rezumat tezĂ de doctorat...rezumat tezĂ de doctorat predictabilitatea succesului tratamentului...
TRANSCRIPT
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
PREDICTABILITATEA SUCCESULUI
TRATAMENTULUI IMPLANTO-PROTETIC
LA PACIENŢII EDENTAŢI
Coordonator științific,
Prof. Univ. Dr. Norina Consuela FORNA
Doctorand,
ALEXANDRU CĂLIN
2019
CUPRINS
INTRODUCERE
1
CAPITOLUL 1. TIPURI DE IMPLANTE UTILIZATE ÎN REABILITAREA
IMPLANTO-PROTETICĂ ŞI IMPLICAŢII ASUPRA SUCCESULUI
TERAPEUTIC
2
1.1. Aspecte generale 2
1.2. Categorii de implante în raport cu materialul de fabricaţie 3
1.3. Categorii de implante în raport cu designul 6
1.4. Categorii de ataşament implant-ţesut osos 7
1.5. Categorii de implante în raport cu statusul suprafeţei 8
1.6. Categorii de implante în raport cu forma macroscopică
9
CAPITOLUL 2. ANALIZA PREOPERATORIE A RATEI DE EŞEC ÎN
TERAPIA IMPLANTO-PROTETICĂ
10
2.1. Stabilirea factorilor de risc pentru pacienţii implantaţi 10
2.2. Analiza situsurilor anatomice
12
CAPITOLUL 3. FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ RATA DE SUCCES
IMPLANTAR
20
3.1. Procese implicate în regenerarea osoasă periimplantară 20
3.2. Factori şi mecanisme implicate în apariţia complicaţiilor periimplantare 22
3.3. Factori care ţin de pacient 25
3.4. Tipul implantului dentar 26
3.5. Situsul implantar 29
3.6. Momentul plasării implanturilor. Protocoale de încărcare 29
3.7. Tehnici chirurgicale implantare
35
CAPITOLUL 4. METODE STATISTICE UTILIZATE ÎN ANALIZA
PREDICTIBILITĂŢII SUCCESULUI REABILITĂRILOR IMPLANTO-
PROTETICE
38
PARTE PERSONALĂ
CAPITOLUL 5. STUDII CLINICE ŞI PARACLINICE PRIVIND
PREVALENŢA FACTORILOR CE INFLUENŢEAZĂ RATA SUCCES-EŞEC
ÎN REABILITĂRILE IMPLANTO-PROTETICE
44
5.1. Motivaţia şi obiectivele studiului
44
5.2. Materiale şi metodă 44
5.3. Rezultate 48
5.4. Discuţii 79
5.5. Concluzii
89
CAPITOLUL 6. CERCETĂRI PRIVIND RATA DE SUCCES/EŞEC A
REABILITĂRII EDENTAŢIEI PRIN IMPLANTE
90
6.1. Motivaţia şi obiectivele studiului
90
6.2. Materiale şi metodă 90
6.3. Rezultate 94
6.4. Discuţii 113
6.5. Concluzii 119
CAPITOLUL 7. GHID PRACTIC DE OPTIMIZARE A RATEI DE SUCCES IN
TERAPIA IMPLANTO-PROTETICĂ
120
7.1. Motivaţia şi obiectivele studiului
120
7.2. Materiale şi metodă 120
7.3. Rezultate 121
7.4. Discuţii 126
7.5. Concluzii 130
CONCLUZII GENERALE
131
CAPITOL 8. ORIGINALITATE ŞI PERSPECTIVE PE CARE LE DESCHIDE
TEZA
132
BIBLIOGRAFIE
134
1
Cuvinte cheie: edentaţie parţialã, implant dentar, tratament implanto-protetic, etapa
proimplantarã, augmentare alveolarã, sinus lifting
Teza de doctorat conţine:
• parte teoretică organizată în 4 capitole (40 pagini);
• cercetări personale organizate în 3 capitole (80 pagini);
• 124 figuri (parte personalã);
• 235 referinţe bibliografice.
Notă: acest rezumat conţine referinţe bibliografice, tabele şi imagini, respectând
numerotarea şi conţinutul tezei de doctorat.
2
CAPITOLUL 5.
STUDII CLINICE ŞI PARACLINICE PRIVIND PREVALENŢA FACTORILOR
CE INFLUENŢEAZĂ RATA SUCCES-EŞEC ÎN REABILITĂRILE
IMPLANTO-PROTETICE
5.1. Obiectivele şi motivaţia studiului
Studiile de tip transversal efectuate pe loturi de pacienţi candidaţi la implant dentar
sunt axate pe evaluarea factorilor care pot influenţa evoluţia pe termen lung a restaurărilor
implanto-protetice, respectiv pot aduce date relevante în ceea ce priveşte medicina dentară
bazată pe dovezi şi fundamentarea unor decizii terapeutice individualizate în domeniul
implantologiei şi al tehnicilor de regenerare osoasă ghidată.
Scopul acestui studiu este de a individualiza principalii factori care pot sta la baza
sucesului versus eșecului complexului implant-restaurare implanto-protetică.
5.2.Material și metodă
- Întocmirea loturilor de studiu clinic
- Definirea sistemelor de selecţie în vederea aplicatiilor clinice si
experimentale
- Realizarea bazelor de date în vederea prelucrării statistice;
- Derularea analizei statistice descriptivă şi analitică;
- Generarea şi interpretarea rezultatelor, cu identificarea elementelor de
cuantificare a factorilor implicati in rata succes –eșec ale pacienţilor trataţi
prin reabilitări implanto-protetice
Lotul de studiu este format din 182 de pacienţi, 93 femei şi 89 bărbaţi – aşadar cu
o structură echilibrată pe sexe (fig. 5.1).
Cei 182 de pacienţi au fost evaluaţi înainte de tratament, atât din punct de vedere
al stării de sănătate generală, cât şi din punct de vedere al stării de sănătate orală, şi a fost
realizat un pronostic referitor la şansele de succes ale intervenţiilor de implantologie.
Analiza statistică a fost realizată în SPSS 20.0, iar graficele în Microsoft Excel
2010. Am calculat distribuţiile de frecvenţe şi parametrii de statistică descriptivă pentru
variabilele incluse în studiu, iar predictibilitatea a fost evidenţiată prin crearea tabelelor de
contingenţă, folosirea testelor de semnificaţie Chi-pătrat şi calculul riscurilor Odds Ratio.
Statisticile au fost realizate atât la nivel de pacienţi (182), cât şi la nivel de implante
dentare (1172).
Am raportat acest pronostic atât la nivelul indivizilor, cât şi al unităţilor dentare
tratate, pentru a obţine o imagine cât mai precisă asupra eficienţei tratamentului aplicat. La
nivelul indivizilor, majoritatea pacienţilor (159 dintre aceştia, respectiv 87.4%) au fost
evaluaţi cu pronostic favorabil, în timp ce 23 (12.6%) au fost evaluaţi cu pronostic
rezervat, datorită unor motive care vor fi detaliate în continuarea prezentului studiu (fig.
5.3).
Aceleaşi evaluări, recalculate la nivelul unităţilor dentare, se traduc în 1000
intervenţii clasificate ca având un pronostic favorabil (adică 85.3%) şi 172 intervenţii
clasificate cu pronostic rezervat (14.7%) – fig.5.4.
3
Fig. 5.3. Prognosticul tratamentului, calculat la
nivelul pacienţilor investigaţi
Fig. 5.4.. Prognosticul tratamentului, calculat la
nivelul unităţilor dentare tratate
În continuare, am investigat atât parametrii locali, loco-regionali şi sistemici, cât
şi parametrii tehnologici, comparativ pentru cazurile prognosticate cu evoluţie favorabilă şi
respectiv rezervată, pentru a evidenţia factorii de risc care au condus la atribuirea
pronosticului de rezervă. În acest sens am calculat tabelele de contingenţă şi riscurile Odds
Ratio, exprimate atât în valoare absolută, cât şi prin intermediul intervalelor lor de
confidenţă cu o precizie de 95%.
