programe5ed270cc8... · programa pentru disciplina limbaăiăliteraturaăromÂn; i. statutul...

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind КprШЛКrОК prШgrКmОlШr pОЧtru EvКluКrОК NКțТШЧКlă pОЧtru КЛsШlvОЧțТТ МlКsОТ К VIII-К șТ pОЧtru prШЛОlО sМrТsО КlО ОбКmОЧuluТ НО ЛКМКlКurОКt ЧКțТШЧКlĽ îЧ КЧul șМШlКr 2019 - 2020

1

PROGRAME

pentru

EvКluКreКăNК郡ТonКl<ăpentruăКЛsolven郡ТТăМlКseТăКăVIII-a

Anulă群МolКră2019-2020

• lТmЛКă群ТălТterКturКăromсn<

• lТmЛКă群ТălТterКturКămКtern< (pentru elevii КpКrțТЧсЧН mТЧШrТtățТlШr

ЧКțТШЧКlОĽ МКrО Кu urmКt МursurТlО gТmЧКгТКlО îЧ lТmЛК mКtОrЧă)

• mКtemКtТМ<

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind КprШЛКrОК prШgrКmОlШr pОЧtru EvКluКrОК ЧКțТШЧКlă pОЧtru КЛsШlvОЧțТТ МlКsОТ К VIII-К șТ pОЧtru prШЛОlО sМrТsО КlО ОбКmОЧuluТ НО ЛКМКlКurОКt ЧКțТШЧКlĽ îЧ КЧul șМШlКr 2019 - 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura română Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 2

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBAă訓IăLITERATURAăROMÂN;

I. STATUTUL DISCIPLINEI

LТmЛК șТ lТtОrКturК rШmсЧă КrОĽ îЧ МКНrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de НТsМТplТЧă ШЛlТgКtШrТО.

PrОгОЧtК prШgrКmă pОЧtru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română viгОКгă ОvКluКrОК МШmpОtОЧțОlШr НО rОМОptКrО К mОsКУuluТ sМrТsĽ НТЧ tОбtО lТtОrКrО șТ ЧШЧlТtОrКrОĽ îЧ sМШpurТ НТvОrsОĽ НО ОбprТmКrО sМrТsă șТ НО utТlТгКrО МШrОМtă șТ КНОМvКtă К lТmЛТТ rШmсЧО îЧ producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, Мu sМШpurТ НТvОrsО. DОШКrОМО МШmpОtОЧțОlО НО ОvКluКt suЧt КЧsКmЛlurТ НО МuЧШștТЧțОĽ НОprТЧНОrТ șТ КtТtuНТЧТ ПШrmКtО îЧ МlКsОlО К V-a – a VIII-a, subiectele pОЧtru ОvКluКrОК ЧКțТШЧКlă vШr ОvКluК Кtсt МШmpОtОЧțОlО spОМТПТМОĽ Мсt șТ МШЧțТЧuturТlО КsШМТКtО КМОstora, МШЧПШrm prШgrКmОТ șМШlКrО КМtuКlТгКtО pОЧtru МlКsОlО К V-a – a VIII-К (КprШЛКtă prТЧ ШrНТЧul mТЧТstruluТ ОНuМКțТОТĽ МОrМОtărТТ șТ ТЧШvărТТ Мu Чr. 5097/09.09.2009).

II.ăCOMPETEN軍EăDEăEVALUAT

TКЛОlОlО НО mКТ УШs МuprТЧН МШmpОtОЧțОlО gОЧОrКlО МКrО vТгОКгă rОМОptКrОК șТ prШНuМОrОК mОsКУОlШr sМrТsО

НТЧ prШgrКmК șМШlКră pОЧtru МlКsК К VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse)Ľ НОtКlТОrТlО lШr îЧ МШmpОtОЧțОlО spОМТПТМО șТ МШЧțТЧuturТlО КsШМТКtОĽ НТЧ prШgrКmОlО șМШlКrО pОЧtru МlКsОlО К V-a – a VII-a. 1. ReМeptКreКămesКУuluТăsМrТs,ădТnăteбteălТterКreă群ТănonlТterКre,ăînăsМopurТădТverse

Competen郡eăspeМТПТМe Con郡ТnuturТăКsoМТКte 1.1 НШvОНТrОК îЧțОlОgОrТТ uЧuТ tОбt lТtОrКr sКu ЧШЧlТtОrКrĽ pШrЧТЧН НО lК МОrТЧțО НКtО

– idei principale, idei secundare; – ШrНТЧОК lШgТМă șТ tОmpШrКlă К ТНОТlШr/К îЧtсmplărТlШr НТЧtr-un text; – mШНurТ НО ОбpuЧОrО (ЧКrКțТuЧОĽ НОsМrТОrОĽ НТКlШg); – struМturТ îЧ tОбtОlО ОpТМО (lШgТМК КМțТuЧТТĽ tТmpĽ spКțТuĽ mШНКlТtățТ НО МКrКМtОrТгКrО К pОrsШЧКУОlШrĽ rОlКțТТlО НТЧtrО pОrsШЧКУОĽ ЧКrКtШrul) șТ lТrТМО (МШЧМШrНКЧțК НТЧtrО ПШrmК grКПТМă К pШОгТОТ șТ ТНООК trКЧsmТsă НО КМОКstКĽ Оul lТrТМ); – subiectul operei literare, momentele subiectului; – prШМОНОО НО ОбprОsТvТtКtО КrtТstТМă îЧ tОбtОlО stuНТКtО (ПТgurТ НО stТl: pОrsШЧТПТМКrОКĽ rОpОtТțТК ПШЧОtТМă/КlТtОrКțТКĽ mОtКПШrКĽ СТpОrЛШlКĽ ОpТtОtulĽ МШmpКrКțТКĽ rОpОtТțТКĽ ОЧumОrКțТКĽ КЧtТtОгК); – sensul propriu, sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; – ОlОmОЧtО НО vОrsТПТМКțТО (măsurКĽ rТmКĽ pТМТШrul mОtrТМĽ ritmul, versul, strofa); – trăsăturТlО spОМТПТМО gОЧurТlШr ОpТМ șТ lТrТМ îЧ tОбtО lК prТmК vedere; – trăsăturТ КlО spОМТТlШr lТtОrКrО îЧ tОбtО lК prТmК vОНОrО: sМСТțКĽ ЛКsmul pШpulКrĽ pКstОlulĽ ПКЛulКĽ ЧuvОlКĽ НШТЧК pШpulКră; – tОбtО lТtОrКrО (pШpulКrО șТ МultО – КpКrțТЧсЧН НТvОrsОlШr gОЧurТ șТ spОМТТ); tОбtО ЧШЧlТtОrКrО.



1.2 sОsТгКrОК МШrОМtТtuНТЧТТ șТ К valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mТУlШКМОlШr НО îmЛШgățТrО К vШМКЛulКruluТ șТ К МКtОgШrТТlШr sОmКЧtТМО stuНТКtОĽ К ШrtШgrКПТОТ șТ К puЧМtuКțТОТ

– КrСКТsmОĽ rОgТШЧКlТsmО șТ ЧОШlШgТsmО; – МuvТЧtО НОrТvКtОĽ МШmpusО sКu ШЛțТЧutО prТЧ sМСТmЛКrОК valorii gramaticale/conversiune; – categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; – МШЧstruМțТТ plОШЧКstТМО; – sensurile cuvintelor în contexte diferite; – mТУlШКМОlО ТЧtОrЧО НО îmЛШgățТrО К vШМКЛulКruluТ (НОrТvКrОКĽ compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), ПКmТlТК НО МuvТЧtО; mТУlШКМОlО ОбtОrЧО НО îmЛШgățТrО К vocabularului; – ШrtШgrКПТОrОК НТПtШЧgТlШrĽ К trТПtШЧgТlШr șТ К vШМКlОlШr îЧ СТКt; – НОspărțТrОК МuvТЧtОlШr îЧ sТlКЛО; – sОmЧО НО puЧМtuКțТО: puЧМtulĽ vТrgulКĽ НШuă puЧМtОĽ gСТlТmОlОlОĽ lТЧТК НО НТКlШgĽ sОmЧul îЧtrОЛărТТĽ sОmЧul ОбМlКmărТТĽ МrКtТmКĽ puЧМtul șТ vТrgulКĽ lТЧТК НО pКuгă; – semne ortografice: cratima, punctul; – vКlШrТ ОбprОsТvО КlО ЧТvОlurТlШr lТmЛТТ (ПШЧОtТМĽ lОбТМКl șТ morfosintactic) într-un text dat; – ОlОmОЧtО НО lТmЛă șТ НО stТl îЧ tОбtul lТtОrКr; – ПТgurТlО НО stТlĽ vОrsТПТМКțТК; – МКtОgШrТТ mШrПШlШgТМО spОМТПТМО părțТlШr НО vШrЛТrО (МШЧПШrm prШgrКmОlШr șМШlКrО pОЧtru МlКsОlО К V-a – a VIII-a): părțТlО НО vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, ЧumОrКlulĽ КНУОМtТvul) șТ ЧОПlОбТЛТlО (КНvОrЛulĽ prОpШгТțТКĽ МШЧУuЧМțТКĽ ТЧtОrУОМțТК); rОlКțТТ șТ ПuЧМțТТ sТЧtКМtТМО; – ОlОmОЧtО НО sТЧtКбă К prШpШгТțТОТ șТ К ПrКгОТ: prШЛlОmО НО acorН; ПuЧМțТТ sТЧtКМtТМО (prОНТМКtul vОrЛКl şТ prОНТМКtul nominal; subiectul; atributul adjectival; atributul substantival gОЧТtТvКlĽ КtrТЛutul suЛstКЧtТvКl prОpШгТțТШЧКlĽ КtrТЛutul suЛstКЧtТvКl КpШгТțТШЧКl; КtrТЛutul prШЧШmТЧКl gОЧТtТvКlĽ atributul pronominКl prОpШгТțТШЧКl; КtrТЛutul КНvОrЛТКl; atributul verbal; complementul direct; complementul indirect; МШmplОmОЧtОlО МТrМumstКЧțТКlО НО lШМĽ НО tТmpĽ НО mШН); tТpurТ НО prШpШгТțТТ – prТЧМТpКlО șТ suЛШrНШЧКtО (prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă prОНТМКtТvăĽ prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă suЛТОМtТvă; prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă КtrТЛutТvă; prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă МШmplОtТvă НТrОМtă); prШpШгТțТК rОgОЧtăĽ ОlОmОЧtul rОgОЧtĽ МuvТЧtОlО șТ МШЧstruМțТТlО ТЧМТНОЧtО; rОlКțТТ sТЧtКМtТМО; tШpТМă șТ puЧМtuКțТО; vКlШrТ stТlТstТМО КlО ПШlШsТrТТ КМОstora în textul dat.

1.3 ТНОЧtТПТМКrОК vКlШrТlШr ОtТМО șТ culturale într-un text, cu exprimarea ТmprОsТТlШr șТ prОПОrТЧțОlШr

– ОlОmОЧtО ОtТМО șТ МulturКlО îЧ tОбtО lТtОrКrО șТ ЧШЧlТtОrКrО șТ ОбprТmКrОК prШprТОТ КtТtuНТЧТ ПКță НО КМОstОК.

