale46 (100-86)

Vin de Peptona a lui ChapeConfine carne de bon digeratA si tac to solubil

Este recomandat in boalele de stomach, digestiunilsuficiente. E o hranA admiral ill pentru Anemicï,FGieict si Bätrinï, precum , i pentru totl acel earl

saü nu pot suferi minearile.Puritatea Pepsine! lui Chap

a fäcut ea ea sri fie admisà de INSTITUTUL30 Farmacia (Vial., 1, rue Bourdalone

. Se gäse;te de vinrare la toate farmaeiil

teaauteauta prin Pepsina.e grate saü ne-Convalesceni,

l nati polta de46 a1

eauteautPASTEUR., Paris.e bune -tan

ALBERT ENGEL SCESORCASA DE CONFIENTA

I Fondati In Bucuresci în anul 1853Bucure,ti, Strada Carol, No. 37RecomandA onor. sale clientele cit si

p. t. publiculul bogatul saü asortiment de :Larpl de sistemele cele mat bune si

solide. Macine eu lmnina incandescents,arzínd eu spirt si aplicabile la ori -ce lam-pa de Petrol. Port elanurl si cristalurl fran-tuzesti si de Bohemia. Macine pentru fatut inghefata. Macine pentru f eut unt.Macine pentru tocat carne. Tacimurl deAlpaca pentru mass. Vase smalfuiteindigene si streine pentru but:Marie. Orl-ce objecte necesare pentru casa si bucA-tArie. Paturl de fier in tabla si vergele.Mobile de fier. Scaune de paie. Colivilpentru Papagall si Canari Felinare si co-roane pentru morminte. Macine pentruspalat si stors rufe. BAT de scaldat. BAIde sezut. Aparate de dusl. Musamale siLinoleum. Petroliu indigen I -a calitatedecalitru lei 3.50 franco la domiciliu. U-lei() de rapita dubbi rafinat.

Petroliu regal Ln. 5.Atelier pentru repararie vi comeuzi pentru

ticole de metal.Serviciu prompt csi preturl moderate

98

ori -ce ar-

se garanteaza25 I 1

Sesonul debune

batcele mai bune bàt CONSTANTA

Sesonul de tómnacele mal bune bat

HOTEL & PENSION CAROL ISituatie admirabila pe bordul marel negre, 90

Camere Si saloane din nouä elegant lnobilate,confort englez.

Restaurant de primul ordinBuceiteiria rominei- francezei

Pensiunea table d'hôte §i à la carteAranjamente pentru fanlilii cu reduetiunl un-

portante dupa durata sejurului.Pentru un sejur minimuni de tres zile directi-

iinea acordä urmätoarele preturl :Pentru o persoank, într'o camera lei 15 pe ziPentru 2 persoane într'o camerk, 25Pentru 3 persoane ,, 35

inclusivi servicio, luminatul Sci pensiunePentru ori -ce informatiuni la Directiun

(1111) (8

COMPANIA GENERALADE

Z'Elli><al Biroil pentru Vin-zarea de Potroleu din Str.Regalai. No. 9 s'a redeschis '

din noli.Am onoare a vA recmnanda petrol regal

superfin si cu pret<u foarte moderat.Serviciul In Bidoane de cite 5, 10 si 20

Litrurl.Comandele se poste face de onor. Public en

o simply carte postala si expediem imediat ladomiciliu.

9 Strada Regala 9112 30 -3

N. C14 R,IG tIRF.`t: >fJ43, talea Vietoriei, 43

vis -a -vis de cofettiria Capa, Bucuresci'Aduce la cunostinta onorabilulul

public, eA In atelierul nieil se con -feclioneaza Incaltaminte pentrudarne. copil, din materialele celemal fine. Comandele se efectueazAprompt : se gAsesc si lncallamintegata cu preturl moderate.

' N. n. Pentru conservares incëlt$mlutelor reeomand veri -tabila Cre,aa- n,eltunianö neagrä §1 culorl din fabrica

«BROWN vi SONdin Londra : Feriti -vA de contrafacerT.

(108) (25 5)

Conducte de apá din LiègeSUCURSAI.A ROMANIEi

BIUROURILE i MAGASINURILE SITUATESTRADA BREZOIANU, 37

Aìi Post. trausferate Calen G1ris-itei 22, RacuresciSingurul antreprenor al branomentelor particolare

din BucuresciAntreprenor al distribuliunilor de apä pentru

R. -SARAT SINAIAExecntä tot felul de lncräri de distribuir! de apä pentru admini-

strafiï :ti partienlariFANTANI, LAVABOURI, WATER- CLOSETE,

TOIIT- A- L'ÉGOUT, BAI, APOMETREMare depon de tuburi , i sparate pentru acest gen

de lacräriAfacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre

saü prin in termediarul nostru autorisat D -nul LANDAU,sub reserva aprobárei Directorului.

Inginerul, Director al LucrárilorL. BONNET.

