Schimbarea modului în care serviciile noastre sunt gestionate?

42139

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Departamentul de Dezvoltare Durabilă Regiunea Asiei şi Europei Centrale

Schimbarea modului în care serviciile noastre sunt gestionate?Abordarea pe verticală în sus şi prestarea serviciilor în Moldova

Oportunităţi şi provocări privind mecanismele eficiente de creştere a nivelului de participare

Sustainable Development DepartmentEurope and Central Asia Region

Changing the Way Our Services Are Governed?

Bottom-up Governanceand Service Deliveryin Moldova

Opportunities and Challengesfor Effective Mechanisms of Participation

Copyright © 2007Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială1818 H Street, N.W.Washington, D.C., 20433, USATelefon: 202-473-1000www.worldbank.orgfeedback@worldbank.org

Toate drepturile rezervateElaborat în Statele Unite ale Americii Prima versiune tipărită în mai 2005

Acest volum este un produs al personalului Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare/Banca Mondială. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în această lucrare nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau al ţărilor pe care ei le reprezintă.

Banca Mondială nu garantează exactitatea informaţiei incluse în această lucrare. Graniţele, culorile, denominările şi altă informaţie de pe orice hartă din această lucrare nu reprezintă părerea Băncii Mondiale privind statutul legal al vreunui teritoriu sau aprobarea sau acceptarea unor astfel de graniţe.

Informaţia din această publicaţie este protejată prin drept de autor. Copierea şi/sau transmiterea porţiunilor sau întregii lucrări fără permisiune poate constitui o încălcare a acestui drept şi poate fi pedepsită prin lege. Banca Internaţională pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare/Banca Mondială încurajează diseminarea acestei lucrări şi în mod normal va oferi permisiunea de reproducere a porţiunilor din lucrare, cu promptitudine.

Pentru permisiunea de a foto-copia sau a retipări orice parte a acestei lucrări, vă rugăm să expediaţi o cerere cu informaţie completă pe adresa Copyright Clearance Center, Inc., 222 Rosewood Drive, Danvers, MA 01923, USA, telefon 978-750-8400, fax 978-750-4470, http://www.copyright.com/.

Orice alte întrebări cu privire la drepturi şi licenţe, inclusiv drepturile subsidiare, vor fi adresate pe adresa Office of the Publisher, The World Bank, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA, fax 202-522-2422, şi e-mail pubrights@worldbank.org.

�

1 Contextşiobiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1Starea generală a ţării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2Argumentare strategică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Corelaţia cu obiectivele strategice de dezvoltare ale Moldovei: SCERS

şi integrarea în UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Obiective, domeniu de acţiune şi audienţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Cadre cheie de analize şi politici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2 CâtdeparticipativepotfiguvernelelocaledinMoldova?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Sinteza contextului şi a cadrului general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Oportunităţi de creare a guvernelor locale participative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Potenţialul şi limitările mecanismelor existente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Mecanismele guvernelor locale de promovare a nivelului de participare

rămân neadecvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Constrângeri şi provocări de cadru mai larg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3 ConsolidareacapacităţiiparticipativeprinintermediulfonduluideinvestiţiisocialedinMoldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Clasificări contextuale: de la FISM1 la FISM2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Strategii de mandatare a cetăţenilor din cadrul FISM1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Capacităţi consolidate de participare a comunităţilor şi guvernelor locale

în cadrul FISM1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Schimbări pozitive în stilurile de conducere ale guvernelor locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Provocări care afectează nivelul de includere şi eficienţă în cadrul FISM2 . . . . . . . . . . . . . . 37

4 ÎmbunătăţireaguvernăriiserviciilordeînvăţământdebazădinMoldova,prinparticipareapărinţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Asociaţiile de părinţi existente: oportunităţi şi provocări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Factori externi de provocare a unui nivel mai eficient de participare a părinţilor . . . . . . . . 48Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Cuprins

5 Consolidareatransparenţeişiputeriiclientuluiînsferaserviciilordeapădinzoneleruraleşiurbane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Provocări legate de abordările pe verticală în sus privind nivelul de răspundere în contextul rural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Sporirea responsabilităţii pentru prestarea serviciilor de alimentare cu apă în zonele urbane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

6 CepotfacefactoriidedeciziedinMoldova?Opţiunioperaţionaleşidepolitici . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Concluzii şi recomandări de politici de ordin general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Spre o guvernare locală participativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Spre un mediu favorabil pentru împuternicirea părinţilor

în sfera serviciilor educaţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Politici de implicare în prestarea serviciilor de furnizare a apei potabile . . . . . . . . . . . . . . . 81Implicaţii specifice privind asistenţa Băncii Mondiale în sectorul de apă . . . . . . . . . . . . . . . 86

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Anexe

A RecomandăriînmateriedepoliticiprivindîmbunătăţireaguvernăriişiprestăriiserviciilorînMoldova. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

B Inspecţiileşcolilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

Tabele2-1 Mandate guvernamentale pentru prestarea serviciilor în Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .172-2 Repartizarea veniturilor şi responsabilităţilor către guvernele subnaţionale în ţările aflate

în perioada de tranziţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .183-1 Parteneri de implementare pentru FISM1 şi FISM2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .334-1 Nivelul de luare a deciziilor şi responsabilităţilor privind serviciile în învăţământul primar

din Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .516-1 FISM 2: Un mecanism tranzitoriu spre guvernări locale responsabile şi mature . . . . . . . . . . . .78A-1 Recomandări de politici pentru îmbunătăţirea cadrului de răspundere

a Guvernelor Locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .94A-2 Recomandări de Politici pentru Îmbunătăţirea Nivelului de Răspundere

