Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomenieiLIMARDI, FRANCO

Doar o lacrimA / Limardi Franco; trad.: MarinaLoghin. Bucuregti: RAO lnternational Publishing Company, 20lO

ISBN 978-973-54-01 06- I

L Loghin, Marina (trad.)

82l.l3l.I-31=135.1

RAO lnternational Publishing CompanyGrupul Editorial RAO

Str Turda m. 117 I19, Bucure$ti, Romaniawww.mobooks.com

wwwfao,to

LIMARDI FRANCOAnchc una sola lacrima

@ 2005 by Marsilio Editoris.p.a. in Venezia

Traducere din limba italiantMARINA LOCHIN

@ RAO htemationol Publishing Company, 2006pentm versiutrea it! limba romana

Dacd nu ar fi atat de intuneric, daci luna ar reugi sd se

araie printre norii jogi !i umflati, atunci ati putea observa mai

bine aceasd scen6, i-ati putea distinge amdnuntele, firi a

agtepta ca girofarurile albistrii Si farurile maqinilor de politie

se brdzdeze intunericul cu lumini, care abia pot trece prinploaia ce cade dease pe pimantul gras qi negru, moale ca o

saltea veche de l6nd ghemotociti. Ati reuqi sd vedeti limpede

corpul intins pe spate, nu prea depafle de dreptunghiul unei

uqi date nefiresc de perete intr-o noapte ca aceasta: ati yedea

piciorul pulin indoit, ca qi cum ar improviza o sdrituri cara-

ghioasd, Ei haina descheiatd, care dd la iveali un pulover

giurit in mai multe locuri de insecte sacaitoare, metalice,

obi$nuite sd-$i croiasci drumul prin came. Agi vedea mdna

dreapti incd [inand sftans pistolul gi mana stangi putin ridica-

ti cbtle cer, cu degetele relaxate, ca qi cum tocmai ar face

gestul ce insote$te o explicatie. Ati vedea chipul impietrit ftuA

expresie, fdri durere, fdri pace, dar gi fdrd mirare. A1i vedea

ploaia care iqi stuecoard piciturile ei mari in ochii aceia

bulbucati, ca 9i cum ar fi lentile corectoare ale unei miopiiciudate; picituri destinate si alunece de-a lungul unor obrajiimobili, ca lacrimi libere sd curgi, !i a1i vedea in sfarqit o

privire indepdrtati, atintitd asupra unui punct neclar, strecurat

in mijlocul vreunui nor, acolo sus, sau poate dincolo, ca sIcaute luna, dar nu ati avea irnpresia corecti, deoarece privireamo4ilor este mereu o minciund, pentru cd privirea aceea o

cunosc...2010

rsBN 978,973-54-0106-l

Septembrie

Picdtudle sunt gloante de api ce se strivesc piezi$ pe

geam. Vin aproape orizontal spre mine, hansportate de vantul

care indoaie smocurile de iarbd gdlbuie de pe marginea asfal-

tului. Le privesc Ai rimdn acolo indiferent, aga cum privesc

co\ul de pia16 marcat de dungi albastre, cu Putine magini

parcate, pentru cd astdzi nu este zi de cumpirituri, astdzi este

abia ma4i, ora zece dimineala, qi aceastd zi ploioasd gi caldd,

cu fdhn qi rafale de ap6, te invitd se remAi in acasd, ,,fiindcd o

si ne descurcim cu ce avem". Autostrada se impleteqte tocmai

aici jos, ca o frumoasd fundd gri agezatd pe o bucatd de cam-

pie impasibili ce suporte trecerea maqinilor gi a camioanelor

atata timp cat acestea se indepdrteazi in grabd.

Aici nu se geseqte aproape nimic altceva in afara acestui

centru comercial qi a depozitelor spatioase li turtite de confec-

tii, rdsfirate pe laturile strdzii pline de gropi. Nu te poli afla

aici din intdmplare, trebuie sd vii cu un scop, ciutdnd sd cum-

peri ceva, dar toli ajung aici mai devreme sau mai tarziu.

Casca scoate un semnal scurt. ,,Furt de mdrfuri in desfdgu

rare, sectod lenjerie." Ridic bratul stang fard sA stau pe

ginduri. ,,Sunt Madralta, md duc eu, sunt in apropiere", 9i

vocea mea imi sund ciudat, ca gi cum i-ar fi greu sd iasd din

gurd. Mai bine aqa, fiindcd sd stai nemiqcat zece minute in fala

unei ferestre ca si privegti ploaia este un mod tempit de a-ti

pehece iimpul .

