a opere i l or, istor ic i i de arlă de az i trcb11 ic să m editeze cu alcnţi c ş i Ia real izar ca unor s in ­t eze asupra evo lu ţiei dcose b it de comp'lexc a artelor româneşti din secolu l a l XX-lea, por­nincl p c baze so l iele cu p erioa da pr im c i :jurniităţ i a sccolulu i noslru. Ciic i stuciicrca ar te lor noas­tre contempora ne nn p oa te fi in~c l cnsii p c clcp l in fără cun oaş terea teme inică n p erioade i a nlc­rioarc pc ca re o conlinu ă in esenţa c i uma­nis tă ş i o cl czvo lti\ st ilist ic in pns cu epoca p c ca re o tr:1 im .

În l inii m a r i ş i ron rtc sumar am expu s pri 11c ipa lc lc prob leme şi d i[i c ullă~ i de care s-n lovi l, în lemerara sa in ccrcn rc de s i nteză, islo­r icuJ el e arli\ Vas il e F lorea . Din acest punct de ve der e credem că csl c necesa r a Ii sub I in iat t'l'o r t ul să u , cl conrecc vo lumu l, ca re ş i -n propus să sat isra cn o i mp er ioasă ur ge nţ ă. a istorio gra­f ic i noastr e de artă, co nstilni c un punct de p le­car e p cutru noi s inlczc. Dar, cle oca mcla lă, ni se parc că cel puţin la nivelu l 11nc i lu c ră ri ele in ­forma re gen era l ă, in care es le cuprin să ş i sc ili ­\al:l cvo lu\ ia tuturor ge nnril or artist ice p c

parcursul a dou ă seco le, această încerca re de s inteză este nu n umai utilă c i ş i stimulaL oar c pentru al~i ccrcetălori ai ar t e i noasLrc modern e ş i contemp oran e .

'.fn ceea cc priv eş l c volumul a J 11 - l ~n. ne îngă clu im să observăm fap tul că Vns il c F lorea n r c u ş il să înch ege ma i b in e, mai s isl r ma t ic ş i

ma i unitar partea refer itcarc Ja S('co lu I lrccu L. Şi , credem , că nces t lu cru se dn lor cşte, p c de o parlc , ava nta ju lui ele n aven o b ibl iograf ic m n i comp ! ·tii, d in cnrc nu lipsesc ş i 11ncl s luclii de s int e ză, inr p c el e a lhl parLe , exper icn \c i nulorului în cercetar ea art r i acestui seco l clo­bincl i tă prin p u b li car( n cit orvn st udii ş i cii r \ i pri vi Lcnrc la arli şl i (T h . Arna n) sa u s inlczc p c gcnur i (capitolu I el in vo lumu I „Pic tura româ­n ească în im ag ini "). Parlrn n do ua a accs lu i vo lu m , car e n i se par c a fi ş i cca mu i dil' ic i li\. atîl prin ca ren ţ e l e de b iblio gra l'i e (/'i c s lu di i mono grari cc, fi e de s in lcz:i) cî l ş i prin com p le­x ita l cn s l il isl icii n cvolu ~i c i genuril or , cs l c o schiţ a re re u ş ilă a pr inc ipa lelor lenclin\ c a rtis­t ice din secol u l nost ru ; ca ofen1 o boga tă inl' or-

CONSTRUCŢII TRADIŢIONALE DIN ORAŞUL BUFTEA

Sub raport etno log ic Bu rlea se prez inlă ca o I oca I i ta te dcoscb i t de i n l cr esa ntă. Aşe­za re pre i sto ri că, dar ş i un ornş lină r , c te o Jocn J ita te de c1mpie s ilu a lă „pe ambel e maluri ale riului Co lentina , în ccu/ml unei sp l en.cl i c/e sa lbe de lacuri " l ş i păstrează incii va loroase monumente sau co mpon ente a le un or monu­mente de a rh i tectură popu ·1nri\ î n l emn , ele esenţe La ri - do111innnt t'iincl slc j arul. Es lc

o l:s;J0 •r---r o o

un ccnlru unde uşor se „ descoperă " forme el e ma niJcstarc a p crrna ucn\.e i nrnltimilenarc ro­mân eş t i p c aceste m eleagur i.