în Domeniul Serviciilor de Învăţământ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .95A-3 Recomandări de Politici pentru Îmbunătăţirea Calităţii de Purtare a Răspunderii

privind Serviciile de Apă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .97

Boxe1-1 Serviciile de aprovizionare cu apă potabilă în Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41-2 Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi sanitaţie (PAAS) în Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82-1 Finanţarea guvernelor locale privind prestarea de servicii în Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

�i

C u p r i n s

C u p r i n s

�ii

2-2 Proiectul ASUDI pentru reforma guvernării locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .212-3 Utilizarea surselor mass-media pentru schimbul de informaţii cu cetăţenii: Cahul, Sudul

Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243-1 Descrierea generală a primului proiect al Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM1)

(1999-2004) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .323-2 Ce se întâmplă odată cu finalizarea proiectului FISM? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .364-1 Constatările de bază ale studiului asupra diferitelor modalităţi de organizare a grupurilor

de părinţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .454-2 Atitudini autoritare: observarea desfăşurării unei adunări a părinţilor într-o şcoală

din mediul urban, din Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .475-1 Practică de succes a programului de apă şi sanitaţie al Agenţiei Elveţiene de Dezvoltare

şi Cooperare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .555-2 Efectele infrastructurii apei din Uniunea Sovietică cu privire la prevederile asupra salubrizării

apei din ţevi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .596-1 Ce sunt formularele cetăţenilor pentru raportare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .716-2 Abordări inovatorii ale responsabilităţii guvernării locale: comitetele de vigilenţă

din Bolivia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .746-3 Bugetare participativă în Albania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .756-4 Participarea părinţilor, rezultatele testărilor elevilor şi Programul

de Autonomie în Şcoli, din Nicaragua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .796-5 Participarea părinţilor în guvernarea şcolilor: practici de succes din ţări UE . . . . . . . . . . . . . . .806-6 Informarea cetăţenilor privind aspectele legate de tarifarea serviciilor de furnizare a apei:

un exemplu din Cahul, Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .826-7 Implementarea unui proces pilot de fişe de evidenţă a comunităţii: Proiectul „Prestarea şi

sanitaţia apei în zone rurale, în Maharashtra” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85

Figuri1-1 Indicatorii Băncii Mondiale privind calitatea guvernării, Moldova, 2004 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35-1 Cui i-aţi cere ajutor pentru soluţionarea unei probleme legată de serviciile de apă? . . . . . . . . . .576-1 Cadru strategic: consolidarea capacităţii municipale pentru participare comunitară . . . . . . . . .76

ix

Mulţumiri

Acest studiu a fost elaborat şi scris de către o echipă de bază a Băncii Mondiale din cadrul ECSSD, condusă de Carine Clert şi compusă din alţi doi membri: Sarah Michael şi Elizabeth Gomart. Asistenţă în cercetare a fost acordată de către Natalia Catrinescu, Arsala Deane, Evelin Lehis şi

Sheetal Rana. Echipa a lucrat sub supravegherea lui Alexandre Marc şi Maninder Gill (Manageri de Sec-tor, ECSSD), beneficiind şi de îndrumările stimulatoare ale lui Brian Levy (Specialist Principal pentru Sectorul Public, ECSPE).

De asemenea, este foarte mult apreciată susţinerea financiară din partea Unităţii de Ţară din Mol-dova (ECCU2), ECSSD şi Fondul Fiduciar pentru Dezvoltarea Mediului şi Socială Durabilă (TFESSD). Beaulah Noble, Daphne Sawyer-Dunn, Natalia Cherevatova, Hiwote Tadesse şi Irene Bomani au oferit susţinere instituţională importantă din Cartierul General, în timp ce Tamara Ursu, Diana Calugher, Carolina Ceban şi Irina Baraliuc (în Moldova) au oferit suport indispensabil misiunilor în domeniu ale echipei.

Mulţi alţi colegi din Banca Mondială au contribuit la efectuarea cercetării şi analizei incluse în rapor-tul dat. Suntem în special recunoscători următorilor colegi: Edward Brown, Philip Moeller, Seema Manghee, Anush Bezhanyan, Yasser El-Gammal; Maya Sandu, Ala Pinzari, Alexei Ionascu, Sandu Ghidirim. Comentarii valoroase ale colegilor recenzenţi cu privire la acest raport, precum şi asupra notei de concept al proiectului, au fost acordate de către William Reuben, Susanne Mueller, şi Alec Gershberg. Sugestii folositoare referitor la primul proiect al raportului au fost oferite de către Paul Eng-berg-Pedersen, Lawrence Bouton, şi Svetlana Proskurovska. De asemenea, echipa a mai beneficiat şi în urma unor recomandări iniţiale din partea experţilor externi în domeniul răspunderii sociale, inclusiv Anne-Marie Goetz (IDS Sussex).