E FRANCO LIMARDI

Merg de-a lungul coridoarelor mirginite de raftud. Pereti

colorati de salopete $i body-uri pentru gimnasticd aerobicd,

cutii de carton din care se ivesc frumuseli blonde perfecte,

care elimind celulita inexistenti cu miraculoase aparate de

masaj cu baterii, pulovere din fibre de proastd calitate, presd-

rate de cristale de gheati, !i costume de schi la pre[ redus

pentru yiitoare sdptdmdni pe zdpadd.

Apar din partea cea mai linigtitd a supermarketului, aicip6nd qi rdsetele monotone ale DJ-ilor care rdzbat din difuzoa-

re sunt mai putin deranjante, dar tocmai trec granita, simt

cum vine spre mine freamitul lumli ca un perete moale ce

invdluie gi buimdcegte. Acum trebuie sd imi cdgtig pOinea,

senzatiile nu sunt utile. Ochii ln patru, ochii deschigi, iati de

ce am nevoie.

Ridic din nou mana stangd, microfonul mic apare de sub

cufeaua ceasului.

Madralta... imi descrii subiectul? Confirmi semnalarea?

Urechea vibreazd de un zumziit ugor.

- Semnalare confirmati. Subiectul este incd sub telecame-

rd. Femeie in jur de patruzeci de ani, eleganti, are o haini de

piele de culoare deschisi. A strecurat in geanti cel putin doud

obiecte. Raft de lenjerie intimi de marci pentru femei.

- Am vdzut. Rdmdi pe receplie.

Bine, sosegte gi Agnessini.

E bine sI fie gi o femeie, lucrurile acestea trebuie sA se

rezolve fhrd zgomot, iar femeile calrneazi lucrurile aproape

intotdeauna.

O vdd pe tipa, e imposibil sd gregegti. HainS de piele des-

chisi la culoare, pantaloni de firmd mula{i pe picior, geantiimprimatd cu o hartd geografici a coloniilor engleze, pir aran-jat $i vopsit de o mand expertd, in tonalitatea adecvatd. Firegte,

DoAR o LACRTMA 9

are in portofel weo doui c54i de credit, dar emotia de a fura

un sutien de danteld nu are pret, cunosc genul.

Apare Agnessini din partea cealalti a raftului. ii fac un semn

gi ea se opregte la distanti, eu trebuie sa infiunt problema.

- MA scuzati, doamn6...

Tipa se intoarce 9i imi zembe$te, se spule cd sunt un tip

bine, sigur ma ajuti ii costumul gd, poate o clipi se gdndeSte

la un contact, dar chipul meu nu rdspunde zdmbetului, am o

fa{6 durn gi se pare ca bdnuiegte ceva de vreme ce buzele se

inchid gi-i acoperd diniii.

- Doamn6, sunt de la pazt 9i supraveghere... iar legitima-

(ia mea i se proptegte in fala ochilor SunteJi amabil6 s6-mi

adtati confinutul gentii dumneavoastra?

Face jum6tate de pas inapoi gi, in ciuda fardului gi a bron-

zului, se vede cA a palit. Dac[ ar fi isteatd, s-ar purta urat cu

mine, m-ar lua din scurt ,,cum va permitefi?" 9i ,,cu cine cre-

deti cd stati de vorbA?", ar tine geanta inchisd 9i ar avea gura

mare qi poat€ chiar i-ar merge, pentru ci oricum nu o pot

atinge, dar nu este a$a de isteald 9i ramane ticuta. S-a apropiat

$i Agnessini:

- imi dali voie?

Sutienele ies la iveala in mainile supraveghetoarei, tipa nu

mai gtie unde sa se uite, pare ca se afunda in haina de piele

deschisd la culoare.

Nu mi-am schimbat expresia, pulin imi pasd de ea 9i de

sutienele ei, ba nu, e o {Erdmd de dispre{, ii simt gustul dul-

ceag, dar treaba asta nu mA implic6, eu imi fac meseria.

Agnessini se indeparteazA, este randul meu sd gribesc

lucrurile.VA rog, urmati-m5, Si md indrept spre direcfiune, in timp

ce tipa merge cu pagi mici de-a lungul acelui $fu neintrerupt de

rafturi care s-a hansformat intr-un coqmar din care greu se

poate ie$i.