La arhileclurn tracliţ i onală 2 - a lît ci t s-a ma i putut surprin de - con statăm următoa -rel e: ·

I. A cli spăn1t cu clesăv î rş irc a tît l ocuinţa

sem iîn rrrop a tii cî t şi casa el e sup:ra f a !:ă mo no­celul ar ii . Aces tea se ma i pot s tab ili numai p ri n i n vesti ga ţi a el e cab in et. Cert este că se Jo'losca ca Lchni că ele const ru irc a pere \. il or vălii lu cul

am es teca t cn p l eavă, tchn i că c u noscută ş i l a dac i ş i care în loca l ilalc se numeşte „p crct.e de ga r d", înlrnc!t aceştia erau prin ş i Intre paJ:i ş i

l aţ i , p este car e se adăuga tres li c p entru a p er ­mite tencuirea (Joto 1). Am co nsemnat ş i p er e­t c'Jc din p:hnî nt bă tut am estecat a u nn C Ll pl ea­vii, nuiel ele împletite ş i chi ar grinda iar în p erioada t!rzic cărămida.

n . Se ma i păstrează încă locuinla cu tin ­dă, cameră ele locui t ş i prispă , ele ob icc i cl cs­chi sii, la car e însă apar în uu ele cazur i ş i par­mal icuri dir; scîndură simplii sau traforată

(p l nnşcl e I ş i II).

94

La o ase rncnca casii, de cn rc ne ocup~'i m in moci spec ia l, a m Lranscri s un c ie inscr ip~ii. a l'l nlc p e gr in dii. P rim a i nsc r ip 1· ic con sL' mn cază: „1801 MARTIE" la ca re se aclfl u gă 1111 N - s lavon în chi s . 1 L' cs upun cm că accs la es l e sc111 nul „bl azo nu l" meşterului (p l. 111). Ccn ele-a clon a in scrip~i c, g l iisu i cş l e: „l ONU.ZMA­RANDA: TUDORA,TIŢA.TOATA CilELT U­IALA CAS ll LE l NO r 270" (pi. IV). Obsc r-

văm că pu nc te le d inl rc JON ş i ZMARANDA. TU DORA şi TJTA , d inlre TJŢA ş i TOATA marchea ză pauza. P resupun em că ce le dou ă

puncte dintr e Zl:vTARANDA ş i TUDORA fi ­xează momentul enumeră rii copii lor ram ili 'i resp ec t ive. î n s l' irs it, d in cca de-a trl'in in scrip­!.ic a fl ăm: „CUMPARAT Ş I FJCU I TOATA CI-IEL TU TALA CAS I LEI NO I 270 18!ll MAR -

: TE ". (p i. V). Ş i p c u lti mul r cgcs tru u l'J ă m un semn care este 1 - s lavon. Cn ş i la celel alte in scrip'ţii sîn t dominante li ter el e s lavon e. Cu­vintul , I es te co mpu s d inlr-un ş - slavo n întor s s i i - latin . U ltimu l se mn ele la cuvi n­tu l F ICUI es l c trnclu clibil prin ii, I, c, i, u. în ca zul de fa\ă nu poate fi acceptat clec ît i. Exp rimar ea predica lu lu i prin p er/' ec lu l simplu ar putea tenta la presupua cr ca despre aparte­n cn\a olten ească a propri eta ru lui sa u a mcştc­şu gan1 lu i. Avem rezer ve întrucît se ş li c ci\ în secolul trecu t acest mod de exp rimare este cun oscut şi mun tenil or , apo.i a r putea fit - la­tin . Oricum , casa este veche, probab il ele la începutul secolu ln i trecut ş i este de presupus că a arqrţinut u nui meşteşu gar cm·e semna cu

muţie asupra unui numă r marc ele p ictori , sculplori , grafici eni , artişti clrcoralor i ş i nrhi ­l cc \. i, co nsl itu in ci , ne indo icln ic , un p u nc l de ]Jlccnrc p cutru s inlezc v iil on rc pr ca r e le r e­c l amă î n semnătn lcn accs le i p er ioa de i11 co ntcx­Lul islor ic i arLc i românc.~ li .

