suport curs formator_asociatiaproeurocons

8/15/2019 Suport Curs Formator_AsociatiaProeurocons

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-formatorasociatiaproeurocons 1/72

1

Formator Suport de curs

“ Profesorii ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea”

ASOCIATIA PROEURO-CONS Slatina, str. Garofitei, nr.5

Mobile: 0760-172961, 0740-619727

e-ail: office!proeurocons.eu" proeuro#cons!$a%oo.ro

www.proeurocons.eu

SLATINA, PROEURO-CONS, 2014

mailto:[email protected]


http://www.proeurocons.eu/







CUPRINS:

Cap. I: Planiicarea ormarii...................................................................................................................................!

Cap. II: Pre"atirea si or"ani#area ormarii..................................................................................................................$2.1. &e este foratorul'...........................................................................................................................................62.2. (ipuri de foratori............................................................................................................................................6

2.). &e este si ce nu este un forator'..........................................................................................................................7

2.4. *olul si responsabilitatile foratorului....................................................................................................................+2.5. raniarea forarii.........................................................................................................................................+

2.5.1. /reatirea salii..............................................................................................................................................9

2.5.2. &u se realiea o preentare de succes .............................................................................................................12

2.6. tiliarea iloacelor de preentare......................................................................................................................12

Cap. III. Proiectarea si mar%etin"ul pro"ramelor &e ormare...................................................................................!$

).1. 3nalia neoilor de forare.............................................................................................................................16

).1.1. 3nalia ealuarea cerintelor de forare...........................................................................................................16

).1.2. Stabilirea obiectielor instruirii......................................................................................................................1+

).1.). *eultatele instruirii....................................................................................................................................20

).2. laborarea aterialelor necesare forarii............................................................................................................21

).2.1. Suportul de curs.........................................................................................................................................21

).2.2. /lanul de inatare desin-ul8........................................................................................................................2)

).2.). 3enda participantului.................................................................................................................................26

).). natarea si instruirea.....................................................................................................................................26

).).1. ducatie forala ducatie nonforala...........................................................................................................26

).4. /articularitatile inatarii la adulti......................................................................................................................2+

).4.1. &u inata adultii'.....................................................................................................................................2+

).4.2. natarea e;perientiala.................................................................................................................................)0

).4.2.1. tapele inatarii e;perientiale......................................................................................................................)1

).4.2.2. &aracteristicile inatarii e;perientiale............................................................................................................)2

).4.). <arierele inatarii la adulti............................................................................................................................)2

Cap. I' Reali#area acti(itatilor &e ormare...............................................................................................................)*

4.1. =irarea cursului. *ecoandari iportante pentru forator .........................................................................................)4

4.2. leentele procesului de counicare....................................................................................................................)5

4.). <arierele counicarii.......................................................................................................................................41

4.4 . (ipurile counicarii........................................................................................................................................)6

4.4.1. &ounicarea erbala.....................................................................................................................................)7

4.4.1.1. &ounicarea orala.....................................................................................................................................)7

4.4.1.2. &ounicarea scrisa.....................................................................................................................................)+

4.4.2. &ounicarea nonerbala.................................................................................................................................)+

4.4.). &ounicarea tactila.......................................................................................................................................40

4.4.4. &ounicarea sonora......................................................................................................................................40

4.4.5. &ounicarea estuala

....................................................................................................................................40

4.4.6. &ounicarea iuala.....................................................................................................................................41



4.5. 3scultarea actia............................................................................................................................................41

4.5.1. (rasaturile unui >bun ascultator?.......................................................................................................................41

4.6. (e%nica de punere a intrebarilor ...........................................................................................................................4)

4.6.1. (ipurile de intrebari.......................................................................................................................................4)

4.6.2. @orularea intrebarilor ..................................................................................................................................44

4.6.). ntrebari contraindicate..................................................................................................................................44

4.7. @eedbacA-ul..................................................................................................................................................44

4.7.1.&aracteristicile feed-bacAului eficient..................................................................................................................45

4.+. &onstituirea ec%ipei.......................................................................................................................................46

4.+.1.@aele forarii ec%ipei.................................................................................................................................46

4.+.2.=iitele ec%ipei.........................................................................................................................................47

4.9. tape in luarea unei deciii..............................................................................................................................4+

4.9.1. =uarea deciiilor in rup: >&-&-&?..................................................................................................................49

Cap. '. Aplicarea meto&elor si te+nicilor speciale &e ormare....................................................................................,

5.1. Metode de forare orientate catre forator .........................................................................................................52

5.1.1. preleerea.................................................................................................................................................5)

5.1.2. deonstratia..............................................................................................................................................5)

5.1.). etoda pule...........................................................................................................................................5)

5.1.4. studiul de ca.............................................................................................................................................5)

5.2. Metode de forare orientate catre rup..............................................................................................................54

5.2.1. e;ercitii de acoodare si cunoastere................................................................................................................54

5.2.2. brainstorin............................................................................................................................................

55

5.2.). lucrul in rupuri ici...................................................................................................................................55

5.2.4. discutia in rupul are.................................................................................................................................56

5.2.5.ocul de rol................................................................................................................................................56

Cap. 'I. E(aluarea re(i#uirea si asi"urarea calitatii pro"ramelor &e ormare...................................................................,/

6.1. /rocesul de ealuare........................................................................................................................................5+

6.2. Metode de ealuare.........................................................................................................................................5+

6.). &%estionarul de ealuare...................................................................................................................................60

<ibliorafie.......................................................................................................................................................64

!



I. P0ANIFICAREA FOR1BRII

De ce este nevoie s planificm?&onfor defini iei din CD Cictionarul ;plicati al =ibii *oane8 actiune de >Ț a

planifica” este definit En felul urtor:

“A întocmi un plan; a programa, a organiza i a conduce pe baz de plan; a organiza o

activitate, întocmind planul dup care s se desf oare diferitele ei faze.”

Fn ederea realirii unei sesiuni de forare este neoie, a adar, de un plan detaliat al procesului

de instruire care s cuprind urtorii factori:

- /articipanti nur, coponenta rupului, asteptri8"

- &onte;t cine finantea cursul, ce asteptri au cei care te contractea, detalii cu priire laaenda cursului8"

- *esurse tipul aut la dispoitie, coec%ipieri, ateriale necesare8"

- =oistic ec%ipaente, ateriale, sala - aranaent, poitie, luin, acustic, entilare,

teperatur, prie, spatiu pentru afisare - sli disponibile pentru actiitati in rupuri ici,

etc8

- Cocuentare asupra subiectelor de preentat, bibliorafie, etc8 .

ntocirea planului de actiune in faa de planificare8 este indicat s tin cont in are8 de 7 principii didactice, care pot influenta si spriini En od poiti actiitatea dar si succesul final alforatorului:

1. /rincipiul claritatii: concretiare prin e;eple, iaini, edii filulete, &C-uri, diafile8 .

2. /rincipiul actiitatii > a inata prin actiitati practice?8: @oatorul trebuie sa oraniee

actiitati practice, ocuri, e;periente pentru a stiula si fora noi abilitati in randul

ebrilor participanti.

). /rincipiul e;ercitiului: 3 inata inseana a e;ersa. Scopul e;ercitiului este a consolida

copetente si abilitati.4. /rincipiul step b$ step pas cu pas8: este e preferat ca foratorul sa isi iparta continutul

cursului pe unitati, treptat, sisteatic, astfel incat sa se asiure inteleerea raduala a

ateriei. de la usor, la cople;8.

5. /rincipiul respectarii particularitatii de arsta si indiidualitatate: @oratorul trebuie sa

aiba in edere faptul ca ebrii partcipanti la cursul de instruire proin din edii

diferite si care detin cunostinte si asteptari ariate. n aceasta situatie, foratorul trebuie

sa dea doada de fle;ibilitate in stilul si etoda de lucru, incercand sa creee un tepode instruire coun si sa prooee unca in ec%ipa, luand in calcul neoile si asteptarile



personale a fiecarui participant in parte.

6. /rincipiul ariabilitatii: foratorul trebuie sa utiliee o aa ariata de etode si

iloace in ederea lirarii cursului. 3stfel a creste radul de spontaneitate si al reactiei

la nielul participantilor.7. /rincipiul conforitatii: @oratorul trebuie sa isi adaptee etodele si structura

continutul de transis in functie de uratorii factori deterinati de catre participanti:

- rsta, otiatie proprie initiati sau deterinati de anuite interese8, nurul

participantilor, pretire profesional, caracteristici personale e;: persoanele cu %andicap8.

Fn cele ce urea o propune o serie de Entrebri si inforatii utile pentru elaborarea uneiliste de actiuni En ederea Endeplinirii actiittii de forare:

Intre2ri si in&icatii pentru planiicarea instruirii

Inainte &e 3nceperea instruirii

&are sunt obiectiele instruirii'

&ine sunt foratorii si persoanele initate s preinte diferite sectiuni'

Participantii

&ine a participa ' &te persoane '

&are este relatia Entre participanti ' Se cunosc Entre ei '

&e cunostinte au participantii despre tea discutat ' &e aspecte ale teei credeti c sunt defolos participantilor ' &are este radul ini de inforatii necesar al participantilor pentru

acest curs '

&e au En coun participantii referitor la neoia de inforatie pe tea respecti ' &u or

folosi participantii inforatia pe care o priesc de la duneaoastr ' &e tip de ateriale ar fi

util s prieasc ei '

&are este nielul de tolerant al participantilor fat de preentrile ai luni coparati cu

preentrile scurte urate de discutii de rup '3re neoie cinea de conditii speciale cu ar fi caere ai spatioase si cu usi ai lari pentru

scaun cu rotile sau cadru de ers8 '

Planiicarea sesiunii &e instruire propriu-#is

&t tip aeti pentru sesiune '

&are subiecte sunt cele ai iportante pentru a fi debtute ' &e subiecte pot fi preentate in

cadrul sesiunii ' &u eti alee subiectele de preentat intr-o aniera cople;a si pe care s le

preentati succint sau s le eliinati ' &u eti stabili ordinea subiectelor ' 3intiti- codulele cel ai putin interactie sau ai cople;e trebuie s fie proraate En pria parte a



ilei, cnd participantii acorda ai ult interes cursului. *educerea tipului de debatere nu

aranteaa parcurerea ai rapida a subiectelor dificile.

&are doriti sa fi actiitatile participantilor e;. Coar s asculte, s lucree En rupuri ici, s

produc cea, s dea feedbacA8 'Heti distribui ateriale ' &are sunt acestea ' Ce cte copii aeti neoie ' &ine a fi responsabil

pentru elaborarea si ultiplicarea lor '

&t tip puteti dedica odulului de Entrebri si rspunsuri ' &u doriti s abordati Entrebrile si

rspunsurile ' e;. /uteti rspunde la Entrebri pe sura ce parcureti subiectele" s le

rspundeti doar dup ce ati terinat de discutat subiectul respecti" s aeti sesiuni dedicate

Entrebrilor si rspunsurilor" s solicitati participantilor s notee Entrebrile si s i le Ennee

En paue8.Heti dori s faceti un proces erbal sau un reuat al sesiunii de instruire ' &ine a face acest

lucru ' Ha fi reuatul distribuit ulterior participantilor ' &u ' &u obtineti lista participantilor

'

&e tip de ealuare a instruirii doriti s faceti ' Ce e;eplu, puteti dedica un tip special la

sfrsitul sesiunii de instruire pentru ca fiecare participant s copletee forularul de ealuare,

sau puteti distribui forularul spernd ca participantii s i-l returnee copletat8.

&ine a elabora forularul de ealuare si El a analia apoi ' &e Ipasi iitoriI doriti s reulte din

sesiune '

0o"istica sesiunii &e instruire

&nd se a desfsura instruirea '

Ce ce tip de facilitti este neoie si ce aranaente trebuie fcute pentru instruire '

&ine a fi responsabil pentru sirea si reerarea spatiului necesar instruirii sala de curs, sli de

lucru pe rupe, caare8 '

Heti oferi ncare, ustri, buturi rcoritoarecafeaceai' &e anue, ai precis ' &ine a fi

responsabil pentru coordonarea acestei actiitti '

Cu &ou sptm4ni 3nainte &e instruire

*eedeti aterialele si planul. /arcureti lista detaliat pe care ati elaborat-o atunci cnd ati

parcurs Entrebrile de ai sus. 3ti uitat cea '

Cac este posibil, iitati locul unde se a desfsura instruirea. Jotati orice posibil proble sau

necesitate si elaborati strateii de reolare. Cac nu puteti iita locul duneaoastr Ensi,



ruati pe cinea s o fac sau sunati pe cei care a pun la dispoitie spatiul si puneti-le Entrebri

releante. 3siurati- c aeti priele si prelunitoarele necesare ec%ipaentului pe care El eti

folosi.

3siurati- ca Encperea respecti este accesibil pentru toti participantii inclusi pentru ceicu diabilitti, dac este caul8.

Strneti toate aterialele de care eti aea neoie pentru instruire arAere,

retroproiectorideoproiector, icrofon, flipc%art, %rtie pentru flipc%art, folii transpare nte,

becuri de reer pentru retroproiector, prelunitoare de reer, ecusoane, band adei etc.8

raniati- foliile transparente, preentarea /oKer /oint si celelalte ateriale.

Cu &ou - trei #ile inainte &e instruire

Herificati din nou lista detaliat si asiurati- c nu ati uitat niic.

3siurati- c aeti toate aterialele En ordine, etic%etate si Epac%etate pentru a fi usor transportate.

Cu &ou - trei ore inainte &e instruire 5sau &up ca# cu o #i6

&u e;ceptia oratorilor e;perientati oricine poate deeni aitat inainte de inceperea preentarii"

asadar e;ist pericolul

s nu a coportati firesc si rela;at. (rebuie s stpniti eotiile. Gnditi- c -ati pretit

serios si uitati- peste notite. @aceti ctea e;ercitii de rela;are iesiti la aer, eentual ascultati

niste uic rela;ant8. Cect s a concentrati asupra strii duneaoastra de neroitate ai

bine acordati atentie lucrurilor practice pe care le eti face En continuare.

na din principalele teeri este c cea nu a ere bine. Ce cte ori trece prin inte c ar

trebui reerificat cea anue, notati- iediat. 3lctuiti o list de erificri En prealabil. 3eti

En edere:

- painile te;tului s fie nuerotate pentru a nu le Encurca

- iloacele audio-ideo s fie clar aute si auite din spatele slii

- aparatura electrica s functionee fr problee

Inceputul pre#entrii:

ncepeti s orbiti cu coninere, Entr-un rit firesc si e;puneti priele idei fr a uita la

te;t. Se a fora o atosfer de Encredere si eti putea stabili contactul iual cu publicul.

/riiti toat sala En oc%i pentru ca publicul s se sita iplicat. Spuneti o anecdota preferat

adaptat oentului Entlnirii. 3cest fapt a detasa atosfera si a strni interesul

auditoriului.



Ritmul pre#entrii:

Sc%ibnd ritul preentrii eti pstra interesul. Ju uitati s faceti cte o paua Entre ideile

principale si En acel tip s reluati contactul cu auditoriul. /e sur ce aansati, orbiti rar si

apsat atunci cnd doriti s subliniati aspecte iportante.

@olositi esturi: n caul unui public nueros este neoie de iscri lari pentru a realia

acelasi efect iual ca si esturile norale En caul unui rup restrns. Cesi -ati putea siti

stnenit s folositi o iica att de e;aerat, publicului i se a parea noral.

Asa &a:

- 3nuntati durata discursului pentru ca publicul s stie ct tip a trebui s se concentree.

- @olositi un liba siplu, concis, ori de cte ori este ne oie pentru o bun inteleere

- Stabiliti contactul iual cu publicul cci astfel i se a suerea atitudinea auditoriului.

- @aceti paue la tip, astfel ca participantii s aib raul asiilrii a ceea ce spuneti

- @iti cu oc%ii pe ceas de preferat nu cel personal, de la n, pentru a nu crea ipresia de

superficialitate8 ca s asiurati Encadrarea En tip. Cac cinea doreste luriri cu

priire la un suibect anue, asiurati-l c Ei eti e;plica dup ce terinati si continuati-

discursul.

Asa nu:

- Ju cereti scue pentru lipsa de e;perient oratoric

- Ju eitati dac ati pierdut locul unde ati ras. @iti cal pn El siti.

- Ju coborti ocea la sfarsitul fiecrei propoitii. &reati ipresia ca nu sunteti siur peceea ce counicati

- Ju pierdeti din edere esaul ce urea a fi transis, cci puterea de concentrare aauditoriului a scade si

nu eti ai fi ascultat.

Inc+eierea

&nd eti e;pune concluia preentrii nu adoptati un stil didactic. <aati- pe faptele pe care l

le- ati e;pus En discurs. nforati publicul c preentarea se apropie de final si asiurati- c eti

fi ascultat cu toat atentia Enaintea relurii punctelor esentiale, oferind participantilor, totodat,

posibilitatea de a trece totul En reist i de a se ndi la Entrebri.

Ju uitati c cel ai ult contea ipresia final, asa c strduiti- s fie bun. nc%eiati cu unreuat bine ndit

si nu terinati brusc, ca si cnd -ati rbi s plecati.

Saturi pentru o 3nc+eiere 3n ort:

- sintetiati continutul discursului En a;i 2 frae nu prea luni.3cestea or fi ult aide ipact dect un onolo de 10 inute.



- Ju lsati iloacele audio-ideo pornite, cci or capta atentia

- 3ccentuati cuintele c%eie, pentru a crea un > pac%et? pe care publicul s El ia la plecare.

- Cac ati ois o inforatie, ai bine renuntati la ea dect s o aintiti la final, cnd i-a pierdut dea conte;tul.

- Ju uitati s adunati aterialele si iloacele utiliate.

II. PRE7ATIREA S I OR7ANI8AREA FOR1 B RII

.!. Ce este ormatorul 9

@oratorul nu este un profesor, foratorul este ai derab un profesor educator.

@oratorul repreint orice persoan care forea aptitudini si sau deprinderi prin interediul

procesului de instruire. n functie de cadrul eneral al procesului de forare, de nielul de pretire urrit, foratorul poate Endeplini siultan sau pe rnd uratoarele roluri:

a. Educator : persoana care educ copii tineri. nttor sau profesor dispune de o pretire

special si se ocup de educatia copiilor prescolari.

b. nstructor : persoana copetent care instruieste pe altii

c. !rofesor :persoana cu o pretire special Entr-un anuit doeniu de actiitate si care

pred o aterie de Entnt En scoal. &u alte cuinte, educ si Enat pe cinea.

d. !edagog : persoana cu pretire special, care se ocup cu unca didactic si educati.3ceasta este persoana care-i supree%ea pe elei si Ei aut la preatirea lectiilor En

anuite institutii e;: internate8.

/rocesul de instruire repreint ai ult dect transiterea unor noi inforatii. @oratorul are

enirea de a %ida participantii, oferindu-le actiitti care s-i iplice acti si s le dea ocaia

aplicrii noilor cunostinte.

Ciferenta esential const in mo&ul de transitere a cunostintelor: profesorul foloseste etode

traditionale forale8, En tip ce trainerul utiliea odul de Entare non-foral baat peintarea e;periential.

dat ce trainerul accept ideea c nu poate sti totul si c nu poate oferi un rspuns la orice,

rolul su se transfor En acela de facilitator al invtrii.

/articipantii la un prora de instruire nu ai asteapt ca toate rspunsurile s le fie oferite de

forator, ci doar ca trainerul s le facilitee descoperirea acestor rspunsuri.

3ltfel dect En etodele traditionale de participare pasi la curs, ai nou se asteapt ca

participantii s fie actii si Enclinati spre a pune Entrebri.

.. Tipuri &e ormatori



Perectionistul

3cest tip de forator orbeste ai ult pe un ton didactic si are tendinta de a critica

participantii la curs ca si cnd ace stia ar fi copii. 3cest lucru se datorea si faptului c

elaborea Entrebri suernd rspunsul. Maniera lui de a se coporta pe parcursul procesului deinstruire se baea pe colaborarea cu persoanele cunoscute din sal, entinnd contactul iual

doar cu acestea. n eneral nu ofer un feedbacA poiti participantilor.