10 FRANCO LIMARDI

La biroul directorului se ajunge printr-un coridor minus-cul 9i alb, o fundeturd de dgips al5turatd autostrizilor de raf-turi. Femeia se opre$te inaintea ugilor care se intrevdd pe

coridor Se uitd la mine cu un aer pierdut, daci ar reugi sA

vorbeasca, dacd nu i-ar ajunge suflarea doar ca s6 respire,probabil m-ar ruga si o las sI plece, dar eu o fixez cu expresiaaceea de indiferenli indistinctd, insolitA de un ,,vd rog, doam-n6" mai tdios decet o insulti.

Secretara lui Vittori se ivelte curioas5. Spun simplu:..Fun". Si trec mai depane spre biroul directorului. in timp cefemeia simte probabil cum se prAbu$egte totul in jurul ei,lbcutd de rAs chiar gi in fala unei simple secretare.

Bat qi deschid; biroul lui Vitto este mare gi luminos.Ferestre largi, acoperite de perdele din material cu dungi late.Mascheazb peisajul de afarA, campul steril de periferie gi aceaparcare dArapinat5 care domini panorama. Biroul este mare,din lemn lucios $i in stil modem, lampa eleganti gi simpl[ se

asorteazd la culoare cu misufa gi cu fotoliile salonagului carecompleteazi incdperea. Vittori e surprins, pe ecranul compu-terului lui sunt cotArile de la bursd, dar cred ci le line numaica sd aibd ce face.

- Ce e? mi intreabd pu{in stanjenit.

- Furt, repet eu, lErd sE mai adaug nimic $i md agez in ugd,

invitand-o, printr-un gest al mAinii, pe tipd sd intre.La aparitia femeii, lata lui Vittori e un adevArat spectacol;

uluire gi stdnjenealE care se rezumd la un zambet timid careseamEnd chiar cu un renjet, ochii holbafi qi mdinile care alear-gi sA amnjczc cravata ti si in&epte cutele hainei. Trebuie sE

fiu sinceq dacil pdvegti atent, Vittori arati bine, mereu ire-progabil in costumele lui, cu pirul de lungime potrivitd tuns insciri, cu pantofii engleze$ti $i fafa ingnjitd, nici un fir debarbd, nici o umbrl de perciune r.ulgar, care si schimbe chipulacela regulat. Bronzat mereu, atat cat trebuie, ca sa dea

DoAR o LACRIMA 1I

,,impresia unui tip sdnitos", se intelege de ce in fiecare dimi-

neati, cand intrd in supermarket, vanzdtoarele fac in aga fel

incdt sdl int6lneasci prinhe rafturi. Vittori sti in picioare, o

[intuiegte pe femeie cu un aer de ndtdriu, in timp ce ea nu mai

ltie unde sd se uite, acum cand a intahit pAnd gi pe cineva care

o cunoa$te.

- Doamnd Straffi... Vittori inconioard biroul !i ii aratd

femeii un fotoliu. Doamnd... cred ci nu am inteles...

- Furt... doamna avea in geantd doud piese de lenjerie

intime luate din raionul de lenjerie.

Nu mi-am schimbat expresia, sunt tot indiferent, dar

lineam si dau intdlnirii direcgiajustd. Vittori mi privegte cu un

aer inhebetor, eu dspund cu o privire anodind, una dintre

acalea carc pot insemna orice. Tipa se ghemuie$te pe fotoliu,

i$i ascunde fala in mdini, brdldri qi inele. Abia $optit se aude

un ,,Doamne, ce rugine... ce ruqine". N-ar trebui, dar un mic

ranjet veninos mi se infiripi in coltul gurii.

Nu rdd de femeie, pulin imi pasi, vreau sd vid cum se

descurcd el cu asta, probabil a avut-o langi el la vreo cind cu

bufet ori la inaugurarea vreunui centru sportiv.

Doamni... vdinleleg stanjeneala... $i pentru mine este cu

sigurantd o situatie problematici... dumneavoastrd inlelegeli,

et gi dottor Madralta...

Ia situatia in serios, md numegte cu un titlu pe care nu ilam, dar aga, leful securitdtii centrului comercial devine mai

autoritar, iar pe urmi, prin forma asta de adresare, tot perso-

nalul crede cd am terminat o facultate, nu se itie bine ce

anume, dar pend una, alta dace mI numesc dottor, impun mai

mult respect.

- Vreli sdl chemati pe sotul dumneavoastrd, profesorul?