F ă ră a n e propu ne o n11a J izii a l. cx lulu i, a cxaclilă \ ii date lor pri n con /'runlarca snrseJm· b ibl iograr icc, ne .fim rez 11 n1aL a sub I ini a inse m­n ălalca accs l c i t em era re încercări de s inlcză car e, chi ar da ci\, in rnoclf ircsc, neccs il ii un c ie compl eti\ri sa u nu a n ţări , r eprez int!\ u impor­Lantă lu crar e de rc /' erin\{J , nrcesnr:1. poale , 'in pr im 11l rinei , p cn trn sp ec i a li şt ii cl in s lră in ii la lc.

Tradu să in I imb i ele c irc ulaţ i e i11Lerna\ i ona l ă , credem că nceas Lă ca r l c va aduee un rea l ser­v ic iu cu noaştcr ii arte 101· ro rn âncş l i p cs L(' hot ar e, clcoarcce s ·intem prea adesea omişi Llin impor­ta nLc cnc iclop ccl ii , cl ic \ io1 1ar e sau a l le s inlczc el e ar l:1 c111'opcan:l ş i nni versa lii.

GJ-mon Gl-m COSMA

in i ~ i a l c l c N. l. Crecl(·1n că e l s-a cl cspăr\ il g reu de casii ş i p cnlru accsL moti v ş i -n cliilluit nu m ele . Cap ul el e cn l c11 e:u·c se tcrn1ină căpr iorii­la aceas lii casă s i la ccu cn rc urnw nz:i , L'slc iclen Lic, lucrnL el e a~ecnş i 111i11i1. esL(' /'rn111 os st ili zat rapt ca re L ră d eazi\ i11 a lta mă i c~ Lri c la care aj un ­sese meş l eşu garu l , eventua l ra mi i ia de 111 eş tc ­

ş u ga ri, .l\lai a lra ge111 aL(' n\i a asupra /' nptulu i ci\ acesla ('Stc un moli v sl riiv(•e ll i , ·ons icl1•ra t

P L 4N

ele unii ccn :e ti\lor i cclli c, se inliln csl e in Lol spnp ui ca rp a lo-danubian in Ior111 e spccil'icc ş i \.innlul ui J„ri cz la ncl clin Germa n ia.

IlJ. Mult mai frccvc nlă es l c casa cu tindă î n ca re am consemnat s i 11rmc a'Jc hornului l ibe r , cu bu că tări e J a l er~lă ş i c 11 p ri spă care, asem enea ce le i bicclu la re, poale să a i bă atit prisp:1 dcscili sii c 'il ş i inch isii, c11 p a rm a'Jic tra­forat sa u s implu (pl. J). Ş i una ş i alla nu st î lpi de slcjn r tra /' ora \:i pri n „m u şcă luri\ a clin ci\ clin lenrn " ca-n Gorj sa u Marnm nrcş, clar ş i p rin inc iz ii sup erfic ia le (p i. \1 1- \'TJ). într-u n s in ­g1l1' caz am a/' lat mot ivul l a'Jca la un stî lp , cxccu lat de acel aş i mcş lc r la mai mu I Le case. Observăm ş i prezcn~a, des tul de rrccvcntii, a stî lpu lui ca nc'Jat cu cap ilcl scu lptat. Cel m a i fr ecvent , însă, este cel cu rnolive geome lrice la car e es te practic nclips il motivnl „d inte de 'JL1p " ş i „z ig-zagul " - ornamcnle a rha ice. Ca­pitelul î n trepte cunoaş le î n B ul'lea o Irccven~ă foarte marc . În cazul case i cu in scripţii şi l a nite case, •p m·tea superioa ră a slî lpului seter­mină cu motive car e amintesc el e mocluluril e Coloa nei in'finite. E le inter calcnzii s trăvechi

http://patrimoniu.gov.ro

mol ÎVl' Ol'll :l llll'llln il' l'O l ll fll ll ' ~li , f' a p l ca re co n ­f('r{i sli lp11l 11i o incli\· id u n l il :il.t·sp cc iri c:i. 1\l.1111 c i l:intl g rup :1 jt1I d l' o rn :1 1m ·11Lc ck ,c ri sc s•,• i11Lil -11 cşlL' şi 111 pn r lca i11f't·rion 1·ii :1 sll lp1 illl i. nc1·sln cnpiili\ 11 n r i l111 l':lr L' ce hii i lln · nză f':qa da t·o11-sl ru c I îl' i.