5.3. Rezultate Tabelul 5.III. Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru statusul igienei orale
vs. prognostic de evoluţie
Pearson Chi-Square = 48.710, p = 0.000, SS Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Status igiena
orala
nesatisfacator N 102 319 421
% 59.3% 31.9% 35.9%
satisfacator N 53 472 525
% 30.8% 47.2% 44.8%
bun N 17 209 226
% 9.9% 20.9% 19.3%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
Tabelul 5.V. Tabelul de contingenţă, testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
fumători vs. prognostic de evoluţie
Pearson Chi-Square = 0.000, p = 0.998, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.000
Odds ratio = 0.999, IC 95% = (0.416, 2.397)
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Fumator
DA N 12 83 95
% 52.2% 52.2% 52.2%
NU N 11 76 87
% 47.8% 47.8% 47.8%
Total N 23 159 182
% 100.0% 100.0% 100.0%
4
Tabel 5.VI.Tabelul de contingenţă, testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
starea de sănătate generală vs. prognostic de evoluţie
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Af. Cardio-vasculare
Pearson Chi-Square = 0.297, p = 0.586, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = -0.040
Odds ratio = 0.702, IC 95% = (0.195, 2.525)
DA N 3 28 31
% 13.0% 17.6% 17.0%
NU N 20 131 151
% 87.0% 82.4% 83.0%
Af. Respiratorii
Pearson Chi-Square = 0.000, p = 0.990, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = -0.001
Odds ratio = 0.987, IC 95% = (0.116, 8.410)
DA N 1 7 8
% 4.3% 4.4% 4.4%
NU N 22 152 174
% 95.7% 95.6% 95.6%
Af. Gastro-intestinale NU N 23 159 182
% 100.0% 100.0% 100.0%
Af. Hepatice
Pearson Chi-Square = 0.114, p = 0.736, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.025
Odds ratio = 1.253, IC 95% = (0.337, 4.660)
DA N 3 17 20
% 13.0% 10.7% 11.0%
NU N 20 142 162
% 87.0% 89.3% 89.0%
Af. Renale
Pearson Chi-Square = 0.067, p = 0.796, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = -0.019
Odds ratio = 0.758, IC 95% = (0.091, 6.273)
DA N 1 9 10
% 4.3% 5.7% 5.5%
NU N 22 150 172
% 95.7% 94.3% 94.5%
Af. Neurologice NU N 23 159 182
% 100.0% 100.0% 100.0%
Af. Endocrine
Pearson Chi-Square = 1.053, p = 0.305, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = -0.076
DA N 0 7 7
% 0.0% 4.4% 3.8%
NU N 23 152 175
% 100.0% 95.6% 96.2%
Diabet
Pearson Chi-Square = 3.487, p = 0.062, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.138
Odds ratio = 4.952, IC 95% = (0.782, 31.379)
DA N 2 3 5
% 8.7% 1.9% 2.7%
NU N 21 156 177
% 91.3% 98.1% 97.3%
Af. Reumatologice NU N 23 159 182
% 100.0% 100.0% 100.0%
Stari alergice
Pearson Chi-Square = 0.145, p = 0.703, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = -0.028
DA N 0 1 1
% 0.0% 0.6% 0.5%
NU N 23 158 181
% 100.0% 99.4% 99.5%
Af. Hemoragipare NU N 23 159 182
% 100.0% 100.0% 100.0%
Neoplasme si leziuni precanceroase NU N 23 159 182
% 100.0% 100.0% 100.0%
5
Tabelul 5.VII. Tabelul de contingenţă, testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
starea de sănătate orală vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Patologie parodontala
Pearson Chi-Square = 55.271, p = 0.000, SS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.217
Odds ratio = 6.078, IC 95% = (3.577, 10.327)
DA N 156 616 772
% 90.7% 61.6% 65.9%
NU N 16 384 400
% 9.3% 38.4% 34.1%
Patologie carioasa
Pearson Chi-Square = 0.198, p = 0.656, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = -0.013
Odds ratio = 0.926, IC 95% = (0.661, 1.298)
DA N 110 657 767
% 64.0% 65.7% 65.4%
NU N 62 343 405
% 36.0% 34.3% 34.6%
Patologie mixta
Pearson Chi-Square = 5.707, p = 0.017, SS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.070
Odds ratio = 1.487, IC 95% = (1.072, 2.062)
DA N 99 477 576
% 57.6% 47.7% 49.1%
NU N 73 523 596
% 42.4% 52.3% 50.9%
Anomalii dento-alveolare NU N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
Anomalii scheletale NU N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
Tabelul 5.IX. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
Clase Misch de edentaţie vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Clasa Misch Pearson
Chi- squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
A 2.154 0.142, NS -0.043 0.766 (0.537 1.094)
B 0.082 0.774, NS -0.008 0.953 (0.688 1.322)
C 1.770 0.183, NS 0.039 1.310 (0.879 1.952)
D 2.351 0.125, NS 0.045 1.669 (0.861 3.234)
Tabelul 5.XI. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru tipuri de evaluare radiologică vs. prognostic
de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Tip evaluare
radiologică
Pearson
Chi- squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
CT 3.144 0.076, NS -0.052 - -
Ortopan 23.435 0.000, SS -0.141 0.417 (0.291 0.599)
Ortopan + CT 31.672 0.000, SS 0.164 2.772 (1.923 3.995)
Retro 0.172 0.678, NS -0.012 - -
Tabelul 5.XIV. Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru
Remodelare suport osos vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Remodelare suport osos
Pearson Chi-Square = 6.908, p = 0.009, SS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.077
Odds ratio = 1.742, IC 95% = (1.147, 2.645)
DA N 142 731 873
% 82.6% 73.1% 74.5%
NU N 30 269 299
% 17.4% 26.9% 25.5%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
6
Tabelul 5.XV Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru
Lifting sinusal vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Lifting sinusal
Pearson Chi-Square = 1.665, p = 0.197, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.038
Odds ratio = 1.258, IC 95% = (0.887, 1.784)
DA N 55 272 327
% 32.0% 27.2% 27.9%
NU N 117 728 845
% 68.0% 72.8% 72.1%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
Tabelul 5.XVI. Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru
Folosirea grefelor vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Grefa
Pearson Chi-Square = 4.845, p = 0.028, SS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.064
Odds ratio = 1.615, IC 95% = (1.051, 2.483)
DA N 144 761 905
% 83.7% 76.1% 77.2%
NU N 28 239 267
% 16.3% 23.9% 22.8%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
– Tabelul 5.XVII. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
tipuri de grefă vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Tip grefă Pearson
Chi- squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Autogen 8.603 0.003, SS -0.098 0.243 (0.088 0.675)
Autogen +
xenogrefă
2.623 0.105, NS 0.054 1.704 (1.888 3.270)
Xenogrefă 4.264 0.039, SS 0.069 2.541 (1.017 6.348)
Tabelul 5.XVIII. Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru
Folosirea membranelor vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Membrana * Prognostic pacient Crosstabulation
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Membrana
Pearson Chi-Square = 1.118, p = 0.290, NS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.031
Odds ratio = 1.248, IC 95% = (0.827, 1.885)
DA N 140 778 918
% 81.4% 77.8% 78.3%
NU N 32 222 254
% 18.6% 22.2% 21.7%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
7
Tabelul 5.XX. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
tipuri de membrane utilizate vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Pearson
Chi-
squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Bio_Gide 67.569 0.000, SS 0.271 - -
Biocollagen 0.905 0.342, NS -0.031 - -
Evolution 9.690 0.002, SS 0.103 3.869 (1.552 9.644)
Gelatamp 46.134 0.000, SS -0.224 0.205 (0.125 0.336)
Fibroconjunctiva 1.819 0.177, NS -0.045 - -
Gore_Tex 0.361 0.548, NS -0.020 - -
Hyadent 2.744 0.098, NS -0.055 - -
Pericard_ Heart 0.001 0.982, NS -0.001 0.994 (0.573 1.273)
Mesh 0.361 0.548, NS -0.020 1.180 (1.148 1.213)
PRF 14.217 0.000, SS 0.124 2.002 (1.389 2.885)
Pini 0.905 0.342, NS -0.031 - -
Ossix 1.269 0.260, NS -0.037 - -
OsteoBiol 22.326 0.000, SS 0.156 6.721 (5.755 7.848)
Acid_hialuronic 1.087 0.297, NS -0.034 1.181 (1.149 1.214)
Parasorb 11.139 0.001, SS 0.110 6.638 (5.692 7.741)
Titan 0.361 0.548, NS -0.020 - -
Pericardium 11.139 0.001, SS 0.110 6.638 (5.692 7.741)
Tabelul 5.XXI. Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru
Folosirea tehnicii de augmentare vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Augmentare * Prognostic pacient Crosstabulation
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Augmentare
Pearson Chi-Square = 12.036, p = 0.018, SS
Coef. de corelaţie Spearman r = 0.101
Odds ratio = 2.031, IC 95% = (1.352, 3.049)
DA N 140 683 823
% 81.4% 68.3% 70.2%
NU N 32 317 349
% 18.6% 31.7% 29.8%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
Tabelul 5.XXIII. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
tipuri de materiale utilizate vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Pearson
Chi-
squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Bio_Gen 12.700 0.000, SS -0.124 0.189 (0.068 0.523)
Bio_Oss 59.409 0.000, SS 0.269 - -
Os_Collagen 4.850 0.028, SS -0.077 - -
Osteon 20.427 0.000, SS -0.158 0.383 (0.250 0.587)
Ox_Granule 3.392 0.066, NS 0.064 1.412 (0.977 2.041)
Frios 0.205 0.651, NS -0.016 - -
Gen_Os 3.863 0.049, SS 0.069 2.112 (0.987 4.522)
Max_Graft 1.443 0.230, NS 0.042 1.533 (0.760 3.090)
MP3_Osteo_Biol 74.537 0.000, SS 0.301 - -
Osteoxenon 2.496 0.114, NS -0.055 - -
8
Tabelul 5.XXIV. Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru
Timpi intervenţie vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Timpi interventie * Prognostic pacient Crosstabulation
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Timpi interventie
Pearson Chi-Square = 0.232, p = 0.630,
NS
Coef. de corelaţie Spearman r = -0.014
Odds ratio = 0,786, IC 95% = (0.295,
2.097)
singulara N 167 977 1144
% 97.1% 97.7% 97.6%
2 timpi
N 5 23 28
% 2.9% 2.3% 2.4%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
Tabelul 5.XXVI. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
tipuri de implante utilizate vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Pearson
Chi-
squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Ankylos 8.644 0.003, SS -0.086 0.560 (0.379 0.828)
Implantium 0.632 0.427, NS 0.023 1.144 (0.821 1.595)
Inno 9.842 0.002, SS 0.092 2.838 (1.440 5.596)
MIS 2.613 0.106, NS -0.047 - -
Nobel_ Biocare 32.595 0.000, SS 0.167 6.729 (3.186 14.210)
Osstem 3.096 0.078, NS -0.051 0.298 (0.071 1.246)
Tabelul 5.XXIX. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
diametrele de implante utilizate vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Pearson
Chi-
squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Diam 3 - 3.9 mm 3.401 0.065, NS -0.054 0.722 (0.510 1.022)
Diam 4 - 4.9 mm 2.245 0.134, NS 0.044 1.316 (0.918 1.886)
Diam 5 - 5.9 mm 1.148 0.284, NS 0.031 1.586 (0.677 3.713)
Tabelul 5.XXX. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru
înălţimile de implante utilizate vs. prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Pearson
Chi-
squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Înălţimea 6 - 7.9 mm 1.413 0.235, NS -0.035 0.619 (0.279 1.375)
Înălţimea 8 - 9.9 mm 17.607 0.000, SS 0.123 2.096 (1.476 2.978)
Înălţimea 10 - 11.9 mm 11.720 0.001, SS -0.100 0.547 (0.386 0.776)
Înălţimea 12 - 13.9 mm 0.046 0.829, NS -0.006 0.954 (0.620 1.468)
Înălţimea 14 - 16 mm 0.927 0.336, NS 0.028 1.256 (0.789 2.000)
9
Tabelul 5.XXXII. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru cadranele de aplicare a implantelor vs.
prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Pearson
Chi-
squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Cadran I 4.282 0.039, SS 0.060 1.444 (1.018 2.049)
Cadran II 0.622 0.430, NS 0.023 1.154 (0.808 1.647)
Cadran III 1.053 0.305, NS -0.030 0.814 (0.548 1.207)
Cadran IV 3.857 0.050, SS -0.057 0.655 (0.428 1.002)
Tabelul 5.XXXIII. Testul Chi-pătrat şi Odds Ratio pentru localizarea anatomică a implantelor vs.
prognostic de evoluţie (la nivel de unităţi dentare)
Pearson
Chi-
squared
p Coef. de
corelaţie
Spearman
Odds
Ratio
IC 95%
Localizare: Incisivi
centrali
1.292 0.256, NS 0.033 1.481 (0.749 2.928)
Localizare:
Incisivi laterali
0.001 0.971, NS -0.001 0.991 (0.598 1.641)
Localizare:
Canini
1.996 0.158, NS 0.041 1.549 (0.840 2.855)
Localizare:
Premolari
1.716 0.190, NS -0.038 0.788 (0.552 1.126)
Localizare:
Molari
0.012 0.911, NS 0.003 1.019 (0.736 1.410)
Tabelul 5.XXXIV. Tabelul de contingenţă şi testul Chi-pătrat pentru
grad angulare abutment vs. prognostic de evoluţie
Prognostic pacient Total
rezervat favorabil
Grad angulare abutment
Pearson Chi-Square = 16.497,
p = 0.006, SS
N 15 59 74
% 8.7% 5.9% 6.3%
0. N 105 600 705
% 61.0% 60.0% 60.2%
15. N 44 324 368
% 25.6% 32.4% 31.4%
25. N 8 11 19
% 4.7% 1.1% 1.6%
bila N 0 4 4
% 0.0% 0.4% 0.3%
hibrid N 0 2 2
% 0.0% 0.2% 0.2%
Total N 172 1000 1172
% 100.0% 100.0% 100.0%
5.4.Discuţii
In studiul nostru am investigat frecvenţa unor factori de risc igienă, fumat, status
sistemic, boala parodontală, tipuri de intervenţii chirurgicale proimplantare, parametri
dimensionali ai implantelor dentare, clasa de edentaţie, tipul de examen paraclinic utilizat)
în loturile de pacienţi cu evoluţie favorabilă şi nefavorabilă la nivel implantar şi am
calculat indicatorii de risc.
10
Rezultatele studiului confirmă datele din literatură privind rolul statusului de igienă
orală în eşecul implantar (Charyeva&col., 2012; Konstantinidis&col., 2015;
Atieh&col.,2013). Rezultatele privind rolul fumatului în apariţia periimplantitelor confirmă
concluziile studiilor realizate de Rinkee&col.(2018), Klokkevold&Han(2007) şi Heitz-
Mayfeld&col.(2009), Daubert&col(2015). Rolul statusului sistemic asupra ratei de eşec
implantar pe termen lung fost demonstrat de Rinkee&col.(2018). Rezultatele obţinute
privind influenţa statusului parodontal se corelează cu datele din literatura de specialitate
(Forna D., 2017; Rinkee&col., 2018; Konstantinidis&col., 2015; Atieh&col., 2013;
Daubert&col., 2015). Rezultatele obţinute privind influenţa parametrilor diametru şi
lungime ai implantelor dentare, se corelează cu datele din literatură (Raikar S&col., 2017;
Borrie&col. 2009; Renouard&col, 2006). Studii efectuate de Raikar & col.(2017), Bartok
(2017), Francetti&col.(2019) au constatat diferenţe semnificative statistic între valorile
ratelor de eşec implantar de la nivelul regiunii mandibulare posterioare şi cele la nivelul
regiunii mandibulare anterioare precum şi între rata de eşec la nivel mandibular posterior şi
rata de eşec la nivel maxilar. Ferreira&col.(2015) au constatat că nu există corelații
semnificative statistic între prevalența peri-implantitelor și localizarea implanturilor.
Rezultatele obţinute demonstrează că procedurile de lifting sinuzal reprezintă o opțiune
validă pentru inserția de implante dentare în regiunile posterioare maxilare care prezintă
atrofii severe, fapt demonstrat şi de unele studii (Spinelli&col. 2016; Falah&col. 2016;
Pramstraller&col.2011; Chiapasco&col.2009; Jensen&col.2009, Jung&col.2009;
Thor&col.(2007). Salmen&col. (2017) a constatat o rată de eșec de 4,5% din cazuri
implanturile în proceduri de augmentare alveolară, respectiv 2,6 în proceduri de sinus
lifting. Privind asocierea procedurilor de grefare osoasă, rezultatul studiului este similar cu
cel raportat de Barone&col.(2012) care constată o rată superioară de succes pentru
restaurările implanto-protetice în situsuri fără grefare osoasă asociată cu membrane
comparativ cu situsuri asociate cu tehnici de regenerare osoasă ghidată.Procedurile
proimplantare care utilizează grefe compozite (xenogrefe + os autogen) prezintă rate de
succes implantar semnificativ mai mari comparativ cu procedurile proimplantare care
utilizează materiale de tip xenogrefă. Valorile semnificativ mai mari ale prevalenţei
periimplantitelor (în raport cu studiile prezentate de French&col. 2019, Francetti&col.
2019) găsite în studiul nostru pot fi asociate cu rata mai mică de prezentare la şedinţele de
întreţinere şi control caracteristică pacienţilor reabilitaţi implanto-protetic în ţara noastră.
5.5.Concluzii
1. Evaluarea la 6 luni a semnalat patologii izolate. Astfel, nu au fost identificate
inflamaţii ale ţesuturilor moi, 4.8% retracţii vestibulare, 0.3% hipercreşteri, 2.3%
modificări de culoare, 3.6% modificări de textură. Frecvenţa periimplantitelor
detectate prin examen radiografic a fost de 9%.
2. Evaluarea la 12 luni a semnalat cel mai frecvent retracţiile la nivel vestibular
(11.3%), urmate de modificări de culoare (4.8%) şi modificări de textură (3.8%).
Frecvenţa periimplantitelor detectate prin examen radiografic a fost de 14,3%.
3. Evaluarea la 24 luni a semnalat cel mai frecvent retracţiile la nivel vestibular
(15.5%), urmate de modificări de culoare (6.1%) şi modificări de textură (1.8%).
Frecvenţa periimplantitelor detectate prin examen radiografic a fost de 24,5%
(88,5% incipiente, 11,5% moderate sau avansate).
4. Monitorizarea implantelor pe parcursul a 24 luni a semnalat o deteriorare
progresivă a parametrilor clinici, mucoşi şi osoşi, cu atingerea unei rate de
complicaţii periimplantare (periimplantite) de la 9% la 6 luni postimplantar, la
14,3% la 12 luni postimplantar şi 24,5% la 24 luni postimplantar.