27 50-45Ir

i

Hi'11 EL ST1HIfost MISIR

IAI, Strada Vechie No. 41.se recomanda onor. public prin curAlenia exemplars. Din non aranjat,situat In centrul orasulul, In cartierul exclusiv comercial, in apropierede palatul administrativ, comunal si prefectura de politie. Camere ele -

gant tnobilate si confortabile de la 1 leü 50 in sus. Servicio prompt.Grajdiur! spatioase eu apa In curte.

82Antreprenor M. WEISER36

Htl1i1BER 4° CP! I,?'n:REESTON

TVOL YERHA1IPT ONCO YENTRXCele mai renumite fabrici de yelocipede din lume

(fárá, concurentä fn calitate)Singurul representant pentru întreaga RomîraieE. I. REBSEC

No. 14, Strada Carol I, No. 14, in BucurestTCataloage pentru sesonul 1896 cu preturi scäzute se trimit

cerere franco la domiciliu.

MARE ATELIER CU MOTOR

la

pentru reparares si reeonstruirea a ori -c fel de t,Velocipede eu garantie, IleVelocipede de ori -unde ctunpürate.

Refacerea ghidoanelor fasonate dupà. ori-ce desemn.(25 -7)(103)

MMOMMOMMOr

Incinte de a cumpära ori -ce masinä agricolä saü industrialä. Cercetati I1Vlarele Deposit de1!Iaine lJnelte Agricole sari cerei Catalogul ilustrat al case

EUGN V BEHLESRepresentant depositar al rei>iumitei FLÖTIIER din Germania

Bucuresci, Strada Bibescu-Vodá 1, 2, qi 4, Bucuresci

PLUGURI UNIVERSALEde otel perfectionate. Plugurl cu ..'. 3 f,1;i

4 Úrazdare; tot-d'a-una 400-500 pluguriin depozit -_-- - --- -. -_-_-

SEMANATOARE de tot felul, manuale in lat in rîndurf. I GRAPPE, flexibile diagonale, cu doua trei cîmpurf cu dine de otel.VANTURA'I'OARE. Held' originale, in toate marimile. Mare deposit de Mori, pe postanaent de lenin 0. de fier, toate 9uarimile.

Plugurï NormaleCele mat practice §i solide

PIETRE DE MOARA FRANCEZE cea mai bunk, calitate, din Lafferté sous JouarreCURELE DE TRANSMISIUNE, 117u amale, Tot felul de PärÍì de reserva, etc.(103)

Instalatiuni de Icori perfect automatice cu valturi.Garantie absolutä pentru soliditatea materialului Sci buna functionare a orï -cara masini.

(8 5)

Tamar Indian GrillonFruct laxativ räcoritor, admirabil in contra constipatiei.

2 fr. 50 cutia29 Paris, 28 rue Grammont si in tonte tarmatile. s s

Cel mal piare i eel inni bogat De-pozit eu diferite Ltmpl pentru Gaz Aerial), pre-rum Policandre, Bralte, Lyre, etc. deCristal, bronz Ali metal in diferite marinapentru Saloane, Autreuri, Biurourl, Sofrageril,etc. din cele mal renumite fabric! din Fran ta,Germania vi Englitera. Mai eftin caon -unde.

I,. Iii 1:»T ICI-1Colt Cu str. Lipsc(lnï 2, fitrada 1elari 2, Coif cu str. Lipscani

Representant General al celes mal mari si renumitefabrici de lsm.inií Incanrtencentd tieteltnperfcctiosIat care aduce economie de : la sutä inconsuulatiunea gazulni.112 rair preturl redusc 24 -1

Typografia Epoca" executa orf ce fel delucrari tipografice, cu preturf avantagioase.

OTTO HARNISCHBucuresci Galati

41 Strada Academia -41 49.Strada Portului -49.Toate a.rticole technice

CAUCI1UC ASBESTFurtunl pentru apä. vin. spirt, etc. Table Corde Fire

CURELE DE TRASMISIUNE1lanonaelri Itobi,,efe T'enfile Slitte penh,i nhel

Pompe pentru vin Pompe de incendiu(!1; l Muganiale (1N1 f;)

Vin de VialTONIC

ANALEPTICReconstituant

Tonicul eel mal e-nergie pentru con-valescent!, batrinl,femel si ori -ce per-socene delicate.

CU QUINASuc de CareeFosfat de Calce

Compus din Fub-stante absolut in-dispensabile forma-reT s1 desvo'lareTmuschilor si t isle-mulu! nervos,i oSl/S

1

V I N D E VIA Leste asociatiunea medicamentelor celor mal active pen-tru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispep-sia, Gastritele Virsta critica, Epulsare ner-voasá, Slábleiune resultînd din bätrinete, lungile con-valescente, int'un cuvant toute stärile adimice de släbiciunecaracterizatä prin perderea poftel de mincare a fortelor.

Lion, Farmacia J. VIAL, rue de Bourbon, 14.In Rucure tl, la d. ILIE ZANIFIRENCIT, 0 la topp

14 Droghi$til $i Farmacivtil. 52 -4a;

Bucurescl.Tipogralìa 4l;pnca,.St.rad>a rNntel- No. 3.