Principalul partener din partea Guvernului în cadrul acestui studiu este Ministerul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova, care reprezintă ministerul responsabil de coordonarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Alte instituţii guvernamentale din Moldova de asemenea au fost încadrate în procesul de efectuare a acestui studiu, cu precădere Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi Ministerul Învăţământului. Echipa este foarte recunoscătoare pentru sprijinul şi opiniile obţinute de la un şir de reprezentanţi ai guvernului, ai societăţii civile şi organizaţii donatoare în timpul lansării studiului, în septembrie 2004, şi din cadrul seriei de consultări asupra studiului, efectuate în mai 2005. Suntem deosebit de recunoscători şi următoarelor persoane, care ne-au acordat un sprijin indispensabil: Olga Covaliova şi Aurelia Samson (UIP din cadrul Proiectului Pilot pentru Aprovizionare cu Apă şi Sanitaţie); Ludmila Stepan (UIP din cadrul Proiectului pentru Învăţământ); Boris Popadiuc, Ludmila Malcoci şi Ion Stanciu (Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi UIP corespunzător); Patrick Adatte (Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare); Kate Whyte, Jan Barret şi Silvia Apostol (DFID);

Duane Beard (Proiectul pentru Reforma Guvernării Locale al ASUDI); Mihai Godea, Vadim Pistrinciuc şi Mircea Eşanu (Centrul Contact), Giovanna Barberis (UNICEF).

Lucrul în teritoriu a fost efectuat cu maximă responsabilitate de către echipa locală condusă de Galina Buga, Anastasia Oceretnii, Liuba Petko, fiind alcătuită şi din Cristina Baciu, Eugenia Bostan, Ion Buga, Cătălina Darie, Ion Cibotarică, Ana Ciurac, Liliana Danilov, Maria Leu, Violeta Moraru, Igor Panas şi Natalia Rabei. Fără devotamentul lor de excepţie faţă de proiect, ar fi fost imposibil de finalizat acest studiu. Dar cel mai important, echipa ar dori să aducă mulţumiri sutelor de cetăţeni, prestatorilor de servicii, funcţionarilor din guvernele locale, societăţii civile şi reprezentanţilor din partea organizaţiilor donatoare, precum şi altor părţi interesate de pe întreg teritoriul Moldovei, care şi-au împărtăşit opiniile, experienţele şi timpul în cadrul interviurilor conduse de către echipa de cercetare. Contribuţia lor la efectuarea acestui raport este cea mai semnificativă.

x

A C k n o w l e d g m e n t s

xi

AnRe Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică ARGIn Asociaţii, Resurse, Glas, Informaţie şi Negociere AB Asociaţia Beneficiară SAŢ Strategia de Asistenţă pentru Ţară OC Organizaţie Comunitară DBC Dezvoltare pe Bază Comunitară MeŢ Memorandumul Economic al Ţării CSI Comunitatea Statelor Independente PCM Partidul Comunist din Moldova FeC Fişa de Evidenţă a Comunităţii PIB Produs Intern BrutSCeRS Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei DFID Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională (Regatul Unit)Ue Uniunea Europeană AI Agenţia de ImplementareIDIS Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale PRGL Proiectul pentru Reforma Guvernării Locale (ASUDI)MeM Mişcarea Ecologică din Moldova FISM Fondul de Investiţii Sociale în Moldova OnG Organizaţie Neguvernamentală OSCe Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa AP Asociaţia Părinţilor CPC Comitet Părintesc de ClasăRSGe Reducerea Sărăciei şi Gestionarea Economică SRS Strategie de Reducere a Sărăciei APP Asociaţia dintre Părinţi şi Profesori PAAS Proiectul Pilot de Aprovizionare cu Apă şi Sanitaţie (Banca Mondială)eDC Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare

Acronime şi abrevieri

AG Auto-Guverne Locale Alese PnUD Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare ASUDI Agenţia de Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite ACA Asociaţia Consumatorilor de Apă RDG Raportul de Dezvoltare Globală

xii

A C r o n i m e ş i A b r e v i e r i

xiii

Abordările pe verticală în sus privind creşterea nivelului de transpa-renţă şi responsabilitate sunt explorate în contextul guvernării locale, în general, şi prestării de servicii, în particular, accentul fiind pus pe

serviciile de apă potabilă şi cele din învăţământul de bază. Această lucrare anali-zează oportunităţile şi provocările în faţa mecanismelor curente şi potenţiale pe verticală în sus, de promovare a participării civice1. şi de eficientizare a procesu-lui de consolidare a transparenţei şi răspunderii pentru prestarea de servicii la nivel local. Recomandările de politici din acest studiu vor informa dialogul de politici al Băncii Mondiale în contextul Strategiei pentru Creşterea Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi vor servi drept ghid pentru echipele responsabile care sprijină proiectele guvernamentale, în special cele ce ţin de învăţământ, apă şi dezvoltare locală. Se speră, de asemenea, că aceste recomandări vor contribui la programele şi proiectele partenerilor de dezvoltare, inclusiv donatori şi orga-nizaţii din societatea civilă din Moldova. O matrice compusă din trei tabele în anexa A conţine recomandările pentru sporirea responsabilităţii în guvernarea locală (Tabelul A-1), responsabilităţii privind învăţământul de bază (Tabelul A-2) şi responsabilităţii privind serviciile de apă (Tabelul A-3).

DeCeARFIGUveRnULMOLDOveIInTeReSATDeGUveRnAReAPReSTăRI-LORDeSeRvICIIPeveRTICALăÎnSUS?

Guvernarea prestărilor de servicii pe verticală în sus se evidenţiază prin per-formanţă. În Moldova, ca şi în alte ţări, deseori serviciile prestate nu satisfac pe deplin cerinţele cetăţenilor atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere calitativ – populaţia săracă, precum şi cea marginalizată din zonele rurale şi din oraşele mici fiind afectată în mod special. Cauzele prestă-rii necorespunzătoare a serviciilor sunt complexe şi variate, inclusiv constrân-gerile fiscale. În acelaşi timp, concluziile lucrării date se bazează pe analize şi date din întreaga lume, care indică faptul că serviciile au eficacitate maximă atunci când cetăţenii sunt plasaţi pe primul plan, când e vorba de prestarea

1 În cadrul studiului dat, după cum se explică în Capitolul 1, participare civică înseamnă: (a) moduri indirecte de participare a cetăţenilor, prin care beneficiarii de servicii îşi exercită influenţa, făcându-şi glasul auzit de către funcţionarii aleşi, mandataţi cu responsabilităţi de prestare a serviciilor; şi (b) moduri directe de participare, prin care beneficiarii de servicii se implică la nivel mai direct în acti-vităţile specialiştilor de prima mână şi a organizaţiilor prestatorilor de servicii, exercitându-şi puterea clientului.