1>1a 11l11·i lL' ci l' c:ls<i Lrncl i\ io11:1 1:1 l' l111osc n·n m:i i p u lel'll icii ck~.vo lla r l' sub f' onll :l loc 11 in\ L'­lor pluricl' l1 1lnr<· ele l' onsl l'l ll: \ il' ll1 o d 1· r 11>i .

Nil \ ' 0111 insisln ns1 1prn 101:11 i11 \l' Î rl l' Li p lnod c l'll i11L1·util 11 11 :1CCSL:1 l'Si.l' s cop ul inll·r ­vrn\ ir i 110:1sll'l'. RL'\ i ll L' n1 in s~ ~ inici o 111a r l' \' :l ­ri l' l:ll.L' el e f'nr1nl'. f' apL ca r t· Lriicl l' :izii 1l1 1 g 11 s l rn l'in nl J)<'llL l'll l'l'lllll uS n i loca lni c il or .

ALrn gc uL<•1q ia i1 1 inod cil·os:•h il pl' rs islc1 q n consln1c ! iii or pt• nl ru piislrn rcn cc r l'nil' lo r. D in ­Lrc :i ct·sl.ca Ulll slab ii i l pnlrn Lip 11 r i ~ i a n111 11 c:

1 . P:i lulul 111on ocl' l11l a r , rlill 1111 il' ll' î 111 p ll' ­li lc , p c ll' lll l' I Îl' z iclilii , i nă l l :i l:i.

2. P<1Lu l11I IJ il'l' llll ar . Cil u sii co 11 1u nii , di 11 ~ i pc i , c 11 pi l'Lre 11u111 a i la co l\ur.i care :is ig uril o vcnlil ::ll it• n1a i lrn 11 :i (L n a 1ll b l' I<' cazu r i este p rl' ­zcn lă şi p ri sp n, ca re poale s L· r v i la nel:iposl irl'n h u loa i<' lo r s:1 11 n Ulll' lle lor) .

:l. Grina rul -p:'i lul - <> co nsl rn c l ic 1111111. pcrf'ec\ io na l:i, c u sti lp i ele s u s ţin ere n u ma i Jn co l ţ u r i , in p nrt,·n inlc rioa r:i cs l c amcn nj n l pcnlru piisLrarea gra 111in l' c lor , fiin d co nstn1 il cl in sc in cl 11r:1, ia r i11 p arl l'n s up c• ri oan1 cs l c cl in ş ip ci, şL iu L f ii n el c:i p on1111 b 11l a rc nc·vo ic d e mul l ae r . Am su rprin s o eonsl rn c ! iL· foa rlc pcrfcc !. i(111 aL:i c u .sl ilpi ele s u s ţin e r e ş i co 11Lrn­fi xc in exlc ri o r . ln fe lul aces ta schi111 1Ja rca c le -111 c11 te lor de s lrn c L11r:i se p oa l e n·a l iza .~ i î n t im p cc co 11 sl rn c p a eslc ocup ai.ii c u prod use, ia r

;joc ul d e li11ii r l' ali zcază u11 d l'cornl iv is m or i­g ina l . „P r is pn" sa cslc la l crn lii , s u b 11 11 şopru

- pa rle in le grn n lii a consl rn c !. ic i - ca re s er ­veşte la acili post i r l'a a l c laj e lor.

<I. A l l's t ii m g rin nr ul -p :1tu l care , spre eleo­scb irc• ele ce l an l e ri or , l'ste p rc Yiiz uL c u un ccr ­elac la pătul. c n o pre lun g ire T a lcra l ă p cnlrn Jaj e .5 i o a lL:l p re lun gi r e care nclii p os l l' şt e 1111 g raj d .