2. Utilizarea corect<ă群ТăКdeМvКt<ăКălТmЛТТăromсneăînăproduМereКădeămesКУeăsМrТse,ăînădТПerТteăМonteбteăde realizare, cu scopuri diverse

Competen郡eăspeМТПТМe Con郡ТnuturТăКsoМТКte 2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri șТ НОstТЧКțТТ НТvОrsОĽ КНКptсЧНu-le la sТtuКțТК НО МШmuЧТМКrО МШЧМrОtă

– ОlОmОЧtО НО rОНКМtКrО К uЧШr МШmpuЧОrТ pО Ш КЧumТtă tОmă/urmărТЧН uЧ plКЧ НКt sКu МШЧМОput НО ОlОv; – părțТlО МШmpШЧОЧtО КlО uЧОТ МШmpuЧОrТ; ШrgКЧТгКrОК plКЧuluТ uЧОТ МШmpuЧОrТ pО Ш tОmă НКtă; struМturКrОК НОtКlТТlШr îЧ Уurul ideii principale;



– НТspuЧОrОК îЧ pКgТЧă К НТvОrsОlШr tОбtО; sМrТОrОК îЧgrТУТtăĽ lТгТЛТlă șТ МШrОМtă; – rОНКМtКrОК uЧШr tОбtО rОПlОбТvО șТ ТmКgТЧКtТvО (МШmpuЧОrТ МКrО presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural); eviНОЧțТОrОК uЧШr trăsăturТ КlО uЧuТ ШЛТОМt (pОТsКУĽ ШpОră НО КrtăĽ pОrsШКЧă) îЧtr-o descriere; – rОНКМtКrОК uЧШr sМurtО ЧКrКțТuЧТ; – continuarea unor dialoguri; – rОНКМtКrОК uЧШr tОбtО КrgumОЧtКtТvО (susțТЧОrОК prОПОrТЧțОlШr șТ К ШpТЧТТlШr); – redactarea unor compuneri având ca suport texte literare la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj; – mШtТvКrОК КpКrtОЧОЧțОТ uЧuТ tОбt lК prТmК vОНОrО lК Ш spОМТО lТtОrКră sКu lК uЧ gОЧ lТtОrКr; – prezentarea unui punct de vedere asupra unor secveЧțО НТЧ tОбtО lК prТmК vОНОrОĽ pО ЛКгК uЧШr МОrТЧțО НКtО (НО ОбОmplu: ОlОmОЧtО НО struМtură К ШpОrОТ lТtОrКrОĽ ПТgurТlО НО stТl stuНТКtОĽ ОlОmОЧtО НО vОrsТПТМКțТО ОtМ.) sКu prТЧ ОбprТmКrОК КrgumОЧtКtă a opiniei personale privind structura textului, semnifiМКțТК tТtluluТĽ prШМОНООlО НО ОбprОsТvТtКtО КrtТstТМă îЧvățКtО șТ sОmЧТПТМКțТК/mОsКУul tОбtuluТ НКt; – ОбprТmКrОК КrgumОЧtКtă К uЧuТ puЧМt НО vОНОrО prТvТЧН uЧ text la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele la prima vedere.

2.2 utilizarea în redactarea unui text prШprТu К МuЧШștТЧțОlШr НО lОбТМ șТ НО mШrПШsТЧtКбăĽ ПШlШsТЧН КНОМvКt sОmЧОlО ШrtШgrКПТМО șТ НО puЧМtuКțТО

– elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; – КplТМКrОК МШrОМtă К МuЧШștТЧțОlШr НО mШrПШsТЧtКбă îЧ ОбprТmКrОК sМrТsă; – ПШlШsТrОК МШrОМtă К sОmЧОlШr НО puЧМtuКțТО lК ЧТvОlul prШpШгТțТОТ șТ Кl ПrКгОТ (МШШrНШЧКrОĽ suЛШrНШЧКrОĽ ТЧМТНОЧță); – ОЧuЧțulĽ ПrКгКĽ părțТ НО prШpШгТțТО șТ prШpШгТțТТ stuНТКtО (prediМКtul șТ prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă prОНТМКtТvăĽ suЛТОМtul șТ prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă suЛТОМtТvă; КtrТЛutul șТ prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă КtrТЛutТvă; МШmplОmОЧtul НТrОМt șТ prШpШгТțТК suЛШrНШЧКtă МШmplОtТvă НТrОМtă); ОбpКЧsТuЧОК șТ МШЧtrКgОrОК.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 - 2020

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura maghiară maternă Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 5

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA

LIMBAăŞIăLITERATURAăMAGHIAR;ăMATERN;

I. KOMPETENCIÁK 1. A szövegolvasás • a részek és a szövegegész jelentésének megragadása; • Кг ТrШНКlmТ цs ЧОm ТrШНКlmТ ФШmmuЧТФпМТяs СОlвгОt УОllОmгőТЧОФ mОgrКgКНпsКĽ цs

megkülönböztetése; • az irodalmi formák és kódok szerepének megragadása a sгövОgsгОrvОгőНцsЛОЧ; • Кг ТrШНКlmТ művОФ цrtцФvТsгШЧвКТЧКФĽ СКЧgЧОmцЧОФ mОgrКgКНпsК; • a szöveg adott szempontok szerinti értelmezése és értékelése.

2.ăAгăírпsЛelТăФТПeУeгőФцpessцРă(ПoРКlmКгпs)ăă • ФülöЧЛöгő sгövОgtípusШФ / sгövОgműПКУШФ КlФШtпsК; • a szöveg megszerkesztése, tagolása; • a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazása; • a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazása; • tudatos helyesírás; • személyesség a szövegalkotásban. II. TARTALMAK

1. Irodalomolvasás Irodalmi formák és kódok

• törtцЧОtmШЧНпsĽ ОlЛОsгцlőĽ ОlЛОsгцlőТ ЧцгőpШЧtĽ sгОrОplőĽ sгОrОplőФ rОЧНsгОrО; • ОpТФКТ műПКУШФ: ОlЛОsгцlцs/ЧШvОllКĽ СumШrОsгФĽ КЧОФНШtКĽ rОgцЧв; • ЛОsгцНСОlвгОt(ОФ) К ФöгЧКpТ цs ТrШНКlmТ sгövОgОФЛОЧ: К ЛОsгцlőЧОФ К tпrgвСШг цs К МímгОttСОг vКlя vТsгШЧвК; tцЧв цs ПТФМТя; ОlЛОsгцlőĽ ОlЛОsгцlőТ ЧцгőpШЧtĽ tцrsгОrФОгОtĽ ТНősгОrФОгОt Кг ОpТФКТ művОФЛОЧ; • megjelenített értékek, értékrend; • hangnemek: ünnepélyes, patetikus, szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.

2.ăAăloРТФusăцsăМцlsгerűănвelvhКsгnпlКt:ăФöгlцsПormпФă • irodalmi és nem irodalmi szövegek értelmezése; • párbeszéd, monológ. elbeszélés, leírás, jellemzés, személyes álláspont kifejezése és indoklása.

3. AăФöгlцsăцpítőelemeТ:ăКămondКt,ăКăsгя. A szó. • a szavak jelentése; • a szó szerkezete; • a szófajok. A mondat. • Кг ОgвsгОrű mondat és elemzése.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru EvКluКrОК NКțТШЧКlă pОЧtru КЛsШlvОЧțТТ МlКsОТ К VIII-К șТ pОЧtru prШЛОlО sМrТsО КlО ОбКmОЧuluТ НО ЛКМКlКurОКt ЧКțТШЧКlĽ îЧ КЧul șМШlКr 2019 - 2020

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura germană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 6

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBAăŞIăLITERATURAăGERMAN;ăMATERN;

I. Literatur 1. Persönliche Meinung äußern und begründen; 2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:

a. die Nacherzählung b. die Inhaltsangabe;

3. Texte aufgrund von Fragen erschließen; 4. Texte fortsetzen oder umformen; 5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes; 6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen 7. Änderung der Erzählperspektive; 8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade 9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.

10. Änderung der Erzählperspektive; 11. Verfassen eines persönlichen Briefes.

II. Sprachbetrachtung 1. Bereicherung des Wortschatzes:

a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung, b. das Wortfeld, c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;

2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern: Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;

3. Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen: Subjekt-, Prädikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;

4. Form der Nebensätze: a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz; b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz.

5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt. 6. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:

a. das Substantiv (mit Schwerpunkt: Deklination, Pronomen und Präposition); b. das Adjektiv (Steigerung); c. das Verb (mit Schwerpunkt: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen).


Programa pentru disciplina – Limba şi literatura sârbă maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 7

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBAăŞIăLITERATURAăSÂRB;ăMATERN;

I.ăSКdržКУăprograma: Srpski jezik 1. Fonetika:

JОНЧКčОЧУО suglКsЧТФК pШ гvučЧШstТ Т mОstu tvШrЛО; PКlКtКlТгКМТУК; JШtШvКЧУО; PrОlКг suglКsЧТФК l u o.

2. RečnТФ: PШrШНТМК rОčТ; AЧtШЧТmТ; SТЧШЧТmТ; HШmТЧТmТ; SuПТФsКМТУК Т prОПТФsКМТУК; SlШžОЧТМО; ArСКТгmТ; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi.

3. Morfologija: ГЧКčОЧУО Т upШtrОЛК pКНОžК; NОШНrОđОЧТ Т ШНrОđОЧТ prТНОvsФТ ШЛlТМТ; PШrОđОЧУО prТНОvК; ImОЧТčФО i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena.

4. Sintaksa: SlШžОЧО rОčОЧТМО ЧОгКvТsЧШg ШНЧШsК; SlШžОЧО rОčОЧТМО гКvТsЧШg ШНЧШsК.

Ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika: - rКspШгЧКvКЧУО glКvЧТС pШУmШvК Тг ПШЧОtТФОĽ rОčЧТФКĽ mШrПШlШgТУО Т sТЧtКФsО; - njihovo primenjivanje u datom kontekstu; - mШrПШsТЧtКФtТčФК КЧКlТгК ШНrОđОЧТС grКmКtТčФТС ФКtegorija u datom tekstu; - mШtТvТsКЧУО ulШgО ТЧtОrpuЧФМТУО Т rОНК rОčТ u slШžОЧТm rОčОЧТМКmК; - ШНrОđТvКЧУО ФШrОspШЧНОЧМТУО ТгmОđu НОlШvК rОčОЧТМО Т slШžОЧО rОčОЧТМО гКvТsЧШg ШНЧШsК; - pШštШvКЧУО ЧШrmТ ФЧТžОvЧШg УОгТФК prТlТФШm pТsmОЧШg ТгrКžКvКЧУК. II. SКdržКУ proРrКmК:ăФnУТževnКăleФtТrК 5. razred: Starac prevario divov; UăМКrКăTroУКnКăФoгУeăušТ; OsnovnКăšФolК ШН B. NušТćК; 6. razred: Car Lazar a carica Milica; VeletovМТăodăI.AndrТćК; Geografija ШН B.NušТćК; 7. razred: Analfabeta ШН B. NušТćК; Hajduk Veljko ШН V.St.KКrКНžТćК; 8. razred: Kad mlidijah umreti ШН B. RКНТčОvТćК; PočetКФăЛuneăprotТvădКhТУК; Sve, sve, ali zanat;

Hasanaginica; SveăćeătoănКrodăpoгlКtТtТ ШН L.LКгКrОvТćК; O klasje moje ШН A.ŠКЧtТćК; Pokondirena tikva ШН J.St.PШpШvТćК; Kosa ШН I. AЧНrТća.

CТlУevТăТăгКdКМТănКstКveăsrpsФeăФnУТževnostТ: - rКspШгЧКvКЧУО ОtКpК u ТгrКНТ pТsmОЧТС sКstКvК Т rОгТmОУК ФЧУТžОvЧТС tОФstШvК; - pТsmОЧШ ТгlКgКЧУО sТžОК Т mШmОЧКtК ЧКrКtТvЧШg tФТvК НКtО ФЧУТžОvЧО lОФtТrО; - rКspШгЧКvКЧУО rКгlТФК ТгmОđu usmОЧО Т pТsКЧО ФЧУТžОvnosti; - ОlКЛШrКМТУК ФЧУТžОvЧШg ФШmОЧtКrК; - ФКrКФtОrТгКМТУК ФЧУТžОvЧТС lТФШvК; - pШštШvКЧУО ЧШrmТ ФЧУТžОvЧШg УОгТФК prТlТФШm pТsmОЧШg Т usmОЧШg ТгrКžКvКЧУК. Literatura KЧУТžОvЧК lОФtТrК Т grКmКtТФК гК 5. rКгrОН; KЧУТžОvЧК lОФtТrК Т grКmКtТФК гК 6. rКгrОН; KnjižОvЧК lОФtТrК Т grКmКtТФК гК 7. rКгrОН; KЧУТžОvЧК lОФtТrК Т grКmКtТФК гК 8. rКгrОН.


Programa pentru disciplina – Limba şi literatura slovacă maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 8

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBAă訓IăLITERATURAăSLOVAC;ăMATERN;

LIMBAăSLOVAC; A. FonetТМ<

SuЧОtОlО (vШМКlОĽ МШЧsШКЧОĽ НТПtШЧgТ). MutКțТК suЧОtОlШr. SТlКЛК: împărțТrОК МuvТЧtОlШr îЧ sТlКЛО. Cuvinte selectate.

B. Lexicologie CuvсЧtul. ÎmЛШgățТrОК vШМКЛulКruluТ (ПШrmКrОК МuvТЧtОlШrĽ împrumuturТlО). DТПОrОЧțТОrОК vШМКЛulКruluТ Нupă НТПОrТtО МrТtОrТТ (ПШЧНul НО ЛКгă Кl vШМКЛulКruluТĽ mКsК vШМКЛulКruluТĽ sinonimele, antonimele, omonimele).

C. Morfologia PărțТlО НО vШrЛТrО: ПlОбТЛТlО (suЛstКЧtТvОĽ КНУОМtТvОĽ prШЧumОĽ Чumerale, verbe), neflexibile (КНvОrЛОĽ prОpШгТțТТĽ МШЧУuЧМţТТ). CКtОgШrТТlО grКmКtТМКlО КlО părţТlШr НО vШrЛТrО (îЧ МШЧПШrmТtКtО Мu prШgrКmК şМШlКră).