Această lucrare prezintă concluziile-cheie ale studiului de politici al Băncii Mondiale efectuat în Moldova în perioada iulie 2004 şi februarie 2005. Lucrarea evaluează domeniul de acţiune al factorilor de decizie, al soci-etăţii civile şi al partenerilor donatori, inclusiv Banca Mondială, orientat spre îmbunătăţirea guvernării prestărilor de servicii prin susţinerea sporită a abordărilor pe verticală în sus – care poate suplimenta eforturile prezente, pe verticală în jos.

Sumar executiv

xi�

s u m A r e x e C u t i v

serviciilor. Conform Raportului de Dezvoltare Globală (2004), generarea spaţiului de favorizare a contribuţiilor civice semnificative şi eficiente în procesul de luare a deciziilor asupra problemelor ce ţin de prestarea serviciilor poate contribui la îmbunătăţirea activităţii prestatorilor de servicii. Cetăţenii pot fi împuterniciţi să monitorizeze serviciile, prin exercitarea presiunilor pe verticală în sus, atât asupra prestatorilor de servicii, cât şi asupra factorilor de decizie relevanţi (persoane oficiale alese prin mandat de prestare a serviciilor etc.), pentru a aborda calitatea şi eficienţa servi-ciilor sau pur şi simplu pentru asigurarea unui tratament echitabil al beneficiarilor. În mod similar, îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la informaţia despre resursele financiare disponibile pentru dife-rite servicii poate duce la creşterea transparenţei, la promovarea un management financiar mai bun şi la reducerea potenţialului de corupere.

Guvernarea participativă poate facilita atingerea de către Moldova a obiectivelor de dezvoltare de cadru mai larg, inclusiv: (a) priorităţi de reducere a sărăciei – precum consolidarea capitalului uman, asigurarea unei infrastructuri economice şi sociale adecvate, îmbunătăţirea guvernării şi a interacţiunii dintre administraţia publică şi societatea civilă, acestea fiind evidenţiate în SCERS (2004-2006) şi (b) integrarea în Uniunea Europeană – pentru care consolidarea transparenţei, a procesului democratic şi promovarea unei autoguvernări locale sunt cerinţe-cheie.

Concluziigeneraledepoliticialestudiului

Există oportunităţi... Pentru Guvernul Moldovei de fortificare şi/sau introducere a mecanismelor de participare civică în luarea deciziilor de guvernare la nivel local şi în prestarea sectorială a serviciilor, ca parte integrantă a unei strategii generale de îmbunătăţire a serviciilor publice. Din punct de vedere sectorial, există iniţiative privind consolidarea relaţiilor de răspundere între cetăţeni, prestatorii de ser-vicii şi persoanele oficiale din guvernele locale, în special în domeniile ce ţin de infrastructura socială şi economică de bază, învăţământul primar şi secundar şi serviciile de apă potabilă. Din punct de vedere intersectorial, de asemenea există oportunităţi de formare a unor guverne locale transparente, alese în mod participativ, cărora în urma procesului de descentralizare li s-au delegat numeroase responsabili-tăţi legate de prestarea de servicii. Sărăcia fiind concentrată în regiunile rurale şi în oraşele mici, factorii de decizie din Moldova nu ar trebui să piardă ocazia de a spori anvergura experienţelor pe bază comu-nitară (precum Fondul de Investiţii Sociale din Moldova) prin implicarea deplină a guvernelor locale şi regionale. Câteva din oportunităţile/iniţiativele-cheie sunt:

Clienţii sunt interesaţi şi doresc să se implice în chestiuni legate de prestarea serviciilor. Aceste două mari ingrediente pentru consolidarea răspunderii privind prestarea serviciilor au fost observate de-a lungul efectuării acestui studiu. Cu toate că acesta s-a axat pe analiza implicării civice în sectoarele de învăţământ şi în serviciile de furnizare a apei potabile, a fost identificat un interes sporit şi în alte servicii, în special drumuri, aprovizionare cu gaz/energie termică, servicii pentru tineret şi cultură, administrarea deşeurilor. Dat fiind faptul că multe din necesităţile acestor sectoare nu au fost satisfă-cute, majoritatea cetăţenilor moldoveni sunt motivaţi să se implice în activităţi pe care ei le consideră oportunităţi de îmbunătăţire a serviciilor. De asemenea, mulţi dintre cetăţeni par a fi dispuşi să ofere opinii funcţionarilor guvernamentali privind necesităţile şi calitatea performanţei în sfera serviciilor, dacă li s-ar oferi un forum adecvat (ex.: programul de fişe de raportare sponsorizat de către guvern).