Tur2o e&ucatorul

3cest tip de forator este caracteriat a fi deosebit de acti si iplicat En ceea ce face. *itul de

instruire este unul repeit, neacordnd cursantilor sansa de a se e;pria si nici de a rosti ideile

pn la capt. /une aceent pe counicare dar desfasurarea ei are loc ai ult sub foraonoloului, el nefiind interesat de obtinerea unui feedbacA din partea cursantilor. Ce aseenea,

preint o poitie defensi En relatia cu participantii.

(e+nicianul

3cest tip de forator este riuros En e;priare, folosind un liba > reoi?, de specialitate

te%nic"nicidecu un liba relati siplu, pe intelesul celor ai putin pretiti. ste enul de

instructor foarte bine pretit din punct de edere al ateriei predate, Ensa felul En care lirea

continutul cursului nu este tocai adaptat auditoriului. l a conersa doar cu acei participanticare preint un interes pentru te%nic, and ipresia c acestia or Enta doar ceea ce le a

spune el. Ju entine contactul iiual cu auditoriul dect En rare cauri.

E&ucatorul anten

3cest tip de forator este poate cel ai apropiat de >perfectiune? En sensul c: are abilitatea de a

citi feedbacA-ul nonerbal al participantilor, este un asculttor acti, elaborea e;eple pe

Entelesul tuturor si stie cu s forulee Entrebri releante. /artea ai putin apreciat a acestui

forator este faptul c se identific att de ult cu participantii Enct a pierde firul loic alsesiunii de forare, acesta urnd a preenta En functie de starea de oent a discutiei. Se a

lsa influentat de starea de spirit a auditoriului si a fi usor de Entrerupt, el nefiind En stare de a se

ipune prin autoritate.

.). Ce este si ce nu este un ormator9

1. @oratorul nu este un profesor

2. @oratorul nu preda cunostinteinforatii8

). @oratorul foreaa noi abilitti, atitudini si coportaente

4. @oratorul nu doar transite cunostinte participantilor, ci le d ocaia s aplice aceste



cunostinte

5. @oratorul utiliea etode de lucru non-forale

6. 3plic Entarea e;perientiala Entarea baat pe e;periente si aplicabilitatea cunostintelor8

7. @oratorul nu nuai c stie despre ce orbeste, dar si e;plic ceea ce stie

+. @oratorul facilitea Entarea facilitea sirea de rspunsuri c%iar de ctre participanti8

9. @oratorul este un educator, educ abilitati si coportaente

10. @oratorul este un bun oraniator

11. @oratorul are capacitatea de a se adapta

12. @oratorul nu face lectii de lectura, ci este creati si oriinal En ceea ce face

1). @oratorul trebuie sa aiba o ndire poiti, s aib Encredere En el si En participanti

14. @oratorul este capabil s recunoasc si s apreciee e;perienta anterioara a participantilor

15. @oratorul stie sa ceara, sa prieasca si sa accepte feed-bacA16. @oratorul trebuie sa aiba atentie distributia astfel incat sa poata surprinde toate reactiile

participantilor

17. @oratorul are capacitatea de a aplana eentualele conflicte

1+. @oratorul trebuie sa fie desc%is, counicati si sa sustina acti rupul

19. @oratorul accepta diferentele de opinie si fructifica e;perienta participantilor

20. @oratorul are situl uorului, dar nu este coediant

21. @oratorul are o dorinta peranenta de autoinstruire si perfectionare

.*. Rolul si competentele ormatorului

Cin oent ce nu e;ist un odel standard al >foratorului perfectI, pute, totusi, identificacele ai iportante

roluri ale foratorului:

- consilier: nu trebuie s preinte inforatiile cu toate detaliile ci s orientee

cursantii s descopere ei Ensisi lucruri noi, care s ii otiee En a continua

participarea acti la curs.

- facilitator: edia obtinerea de cunostinte, orientnd cursant ii cu s Enete sdescopere lucruri noi, utile En procesul de instruire dar care pot fiaplicate En iata

cotidian.

- manager: Encuraeaa cursantii s colaboree, s-si Eprtseasc ideiile si

cunostintele dar ai ales responsabilittile, foratorul and sarcina de a

anaeria fiecare rup constituit.

- ghid i initiator: poate propune proiecte pentru entinerea copetentelor dobndite.

Competentele ormatorului

- loistica si oraniare



- analia priorittilor

- planificare

- analia clientilor si a neoilor acestora

- propunerea unui prora de forare adaptat cerintelor lui

- planificarea eficient a propriei actiitti

- copetenta de a se infora si de a infora

- copetenta de a lua deciii si de a delea

- ipleentarea planificrii

- copetenta de a fora si a se intera Entr-o ec%ipa

- de a preeni si reola conflicte

- copetente de coordonare si ealuare a actiittii ec%ipelor

.,. Or"ani#area ormrii

3r fi de preferat s iitati dinainte locul preentrii En ederea cunoasterii detaliilor precu:

luinoitate, acustica, scaune si aparatura.

ste cunoscut faptul c locul influentea starea de spirit a auditoriului. sala de curs Entr-un

capus uniersitar a aea alt ipact decat o sesiune de inforare Entr-un %otel pretentios. =uati

En edere toate detaliile slii teperatura dac este relabil sau nu, obila, iluinatul,

acustica, riea, plasarea si c%iar dac are un iros specific: e;. de opsea 8. @iti atent la

aplasaentul prielor, usilor, bufetului sau a altor obstacole stlpi, coloane8.

n continuare propun ctea aspecte de ba ce ar fi de indicat s le ealuati Enainte de

oraniarea procesului de forare:

- localiati priele si erificati dac functionea si dac este neoie de prelunitoare

- nu ocupati ona de ln us pentru asiurarea accesului

- aseati bufetul En spatele slii pentru a nu atrae atentia

- nu uitati s coborti aluelele dac utiliati iloace iuale- En eneral luina trebuie s fie ct ai natural pentru a nu caua disconfort iual

- stabiliti un loc unde auditoriul s prieasc, dup preentare, copii ;ero; dac este neoie

- erificati dac publicul poate edea

- erificati acustica si icrofonul dac e caul

.,.!. Pre"tirea slii

n factor adesea subestiat din caua efectelor sale ai putin eidente dar care poate transfora

o sesiune de trainin Entr-un real succes sau Entr-un esec total, este aranarea obilierului ese,

scune 8.3searea in fora de II



3H3J(3L :

- pentru sustinerea referatelor

- perspecti bun a foratorului asupra cursatilor

- un tip de aseare cunoscut de la

adunri festiitti C3H3J(3L:

- necesit ult spatiu

- distante ari Entre participanti

- En caul En care se distribuie scaune si En partea inferioara a potcoaei, unii cursanti nu or ai aea iibilitate.

3searea in fora de Istea? pe rupe

3H3J(3L:

- potriit actiittilor pe rupe- stiulea actiitatea si unca En ec%ip

C3H3J(3L:

- unor participanti nu le a fi suficient spatiul

- cursantii sunt distribuiti la o distant relati are unii fat de altii

3searea scolar clasic

3H3J(3L:

- pentru preentarea referatelor

- cadru

foral,

riuros

C3H3

J(3L:

- participantii sunt ai pasii

- discutiile En eneral au loc Entre un cursanti forator

- cei din pria banca se sit e;pusi intiidati

3searea En cerc far ese

3H3J(3L:- esele interpretate ca niste bariere8 sunt inlturate

- au loc ai ulti paricipanti

- stiulea actiitatea

- se crea o atosfer de dialo

C3H3J(3L:

- nu toti participantii sunt obisnuiti cu o aseare att de liber si ai putin foral

- unii adulti nu se or siti prea bine sau se or siti incoodati En aceast aranare



.,.. Cum se reali#ea# o pre#entare &e succes

Fn cele ce urea or fi preentate En linii ari anuite idei enites Ebuntteasc felul En

care se realiea o preentare, se tine un discurs, etc. /reocuparea pentru a orbi fruos si

conintor En public a fost una dintre preocuprile oenirii Enc din perioada antic unde En

Grecia s-a nscut retorica. Cespre aceast stiint s-a scris foarte ult En anier acadeic si nu

nuai. /ainile urtoare nu constituie o abordare acadeic a acestui subiect ci sunt ai

derab, ceea ce a preciat si En titlu, un ini %id practic pentru Ebunttirea calittilor de

orator ale studentilor proraului de asterat.

Specialistii En counicare au subliniat Entotdeauna faptul ca nu este suficient s preinti anuite

lucruri interesante, este releant aniera de preentare. ;ist ai ulte tipuri de discursuri

dintre care ention: preentarea sau discursul de continut, discursul de opinie, discursul

ocaional, poestirea etc.

Ce la bun Enceput trebuie entionate &ou re"uli &e 2a#:

- un bun orator se forea En tip prin e;ercitiu, este aderat c unii dintre noi sunt ai

bine Enestrati de la natur cu calitti counicationale, iar altii se bucur de o Enestrare

ai odest" si Entr-un ca si ai ales En cellalt rolul practicii propriu-ise trebuie luat En

serios"

- orice orator trebuie s- i cunoasc foarte bine aterialul care trebuie preentatN

Fn principiu continutul preentrii trebuie stabilit anterior, fora de preentare este necesar s se

adaptee la public, la conte;t etc.

@iecare preentare este structurat En introducere, cuprins si Enc%eiere.

MarA (Kain, cunoscut pentru calit ile sale de orator, spunea c reula de aur pentru oȚ

preentare de succes este ca introducerea, oent En care publicul sau cel putin o parte a

acestuia Ei face pria ipresie despre orator, trebuie s fie una foarte bun, iar finalul unul

strlucitor. &uprinsul este necesar s se caracteriee prin conciiune.

Fn introducere trebuiete adresat un salut, o scurt preentare a teei, continutul preint punctele

iportante, care or fi preentate sintetic En concluii. &%iar dac nu scrieti Entreul discurs, cei

care au eotii sunt sftuiti s scrie i s citeasc de pe foaie cel putin pria propoitie.

ntroducerea si Enc%eierea trebuie s fie realiate Entr-o anier de adresare personal.

3ici luele bine alese sunt indicate.

@iecare discurs sau preentare se realiea pe baa urtoarelor etape:

Prima etap este aceea &e pre"tire. 3tunci cnd ne pre ti pentru o preentare trebuie s



tine cont de:

- cine -a initat s tineti discursul,

- cu ce ocaie orbiti,

- care sunt obiectiele Cs. personale sau institutionale pe care doriti s le atineti prin acestdiscurs,

- ce tip de discurs este solicitat,

- care sunt asteptrile receptorilor discursului,

- ct tip este alocat discursului un eleent foarte i portant care nu trebuie niciodat depsitN8si dac e;ist

- tip alocat unor interentii din partea publicului, a discutiilor,

- care este bacAround-ul teoretic al publicului si ct de nueros este acesta,

- este publicul preent de bun oie la acest discurs sau este un eenient unde otiatia

sa de participare este stiulat,

Si nu En ultiul rnd trebuie s sti En ce sal or sustine preentarea, cu poate fi

calificat acustica acesteia, ce tip de sustinere te%nic e;ist retro- sau ideoproiector

etc.8.

A &oua etap este etapa &e &ocumentare sau cu alte cuinte de strnere a aterialului necesar

preentrii sau discursului. 3ici docuentarea se face prin interediul crtilor, al publicatiilor pe

care le si la bibliotec, prin interediul internetului, prin eentuala consultare a unor speciali

ti i prin accesarea propriei bae de date, etc.

Materialul adunat trebuie s treac printr-o etap de selectie, urat de o etap &e structurare.

3ceast etap se finaliea cu o pri for a discursului, care este ai apoi prelucrat. @iecare

discurs este structurat En functie de anuite cuinte c%eie, discursul nu este o for de

counicare onoton , ci En structura sa trebuiesc interate asa nuitele %i% li%ts. Fnainte de a

realia o pri repetitie eneral este necesar ca te;tul s fie prelucrat in punct de edere retoric,

ipleentnd de e;. fiuri de stil etc. /entru e;ercitii olinda este contraindicat, fiind ult ai

indicat un public ad %oc forat din prieteni si rude.

@iecare fiint uan este un ior de eotii ai ult sau ai putin controlate. @iti siuri c pn

si arii oratori ai luii antice sau oderne au fcut eforturi la Enceputul carierei lor pentru asi

stpni eotiile pe parcursul discursurilor. Fn anuite situatii iesiri eotionale oite sau aparent

necontrolate8 pot aea efecte puternice asupra publicului. at ctea recoman&ri pentru a

3n(in"e presiunea emotional 3n timpul pre#entrii:

- discursul trebuie pretit foarte bine, iar oratorul trebuie s fi fcut repetitia eneral acas,

- preenta En public a unor prieteni initati de Cs. poate fi de folos, cu att ai ult cu ct



acestia pot urri cu atentie discursul si pot s aute ai apoi s depsiti reselile,

- Enainte de preentare faceti cea rela;ant, cea care place si aut s stpniti ai bineeotiile si nu uitati s priiti partea bun a lucrurilor,

- En debutul discursului inspirati adnc, cititi sau orbiti rar, clar si putin ai tare acest lucru

a creste Encrederea En sine,

- iainati- c En sal sunt oaeni la fel ca oi, c%iar dac En public se afl sefii Cs. sau

colei care sunt ata s ad ai ereu doar reselile,

- faceti astfel Enct publicul s ascute, faceti paue si pe alocuri, repetati anuite idei

pentru a fi ai bine Entelese si retinute.

n discurs nu trebuie s respecte aceleasi reuli precu un te;t scris, este necesar ca

propoitiile s fie scurte.

Gnditi, orbiti, conineti, acestea sunt cuintele c%eie.

Spuneti ceea ce nditi, ceea ce spuneti a fi ascultat de public, ceea ce spuneti trebuie Enteles,

ceea ce publicul Entelee trebuie s si accepte, cu ceea ce este publicul de acord a fi utiliat, iar

ceea ce a fi utiliat a fi la rndul su retinut.

preentare bun se caracteriea printr-un stil concret, fr diaatii, continutul si fora

trebuie s se potrieasc unul cu cellalt. n rol iportat El oac eleentele surpri si eitarea

eneralirilor si preenta e;eplelor concrete.

.$. Utili#area mi;loacelor &e pre#entare

/entru a folosi oricare dintre iloace audio-iuale trebuie s pretiti dinainte. Cac o

tabl se poate instala repede si se poate folosi ori de cte ori este neoie, pretirea unei

preentri ulti edia e;: la calculator8 durea ai ult. n eneral cu ct iloacele audio-

iuale sunt ai cople;e cu att durea pretirea lor. Cac nu aeti cunostintele necesare

de a preti sinur iloacele audio- ideo, apelati la cinea: un cole, un prieten.Ce aseenea s retineti urtoarele:

-&ei din sal citesc ai repede aterialul e;pus dect orbiti duneaoastr, astfel c

nu este indicat sub nici o for citirea lui cu oce tare.

- n tip ce area aoritate se uit la aterialul iual, restul oaenilor or fi cu oc%ii laduneaoastr.

- NU cititi te;tul proiectat pe ecran

- Nu e;plicati En tip ce scrieti

- Nu anipulati fr rost iloacele de preentare

nainte de a alee un iloc de preentare erificati dac sala En care a aea loc preentarea



dispune de facilittile respectie si dac acestea functionea corect. Herificati fiecare aparat En

parte pentru a eita eitrile En tipul preentrii. Slile ari necesita un siste de sonoriare

care s cuprind difuoare, un aplificator de sunet i ai ulte icrofoane. Cac ele nu e;ist,

a trebui s le procurati si s le instalati.Ce aseenea, s edeti dac e;ist un ecran pe care s proiectati iainile, dac acesta estesuficient de are pentru a putea fi ut de fiecare participant.

"i#loacele prin care pute transite infora ii En tipul unui seinar, curs, etc. sunt de treiȚ

tipuri:- 3uditie

- Hiuale

- Materiale scrise

n cateoria mijloacelor auditive in are prin ascultare8 pot fi incluse:Ț

Sistemele au&io: c&- pla<er casetoon microon

/entru un public nueros sunt utile: difuoarele si icrofoanele n caul unor conferinte

internationale sunt folosite sistee audio cu casti pentru traduceri siultane.

Mijloace vizuale:

7raicele

/ot fi utiliate aproape pentru orice tip de audient si orice te. Se poate adua culoare pentru

a eidentia ai bine esaul transis si pentru a nu plictisi audienta.

'i&eo

3cest iloc este de folosit pentru a arta un scurt esa filat o scen scurt nicidecu pentru

a tine locul foratorului En procesul de instruire8 sau pentru preentarea unui esa Enreistrat al

unui orbitorcare nu a putut fi de fat la oentul preentrii.

Retroproiector l videoproiector

ste folosit ai cu sea in cadrul preentrilor la care asist un rup ediu ca rie peste

20 - )0 de persoane8. ste un iloc ideal de a preenta diarae si tabele. @olositi un indicator

pentru a atrae atentia asupra unui rafic sau a cifrelor, astfel Enct s nu fie Epiedicat ederea

celor din sal.

$ecomandri în folosirea videoproiectorului

3antae:

-ipact iual sporit

-posibilitatea utilirii En conditi de luin -iaini de diensiuni sporite-utiliare din poitia aseat sau din picioare folii usor de transportat



Ceaantae:

-dependenta de alientarea cu enerie electric -aparatele ai ec%i enerea oot

-Entunecarea unor secente de iaine

!entru realizarea slide-urilor !o%er !oint

/reentarea En /oKer-/oint Ensoteste din ce En ce ai des preentrile datorit aleabilittii

proraului En ederea conceperii unei preentri ct ai atractie a continutului. /ot fi alese

dierse culori de fundal, peritnd notiteadnotari sau obseratii ale cursantilor. ste o etod

e;celent de captare si entinere a atentiei cursantilor att prin foratul preentrii culori,

fundal, iaini8 ct si prin posibilitatea setrii ca o noua idee s fie introdus odat cu preentarea

noastr, nedistrnd atentia cursantilor cu aparitia pe ecran a Entreului te;t de preentat.

Recomand ri :

O tiliati acelasi cadru standard pentru intreaa preentare" in redactarea slide-

urilor este bine s nu se faca apel la un fundal prea strident sau prea inc%is.

3cest lucru ar Enreuna descifrarea literelor.

O &reati un siste de nuerotare"

O @olositi litere ari, liibile de la departare 1-2 c pentru titluri i 0,5-1 c pentru te;t8

O Spatiati ideile, deliitndu-le prin bulineO @iecare slide contine a;i 6 rnduri

O @iecare rnd are a;i 6 cuinte.

O Ju setati derularea autoat a slide-urilor Entrucat se poate declana o

discrepant Entre ideea duneaoastr si cea aparut pe ecran.

Diapozitivele

Se folosesc cnd este neoie de fotorafii En preentri. ste neoie de o are atentie En

oentul aranarii diapoitielor En ordinea dorit. @aceti e;ercitii de utiliare adiaproiectorului. Fncperea nu trebuie s fie intunecoas, En acest ca contactul iual cu

audienta se liitea.

Mijloace scrise

Copii xerox:

Cistribuirea lor se a face Enainte de preentare, depreferint Entr-o pau, doar dac faceti referire

la ele En tipul preentrii.

abla:

(abla este folosit de preferat pentru a ilustra ideile En cadrul unei preentri ai putin forale



si En fata unui auditoriu restrns, astfel Encat ceea ce e scris s poat fi tuturor u or de citit.

Flipc+artul:

@lipc%artul este adesea utiliat En traininuri, peritnd pstrarea inforatiei pe afise ari, ce

or putea fi ulterior plasate pe perete. Partiile de flipc%art or putea fi desprinse si utiliate pentru unca En ec%ip, urnd apoi a fi preentate En plen. Ce aseenea, ele pot fi utiliate

pentru conceperea unor diarae" se pot puncta idei- c%eie ale sesiunii de brainstorin sau

continuturi cu diferite culori e;: pareri pro si contra8, asiurnd-se libertate de iscare si

fle;ibilitate.