Aşa el a r , ·o ns t aUi m ex islcn 1.a unor co nst rn c­ţ ii d e formil s lriiveche ca re s-au imp us ş i a rhi ­t cc Lu r i i noi . Se piist r cnz<i 111 0Li ve ornam ental e a rha ice , ca r L' elovcclcsc ş i e le pc• rrm1 n r 11 ţa loc ui ­t or ilor pc accsLL' me leaguri .

„ROMÂNII LUI CUZA-VODĂ"

An ele a n l cza uru l cloc u111 cnla r nfl al . la D irecţ i a ge 11 cra l ă a A rhi ve lor S t a L11l11i

ada u gă, p rin clo n::qii ş i achiz i\. i i, noi 111 ii rl11ri i pri v ind LrccuLul istori c a l p op ornlui ro m â n . lnforn1apa scr :sri es l c co mpl cta Lii c u clocume n · le ri gurat ivc - conslilui te in co lec !. ia el e do · c umen lc foLogra fi ce a D irec ţi e i genera le n Arh ivc lor Slalulu i - r e fer i i.oa r e l n 1110 111c 11Lc d e is lor ie acli nc intip ii rilc in conşt iinţ a p op <>· r ului l'O lll â n s i a că r o r a ni ve r sa r e conf e ră aces­t ora no i va l t: ;1 ţ.c , su l.J I in iinel locul istori c i na ! i­ona le in conLcx lul isto r ici uni ve rsa le.

As ll' c l , ac lul U nirii P rinc ipa l e lo r el e la 24 ia nu a ri e 1859 . scr l.Jal el e gcncrnţ iil c ca re i-a u u r m a i. , ca p un te el e l egătură i nLre trecu t ş i

v iilor , a susc iLat imag in a \. ia ş i La le n l ul urm a­ş il o r, elo rni c i sp rca- i i nlipăr i i np iatră m e m or ia . Arhilec lul George Sler ia n1 a pregii li l în 1912 penlru Bu c urcş li , 111achcta unui m o nu men t cal'C urm a să fi e 'i nc h in a L cil: p op or ul r o m â n m emo­rie i lui A lexa n d ru Toan Cu za. Mo nnm c n t ul i i prcz in tii pc A ll'xa n cl ru Ioa n Cu za in p ic ioa re. !n lr-o ţinuL:i demnă , caraclcr ist icti domn ului ro111 fu1, ia r la bazii p c ce le tre i la turi a le soclu ­lui era u sce ne cc rcprezc ntn 11 mom c n Lnl . U ni ­r i i P rin c ipa l e lor ş i citcva clin imporla n lc lc r e ron nc , - c n ael in c i urmări as upra dezvo l­tă rii socia le. econ o mi ce ş i po li t ice a Ho m f1-ni ei - care i-a u u r m a t : secul ar izarea a veril or mă năsl ireşt i ş i 'im p ropr ict ii r irca ţă ra nil or~.

Mach e la , ră masă clin păca te, doa r î n fază de pr o iect, a făcu t ca ornşul B u cureş ti s<'i fi e

NOTE

/'18!/i.-fR I /JC t;,e;i<;:1 L .+ T-A7A J"),r

1 „f.oca l ilii!' il r j ucl1 ·1.u1u i ·11r ov", B ucu­r eşt i , 1!J7:l, p . :-i :,i .

N u cun oaşLt•m I ilcratură ele sp ec ia l ita tc con sac r a lă cl irccl aces l c i l oca l ită !i . d a r p e n t ru ce rcetarea e ln u lo g i că a aşcz ă r ii î n gener a l s i a a rhiLccLurii p op ul a re in sp ec ia l pr cz. inlă in te ­r es s liin ţi fi c Ju c r:iril c:

. SLănculcsc u VI „ G heorghiu Aci„ SLnhl P „ Pe lrusc u P., Ar/ii tec i ura popularei rorntinească , regiunea Bucureş ti , B ucurcşl i , 1958 .

lo n V l ă elu\iu , Elnogra f'i e ramlln ească, Ed i­t u ra şti i11 P fi că, Bu curcş l.i , 197:!.