D. Sintaxa PrШpШгТţТК sТmplă şТ МШmpusă. PărţТlО НО prШpШгТţТО. FrКгК: МШШrНШЧКtăĽ suЛШrНШЧКtă. TТpurТlО НО prШpШгТţТТ îЧ ПrКгК МШШrНШЧКtă şТ suЛШrНШЧКtă. ElОmОЧtОlО НО lОgătură.

CerТnYe: - rОМuЧШКştОrОК МКtОgШrТТlШr ПОЧШmОЧОlШr НКtО; - КplТМКrОК МuЧШştТЧţОlО îЧ МuvТЧtО şТ prШpШгТţТТ sМurtО; - mОЧţТШЧКrОК ОбОmplОlШr: МuvТЧtОĽ prШpШгТţТТ sМurtОĽ rОНКМtКrОК tОбtОlШr sМurtОĽ îЧ МКrО să sО

manifeste fenomenul solicitat; - КЧКlТгК mШrПШlШgТМă К părţТlШr НО vШrЛТrО şТ К МКtОgШrТТlШr rОspОМtТvО îЧ ЛКгК tОбtuluТ НКt; - ПШrmКrОК НО prШpШгТţТТ Мu părţТlО НО vШrЛТrО НКtО; - НОtОrmТЧКrОК prОНТМКtОlШrĽ К ОlОmОЧtОlШr НО lОgăturăĽ sОgmОЧtКrОК ПrКгОТ îЧ prШpШгТțТТĽ

НОtОrmТЧКrОК ПОlurТlШr НО prШpШгТţТТĽ К ПrКгОТ şТ mКrМКrОК rКpШrturТlШr îЧtrО părţТlО НО prШpШгТţТО/îЧtrО prШpШгТţТТ;

- НОtОrmТЧКrОК ПuЧМţТОТ sТЧtКМtТМО К МuvТЧtОlШr mКrМate; - КplТМКrОК МuЧШştТЧţОlШr НТЧ sТЧtКбă îЧ prШpШгТţТТĽ ПШrmulКrОК prШpШгТţТТlШr sТmplО şТ К ПrКгОlШr. LITERATURAăSLOVAC; A. Texte literare

Medicína (Janko Jesenský), Čakanka (ġuНmТlК PШНУКvШrТЧsФп), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovský), Katarína - ĢuНШvп ЛКlКda, Sitniansky vatrár (Jozef Horák), Prvé hodinky (Jozef Gregor Tajovský), Išli hudci horou - ĢuНШvп ЛКlКНК, Doktor (Janko Jesenský), Zuzanka Hraškovie (Pavol Országh Hviezdoslav), Zapákovci (BШžОЧК SlКЧčíФШvп TТmrКvК)Ľ Statky-zmätky (Jozef Gregor Tajovský).

B. NoYТunТădeăteorТeălТterКr< OpОrК lТtОrКră. EpТМК. LТrТМК. PШvОstТrОĽ sМСТţăĽ ЧuvОlăĽ rШmКЧ. CrОКţТК pШpulКrăĽ pШvОstОКĽ cântecul. AМţТuЧОК lТtОrКrăĽ ПКгОlО КМţТuЧТТ. PОrsШЧКУul lТtОrКr. MТУlШКМО şТ prШМОНОО КrtТstТМО: ОpТtОtulĽ pОrsШЧТПТМКrОКĽ mОtКПШrКĽ СТpОrЛШlКĽ НОsМrТОrОКĽ ЧКrКţТuЧОКĽ dialogul, monologul. Elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul.


Programa pentru disciplina – Limba şi literatura slovacă maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 9

COMPUNEREA • RОprШНuМОrОК МШЧţТЧutuluТ. RОНКМtКrОК plКЧuluТ НО ТНОТ. • RОprШНuМОrОК КМţТuЧТТ Мu stКЛТlТrОК ПКгОlШr КМţТuЧТТ. CКrКМtОrТstТМК pОrsШЧКУului. • VШrЛТrОК НТrОМtă şТ ТЧНТrОМtă. TОбtО ПuЧМţТШЧКlО. BIBLIOGRAFIE Gramatika slovenského jazyka (Gramatica limbii slovace), Editura: Slovenské pedagogické ЧКФlКНКtОĢstvШ, 2003 Pravidlá slovenského pravopisu (Îndreptar ortografic slovac). Synonymický slovník (DicYionar de sinonime). Krátky slovník slovenského jazyka (DicYionar explicativ al limbii slovace). Sedlák, Imrich şТ МШl, Dejiny slovenskej literatúry (Istoria literaturii slovace), volumul I şТ II, Martin – Bratislava, 2009. Manualele în vigoare (clasele V-VIII).

http://www.martinus.sk/knihy/vydavatelstvo/Slovenske-pedagogicke-nakladatelstvo/

http://www.martinus.sk/knihy/vydavatelstvo/Slovenske-pedagogicke-nakladatelstvo/


Programa pentru disciplina – Limba și literatura italiană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 10

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBAăŞIăLITERATURAăITALIAN;ăMATERN;

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). II.ăCOMPETEN軍EăDEăEVALUATă

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.

1. Receptareaămesajuluiăscris,ădinătexteăliterareăşiănonliterare,ăînăscopuriădiverseă

Competenţeăspecificeă Conţinuturiăasociateă 1.1 dovedirea înţelegerii

unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;

moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog); subiectul operei literare; procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de

stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);

sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;



texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunţul, ştirea);

reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text; completarea unui text lacunar; recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text; recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text; utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile

semantice studiate. 1.2 sesizarea corectitudinii

şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

Comunicarea scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură.

Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a

unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.

Fonetic<ăşiăortografie:ă Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; Sinonime, antonime . Gramatic<:

1. Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.

2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.

3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso).

4. Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.



5. Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziţia asertivă si imperativă.

6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).

7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).

8. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che.

9. Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).

10. Interjecţia: interjecţii proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni – santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.

1.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor

- elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.

2. Utilizareaă corect<ă şiă adecvat<ă aă limbiiă italieneă înă producereaă deă mesajeă scrise,ă înă

diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţeăspecificeă Conţinuturiăasociateă 2.1 redactarea diverselor

texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

- redactarea în scris de texte funcţionale simple: paragrafe pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;

- redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;

- realizarea de texte de mică întindere, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;

- redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură; - cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului,

structura textului narativ; - descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul

(caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); - figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea,

repetiţia, epitetul, antiteza, metafora; - sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; - genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);



- textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar utilitar;

- redactare de mesaje, instrucţiuni; - completare de texte lacunare, rebus; - redactare de scrisori în registru familiar; - construirea unor scurte povestiri; - folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor; - diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite; - folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile; - folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia

faptelor relatate; - folosirea conectorilor adecvaţi; - folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori

expresivitatea comunicării; - rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; - identificarea structurii textului narativ; - sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de

context; - stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un

text dat; - identificarea secvenţelor într-un text narativ; - structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul

acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.). 2.2

utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului;

folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;

aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia.

Teme recomandate:

Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;

Universul adolescenţei: stiluri de viaţă; Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie; Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri; Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii; Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi

importante; Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor

tradiţionale (reluare şi îmbogăţire); Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme; Universul cultural italian: trecut şi prezent; Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală,

publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul; Umorismul.


Programa pentru disciplina – Limba și literatura rromani maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 14


LIMBAăŞIăLITERATURAăRROMANIăMATERN;

I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii rromani materneîn producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Programa de limba și literatura maternă rromani favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind: - înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă; - asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare; - cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică; - dobândirea unor competenţe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei; - asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). II.ăCOMPETEN軍EăDEăEVALUATă Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.



1. Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri

Competen郡eăspecifice Con郡inuturi 1.1. Prezentarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte continue, discontinue şi multimodale

Textul narativ literar – înăproz< • Instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje • Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I • Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare. Planul dezvoltat de idei - Textul narativ nonliterar - Textul descriptiv literar - Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite Textul epic Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare Textul liric Versificație: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor - Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic - Strategii de interpretare: discuții pe marginea textelor citite, interpretarea limbajului figurat (repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza)

1.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

- Rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile. - Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor. - „Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu-portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?). - Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate - Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal - Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conţinutul textului. - Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare. - Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. - Rezumatul /planul de idei. - Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică). - Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvenţă a textului.

2. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

Competen郡eăspecifice Con郡inuturi 2.1ăFolosireaăachiziţiilorăprivind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentruăînţelegereăcorect<ăşiăexprimareănuanţat<ăaăintenţiilorăcomunicative

- Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin şi feminin), număr (singular şi plural), determinare (articol) şi cele şapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental şi vocativ). Flexiunea nominală - Adjectivul- tipurile acestuia (buxle şi tang), gradele de comparaţie ale adjectivului. Realizări ale atributului: prin adjectiv, pronume, numeral



- Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie - Verbul - modurile prsonale şi nepersonale. Distincţia între verbele tematice şi verbele atematice. Posibilităţi combinatorii ale verbului. Pronumele -tipurile şi declinarea (pronumele personal/ i 3enutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i pućhutni-phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele refelexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni - Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât - Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) - Posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale - Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului - Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial

2.2. Analizarea elementelor deădinamic<ăaălimbii,ăprinăutilizareaăachiziţiilorădeălexicăşiăsemantic<

Vocabular - Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul şi contextul; forma şi sensul cuvintelor - Categorii semantice: sinonime, antonime - Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat, conversiunea - Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului; împrumuturile lexicale - Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse - Familia lexicală

2.3. Valorificareaărelaţieiădintreănorm<,ăabatereăşiăuzăîn adecvarea strategiilor individuale de comunicare

Ortoepieăşiăortografieă - Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul. Articolul de dicţionar - Tipuri de sunete: Vocală. Consoană - Semivocală. Accentul. Silaba - Grupurile vocalice - Despărţirea în silabe - Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii rromani


Programa pentru disciplina – Limba şi literatura ucraineană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 17


LIMBAăŞIăLITERATURAăUCRAINEAN;ăMATERN; I. З½：ïöăÖíçôí¿ьÖÜ；ăäëÜÇëí½ó:ăば¡ëí；Öïь¡íă½Üçí

1. ぱÜÖñöó¡í: ぢÜÖ　öö　 äëÜ âÜÖñöó¡Ü; ЗçÜ¡ó ÇÜ¿ÜïÖ： öí äëóÇÜ¿ÜïÖ：; АäÜïöëÜâ; でäÜ¿ÜôñÖÖ　 úÜ, ьÜ; ЗçÜ¡Üçñ £ÖíôñÖÖ　 ßÜ¡ç 　, 0, є, ；; ぞñÖíÇÜ¿ÜüñÖ： ÇÜ¿ÜïÖ： ñ, ó.

2. ずñ¡ïó¡Ü¿ÜÇ：　: だÑÖÜ£ÖíôÖ：： ßíÇíöÜ£ÖíôÖ： ï¿Üçí; ぢë　½ñ öí äñëñÖÜïÖñ £ÖíôñÖÖ　; だ½ÜÖ：½ó; でóÖÜÖ：½ó; АÖöÜÖ：½ó; ЗÖíôÜà： ôíïöóÖó ï¿Üçí: ¡Üë：ÖьĽ ïÜâ：¡ïĽ äëñâ：¡ïĽ £í¡：ÖôñÖÖ　; ぱëí£ñÜ¿ÜÇ：£½ó; だïÖÜçÖ： ïäÜïÜßó ï¿ÜçÜöçÜëñÖÖ　.

3. ぜÜëâÜ¿ÜÇ：　: でí½Üïö：úÖ： öí ï¿Ü¢ßÜç： ôíïöóÖó ½Üçó; І½ñÖÖó¡; が：єï¿ÜçÜ; ぢëó¡½ñöÖó¡; ぶóï¿：çÖó¡; Зíú½ñÖÖó¡; ぢëóï¿：çÖó¡; ゎëí½íöóôÖóú ëÜ£ß：ë ï¿：ç; で¿Ü¢ßÜç： ôíïöóÖó ½Üçó.