5. Factorii de risc pentru apariţia periimplantitelor sunt status nefavorabil al igienei
orale, boala parodontală, patologie hepatică sau diabet, edentaţie clasa Misch C sau
D, implante lungi sau scurte, diametru crescut al implantelor, abutment angulat la
250, situsuri implantare reabilitate prin proceduri de grefare.
11
CAPITOLUL 6.
CERCETĂRI PRIVIND RATA DE SUCCES/EŞEC A
REABILITĂRII EDENTAŢIEI PRIN IMPLANTE
6.1. Obiectivele şi motivaţia studiului
In domeniul tehnicilor implantare există o gamă largă de tehnici şi o gamă restrânsă
de implante cu parametri optimi. Planificarea și executarea etapelor implantare asistată de
aplicaţii expert are scopul de a optimiza indicii clinico-biologici iar evaluarea indicilor
clinico-biologici permite monitorizarea modificărilor echilibrului la nivelul sistemului
stomatognat (Scutariu&col., 2012). Cunoaşterea ratei de succes-eşec pentru factori
negativi variaţi va îmbunătăţi deciziile practicienilor privind abordarea situsurilor
implantare şi tehnica chirurgicală.
Prezentul studiu identifică principalele direcţii de predictibilitate în monitorizarea
cazurilor clinice cu diferite tipuri de reabilitare implanto-protetică.
6.2.Material si metodă
- Întocmirea loturilor de studiu clinic;
- Definirea sistemelor de selecţie în vederea aplicaţiilor clinice şi
experimentale;
- Realizarea bazelor de date în vederea prelucrării statistice;
- Derularea analizei statistice descriptivă şi analitică;
- Generarea şi interpretarea rezultatelor, cu identificarea direcţiilor de
predictabilitate în monitorizarea cazurilor clinice tratate prin restaurări
implanto-protetice
În lotul studiat şi descris în prezenta lucrare prognosticul de evoluţie a fost
acordat în urma analizei cazului clinic, dar reprezintă totuşi doar un prognostic. Am
considerat de interes a prezenta în cele ce urmează şi rezultatele concrete ale tratamentului,
respectiv tabloul clinic detaliat al pacienţilor care, indiferent de pronosticul acordat, au
evoluat cu succes pe parcursul perioadei de monitorizare de 2 ani, fără a prezenta nici un
fel de patologie, nici la nivelul mucoasei orale şi nici la nivelul structurilor osoase şi de
asemeni tabloul clinic al pacienţilor care au avut o evoluţie nefavorabilă pe parcursul
perioadei de monitorizare, prezentând diverse patologii, la nivelul mucoasei orale sau al
structurilor osoase. Aceste rezultate pot contribui la identificarea precisă a aspectelor
clinice care într-adevăr au contribuit la succesul sau la eşecul intervenţiei de implantologie
orală, şi este interesantă compararea lor cu valoarea de risc calculată anterior, deoarece
permite a decela puterea practică de diagnostic a calculului riscurilor. Studiul statistic
longitudinal, realizat pe parcursul unei perioade de doi ani, a fost orientat în direcţia
identificării factorilor de risc care ar putea conduce / contribui la acordarea pronosticului
rezervat de evoluţie în cazul unor intervenţii de implantologie orală. Dintre cei 182 de
pacienţi trataţi, 154 s-au prezentat la evaluare, în intervalul de 2 ani stabilit pentru
monitorizare. Dintre aceştia, 123 (86%) nu au prezentat nici o patologie. In cazul lotului de
pacienţi cu evoluţie favorabilă, lotul este compus din 62 de femei (50.4%) şi 61 de bărbaţi
(49.6%). Majoritatea pacienţilor provin din mediul urban (69.9%) în timp ce 30.1% provin
din mediul rural. Vârsta medie a pacienţilor este de 52.63 ± 12.691 ani, cu un interval de
variaţie între 26 şi 85 de ani. In cazul lotului de pacienţi cu evoluţie implantară
nefavorabilă, structura pe sexe a lotului este aproape perfect echilibrată, lotul fiind compus
din 16 femei (51.6%) şi 15 bărbaţi (48.4%). 20 dintre pacienţi (64.5%) provin din mediul
urban şi 11 (35.5%) provin din mediul rural, iar vârsta medie a pacienţilor este de 51.39 ±
9.373 ani, cu un interval de variaţie între 35 şi 67 de ani – adică similară practic cu cea a
pacienţilor cu evoluţie favorabilă.
12
6.3. Rezultate
.
Fig. 6.2.a. Statusul igienei orale la pacienţii cu evoluţie fără patologii
Fig. 6.2.b. Statusul igienei orale la pacienţii cu evoluţie cu patologii
18.7%
11.4%
5.7%
4.9%
4.1%
2.4%
0.8%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0%
Af. Cardio-vasculare
Af. Hepatice
Af. Renale
Af. Endocrine
Af. Respiratorii
Diabet
Stari alergice
Starea de sănătate generală - % pacienţi cu evoluţie favorabilă
Fig. 6.3. Starea de sănătate generală la pacienţii cu evoluţie fără patologii
13
9.7%
9.7%
3.2%
3.2%
3.2%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0%
Af. Cardio-vasculare
Af. Hepatice
Af. Renale
Af. Endocrine
Af. Respiratorii
Starea de sănătate generală - % pacienţi cu evoluţie nefavorabilă
Fig. 6.4. Starea de sănătate generală la pacienţii cu evoluţie cu patologii
65.6%
66.9%
49.3%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0%
Patol. Parodontala
Patol. Carioasa
Patol. Mixta
Starea de sănătate orală - % u.d. cu evoluţie favorabilă
Fig. 6.5. Starea de sănătate orală la implantele cu evoluţie fără patologii
Fig.6.6. Starea de sănătate orală la implantele cu evoluţie cu patologii
14
A33.9%
B44.6%
C17.7%
D3.8%
Clase Misch de edentaţie - % u.d. cu evoluţie favorabilă
Fig. 6.7. Clasele Misch de edentaţie la implantele cu evoluţie fără patologii
Fig. 6.8. Clasele Misch de edentaţie la implantele cu evoluţie cu patologii
77.0%
25.9%
80.4%
81.1%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
remodelare suport…
lifting sinusal
grefe
membrana
Caracteristici intervenţie - % u.d. cu evoluţie favorabilă
Fig. 6.11. Caracteristici intervenţie la implantele cu evoluţie fără patologii
73.9%
33.7%
75.5%
62.0%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0%
remodelare suport…
lifting sinusal
grefe
membrana
Caracteristici intervenţie - % u.d. cu evoluţie nefavorabilă
Fig. 6.12. Caracteristici intervenţie la implantele cu evoluţie cu patologii
15
Fig. 6.14. Tipuri de grefe utilizate
în cazul implantelor cu evoluţie fără patologii
Fig.6.15. Tipuri de grefe utilizate
în cazul implantelor cu evoluţie cu patologii
Fig. 6.16. Augmentări realizate la implantele
cu evoluţie fără patologii
16
Fig. 6.17. Augmentări realizate la implantele
cu evoluţie cu patologii
Fig.6.23. Clasificarea diametrelor implantelor aplicate
în cazurile cu evoluţie fără patologii
3 - 3.9 mm
72.8%
4 - 4.9 mm
25.5%
5 - 5.9 mm1.6%
Diametrul implantelor aplicate (% cazuri cu evoluţie
nefavorabilă)
Fig.6.25. Clasificarea diametrelor implantelor aplicate în cazurile
cu evoluţie nefavorabilă
17
Fig. 6.26. Tipuri de implante aplicate (după înălţime) în cazurile cu evoluţie fără patologii
6 - 7.9 mm6.4%
8 - 9.9 mm
20.6%
10 - 11.9 mm
43.8%
12 - 13.9 mm
18.3%
14 - 16 mm
10.9%
Înălţimea implantelor aplicate (% cazuri cu evoluţie favorabilă)
Fig. 6.27. Clasificarea înălţimii implantelor aplicate în cazurile cu evoluţie fără patologie
12
41
6
27
32
3
21
8
32
1 1
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
6.6 7 8 8.5 9.5 10 11 11.5 12 13 14 15 16
Înălţimea implantelor aplicate (nr.cazuri cu evoluţie nefavorabilă)
Fig. 6.28. Tipuri de implante aplicate (clasificate după înălţime)
în cazurile cu evoluţie cu patologii
18
Fig.6.29. Clasificarea înălţimii implantelor aplicate
în cazurile cu evoluţie cu patologii
Fig. 6.31. Localizarea în cadrane a implantelor aplicate
în cazurile cu evoluţie fără patologii
Fig. 6.32. Localizarea anatomică a implantelor aplicate
în cazurile cu evoluţie fără patologii
19
Fig.6.34. Localizarea în cadrane a implantelor aplicate în cazurile cu evoluţie cu patologii
incisivi centrali3.3%
incisivi laterali12.0% canini
7.1%
premolari32.1%
molari45.7%
Localizare implante aplicate(% cazuri cu evoluţie
nefavorabilă)
Fig. 6.35. Localizarea anatomică a implantelor aplicate
(patologie periimplantară)
10.9%
14.0%12.8%
2.4%
0.0%
2.0%
4.0%
6.0%
8.0%
10.0%
12.0%
14.0%
16.0%
tota
lam
andi
bula
ra
tota
la m
axi
lara
tota
lam
andi
bula
ra+
max
ilara
prot
eza
prin
sape
impl
ante
Tip protezare utilizat (% cazuri cu evoluţie favorabilă)
Fig. 6.41. Tip de protezare folosit în cazurile
cu evoluţie fără patologii
20
97.8%
2.2%
Tip protezare utilizat(% cazuri cu evoluţie nefavorabilă)
fixa,cimentare
fixa,insurubare
mobilizabila
Fig. 6.42. Distribuţie unităţi dentare în funcţie de tipul de protezare
(lot cu evoluţie nefavorabilă)
Fig. 6.43. Tip de protezare folosit în cazurile cu evoluţie cu patologii
6.4.Discuţii
Prezentul studiu s-a constituit din necesitatea înclinării balanței spre reușita
cazurilor clinice în defavoarea eșecului, prin identificarea și cuantificarea factorilor ce pot
sta la baza predictibilității unui caz clinic, acest aspect având profunde implicații în
creșterea calității vieții.