$ecomand ri En utiliarea flipc%artului:

- S fie ct ai atracti pentru participan ti

- @iecare foaie s aib un titlu, folositi liniute, nuere, culori diferite pentru titlu si continut- Scrisul s fie ct ai citet: iibil de la +-10 . &%iar dac spatiul de notare este ai ic

dect al unei table, aantaul este c inforatia poate fi pstrat.

- Scris cu arAere roase

- Structurati inforatia

- @olositi nuai cuinte c%eie, nu propoitii

- Ju reforulati cu cuintele duneaoastra ideile cursantilor dect En ura neocierii> 3dica, reti sa spuneti ca..?8.

- /uteti preti foile de flipc%art Enaintea lectiei pentru econoisirea tipului.

III. PROIECTAREA SI 1AR=ETIN7U0 PRO7RA1E0OR >EFOR1ARE

3ctiittile care perit desfsurarea unui proiect de forare sunt:

- analia neoilor de instruire

- definirea obiectielor pretirii cu ar fi reultatele a teptate En ura sesiunii de

intare En tereni de cunostinte, deprinderi i aptitudini

- definirea obiectielor intrii, cu ar fi reultatele specifice ale intrii pe care

cursantul le a obtine la sfrsitul fiecarui stadiu al cursului

- desinul eneral al proiectului de Entare, cu ar fi oraniarea obiectielor de

instruire, aleea etodelor, a instruentelor de Entare si a aterialelor

aditionale.

- Stabilirea proiectului

- rrirea actiittii

- aluarea continu si eneral

- =uarea En considerare a concluiilor procesului deealuare pentru planificarea noului



proiect

).. Anali#a ne(oilor &e ormare

).!.!. Anali#a ?e(aluarea ne(oilor &e ormare

/rocesul identificrii si definirii a neoilor de instruire cuprinde trei etape:

- dentificarea probleei

- *ecoandarea unei solutii pentru reolarea probleei

- aluarea solutiei propuse

/riul pas En proiectarea unui prora de instruire il repreint identificarea unei problee care

poate fi reolat prin lansarea unui deers educational. /entru acest fapt este neoie, intr-o

pria faa, lansarea unui proces oraniat de culeere a inforatiilor, cu rolul ca acesta s ofere

o perspecti detaliat asupra situatiei En urul careia s-ar putea desfsura. 3ccentul se pune ai

ult pe neoile de instruire al indiiilor. /roblea social En urul creia se a realia

proraul este inteleas in tereni relatii pentru c tri intr-o lue aflat in sc%ibare iar

datele probleei se or odifica.

Manifestarea neoilor de instruire este intotdeauna leata de un cadru social, politic, econoic si

institutional in care traieste si se anifest indiidul. Cat fiind faptul c oaenii sunt diferiti si

reactionea din perspectie diferite cu priire la un subiect dat, cei care concep proiecte pentru

adulti trebuie s ia En calcul posibilitatea de odificare sc%ibare a atitudinilor si alorilor,

considerate de referint pentru continuturile cursului propus. n proiect bine ndit a r spunde

cerintelor urtoarelor Entrebri:

- &e oi face'

- &u ce oi face'

- &um oi face'

- &um voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut'

/ria Entrebare iea obiectiele de instruire, care trebuie fi;ate i realiate. ce a ti s fac

participantul procesului de instruire dupa realiarea cursului83 doua intrebare triite ctre resursele de care dispune sau trebuie s dispun

foratorulaterialul uan, ateriale de lucru, tip8.

&ea de-a treia intrebare cere un rspuns concret priind stabilirea etodelor pentru atinerea

scopurilor. *spunsul la a patra Entrebare se refer la etodoloia ealurii eficientei actiittii

desfsurate.

!dentificarea problemei

/oate cea ai iportant etap, cuprinde o serie de operatii de identificare ale obiectielor

sesiunii. /reciarea clar a obiectielor de instruire repreint conditia fundaental a



proiectrii corecte. Cac foratorul nu stie, Enainte de Enceperea sesiunii, cu ce reultate

concrete trebuie s Enc%eie aceasta, atunci este de asteptat esecul. n od obliatoriu obiectiul

trebuie s fac referire la o ac%iitie educati, care s fie redat En coportaente iibile,

concrete. naintea definirii unui obiecti se a tine cont de urtoarele aspecte:- n obieci niciodat nu face referire la actiitatea profesorului ci la sc%ibarea

coportaentului cursantului En ura instruirii

- @iecare obiecti trebuie s iiee o actiitate sinular pentru facilitatea ealuarii lui

- biectiele or fi interate En ordine cronoloic a desf urrii actiittii

- Scopul unui curs trebuie s iee ceea ce a ti s fac participantul dup inc%eierea

instruirii nu ceea ce face En tipul ei.

- biectiele trebuie s fie in concordant cu idealul educational e;: forarea

personalittii deoltate ultilateral8

Recomandarea unei solutii pentru rezolvarea problemei

3 doua etap a proiectrii iea stabilirea resurselor educationale:

&e inforatii or fi lirate'

&e aptitudini noi se or fora pe baa acestor inforatii'

&ine are neoie de instruire'

*esursele actiittii de instruire se refer la :

- resurse materiale: suport de curs, te;te, tabele, flipc%art etc

- resurse umane: cursantul cu personalitatea lui, otiatia, propriile capacitti de intare

- resurse procedurale: fora de oraniare a slii, etode de Enatare, oraniareaactiittii etc.

n forator a fi cu atat ai bun cu ct reuseste s El Enete pe cursant s fac ceea ce poate si

ceea ce are neoie realente. /reisa de la care se porneste este una optiist, En sensul c

orice o poate fi intat cu conditia aleerii etodei optie.

3leerea iloacelor i etodelor se a face de ctre forator, Ensa acestea or trebui alese En

functie de situatia de instruire, fr suprasolicitri si En functie de inforatiile leate de functiile

si interesele cursantilor.

"valuarea solutiei propuse : Solutia propus pentru problea identificat a fost corect aplicat'

Hiea stabilirea te%nicilor de ealuare a reultatelor instruirii, deci de ealuare a radului de

iplinire al obiectielor propuse. n functie de ct de bine si concret au fost forulate

obiectiele si ct de cuantificabile prin coportaente iibile ale participantilor8, se poate

deterina prin ealuare eficienta actiittii didactice, ca un raport dintre reultatele obtinute si



resursele consuate.

Se poate spune, c o actiitate si-a atins atunci succesul cnd obiectiele ei au fost atinse intr-untip ct ai scurt, cu c%eltuieli inie si resurse ateriale, si au fost indeplinite cu plcere dectre participanti.

/rin procesul de ealuare nu se or etic%eta participantii pentru totdeauna, ci se a urri perfectionarea lor prin eidentierea punctelor tari dar si punctelor slabe, ca urare a intreului

proces de instruire.

).!.. Sta2ilirea o2iecti(elor instruirii

biectiul este o reflectare anticipat a reultatului instruirii i prescrie cu ar trebui s rspund

s reactionee cursantul dup parcurea unei secente de inatare. l se refera la odificarile

obserabile ce se produc in plul deoltrii personalitatii uane En concordant cu scopul procesului de forare.

De ce trebuie s stabilim obiectivele instruirii?

n oentul planificrii instruirii Entrebati ICe ceI, nu I&eI.

=a Entrebarea I&eI eti rspunde cnd Encepeti s oraniati continutul instruirii. ste necesar

s rspundeti la Entrebri de enul:

- Ce ce desfsor acest curs'

- &e beneficii or aea cursantii in ura lui'

n functie de actiittile proraului de forare sunt clasificate urtoarele cateorii de

coportaente, care se interconditionea reciproc si care se doresc a fi obtinute prin atinerea

obiectielor de instruire:

a8 Comportament co"niti(: interpretare, receptionare analiare, reproducere, inteleere,

b8 Comportament aecti(: aloriare, anaare, e;priare

c8 Comportament psi+o- motor: i cri, capacitti fiice, counicare nonerbal

biectiele co"niti(e se refer att la cunoa terea unor aspecte ale realittii, ct si la capacittile

intelectuale pe care le iplic aceast cunoastere.

biectiele aecti(e descriu odificrile ce se produc pe parcusul sau la finalul sesiuni de

instruire En starea afecti, a atitudinilor, a intereselor, a sentientelor, alorilor. /robleatica

este ealuarea acestor obiectie: cu pute ealua un sentient' &e criterii e;ist' ;eple de

astfel de obiectie: sensbilizarea cursantilor, stimularea atentiei, intreȚinerea de relatii sociale

pozitive, intelegerea i dominarea emoȚiilor etc.

biectiele psi+o-motorii includ orice i care uan obserabil.

Functiile o2iecti(elor:

Q unctia &e orientare a@iolo"ica a procesului de instruire-" e;pri necesitatea ca



educatorii s con tientiee sisteul de alori care s le orientee actiitatea practica"

unctia &e anticipare a re#ultatelor - orice obiecti a anticipa o realitate care nu e;ist Enc"

Q unctia e(aluati(a - obiectiele dein criterii de ealuare, ele fi;ea nu nuai reusita, ci

si criteriul de surare al acelei reusite"

Q f unctia &e re"lare a procesului &e instruire-" pe baa obiectielor se selectea, seoraniea, se transit continuturile intrii, se ale strateiile de predare, intare,forele de oraniare a procesului de forare, locurile cele ai adecate de realiare aactiittii de instruire.

Q Cum se formuleaz un obiectiv#

3ctiittile de instruire iea odificri ale:

- cunostintelor

- deprinderilor

- atitudinilor;priarea si nuantarea obiectielor se face cu autorul >verbelor de actiune” precu : a

identifica, a aminti, a recunoaste a distinge, a defini, a ilustra, a interpreta, a reorganiza, a

e'plica, a demonstra, a e'tinde, a completa, a povesti, a argumenta, a decide, a evalua.

E@emplu: =a sfr situl procesului de instruire (conditia), participantii or putea planifica,orania si lira (comportamentul) instruiri de calitate pentru coleii lor din retea sau alterupuri tint (criteriu) $

E@primarea unui o2iecti( se poate reali#a &upa urm toare sc+em intero"ati( :

O &ine a produce coportaentul dorit' !articipantii)

O &e coportaent reolabil a doedi ca obiectiul este atins' vor putea planifica,organiza si livra)

O &are este produsul sau perforanta obtinut' instruiri de caliate8

O n ce conditii a aea loc coportaentul preconiat' la sfarsitul procesului de

instruire8

7reseli 3n e@primarea unui o2iecti(

• &onfundarea obiectiului cu ceea ce foratorul rea s fac• ncluderea a ai ult de un obiecti En forularea reultatului unei instructii• @orularea obiectielor in tereni de proces ce sa fac subiectul pentru a atine un

reultat8 En loc de forularea in tereni de produs ce trebuie s deonstree ca trebuie s fac8.

Cup stabilirea obiectielor:

Inainte &e sesiunea &e instruire:

- Se or utilia pentru planificarea instruirii elaborarea planului de ac iune.Ț

- Se or utilia pentru elaborarea scrisorii de initatie inaintat participantilor

- Ceoltarea aterialelor s i etodele de curs

In timpul sesiunii &e instruire- Hor fi clar preciate la Enceputul sesiunii de instruire



- dentificati asteptrile cursantilor cu priire la tea debtut

- =uati in considerare propunerile cursantilor s i odificati sau copletati obiectiele daceste necesar

- 3siurati- c obiectiele au fost intelese si acceptate de ctre cursanti

- @aceti referire ct ai des la obiectiele sesiunii de instruire si nu le scpati din > oc%i?- ;plicati de fiecare dat cnd eti realia un e;ercitiu de ce anue il faceti" astfel inct

participan tii s intelea senificatia lui si obiectiul de Endeplinit ce se a atine duprealiarea lui.

0a s4rsitul sesiunii &e instruire

- *eeniti asupra obiectielor si preciati ipreun cu participantii in ce sur au fostacesta Endeplinite.

3cele obiectie care nu au fost Entocai atinse pot fi luate En considereare pentru o

actiitate nou.>up sesiunea &e instruire

- @elicitati obiectiele Endeplinite

- *eforulati obiectiele in caul unei noi sesiuni de instruire. @aptul ca acestea au fost

atinse intr-una dintre sesiuni nu arantea c a a a fi Enotdeauna.

n caul in care obiectiele nu au fost atinse, incercati s aflati caua. &aua, poate succede dinurtoarele otie:

- biectiele nu au fost potriite participantilor sau nu au fost posibil de atins"

- &ontinutul si inforatia instruirii nu a autat participantii s atin obiectiele propuse.3cest proces de ealuare a obiectielor poate s fie destul de dificil uneori dar conduc spre o

perfectionare a foratorului. @olositi- de e;perientele fiecrei sesiuni de instruire pentru a

concepe obiectie ai bune pentru sesiunile iitoare.

).!.). Re#ultatele instruirii

&u ct obtineti ai repede inforatii cu priire la participantii cursului de instruire cu atat ai

repede puteti defini scopul si obiectiele preentrii. /entru orice preentare trainin trebuie

definite:-scopul

-o2iecti(ele &e atins

-re#ultatele &e o2tinut.

>einirea re#ultatelor presupune:

- laborarea obiectielor si a actiittilor

- 3ranarea En tip a actiittilor

- &onfirarea asteptrilor participantilor

- laborarea planurilor de actiune



3ctiitatea insean ceea ce faceti concret? practic pentru Endeplinirea unui obiecti e;:

preentare propriu-is, discutii conduse, actiitti structurate, lucru in rupuri, oc de rol8.

3leerea actiittilor depinde de ulti factori. n factor foarte iportant este leat de

abilit tile si e'perienta celui care desfaoar procesul de instruire .Ce aseenea foarte iportante sunt: conte;tul En care are loc preentarea, audienta, obiectiele

cursului, continutul, tip, spatiul, loistic, alte resurse, etc.

n ura analiei neoilor de instruire se recoand s reu datele colectate Entr-undocuent care a cuprinde:

- nurul persoanelor care au neoie de instruire si localiarea lor eseria si postul pe

care El ocup in oraniatie8

- rupurile de instruire

n rup de instruire este forat din persoane care au neoi de instruire aseanatoare si care

or participa la acelas i tip de instruire.

- durata necesar pentru instruirea fiecrui rup

- disponibilitatea anaatilor de a participa la instruire

Se iau in consideratie cerintele operationale ale actiittii lor si se caut perioadele de tip incare lipsa lor de la locul de unc nu afectea procesele de lucru.

- buetul disponibil pentru deoltarea resurselor uane i ipleentarea proraului de

instruire.

).. Ela2orarea materialelor necesare ormrii

)..!. Suportul &e curs

laborarea suportului de curs presupune parcurerea urtoarelor etape*

- Analiza obiectivelor

- +trngerea informatiilor

- +electarea materialelor care vor fi incluse

- +tructurarea continutului cursului

Analizarea obiectivelor

Suportul de curs trebuie conceput astfel inct s duc la atinerea obiectielor instruirii.

Ce aceea:

- biectiele cursului trebuie s se potrieasc cu instruirea"

- nstruirea trebuie s se potrieasc cu ealuarea"

- biectiul trebuie s reflecte reultatul dorit al actiittii de instruire.

+trngerea informatiilor

/entru strnerea infora iilor se folosesc o serie de etode, dintre care pute ainti:Ț



- &ercetarea empiric

3ceasta este o inestiare a ideilor si coportaentelor. neori cercetarea epiric se

concentrea pe studierea relatiei de tipul cau-efect. &ercetarea epiric Encepe cu ipotee care

se testea i se continu cu lirarea unor inforatii specifice.nforatiile sunt testate statistic pentru surarea probabilittii si nu a aderului absolut.

Studiile epirice contribuie la deoltarea unor noi Entrebri, ipotee, testri, teorii i la luarea

unor deciii despre politici si actiuni.

- Analiza critic

Fn aceast anali sunt stabilite calittile si efectele unor ateriale scrise sau orale sau ale unor

procese. anali critic poate fi fcut asupra unui oc, un discurs, o i care social, o politic

sau o procedur. 3ceast anali trebuie alorificat prin obiectiitate si copetent" ar trebui sfurniee definirea clar a criteriilor utiliate, s ofere luriri suplientare despre subiectul

cercetat.

- &ercetarea opiniilor

3ceast cercetare inesti%ea ce crede despre un subiect diferite cateorii de oaeni e;perti

sau nu8. ;pertii or lira baele unei interpretri, e;traerea unor concluii i ealuarea faptelor.

- &ercetarea secundar

cateorie de inforatii iportant o repreint inforatiile istorice despre te. nstructorii auneoie de astfel de inforatii En elaborarea suportului de curs pentru construirea fundaentului

despre eeniente, fapte sau procese de la Enceputuri pana in preent.

+electarea materialelor de inclus

/entru ca preentarea duneaoastra sa fie una de succes trebuie sa inceapa cu o buna

docuentare. 3cest lucru deterina ulta unca si tip ai ales in etapa de selectie a surselor:

carti, internet, presa etc.

Ce retinut este ca inaintea deciiei cu priire asuprea docuentarii trebuie sa aeti in edereuratoarele ) idei:

1. Ce ce este necesar cursul pe care il eti desfasura

2. &e iplicatii are calificarea in ura cusului

). &are or fi reultatele si beneficiile.

I&entiicati sursele

n bun punct de pornire En aceast fa este reiuirea unei cr i din doeniu i studiereaȚ

bibliorafiei. 3lte recoadri ar fi : docuente uernaentale, rapoarte i reiste de

specialitate, date strnse de la priet eni, failie i alte contacte, casete ideo, nternet sau &d-

*o-uri.



1aterialul &ocumentar

Gasiti ariantele optie ale fiecrei surse de inforatie tinnd cont de aantaele si deaantaele

fiecareia En parte dar ai ales calculati cea ai bun etod de a utilia inforatia./uneti accent

pe actualitatea inforatiei si nu baati pe surse depsite. rientati- dup inforatiile de peinternet care de obicei sunt actualiate. Sau optati pentru copletarea inforatiilor depsite prin

copilarea cu idei noi. 3stfel cursul duneaoastr a fi ult ai de ipact pentru auditoriu.

@oarte iportant: decideti rapid care sunt sursele care erit s fie e;ploatate si notati ideile

principale. Ju pierdeti tipul citind detaliat toate sursele care in la n. n caul in care

optati pentru surse de internet fiti siur c ati folosit cuintele c%eie care reua cel ai bine

teatica pe care incercati s o abordati. Stocati aterialul in fisiere pe calculator alctuite special

pentru ceea ce doriti. *etineti doar c anuite surse de pe internet nu repreint neaparataliditatea inforatiei.

+tructurarea materialului

rdinea in care eti preentaideile cursului duneaoastra a influenta receptarea esaului.

deile pe care le aeti le puteti e;pune in ) oduri:

!. cronolo"ic

. in or&inea importantei

). in or&ine aleatorie

ndica ar fi ca indiferent de odul ales sa ipletiti ideile astefel incat intreul curs s par un

Entre. &ele trei oduri e;puse ai sus beneficiaa in parte de alte ) posibilitti de structurare.

a%$ !dei separte: ideile sunt e;puse in ordinea ipus de te. le nu decur neaparat una din

cealalta, astfel incat pot fi e;puse separat cu entiunea ca fiecare dintre idee are iportanta ei

ulti or crede ca doar pria idee este iportant8.

b$% "videntierea unei idei: ideea principal este urat de alte idei secundare. deile secundare

aut la e;plicarea si

detalierea ideii principale, astfel inct aceasta s fie ct ai clar inteleas.c$% &uprapunerea ideilor: se a face referire la ideile precedente sau or fi reluate pentru a fi

scoase in eident iportanta lor. ste cea ai utiliat etod si este folosit ai ales in caul

in care fiecare idee depinde de cealalt.

enica naratiunii

(e%nica naratiunii se baea pe ) etape utiliate in poestiri i care structurea clar subiectul:

- Intro&ucere : partea de inceput a preentrii

- Cuprins : e alctuit din teele i ideile principale - Inc+eiere : concluii,reluarea ideilor principale i intrebrile publicului dac este necesar8.