Ov id iu B irl ca, M ied enciclopedie a poveş­li lo r romiineş li , Ed ilura ş liin! i fi că ş i e nc ic lo­p ed ic:'\, Bu curl'ş li , 1976.

Geo r gc la S l o ica - Mari a Vt'ig'ii, A ria popular<l din Cîmpia J\llu11/eniei , Casa c rca !: ic i p o pul a re a ju clc ţ11Ju i Ilfov, 1!)6().

I ip s i l el e un a se menea ac l ele c ullură care a r f i c onsti tui t omag iul p c ca re Românii î l a elu cca n

-----.

S Lo ica (;„ Orbescu S„ 'u pri1Jire la organi­:arca inleriomlui /1/r1l11esc ill regiunea l::1 11 cu­re.5/i , in „Rev ista mu zee lor '', 1965.

Zdcr c ii1 c B .·, Slo ica G„ Cres!M11ri în lemll in aria popu lrull din l/om fi n ia, Bucureşti, 19Gfi.

Bămi !. cn 1n1 T„ T ypes d'a rt es da ns Ies vi lla ­ges roumains cl'une ri:gions marecagrnses du Da-11n be, î n El hn o g rap h icn IJ , B r no, 1960.

Drii gol' seu l. J., l„orme de repre:en I o re a mo livu lui so lar 111 aria popu la ră ro 111 rineascâ con­lempornnll , in „T ib iscns ", 1976.

C iu că H„ Drăgoescu I. T„ J\llax im E„ Conslmc/ii anexe clin Oll enia , J\llnn lenia si Do­brogea penim păs trarea proviziilor agroci'li 111e11 -lare, î n „O lteni a. S tu d ii ş i comunică ri , etn o­g raf ic", 1974 .

IO N I. DUĂ GOESCU

lui Cuza Vodă ş i , pr in c i , t 11Luro r eve nimen t e­l or is t ori ce ca re a u p receda t ş i urmat mom e n­lulu i U n ir .ii P rinc ip a l e lor.

Î l facem c unoscut pu b licului lnr g ş i ele spe­c ia l itatc. p rin p ag inil e rev is t e i , cl in clorinl a el e a r cm e m orn str:! cla n ii Ic d epu se el e gcncra­ţ ii Ic trecu te , p entru î nfrumuseţarea oraşu lui B u cureş t i c u monum ent e cvocaton rc, in spirate d in p ag inil e ele g lori.c a le istor ie i m il e na re a p op oru I u i r o m â n .

NOTE

l Geor ge S l er ia n , (1860- 1!l36). După stu ­d i i licea le la l as i , urmează Facultatea ck I itcre cl in Pa ri s . După obţ in erea li cen ţe i , mrnează do i a ni l a :Facullatea ele ma Lcmatică, oplincl a p o i p cnlrn Şcoa l a ele Bcl lc A r Lc din Pnri s, scc l: ia d e n rh itccturii ş i piclură . în Lors i n ţa r ii con s lr u i cşlc Cazi nou I ele Ja Bă il e S i ă n ic-Mo l d o· va, r csta nrcaz:'.\ T eatrul Naţ i ona l clin Bu cureş ti etc .

ÎLl 1. !)01 es t e nu m il v i ccprcşccl i ntc a l Socie­lă !. ii A rhi tcc !: il or ro mâ ni. Pcnlrn m erite cl eosc­b i Le 1' n act iv i ta ten clcsfiişura tă es t e a Ies m emb l'll cor cspon elcnt n l Soc i etăţ ii cen tra le a nrhi tcc­ţil or fr a ncezi ş i m e m bru a l Soc ictii \: ii A rhitec­ţ il o r cl in H a l ia.

2. Arh . St . Buc . , Fototeca , Ilu straţ i e 3085 , sepia , 88 x 1 40 mm , f. cd .

-----LIDIA MIHĂILESCU

95

http://patrimoniu.gov.ro