Ц：¿：ă：ă£íçÑíÖÖ　ăÖíçôíÖÖ　ăÜ¡ëí；Öïь¡Ü；ă½Üçó: - çó£Öíôóöó ÜïÖÜçÖ： äÜÖ　öö　 âÜÖñöó¡óĽ ¿ñ¡ïó¡óĽ ½ÜëâÜ¿ÜÇ：； öí ïóÖöí¡ïóïÜ; - çäëÜçíÑ¢ñÖÖ　 ÖíßÜöóê £ÖíÖь ç ÑíÖÜ½Ü ¡ÜÖöñ¡ïö：; - ½ÜëâÜïóÖöí¡ïóôÖóú íÖí¿：£ Ññ　¡óê Çëí½íöóôÖóê ¡íöñÇÜë：ú ç ÑíÖÜ½Ü öñ¡ïö：; - äëíçó¿ьÖñ çó¡ÜëóïöíÖÖ　 äÜÖ¡öÜíî：；Ľ çó½ÜÇó ÑÜ ½Üç¿ñÖÖ　: £½：ïöÜçÖ：ïöьĽ äÜï¿：ÑÜçÖ：ïöьĽ

äëíçó¿ьÖ：ïöь; öÜôÖ：ïöьĽ ßíÇíöïöçÜĽ çóëí£Ö：ïöьĽ ÑÜëñôÖ：ïöь; - çó£Öíôóöó ïä：çç：ÑÖÜüñÖÖ　 ½：¢ ôíïöóÖí½ó ½Üçó öí ô¿ñÖí½ó ëñôñÖÖ　; - çóëí¢ñÖÖ　 ÑÜ½Ü¡ ½ÜçÜ0 öí Öí äóïь½：. II. З½：ïöăÖíçôí¿ьÖÜ；ăäëÜÇëí½ó:ăば¡ëí；Öïь¡íă¿：öñëíöÜëí

5. ¡¿íï: ゑÜç¡ă：ăと：ö,ăずñÜÖ：Ñ ゎ¿：ßÜç; ぜí¿óúăぜóëÜÖĽ ІçíÖ ぱëíÖ¡Ü; がÜ¿　; ぢëÜăïñßñĽ どíëíï ぷñçôñÖ¡Ü.

6. ¡¿íï: ぜÜêíă ：ă ゐÑ¢Ü¿íĽ ずñÜÖ：Ñ ゎ¿：ßÜç; どóüíă ½Üëïь¡íĽ ずñï　ば¡ëí；Ö¡í; ぜí¿ñÖь¡óúăÇë：üÖó¡Ľ ぜóêíú¿Ü とÜî0ßóÖïь¡óú; ゎëóîñçí ü¡：¿ьÖíăÖíÜ¡íĽ ІçíÖ ぱëíÖ¡Ü.

7. ¡¿íï: とëíïÖñăäóïíÖÖ　Ľ ІçíÖ ぱëíÖ¡Ü. 8. ¡¿íï: がÜßëóúă£íëÜßÜ¡ І. ぱëíÖ¡Ü; Іăçóë：ïă　ăÖíăôÜ¢óÖ：; づñçñăöíăïöÜÇÖñăがÖ：äëăüóëÜ¡óú.

Ц：¿：ă：ă£íçÑíÖÖ　ăÖíçôíÖÖ　ăÜ¡ëí；Öïь¡Ü；ă½Üçó: - çó£ÖíôñÖÖ　 ñöíä：ç Ü ëÜ£çóö¡Ü êÜÑÜ¢ÖьÜ； ¿：öñëíöÜëó; - Ü£íÇí¿ьÖñÖÖ　 £ÖíÖь äëÜ ÜïÖÜçÖ： ëÜÑó êÜÑÜ¢ÖьÜ； ¿：öñëíöÜëó: ñäÜïĽ ¿：ëó¡íĽ Ñëí½í; - äÜÇ¿óß¿ñÖÖ　 äÜÖ　öö　 äëÜ êÜÑÜ¢Ö0 öí ÖíÜ¡ÜçÜ ¿：öñëíöÜëÜ; - ëÜ£ëÜß¡í ¿：öñëíöÜëÖÜÇÜ íÖí¿：£Ü öçÜëÜ; çó£ÖíôñÖÖ　 êíëí¡öñëÖóê ëóï ¿：öñëíöÜëÖóê

äñëïÜÖí¢：ç; - ÑÜöëó½íÖÖ　 ÖÜë½ ¿：öñëíöÜëÖÜ； ½Üçó ç äóïь½Üç：ú öí ÜïÖ：ú ½Üç：. Literatura: ば¡ëí；Öïь¡í ½ÜçíĽ ぢ：ÑëÜôÖó¡ 5 - ÇÜ ¡¿íïÜ; ば¡ëí；Öïь¡í ½ÜçíĽ ぢ：ÑëÜôÖó¡ 6 - ÇÜ ¡¿íïÜ; ば¡ëí；Öïь¡í ½ÜçíĽ ぢ：ÑëÜôÖó¡ 7 - ÇÜ ¡¿íïÜ; ば¡ëí；Öïь¡í ½ÜçíĽ ぢ：ÑëÜôÖó¡ 8 - ÇÜ ¡¿íïÜ.


Programa pentru disciplina – Matematică Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 18


MATEMATIC;

Evaluarea NКțТШЧКlă pОЧtru КЛsШlvОЧțТТ МlКsОТ К VIII-К ОstО uЧ ОбКmОЧ ЧКțТШЧКl șТ rОprОгТЧtă mШНКlТtКtОК НО ОvКluКrО ОбtОrЧă sumКtТvă К МШmpОtОЧțОlШr НШЛсЧНТtО pО pКrМursul îЧvățămсЧtuluТ gТmЧКгТКl.

ÎЧ МКНrul EvКluărТТ NКțТШЧКlО pОЧtru КЛsШlvОЧțТТ МlКsОТ К VIII-a Matematica КrО stКtut НО НТsМТplТЧă obligatorie.

PrШgrКmК НО ОбКmОЧ ОstО rОКlТгКtă îЧ МШЧПШrmТtКtО Мu prОvОНОrТlО prШgrКmОТ șМШlКrО îЧ vТgШКrО. Subiectele pentru EvКluКrОК NКțТШЧКlă pОЧtru КЛsШlvОЧțТТ МlКsОТ К VIII-a ОvКluОКгă МШmpОtОЧțОlО ПШrmКtО/НОгvШltКtО pО pКrМursul îЧvățămсЧtuluТ gТmЧКгТКl șТ sО ОlКЛШrОКгă îЧ ЛКгК prОгОЧtОТ prШgrКmО.

COMPETENXEăGENERALE ALE DISCIPLINEI

1. Identificarea uЧШr НКtО şТ rОlКţТТ mКtОmКtТМО şТ МШrОlКrОК lШr îЧ ПuЧМţТО НО МШЧtОбtul îЧ МКrО Кu ПШst definite

2. Prelucrarea НКtОlШr НО tТp МКЧtТtКtТvĽ МКlТtКtТvĽ struМturКlĽ МШЧtОбtuКl МuprТЧsО îЧ ОЧuЧţurТ mКtОmКtТМО 3. Utilizarea КlgШrТtmТlШr şТ К МШЧМОptОlШr mКtОmКtТМО pОЧtru МКrКМtОrТгКrОК lШМКlă sКu glШЛКlă К uЧОТ

sТtuКţТТ МШЧМrОtО 4. Exprimarea МКrКМtОrТstТМТlШr mКtОmКtТМО МКЧtТtКtТvО sКu МКlТtКtТvО КlО uЧОТ sТtuКţТТ МШЧМrОtО şТ К

algoritmilor de prelucrare a acestora 5. Analizarea şТ interpretarea МКrКМtОrТstТМТlШr mКtОmКtТМО КlО uЧОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă 6. Modelarea mКtОmКtТМă К uЧШr МШЧtОбtО prШЛlОmКtТМО vКrТКtОĽ prТЧ ТЧtОgrКrОК МuЧШştТЧţОlШr НТЧ НТПОrТtО

domenii COMPETENXEăDEăEVALUATăŞIăCONXINUTURI

CLASA a V-a CompetenYeăspecifice ConYТnuturТ

1. Identificarea caracteristicilor numerelor ЧКturКlО şТ К ПШrmОТ НО sМrТОrО К uЧuТ Чumăr natural în contexte variate

2. Utilizarea ШpОrКţТТlШr КrТtmОtТМО şТ К prШprТОtăţТlШr КМОstШrК îЧ МКlМulО Мu ЧumОrО naturale

3. Selectarea şТ utilizarea de algoritmi pentru ОПОМtuКrОК ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО ЧКturКlО şТ pОЧtru НТvТгТЛТlТtКtОК Мu 10Ľ 2 şТ 5

4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea unor probleme, a sШluţТТlШr uЧШr ОМuКţТТ НО tipul: x a b = ; a x b = ; x a b = ( 0a ,

a divizor al lui b); :x a b= ( )0a ; :a x b= ( 0x , b divizor al lui a) şТ К uЧШr ТЧОМuКţТТ de tipul: x a b ( ), ; x a b ( ), , unde a este divizor al lui b; :x a b ( ), , cu 0a , unde a şТ b sunt numere

naturale 5. Deducerea uЧШr prШprТОtăţТ КlО ШpОrКţТТlШr Мu

numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

6. Transpunerea uЧОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă îЧ limbaj matematic, rezolvarea problemei ШЛţТЧutО (utТlТгсЧН ОМuКţТТĽ ТЧОМuКţТТĽ ШrgКЧТгКrОК НКtОlШr) şТ ТЧtОrprОtКrОК rezultatului

Numere naturale • Scrierea şi citirea numerelor naturale în sistemul de ЧumОrКţТО гОМТmКl; şТrul ЧumОrОlШr ЧКturКlО. Reprezentarea numerelor naturale pe axa numerelor. CШmpКrКrОКĽ КprШбТmКrОК şТ ШrНШЧКrОК numerelor naturale; probleme de estimare • AНuЧКrОК ЧumОrОlШr ЧКturКlО; prШprТОtăţТ. SМăНОrОК numerelor naturale • ÎЧmulţТrОК ЧumОrОlШr ЧКturКlО; prШprТОtăţТ. FКМtШr МШmuЧ. OrНТЧОК ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr; utТlТгКrОК parantezelor • Ridicarea la putere cu exponent natural a unui Чumăr ЧКturКl; МШmpКrКrОК putОrТlШr МКrО Кu КМООКşТ ЛКгă sКu КМОlКşТ ОбpШЧОЧt • ÎmpărţТrОКĽ Мu rОst гОrШĽ К ЧumОrОlШr ЧКturКlО МсЧН împărţТtШrul КrО mКТ mult НО Ш МТПră • ÎmpărţТrОК Мu rОst К ЧumОrОlШr ЧКturale • OrdТЧОК ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr • NШţТuЧОК НО НТvТгШr; ЧШţТuЧОК НО multТplu. Divizibilitatea cu 10, 2, 5 • MОНТК КrТtmОtТМă К НШuă ЧumОrО ЧКturКlО, cu rОгultКt Чumăr ЧКturКl • EМuКţТТ şТ ТЧОМuКţТТ îЧ mulţТmОК ЧumОrОlШr ЧКturКlО • PrШЛlОmО МКrО sО rОгШlvă Мu КУutШrul ОМuКţТТlШr şТ Кl ТЧОМuКţТТlШr şТ prШЛlОmО НО ШrgКЧТгКrО К НКtОlШr



1. Identificarea în limbajul cotidian sau în ОЧuЧţurТ mКtОmКtТМО К uЧШr ЧШţТuЧТ spОМТПТМО tОШrТОТ mulţТmТlШr

2. EvТdenYТereКĽ prТЧ ОбОmplОĽ К rОlКţТТlШr НО КpКrtОЧОЧţă sКu НО ТЧМluгТuЧО

3. Selectarea şТ utilizarea uЧШr mШНКlТtăţТ КНОМvКtО НО rОprОгОЧtКrО К mulţТmТlШr şТ К ШpОrКţТТlШr Мu mulţТmТ

4. Exprimarea în limbaj matematic a unor sТtuКţТТ МШЧМrОtО МО sО pШt НОsМrТО utТlТгсЧН mulţТmТlО

5. Interpretarea unor contexte uzualО şТ/sКu matematice utТlТгсЧН lТmЛКУul mulţТmТlШr

6. Transpunerea uЧОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă îЧ lТmЛКУ mКtОmКtТМ utТlТгсЧН mulţТmТĽ rОlКţТТ şТ ШpОrКţТТ Мu mulţТmТ

MulYТmТ • MulţТmТ: НОsМrТОrО şТ ЧШtКţТТ; ОlОmОЧtĽ rОlКţТК НТЧtrО ОlОmОЧt şТ mulţТmО (rОlКţТК НО КpКrtОЧОЧţă) • RОlКţТК îЧtrО НШuă mulţТmТ (rОlКţТК НО ТЧМluгТuЧО); suЛmulţТmО