Creşterea ratei de implante cu evoluţie nefavorabilă constatată în acest studiu este
susţinută de cercetări efectuate de Charyeva&col.(2012), Costa&col.(2012),
Konstantinidis&col.(2015), cercetări care au concluzionat creşterea ratei de complicaţii
periimplantare la pacienţii cu indicele de placă crescut, acesta determinând creşterea
prevalenţei peri-implantitelor. Alte studii care au stabilit o corelaţie semnificativă statistic
între fumat şi prevalenţa eşecurilor implantare au fost realizate de Rinkee&col.(2018),
Daubert&col.(2015), Klokkevold&Han(2007) şi Heitz-Mayfeld&col.(2009). Analiza
statistică nu a evidenţiat corelaţii între afecţiunile generale şi evoluţia nefavorabilă
periimplantară. In studiul de faţă am corelat prezenţa bolilor cardio-vasculare şi a
afecţiunilor hepatice cu creşterea ratei de eşec implantar, în timp ce Rinkee M&col.(2018)
corelează prezenţa diabetului cu eşecul implantar, la un interval de 8-10 ani.
21
In acord cu rezultatele studiului, Atieh&col.(2013), Konstantinidis&col.(2015),
Daubert&coil.(2015), Rinkee&col.(2018), au determinat o corelație pozitivă între peri-
implantite și afectarea parodontală
Studiul nostru a demonstrat creşterea ratei de succes implantar la nivelul situsurilor
implantare maxilare din regiunea posterioară la care s-a asociat sinus lifting şi augmentare
alveolarp. Studii care au demonstrat creşterea ratei de supravieţuire a implantelor atunci
când se asociază intervenţii de augmentare alveolară şi lifting sinuzal, la nivelul crestelor
alveolare atrofiate, au fost efectuate de Pramstraller&col.(2011). Chiapasco&col.(2009),
Jensen&col.(2009), Jung&col.(2009), Friedmann&col.(2011), Esposito&col.(2010),
Cannizaro&col(2013), Falah&col(2016), Thor&col.(2007), Spinelli&col. (2016).
Privind rolul parametrilor dimensionali, rezultatele studiului nostru susţin datele
din literatură (Raikar&col.2017 ; Renouard&col.2006 ; Borie&col.2015).
In studiul nostru, corelarea localizării implantelor dentare cu evoluţie nefavorabilă
la nivel periimplantar susţine datele publicate de Francetti&col.(2019), Bartok&Forna
(2017), Ferreira&col.(2015), Schuldt&col.(2014).
6.5.Concluzii
1. Statusul de igienă orală nesatisfăcător, fumatul, prezenţa bolii parodontale,
afecţiunile cardiovasculare şi hepatice, sunt corelate pozitiv cu
complicaţiile periimplantare.
2. Clasa Misch C este semnificativ mai frecvent întâlnitâ în lotul de pacienţi
cu cu evoluţie nefavorabilă la nivel periimplantar.
3. Majoritatea restaurărilor protetice cu suport implantar sunt restaurări fixe
atât în lotul de implante cu evoluţie favorabilă cât şi în cel cu evoluţie
nefavorabilă, fără existenţa unor diferenţe semnificative statistic.
Supraprotezările pe implante prezintă o frecvenţă redusă în ambele loturi
(2,2%, respectiv 2,4%).
4. In cazul implantelor cu evoluţie nefavorabilă predomină în general valorile
înălţimii situate spre extreme – fie că sunt mai curând mici, între 6 şi 9.9
mm, fie că sunt prea mari, între 14 – 16 mm. Alegerea implantelor de
înălţime medie, între 10 şi 13.9 mm, predomină în lotul de implante cu
evoluţie favorabilă.
5. Implantele cu diametru 3,5mm au fost cel mai frecvent utilizate în lotul de
implante cu evoluţie nefavorabilă (33,3%), semnificativ mai mult
comparativ cu lotul de implante cu evoluţie favorabilă (23,1%). Diametrul
3,8mm a fost utilizat într-o proporţie semnificativ mai mică în lotul de
implante cu evoluţie nefavorabilă (13.0%), comparativ cu lotul de implante
cu evoluţie favorabilă (23.5%).
6. Tehnicile de restaurare ghidată (grefe osoase + membrane) sunt mai
frecvent (semnificativ statistic) utilizate în la nivelul situsurilor implantare
cu evoluţie favorabilă comparativ cu situsurile implantare cu evoluţie
nefavorabilă.
7. Cauzele evoluţiei nefavorabile periimplantare pot fi multiple, fiind implicaţi
o multitudine de factori, legaţi de evaluarea incorectă şi incompletă a
pacientului candidat la implant, de nerespectarea protocolului operator, de
alegerea incorectă a tipului de implant în acord cu particularităţile cazului
clinic, implicaţii deosebite având considerentele biomecanice ce nu sunt
respectate atât pentru implant cât şi pentru reabilitarea implanto-protetică.
22
CAPITOLUL 7.
GHID PRACTIC DE PREDICTIBILITATE A RATEI SUCCES-EŞEC
IMPLANTO-PROTETIC
7.1. Obiectivele şi motivaţia studiului
In condiţiile în care rata de succes-eşec în implantologie depinde de o gamă largă
de factori, o sinteză între rezultatele personale obţinute şi datele din literatură va clarifica
deciziile privind tehnicile chirrugicale implantare şi tipurile implante care trebuie selectate.
Planificarea și executarea etapelor proprotetice și a tehnicilor de regenerare preimplantară
trebuie să aibă ca obiectiv principal evaluarea indicilor clinico-biologici, respectiv
monitorizarea modificărilor echilibrului la nivelul sistemului stomatognat (Scutariu&col.,
2012).
Scopul acestui studiu este de a individualiza principalele considerente, a căror
respectare sau nerespectare pot sta la baza succesului complexului implant-restaurare
implanto-protetică şi reunirea lor într-un ghid practic.
7.2.Material şi metodă
Condiţii biomecanice favorabile pentru succesul implantar sunt asigurate de
următorii factori:
-evaluarea condiţiilor locale şi loco-regionale;
-intervenţii chirurgicale proimplantare;
-poziţionarea optimă a implantelor prin utilizarea ghidurilor chirugicale;
-managementul ţesuturilor moi peri-implantare;
-realizarea unei axe implantare în raport cu designul viitoarei restaurări protetice;
-restaurarea implanto-protetică care să asigure respectarea principiilor funcţionale,
estetice şi biologice.