Există stimulente şi potenţial privind promovarea răspunderii faţă de prestarea de servicii, pentru diferite organizaţii comunitare, organizaţii neguvernamentale şi alte organizaţii din societatea civilă.

s u m A r e x e C u t i v

x�

Acest studiu a observat faptul că există deja o bază solidă de favorizare a unei participări mai ample a societăţii civile în procesul de promovare a implicării cetăţenilor în chestiuni legate de prestarea serviciilor. Numeroase OC şi ONG-uri activează în satele şi oraşele din Moldova, oferind cetăţenilor oportunităţi de exprimare a necesităţilor şi opiniilor lor şi sprijinind guvernele locale în procesul de consolidare a capacităţilor participative.

S-a observat că membrii personalului şi managerii din organizaţiile de prestare a unor servicii, pre-cum şi managerii din sfera prestării serviciilor de apă – care au fost încadraţi în studiul dat – au reuşit deja să-şi dezvolte şi să-şi perfecţioneze sistemele lor creative de informare a clienţilor asupra chestiunilor legate de servicii, precum şi de obţinere a feedback-ului. Strategiile lor pot fi împărtăşite cu prestatorii de servicii şi lărgite sau adaptate altor contexte de prestare a serviciilor.

Funcţionarii din guvernele locale sunt aleşi în mod direct, ceea ce îi responsabilizează mai mult în faţa cetăţenilor. În plus, Legea cu privire la Administraţia Publică Locală le repartizează sfere importante de responsabilitate în domeniul învăţământului şi al serviciilor comunale (apă, energie electrică, deşeuri solide). Aceşti funcţionari sunt percepuţi de către cetăţeni ca fiind disponibili, iar atunci când li se acordă resurse stimulative, mulţi dintre ei iniţiază consultări deschise cu cetăţenii privind chestiuni prioritare.

...Dar provocările pentru schimbări la nivel de reforme şi de politici rămân abordabile. Pentru a pro-fita pe seama unor astfel de posibilităţi de promovare a nivelului de participare civică şi pentru a asigura ca mecanismele adoptate să fie cuprinzătoare, direcţionate către cei săraci, implemen-tabile şi eficiente, factorii de decizie din Moldova, precum şi organizaţiile donatoare şi partenerii din societatea civilă, trebuie să-şi ia angajamentul de a crea un cadru extern de sprijin mai mare al prestărilor de servicii. Procesul de lărgire a oportunităţilor de exprimare a cetăţenilor asupra problemelor legate de prestarea serviciilor trebuie să fie echilibrat de o amplificare a receptivităţii din partea prestatorilor de servicii şi a factorilor de decizie. O astfel de receptivitate va fi greu de atins fără abordarea agendei nefinisate de reforme în administraţia publică şi în serviciul civic. Câteva recomandări consultative pentru Guvernul Republicii Moldova şi partenerii săi, ca parte integrală a agendei lor de acţiuni strategice, includ:

Clarificarea mandatelor şi responsabilităţilor legate de prestarea serviciilor repartizate între presta-torii de servicii şi nivelele guvernamentale relevante. Reevaluarea aranjamentelor regulatorii pentru guvernarea prestărilor de servicii este o prioritate-cheie, vizând în special serviciile urbane de apă.

Asigurarea guvernelor locale alese cu capacităţi şi resurse financiare necesare pentru îndeplinirea mandatelor. Trebuie acordată prioritate soluţionării tuturor lacunelor din Legea cu privire la Mijloa-cele Financiare Publice Locale şi din alte regulamente privind finanţarea interguvernamentală. De asemenea, trebuie abordate oportunităţi de consolidare a relaţiilor zilnice dintre guvernele locale şi administraţia de stat la nivel central şi raional (vezi Tabelul A-1, Anexa A).

Soluţionarea constrângerilor de finanţare cu care se confruntă prestatorii de servicii – o necesitate-cheie care a fost evidenţiată de către funcţionarii din şcoli şi din cadrul serviciilor comunale de apă pe parcursul întregului studiu.

Respectarea principiilor de asigurare a unor servicii civice adecvate, la toate nivelele de guvernare, precum şi tendinţa spre o administraţie publică obiectivă, bazată pe competitivitate şi principii de

x�i

s u m A r e x e C u t i v

transparenţă. Glasul şi participarea constituie elemente importante de exercitare a presiunii asupra nivelului de răspundere şi performanţă, dar ele trebuie susţinute de eforturi pe verticală în jos, de creare a unei administraţii profesioniste şi responsabile.

Sporirea flexibilităţii din partea prestatorilor de servicii privind gestionarea şi planificarea, men-ţinând în acelaşi timp un angajament general de asigurare a unor rezultate bune. Nivelul scăzut al autonomiei multor prestatori de servicii privind luarea deciziilor limitează capacitatea lor de a se adapta la noi situaţii şi de a adopta abordări inovatoare vizând prestarea serviciilor.

Consolidarea sistemelor de monitorizare şi evaluare a calităţii de prestare a serviciilor, punând accent pe rezultate şi nu pe contribuţii, precum şi a mecanismelor de evaluare a performanţelor din partea prestatorilor de servicii de prima mână. Studiul de caz din sfera învăţământului subliniază această necesitate în mod special.

Este important de recunoscut faptul că implementarea recomandărilor de politici de mai sus va necesita depăşirea mai multor provocări, inclusiv mărirea resurselor fiscale şi a nivelului actual al capacităţii tehnice. De asemenea, se impune în mod stringent ca guvernul să demonstreze un angajament faţă de reforma publică administrativă, şi o dorinţă politică de promovare a transparenţei şi răspunderii privind prestarea de servicii publice şi guvernarea locală.