>e retinut : publicului i se or da repere clare att la incepu tul ct i la finalul fiecrei etape.

)... Planul &e in(atare 5&esi"n-ul6

/lanul de Entare descrie anuntit, pentru fiecare subiect ce a fi abordat in cadrul preentriiurtoarele:

- tipul alocat

- titlul

- descrierea anuntit a procesului folosit

- etoda folosit

- aterialele necesare

- persoana care a preenta subiectul.

/lanul poate fi realiat in for desf urat sau tabel.at un e;eplu de plan sub fora de tabel :

Ora Nr. Su2iect?Tema >escriere1inute

9- R5 Stereotipurile Pre"atirea salii a ec+ipamentului si a materialelor necesare: scaune,10:45 afisarea proraului de i.

Salutarea participantilor la a -a #i &e trainin".

Anuntarea temei: scurta preentare a prorauluide i, referitoare la teeleabordate.



9:05 )5 O2iecti(: sa recunoasca specificul fiecarei culturi si sa alorifice propriile9:40 preudecati in raport cu alti participanti.

58 @iecare dintre participanti a e;trae un cartonas din cosuletul cu 12iaini, in care este repreentat un ebru o ebra a unei cateoriietnice italieni,erani, francei, aponei, aericani, roani, rroi,

irlandei, enlei, arabi, unuri, reci8./articipantul a trebui sa identifice ) caracteristici specifice acelei culturietnii caracteristicile pot fi atat poitie cate si neatie8.

/e o foaie de flipc%art, preatita anterior, a desenat un tabel ipartit in 4coloane oriontale, si 12 randuri. &ele 4 coloane repreinta:1.Cenuirea etniei2.&aracteristica poitia).&aracteristica neatia4.bseratii@iecare participant a lipi cartonasul sau in dreptul denuirii etniei pe care

o repreinta, si a nota in coloanele 2 )dupa ca8 caracteristicile)08 identificate, otiandu-si totodata aleerea. preentand c%iar situatii cucare s-a confruntat in trecut si care i-a deterinat aleerea./articipantii isi pot e;pria acordul sau deacordul in leatura cu optiunilecoleilor.@oratorul a nota aceste rearci ale participantilor in rubrica >bseratii?.

9: 40- T45 /ria parte a preentarii /oKerpoint contine poe %aioase si stereotipuri10:25 pline de uor ale ai ultor cateorii etnice europene.

158 O2iecti(: la finalul preentarii sa identifice si sa inteleaa caueleefectele stereotipurilor dar si ipactul e;istentei lor in societatealobaliata.

)08 3 doua parte a preentarii, este teoretica si raspunde la intrebarea Ce suntstereotipurile9- Scurta e;plicatie a tipurilor de stereotipuri- crearea stereotipurilor: caue si efecte- ipactul lor asupra societatii. &onceptul de preudecata si discriinare.- odalitati de cobatere a stereotipurilor - o lue fara stereotipuri..e posibil'O2iecti(: insusirea unor tereni specifici educatiei interculturale.

10:25- T20 Ciscriinarea /articipantii or fi ipartiti cate 4 ebri in ) rupe. @iecare rupa10:45 si preudecata prieste cate un studiu de ca referitor la tea cursului. Mebrii fiecarei

rupe a trebui sa analiee caul respecti, realiand o copunere dea;i o paina, ce a fi preentata si celorlalte 2 rupe. &oncluiainterpretarii a trebui e;pusa intr-un otto, sau fraa.Se a urari analia conitia si afectia a situatiei dar si intentia deactiune sau coportaentul adoptat.O2iecti(: deoltarea de catre participanti a atitudinilor si andirii criticeipotria discriinarii si intolerantei.n continuare o aborda tee

precu............................................................................................... ,urandca la final sa parcure ealuarea interediara.



)..). A"en&a participantului

3enda instructorului orarul8 cuprinde:

- ora de Encepere si de terinare a sesiunilor de diineat si dup-aia- titlul

- sub-punctele subiectelor

discutate *ecoandri:

- nu notati orele de Encepere pentru fiecare subiect in parte" unii participanti ar putea fi preocupati

cu cronoetrarea foratorilor

- respectati orele de Encepere si terinare a sesiunilor pauelor.

n caul in care dipuneti de tip si doriti inceperea unui nou subiect, intrebati intotdeauna daca participantii sunt de acord cu constinuarea proraului.

).). In(tarea si instruirea

nstruirea este terenul scurt pentru procesul sisteatic prin care un indiid este autat s stpaneasc

indeplinirea unor sarcini bine definite la standarde stabilite.

nstruirea trebuie Entotdeauna facut astfel inct s fie in raport cu neoile identificate si trebuie s aib

obiectie clare, surabile.

&e se invat ?

&unostinte* idei, principii, concepte, reuli, loic si cuinte noi8 care trebuie Entate pedinafar.

Atitudini* interese, aprecieri, idealuri, coportaente concrete si iibile care trebuie s fie

folosite pentru atinerea unui anuit scop.

Abilit ti* obiceiuri create sau odalitti in care participantii folosesc cunostintele intate, odul

En care ealuea aceste cunostinte, odul in care abordea probleele.

).).!. E&ucatie ormal B E&ucatie nonormal

"ducatia formal : Se refer la ansablul actiittilor intentionate, sisteatice si oraniate

desfsurate in cadrul unor institutii de intnt specialiate scoala, radinita, uniersitate etc.8

and ca scop forarea personalittii uane. /lanul de intnt al institutiei respectie cuprinde o

serie de actiitti didactice riuros oraniate dar si o serie de obiectie educationale clare, pe baa

crora cadrul didactic a lira cursul, incercand s le indeplineasc. &el ai elocent e;eplu de

actiitti este repreentat de cursurile si seinariile obliatorii incluse in planul de intnt ale

diferitelor scoli.

"duca'ia non(formala* include un ansablu de actiitti educatie, structurate si institutionaliate



care au loc in afara slilor de curs, fiind actiitti optionale sau facultatie. 3cest tip de educatie ine in

copletarea celei forale si este constituit dintr-o a foarte lar de actiitti fle;ibile, adaptate

neoilor si intereselor persoanei. Grupul tint al educatiei non-forale este e;tre de ast si poate

include: elei, studenti, persoane adulte, persoane aflate in dificultate, JG-uri etc./rintre obiectiele specifice acestei educatii, se pot enuera:

a. sustinerea celor care doresc s-si deolte sectoare particulare in coert, aricultura, sericii siindustrie

b. autarea populatiei pentru a e;ploata ai bine resursele locale sau personale.

c. desrsirea profesional sau initierea intr-un nou doeniu intr-o nou actiitate.

d. prooarea noilor tipuri de educatie: educatia international, pentru sntate.

*iscul acestui tip de educatie este repreentat de posibilitatea realirii neprofesioniste a actiittilor

specifice precu si de dificultatea de a aparea in ealuarea obiecti a reultatelor obtinute. Diferenta cea mai mare intre educatia formal si educatia non-formala const En metoda folosit $

Metoda este ilocul prin care sunt Endeplinite obiectiele unei actiitti. a rspunde de obicei laEntrebarea/&um?/

Ce aceea atunci cnd alee o etod trebuie s tine cont de 2 aspecte: pe de o parte de continutul

inforational, iar pe de alt parte de sura En care iplic auditoriul.

).*. Particularittile 3n(trii la a&ulti

).*.!. Cum 3n(at a&ultii9

Malco UnoKles, recunoscut specialist En problea educatiei adultilor, a realiat o caracteriare a

trsturilor definitorii pentru adulii care inat, scotnd in eident urtoarele:

T )dul'ii sunt persoane independente:

Ce aceea ei trebuie lsati s se e;prie liber. ste recoandabil s fie iplicaVi in realiarea

unor proiecte care sa relee interesele lor profesionale i de cunoa tere, artndu-li-se astfel in ce

fel reolarea diferitelor sarcini de instruire ii poate auta in atinerea unor scopuri personale.

* )dul'ii de'in o bogat+ experien'+ de via'+:

i au neoie s li se recunoasc e;perienVa dobndit anterior Wi c%iar s le fie alorificat.

* )dul'ii si propun atingerea scopului indiferent ce ntreprind:

ste recoandabil ca in proraul de instruire in care ei sunt iplicaVi s fie releate in od

transparent scopurile i obiectiele ce trebuiesc a fi atinse.

* )dul'ii sunt atra-i de ce e relevant:

i au neoie s inVeleaa raViunea pentru care trebuie s ineVe cea nou. ste indicat s li se

ofere oportunitatea ca ei s Esi aleaa sinuri proiectele pe care le or realia, cci doar a a

proiectele or reflecta neoile lor proprii de inVare.

* )dul'ii au sim' practic:



nsean c trebuie s li se deonstree in ce sur ceea ce inaV le este de folos in iaVa

cotidian. 3specte ale eorrii:

- reVine ai uWor partea de inceput a unui aterialeenient

- fr repetare uit rapid dup 24 ore8

- reVine u or lucrurile neobi nuite

- reVine ai u or partea de final a unui aterialeenientș

Emisera Responsa2ila pentru: Inluenta asupra omului

Dreapta -gndirea f0r0 limba# -privire de ansamblu

-percepț ie spaț ial0, vedere în relief, -mod de gndire deductiv

visul1 imaginaț ia -identific0 detaliile dintr-un ansamblu

-muzica i culoareaș -dificult0ț i in a stabili priorit0ț i i a faceș

-intui ieț lucrurile in ordine

-atractivitate c0tre lucruri tangibile

dect de simboluri

-orientat0 c0tre aplica iiț

-se bazeaz0 pe intui ieț

-dificult0ț i in alegerea celor mai

potrivite cuvinte

-creativ- emo ional ț

&t.nga -limba# - cunostin ele sunt asimilate intr-unț

-calcul logic1 matematic mod secven ial ț

-capacitate de analiza i abstractizareș -mod de gandire inductiv

-preferin a pentru detalii i nu pentruț ș -orientare spre date i detaliiș

ansamblu -tenta ie de a face liste i planuriț ș



-procedura metodic -procesarea simbolurilor

-ra ionament demonstrativț

-se bazeaz0 pe realitate

-coordoneaz0 abilit0ț i de vorbire iș

scris

-orientare spre reguli

-e'tragere de concluzii dintr-un

num0r redus de date

&timularea ambelor emisfere cerebrale sporeste eficienta inv+t+rii



/ersoanele care au fost antrenate s- i foloseasc preponderent o eisfer cu ar fi: contabilii, ininerii

eisfera stn 8 sau actorii, uicienii eisfera dreapt8 au dificult i in a- i folosi cealalt eisfer.ț

&u toate c cele ai ulte principii de En are i etode de instruire au fost deoltate pentru copii,ț ș

orientrile oderne En tiin ele educa iei au lansat, ca urare a ideii deș ț ț 3n(țare permanent pe toata

durata ie ii8 principii i etode noi, adecate adul ilor. =a polul opus se aflaț ș ț re#isten a la 3n(ț țare, ce

repreint o atitudinea adesea intalnit la adul i, pe otiul perceperii in rii ca pe un dureros proces alț ț

sc%ibrii att pe plan personal ct i profesional. Cep irea acestor obstacole se poate realia prinș ș

plasarea rupului de in are intr-un conte;t stiulati, crearea unei abian e placute i incuraatoare.ț ț ș

1oti(atia 3n( ț rii la a&ul iț

/reenVa otiaViei deterin iplicarea acti in actiitatea de inVare, o eeorare teeinic iș

rapid a noilor inforatii, dep irea obstacolelor, participarea frecent la actiitVi i ai ales plcerea deș ș

a inVa. 3 adar otiele care il deterina pe adult s ineVe sunt ariate, insa pe baa lor puteș

identifica principalele surse otiaVionale:

a. $ela2iile sociale: adulVii in la cursurile de specialiare instruire pentru a- i face prieteni noi,ș

cuno tin e" sș ț socialiee

b. A tept ș 0rile sociale: la insistenta unei autoritVi, la recoandrile prietenilor, coleilor

c. 3un0stare social0* de a se siVi util societVii intnd doenii noi fr letur cu profesia de ba.

d. Avansare profesional0* pentru a obVine beneficii ateriale, aansare profesional și pentru a Vine

piept concurenVei

e. $efugiu* pentru a scapa de plictiseala, a scpa de rutina ilnic

f. nteres cognitiv* pentru a- i satisface curioitatea.ș

n forator pentru adulVi eficient creea un ediu de EnVare baat pe cooperare. n astfel de abient

intereaa participanVii En procesul de planificare. @oratorul trebuie s fac posibil analia neoilor de

forare i s stabileasc obiectie de EnVare pe bae neoilor identificate. /roraul de EnVareș

trebuie s iee actiitVi de EnVare succesie, care s utiliee etode i resurse special conceputeș

pentru atinerea obiectielor de EnVare. Cac inVarea adulVilor insean in priul rnd participare,

atunci pasiitatea, utiliarea etodelor tradiVionale nu poate da reultate. Metodele acti-participatie,

centrate pe cursantul-adult, au doedit eficienV.



>esi"n-ul instruirii a&ulDilor

1. 3dulVii au neoie sa stie &e ce trebuie s ineVe un anue lucru.

2. 3dulVii inaV ai bine e;perientnd.

). 3dulVii abordea inVarea ca un proces de reolare a probleelor.

4. 3dulVii inaV cel ai producti atunci cnd subiectul constituie pentru ei o aloare cu aplicabilitateiediat.

5. nstrucViunile pentru adulVi trebuie s pun accent ai ult pe proces i ai puVin pe conVinutul ceș

urea a fi lirat.

6. 3dulVii i i doresc s fie iplicaVi in desf urarea i ealuarea actiitVilor.ș ș ș

7. 3dulVii sunt interesaVi de subiectele care se refer la profesia sau la iaVa lor profesional.

Atmosera &e in(Dare la a&ulDi

1. 3dulVii inaV ai eficient cnd se afl intr-o atosfer rela;ant, de incredere, de prietenie.

2. 3dulVii aprecia initaVia de a se e;pria cu priire la opiniilor celorlalVi sau cu priire la propriileopinii.

). 3dulVii au neoie de ai ult confort e;: iluinat bun, ese, scaune cu sptar8

4. 3dulVii lucrea ai eficient in rupuri ici, care le ofera posibilitatea de a- i iprt i e;perienVa i de aș ș ș

reflecta asupra celor spuse de alVii.

).*.. In(Darea e@perienDial

Fn actiitatea foratorului, c%iar de la Enceput, trebuie s fi aprut o posibilitate de a se asiura c

inforaViile de baa sunt nu doar transise, ci i reVinute. Sipl, de i nu prea eficienta, Entrebare IaViș ș

EnVeles 'I repreint o suerare a rspunsului > da?" realindu-se astfel o atitudine ai ult pasi dect

acti a audienVei. /entru o erificare corect a radului de instruire se recoand utiliarea intrebrilor

desc%ise, ce or acorda posibilitatea aruentrii rspunsului.

nVarea e;perienVial este repreentat sub fora unui ciclu, in cadrul cruia se trece prin cele 4 etape

ale inVrii e;perienViale:

E@perienDa concret practica O2ser(area rele@i( e'emple Conceptuali#area a2stract teorie*

E@perimentare acti(: e'periment.

/riind cu atenVie sc%ea o constata c adulVii incep in(atarea &in experien'+ - o acViune, un

sentient, o proble sau un eenient - care creea neoia de ai bun EnVeleere.

/entru a putea EnVa din aceast e;perienV, trebuie elaborat un conte;t. &ei care EnaV reflecteaz

asupra a ceea ce s-a Entplat: cnd, cine, ce a fcut8, de ce s-a Entplat i care sunt consecinVele. 3poiș

aun la o concluzie despre e;perienV ce a fost bun sau ru i de ce8.ș



Cupa identificarea concluiei i ealuarea a ceea ce s-a intaplat, ace tia se or ndi la odulș ș cum vor

reac'iona in viitor Entr-o astfel de situaVie i ce doresc sș obVina prin procesul de EnVare. 3cu apare

tendinta de a generaliza concluia identificat, cercetnd literatura de specialitate sau prin inforarea cu

priire la aliditatea acesteia in eneral. &oncluia este alabila in toate situatiile sau a fost alabila doar

intr-o anue situatie8.

ratoarea etap a fi experimentarea activ* testarea personala a ceea ce s-a inVat.

).*..!. Etapele in(Drii e@perienDiale

D/*J 3Ț

3tt la inceputul ct i la finalul sesiunii de instruire aspectul e;perientei participantilor la sesiunea deș

instruire este esenVial. @oratorul a trebuie sa fructifice aceast e;perienV i nicidecu s o inore.

;perienVa participanVilor repreint punctul de pornire intr-o aseenea actiitate i aceasta trebuieș

e;ploatat prin diferite etode: brainstorin, studiu de ca, oc de rol etc. ;perienVa repreint, cu alte

cuinte, baaul de cunostinVe i inforaVii pe care il deVin participanVii inainte de procesul de instruire,ș

urnd ca la finalul sesiunii aceasta s fie copletat i aprofundat, dup ca.ș

3J3=3

3ceasta etapa se refer la erificarea cuno tinVelor anterioare ale participanVilor. *olul foratorului esteș

de a solicita e;priarea cursanVilor cu priire la o proble, urnd a analia aliditatea sau

corectitudinea cunostinVelor cu priire la tea in cau. 3ceast etap este deosebit de iportant,

deoarece participanVii or fi antrenaVi in counicare i se a stabili un sc%ib de > e;perienVe?. n acestș

oent unii participanVi cu o e;perienV ai puVin boat, or aea ansa de a- i ibuntVi baaul deș ș

cuno tinVe. portant este ca foratorul s incite participanVii la discuVie prin utiliarea intrebrilor ș

desc%ise" deci care necesit elaborarea i aruentarea rspunsurilor.ș

GJ*3=3*3n aceast etap se or reua reultatele analiei anterioare i se or trae concluii. a este deosebit deș

iportant pentru c in acest oent or lua na tere ni te principii de ba, care or fi aplicate in diferiteș ș

aspecte ale ieVii cotidiene cu o reacViona pe iitor in aseenea situaVii'8. *olul foratorului este de

a reua cele discutate i de a sublinia punctele c%eie, ce, desiur, or trebui s fie in concordanV cuș

scopul de la care s-a pornit procesul de inVare e;perienVial cu ce scop a debtut tea aceasta '8.

3/=&3*3

n aceast etap, participanVii or pune in practica cele inVate. 3ceast etap nu se desfa oar in acela iș ș

spaViu unde au aut loc etapele de ai sus, ci intr-un cadru al ieVii de i cu i. @oratorul nu a fi de faV

cnd aceste inVinte or fi puse in practic de ctre participanVi, ins acesta sper o sc%ibare a



coportaentului participanVilor ca urare a procesului de instruire. Ce fapt in aceast etap a fi iibil

dac obiectiul sesiunii de instruire orice obiecti ieaa o sc%ibare de atitudine i coportaent 8 aș

fost atins sau nu.

).*... In(Darea e@prienDial este:

Direc2ionat0 spre sine ... /articipanVii Ei asu responsabilitatea pentru propria situaVie de EnVare,

deoarece Ei cunosc neoile.

4rientat0 spre satisfacerea unei nevoi imediate ... MotiaVia pentru a EnVa este ai are atunci cnd se

coreleaa cu o neoie iediat a participantului.

!articipativa ... *olul participantului En procesul de EnVare este acti i nu pasi. plicarea En e;perienV

constituie priul pas En EnVare.

$eflectiv ... /rocesul de EnVare iplic andirea asupra e;perienVei aute, forularea unor concluiidin cele EnVate i stabilirea unor principii care s fie aplicate En iitor.ș

+urs de feedbac5 ... nVarea eficient necesit forarea deprinderii de a oferi i de a prii feedbacA ș

care este corecti, dar En acelai tip, suporti.