• MulţТmТlО şТ • OpОrКţТТ Мu mulţТmТ: ТЧtОrsОМţТОĽ rОuЧТuЧОĽ НТПОrОЧţă • EбОmplО НО mulţТmТ ПТЧТtО; ОбОmplО НО mulţТmТ

infinite

1. Identificarea în limbajul cotidian sau în prШЛlОmО К ПrКМţТТlШr ШrНТЧКrО şТ К ПrКМţТТlШr zecimale

2. Reprezentarea pО КбК ЧumОrОlШr К ПrКМţТТlШr ШrНТЧКrО şТ К ПrКМţТТlШr гОМТmКlО

3. Alegerea ПШrmОТ НО rОprОгОЧtКrО К uЧuТ Чumăr rКţТШЧКl pШгТtТv şТ utТlТгКrОК НО КlgШrТtmТ pentru ШptТmТгКrОК МКlМululuТ Мu ПrКМţТТ zecimale

4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea uЧШr prШЛlОmОĽ К sШluţТТlШr uЧШr ОМuКţТТ НО tipul: x a b = ; a x b = ; x a b = ( )0a ;

:x a b= ( )0a ; :a x b= ( )0x şТ К uЧШr ТЧОМuКţТТ НО tТpul: x a b ( ), ;

x a b ( ), ; :x a b ( ), , cu

0a , unde a şТ b sunt numere naturale sau ПrКМţТТ гОМТmКlО ПТЧТtО

5. Interpretarea mКtОmКtТМă К uЧШr prШЛlОmО prКМtТМО prТЧ utТlТгКrОК ШpОrКţТТlШr Мu ПrКМţТТ гОМТmКlО şТ К ШrНТЧТТ ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr

6. Transpunerea uЧОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă îЧ limbaj matematic, rezolvarea problemei ШЛţТЧutО (utТlТгсЧН ОМuКţТТ sКu ТЧОМuКţТТ) şТ interpretarea rezultatului

NumereărКYТonКleămКТămКrТăsКuăeРКleăМuă0,ă + FrКМYТТăordТnКre • FrКМţТТ ОМСТuЧТtКrОĽ suЛuЧТtКrО, supraunitare • AПlКrОК uЧОТ ПrКМţТТ НТЧtr-uЧ Чumăr ЧКturКl; prШМОЧt • FrКМţТТ ОМСТvКlОЧtО. AmplТПТМКrОК şТ sТmplТПТМКrОК

ПrКМţТТlШr • AНuЧКrОК şТ sМăНОrОК uЧШr ПrКМţТТ ШrНТЧКrО МКrО Кu КМОlКşТ ЧumТtШr • RОprОгОЧtКrОК pО КбК ЧumОrОlШr К uЧОТ ПrКМţТТ ordinare

FrКМYТТăгeМТmКle • SМrТОrОК ПrКМţТТlШr ШrНТЧКrО Мu ЧumТtШrТ putОrТ КlО lui 10, suЛ ПШrmă НО ПrКМţТТ гОМТmКlО. TrКЧsПШrmКrОК uЧОТ ПrКМţТТ гОМТmКlОĽ Мu uЧ Чumăr finit de zecimale nenule, într-Ш ПrКМţТО ШrНТЧКră • AprШбТmărТ lК ШrНТЧul гОМТmТlШr/sutimilor. ComparКrОКĽ ШrНШЧКrОК şТ rОprОгОЧtКrОК pО КбК ЧumОrОlШr К ПrКМţТТlШr zecimale • AНuЧКrОК şТ sМăНОrОК ПrКМţТТlШr гОМТmКlО МКrО Кu uЧ Чumăr ПТЧТt НО гОМТmКlО ЧОЧulО • ÎЧmulţТrОК ПrКМţТТlШr гОМТmКlО МКrО Кu uЧ Чumăr finit de zecimale nenule • Ridicarea la putere cu exponent natural a unei ПrКМţТТ гОМТmКlО МКrО КrО uЧ Чumăr ПТЧТt НО гОМТmКlО nenule • OrНТЧОК ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr Мu ПrКМţТТ гОМТmКlО finite • ÎmpărţТrОК К НШuă ЧumОrО ЧКturКlО Мu rОгultКt ПrКМţТО гОМТmКlă. TrКЧsПШrmКrОК uЧОТ ПrКМţТТ ordinare într-Ш ПrКМţТО гОМТmКlă. PОrТШНТМТtКtО • ÎmpărţТrОК uЧОТ ПrКМţТТ гОМТmКlО ПТЧТtО lК uЧ Чumăr ЧКturКl ЧОЧul. ÎmpărţТrОК uЧuТ Чumăr ЧКturКl lК Ш ПrКМţТО гОМТmКlă ПТЧТtă. ÎmpărţТrОК К НШuă ПrКМţТТ zecimale finite • TrКЧsПШrmКrОК uЧОТ ПrКМţТТ гОМТmКlО îЧtr-Ш ПrКМţТО ШrНТЧКră • OrНТЧОК ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr • MОНТК КrТtmОtТМă К НШuă ПrКМţТТ гОМТmКlО ПТЧТtО



• EМuКţТТ şТ ТЧОМuКţТТ; prШЛlОmО МКrО sО rОгШlvă Мu КУutШrul ОМuКţТТlШr

1. Identificarea uЧШr ОlОmОЧtО НО gОШmОtrТО şТ К uЧШr uЧТtăţТ НО măsură îЧ НТПОrТtО МШЧtОбtО

2. Caracterizarea prТЧ НОsМrТОrО şТ НОsОЧ К uЧОТ МШЧПТgurКţТТ gОШmОtrТМО НКtО

3. Determinarea perimetrelor, К КrТТlШr (pătrКtĽ НrОptuЧgСТ) şТ К vШlumОlШr (МuЛĽ pКrКlОlТpТpОН dreptunghic) şТ ОбprТmКrОК КМОstШrК îЧ uЧТtăţТ НО măsură МШrОspuЧгătШКrО

4. Transpunerea în limbaj specific geometriei a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând trКЧsПШrmКrОК МШЧvОЧКЛТlă К uЧТtăţТlШr НО măsură

5. Interpretarea uЧОТ МШЧПТgurКţТТ gОШmОtrТМО îЧ sОЧsul rОМuЧШКştОrТТ ОlОmОЧtОlШr ОТ şТ К rОlКţТШЧărТТ Мu uЧТtăţТlО НО măsură stuНТКtО

6. Analizarea şТ interpretarea rezultatelor ШЛţТЧutО prТЧ rОгШlvКrОК uЧШr prШЛlОmО prКМtТМО Мu rОПОrТrО lК ПТgurТlО gОШmОtrТМО şТ lК uЧТtăţТlО НО măsură stuНТКtО

ElementeădeăРeometrТeăşТăunТt<YТădeăm<sur< • Dreapta, segmentul de drОКptăĽ măsurКrОК uЧuТ sОgmОЧt НО НrОКptă • Unghiul, triunghiul, patrulaterul, cercul: prezentare prТЧ НОsМrТОrО şТ НОsОЧ; rОМuЧШКştОrОК ОlОmОЧtОlШr lor: laturi, unghiuri, diagonale, centrul şТ rКгК cercului • SТmОtrТКĽ КбК НО sТmОtrТО şТ trКЧslКţТК: prОгОЧtare ТЧtuТtТvăĽ ОбОmplТПТМКrО îЧ trТuЧgСТĽ МОrМĽ patrulater • Cubul, paralelipipedul dreptunghic: prezentare prin НОsОЧ şТ НОsПăşurКrО; rОМuЧШКştОrОК ОlОmОЧtОlШr lШr: vсrПurТĽ muМСТТĽ ПОţО • UЧТtăţТ НО măsură pОЧtru luЧgТmО; pОrТmОtrО; trКЧsПШrmărТ • UЧТtăţТ НО măsură pОЧtru КrТО; КrТК pătrКtuluТ şТ К НrОptuЧgСТuluТ; trКЧsПШrmărТ • UЧТtăţТ НО măsură pОЧtru vШlum; vШlumul МuЛuluТ şТ Кl pКrКlОlТpТpОНuluТ НrОptuЧgСТМ; trКЧsПШrmărТ • UЧТtăţТ НО măsură pОЧtru МКpКМТtКtО; trКЧsПШrmărТ • UЧТtăţТ НО măsură pОЧtru mКsă; trКЧsПШrmărТ • UЧТtăţТ НО măsură pОЧtru tТmp; trКЧsПШrmărТ • UЧТtăţТ mШЧОtКrО; trКЧsПШrmărТ

CLASA a VI-a

CompetenYeăspecific ConYТnuturТ 1. Identificarea îЧ ОбОmplОĽ îЧ ОбОrМТţТТ sКu îЧ

prШЛlОmО К ЧШţТuЧТlШr: НТvТгШrĽ multТpluĽ numere prime, numere compuse, c.m.m.d.c, c.m.m.m.c

2. Aplicarea criteriilor de divizibilitate (cu 10, 2, 5, 3, 9) pentru descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime

3. Utilizarea algoritmilor pentru determinarea c.m.m.d.c, c.m.m.m.c К НШuă sКu a mai multor numere naturale

4. Exprimarea unor caracteristici ale rОlКţТОТ НО НТvТгТЛТlТtКtО îЧ mulţТmОК ЧumОrОlШr ЧКturКlОĽ îЧ ОбОrМТţТТ şТ prШЛlОmО МКrО sО rОгШlvă folosind divizibilitatea

5. Deducerea unor reguli de calcul cu puteri şТ К

unor prШprТОtăţТ КlО НТvТгТЛТlТtăţТТ în mulţТmОК numerelor naturale, îЧ ОбОrМТţТТ şТ prШЛlОmО

6. Transpunerea uЧОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă îЧ lТmЛКУul НТvТгТЛТlТtăţТТ îЧ mulţТmОК ЧumОrОlШr naturaleĽ rОгШlvКrОК prШЛlОmОТ ШЛţТЧutО şТ interpretarea rezultatului

ALGEBR; MulYТmeКănumerelorănКturКle • OpОrКţТТ cu numere naturale; reguli de calcul cu puteri • Divizor, multiplu. Criteriile de divizibilitate cu 10, 2,

5, 3, 9 • NumОrО prТmО şТ ЧumОrО МШmpusО • Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime

• PrШprТОtăţТ КlО rОlКţТОТ НО НТvТгТЛТlТtКtО îЧ : a a ,

pentru orice a ; a b şТ b a a b = , pentru orice ,a b ;

a b şТ b c a c , pentru orice , ,a b c ;

a b a k b , pentru orice , ,a b k ;

a b şТ ( ),a c a b c pentru orice , ,a b c

• DТvТгШrТ МШmuЧТ К НШuă sКu mКТ multШr ЧumОrО naturale; c.m.m.d.c.; numere prime între ele • MultТplТ МШmuЧТ К НШuă sКu mКТ multШr ЧumОrО naturale; c.m.m.m.c.; rОlКţТК НТЧtrО c.m.m.d.c. şТ c.m.m.m.c. • PrШЛlОmО sТmplО МКrО sО rОгШlvă Пolosind divizibilitatea

1. ReМunoКştereК ПrКМţТТlШr ОМСТvКlОЧtОĽ К ПrКМţТТlШr ТrОНuМtТЛТlО şТ К ПШrmОlШr НО sМrТОrО К uЧuТ Чumăr rКţТШЧКl

MulYТmeКănumerelorărКYТonКleăpoгТtТve • FrКМţТТ ОМСТvКlОЧtО; ПrКМţТО ТrОНuМtТЛТlă; ЧШţТuЧОК НО Чumăr rКţТШЧКl; ПШrmО НО sМrТОrО К uЧuТ Чumăr



2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere rКţТШЧКlО pШгТtТvО pОЧtru rОгШlvКrОК ОМuКţТТlШr de tipul: ( ), , : 0x a b x a b x a b a = = = ,

ax b c = , unde , ,a b c sunt ЧumОrО rКţТШЧКlО pozitive

3. Utilizarea prШprТОtăţТlШr ШpОrКţТТlШr îЧ ОПОМtuКrОК МКlМulОlШr Мu ЧumОrО rКţТШЧКlО pozitive

4. Redactarea sШluţТТlШr unor probleme rОгШlvКtО prТЧ ОМuКţТТlО stuНТКtО îЧ mulţТmОК ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО pШгТtТvО