Putin lipse$te ca femeia sd nu leqine; mai mult decat sipldng6, face o grimasi ciudatl, pare sI-qi stdpineasci lacrirnile

pentru a nu-qi strica machiajul, dar dupi primul moment,

12 FRANCO LIMARDI

mentionarea sotului ei ii redi fo{a; se ridice in picioare qi, cu

ochii scipdrdtori, il roagd pe Vittori ca nici mdcar un cuvdnt dinceea ce s-a intdmplat sd nu ajungd la urechile profesorului.

in elanul acelei rugdminti, i s-a descheiat bluza; privirealui Vittori s-a lipit de bronzul acela, urcl 9i coboari de la chi-pul doamnei la baza sdnilor ei; expresia directorului s-a

schimbat, a devenit neribddtoare qi pofticioasi. Poate $tiudeja ce pregdtegte. Doamna are cam cu vreo zece ani mai multdecet el, dar cine $tie de cate ori a urmdrit-o cu privirea cand

era un pugtan care stltea la bar in piald qi ea una dintre cele

mai dorite femei din orag; Ei acum arate bine, dar nu este o

chestiune de esteticd, e ceva mai mult.

Noi avem datoria sd proceddm dupd metoda stabilitd...intelegeti... Ochii tipei bdnuiesc ceva nepldcut. Vreau sd

spun... in aceste cazuri e prevdzutd o perchezitie a persoanei

prinse asupra faptului.

Tipei ise taie din nou risuflarea.

- Daci weti, putem interyeni cu personal feminin pen-

tru... pentru perchezilie... poli1ia...

Vittori a inghesuit-o intr-un colt; femeia nu e proast5, a

lngeles ce o agteapti, inse nu are posibilitate sd aleagd gi abia

acum pare si gi dea seama de nasturele descheiat. Md priveg-

te ca li cum ar cduta ajutor, dar intalneqte inci o datd chipulmeu distant, de la mine nu se poate agtepta la nimic.

Mi desprind de marginea biroului qi md apropii de uq6.

Aud vocea lui Vittori in spatele meu:

- Madralta... perchezilia...

Mi intorc, privirea mea abia il atinge, dci nu ia in seamd

fotoliul in care s-a alurldat 1'emeia.

- O puteli concluce dunneayoastrd, domnule director,.. eu

febuie s5 fiu ugor de gdsit din motive de securitate... asta-i

Procedura. . .

DoAR o LACRIMi 13

Nu-i dau timp de replicii. mana mea a rdsucit deja clanla

li culoarul imaculat de rigips md inghite din nou. Secretara

iese in uqd.

- E ocupat, zic, indepdrtdndu-md citre luminile reci, de

neon, de deasupra rafturilor.

Md invdrt putin printre raioanele pline de biscuiti $i feliide gunci ambalate in vid. Casierele mi urmdresc cu Privirigribite; eu nu sunt simpatizat de casiere, se tem de mine, se

tem ci le spionez, cd raportez lipsuri, absente, mici furturi pe

care le descarcd pe bonurile clientilor, cdnd cred cd au scdpat

de privirea supraveghetorilor, se tem cd, intr-o zi, le-ar Putea

convoca directorul in biroul lui gi, cu mine aldturi, le-ar con-

cedia. Sunt multe care au hecut prin doud, trei supermarke-

turi, angajate gi date afari in decurs de cdteva luni de firme

improvizate, care dispar cu statele lor de plati din urmi nepl6-

rite; societdli care de acum sunl de gdsit numai pe coridoarele

pline de praf ale tribunalului pentru falimente, reduse la dosa-

re gi mape cirora este foarle greu si le ceri propriii bani. Acest

supermarket este aproape ca un minister, sigur ca un loc de

munci la stat; proprietatea este cunoscut[ qi solidi, oameni

care au bani dintotdeauna.

Dorili o cafea?

Le trimiseserd in fald pe cele mai drigute, cu zambete date

cu ruj, imbrecate cu pantaloni din piele de garpe mulati pe

coapse, !i nu se aqteptaseri la rispunsul acela inghelat:

- Mullumesc, in timpul serviciului nu fac pauze.

Buzele rujate gi gerpoaicele se retrdseseri uimite, adulme-

c6nd aerul din jurul tipului acestuia ciudat venit din afard,

ciruia,,poate nu-i plac femeile, dstuia care tre' sd fie un mare

nenorocit $i ceruia ii dau o primd de fiecare datd cand bagi la

api un angajat". De atunci, nici o cafea, saluturi cu jumdtate

de gurd gi discutii intrerupte la trecerea mea, dar lucrurile

14 FRANCO LIMARDI

acestea nu prea md ating, mereu am avut putin de-a face cu

simpatia oamenilor.