In vederea realizării ghidului practic s-a luat în considerare faptul că o evaluare în
vederea reabilitării implanto-protetice ar trebui să includă următoarele:
• Să suscite şi să înregistreze antecedentele medicale şi stomatologice complete şi să
înţeleagă relevanţa acestor informații în funcție de fiecare caz în parte;
• Să completeze o examinare aprofundată extraorală şi intraorală, inclusiv evaluarea
detaliată a dinților, restaurările, țesuturile parodontale, mucoasa bucală, crestele
alveolare reziduale, şi cerinţele estetice;
• Să evalueze ocluzia şi relevanţa ei în raport cu tratamentul propus;
• Să identifice necesitatea pentru evaluări suplimentare adecvate, să le poată solicita
şi interpreta, şi să înregistreze sau scrie un raport al constatărilor;
• Să centralizează şi să interpreteze informaţiile adunate de istoricul și procesul de
examinare şi să ajungă la diagnosticul corect;
• Să ajungă la un prognostic pentru dentiția rămasă şi pentru structurile orale;
• Să comunice în mod clar cu pacientul, verbal și/sau în scris, concluziile examinării,
diagnosticul şi opţiunile de tratament;
• Să fiţi conştienţi de baza de dovezi referitoare la opţiunile alternative ale
pacientului, inclusiv implanturile dentare;
• Să creeze un plan de tratament, luând în considerare opţiunile pentru înlocuirea
dintelui şi estetica preventivă, funcţională a pacientului, cerinţele psihologice şi
financiare;
O evaluare in vederea reabilitarii implanto-proteticear trebui să includă
următoarele:
23
• Să înţeleagă interfaţa dintre stomatologia implantului şi alte discipline clinice;
• Să înţeleagă diferenţa dintre protezele fixe şi cele mobile şi să poată evalua aceste
opţiuni de tratament;
• Să înțeleagă dovezile curente referitoare la diferitele tipuri de tehnici de plasare a
implantului;
• Să înţeleagă relaţia dintre site-urile propuse implantului şi structurile vitale
adiacente ca rădăcini, nervi, artere, cavitățile sinusurilor etc;
• Să înţeleagă nevoia de țesut moale și/sau tare unde este cazul;
• Să ia în considerare şi să recomande calendarul de plasare a implantului şi de
restaurare;
• Să obţină consimţământul informat al pacientului pentru tratamentul propus;
• Să furnizeze sau să trimită pacientul pentru tratamentul adecvat şi să reevalueze
terapia înainte de implant;
• Să recunoască cazuri complexe și să se asigure că toţi membrii echipei au formarea
şi experiența adecvate și abilitatea dovedită legată de tratament şi să se trimită
pacientul la specialiștii adecvați, atunci când este indicat, în interesul pacientului.
7.3.Rezultate
Realizarea ghidului practic s-a axat pe următoarele etape:
-analiza preimplantară ;
-chirurgia proimplantară ;
-poziţionarea tridimensională optimă şi precisă a implantului ;
-managementul ţesuturilor periimplantare ;
-evaluarea succesului osteointegrării ;
-planificarea viitoarei restaurări implanto-protetice.
Analiza preimplantară
Următoarele aspecte sunt recomandate pentru utilizare în vederea realizării unui
diagnostic prechirurgical, pentru a ajuta la determinarea complexității cazului, precum şi la
numărul, amplasarea, tipul şi angularea implanturilor :
• Montarea modelelor diagnosticate
• Tehnici de imagistică actuale
• Ghiduri radiografice şi şabloane
• Software computerizat de planificare.
In terapia implanto-protetică sunt necesare o serie de investigaţii preoperatorii
pentru a determina statusul general al pacienţilor candidaţi la implant dentar (anamneză,
examen clinic general, analize de laborator).
Optimizarea planului de tratament se realizează prin anamneză, chestionar scris,
examen clinic local, investigaţii radiologice convenţionale şi computer-tomografice,
analizarea modelelor de studiu.
Examenul computer-tomografic este obligatoriu pentru implantologi şi chirurgi
pentru planificarea intervenţiilor preimplantare, proimplantare şi implantare.
Sistemele expert de analiză virtuală şi planificare implantară indică zona
corespunzătoare situsului implantar, înălţimea şi lăţimea osului disponibil, precum şi
volumul de os necesar pentru grefare.
Determinarea axului optim de inserţie a implantului în raport cu volumul osos
disponibil se realizează prin trasarea conturului implantului care se suprapune succesiv pe
secţiuni perpendiculare adiacente .
Prin utilizarea sistemelor expert bazate pe analiza imaginilor CBCT, putem
vizualiza inserţia viitoarelor implante dentare în situsul implantar, în condiţiile în care
beneficiem de valorile înălţimii, lăţimii şi densităţii osoase la nivelul situsurilor implantare.
24
Analiza imaginilor computertomografice ne ajută să determinăm cu exactitate
limitele şi topografia canalului mandibular, respective a sinusului maxilar.
Combinarea imaginilor computertomografice cu sistemele expert de analiză şi
planificare virtuală preimplantară are următoarele beneficii:
• localizarea şi determinarea distanţei faţă de structurile anatomice vitale;
• măsurarea grosimii ţesutului osos alveolar;
• vizualizarea conturului osos;
• determinarea necesităţii unei adiţii osoase asociată sau nu cu sinus lifting;
• selectarea celei mai bune dimensiuni şi a tipului optim de implant;
• reducerea timpului intervenţiei chirurgicale.
Radiografiile sunt utilizate pentru a determina înălţimea şi densitatea osoasă a
crestei alveolare, respectiv relaţia dintre implant, bont şi suprastructura protetică
(Fig.7.1).
Proceduri chirurgicale proimplantare
Poziţionarea tridimensională optimă şi precisă a implantului (clasic vs. digital)
Reuşita unui implant dentar depinde de următorii factori:
✓ tehnica operatorie folosită
✓ cantitatea şi calitatea osului
✓ starea de sănătate generală
✓ igiena orală a pacientului
✓ tipul de protezare
✓ tipul de ocluzie.
Fig. 7.1. Aspect radiografic preoperator
Fig.7.2 Aspect iniţial clinic
25
Fig. 7.3. Aspect intraoral al cazului reabilitat implantar
Fig.7.3. Aspect radiografic postimplantar
Fig. 7.4 Utilizarea softului de navigare
26
Managementul ţesuturilor periimplantare
Durabilitatea în timp a implantului este asigurată de o igienă riguroasă a cavităţii
orale.
Colaborarea periodică în timp cu pacientii asigura succesul pe termen lung al
protezarii dentare pe implante.
Din acest motiv, în cursul primei consultaţii, pe lânga datele privind starea de
sănătate a pacientului şi acceptul de a fi purtător de proteze dentare pe implante, trebuie să
i se facă cunoscut pacientului si problemele care depind de el pentru mentinerea sanătăşii
ţesuturilor periimplantare.
Diagnosticul şi planul de tratament bazat pe analiza risc-beneficiu trebuie precedate
de o examinare clinică –paraclinică prin utilizarea softului de navigare (Fig. 7.4).
EVALUAREA SUCCESULUI OSTEOINTEGRARII se efectuează radiografic (cantitatea
de os din jurul implantului şi interfaţa os-implant dentar) şi clinic, prin verificarea
mobilităţii implantului dentar.
Prima zonă de examinare este şanţul gingival din jurul implantului dentar.
Prin inspecţie se vor căuta semnele de inflamaţie gingivală, secreţiile din jurul
implantului dentar şi apoi prin palpare se evaluează mobilitatea acestuia şi adâncimea
şanţului periimplantar.
Implantele stabile nu au mobilitate, dar dacă se observă doar mobilitatea bontului
se va examina şurubul de fixare a bontului de implant (când se poate evidenţia o posibilă
fractură).
La o lună de la implantare se va verifica dacă pacientul s-a familiarizat sau nu cu
metodele de igienizare a lucrării protetice, apoi controalele se vor efectua din trei în trei
luni.
Dacă situaţia clinică este adecvată şi nu se obiectivează semne de boala
periimplantară, după un an, controalele pot fi efectuate o data la 4-6 luni.
Planificarea restaurării protetice cu suport implantar
Evaluarea pacienţilor şi a practicienilor este subiectivă în situaţiile în care pacientul
prezintă zâmbet gingival sau o linie înalta a surâsului, în condiţiile în care aceasta implică
compararea restaurărilor cu dinţii naturali adiacenţi (Fig.7.8). Pentru redarea aspectului
dinţilor naturali şi pentru a obţine o estetică optimă este neceară poziţionarea optimă
tridimensională şi suprastructurile protetice optimizate. Implanturile dentare şi
bonturile sunt realizate, de obicei, din titan pur comercial, în primul rând pentru faptul că
este un material cu proprietăţi mecanice şi cu Bio-compatibilitate bine documentată.
Fig. 7.6. Aspectul iniţial al evaluarii paraclinice
27
Fig. 7.7 Aspectul final al cazului clinic reabilitat în acord cu tipul de restaurare protetică
Fig. 7.8 Aspectul final al restaurarii
7.4.Discuţii
Implantologia dentară s-a impus în prezent ca o specialitate unanim recunoscută,
atât de profesiunea medicală, cât si de marele număr de pacienţi care beneficiază de
această metodă.Achiziţiile din ultimele decenii au conferit implantologiei, pe lângă
tehnicitate continuu perfecţionată, bazele fundamentale stiinţifice privind interrelaţiile
implantul aloplastic-organismul uman, iar experienţa clinică acumulată prin observaţia si
studiul pacienţilor a permis stabilirea cât mai riguroasă a unor criterii privind indicaţiile si
contraindicaţiile implantelor dentare.
La ora actuală se pune mare accent pe contraindicaţiile generale ale implantării
endoosoase, care au o importanţă deosebită atât din punct de vedere al reuşitei actului
terapeutic cât şi al vieţii pacientului.
In acest context prezentul studiu privind predictibilitatea terapiei implanto-protetice
îşi găseşte inserţia în vederea diminuării cazurilor de malpraxis ce au o etiologie complexă,
rezultatele acestei cercetari cu mai multe paliere de studii se vor regăsi într-un ghid practic
util succesului în terapia implanto-protetică. Studiul şi-a propus să identifice datelor
absente sau parţial abordate în literatura de specialitate precum şi realizarea ghidului de
bune practici.