Agenda guvernului în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor din Moldova ar trebui să includă, de asemenea, în mod prioritar, dezvoltarea unor strategii eficiente şi cuprinzătoare de răspândire a informaţiei. Asemenea eforturi ar trebui să consolideze cadrul de favorizare a procesului de includere a comunităţii şi a altor grupuri din societatea civilă, inclusiv mass-media, astfel încât acestea să joace un rol constructiv în promovarea includerii cetăţenilor în procesele de prestare a serviciilor. Mass-media, de asemenea, ar putea juca un rol important, prin publicarea pe larg şi stimularea discuţiilor despre rezultatele mecanismelor participative de opinii, cum sunt fişele de raportare. Guvernul poate fi tras la răspundere doar în cazul în care oamenii cunosc realitatea, fie ea bună sau rea. În sfârşit, pentru asigurarea credibilităţii mijloacelor de participare a cetăţenilor în activităţile guvernelor locale şi în prestarea de servicii, ele trebuie să includă şi populaţia săracă, cea cu puţine studii şi alte grupuri vulnerabile. De exemplu, pe parcursul efectuării acestui studiu s-a demonstrat că asociaţiile de părinţi rareori includeau membrii cei mai săraci ai comunităţilor. Constrângerile care împiedică o participare mai cuprinzătoare a cetăţenilor ar trebui să fie mai bine studiate şi abordate prin crearea capacităţilor şi organi-zarea unor formări direcţionate, cât şi prin implicarea unor mediatori şi facilitatori pregătiţi. Deşi studiul arată că predispunerile negative ale elitelor faţă de populaţia săracă sunt adesea neintenţionate, ele totuşi creează un risc real ca beneficiile participării civice să fie percepute într-o manieră neproporţională de către elitele locale. Mai mult, trebuie acordat sprijin şi asociaţiilor de beneficiari, în special celor responsabile de gestionarea sau colectarea fondurilor, pentru creşterea transparenţei, precum şi îmbunătăţirea capacităţii de organizare şi a structurilor sale de guvernare. Un astfel de sprijin este necesar în special pentru oraşele în care încrederea poate fi afectată într-un mod negativ de caracterul eterogen al comunităţilor.

Recomandăriconcretedepoliticişioperaţiuni

Vorbind despre proces, interconexiunile dintre recomandările generale de politici ale studiului subli-niate mai sus sugerează faptul că o opţiune valoroasă pentru favorizarea dialogurilor privind politici

s u m A r e x e C u t i v

x�ii

şi formarea agendei ar fi discutarea acestor recomandări în contextul unei platforme strategice mai ample în ceea ce priveşte dezvoltarea locală participativă şi reducerea sărăciei. Între timp, acest studiu identifică câteva opţiuni concrete de politici şi operaţiuni pentru creşterea nivelului de răspundere în cadrul guvernelor locale şi al prestărilor de servicii în Moldova şi recomandă domeniile spre care să-şi orienteze sprijinul partenerii de dezvoltare ai Moldovei, inclusiv Banca Mondială.

Spre o guvernare locală mai participativă. Există două căi care trebuie urmate concomitent. În primul rând, Guvernul ar trebui să acorde mai mult sprijin cadrului de descentralizare, pentru a asigura faptul că glasul cetăţenilor privind serviciile de bază este auzit, dar şi că guvernele locale sunt mai receptive la aceste opinii. Câteva sfere de acţiuni concrete, sugerate în studiu, includ:

Abordarea lacunelor din legile cu privire la finanţările interguvernamentale şi revizuirea regulilor pentru formulele de transferuri interguvernamentale, astfel încât ele să poată duce la circuite finan-ciare transparente, previzibile. Studiul arată în mod clar că sistemul curent de transferuri interguver-namentale permite luarea unor decizii discreţionare şi arbitrare la nivelul raional de guvernare.

Sprijinirea guvernelor locale în ceea ce priveşte creşterea transparenţei în procedurile administra-tive ce ţin de opiniile cetăţenilor. Documentarea politicilor şi standardelor de abordare a opiniilor parvenite din partea cetăţenilor (inclusiv condicile de reclamaţii publice şi ghidurile de răspuns la aceste plângeri) poate încuraja cetăţenii să ofere contribuţia lor, poate duce la reducerea abordărilor discreţionare ale diferitelor chestiuni de către oficialii guvernelor şi poate stimula funcţionarii să spri-jine procesele participative. Există diferite metode de instituţionalizare a mecanismelor participative: prin crearea agenţiilor responsabile de asigurare a participării cetăţenilor, includerea lor în legi şi/sau înscrierea lor în planurile strategice ale guvernelor locale.

Stabilirea unor mecanisme noi de recepţionare a opiniilor din partea cetăţenilor, cum ar fi moni-torizarea participativă a prestărilor de servicii prin folosirea fişelor de raportare şi a mecanismelor participative de bugetare – care au la bază proiecte precum Reforma Guvernării Locale al ASUDI şi Programul de Apă şi Sanitaţie al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare. Aceste mecanisme trebuie să fie multidirecţionale, asigurând astfel faptul că atunci când clienţii oferă opinii prestatorilor de servicii, se oferă posibilitatea prestatorilor şi funcţionarilor locali să explice cetăţenilor modul în care informaţia respectivă este folosită pentru îmbunătăţirea serviciilor.