&entrat0 pe respectul pentru participant ... *espectul i Encrederea reciproca Entre foratori participantș

este benefica procesului de EnVare.

$ealizat0 intr-o atmosfer0 de siguran20 ... persoan rela;at EnaV ai u or dect o persoanș

tetoare, neroas sau suprat. Desf0șurat0 intr-o ambianta placuta ... persoan creia Ei este foae, fri, este bolna sau obosit nu

poate EnVa cu eficienV a;i.

).*.). arierele in(Vrii la a&ulVi

/ Știu deja”

/articipanVii care e;pri o aseenea atitudine sunt in eneral cei care cred c nu necesit procesul de

instruire deoarece se consider a fi dea bine pretiVi in acest doeniu. Ce reul acestia sunt cei care in

ai ult pentru obVinerea unei diploe. ncercaVi s nu lsaVi influenVaVi de atitudinea lor i utiliaViș

e;perienVa lor pentru a atine scopul.

/E@perienDa anterioar

/retiVi sesiuni de instruire interesante pentru participanVii care consider c participarea la sesiunea de

inVare este ireleant sau plictisitoare. n eneral oaenii sunt obisnuiVi s ineVe in stil traditional de

tipul: foratorul dictea i ei i i iau notiVe. /ropuneVi etode inoatie de lirare a conVinutului.ș ș

/Prea b+tr.n pentru a nv+'a” 3ceast atitudine o au in eneral oaenii de o rst inaintat, care din diferite otie consider c nu



ai au pentru ce inVa. 3cest coportaent este deterinat i de cople;ul eoluViei te%noloiei sau aș

libaelor specialiate

e;: trainer, feedbacA8. MulVi nu sunt inforaVi cu priire la senificaVia acestor libae i se sitș

stneniVi de faptul c ei nu sunt in stare s participe acti. (otal re itN ul inaV ct traie te i nu esteș ș șo rusine s nu fi failiariat cu anuite concepte. /articiparea acti la curs constituie o odalitate de a

inVa lucruri noi.

/0ipsa ncrederii”

@aptul ca la o sesiune de trainin particip cursanVi cu pretiri diferite i funcVii diferite, Ei deterin peș

unii dintre ei s nu participe acti la curs, de teaa de a nu fi luati in derandere sunt tiii8 sau pentru ca

nu au incredere in restul participantilor. 3u eoVii cnd trebuie s orbeasc i eit s se iplice inș

actiitVi. ncercaVi s ii iplicaVi ct ai ult fr a-i scoate in eidenV indiidual.

I'.REA0I8AREA ACTI'IT GȚ I0OR

*.!. 0i(rarea cursului. Recoman&ri importante pentru ormator

AtenDieH:

1nainte de inceperea cursului

- fiVi preenVi En sala de curs cu cel puVin o or Enaintea participanVilor pentru a preti aterialele iș

ec%ipaentele En special cnd nu cunoa teVi sala8"ș

- purtaVi Entotdeauna la ds. o list cu aterialele i ec%ipaentele necesare"ș

- reeraVi- un sfert de or pentru a preti fiic: Vinut, postur, respiratie

- ental: puneVi- in postura de instructor, iualiaVi participanVii in sal, incercaVi s iainaVi

ce or siVi i care or fi a teptrile lorș ș

n continuare o preenta 7 etape de urrit pentru desf urarea unui staiu de forare:ș

!. Sta2ilirea unui climat po#iti( cu interlocutorii:a6 /reentarea foratorului i a cursanVilorș

26 3ntrenaVi cursanVii in ici discuViic6 ncitaVi interesul cursanVilor&6 ManifestaVi incredere faV de abilitVile i cuno tinVele cursanVilorș ș

. Pre#entarea sta"iului &e ormare.a6 StabiliVi obiectiele staiului de forare i a odalitVilor de ealuare a lorș

26 *eluaVi ideile principale ale staiului de forare trecut i realiaVi leturi cu cel preentșc6 ;plicaVi iportanVa realirii obiectielor&6 HerificaVi abilitVile cursanVilor



e6 CeterinaVi terenii noi

). >emonstrarea sarcinilor pe care le (or a(ea &e reali#at la inalul sta"iului.a8 /reentarea eneral a odalitVilor de indeplinire a sarcinii i realiarea ei siultanș

b8 ScoateVi in eidenV punctele iportante ale realirii sarcinii

c8 3cordaVi e;plicaVii la intebrile cursanVilord8 *epetaVi deonstraVia dac este caule8 *eluaVi principalele etape de realiare a obiectielor

*. In&rumarea cursanVilor in (e&erea reali#rii sarcinilor sta2ilite.a8 *ealiarea sarcinilor de ctre cursanVi

b8 3siuraVi securitatea operaViilor i siuranVa ec%ipaentului utiliatș

c8 ndruaVi cursanVii in funcVie de necesitVid8 ncuraaVi cursanVii feedbacA8

,. Asistarea cursanVilor s reali#e#e in&epen&enVi sarcinile.

a8 Suprae%eaVi cursanVii i nu prsiVi sala de curs dac nu este necesar b8 *educeVi radul de indruare a cursanVilorc8 ntereniVi doar in ca de necesitate

$. Testarea perormanVelor cursanVilora8 tiliaVi o list de testare a perforanVelor

b8 =sa i cursanVii s se desfa oare fr a intereniț ș

. E(aluarea re#ulatelor o2Vinutea8 nforaVi cursanVii despre reultatele obVinute

b8 Cac unii cursanVi nu au trecut testul, incercaVi s le e;plicaVi punctele slabe

c8 3doptaVi o atitudine poiti i incuraatoare.ș

H Nu uitaDi s ( inca&rati in timp.

*.. ! Elementele procesului &e comunicare

&ounicarea st la baa tuturor proceselor, interac iunilor i rela iilor interuane. Societatea e;istȚ Ț

practic datorit procesului de counicare, pentru c fara el structurile sociale nu s-ar putea fora sau

en ine. &ounicarea este interpretat ca o condi ie ital a ie ii oene ti i a ordinii sociale.Ț Ț Ț

XatlaKicA, un specialist intr-ale counicrii este de prere c: Ynu e@ist posi2ilitatea

necomunicrii.

&ounicarea poarta in sine 4 inVelesuri de ba:

1. &ounicarea este aut ca o inteleere att a esaelor priite pe diferite canale de

counicare de la diferite iloace de counicare, ct i ca inVeleere intre 2 persoane, intre oș

persoana i un rup sau intre 2 rupuri.ș

2. JoViunea de counicare inseana i counitate, e;istenVa rupurilor precu i a structurilor ș ș

sociale pe care acestea le deolt.

). &onceptul de counicare ipleenteaa la nielul entalului social i noViunea de participare.ș

Cin partea ebrilor rupurilor. ste un proces de transfer i contratransfer inforaVional, ce nuș



poate e;ista in absenVa ebrilor acestora.

4. &ounicarea oraniea. 3cVion pe baa counicrii. nti ndi i apoi acVion, iar ș

acViunea ndirii insean counicare. Catorit counicrii este posibili att acViunea

oraniat ct i oraniarea acViunii.ș

Ce-a lunul tipului au fost Encercate ai ulte definiVii ale terenului >counicare?. /rintre altele este

un comportament care, din punct de vedere al celui care comunic , are ca el transmisiunea de mesaje,ț

cu ajutorul unor simboluri, ctre una sau mai multe persoane$ 2Michael 3unczi4%

(otu i terenul de counicare presupune 2 caracteristici principale:ș

a. &el puVin un indiid D trebuie s eit un esa, ceea ce insean incercarea de a counica sau nu

cu un alt indiid Z. 3cViunea aceasta repreint un proces de counicare atta tip ct ea

directionea esaul spre Z, cu intenVia de a iprt i acestuia cea, c%iar dac Z percepe sau nuș

esaul. Cin punct de edere al counicrii interpersoanle, care se baea pe reciprocitate, lipsa de

reacVie feedbacA8 a lui Z nu intrune te condiViile unui proces de counicare. 3ici consta diferenVaș

intre a spune i a comunica

A spune insean:

Sursa Tinta

A comunica presupune *

Mesaitator *eceptor

codificare canal decodificare

@eedbacA

b. *eceptarea coect a esaului. Cin punct de edere al indidului care transite un esa, procesul

counicrii are loc c%iar dac esaul receptat sau nu, dar din punct de edere al procesului de

counicare este neoie de un feed-bacA " deci iplicit de receptarea corect a esaului eis.

&odificarea este operaVia prin care sursa counicrii Ei e;pune ideile En seturi de siboluri, alori.

&odificarea repreint a adar un liba.ș

Sibolurile conVin inforaVia care se dore te a fi transis, sau mesa#ul.

Decodificarea este procesul prin care destinatarul interpretea, deslu e te esaul receptat.ș ș

6eedbac5-ul este ultia etap in procesul de counicare.

Cupa cu pute obsera, indiferent de fora pe care o Ebrac, orice proces de counicare are

ctea eleente structurale caracteristice :

O e;istenVa a cel putin &oi parteneri 5EmiDtor i Receptor6ș Entre care se stabilete o anuit



relaDie"

O capacitatea partenerilor de a emite i recepta semnaleș Entr-un anuit cod, cunoscut de abii parteneri"

O e;isten a unuiț canal &e transmitere a esaului.

*.*. Tipurile comunicarii

Fn funcVie de numrul participanDilor i tipul de relaVie dintre ei, e;istș cinci tipuri de counicare:

&omunicarea intrapersonal0 se refer la fiecare persoana care nde te pentru ea ins i,ș ș

sau care la un oent dat nde te cu oce tare, erbalindu- i ndurile, i tot in acestș ș ș

proces i i poate pune sie i intrebri i tot persoana in cau s fie cea care rspunde.ș ș ș

&omunicarea interpersonal0 iplic, in od obliatoriu, e;istenVa a iniu doi

parteneri de discuVie. @ora ei cea ai rspndit este dialoul.

&omunicarea de grup este foarte strans leata de counicarea interpersoanala, fiind

practic o e;tensie a acesteia la ai ulte persoane.

&omunicarea public - iplic preenVa unui eiVtor unic i a unei ultitudini de receptoriș

preleerile, discursurile8.

[ &omunicarea de mas 7 este o fora a counicrii ediatiate i este realiatș de ctre

speciali ti. &ounicatorii acestui tip de counicare se pot defini orice persoane careș

lucrea in orice fel de raur a ass-ediei scrise sau audio-iuale i care contribuie,ș

direct sau indirect, la realiarea, prelucrarea, selecVia i preentarea oricror declaraVii deș

pres sau care lucrea la realiarea oricrui tip de ateriale difuate prin iloace ass-

edia.

&ele ai iportante tipuri de counicare sunt:

&omunicarea verbal0*

&ounicare oral&ounicare scris

&omunicarea non-verbal0*

&ounicare tactil etacounicare8

&ounicare sonor paracounicare8: intonaVie, infle;iuni ale

ocii, rit

&ounicare estual Uinetic8: esturi, iic

&ounicare iual

*.*.!. Comunicarea (er2al

*.*.!.!. Comunicarea oral

&u toVii accept c iaVa de i cu i, fie cea personal sau cea profesional, nu ar putea e;ista fr

counicare. Mai ult, nereu itele din actiitatea uan, indiferent de doeniu, sunt atribuite e ecului deș ș



a counica in od corespuntor. ntrebrile la care trebuie s rspund orice esa coplet sunt: Cine 9

Ce 9 Can& 9 Cum9 Un&e 9

Ce ce se intapl acest lucru '

aenii sunt conin i de abilitVile lor de counicare i consider c nu ai au niic de inVat in acestș ș

doeniu. (otal re itN &ounicarea erbal este un proces aplu, alctuit din cuinte dar i esturi,ș ș

eoVii, liba al trupului de care trebuie sa Vine cont.

Ju e;ist o reVet a >cantitVilor? necesare de abilitVi in counicare dar pute sublinia factorii care

asiur reu ita in acest doeniu:

- claritatea de e;priare: obVinut prin utiliarea cuintelor corespuntoare unui anuit scop iș

claritatea inVeleerii celorlalVi, dobndit prin ascultare acti, epatic abilitatea de a EnVelee o

persoan att din punct de edere coniti, ct i eoVional8. Ju trebuie s EncercaVi sș

ipresionaVi auditoriul folosind cuinte luni i coplicate.ș

- concentrare: asupra ndurilor noastre, asupra ceea ce re s e;pri. Cac sunte obiectii

i aeș putere de anali o aea abilitatea de a decide e;act ce re s spune, eliinndu-ne

astfel de o incrctur eoVional nedorit, ce ar putea inreuna transiterea esaului.

- atra"erea atenViei interlocutorului: pentru care e;ist o stare peranent de concurenV. ste

foarte reu s te faci ascultat ai ales in caul in care fiecare dintre noi sunte ilnic bobardaVi

de inforaVii din diferite surse problee in failie, t etc8 iar puterea de concentrare scade

senificati. 3e anse de reu it doar dac ceea ce spune este iportant sau interesant. steș

indicat s cere in od e;plicit:? H ro s-i acordaVi atenVie pentru c a cea foarte iportant

de spus.? n acest ca a trebui ca esaul nostru s fie pe sura a teptrilor interlocutorului.

/entru acest lucru trebuie s Vine cont de alorile Wi opiniile lui, atitudinile Wi e;perienVa

personal. tilind eleente ale counicrii nonerbale iica, estica etc8 o putea obsera

dac interlocutorul a inVeles esaul counicat. e;: dac obser o priire intrebtoare, ne o

da seaa c persoana in cau are neluriri, a adar o putea solicita un feedbacA de la ea8.

*.*.!.. Comunicarea scris

&ounicarea scris este de preferat atunci cnd esaele:

- sunt cople;e sau detaliate Wi necesit o planificare atent

- nu este neoie de un feedbacA iediat- se doreWte reducerea factorilor >disturbatori? ce pot aealoc in caul counicrii orale

- este neoie de pstrarea inforaViilor sau a esaelor auditoriului

=a elaborarea oricrui docuent scris trebuie considerate urtoarele fae:Stabilirea scopului



3leerea auditoriului

laborarea structurii docuentului

Scrierea unei ciorne a te;tului

ditarea te;tului Wi corectarea sarice docuent scris trebuie sa aiba un scop. n funcVie de acest lucru se or stabili inforaViile din

cuprinsul docuentului" acestea urnd a fi structurate Wi e;priate ct ai concis.

Ce aseenea este iportant s Wti nu doar >cum? ci Wi >cui? adres esaul.

- ce anue Wtie interlocutorul" detaliile urea a fi oise

- ce neoie are acesta de a cunoa te inforaViile din esa

- care a fi ordinea de introducere a acestor date in esa

ste indicat elaborarea unei ciorne in prealabil pentru a decide urtoarele aspecte pentru a le corela

cu tipul de docuent scris, care trebuie elaborat corespondenta, proces erba, raport etc8:

O ntroducerea

O (itlurile

O SpaViile libere

O /unctuaVia

O =uniea propoiViilor

O tiliarea aronului neoloiselor profesionale

O Harietatea stiluluiO @ontul utiliat

*.*.. Comunicarea non(er2al

nsoVe te toate odurile de counicare fiindc, indiferent de ceea ce spune, nu pute separa cele spuseș

de ceea ce siVi i de felul in care spune. S-a constatat ca eficienVa unui esa este atunci asiuratș

cnd counicarea erbal este insoVit i de cea non-erbala aceasta repeentnd 55\ din transitereaș

lui8.

&oportaentul non-erbal influentea profund procesul de counicare iar aspectele care stau la baalui sunt urtoarele:

- nuan2ele vocale: ton, intona ieț

- pozi2ia corpului: drept, aplecat

- gesturile* i cri ale inilor, capului

- e'presia facial : bet, incruntare, irare

- contactul viuzal : od de a prii, durata contactului iual

- contactul fizic: atinerea braVului, a urului - orientare fa20 de cel care vorbe teș : in faVa, in lateral, in spate

- spa2iul personal* distanVa intre interlocutori



- inf02i areaș : iainea pe care incerc s o cre prin ibrcintea purtat si inriirea personal.

"lemenetele comunicrii non(verbale i publicul șncercaVi s siViVi pulsul auditoriului in tipul preentrii pentru a da seaa cu s abordaVi restul

discursului duneaoastr.

&utaVi senalele non-erbale i nu a teptaVi ca toat luea s reacVionee la fel. nii se or apleca inș ș

faV, fiind nerbdtori s pun intrebri, alVii se or spriini de sptarul scaunului dorind ai ult ca siur

s se afle in alt parte. n cele ce urea o propune ctea senale ale diferitelor tipuri de spectatori.

Semne &e interes:

bseraVi oaenii care besc i aprob sau pe cei care sunt aplecaVi in faV, preentnd interes c%iar ș

dac au e;presia u or incrncenat sen de concentrare8. 3plecarea in faV insoVit de brbia spriinit peș

ini suerea c persoana se nde te la un aspect preentat de ctre forator. &ei care se anifestș

asa sunt de > partea duneaoastr?" a adar profitaVi de faptul c sunteVi asculta i i antrenaVi-i inș ș ș

preentare.

Atitu&ine critic:

stilitatea sau deaprobarea publicului este e;priat in ai ulte oduri. nii se or apleca spre ecini

pentru a critica. &ei incruntaVi cu braVele picioarele incrucisate sau care se uit in taan sunt de reul ai

puVin interesaVi de cele e;puse de ctre forator sau au reVineri cu priire la el.

1imica:

Cac aflaVi aproape de public eVi obsera ici senale cu ar fi: i carea sprancenelor i a priirii,ș ș

lsarea in os a colVurilor urii. n eneral o e;presie facial neutr indic parere neforat. Ce aseenea,

se spune c picioarele incruci ate denot indeciie. Ju treceVi cu ederea acest fapt. ;ist posibilitatea caș

o aseenea persoan s nu fi asiilat inVeles un aspect al e;punerii duneaoastr.

FiVi atenti la #"omote. le indic starea de spirit a auditoriului. Ju e caul s intrerupeVi discursul la

auirea fiecrui oot dar senalele de aitaVie sau oapte repreint indicii preVioase.ș

O2iceiuri:

=ibaul corporal este subliniat i prin ocul cu obiecte personale. Spre e;eplu: oc%elari, ceas, stilou,ș

cercei. /riirea spre ceas trdeaa nerbdarea, roaderea unui stilou suerea indeciie. 3bsen a acestor ț

obceiuri indic iplicarea total i acord cu preentarea.ș

S nu uitm elementele &e lim2a; non-(er2al al ormatorului:

(riiteVi senale nonerbale despre starea duneaoastr de spirit dar i despre intenViileș

duneaoastr. MentineVi in peranenV o poiVie desc%is i nu incruci aVi braVele pentru a crea oș ș

barier intre duneaoastr i audienV. MentineViș contactul (i#ual stabilind astfel un raport poiti



cu auditoriul. 3doptaVi o Vinut dreapt, plin de incredere, suernd astfel o bun cunoa tere aș

subiectului i eannd credibilitate. =ibaul unui corp rela;at stabile te letura cu auditoriul.ș ș

7esturile cu na desc%is accentuea punctele c%eie i iplicș publicul in preentare.

*.*.). Comunicarea tactil/osibil doar in cadrul counicrii interpersonale, aceasta for de counicare este coun i luii

aniale. a deVine un caracter preponderent instinctual, de i la un oent dat interine con tiinVa. ;ist

5 clase de atineri, dintre care o ainti doar ) cu priire la counicarea in cadrul unui seinar.

1. Atingeri care emit emo2ii pozitive*

Manarierea, atinerea de incuraare btaia pe ur8 etc. &ounic afecViunea, participarea sau

aprecierea unui efect poiti asupra receptorului. aseenea anifestare copletea libaul erbal

sau il substituie.2. Atingeri ludice1 de #oc*

Siularea unei loiri sau naieri intr-un conte;t de oac are caracter alui si presupune o

concordanV coun precu i o relaVie de apropiere.