Studiul constituie un aport original, cu profunde implicaţii în ergonomia unei
terapii complete şi complexe. Nu putem vorbi de o abordare unitară decât în contextul
corelării stării generale a pacientului cu abordarea terapeutică implantară asociată sau nu
28
cu manoperele de augmentare, fără a exclude monitorizarea cazului clinic pe termen scurt,
mediu şi lung.
Evaluarea clasică versus computerizată a cazului clinic constituie un alt element de
certă originalitate în contextul aspectelor corelative cu biomecanica implantară şi a
tipurilor de protezare pe implante.
In etapa de evaluare preoperatorie, examenul CT ar trebui să fie examenul de
elecție pentru majoritatea pacienților reabilitați implanto-protetic. Absența informațiilor
tridimensionale pe imaginile radiografice clasice sau digitale împiedică diferențierea
limitelor corticalelor vestibulare și orale și complică etapa de evaluare a evoluției
defectelor intraosoase (peri-implantare). Kamburoglu&col(2014) constată că examenul
CBCT se corelează semnificativ cu măsurătorile fizice (nivelele reale ale osului alveolar
peri-implantar) în ce privește profunzimea, lățimea, volumul defectelor osoase peri-
implantare.
Chirurgia implantară asistată de calculator este susţinută de posibilitatea combinării
computertomografiei CT, CBCT cu aplicaţiile software, crescând gradul de predictibilitate
al planificării poziţionării implantelor, în raport cu cerinţele protetice şi chirurgicale
(Bayer&col.2012).
Combinarea diagnosticului cu proiectarea designului soluţiei protetice cu ajutorul
calculatorului şi fabricarea ghidului chirurgical cu ajutorul tehnologiei CAD/CAM au
permis optimizarea ratei de success în terapia implanto-protetică
(Krauser&Rosenlicht.,2011).
Fabricarea ghidurilor chirurgicale permit preprogramarea profunzimii de inserţie,
angulaţiei, poziţionării în sens mezial şi distal şi au rol în transferarea cu precizie a
poziţiilor virtuale ale implantelor la nivelul situsurilor anatomice corespunzătoare ale
pacienţilor.
Utilizarea acestor sisteme permite o abordare minim invazivă a procedurilor
implantare, reduce riscul de afectare a structurilor anatomice critice (sinus, nerv
mandibular) şi elimină erorile asociate procedurilor manual, permiţând creşterea acurateţei
în raport cu tehnicile clasice (Vercruyssen&col.2014, Dreissedler&col.2009). Sistemele
care asociază planificarea virtuală a poziţionării implantelor cu fabricarea ghidurilor
chirurgicale prezintă un grad crescut de acurateţe (0,2-3,00mm), aspect demonstrat de o
serie de studii (Cassetta&col.2014, Ozan&col.2009). Limitări ale utilizării sistemelor de
planificare virtuală a poziţionării implantelor dentare sunt reprezentate de necesitatea
deţinerii unor echipamente (aplicaţii software, protocoale radiologice specifice, protocoale
de transfer al datelor, echipament hardware, echipament chirurgical) şi de implicarea unui
personal care să deţină cunoştiinţele şi abilităţile necesare.
Factorii implicaţi în succesul pe termen lung al restaurării implanto-protetice sunt
reprezentaţi de acurateţea poziţionării virtuale a implantelor dentare, tehnica de fabricare a
ghidului chirurgical şi execuţia procedurilor chirurgicale implantare (Seo&col.2018).
Planificarea unui tratament în reabilitarea orală complexă implică decizii care o se
influențează reciproc, în condiţiile în care deciziile care sunt luate atunci când se planifică
o reabilitare orală complexă sunt multifactoriale și acoperă aproape toate disciplinele
clinice, precum și aspecte etice și de management al pacientului (Forna, 2008).
29
7.5.Concluzii
1. Asigurarea unei evoluţii favorabile la nivel implantar şi creşterea ratei de succes
pe termen lung în restaurările implanto-protetice impune practicienilor analiza
cazurilor clinice în detaliu și concentrarea în timpul etapelor de lucru pe o serie
de algoritmi terapeutici specifici fiecărui caz individual și aspectelor particulare
ale tehnicilor de regenerare osoasă.
2. Analiza preimplantară este esenţială pentru succesul sau eşecul unei reabilitări
implanto-protetice în strânsă coroborare cu evaluarea stării generale;
3. Utilizarea tehnicilor de regenerare osoasă ghidată în reconstrucția ariilor
alveolare resorbite, trebuie să fie luată în considerare în scopul îmbunătățirii
parametrilor clinico-biologici ai câmpului protetic;
4. Aportul tehnicilor de evaluare radiologică moderne, a softurilor de navigare , a
tehnicilor implantare contribuie în mod esenţial la înclinarea balanţei spre
succes cu diminuarea ratei de eşec;
5. Respectarea protocolului chirurgical, precum şi respectarea tuturor principiilor
terapeutice în alegerea tipului de restaurare implanto-protetică sunt elemente ce
contribuie la succesul implantar pe termen lung;
6. Tipurile de implante în raport cu parametrii dimensionali, design, tip de
abutment, respectiv tipul de restaurări protetice cu suport implantar trebuie
selectate în raport cu experiența practicianului și cu particularitățile individuale
ale cazului clinic.
30
CONCLUZII GENERALE
• Statusul de igienă orală nesatisfăcător, fumatul, prezenţa bolii parodontale,
afecţiunile cardiovasculare şi hepatice, clasa Misch C sunt corelate pozitiv cu
complicaţiile periimplantare la interval de 2 ani. Aceşti factori sunt asociaţi
semnificativ statistic cu liza alveolară periimplantară sau inflamaţie periimplantară
prezente în 24,5% din implantele dentare, la un interval de 24 luni postimplantar, la
nivelul loturilor de pacienţi cu edentaţie parţială tratată prin restaurări protetice fixe
cu suport implantar.
• In cazul implantelor cu evoluţie nefavorabilă predomină în general valorile
înălţimii situate spre extreme – fie că sunt mai curând mici, între 6 şi 9.9 mm, fie că
sunt prea mari, între 14 – 16 mm. Implantele de înălţime medie, între 10 şi 13.9
mm, predomină în lotul de pacienţi cu evoluţie favorabilă postimplantar. Implantele
scurte (6-9,9mm) sunt asociate semnificativ statistic cu evoluţie periimplantară
nefavorabilă.
• Diametrul implantar 3,5mm a fost asociat cel mai frecvent cu lotul de pacienţi cu
evoluţie nefavorabilă periimplantar. Diametrul implantar 3,8mm a fost utilizat într-
o proporţie semnificativ mai mică în lotul de implante cu evoluţie nefavorabilă,
comparativ cu lotul de implante cu evoluţie favorabilă.
• Utilizarea tehnicilor de regenerare osoasă ghidată în reconstrucția ariilor alveolare
resorbite, trebuie să fie luată în considerare în scopul îmbunătățirii parametrilor
clinico-biologici ai câmpului protetic, în condiţiile în care tehnicile de restaurare
ghidată (grefe osoase + membrane) sunt asociate semnificativ statistic cu situsurile
implantare cu evoluţie favorabilă.
• Analiza preimplantară şi planificarea virtuală realizată prin softuri de navigare în
majoritatea cazurilor investigate asigură evoluţia favorabilă la nivelul situsurilor
implantare şi creşterea ratei de succes pe termen lung în restaurările implanto-
protetice. Aportul tehnicilor de evaluare radiologică moderne, a softurilor de
navigare , a tehnicilor implantare contribuie în mod esenţial la înclinarea balanţei
spre succes cu diminuarea ratei de eşec.
• Factori adiţionali pot fi implicaţi în evoluţia periimplantară nefavorabilă, incluzând
evaluarea incorectă şi incompletă a pacientului candidat la implant, nerespectarea
protocolului operator, alegerea incorectă a tipului de implant în acord cu
particularităţile cazului clinic, nerespectarea considerentelor biomecanice.
• Respectarea protocolului chirurgical în etapele proimplantară şi implantară a
contribuit la asigurarea evoluţiei favorabile periimplantare în 75,5% din cazurile
investigate, respectiv la creşterea ratei de succes a terapiei implanto-protetice.
31
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.Atieh MA, Alsabeeha NH, Faggion CM Jr, Duncan WJ. The frequency of peri-implant
diseases: a systematic review and meta-analysis. J Periodontol. 2013; 84(11):1586-98.
2.Barone A, Ricci M, Mangano F, Covani U. Morbidity associated with iliac crest
harvesting in the treatment of maxillary and mandibular atrophies: a 10-year analysis.
Journal of Oral Maxillofacial Surgery. 2011 Sep; 69(9):2298304.
3.Bartok FF. Managementul periimplantitelor. Teza de doctorat, U.M.F. „Grigore T.Popa”
Iasi, 2018. 15.Bateli M, Att W, Strub JR. Implant neck configurations for preservation of
marginal bone level: a systematic review. Int J Oral Maxillofac Implants. 2011 Mar-Apr;
26(2):290-303.