Cand Vittori md ajunge din urmd, sunt la raionul de elec-

trocasnice. Me gdsegte proptit in fata unui ecran de 88 de cm,in tirnp ce il privesc cu indiferenli pe un bucitar degajat, care

pare un actor, dupi cum rade qi glume$te cu prezentatoarea, intimp ce manuieqte o pulpd de nu-ltiu-ce gi, intle timp, trebuie

si zicd diverse chestii foarte hazlii, de vreme ce tipa cu pirulblond de culoarea mierii r6de zgomotos in rnijlocul publicului

ei de lume cu fald flasci. Cine gtie ce spun? Ar trebui sd pescu-

iesc ceva in marea de gdlegie, sd elimin toate celelalte sunete

care vin de la sponri, sitcomuri, replici de talk-show Ei reality

scuipate de alte televizoare, dar probabil cd md pot lipsi de

rcteta de preparare a pulpei de nu-Etiu-ce Ei pe urmd e Vittori cu

fala lui vicleani gi satisfacutd care imi atrage atentia.

- Dar de ce ai plecat?

in particular, sd spunem aqa, Vittori mi tutuieqte $i se

incdpdlineazi sd mi considere prietenul lui; eu, unul, iiimpdrtigesc familiaritatea, 9i lenea mI impiedici sd-i limu-resc faptul cd prietenia este aproape intotdeauna un echivoc Ai ,

ca atare, prefer s6 o evit.

- Nu am inclinalie pentru anumite lucruri... mle greu siSi menanc cu altii, ce sd mai spunem de restul.

- Ce crezi? Nici eu... (i-ag fi dat intaietate. $i si $tii cA nu

iar fi displicut deloc dupi cum au mers lucrurile...il privesc scerbit, ltiir ci mi-o pot permite, tot nu va

inlelege.

- Si oricum, dacd te rEzgendegti, qtiu de unde sd o iau. Douivorbe despre intimplarea asta cu sutienele... fanjegte qi scoate

din haini desuurile alea, saanse in pumn, mototolite, gi cred cd

mai simte in palmi pielea tipei, pentru cd are ochii pierduli.

- Pentru mine , povestea s-a incheiat din momentul in care

ti-am adus-o.

DoAR o LACRTMA

- Deh... fd cum crezi... hai, pune la loc lucrudle astea.

imi intinde grdmdjoara de danteld la care eu abia mi uitqi apoi il fixez cu ciuda pe care tocmai mi-a stamit-o pe

dinduntru.

- Dd-le vanzltoarele tale sd le pund la loc de...

- Ei na, elti nebun? Ce le spun, ,domnigoard, fii amabil6,

pui la loc sutienele astea?" Ar fi in stare sd creadi cd le-am

probat... cel putin.

Rade iar, este aproape induioqdtor cu toate tentatiyele

astea ale lui de-a stabili o complicitate virild, de a inlelege ce

fel de om sunt, de a gi-l apropia pe individul cel mai imPortant

dupi el in supermarket.

- Era cineva cu tine cdnd ai oprit-o?

- Agnessini. De ce?

- Iatd, i le dim ei sd le puni Ia loc, astfel nu avem nimicde explicat gi totul pare firesc, nu?

- Mi duc sI fac un tur printre raioane, ii spun ti mi tre-

zesc cu el in urma mea, umbland duPI mine pu(in mai intr-o

parte, tocmai ce voiam si evit.

- Te respect foarte mult, $tii?il privesc piezig.

- Serios... adicd profesional vorbind... pani Ei cu treaba

asta. Rece, curat... vreau sd spun, ca un adevirat profesionist...

nu-1i pierzi niciodatd controlul, niciodatd nu te pierzi cu

firea... dar unul ca tine, unul care a fost in Liban, printre

impugcdturi, cu prostiile astea nu poate decat sd fie curat,

iati--. curat.

Trebuie cd-i place mult termenul acela, dacd tot continuis5l repete.

- Te irosegti.,. intr-un loc ca acesta. in sensul ch, nu md

refer la treaba asta de acum... dar in general la tine, pentru

felul in care ai pus pe picioare toatd treaba qi pentru oamenii

pe care i-ai ales, avem cel mai scezut indice de furturi din

l5