). Atingeri de control*

n aceast cateorie sunt incluse sene ce au ca rol orientarea coportaentului sau a atitudinii

sau indenul.

*.*.*. Comunicarea acustic

/roces de eitere- receptare a unor senale acustice e;ist atat in luea anial ct i in cea uan.

Senalele produse de anuite orane: cori ocale la oaeni, orane uicale la reieri etc. eit

inforaVii despre specie, identitate indiidual sau se;ual, rupare, otiaVii. 3cestea sunt ai strns

leate de libaul articul at cu care se ipletesc si pe care il copletea. 3stfel ritul, tibrul, intonaVia,

pauele, tonul, inlViea sau intensitatea ocii sunt folosite pentru a nuanVa i c%iar sc%iba in elesul unor ș ț

cuinte sau pentru a transite atitudini cldur, prietenie, tea etc. 3stfel, felul in care spune cea

poate fi ai e;presi dect o ie de cu inte.

*.*.,. Comunicarea "estual 5%inetic6

Uinetica se define te ca odalitate de counicare prin interediul esturilor i al iicii. nterpretarea

poate fi diferit En func ie de diferitele one eorafice. Fncerca sa e;pria o anue ideea sau unț

anue sentient, Ens aniera prin care face acest lucru deterin o alt in eleere.ț

3stfel, desenarea unui cercule cu deetele are i arttor unite la rf Ensean I.U.I En 3erica,ț

IeroI En @ran a, IbaniI En Laponia i este o aenin are cu oartea En (unisia.ț ț

Fn locul senului de .U., rusul ridic deetul are En poi e ertical, franceul Ei duce la buețarttorul i deetul are unite la rf, brailianul E i strne Entre deete lobul urec%ii, iar sicilianu seș ș



ciupe te u or de obra. /e de alt parte Ens, e;isten a unor esturi uniersale cu ar fi neduerirea, careș ș ț

se e;pri prin ridicarea din ueri, triste ea sau eselia sunt senalate prin odificri fiionoiceț

asentoare.

*.*.$. Comunicarea (i#ualSe refer la totalitatea esturilor i a priirilor intreprinse de oranele iuale. Fncadrul unei orania iiț

counicarea iual se realiea prin panouri publicitare, loouri.

@elul in care ne prii partenerul in oc%i, in procesul counicrii este foarte suesti ai ales dac lu

in considerare durata priirii. nii se pot si i stneni i de o priire fi;, al ii o consider de prost ust.ț ț ț

*.,. Ascultarea acti(

3scultarea, priit ca parte interant a procesului de counicare, este ult prea pu in folosit cu toateȚc repreint un factor iportant pentru o counicare eficient.

a este ascultarea concentrat pe in eleerea esaului in care receptorul este preocupat de erificareaț

surii in care a auit i in eles corect ceea ce a rut s transit eitentul. n eneral se porne te de laț

ideea c oaenii sunt deficitari in a asculta pe altcinea. S-a constatat c o perosan uit o uatate din

esaul unei conersa ii de 10 inute, in 4+ de ore dupa purtarea ei. n utlia perioada se acord oț

deosebit aten ie ibunt irii te%nicilor de ascultare i se recoand e;ersarea i antrenarea acestor prinț ț

recursuri la te%nici speciale.duca ia foral ne indean s citi i s scrie i ai pu in s ascult" a adar, practic, nu face niicț ț

pentru a ne ibunt i aceast abilitate de counicare pentru c nu cunoa te rolul ei real.ț

Ceseori nu face diferen a intre Y a aui? si Y a asculta?. n tip ce auit ul este ai ult un procesț

ecanic ce nu iplic neaprat ascultarea esaului, ascultatul este un proces acti. 3scultarea insean

c%iar i a ina a i a se perfec iona.ț ț

*.,.!. Caracteristicile unui 2un ascultator

(rsturile unui bun ascultator sunt :

- i i prie te partenerul cnd orbe teș ș ș

- intreab pentru a clarifica ceea ce spune acesta

- intreab pentru a deonstra ca urre te firul nara iunii probleeiț

- nu i i intrerupe neustificat partenerulș

- se arat interesat de ceea ce site acesta, punnd intrebri

- repet lucrurile pe care le spune interlocutorul

- nu rbe te interlocutorulș

- este controlat eo ional dar i in libaț ș

- en ine subiectul pn cnd interlocutorul a terinat ce aea de spus.ț



*.,. ariere in calea ascultrii

n calea unei actie i eficiente ascultri pot s apar o arietate de aspecte care ipiedic ascultarea

eficient a interlocutorului i care in att de orbitor ct i de ascultator, dar i de oentul interac iunii.ț ț

a. Supraealuarea orbitului

b. Sisteul de alori

c. Stereotipiile

d. Graba forulrii unei opinii

e. 3scultarea influen atț

f. deile preconcepute i esae cu incrctur eo ionalț

. /reocupri personale

%. ncapacitatea de a ne concentra

i. Ciferite niele de educa ieț . boseala sau deficien e ale auuluiț

A. ritul ndirii i al rostirii: un orbitor roste te circa 200 de cuinte pe inut, iar ascultatorul poate

procesa de la )00 pn la 500 de cuinte pe inut.

*.,.) Etapele procesului &e ascultare

n studiu realiat de ctre anaeri i pentru anaeri a aratat ca un anaer transite )9 \ scris-9\ si

oral-)0\8 i recep ionea 61\ din tip citit- 16\ si ascultare -45\8. 3 adar aoritatea counicriiț

const in ascultare. ;ista 6 etape care constituie un proces de ascultare eficient:1. )scultarea* &ounicarea poate fi deseori perturbat de ai ul i factori e;: sirena uneiț

abulan e8. Cac duneaoastr considera i c ceea ce aui i este iportant, a trebui s in a i sț ț ț ț ț

face i abstrac ie de anuite sunete i s asculta i. 3ceast fa se refer la codificarea esaului.ț ț ț

Jelia i tot ce poate distrae aten ia i concentra i- asupra ceea ceț ț ț

e i aui. =asa i-l pe cellalt s i i terine ideea, nu-l intrerupeti.ț ț

Ju preti i rspunsul in tip ce cellalt orbe te.ț

2. !nțelegerea* 3 in elee inseanț a decodifica esaul priit. Cac interlocutorul utilieacuinte necunoscute de ctre duneaoastr e i aea problee cu decodificarea esaelor. Mai bineț

intreba i senifica ia unui cunt dect s risca i interpretarea re it a unui esa.ț ț ț

). !nterpretarea* se realiea prin empatie i concentrarea asupra limba#ului non-verbal. /rin

epatie stabili starea eo ional a interlocutorului pentru a-i rspunde corespuntor. bsera i iț ț

analia i esturile, inuta, iscrile, ocea etc. patia ibin capacitatea de percep ie cu abilitatea deț ț ț

counicare. 3cest lucru necesit

iplicare i concentrare.4. "valuarea* n aceasta etapa se d un erdict al esaului interpretat de ctre duneaoastr. Se



ai nue te i ascultare critic. 3cest tip de ascultare se practic ai ales fa de esaul electoral al unuiț

politician. ste esen ial s da i seaa in ce sur o afira ie repreint un fapt sau o concluie.ț ț ț

3ceasta poate fi adearat sau fals.

5. Memorarea: it iediat ceea ce a auit un esa. Se spune ca 75\ din ce ascult uit in

) sptani. &u toate ca uneori o fra , o idee sau un sentient nu se uita att de repede . /entru a eita

aceasta situa ie sunt recoandate te%nici precu:ț

-repetiția: rupa i infora iile i repeta i.ț ț ț

-recunoa terea unui mo&el: transpune i infora ia priit intr-un sibol, o iaine.ț ț

-reor"ani#area materialului: in cel ult trei rupe principale, e o te%nica de succes ai ales

pentru studen i care sus in e;aene.ț ț

-notițele scrise: recoandate pentru discu iile in rup: fie o lista a ideilor principale, fie subț

fora unui reuat.

6. Raspunsul: il repreint feedbacA-ul pe care il transite i dup ce a i parcurs faele anterioare. lț ț

trebuie s reflecte ct ai e;act reac ia proprie la esaul priit, indiferent de tipul ei: idee, ac iune,ț ț

sentient.

*.$.Te+nica &e punere a intre2rilor

3tunci cnd inforatia priit de la o persoan nu este suficient, e i pune intrebri pentru a definiț problea intr-un alt od. neori persoana intrebat se poate si i iritat. Ce obicei pune intrebri din 2ț

otie:

1. a ob ine detalii suplientareț

2. a clarifica folosirea unui teren

ntrebrile trebuie s fie astfel forulate inct s nu par aenin toare pentru interlocutor. nainte de aț

lansa o intrebare fi i siuri c ae i un oti inteeiat, identifica i clar ce re i s afla i, folosi i coduriț ț ț ț ț ț

non-erbale. Se poate intapla ca ceea ce crede i duneaoastr c ceea a rut s spun cinea, nuț

corespunde cu in elesul pe care acea persoan l-a dat esaului. /entru a clarifica aceast situatie, se aț

folosi parafrazarea$

>3 parafraa? insean a e;pria in cuinte proprii ceea ce a i in eles din esaul interocutorului.ț ț

3ceast etod d posibilitatea de a erifica dac a i inteles bine sensul celor counicate iar ț

interlocutorul a in elee c l-a i ascultat.ț ț

&nd parafraa i, e i concentra asupra con inutului esaului sau asupra atitudinii eitentului. ;:?ț ț ț

Hre i sa spuneti c....?, > Ceci, duneaoastr considera i c...?ț ț

/arafraa i atunci cand:ț

- crede i c a i in eles esaul dar nu sunte i absolut siurț ț ț ț



- este necesar o ai bun in eleere a esaului inainte de a rspundeț

- cnd ceea ce i sa transis i se pare a fi o con tradic ieț

*.$.!. Tipurile &e intre2ri

n cadrul unei conersa ii pot fi adresate ai ulte tipuri de Entrebri:ț

intrebri deschise* se refer la intrebrile care perit celui care raspunde s o fac intr-o anierapl,

and o libertate ai are de e;priare i de forulare a rspunsului.

E@emplu: &u a i reu it sț reola i problea D 'ț

intrebri inchise* se refer la intrebrile la care interlocutorul nu poate rspunde pe lar, cu ulte

e;plica ii, dar la care poate rspunde cu > da? sau?nu?.ț

E@emplu: 3 i sit solu ia la problea D 'ț ț

intrebri directe* repreint ariante ale intrebrilor inc%ise, caracteriate printr-o canititate liitatde

infora ii cerute de ctre cel care intreab.ț

E@emplu: > =a ce ora a i inceput ai cursul '?ț

intrebri de sondare: repreint ariante ale intrebrilor desc%ise, scopul lor fiind de incuraare a

interlocutorului pentru oferirea de infora ii suplientare. n eneral sunt utiliate dup oț

intrebare inc%is.

E@emplu: > &rede i cț ae i aptitudini de forator ' ț intrebare incis8 Ca, cred ca da. r spuns8

&u otia i rspunsul duneaoastr ' ț intrebare de sondare)

intrebri de dirijare: intrebrile care suerea rspunsul a teptat:

E@emplu: J Ju crede i cț ar fi iportant s..'?

intrebri ipotetice* perit testarea reac iilor interlocutorului la o situa ie datț ț

E@emplu: J &e a i face dac..........'?ț

intrebri reflexive* intrebri la care coentariile interlocutorului sunt reuate sub fora uneinoi

intrebri

E@emplu: J 3 adar, crede i cț ne lipsesc datele infora iei 'ț

intrebare r spuns la alta intrebare: atunci cnd o persoan rspunde la o intrebare punnd, la

rndul ei, o alta intrebare. 3stfel de intrebri au scopul en inerii controlului asupraț

conersa iei sau asupra interlocutorului.ț

E@emplu: > &e ar trebui sa face in situa ia asta ' Sț ede.... (u cu crei ca ar trebui s proced '?

*.$.. A2ilitați &e ormulare a intre2rilor

- @orula i clar i precis intrebrile foarte luni sunt reu de urrit i de rspuns.ț



- Ju pune i ai ulte intrebri deodat se creea confuie" interlocutorul ne tiind la care sț

rspund.

- 3corda i interlocutorului o pau dup intrebare- pentru ca acesta s se poate ndi la un r spuns.ț

- @olosi i intrebri desc%ise i ai pu in intrebri inc%ise- cele desc%ise incuraea interlocutorul.ț ț

- ita i uiliarea intrebrilor care afir e;istan a unei sinure op iuni- sunt total eronate. Jici nuț ț ț

incerca i sț

suera i odalitatea perfect de a ac iona.ț ț

- 3sculta i rspunsul oferit i obsera i coportaentul nonerbal.ț ț

*.$.). Intre2ri contrain&icate

ntrebri multiple - a Entreba despre ai ulte lucruri la un oentdat Ensean a incurca

interlocutorul, care nu ai tie la ce anue s rspund. nele Entrebri nu or prii rspuns i or trebui repetate.

ntrebri care sugereaza r spunsul - con in rspunsurile a teptate de cel ce pune Entrebarea i nuț

aut interlocutorul. IJ-ar fi ai bine dac ... 'I

3ceste Entrebri il anipuleaa pe cel care raspunde pentru c ii se or induce rspunsurile, inrdindu-i

se libertatea de e;priare.

ntrebrile #ustificative - sunt percepute ca un interoatoriu ICe ce ... 'I

Ju sunt adecate pentru c deterin o atitudine defensi din partea interlocutorului, acesta Encercnd s

seasc e;plica ii sau scue pentru coportaentul su.ț

*.. Fee&2ac%-ul

&onceptele de ee&2ac% si de intarire sunt eleente esentiale in procesul de instruire. @eedbacA

insean a-i oferi celui ce ina este instruit infora ii despre odul in care a realiat sarcina ce i-aț ț

fost incredin at. ntrirea se refer la recopensa pe care o prie te cinea pentru o anue anifestare.ț

n eneral e;ist 2 odalit i de a infora pe cinea despre perforan ele sale: prin feedbacA i prinț ț

critica de i ultia op iune nu este recoandat, ai ales in educa ia non-foral8.ț ț

Rolul feedbacA-ului este de a scoate in eiden ț dac procesul s-a desf urat in concordan ț cu

planificarea, obiectielor i a etodelor. =a niel indiidual, feed-bacA-ul se refer la un coportaent

obserabil i la efectele acestuia. 3 adar, feed-bacA-ul ar trebui s fie o infora ie neutr din punct deț

edere eo ional dar care s descrie ob inerea unui reultat in raport cu scopurile iate. /rin copara ieț ț ț

cu tonul > neutru? al feed-bacA-ului, criticisul are o incrctur eo ional puternic, ce de ulte oriț

este asiilat neati. 3tunci cnd cinea este criticat, iaine a lui este aenintat iar cel aflat in acea

stare, tinde s opun reisten fa de >critic? i a adopta un stil de pasiitate i necolaborare de teaaț ț



unui e ec.

Tipuri &e ee&2ac% :

- feedbac5 evaluativ* const in a face udec i asupra odului in care cinea a reolat o sarcinț

- feedbac5 interpretativ* const in a parafraa pentru a te asiura c a in eles ce rea sț spun sau s

fac o persoan

- feedbac5 suportiv* a asista sau a sus ine pe cinea pna la reolarea sarciniiț

- feedbac5 de tip probatoriu* aducerea unor infora ii noi pentru ca discu ia sț ț continuie pn la

clarificarea punctelor de edere

- feedbac5 de asigurare a intelegerii* const in desoperirea in totalitate a ceea ce a rut s spun saus fac interlocutorul.

Fee&2ac% &e ormare- in(țare

Fee&2ac% &e re"lare 5 Ja ost ințeles mesa;ul96

*..!. Caracteristicile ee&-2ac%ului eicient

Pentru a &e(eni cu a&e(rat util ee&2ac%-ul tre2uie s se inca&re#e in urmtoarele caracteristici:

o + demonstreze o incredere reciproc intre interlocutori. 3cest lucru presupune c cel care

a counicat esaul este conins de buna credin a ascultatorului, cu c acesta nu aț

teapt un rspuns faorabil sau linu itor, i dac nu i-a conenit esaul priit nu i se or

aduce iniri sau a fi tratat cu dispre .ț

o 6eedbac5-ul trebuie receptat ca o e'perien ț comun i nu ca opinie, i cu mai puțin ca oreplic negativ , indiferent ct de critic poate fi con ținutul. &el care ofer feedbacA este

dator s conin in eleerea esaului, dar nu-l accept, iar rspunsul a fi ut caț

produs al unei e;perien e trite.ț

o + se bazeze pe o ascultare atent , mai ales din partea emi ț torului, care de data aceasta,

este destinatar. ste reu s ascult dup transiterea unui esa. ste recoandat ins,

ca atunci

cnd counic s ae o aten ie sporit pentru a aui > ecoul? esaului .ț

o &omportamentul emi ț torului trebuie s fie de natur de a-l a#uta pe receptor s vorbeasc.

6i ator ț Mesa *eceptor aluator ealuat



Coar atunci pute lua in considerare finalitatea cursului, cnd prii reac ii, dnd dreptulț

interlocutorului s spun e;act ce a ndit sau a si it. /entru acest lucru, interlocutorul trebuieț

incuraat c%iar dac nu are e;erci iul orbirii i nu poate s e;prie clar ce nde te. steț ș ș

neoie s ii pune intrebri auttoare. l pute intreba, spre e;eplu, dac nu a fost de acordcu intreaa afira ie sau doar cu o parte din ea.ț

o Emitatorul trebuie sa stie sa primeasca feedbac5-ul si sa il utilizeze in scopul atingerii

obiectivului propus.

o 8n feedbac5 eficient trebuie s p streze continuu relația cu interlocutorul. 3ceasta rela ieț

trebuie en inut intact, corect, desc%is, fr a derana i trebuie actiat ereu,ț

aunndu-se c%iar la insisten e sporite.ț

o 6eedbac5ul trebuie privit ca o invitație la interacțiune prin comunicare, ce duce la

aprofundarea relațiilor.

*./. Constituirea ec+ipei Jucleul eleentar al oricrei orania ii nu o constituie indiidul, cu a putea crede intr-o pri fa,ț

ci ec%ipa. &onstituirea unei ec%ipe este un proces destul de dificil de transforare a unui rup inforal, a

crui e;isten este otiat de iprt irea acelea i iiuni, intr-o structur orania ional. at ca iaț ț ț

factori care pot fi utilia i ca repere in procesul de forare al ec%ipei:ț

1. @iecare ebru al ec%ipei i i cunoa te rolul specific in cadrul rupului. Mebrii stiu ce au de facut in

particular i sunt con tien i de rolul lor concret in func ionarea ec%ipei.ț ț

2. Mebrii ec%ipei pun in discu ie aspecte care influen ia func ionarea ei i counic aspectele poitie iț ț ț

neatie ale func ionrii acesteia, cu scopul de a ibunt i eficien a acestuia.ț ț ț

). Mebrii ec%ipei se spriina reciproc in indeplinirea obiectielor profesionale. Jici un ebru nu

lucrea iolat ci solicit sfaturile sau autorul coleilor in ederea indeplinirii unei sarcini.

4. Mebrii ec%ipei au capacitatea de a reola probleele inerente functionarii acesteia i sesc ci de

abordare pentru dep irea acestor situa ii.ț

5. Mebrii ec%ipei de in capacitatea de a utilia conflictele e;istente in od constructi. &onflicteleț

deterin

iplicarea eo ional a oaenilor din cadrul ec%ipei, astfel c ele repreint o iportant resurs aț

rupului. n bun anaeent al conflictului a utilia eneriile descrcate pentru identificarea solutiilor

optie de depsire a dificult ilor.ț

6. Mebrii ec%ipei pun ai ult accent pe colaborare dect pe copeti ie. Mebrii ec%ipei sunt uni iț ț

pentru acela i scop i colaboreaa in ederea ob inerii unor reultate ai bune in copeti iile e;terne.ț ț

7. c%ipa trebuie s fie o structur desc%is, capabil s colaboree cu alte rupuri sau ec%ipe din doeniul

educa iei pentru adul i.ț ț

+. n cadrul unei ec%ipe e;ist rela ii de interdependen . Mebrii ec%ipei depind unii de al ii in indeplinireaț ț ț



obiectielor profesionale ale rupului.