4.Bayer G, Kistler F, Kistler S, Adler S, Neugebauer J. Immediate restorations with a
reduced number of implants. Quintessence Publishing,2011.
5.Borie E, Orsi IA, de Araujo CP. Review-The influence of the connection, length and
diameter of an implant on bone biomechanics.Acta Odontol Scand. 2015 Jul; 73(5):321-9.
6.Cassetta M, Bellardini M. How much does experience in guided implant surgery play a
role in accuracy? A randomized controlled pilot study. Int J Oral Maxillofac Surg.
2017;46(7):922-930.
7.Charyeva O, Altynbekov K, Zhartybaev R, Sabdanaliev A. Long-term dental implant
success and survival--a clinical study after an observation period up to 6 years. Swed Dent
J. 2012;36(1):1-6.
8.Chiapasco, M., Zaniboni, M. & Rimondini, L. Dental implants placed in grafted
maxillary sinuses: a retrospective analysis of clinical outcome according to the initial
clinical situation and a proposal of defect classification. Clinical Oral Implants Research.
2008; Vol.19, No.4:416-428.
9.Chiapasco, M., Casentini, P. & Zaniboni, M. Bone augmentation procedures in implant
dentistry. The International Journal of Oral & Maxillofacial Implants. 2009; Vol.24: 237-
259.
10.Daubert DM, Weinstein BF, Bordin S, Leroux BG, Flemming TF. Prevalence and
predictive factors for peri-implant disease and implant failure: a cross-sectional analysis. J
Periodontol. 2015 Mar; 86(3):337-47.
11.Dreiseidler T, Neugebauer J, Ritter L, Lingohr T, Rothamel D, Mischkowski RA, Zo
¨ller JE. Accuracy of a newly developed integrated system for dental implant planning.
Clin. Oral Impl. Res. 2009;20: 1191–1199.
12.Esposito M, Grusovin MG, Rees J, Karasoulos D, Felice P, Alissa R, Worthington H,
Coulthard P. Effectiveness of sinus lift procedures for dental implant rehabilitation: a
Cochrane systematic review. European Journal of Oral Implantology. 2010;3(1):7-26.
13.Falah M, Sohn DS, Srouji S.Graftless sinus augmentation with simultaneous dental
implant placement: clinical results and biological perspectives. Int J Oral Maxillofac Surg.
2016 Sep;45(9):1147-53.
14.Ferreira CF, Buttendorf AR, de Souza JG, Dalago H, Guenther SF, Bianchini MA.Eur
Prevalence of Peri-implant Diseases: Analyses of Associated Factors. J Prosthodont Restor
Dent. 2015 Dec; 23(4):199-206.
15.Forna N. și colab. Actualități în clinica și terapia edentației parțial întinse. Tratat de
protetică dentară. Iași: Editura UMF „Gr. T. Popa”, 2008 : 610.
16.Forna N (coordonator), De Baat C, Bratu D, Lascu L, Mercut V, Petre Al, Popsor S,
Traistaru T. Protetică Dentară, vol. I, Edit.Enciclopedică, București, 2011.
17.Forna N (coordonator), De Baat C, Bratu D, Lascu L, Mercut V, Petre Al, Popsor S,
Traistaru T. Protetică Dentară, vol. II, Edit.Enciclopedică, București, 2011.
32
18.Forna D. Sisteme de planificare computerizată de pregătire chirurgicală preimplantară
şi implantară (laser vs. clasic). Teza de doctorat. U.M.F. „Grigore T.Popa” Iasi, 2017.
19.Francetti L, Cavalli N, Taschieri S, Corbella S. Ten years follow-up retrospective study
on implant survival rates and prevalence of peri-implantitis in implant-supported full-arch
rehabilitations. Clin Oral Implants Res. 2019 Jan 31. doi: 10.1111/clr.13411.
20.French D, Grandin HM, Ofec R. Retrospective Cohort Study of 4591 Dental Implants:
Analysis of risk indicators for bone loss and prevalence of peri-implant mucositis and
periimplantitis. J Periodontol. 2019 Jan 15. doi: 10.1002/JPER.18-0236.
21.Heitz-Mayfield LJ, Huynh-Ba G. History of treated periodontitis and smoking as risks
for implant therapy. Int J Oral Maxillofac Implants. 2009;24(Suppl):39-68.
22.Jensen T., et al. Maxillary sinus floor augmentation with Bio-Oss or Bio-Oss mixed
with autogenous bone as graft. Clinical Oral Implants Research. 2012; 23(3): 263-273.
23.Jensen SS, Terheyden H. Bone augmentation procedures in localized defects in the
alveolar ridge: clinical results with different bone grafts and bone-substitute materials. The
International Journal of Oral Maxillofacial Implants. 2009; 24(2):218.
24.Jung YC, Han CH, Lee KW.Int A 1-year radiographic evaluation of marginal bone
around dental implants. J Oral Maxillofac Implants. 1996 Nov-Dec; 11(6):811-8.
25.Kamburoğlu K, Murat S, Kılıç C, Yüksel S, Avsever H, Farman A, Scarfe WC.
Accuracy of CBCT images in the assessment of buccal marginal alveolar peri-implant
defects: effect of field of view. Dentomaxillofac Radiol. 2014; 43(4):20130332.
26.Klokkevold PR, Han TJ. How does smoking, diabetes, and periodontitis affect
outcomes of implant treatment. Int J Oral Maxillofac Implants 2007;22(Suppl):173-202.
27.Konstantinidis IK, Kotsakis GA, Gerdes S, Walter MH. Cross-sectional study on the
prevalence and risk indicators of peri-implant diseases. Eur J Oral Implantol. 2015;
8(1):75-88.
28.Krauser JT, Rosenlicht JL. The use of computerized treatment planning and a
customized surgical template to achieve optimal implant placement: an introduction to
guided implant surgery (Chapter 18, in “Dental Implants. The art and science”, edit.
Babbush CA, Hahn JA, Krauser JT, Rosenlicht JL.2011) : 292-299.
29.Ozan O, Turkyilmaz I, Ersoy AE, McGlumphy EA, Rosenstiel SF. Clinical accuracy of
3 different types of computed tomography-derived stereolithographic surgical guides in
implant placement. J Oral Maxillofac Surg. 2009;67(2): 394-401.
30.Pramstraller M, Farina R, Franceschetti G, et al. Ridge dimensions of the edentulous
posterior maxilla: a retrospective analysis of a cohort of 127 patients using computerized
tomography data. Clin Oral Implants Res. 2011; 22(1):54-61.
31.Raikar S, Talukdar P, Kumari S, Panda KS, Oommen VM, Prasad A. Factors Affecting
the Survival Rate of Dental Implants: A Retrospective Study. J Int Soc Prev Community
Dent. 2017 Nov-Dec; 7(6): 351–355.
32.Renouard F, Nisand D. Review- Impact of implant length and diameter on survival
rates. Clin Oral Implants Res. 2006 Oct; 17 Suppl 2:35-51.
33.Rinkee Mohanty, Punkit S Sudan, Anand M Dharamsi, Rizwan Mokashi, Archana L
Misurya, Pradeepta Kaushal. Risk Assessment in Long-term Survival Rates of Dental
Implants: Prospective Clinical Study. The Journal of Contemporary Dental
Practice.2018;19(5):587-590.
34.Salmen FS, Oliveira MR, Gabrielli MAC, et al. Bone grafting for alveolar ridge
reconstruction. Review of 166 cases. Rev Col Bras Cir. 2017 Jan-Feb;44(1):33-40.
35.Scutariu MM, Frățilă D, Macovei G, Călin A. Diagnostic oro-dentar. Ed. Grigore T.
Popa U.M.F. Iași, 2012.
36.Seo C, Juodzbalys G. Accuracy of Guided Surgery via Stereolithographic
MucosaSupported Surgical Guide in Implant Surgery for Edentulous Patient: a Systematic
Review. J Oral Maxillofac Res. 2018;9(1):e1.
33
37.Spinelli D, DE Vico G, Condò R, Ottria L, Arcuri C. Transcrestal guided sinus lift
without grafting materials: a 36 months clinical prospective study. Oral Implantol (Rome).
2016;25;8(2-3):74-86.
38.Stern A, Barzani G. Autogenous bone harvest for implant reconstruction. Dent Clin
North Am. 2015 Apr;59(2):409-20.
39.Thor A, Sennerby L, Hirsch JM, Rasmusson L. Bone formation at the maxillary sinus
floor following simultaneous elevation of the mucosal lining and implant installation
without graft material: an evaluation of 20 patients treated with 44 Astra Tech implants. J
Oral Maxillofac Surg. 2007 Jul; 65(7 Suppl 1):64-72.
40.Vercruyssen M, De Laat A, Coucke W, Quirynen M. An RCT comparing patient-
centred outcome variables of guided surgery (bone or mucosa supported) with
conventional implant placement. J Clin Periodontol. 2014;41(7):724-32.
34