5. Determinarea regulilor de calcul eficiente în ОПОМtuКrОК МКlМulОlШr Мu ЧumОrО rКţТШЧКlО pozitive

6. Interpretarea mКtОmКtТМă К uЧШr prШЛlОmО prКМtТМО prТЧ utТlТгКrОК ШpОrКţТТlШr Мu Чumere rКţТШЧКlО pШгТtТvО şТ К ШrНТЧТТ ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr

rКţТШЧКl; • Adunarea numerelor rКţТШЧКlО pШгТtТvО; sМăНОrОК

ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО pШгТtТvО • ÎЧmulţТrОК ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО pШгТtТvО • RТНТМКrОК lК putОrО Мu ОбpШЧОЧt ЧКturКl К uЧuТ Чumăr rКţТШЧКl pШгТtТv; rОgulТ НО МКlМul Мu putОrТ • ÎmpărţТrОК ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО pШгТtТvО • OrНТЧОК ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО rКţТШЧКlО pozitive • MОНТК КrТtmОtТМă pШЧНОrКtă К uЧШr ЧumОrО rКţТШЧКlО pozitive • EМuКţТТ îЧ mulţТmОК ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО pШгТtТvО • Probleme care se rОгШlvă Мu КУutШrul ОМuКţТТlШr

1. Identificarea rКpШКrtОlШrĽ prШpШrţТТlШr şТ К mărТmТlШr НТrОМt sКu ТЧvОrs prШpШrţТШЧКlО îЧ ОЧuЧţurТ НТvОrsО

2. Reprezentarea uЧШr НКtО suЛ ПШrmă НО tКЛОlО sau de diagrame statistice în vederea îЧrОgТstrărТТĽ prОluМrărТТ şТ prОгОЧtărТТ КМОstШrК

3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care iЧtОrvТЧ rКpШКrtОĽ prШpШrţТТ şТ mărТmТ НТrОМt sКu ТЧvОrs prШpШrţТШЧКlО

4. Caracterizarea şТ descrierea mărТmТlШr МКrО apar în rezolvarea unor probleme prin regula НО trОТ sТmplă

5. Analizarea uЧШr sТtuКţТТ prКctice cu ajutorul rКpШКrtОlШrĽ prШМОЧtОlШr sКu prШpШrţТТlШr

6. Rezolvarea Мu КУutШrul rКpШКrtОlШr şТ prШpШrţТТlШr К uЧШr sТtuКţТТ-prШЛlОmă şТ interpretarea rezultatelor

RКpoКrteăşТăproporYТТă • Rapoarte; procente; probleme în care intervin procente • PrШpШrţТТ; prШprТОtКtОК ПuЧНКmОЧtКlă К prШpШrţТТlШrĽ aflarea unui termen necunoscut dintr-Ш prШpШrţie • PrШpШrţТТ НОrТvКtО • MărТmТ НТrОМt prШpШrţТШЧКlО; rОgulК НО trОТ sТmplă • MărТmТ ТЧvОrs prШpШrţТШЧКlО; rОgulК НО trОТ sТmplă • Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelШr prТЧ grКПТМО; prШЛКЛТlТtăţТ

1. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate

2. Utilizarea ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО îЧtrОgТ şТ К prШprТОtăţТlШr КМОstШrК îЧ rОгШlvКrОК ОМuКţТТlШr şТ К ТЧОМuКţТТlШr

3. Aplicarea rОgulТlШr НО МКlМul şТ ПШlШsТrОК pКrКЧtОгОlШr îЧ ОПОМtuКrОК ШpОrКţТТlШr Мu numere întregi

4. Redactarea sШluţТТlШr ОМuКţТТlШr şТ ТЧОМuКţТТlШr studiate îЧ mulţТmОК ЧumОrОlШr îЧtrОgТĽ îЧ rezolvarea sau în compunerea unei probleme

5. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi

6. Transpunerea uЧОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă îЧ limbaj algebricĽ rОгШlvКrОК prШЛlОmОТ ШЛţТЧutО şТ ТЧtОrprОtКrОК rОгultКtuluТ

Numere întregi • MulţТmОК ЧumОrОlШr îЧtrОgТ ; Шpusul uЧuТ Чumăr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; valoare КЛsШlută (mШНulul); МШmpКrКrОК şТ ШrНШЧКrОК numerelor întregi • Adunarea ЧumОrОlШr îЧtrОgТ; prШprТОtăţТ • SМăНОrea numerelor întregi • ÎЧmulţТrОК ЧumОrОlШr îЧtrОgТ; prШprТОtăţТ; mulţТmОК multiplТlШr uЧuТ Чumăr îЧtreg • ÎmpărţТrОК ЧumОrОlШr îЧtrОgТ МсЧН НОîmpărţТtul ОstО multТplu Кl împărţТtШruluТ; mulţТmОa divizorilor unui Чumăr îЧtrОg • PutОrОК uЧuТ Чumăr îЧtrОg Мu ОбpШЧОЧt Чumăr natural; reguli de calcul cu puteri • OrНТЧОК ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr şТ ПШlШsТrОК parantezelor • EМuКţТТ îЧ ; ТЧОМuКţТТ îЧ • PrШЛlОmО МКrО sО rОгШlvă Мu КУutШrul ОМuКţТТlШr



1. ReМunoКştereК şТ descrierea unor figuri gОШmОtrТМО plКЧО îЧ МШЧПТgurКţТТ НКtО

2. Stabilirea МШlТЧТКrТtăţТТ uЧШr puЧМtО şТ vОrТПТМКrОК ПКptuluТ Мă НШuă uЧgСТurТ suЧt adiacente, complementare sau suplementare

3. Utilizarea prШprТОtăţТlШr rОПОrТtШКrО lК НrОptО şТ unghiuri pentru calcularea unor lungimi de sОgmОЧtО şТ К măsurТlШr uЧШr uЧgСТurТ

4. Exprimar ea prТЧ rОprОгОЧtărТ gОШmОtrТМО К ЧШţТuЧТlШr lОgКtО НО НrОptО şТ uЧgСТurТ

5. Alegerea rОprОгОЧtărТlШr gОШmОtrТМО КНОМvКtО îЧ vОНОrОК ШptТmТгărТТ МКlМulОlШr НО luЧgТmТ НО sОgmОЧtО şТ НО măsurТ НО uЧgСТurТ

6. Interpretarea ТЧПШrmКţТТlШr МШЧţТЧutО îЧ rОprОгОЧtărТ gОШmОtrТМО îЧ МШrОlКţТО Мu НОtОrmТЧКrОК uЧШr luЧgТmТ НО sОgmОЧtО şТ К uЧШr măsurТ НО uЧgСТurТ

GEOMETRIE Dreapta • PuЧМtĽ НrОКptăĽ plКЧĽ sОmТplКЧĽ sОmТНrОКptăĽ sОgmОЧt

(descrТОrОĽ rОprОгОЧtКrОĽ ЧШtКţТТ) • PШгТţТТlО rОlКtТvО КlО uЧuТ puЧМt ПКţă НО Ш НrОКptă; puЧМtО МШlТЧТКrО; “prТЧ НШuă puЧМtО НТstТЧМtО trОМО Ш НrОКptă şТ ЧumКТ uЧК” (ТЧtrШНuМОrОК ЧШţТuЧТlШr НО: КбТШmăĽ tОШrОmă НТrОМtăĽ ТpШtОгăĽ МШЧМluгТОĽ demШЧstrКţТОĽ tОШrОmă rОМТprШМă) • PШгТţТТlО rОlКtТvО К НШuă НrОptО: НrОptО МШЧМurente, drepte paralele • DТstКЧţК НТЧtrО НШuă puncte; lungimea unui segment • Segmente congruente; mijlocul unui segment; sТmОtrТМul uЧuТ puЧМt ПКţă НО uЧ puЧМt; МШЧstruМţТК unui segment congruent cu un segment dat

Unghiuri • DОПТЧТţТОĽ ЧШtКţТТĽ ОlОmОЧtО; ТЧtОrТШrul uЧuТ uЧgСТĽ exteriorul unui unghi; unghi nul, unghi cu laturile în prelungire • MăsurКrОК uЧgСТurТlШr Мu rКpШrtШrul; uЧgСТurТ congruente; unghi dreptĽ uЧgСТ КsМuţТtĽ uЧgСТ ШЛtuг • CКlМulО Мu măsurТ НО uЧgСТurТ ОбprТmКtО îЧ grКНО şТ minute sexagesimale. Unghiuri suplementare, unghiuri complementare • Unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi • UЧgСТurТ ШpusО lК vсrПĽ МШЧgruОЧţК lШr; uЧgСТurТ formate în jurul uЧuТ puЧМtĽ sumК măsurТlШr lШr

1. Identificarea trТuЧgСТurТlШr îЧ МШЧПТgurКţТТ geometrice date

2. Stabilirea МШЧgruОЧţОТ trТuЧgСТurТlШr ШКrОМКrО 3. Clasificarea trТuЧgСТurТlШr Нupă КЧumТtО

criterii date sau alese 4. Exprimarea prШprТОtăţТlШr ПТgurТlШr

geometrice în limbaj matematic 5. Interpretarea МКгurТlШr НО МШЧgruОЧţă К

triunghiurilor în corelatie cu cazurile de МШЧstruМţТО К trТuЧgСТurТlШr

6. Aplicarea metodei triunghiurilor congruente în rezolvarea unor probleme matematice sau practice

ConРruenYКătrТunРhТurТlor • TrТuЧgСТ: НОПТЧТţТОĽ ОlОmОЧtО; clasificarea triunghiurilor; perimetrul triunghiului • CШЧstruМţТК trТuЧgСТurТlШr: МКгurТlО LULĽ ULUĽ LLL. CШЧgruОЧţК trТuЧgСТurТlШr ШКrОМКrО: МrТtОrТТ НО МШЧgruОЧţă К trТuЧgСТurТlШr: LULĽ ULUĽ LLL • Metoda triunghiurilor congruente

1. ReМunoКştereК şТ descrierea unor elemente НО gОШmОtrТО plКЧă îЧ МШЧПТgurКţТТ gОШmОtrТМО date

2. Utilizarea ТЧstrumОЧtОlШr gОШmОtrТМО (rТglăĽ echer, raportor, compas) pentru a desena figuri geometrice plane descrise în contexte matematice date

3. Determinarea şТ КplТcarea criteriilor de МШЧgruОЧţă ale triunghiurilor dreptunghice

4. Exprimarea pШгТţТОТ НrОptОlШr îЧ plКЧ (pКrКlОlТsmĽ pОrpОЧНТМulКrТtКtО) prТЧ НОПТЧТţТТĽ ЧШtКţТТĽ НОsОЧ

5. Intrepretarea pОrpОЧНТМulКrТtăţТТ îЧ rОlКţТО Мu pКrКlОlТsmul şТ cu НТstКЧţК НТЧtrО НШuă puЧМtО

Perpendicularitate • DrОptО pОrpОЧНТМulКrО (НОПТЧТţТОĽ ЧШtКţТОĽ МШЧstruМţТО Мu ОМСОrul); ШЛlТМО; НТstКЧţК НО lК uЧ puЧМt lК Ш НrОКptă. ÎЧălţТmОК îЧ trТuЧgСТ (НОПТЧТţТОĽ НОsОЧ). CШЧМurОЧţК îЧălţТmТlШr îЧtr-uЧ trТuЧgСТ (Пără НОmШЧstrКţТО) • CrТtОrТТlО НО МШЧgruОЧţă КlО trТuЧgСТurТlШr dreptunghice: IC, IU, CC, CU • ArТК trТuЧgСТuluТ (ТЧtuТtТv pО rОţОlО НО pătrКtО) • Mediatoarea unui segment; proprietatea punctelor de pО mОНТКtШКrОК uЧuТ sОgmОЧt; МШЧstruМţТК mОНТКtШКrОТ uЧuТ sОgmОЧt Мu rТglК şТ МШmpКsul; МШЧМurОЧţК mОНТКtШКrОlШr lКturТlШr uЧuТ trТuЧgСТ; sТmОtrТК ПКţă НО Ш НrОКptă



6. Transpunerea unОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă îЧ limbaj geometric, rezolvarea problemei ШЛţТЧutО şТ ТЧtОrprОtКrОК rОгultКtuluТ

• Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi; МШЧstruМţТК ЛТsОМtШКrОТ uЧuТ uЧgСТ Мu rТglК şТ МШmpКsul; МШЧМurОЧţК ЛТsОМtШКrОlШr uЧgСТurТlШr uЧuТ triunghi

Paralelism • DrОptО pКrКlОlО (НОПТЧТţТОĽ ЧШtКţТО); МШЧstruТrОК dreptelor paralele (prin trКЧslКţТО); КбТШmК pКrКlОlОlШr • CrТtОrТТ НО pКrКlОlТsm (uЧgСТurТ ПШrmКtО НО НШuă drepte pКrКlОlО Мu Ш sОМКЧtă)

1. ReМunoКştereК şТ descrierea unor prШprТОtăţТ ale triunghiurilor îЧ МШЧПТgurКţТТ gОШmОtrТМО date

2. Calcularea uЧШr luЧgТmТ НО sОgmОЧtО şТ К uЧШr măsurТ НО uЧgСТurТ utТlТгсЧН mОtШНО adecvate

3. Utilizarea unor concepte matematice în triunghiul isoscel, în triunghiul echilateral sau în triunghiul dreptunghic

4. Exprimarea caracteristicilor matematice ale trТuЧgСТurТlШr şТ КlО lТЧТТlШr ТmpШrtКЧtО îЧ trТuЧgСТ prТЧ НОПТЧТţТТĽ ЧШtКţТТ şТ НОsОЧ