În al doilea rând, Guvernul trebuie să promoveze şi să coordoneze un program ambiţios de creare a capacităţii, pentru consolidarea caracterului şi a capacităţilor participative ale autorităţilor şi comuni-tăţilor locale. Elementele-cheie cuprind:

Includerea funcţionarilor raionali în programele de creare a capacităţilor sau în cadrul iniţiativelor de guvernare participativă şi prestarea serviciilor pe verticală în sus. O mare parte dintre persoa-nele intervievate pe parcursul studiului au subliniat că funcţionarii raionali sunt adesea trecuţi cu vederea de către proiectele donatorilor, orientate spre crearea capacităţii. Pe parcursul studiului nu a fost găsit nici un exemplu de schimb de experienţă între guvernele locale şi cele raionale. Includerea funcţionarilor raionali ar facilita schimbul de experienţă şi planificarea în comun şi în acelaşi timp ar stimula şi ar favoriza un schimb al atitudinilor funcţionarilor raionali faţă de sprijinirea unor procese participative mai semnificative în luarea de decizii la nivel de guvernare locală.

x�iii

s u m A r e x e C u t i v

Lărgirea procesului de creare a capacităţii guvernelor locale, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor legate de contextul operaţional extern (mandate, reguli de finanţare, dinamica puterii) şi pentru perfecţionarea capacităţilor de gestionare şi a celor participative. Concluziile studiului evidenţiază necesitatea conştientizării de către guvernele locale şi de către partenerii săi donatori sau din socie-tatea civilă, a oportunităţilor şi constrângerilor aferente unei participări mai cuprinzătoare, precum şi necesitatea unei capacităţi de coordonare adecvată a mijloacelor de asigurare a unei participări cuprinzătoare a cetăţenilor.

De asemenea, studiul dat evidenţiază recomandări privind sporirea impactului eforturilor depuse de către donatori pentru crearea unui dialog pozitiv continuu între guvernele locale şi cetăţeni, inclusiv îmbunătăţirea transferului de aptitudini şi capacităţi de creştere a transparenţei şi participării către funcţionarii guvernamentali locali şi încurajarea unei coordonări mai ample între donatori, privind activităţi şi metodologii de guvernare locală şi de prestare a serviciilor.

Ar fi corect să recunoaştem faptul că nivelul slab de coordonare dintre donatori poate fi, de asemenea, o consecinţă a unor principii inadecvate de guvernare. Guvernul ar putea să-şi demonstreze angajamen-tul şi interesul faţă de promovarea guvernării locale şi a dezvoltării regionale prin stabilirea unui focar instituţional bine definit la nivel central de favorizare a perfecţionării politicilor şi legilor din aceste domenii. Un alt mod prin care acest focar instituţional ar putea facilita coordonarea donatorilor ar fi susţinerea activităţilor de colectare şi răspândirea informaţiei privind intervenţiile de dezvoltare locală, sprijinite de către donatorii actuali.

Motivarea părinţilor prin implicarea lor în serviciile de învăţământ. Participarea părinţilor în pro-cesele de învăţământ în Moldova, prin implicarea lor în asociaţii, comitete şi prin efectuarea de plăţi, demonstrează un nivel înalt de interes şi angajament pe care părinţii îl au faţă de şcoli. Acest aspect pozitiv poate fi exploatat pentru efectuarea reformelor de creştere a nivelului de răspundere, inclusiv:

Îmbunătăţirea procesului de monitorizare, evaluare, cât şi a schemelor de stimulare a pedagogilor. De exemplu, în loc să urmărească în mod accentuat contribuţiile, inspecţiile în şcoli ar trebui să obţină informaţie cu caracter tehnic despre îmbunătăţirea performanţelor din partea elevilor, ceea ce ar reflecta adevărata valoare adăugată de către profesori şi şcoală.

Creşterea transparenţei prin asigurarea faptului că factorii publici-cheie de decizie din sistemul de învăţământ (ministere, autorităţi regionale şi locale, funcţionari ai şcolilor) sporesc accesul public la informaţia cu privire la rezultatele menţionate mai sus şi respectiv la informaţia de natură tehnică şi financiară.

Explorarea metodelor de asigurare a şcolilor cu flexibilităţi şi autonomii sporite în ceea ce priveşte poli-ticile şcolare şi mecanismele de alocare a resurselor, bazându-se pe exemple din lumea întreagă, unde rezultatele din învăţământ au fost îmbunătăţite ca urmare a lărgirii spectrului de autonomie a şcolilor. În prezent, nivelul scăzut de autonomie a şcolilor nu limitează doar posibilităţile acestora de a lua decizii raţionale, ci în acelaşi timp şi interesul lor de a face faţă potenţialelor cerinţe din partea părinţilor.

Creşterea rolului comitetelor formate din părinţi şi reprezentanţi ai administraţiei şcolilor în procesul de gestionare a acestor instituţii, inclusiv influenţarea modului în care contribuţiile părinteşti sunt

s u m A r e x e C u t i v

xix

cheltuite. Instruirea părinţilor, profesorilor, cât şi a altor persoane interesate din aceste comitete, cu privire la anumite chestiuni de natură tehnică şi financiară, va fi deosebit de importantă.

Drepturile tuturor părinţilor de a participa la aceste comitete trebuie menţinute, concluziile studiului sugerând faptul că este esenţial ca guvernul să ia o poziţie publică hotărâtă asupra următoarelor ches-tiuni: (a) contribuţiile din partea părinţilor să fie voluntare; (b) de a considera drept ilegală excluderea oricărui părinte din comitete; (c) de a considera drept ilegală excluderea sau discriminarea de orice natură a elevilor ai căror părinţi nu au posibilitatea să efectueze plata.