*./.!. Fa#ele ormrii ec+ipei

;ista 4 etape distincte, prin care trebuie s treac ec%ipa pentru a deeni eficient:

5$Constituirea*epreint faa in care ebrii ec%ipei incep s se cunoasc ai bine, s se failiariee unii cu al ii.ț

3bia acu i i or cunoa te probleele cu care se or confrunta i fiecare dintre ei a incerca s i i adaptee

coportaentul pe care s il anifeste fa de ceilal i ebri ai ec%ipei. 3ceast situa ie poate declan aț ț ț

incertitudine i stres. /entru a eita o asenea situa ie este necesar counicarea cu ceilal i, discu iiț ț ț

desc%ise lipsite de critici. /articipan ii or trebui s i i stabileasc scopurile in func ie de capacit ile deț ț ț

care dispun, odalitatea in care se or desf ura i stabilirea rolurilor in cadrul ec%ipei.

6$7urtuna

n aceast etap ebrii ec%ipei or afla otiele ascunse ale celorla i i se or contura, cel ai probabil,ț

conflicte enerate de diferen ele de personalitate. Mebrii ei risc s dein ofensii i or contestaț

unitatea i odul de func ionare al ec%ipei. /entru ca aceast etap s fie dep it cu u urin , foratorulț ț

a trebui s incuraee ebrii ei spre o counicare desc%is a probleei i la e;punerea i analiarea

tuturor opiniilor in ederea reolrii probleei identificate. Cac aceast etap a fi depa it eficient,

reultatul ob inut a fi reflectat de Enc%earea ec%ipei.ț

8$9ormarea

n aceast etap ebrii aun s i i in elea rolurile, s se adaptee coportaentului celorlal i i or ț ț

respecta reulile uncii in ec%ip. &onflictele aprute in etapa anterioar or fi aplanate iar coponen iiț

ec%ipei or accepta cu u urin diferen ele de preri. Se a deolta coeiunea rupului printr-unț ț

sentient de identitate.

$ 7uncționarea

n aceast etap se poate orbi despre un oarecare rad de aturitate inc nedefinit8 cu toate c or

e;ista abi ii personale ale ebrilor, care or inreuna reolarea eficient a unei anuite sarcini.ț

&uintele c%eie ale acestei fae sunt: spriin reciproc, fle;ibilitate, incredere i eficien .ț

;$Retragerea

n oentul in care ec%ipa a aune la acest stadiu insean c este destinat diolrii, ebrii fiind

preocupa i ai ult de finaliarea sarcinii dect de buna func ionare a ec%ipei. Mebrii se or si iț ț ț

frustra i de destrare, ai ales pentru c au stabilit rela ii de prietenie fructificate pn in acel oent.ț ț

@oratoul a trebui s incerce s interee ebrii ec%ipei in tot felul de actiit i stiulatie i atractieț

pentru a eita e ecul ei. Caca acest lucru nu este posibil, foratorul a arca retraerea ec%ipei respectie prin recunoa terea realirilor ei pe perioada de tip in care a func ionat.ț



*./.. 0imitele ec+ipei

ec%ip are un scop i obiectie coune, acceptate i respectate de ctre to i ebrii ec%ipei. @actoriiț

care pot bloca la un oent dat lucrul in ec%ip or putea fi reua i astfel:ț

- neclaritate in forularea obiectielor, a responsabilit ii i a rolurilor in cadrul ec%ipeiț

- definirea neclar sau incoplet a probleelor

- lipsa de counicare i cooperare

- nerespectarea tipului acordat unei sarcini

interesul personal de doinare a unui ebru al ec%ipei

- lipsa de incredere reciproc

- teaa de iplicare i responsabilitate- teaa de e ecș

*./.). Rolul ormatorului in coor&onarea ec+ipei

3tunci cnd este necesar forarea unei ec%ipe, foratorul a trebui s i i asue diferite roluri: poate fi

instructor, participant sau consultant . n oricare dintre cele trei cauri, priul lucru pe care foratorul

trebuie s il fac este s e@plice semniicația muncii in echip. =iita punctul slab8 este repreentat de

ritul diferit de lucru al fiecarui participant in parte. 3cest lucru e;plic faptul c uneori unele ec%ipe

indeplinesc o sarcin inainte de tipul preciat, altele or intria cu reultate. @oratorul (a &eci&e infiecare ca dac o ec%ip i-a atins obiectiul i dac este preatit pentru uratoarea etap.

@oratorul a trebui s comunice ai des cu participan ii ec%ipei i ai ales s preciee scopul pentruț

care ace tia lucrea in ec%ip i reultatele a teptate. Tre2uie s manieste respect prin receptiitatea fa ț

de diferitele problee e;priate de ctre ec%ipe dar ai ales prin feed- bacA-ul aferent probleelor

e;priate.

Principalele &ierențe &intre "rup i ec+ipș .

Aspecte (i#ate 7rup Ec+ipa

Coor&onarea

Sta2ilirea scopurilor

i a o2iecti(elorș

Flu@ul comunicrii

0uarea &eci#iilor

Cola2orarea

Competiția intre mem2rii

Responsa2ilitatea



ste coordonat de ctrelider

Sunt stabilite de ctreorania ie i suntț ș

transise liderului/reponderent ertical

Ceciia este luat dectre lider

Sarcinile sunt reolate

indiidual de ctre

ebrii rupului

&opetitia i rialitateaș

intre ebrii rupului

sunt utiliate pentru

atinerea reultatului

dorit

*eine liderului

ste coordonat de ctre unfacilitator

Sunt stabilite de ctreebrii ec%ipei

Multidirectional de tip re eaț

Ceciia este luat de ctreebrii ec%ipei

Sarcinile sunt reolate ipreuncu ebrii ec%ipei

Mebrii rupului uncesc

ipreun pentru atinerea

obiectielor

*eine fiecrui ebru al ec%ipei



*.K. Etape in luarea unei &eci#ii

Ceciia este aleerea ra ional a unei alternatie de ac iune, in scopul ob inerii unui reultat dorit,ț ț ț

este o deciie. plica ia eident a lurii unei deciii o constituie e;isten a ariantelor. Cac nu esteț ț

posibil aleerea, nu e;ist deciie.

Cefinit ca op iune pentru o alternati, deciia nu poate fi un act intpl tor. a presupune eforturi deț

studiere teeinic a factorilor ce pot influen a reultatele a teptate. /reatirea i luarea deciiei este unț

proces ra ional, un proces de cunoa tere. 3cest proces, strns ipletit cu actiitatea practic, cu ac iuneaț ț

de atinere a reultatelor dorite, forea procesul deciional.

/entru a putea perite luarea unei deciii eficiente, pute considera c procesul deciional de rup

trebuie s asiure otia ia pentru fiecare ebru de a accepta obiectiul de rup. 3cest lucruț

presupune, in priul rnd, sirea unor rspunsuri la uratoarele intrebri:

&are este statutul fiecrui ebru in rup '

&onductorul rupului este liderul procesului

de deciie' /rin ce etode lu deciia de

rup'

/ornind de la aceste intrebri, se poate spune c procesul de luare a deciiilor in rup presupune

parcurerea urtoarelor etape:

1. dentificarea problemei decizionale* Cefinirea probleei se a face in felul urtor:

- s perit efectuarea unei analie de tipul cau efect: ? dac...atunci..?

- s prein o atitudine defensi a ebrilor rupului

- s asiure forularea obiectiului fundaental

- s surprind interesele coune ale ebrilor rupului

2. Diagnosticarea problemei* tapa presupune construirea unui odel al probleeiutilind ariabile

independente cauele poten iale ale probleei8 i ariabile dependente efecteleț

reultate in uraanalirilor cau- efect8.

). Elaborarea alternativelor decizionale* ste necesar ca in cadrul acestei etape s fie enerat

un nur ct ai are de op iuni deciionale.ț

4. Evaluarea alternativelor decizionale i alegerea celei optimale* aluarea optiunilor presupune

copararea acestora cu criteriile de eficien ale deciiei stabilite in finalul priei etape.ț

Ceciia poate fi impus rupului prin autoritate* Iu sunt eful i spun s ... I. ns aceast

deciie a fi foarte reu de pus in practic, ai ales pentu c ea nu repreint o deciie luatde coun acord i nu reflect ndurile i ideile intreului rup.



alternati ar fi votul* IdaI-urile i InuI-urile. Hotul aoritar a deterina aplicareadeciiei.

deciie luat prin consens reult in are conflict i conforitate, i iplic resurse de tip

dar si disponibilitatea participantilor de a asculta si a tolera alte pareri decat cele proprii.

5. !lanificarea operationalizarii decizie* &u o o pune in practic' &u ce resurse'

6. Evaluarea aplicrii* &are sunt efectele aplicrii acesteia i in ce sur a reolat problea'

S nu uitm c procesul de deciie este dependent de o serie de factori care pot ipiedica saurestric ionaț

procesul deciional:

a. =ocaliarea dispersia eorafic a ebrilor rupului8

b. Modalitatea de counicare intre cei iplica i in procesul deciional, urrindu-se creareaț

acelor structuri de counicare care s reduc distan a dintre ebrii rupului.ț

c. Statutul diferit al ebrilor rupului, care poate enera frustrri ale deciden ilor situa i peț ț

niele inferioare,

considerndu-se c opiniile lor sunt ai pu in luate in sea.ț

*.K.!. 0uarea &eci#iilor in "rup: JC-C-C 5conlict conruntare consens6

Conflictul

ste ineitabil intr-o rela ie interpersonal deoarece oaenii au idei, opinii i alori diferite. lț

repreint ciocnirea unei atitudini antaoniste, de aceea, asocie de obicei terenul >conflict?cu o

conota ie neati tensiune, deacord, btaie, rboi8. nii il consider periculos i incearc eitareaț

lui cu orice pre . l poate fiț realist atunci cnd este orba despre necesit i, scopuri sau alori opuse, iț

nerealist cnd este deterinat de inoran , preudecat, eroare sau ostilitate.ț

&onflictul este interpretat drept un >bloca? declan at de o

>persoan inoat?. &onflictul ia na tere la diferite niele:

O Conflict interpersonal: apare intre cei care interactionea pentru realiarea unui

obiecti coun datorit personalit ii i e;perien ei indiiduale, fiecare incercnd s i iț ț

ipun propria aniera de a atine obiectiul.

O Conflict de grup: apare in cadrul orania ional cauat de lipsa coeiunii rupului:ț

influen , putere,ț

interes.

Confruntarea

@ie c este orba despre puterea fiica propriu-is, fie de cea de putere sau autoritate, cstiul a fi

doar de partea unei dintre persoanele aflate in conflict. ste posibil ca cel care a pierdut s nu acceptesitua ia, relund in scurt tip conflictul, acesta fiind ai puternic dect la inceput.ț



3resiunea este o incercare de a oblia interlocutorul s cedee i s accepte alt punct de edere.

3resndu-l pe cel lalt, e i inceta s ai ndi i i e i anifesta doar fiic sau erbal.ț ț ț

Compromisul

&onstituie un acord intre pr i, fiecare cednd cte cea in faoarea celuilalt, cu scopul de a atineț

obiectiul coun. &onflictul apare de obicei cnd e;ist ai ulte op iuni propuse, ne tiind care esteț

cea ai bun.

Ju toat luea a ie i ul uit de pe ura neocierii solu iei optie intruct presupune ca cinea sț ț

se ipace cu ndul c > a pierdut?. Jeocierea unui conflict este un proces opti in caul in care

oponen ii doresc s finaliee conflictul printr-un reultat de tip csti- csti . 3cest lucru esteț

realiabil doar dac par ile iplicate nu se situea pe poi ii radical opuse.ț ț

Etape in re#ol(area conlictului &e ctre ormator

nainte de a lua reo atitudine, foratorul a trebui s obsere: -radul de tensiune i e;presiile

eo ionale din rndul rupului -despre ce se discutț

3poi, eitnd ridicarea ocii sau confruntarea erb al eitnd a lua partea cuia8: 18 nterveniti* > Se

pare ca ae o proble' Paide i s o discut'ț

Cecide i dac e o proble a intreului rup sau intre doi indiii i ede i dac este necesarț ț

debaterea ei >public?.28 Aflați ce s-a intamplat*? 3 dori s aflu de la fiecare ce s-a intaplat'? =sa i-i s orbeasc pe rnd,ț

f r a-i intrerupe sau a-i ini.

@ace i duneaoastr un reuat al situa iei. parafraa i8ț ț ț

)8 ncura#ați e'primarea sentimentelor i cea a opiniilor* > &e a i si it cnd..'ț ț

@olosi i ra iunea in identificarea solu iilor de reolare a conflictului ai ales dac au fost sentienteț ț ț

rnite.

4 ) Direcționati participanții la conflict spre soluții viabile* Sc%i a i esen a probleei :? (u rei...inț ț ț

tip ce tu rei...&e pute i face pentru a fi aandoi ul ui i'?ț ț ț

ntreba i-i ce or s fac acu i afla i dac or s incerce reolareaț ț

probleei. 58 A#ungeți la o ințelegere

3siurati- c fiecare parte este de acord cu solu ia optat pentru reolarea situatieiț



'. AP0ICAREA 1ETO>E0OR SI TELNICI0OR SPECIA0E >E FOR1ARE

&ele ai dificile oente pentru un foratortrainer sunt priele 10-15 inute cnd nu cunoa te

rupul, cnd nu tie ce a teptri au de la el, cnd nu tie ct de preatiti sunt sau ct de lipsi i de cunoț

tin e.ț

&teva sfaturi pentru a dep i cu brio aceste

momente* & tig credibilitatea

/reenta i- sau fi i preenta i de ctre altcinea astfel inct s preenta i credibilitate iar auditoriulț ț ț ț

s poat fi conins c ceea ce spune i este in priul rnd alid i de folos.ț

!rezent rile

Stabili i inainte ce anue e i delui despre identitatea duneaoastr. Ju este caul s in ira iț ț ț

toate copeten ele duneaoastr, ci eentual ctea releante pentru cursul pe care il eti desf ura.ț

/recia i nuele, localitatea i ocupa ia duneaoastr.ț ț

dentificați a tept rile participanților

nainte de desf urarea actiit ii este bine s infora i cu priire la otiele pentru care se aflț ț

participan ii la curs i ai ales ce a teptri i teeri au. (ot in acest conte;t e i putea afla ce e;perin ț ț ț

au dobndit participan ii cu priire la tea seinarului.ț

Anunțați obiectivele seminarului i agenda

n func ie de rspunsurile priite in faa anterioar e i putea afla dac obiectiele cursuluiț ț

corespund cu a teptrile participan ilor, iar dac acest lucru nu este posibil, incerca i s reola i ctț ț ț

ai ulte dintre acestea.

9egociați regulile de funcționare a grupului

entual concepe i in prealabil o list de reuli de func ionare a rupului i afi a i-o intr-un loc iibil.ț ț ț

Anunțați detalii administrative pau de cafea, as, prora de lucru, etc.8

- /articipan ii i i or asua responsabilitatea de a in a i de a interac iona eficient.ț ț ț

/e parcursul preentrii, trebuie s ae i in edere tot tipul urtoarele detalii:ț

- &e s-a spus in sala pn in oentul respecti"

- &u se lea partea pe care urea s-o preenta i cu ceea ce s-a spus dea"ț

- &are este ideea de ba a fiecrui subiect"

- &u i dac a fost in eles esaul transis: sunt neclarit i 'ț ț

- *espectarea desinului din punct de edere al tipului"

- &e urea a fi debtut"- Cac participan ii se sit confortabil i care este starea de spirit a lor.ț



,.. 1eto&e &e ormare orientate ctre ormator

Ciferen a din punct de edere calitati intre proraele de instruire este dat de presta iaț ț

foratorului, iar presta ia lui difer in func ie de etodele folosite.ț ț

,.!.!. prele"erea&u toate criticile adresate lecturrii in fa a audien ei, speec%-ul, discursul sau alocu iunea sunt foarteț ț ț

des folosite. Metoda preleerii predoin ca pondere de utiliare in copara ie cu orice alt etodț

aplicat in rii la adul i, ai ales cnd ae de-a face cu transiterea unei canti t i ari deț ț ț

infora ii intr-un tip scurt. a se poate desf ura sub ai ulte fore:ț

- preentare neintrerupta in fa a unui rupț

- preleere debatere

- discurs(otu i i aceast etod are att aantae ct i deaantae. Spre e;eplu aantaul foratorului de a >

citi? in fa a publicului aduce cu sine deaantaul scderii capacit ii de concentrare a auditoriuluiț ț

e;: oaenii obosi i dup o i rea de serici8, ai ales in caul in care acesta nu a participa laț

discu ie. /entru a eita o situa ie de plictiseala ar fi indicat inso irea preleerii de preentarea ideilor ț ț ț

c%eie cu autorul poKer-point-ului fie in arianta electronic, fie in cea printat pentru a putea fi

adnotate. Ce aseenea, pentru captarea i en inerea aten iei participan ilor se recoandț ț ț

e;eplificarea celor preentate prin anecdote sau situa ii cotidiene, ce pot fi discutate pornindu-se deț

la diferitele puncte de edere e;priate.

,.!.. &emonstrația

Ceonstra ia este preentarea odului de lucru, a unei proceduri. a este inso it de e;plica iiț ț ț

erbale i iuale dar

i de ilustra ii sau intrebri. 3ceast te%nic se aplic in principal in in area unor proceduri, te%niciț ț

sau deprinderi. 3tt la inceputul proiect rii deonstra iei ct i la sfr itul ei, foratorul trebuie sț

reflectee la o serie de eleente: daca este necesar o anuit confiurare a spa iului in care a aeaț

loc deonstra ia e;: pentru ca participan ii s o poat urri8" dac indeplinirea ei necesitț ț

ipar irea con inutului in unit i ai ici" resursele sau iloacele didactice necesare intrebri,ț ț ț

e;plica ii, instructa8" in ce asur este necesar sau indicat iplicarea acti a cursan ilor in raportț ț

cu utiliarea securiant a ec%ipaentelor.

,.!.). meto&a pu##le

ste util de folosit in caul in care participan ii au de stabilit ipreun o list de control, ai cror pa iț

sunt da i dea de ctre forator sau identifica i prin braistorin de ctre participan i" rupul aț ț ț

arana aceste etape in succesiune loic, sau in secen a lor cronoloic, intr-o anuit liit deț



tip. lterior se discut in rup procedura i concluiile.