5. Deducerea uЧШr prШprТОtăţТ КlО trТuЧgСТurТlШr folosind ЧШţТuЧТlО stuНТКtО

6. Interpretarea ТЧПШrmКţТТlШr МШЧţТЧutО îЧ prШЛlОmО lОgКtО НО prШprТОtăţТ КlО triunghiurilor

ProprТet<YТăКleătrТunРhТurТloră • SumК măsurТlШr uЧgСТurТlШr uЧuТ trТuЧgСТ; uЧgСТ exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior • Mediana în trТuЧgСТ; МШЧМurОЧţК mОНТКЧОlШr uЧuТ trТuЧgСТ (Пără НОmШЧstrКţТО) • PrШprТОtăţТ КlО trТuЧgСТuluТ ТsШsМОl (uЧgСТurТĽ lТЧii importante, simetrie) • PrШprТОtăţТ КlО trТuЧgСТuluТ ОМСТlКtОrКl (uЧgСТurТĽ lТЧТТ importante, simetrie) • PrШprТОtăţТ КlО trТuЧgСТuluТ НrОptuЧgСТМ (МКtОtК Шpusă unghiului de 30 , mediana cШrОspuЧгătШКrО ipotenuzei – tОШrОmО НТrОМtО şТ rОМТprШМО)

CLASA a VI I-a

CompetenYeăspecific ConYТnuturТ 1. Identificarea caracteristicilor numerelor

rКţТШЧКlО şТ К ПШrmОlШr НО sМrТОrО К КМОstШrК îЧ contexte variate

2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere rКţТШЧКlОĽ К ОstТmărТlШr şТ К КprШбТmărТlШr pОЧtru rОгШlvКrОК uЧШr ОМuКţТТ

3. Utilizarea prШprТОtăţТlШr ШpОrКţТТlШr îЧ ОПОМtuКrОК МКlМulОlШr Мu ЧumОrО rКţТШЧКlО

4. Caracterizarea mulţТmТlШr НО ЧumОrО şТ К rОlКţТТlШr НТЧtrО КМОstОК utТlТгсЧН lТmЛКУul lШgТМТТ mКtОmКtТМО şТ tОШrТК mulţТmТlШr

5. Determinarea regulilor eficiente de calcul în ОПОМtuКrОК ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО rКţТШЧКlО

6. Interpretarea mКtОmКtТМă К uЧШr prШЛlОme prКМtТМО prТЧ utТlТгКrОК ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО rКţТШЧКlО şТ К ШrНТЧТТ ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr

ALGEBR; MulYТmeКănumerelorărКYТonКleă • MulţТmОК ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО ; reprezentarea ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО pО КбК ЧumОrОlШrĽ Шpusul uЧuТ Чumăr rКţТШЧКl; vКlШКrОК КЛsШlută (mШНulul); • OpОrКţТТ Мu ЧumОrО rКţТШЧКlОĽ prШprТОtăţТ • CШmpКrКrОК şТ ШrНШЧКrОК ЧumОrОlШr rКţТШЧКlО • OrНТЧОК ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr şТ ПШlШsТrОК pКrКЧtОгОlШr • EМuКţТК Нe forma 0ax b+ = , cu ,a b • PrШЛlОmО МКrО sО rОгШlvă Мu КУutШrul ОМuКţТТlШr

1. Identificarea caracteristicilor numerelor reale şТ К ПШrmОlШr НО sМrТОrО К КМОstШrК îЧ МШЧtОбtО variate

2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere reale, К ОstТmărТlШr şТ К КprШбТmărТlШr pОЧtru rОгШlvКrОК uЧШr ОМuКţТТ

3. Utilizarea prШprТОtăţТlШr ШpОrКţТТlШr îЧ efectuarea calculelor cu numere reale

MulYТmeКănumerelorăreКle • RăНăМТЧК pătrКtă К uЧuТ Чumăr ЧКturКl pătrКt pОrПОМt • AlgШrТtmul НО ОбtrКgОrО К răНăМТЧТТ pătrКtО НТЧtr-un Чumăr ЧКturКl; КprШбТmărТ • EбОmplО НО ЧumОrО ТrКţТШЧКlО; mulţТmОК ЧumОrОlШr reale, ; mШНulul uЧuТ Чumăr rОКl: НОПТЧТţТОĽ prШprТОtăţТ; МШmpКrКrОК şТ ШrНШЧКrОК ЧumОrОlШr rОКlО; rОprОгОЧtКrОК ЧumОrОlШr rОКlО pО КбК ЧumОrОlШr prТЧ КprШбТmărТ;



4. Caracterizarea mulţТmТlШr НО ЧumОrО şТ К rОlКţТТlШr НТЧtrО КМОstОК utТlТгсЧd limbajul lШgТМТТ mКtОmКtТМО şТ tОШrТК mulţТmТlШr

5. Determinarea regulilor de calcul eficiente în ОПОМtuКrОК ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО rОКlО

6. Interpretarea mКtОmКtТМă К uЧШr prШЛlОmО prКМtТМО prТЧ utТlТгКrОК ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО rОКlО şТ К ШrНТЧТТ ОПОМtuărТТ ШpОrКţТТlШr

• Reguli de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical,

a b ab = , unde 0a , 0b şТ : :a b a b= , unde 0a , 0b

• OpОrКţТТ Мu ЧumОrО rОКlО (КНuЧКrОĽ sМăНОrОĽ îЧmulţТrОĽ împărţТrОĽ rТНТМКrО lК putОrОĽ rКţТШЧКlТгКrОК ЧumТtШruluТ НО forma a b ) • Media aritmetică К n numere reale, 2n ; media gОШmОtrТМă К НШuă ЧumОrО rОКlО pШгТtТvО

1. Identificarea unor reguli de calcul numeric sau algebric pentru simplificarea unor calcule

2. Utilizarea ШpОrКţТТlШr Мu ЧumОrО rОКlО şТ К prШprТОtăţТlШr КМОstШrК îЧ rОгШlvКrОК uЧШr ОМuКţТТ şТ К uЧШr ТЧОМuКţТТ

3. Aplicarea regulilor НО МКlМul şТ ПШlШsТrОК pКrКЧtОгОlШr îЧ ОПОМtuКrОК ШpОrКţТТlШr Мu numere reale

4. Redactarea rОгШlvărТТ ОМuКţТТlШr şТ a ТЧОМuКţТТlШr stuНТКtО îЧ mulţТmОК ЧumОrОlШr reale

5. OЛYТnereК uЧШr ТЧОgКlТtăţТ ОМСТvКlОЧtО prТЧ operare în ambii membri: 1)a a , pentru orice a ; 2) a b şТ b a a b = , pentru orice

,a b ; 3) a b şТ b c a c , pentru orice

, ,a b c ;

4) a b şТ ,c a c b c pentru orice ,a b ;

5) a b şТ 0c ac bc şТ : :a c b c , pentru orice ,a b ;

6) a b şТ 0c ac bc şТ : : ,a c b c pentru orice ,a b

6. Transpunerea uЧОТ sТtuКţТТ-prШЛlОmă îЧ lТmЛКУul ОМuКţТТlШr şТ/sКu Кl ТЧОМuКţТТlШr, rОгШlvКrОК prШЛlОmОТ ШЛţТЧutО şТ ТЧtОrprОtКrОК rezultatului

Calcul algebric • Calcule cu numere reale reprezentate prin litere: КНuЧКrО/sМăНОrОĽ îЧmulţТrОĽ împărţТrОĽ rТНТМКrО lК putОrОĽ reducerea termenilor asemenea • Formule de calcul prescurtat:

( )2 2 22a b a ab b = + ; ( )( ) 2 2a b a b a b− + = − , unde

,a b

• Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în

• EМuКţТК НО ПШrmК 2x a= , unde a +

EМuКYТТăşТăТneМuКYТТ • PrШprТОtăţТ КlО rОlКţТОТ НО ОgКlТtКtО îЧ mulţТmОК numerelor reale • EМuКţТТ НО ПШrmК 0ax b+ = , unde a,b ; mulţТmОК sШluţТТlШr uЧОТ ОМuКţТТ; ОМuКţТТ ОМСТvКlОЧtО • PrШprТОtăţТ КlО rОlКţТОТ НО ТЧОgКlТtКtО „ ” pО mulţТmОК numerelor reale • IЧОМuКţТТ НО ПШrmК 0ax b+ (<Ľ ≤Ľ ≥)Ľ cu ,a b șТ x • PrШЛlОmО МКrО sО rОгШlvă Мu КУutШrul ОМuКţТТlШr şТ ТЧОМuКţТТlШr

1. Identificarea uЧШr МШrОspШЧНОЧţО îЧtrО НТПОrТtО rОprОгОЧtărТ КlО КМОlШrКşТ НКtО

2. Reprezentarea uЧШr НКtО suЛ ПШrmă НО grafice, tabele sau diagrame statistice în vОНОrОК îЧrОgТstrărТТĽ prОluМrărТТ şТ prОгОЧtărТТ acestora

3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a prШЛlОmОlШr îЧ МКrО ТЧtОrvТЧ НОpОЧНОЧţО ПuЧМţТШЧКlО sКu МКlМulul prШЛКЛТlТtăţТlШr

4. Caracterizarea şТ descrierea unor elemente geometrice într-un sistem de axe ortogonale

5. Analizarea uЧШr sТtuКţТТ prКМtТМО Мu КУutШrul elementelor de organizare a datelor

6. Transpunerea uЧОТ rОlКţТТ НТЧtr-Ш ПШrmă îЧ КltК (tОбtĽ ПШrmulăĽ НТКgrКmăĽ grКПТМ)

Elemente de organizare a datelor • PrШНusul МКrtОгТКЧ К НШuă mulţТmТ ЧОvТНО. Reprezentarea într-un sistem de axe perpendiculare (ortogonale) a unor perechi de numere întregi • Reprezentarea punctelor în plan cu ajutorul sistemului НО КбО ШrtШgШЧКlО; НТstКЧţК НТЧtrО НШuă puЧМtО НТЧ plКЧ • RОprОгОЧtКrОК şТ ТЧtОrprОtКrОК uЧШr НОpОЧНОЧţО ПuЧМţТШЧКlО prТЧ tКЛОlОĽ НТКgrКmО şТ grКПТМО • ProbabilitatОК rОКlТгărТТ unor evenimente



1. ReМunoКştereК şТ descrierea patrulaterelor în МШЧПТgurКţТТ gОШmОtrТМО НКtО

2. Identificarea patrulaterelor particulare utilizâЧН prШprТОtăţТ prОМТгКtО

3. Utilizarea prШprТОtăţТlШr МКlТtКtТvО şТ mОtrТМО ale patrulaterelor în rezolvarea unor probleme

4. Exprimarea prТЧ rОprОгОЧtărТ gОШmОtrТМО К ЧШţТuЧТlШr lОgКtО НО patrulatere

5. Alegerea rОprОгОЧtărТlШr gОШmОtrТМО КНОМvКtО îЧ vОНОrОК ШptТmТгărТТ МКlМulОlШr НО luЧgТmТ НО sОgmОЧtОĽ НО măsurТ НО uЧgСТurТ şТ НО КrТТ

6. Interpretarea ТЧПШrmКţТТlШr НОНusО НТЧ rОprОгОЧtărТ gОШmОtrТМО îЧ МШrОlКţТО Мu anumite sТtuКţТТ prКМtТМО

GEOMETRIE Patrulatere • PКtrulКtОr МШЧvОб (НОПТЧТţТОĽ НОsОЧ) • SumК măsurТlШr uЧgСТurТlШr uЧuТ pКtrulКtОr МШЧvОб • PКrКlОlШgrКm; prШprТОtăţТ • PКrКlОlШgrКmО pКrtТМulКrО: НrОptuЧgСТĽ rШmЛ şТ pătrКt; prШprТОtăţТ • TrКpОгĽ МlКsТПТМКrО; trКpОг ТsШsМОlĽ prШprТОtăţТ • Arii (triunghiuri, patrulatere)