Crearea unei reţele urbane de servicii de apă mai transparentă şi mai bine orientată spre consuma-tori. Pentru reţeaua urbană a serviciilor de apă, studiul identifică trei tipuri de opţiuni strategice complementare:

Îmbunătăţirea cunoştinţelor consumatorilor despre serviciile de aprovizionare cu apă, inclusiv prin întreprinderea unor campanii informaţionale la nivel raional în scopul informării asupra modului în care sunt organizate serviciile de prestare a apei, precum şi asupra organelor la care cetăţenii se pot adresa cu diferite probleme, legate de calitatea prestării serviciilor de apă, cu care ei se confruntă. Aceste campanii informaţionale trebuie să releve pe larg rolul guvernelor locale şi a prestatorilor de servicii în stabilirea tarifelor – un obiectiv actual al SCERS-ului. Implicarea organizaţiilor mass-media, a diferitelor grupuri de cetăţeni şi a ONG-urilor în activităţi legate de prestarea serviciilor de furnizare a apei în dialoguri cu nivel de participare mai amplu, cum ar fi cele din cadrul procesului SCERS, poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra nivelului de cunoaştere şi influen-ţare a procesului de luare a deciziilor în domeniu.

Consolidarea orientării spre consumatori a serviciilor Apă Canal. Pârghii strategice includ promova-rea standardelor de răspundere şi angajarea funcţionarilor responsabili de deservirea consumatorilor, pentru o mai bună instituţionalizare a procedurilor de răspuns la sugestiile consumatorilor. Aceste acţiuni trebuie compensate prin garantarea unor condiţii atât de ordin financiar, cât şi de ordin nefinanciar, de stimulare a personalului pentru a răspunde necesităţilor consumatorilor, cum ar fi oportunităţi de formare şi cunoaştere, ore de lucru flexibile şi programe de apreciere a angajaţilor.

Crearea unui mediu operaţional extern de sprijin mai mare pentru serviciile furnizate de Apă Canal, prin raţionalizarea structurilor tarifare şi prin clarificarea responsabilităţilor din sectorul apei. Rea-lizarea acestor scopuri – spre exemplu, prin alinierea la standardele europene a legislaţiei şi regula-mentelor din Moldova cu privire la serviciile de apă – va contribui la o îmbunătăţire a cunoştinţelor şi nivelului de răspundere ale funcţionarilor din guvernele locale şi ale prestatorilor de servicii de apă.

Îmbunătăţirea oportunităţilor de exprimare a cetăţenilor în ce priveşte necesităţile de prestare a ser-viciilor de furnizare a apei în localităţile rurale. Acţiunile planificate de către guvern pentru moder-nizarea sistemelor de aprovizionare cu apă în diferite localităţi de pe teritoriul Moldovei va determina transformarea multor cetăţeni pentru prima dată, în clienţi ai prestatorului serviciilor de furnizare a apei. Recomandări adiţionale în baza acestui studiu:

Stimularea creării asociaţiilor de beneficiari ai serviciilor de apă, grupurilor de promovare a interese-lor consumatorilor şi a ONG-urilor implicate în prestarea serviciilor de apă prin crearea capacităţii şi finanţării iniţiale, pentru crearea mecanismelor formale prin intermediul cărora cetăţenii ar avea

xx

s u m A r e x e C u t i v

o anumită influenţă asupra calităţii prestării serviciilor. Instruirea şi sponsorizarea acestor grupuri poate duce, de asemenea, la o instituţionalizare a proceselor curente, pentru facilitarea exprimării opiniilor de către cetăţeni asupra unui spectru mai larg de probleme legate de apă, cum ar fi controlul nivelului de poluare şi înlăturarea deşeurilor.

Implementarea practicilor de succes din partea asociaţiilor de beneficiari ai serviciilor de apă, pre-cum şi implementarea mecanismelor eficiente de participare civică – astfel încât fişele de evidenţă ale comunităţii menite să îmbunătăţească oportunităţile de exprimare a publicului, să genereze presiune asupra soluţionării problemelor legate de prestarea necorespunzătoare a serviciilor, oferind prestato-rilor de servicii opinii continue şi prompte pentru facilitarea adoptării măsurilor corective.

Iniţierea publicării buletinelor informaţionale finanţate prin proiecte, care ar face legătura dintre asociaţiile de beneficiari ai serviciilor de apă – ex.: buletinul FISM distribuit primăriilor şi agenţiilor de implementare în satele participante – ar putea contribui la o promovare cu costuri reduse a unui schimb stimulator şi continuu de idei şi oportunităţi în cadrul respectivelor asociaţii.

De asemenea, studiul evidenţiază rolul pe care sursele donatoare destinate sectorului de furnizare a apei l-ar putea avea în stimularea guvernelor locale cu privire la recepţionarea şi reacţia în faţa cerinţe-lor consumatorilor, legate de îmbunătăţirea serviciilor de furnizare a apei. În absenţa unor stimulente adecvate, guvernele locale vor continua să se lupte cu prioritizarea prestărilor de servicii de apă în limita bugetelor reduse – după cum este, de multă vreme, cazul satelor din Moldova. Dezvoltarea fon-durilor comunitare şi a programelor de granturi mici contribuie la eliberarea resurselor către guvernele locale; dat fiind nivelul înalt de prioritate acordat problemelor legate de serviciile de furnizare a apei cu care se confruntă cetăţenii din mediul rural, acestea vor constitui un domeniu pentru care luarea participativă a deciziilor va determina alocarea de noi resurse. Pachetele de granturi destinate acestui sector, asemeni celor destinate testării apei şi diseminării respectivelor rezultate, pot servi totodată drept imbolduri puternice pentru guvernele locale de a iniţia abordarea chestiunilor care adesea sunt trecute cu vederea.