,.!.*. stu&iul &e ca#

Studiul de ca se refer la descrierea unei situa ii reale, suficient de cople; pentru a putea fiț

analiat. Situa ia de analiat trebuie s reflecte realitatea interac iunii uane astfel inct analia iț ț

discu iile s fie releante. Metoda aceasta are ca scop sirea unor solu ii, analiarea faptelor i aț ț

datelor i a faptelor, propunerea unor reedii, aruentarea lor, i in final, aleerea celei ai optie

solu ii.ț

n practica instruirii se alorific uratoarele tipuri de cauri:

- incidente senificatie, corelate cu o stare abiu, neclar

- situa ia unui indiid aflat, la un oent dat, in incurctur, ce se confrunt cu dificult i deț ț

diferite naturi- un oent probleatic din ia a profesional a unei persoaneț

Studiul de ca solicit att o actiitate personal ct i una de ec%ip, faorind deoltarea capacitț

ii de anticipare a faptelor, de luare a deciiilor i de ac ionare. *ne la atitudinea foratorului de aț ț

decide dac to i participan ii or prii acela i studiu de ca sau cauri diferite. &eea ce este cuț ț

adearat iportant este pretirea prealabil a foratorului, deoarece caul trebuie s fie releant

pentru cursan i in sensul c nu ar fi util s le d oaenilor cauri de studiat dac nu cunosc tereniiț

te%nici aferen i sau dac nu de in suficient e;perien cu priire la subiect.ț ț ț

8tilizare*

1. /reenta i caul"ț

2. Ca i participan ilor tip suficient s se failiariee cu caul"ț ț

). /reenta i problea de reolat si Entrebrile pentru discu ia final"ț ț

4. Ca i participan ilor tip pentru reolarea probleei"ț ț

5. /articipan ii preint solu iilerspunsurile"ț ț

6. Ciscuta i toate rspunsurilesolu iile posibile"ț ț

7. ntreba i participan ii ce au En at din acest e;erci iu"ț ț ț ț

+. *eua i.ț

,.. 1eto&e &e ormare orientate ctre "rup

5.2.1. e;erci ii de acoodare i cunoastereț

Rolul e@ercițiului J Ice-2rea%er:

;erci iile pentru construirea rupului urresc crearea unei atosfere poitie i a unui spirit deț

ec%ip, participan ii urnd sa ac ionee ca o ec%ip pentru atinerea scopurilor coune, stabilite inț ț

cadrul sesiunii de foare. 3cest lucru se realiea prin initarea participan ilor s incerce s ine eț ț

nuele coleilor i s se cunoasc ai bine. Cac ebrii rupului s-au ai intlnit, acest e;erci iuț



ii a auta s i i reiprospatee eoria dupa o perioada de intrerupere a rela iilor. Cac ebriiț ț

rupului se cunosc intre ei, e;erci iul poate fi conceput astfel inct participan ii s se rupee peț ț

perec%i i fiecare s il preinte pe cellalt.

n cele ce urea o e;eplifica aplicarea unui aseenea e;ercitiu:Pre&ictii5 e@ercitiu6

Se or parcure urtorii pa i:

/asul 1: *ua i pe fiecare participant s scrie pe o foaie de %artie ) lucruri despre sine, pe care inc nuț

le-a counicat rupului. Se pot cere rspunsuri la intrebri de enul:

3. nde a i copilrit 'ț

<. &e fel de uic asculta i 'ț

&. &e pasiuni ae i 'ț

C. &e -ar plcea s face i dac nu a i fi acu la acest curs de forare 'ț ț

/asul 2: 3esteca i foile i distribui i cte una fiec rui participant asiurndu- c nu a priitț ț

propria foaie8.

/asul ). *ua i fiecare participant s citeasc foaia priit i s %iceasc din ) incercri, cine a scris-ț

o. Mai cere i ca autorii foilor s nu i i deluie identitatea c%iar dac au fost %ici i.ț ț

/asul 4: Spune i: > l ro pe aderatul autor al celor scrise pe aceast foaie s se ridice in picioareN?ț

/asul 5: /erite i ca acesta s i i anifeste surprinderea sau ul uirea de sine.ț ț

,... 2rainstormin"<rainstroin-ul este o cale rapid de a aduna idei referitoare la o anuita proble. (oti

participan ii or fi iplica i. n pria fa ace tia i i or e;pria toate ndurile care le in in inteț ț

pe o anuit te, c%iar dac aparent nu par s aiba nici o leatur cu aceasta. ste indicat

supunerea unui brainstorin atunci cnd in cadrul rupei apar in scen idei noi, neconen ionale.ț

Desf urare

- /roblea tea pentru care trebuie adunate idei a fi forulat ct ai clar.

- (rebuie stabilit cine a aduna toate ideile i in ce fel. pe o foaie, pe tabla, sub fora deiaini8

- /articipan ii i i or e;pria toate ideile referitoare la tea dat iar acestea or fi notate subț

fora unor cuinte c%eie

- (oate ideile or fi scrise in a a fel inct s fie iibile tuturor participan ilor.ț

- Cup aceast fa creati urea etapa de ealuare, care presupune e;plicarea, ordonarea,

aruentarea i aprecierea ideilor e;puse.

N Atenție: Metoda brainstorinului presupune un cliat desc%is, incredere reciproc i lipsa tensiunii

intre participan i. ste de aseenea indicat s nu fie utiliat la inceputul seinarului, cnd participanț



ii nu se cunosc intre ei. Jieni nu are oie s fac obsera ii neatie i nu se or adite refeririț ț

critice. Fncuraa i e;priarea ideilor.ț

,..). lucrul in "rupuri mici

Munca in rup poate fi alorificat ca o odalitate de ibinare a in rii indiiduale cu cea in rup iț

ca un od de atenuare a unei indiidualit i e;aerate. Se spune c unca in rup este orientat aiț

ales spre aspectul social al instruirii, urrind deoltarea coportaentului social al cursantului.

S-a constatat faptul c productiitatea este ai are in cadrul rupului, a adar este ecesar ca

foratorul s cunoasc posibilit ile de alctuire a rupelor, s de in date despre ariea iț ț

stabilitatea lor, conducerea i ealuarea actiit ii. ;per ii au obserat c cea ai are productiitateț ț

este realiat in ec%ipe de lucru alctuite din 4- 6 ebrii. (otu i, inainte de alctuirea unei rupe de

lucru trebuie aute in calcul urtoarele aspecte:

-natura disciplinei de studiu -con inutul eiț

-nielul de pretire i caracteristici ale cursan ilor ț

-dar ai ales de ct de e;perientat sunte i duneaoastr in calitate de forator in aplicarea acesteiț

etode tapele proiectarii, oranirii, conducerii i ealurii etodei de lucru in rupuri ici sunt

urtoarele:

O 3nalia teei i a sarcinilor de instruire

O par irea sarcinilor pe ebrii rupuluiț

O Cocuentarea asupra teelor i aspectelor de interes prin cercetarea unor surse diferite

O iterea unor ipotee i opinii asupra reultatelor probabileO fectuarea practic a sarcinii de ctre cursan iț

O b inerea i interpretarea reultatelor ob inuteț ț

O ntocirea referatului final a preentrii finale

O 3precierea reultatelor

*eultatele uncii fiecrei ec%ipe sunt apreciate pentru a fi ealuat dublul caracter al uncii:

att cel colecti reultatele uncii intreii ec%ipe, per ansablu8 dar i cel indiidual

prestan a cursantului respecti 8.ț

,..*. &iscutia in "rupul mare

n actiitatea de rup, subiec ii au de realiat o sarcin coun. /rin oraniarea uncii in rupulț

are se urre te realiarea educa iei sociale i deoltarea deprinderilor care se desprind dinț

aplicarea ei. @iecare subiect influentea

asupra forrii celorlal i ebri.ț

)plicare

O Mai inti stabili i reulile de debatere e;: se a orbi pe rnd, n u intrerupe i partenerul deț ț



discu ie8ț

O Stabili i dac este caul8 aranarea participan ilor la discu ie.ț ț ț

O 3nunta i tea de discu ie i da i-i un sens abiuu, ce a strni forarea diferite lor opinii i ii aț ț ț

antrena pe cursan i la discu ie. 3siura i- c tea este releant pentru sesiunea de instruire.ț ț ț

O @oratorul a fi ediatorul acestor discu ii. *olul lui este unul de coordonare a discu iilor in sensulț ț

indeplinirii obiectielor. 3cesta a adresa intrebri pentru a otia i a pstra intensitatea discu iei.ț

ste indicat s nu utiliee intrebri care rspund cu > da? sau >nu?. Se or utilia intrebri la care

participan ii or trebui s elaboree rspunsul i s il aruentee corespunator. Sunt indicateț

intrebri de enul:? de ce s-a intplat aceasta '?, > Ce ce crede i c...'? >&are ar fi solu ia '?, > &e s-ț ț

ar intapla dac '? .

@oratorul a urri firul discu iei, i i i a adapta intrebrile in func ie de nielul la care a aunsț ț

debaterea.Atenție:

-@iti cu oc%iul la ceas

-Ju aprofunda i tee inutile care nu sunt in raport cu obiectiul urrit sau nu fac referireț

la tea anun at. -Ju critica i prerile ce nu se afl in concordan cu rspunsul a teptat.ț ț ț

5. *eeni i la tea ini ial fcnd un reuat al concluiilor ob inute de pe ura debaterii.ț ț ț

6. Stabili i ipreun cu participan ii concluiile discu iei i e;trae i ideile c%eie, ce or putea fi notateț ț ț ț

e;: pe o foaie de flipc%art8" acestea repreetnd > baaul? pe care participan ii il or lua > acasa? laț

finalul debaterii.

,..$. ;ocul &e rol

Locul de rol este o te%nic interacti folosit in deoltarea deprinderilor de rela ionareț

interpersonal i a celor de superiare.

8tiliz ri

/unctul de plecare il repreint un scenariu, ai ult sau ai pu in cople;, i iea capacitateaț

participantului de a > uca? rolul cuprins in scenariulrespecti. *olul foratorului este deosebit de

iportant, acesta trebuind s estionee cu are ria situa ia i eleentele ipreiibile. 3ceastț

etod poate strni eo ii, sentiente, stereotipuri, alori sau atitudini ascunse in subconstientulț

persoanei, oferind acesteia infora ii ai putin cunoscute despre sine sau despre rela iile cu ceilal i.ț ț ț

n cadrul ocului de rol sunt stiulate aspecte ale interac iunii uane cu ar fi:ț

O @acilitarea interrii sociale afectie a cursan ilor, prin interpretarea i in area unor noiț ț

roluri



O @orarea i odelarea coportaentului uan prin distribuirea in rndul participan ilor aț

unor statuturi bine preciate i rela ionate intre eleț

O @ailiariarea cu odurile de ndire, tr ire i ac iuni specificeț

O Ceoltarea capacit ii de epatie i in eleere a opiniilor, tririlor i aspira iilor celor din urț ț ț

O Ceoltarea capacit ii de a surprinde, in elee i ealua opiniile altoraț ț

O @orarea capacit ii de a reola situa ii probleatice in sensul acuulrii e;perien ei inț ț ț

acest sens.

Desf surarea #ocului de rol

Cup elaborarea scenariului instruirii se or parcure urtoarele etape:

- aleerea partenerilor i instruirea lor in letura cu specificul i e;ien ele ocului de rol iț

failiariarea participan ilor cu sarcinile de realiat. /entru fiecare participant sunt descriseț

anun it statusurile i rolurile, pe o fi , distribuirea lor poate fi fcut la aleere sauț

prestabilit de ctre forator

- in area indiidual a rolului de ctre fiecare participant prin studierea fi ei" pentru aceastaț

participan ii sunt lsa i 15- 20 de inute s i i interioriee rolul i s i i conceap propriul odț ț

de interpretare.

- nterpretarea rolurilor de ctre to i participan iiț ț

- Cebaterea cu to i participan ii a odului de interpretare i reluarea secen elor in care nu s-auț ț ț

anifestat coportaentele a teptate. =a debatere particip i obseratorii ocului de rol ins

este necesar s li se dea prioritate participan ilor direc i, pentru a counica ceea ce au si itț ț ț

interpretnd rolurile.

'I. E'A0UAREA RE'I8UIREA ẞ I ASI7URAREA CA0ITB] II PRO7RA1E0OR >E FOR1ARE

aluarea este unul dintre cele ai dificile etape ale uncii foratorului. "valuarea este proces de colectare, prelucrare i interpretare a datelor ob inute prin interediulț

instruentelor deealuare, En scopul eiterii unei udec i de aloare asupra reultatelor sau En scopul adoptriiț

unor deciii. a presupune:

1surare: prin instruente de surareInterpretare i apreciere a re#ultatelor: dupa criteriiA&optarea &eci#iei : prin udecata e;perta

Tipuri &e e(aluare

CriteriiCan& sereali#ea#9

In ce scop9



Cine o reali#ea#9

Cat &e &es secolectea#ainormații9

Ce re#ultatesunt urmrite9

$. 1eto&e &e e(aluare

Metode tradi ționale:

- probe scrise

- ealuare oral

- probe practice

E(aluare inițial

n faa ini ialț

&unoa tereaș

nielului de la care pleac procesul deforare

aluator internaceea i persoan care

a realiatinstruirea:foratorul8

=a inceput

&ursan ii i i ealueaț ș

cuno tin ele8ș ț

E(aluare continu

/e tot parcusuldesf urrii instruiriiș

bunt ireaț

actiitt ii i aț ș

reultatelor

aluator intern

Ces

*eultate par ialeț

ofera aran iiț

pentru reultatelefinale8

E(aluare"eneral

=a finalulsesiunii deinstruire

ptiiare pe parcursul procesului deforare

aluator intern

sau e;tern e;: ocoisie deealuare8

=a interale aride tip

*eultate finale



1eto&e complementare:

- obserarea treptat a coportaentului

- interiul

- inestia iaț- proiectul

- autoealuarea

Alegerea metodei1tenicii1instrumentului de evaluare se face în funcție de*

- scopul ealurii

- tipul i durata instruirii

- profilul rupului intț

- resursele alocate pentru ealuare: tip, costuri

- odul de utiliare al resurselor

&el ai cunoscut instruent de ealuare a trainin-ului este c+estionarul. &%estionarul este un set

structurat de Entrebri forulate En scopul ob inerii de infora ii de la participan i.ț ț ț

&%estionarul este o anc%et ce se desfa oar pe ba de c%estionar scris. n c%estionar e o lista de intrebri

priitoare la problea urrita, a eate intr-o anuit ordine prin care se urre te ob inerea infora iilor ț ț

despre aceea i proble de la un nur ai are de subiec i.ț

Fn func ie de odul de ipleentare, e;ist dou tipuri de c%estionare:ț

- cestionar auto 7 administrat.

- cestionar administrat de operatorul de ancet 1interviu.

laborarea c%estionarului presupune parcurerea ct ora pa i:

- ntrebarea trebuie s fie in concordan cu tea, s nu iee direct ceea ce urri,ț

obiectiul aut in edere a reulta din prelucrarea tuturor datelor.

- respectarea unei loici a intrebrilor il obli pe cel care rspunde s fie consecent cu el insu

i i s nu se contraic de la o intrebare la alta- intrebarile nu trebuie s ii sueree sau s ii ipun rspunsul celui c%estionat

/entru o structurare ai bun se practic diiarea c%estionarului in ai ulte pr i. /e pria pain laț

Enceput se recoand s apar: Cate despre fira care efectuea sau pentru care se efectuea studiul

denuirea, adresa, sila8" Scopul studiului" nstruc iuni de copletare.ț

ste indicat s respecta i uratoarele reuli eneraleț :

- Juerotarea painilor

- priarea pe o sinur fa a %rtiei de calitate"ț

- Spa ierea te;tului astfel Enct s creee o ipresie de rela;are, de aerisireț



- &uintele de ba se scriu cu auscule, se sublinia sau se scriu Enroat bold8

- intrebarea sau ariantele ei de rspuns nu a or fi intrerupt intrerupte pentrutrecerea pe o alt pain

- Fntrebrile or fi nuerotate i codificate la fel ca i posibilit ile de rspuns acolo unde esteț

caul"- Hariantele de rspuns la Entrebrile structurate se recoand s fie dispuse pe ertical pentru

u urarea identificrii rspunsului ales. 3cest lucru siplific att copletarea c%estionarului

de c tre subiec i ct i procesul de ealuare realiat de ctre forator.ț

- Cac e;ist rupuri diferite de subiec i crora li se adresea studiul, se pot folosi culoriț

diferite de %rtie p entru fiecare dintre acestea"

- Cac c%estionarul dep e te 4-5 paini se recoand utiliarea foratului tip bro ur, de diensiuni aiici, capsat sau lipit pentru u urin a anerrii.ț

$.!. C+estionarul &e e(aluare

3cest instruent de natur loic i psi%oloic repreint o succesiune de intrebri adresate subiec ilor ț

intr-o fora scris. /entru a elabora un c%estionar sunt de urrit ai ul i pa i:ț

- crearea unui set de intrebri in raport cu scopul cercetrii

- aplicarea c%estionarului la e antionul propus cercetrii

- interpretarea i analia lui

n c%estionar presupune 2 prti:

1. o parte introducti, in care se preciea scopul i obiectiele cercetrii" cuprinde indica iiț

de copletare a rspunsurilor.

2. o parte in care sunt eocate intrebrile punctuale intr-o ordine anuit

3nd in edere natura intrebarilor, c+estionarele sunt &e mai multe eluri:

- cu r spunsuri incise, care perit aleeri din ai ulte ariante e;: da, nu , nu stiu8

- cu r spunsuri descise, la care subiectul i i construieste rspunsul

- cu r spunsuri mi'te, care ibin att arianta cu intreb ri desc%ise ct i arianta cu

intrebri inc%ise.

Entrebare structurat este forat din ai ulte subntrebri , leate Entre ele printr-un eleent coun.

Recoman&ri:n conceperea intre2rilor este indicat urirea uratoarelor condi ii:ț

- intrebrile s fie forulate in raport cu scopul cercetrii

- Fntrebarea s cear rspunsuri siple la Enceput i s creasc dificultatea acestora treptat.

- SubEntrebrile nu depind de rspunsul corect la celelalte subEntrebri.

- Se a utilia un nur are de Entrebri care cer rspunsuri relati scurte.- /entru a le perite cursan ilor s- i structuree ai bine rspunsurile se or da indica iiț ț



priind natura, fora, oraniarea i luniea rspunsului a teptat.

- ele trebuie sa fie forulate corect si cu sens

- s iee un sinur aspect

- s nu induc sau sa sueree rspunsurile subiec ilorț

- s fie redactate pe in elesul celor anc%eta i.ț ț

C+estionarul &e e(aluare inal

@iecare forator dore te s afle opinia cursan ilor si fa de actiitatea desf urat att pentru a erifica eficienț ț

a actiit ii depuse, ct i pentru a- i planifica eficient urtoarea sesiune de actiit i. n tip ceț ț ț

profesorul de la clas ofer feedbacA frecent asupra calit ii uncii sale, foratorul are o poi ieț ț

ai pu in cood, aflndu-se in fa a unui rup de adul i cu care petrece tip liitat i de la careț ț ț

are pu ine posibilit i de a aea un feedbacA autentic.ț ț

n cele ce urea o feri ctea indica ii de c%estionar de ealuare final care ar putea seri foratorilor ț

drept instruent pentru a afla reac ia cursan ilor la actiitatea desf urat precu i la odul in careț ț

a fost oraniat.



"xemplu:

Curs:

>ata:

0ocalitate

Nume ormator:

Nume cursant 5nu e obligatoriu %*

C+estionar &e e(aluare inala

Ne puteti a;uta la im2unatatirea calitaii cursului e@priman&u-(a asupra ormularii &e mai ;osconorm urmatoarelor criterii:

!. nu sunt &eloc &e acor&

. nu sunt &e acor&

). nu am nici o opinie

*. sunt &e acor&

,. sunt intru totul &e acor&

a. Cursurile au ost 2ine or"ani#ate

2. 0o"istica a ost 2una

c. Cunostintele &o2an&ite imi sunt utile

&. Calitatea pre#entarilor a ost 2una

e. Formatorul a re#er(at suicient timp intre2arilor si &iscutilor

. Formatorul a ilustrat teoria cu aplicatii concrete". Consi&er ca acest curs imi (a i util la munca

+. Su"estii pentru acti(itatile (iitoare:

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

i. Alteo2ser(atii: .....................................................................................................................................

..................



<<=G*3@:

O &ristina 3rdeleanu, Educatia Adultilor, d. Jeutrino, *esita 2007.

O ulian <reeanu, :id pentru formarea formatorilor , d.3cadeica, Galati 2001.O Siona Saa, Educatia adultilor , d. /oliro, <ucuresti 2007.

O Siona Saa, 6ormatorul pentru adulti, d niersitatii de Hest, (iisoara 2007.

^ (i Pindle, &um sa prezentam, d. *3, <ucuresti 2000.

O Sultana &raia, ntroducere in teoria comunicarii, d. @undatiei *oania Ce Maine, <ucuresti2007.

O ilia 3lbu, Educatie si &omunicare, d. niersitaii /etru Maior, (aru Mures 200+.

O =iliana ec%il, Educatia adultilor. 4 abordare psio-pedaogica, d. /aralela 45, /itesti 2007.

suport curs formator_asociatiaproeurocons

Documents