1. Identificarea perechilor de triunghiuri КsОmОЧОК îЧ МШЧПТgurКţТТ gОШmОtrТМО НКtО

2. Stabilirea rОlКţТОТ НО КsОmăЧКrО îЧtrО НШuă triunghiuri prin metode diferite

3. Utilizarea ЧШţТuЧТТ НО pКrКlОlТsm pОЧtru МКrКМtОrТгКrОК lШМКlă К uЧОТ МШЧПТgurКţТТ geometrice date

4. Exprimarea prШprТОtăţТlШr ПТgurТlШr geometrice (segmente, triunghiuri, patrulatere) în limbaj matematic

5. Interpretarea КsОmăЧărТТ trТuЧgСТurТlШr îЧ МШrОlКtТО Мu prШprТОtăţТ МКlТtКtТvО şТ/ sКu metrice

6. Aplicarea КsОmăЧărТТ trТuЧgСТurТlШr îЧ rezolvarea unor probleme matematice sau practice

Asem<nКreКătrТunРhТurТlor • SОgmОЧtО prШpШrţТШЧКlО • Teorema pКrКlОlОlШr ОМСТНТstКЧtО. ÎmpărţТrОК uЧuТ sОgmОЧt îЧ părţТ prШpШrţТШЧКlО Мu ЧumОrО (sОgmОЧtО) НКtО. TОШrОmК luТ TСКlОs (Пără НОmШЧstrКţТО). Teorema rОМТprШМă К tОШrОmОТ luТ TСКlОs • LТЧТК mТУlШМТО îЧ trТuЧgСТ; prШprТОtăţТ. CОЧtrul НО greutate al unui triunghi • LТЧТК mТУlШМТО îЧ trКpОг; prШprТОtăţТ • Triunghiuri asemenea • CrТtОrТТ НО КsОmăЧКrО К trТuЧgСТurТlШr • TОШrОmК ПuЧНКmОЧtКlă К КsОmăЧărТТ

1. ReМunoКştereК şТ descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic într-Ш МШЧПТgurКţТО gОШmОtrТМă НКtă

2. Aplicarea rОlКţТТlШr mОtrТМО îЧtr-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia

3. Deducerea rОlКţТТlШr mОtrТМО îЧtr-un triunghi dreptunghic

4. Exprimarea, în limbaj matematic, a pОrpОЧНТМulКrТtăţТТ К НШuă НrОptО prТЧ rОlКţТТ metrice

5. Interpretarea pОrpОЧНТМulКrТtăţТТ îЧ rОlКţТО Мu rezolvarea triunghiului dreptunghic

6. Transpunerea rОгultКtОlШr ШЛţТЧutО prТЧ rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la sТtuКţТТ-prШЛlОmă НКtО

RelКYТТămetrТМe în triunghiul dreptunghic • PrШТОМţТТ ШrtШgШЧКlО pО Ш НrОКptă • TОШrОmК îЧălţТmТТ • Teorema catetei • TОШrОmК luТ PТtКgШrК; tОШrОmК rОМТprШМă К tОШrОmОТ luТ Pitagora • NШţТuЧТ НО trТgШЧШmОtrТО îЧ trТuЧgСТul НrОptuЧgСТМ: sТЧusulĽ МШsТЧusulĽ tКЧgОЧtК şТ МШtКЧgОЧtК uЧuТ uЧgСТ КsМuţТt • Rezolvarea triunghiului dreptunghic

1. RecunoaştereК şТ descrierea elementelor unui cerc, într-Ш МШЧПТgurКţТО gОШmОtrТМă НКtă

2. Calcularea uЧШr luЧgТmТ НО sОgmОЧtО şТ К uЧШr măsurТ НО uЧgСТurТ utТlТгсЧН mОtШНО КНОМvКtО îЧ МШЧПТgurКţТТ geometrice МКrО МШЧţТЧ un cerc

Cercul • CОrМul: НОПТЧТţТО; ОlОmОЧtО îЧ МОrМ: МОЧtruĽ rКгăĽ МШКrНăĽ НТКmОtruĽ Кrc; interior, exterior; discul • Unghi la centru; măsurК КrМОlШr; КrМО МШЧgruОЧtО • CШКrНО şТ КrМО îЧ МОrМ (lК КrМО МШЧgruОЧtО МШrОspuЧН МШКrНО МШЧgruОЧtОĽ şТ rОМТprШМ; prШprТОtКtОК НТКmОtruluТ pОrpОЧНТМulКr pО Ш МШКrНă; prШprТОtКtОК КrМОlШr МuprТЧsО între coarde paralele; proprietatea coardelor egal НОpărtate de centru)



3. Utilizarea ТЧПШrmКţТТlШr ШПОrТtО НО Ш МШЧПТgurКţТО gОШmОtrТМă pОЧtru НОНuМОrОК uЧШr prШprТОtăţТ ale cercului

4. Exprimarea prШprТОtăţТlШr ОlОmОЧtОlШr uЧuТ cerc în limbaj matematic

5. Deducerea uЧШr prШprТОtăţТ КlО МОrМuluТ şТ КlО poligoanelor regulate folosind rОprОгОЧtări geometrice şТ ЧШţТuЧТ stuНТКtО

6. Interpretarea ТЧПШrmКţТТlШr МШЧţТЧutО îЧ prШЛlОmО prКМtТМО lОgКtО НО МОrМ şТ НО poligoane regulate

• Unghi înscris în cerc; triunghi înscris în cerc • PШгТţТТlО rОlКtТvО КlО uЧОТ НrОptО ПКţă НО uЧ МОrМ; tangente dintr-un punct exterior la un cerc; triunghi circumscris unui cerc • PШlТgШКЧО rОgulКtО: НОПТЧТţТОĽ НОsОЧ • Calculul elementelor (laturăĽ КpШtОmăĽ КrТОĽ pОrТmОtru) îЧ următШКrОlО pШlТgШКЧО rОgulКtО: trТuЧgСТ ОМСТlКtОrКlĽ pătrКtĽ СОбКgШЧ rОgulКt • LuЧgТmОК МОrМuluТ şТ КrТК НТsМuluТ

CLASA a VIII-a

CompetenYeăspecific ConYТnuturТ 1. Identificarea îЧ ОбОmplОĽ îЧ ОбОrМТţТТ sКu îЧ

prШЛlОmО К ЧumОrОlШr rОКlО şТ К ПШrmulОlШr НО calcul prescurtat

2. Utilizarea îЧ ОбОrМТţТТ a definiţТОТ intervalelor НО ЧumОrО rОКlО şТ rОprОгОЧtКrОК КМОstШrК pО axa numerelor

3. Alegerea formei de reprezentare a unui Чumăr rОКl şТ utТlТгКrОК НО КlgШrТtmТ pОЧtru optimizarea calculului cu numere reale

4. Folosirea tОrmТЧШlШgТОТ КПОrОЧtО ЧШţТuЧТТ НО Чumăr rОКl (sОmЧĽ mШНulĽ ШpusĽ ТЧvОrsĽ pКrtО îЧtrОКgăĽ pКrtО ПrКМţТШЧКră) îЧ МШЧtОбtО vКrТКtО

5. Deducerea şТ aplicarea formulelor de calcul prescurtat pentru optimizarea unor calcule

ALGEBR; 1. Numere reale • . Reprezentare numerelor reale pe КбК ЧumОrОlШr prТЧ КprШбТmărТ. MШНulul uЧuТ Чumăr real. Intervale de numere reale • OpОrКţТТ Мu ЧumОrО rОКlО; rКţТШЧКlТгКrОК numitorului de forma a b sau a b , ,a b • Calcule cu numere reale reprezentate prin litere; formule de calcul prescurtat:

( )2 2 22a b a ab b = + ;

( )( ) 2 2a b a b a b+ − = − ;

( )2 2 2 2 2 2 2a b c a b c ab bc ac+ + = + + + + +

• Descompuneri în factori (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul)

1. ReМunoКştereК şТ descrierea uЧШr prШprТОtăţТ ale unor figuri geometrice plane în МШЧПТgurКţТТ НКtО îЧ spКţТu sКu pО НОsПăşurărТ ale acestora

2. Folosirea instrumentelor geometrice adecvate pentru reprezentarea, prin desen, în plan, a corpurilor geometrice

3. Utilizarea prШprТОtăţТlШr rОПОrТtШКrО lК НrОptО şТ uЧgСТurТ îЧ spКţТu pОЧtru КЧКlТгКrОК pШгТţТТlШr rОlКtТvО КlО КМОstШrК

4. Exprimarea prТЧ rОprОгОЧtărТ gОШmОtrТМО К ЧШţТuЧТlШr lОgКtО НО НrОptО şТ uЧgСТurТ îЧ plКЧ şТ îЧ spКţТu

5. Alegerea rОprОгОЧtărТlШr gОШmОtrТМО adecvКtО îЧ vОНОrОК ШptТmТгărТТ НОsМrТОrТТ МШЧПТgurКţТТlШr spКţТКlО şТ îЧ vОНОrОК ШptТmТгărТТ МКlМulОlШr НО luЧgТmТ НО sОgmОЧtО şТ НО măsurТ НО uЧgСТurТ

6. Interpretarea rОprОгОЧtărТlШr geometrice şТ К uЧШr ТЧПШrmКţТТ НОНusО НТЧ КМОstОКĽ îЧ МШrОlКţТО Мu НОtОrmТЧКrea unor lungimi de sОgmОЧtО şТ К uЧШr măsurТ НО uЧgСТurТ

GEOMETRIE RelКYТТăîntreăpunМte,ădrepteăşТăplКne • PuЧМtОĽ НrОptОĽ plКЧО: МШЧvОЧţТТ НО НОsОЧ şТ НО ЧШtКţТО • Determinarea dreptei; determinarea planului • PТrКmТНК: НОsМrТОrО şТ rОprОгОЧtКrО; tОtrКОНrul • PrТsmК: НОsМrТОrО şТ rОprОгОЧtКrО; pКrКlОlТpТpОНul dreptunghic; cubul • PШгТţТТ rОlКtТvО К НШuă НrОptО îЧ spКţТu; rОlКţТК НО pКrКlОlТsm îЧ spКţТu • UЧgСТurТ Мu lКturТlО rОspОМtТv pКrКlОlО (Пără НОmШЧstrКţТО); uЧgСТul К НШuă НrОptО îЧ spКţТu; НrОptО perpendiculare • PШгТţТТ rОlКtТvО КlО uЧОТ НrОptО ПКţă НО uЧ plКЧ; НrОКptК pОrpОЧНТМulКră pО uЧ plКЧ; НТstКЧţК НО lК uЧ puЧМt lК uЧ plКЧ (НОsМrТОrО şТ rОprОгОЧtКrО); îЧălţТmОК pТrКmТНОТ (НОsМrТОrО şТ rОprОгОЧtКrО) • PШгТţТТ rОlКtТvО К НШuă plКЧО; plКЧО pКrКlОlО; НТstКЧţК НТЧtrО НШuă plКЧО pКrКlОlО (НОsМrТОrО şТ rОprОгОЧtКrО); îЧălţТmОК prТsmОТ (НОsМrТОrО şТ rОprОгОЧtКrО); sОМţТuЧТ pКrКlОlО Мu ЛКгК îЧ МШrpurТlО geometrice studiate • TruЧМСТul НО pТrКmТНă: НОsМrТОrО şТ rОprОгОЧtКrО



ProТeМYТТăortoРonКleăpeăunăplКn • PrШТОМţТТ НО puЧМtОĽ НО sОgmОЧtО НО НrОКptă şТ НО drepte pe un plan • UЧgСТul НТЧtrО Ш НrОКptă şТ uЧ plКЧ; luЧgТmОК prШТОМţТОТ uЧuТ sОgmОЧt • TОШrОmК МОlШr trОТ pОrpОЧНТМulКrО; МКlМulul НТstКЧţОТ НО lК uЧ puЧМt lК Ш НrОКptă; МКlМulul НТstКЧţОТ НО lК uЧ punct la un plan; МКlМulul НТstКЧţОТ НТЧtrО НШuă plКЧО paralele

SО rОМШmКЧНăĽ НТЧ puЧМt НО vОНОrО НТНКМtТМĽ КЛШrНКrОК МШЧțТЧuturТlШr НТЧ pОrspОМtТvК

ПШrmărТТ/НОгvШltărТТ МШmpОtОЧțОlШr spОМТПТМО МКrО lО suЧt КsШМТКtО НО prШgrКmă. AМОst luМru prОsupuЧО МОЧtrКrОК demersuluТ НТНКМtТМ КsuprК КМțТuЧТlШr МКrО trОЛuТО rОКlТгКtО pОЧtru К ПШrmК/НОгvШltК lК ОlОvТ МШmpОtОЧțОlО prОvăгutО НО prШgrКmК șМШlКră șТ pОЧtru МК КМОștТК să НОmШЧstrОгОĽ îЧ МКНrul ОvКluărТlШrĽ îЧsușТrОК КМОstШrК.

programe5ed270cc8... · programa pentru disciplina limbaăiăliteraturaăromÂn; i. statutul...

Documents