-''-t

*qli:FEiI

:

:

r-aI

:

*'tre *

n' _ ' 'sl'-4r

s

Ilp\

.dlai'a-,( t': ,\':t

, r\-' -.1/

;.,,

-,{\-&i'&' ."94,En :'

t#[$tG F=-

mFT'F.\ti tti \frtr

^*tFftss

"41$*i.:--=:- -

!il +\r ... ''jr ?rr.*

:

i ..\!.R,

MIRANDATLUSIRAIIT

Wulopro,

cuRrEA @vr'cHE

Irzran MrReNoa . Joncn MlneNon

qX\eture

&LL*SYr?efd$

(lore cesru.J6N rerNiNonz ou celrnoe)

Traducere din spanioli" deAna-Maria Tamas

A i'RA"r\mA

cuRrEA @vncu

k$ffi

"Q; :erMi, numesc Miranda gi am opt ani.

imi plac baloanele de sipun, parfumul dupi-amiezilorploioase si pisirile care mi se pot cuibiri in palmi.

Ilpt; FLA; .' FA$Arurrr td\ffir M IAdor bomboanele cu violete si si mi joc cu clapele negre alepianului din casa bunicii mele, pentru ci mereu suni" minunat. imiplace si urc pe munte 9i si mi bilicesc in lacuri reci ca gheaga, chiardaci uneori abia mai pot respira.

Sfi

sw

i),", i i-."r I'j *tt ;eqP*T ci"i t#Aftt

{m':tgIisf,F^

SfArsitul acesta de siptimAni ne-am speriat ingrozitor. Si totul s-aintAmplat doar pentru ci" fratele meu, Tato, e toral inconstient,ba, uneori, chiar prosiut. Are cinci ani si vreau din tot sufletul sicreascS. mai repede.

Povestea e ci" ne-am dus la cinematograf cu mitusa Marta, iarla coadi.la floricele, am gisit o monedl" de doulzeci de cenEi. intimp ce mi" gAndeam ce dulciuri si-mi cump5.r, el zice: ,,lJite,asta merge la ghiozdan!" Si o inghite!Aga, fbri clipeasci. Nu-mivenea si. cred. Ce are in cap copilul 5.sta? in rimp ce Tato rAdeafhri oprire, mS.tusa mea s-a albit ca varul, ne-a luat de mAni., ne-aaruncat intr-un taxi si adio si n-am cuvinte! Dupi-amiaza aceeaaveam s-o petrecem la Urgenti.

I-au frcut o analizl.numitl radiografie, care e ceva in genul magiei.Se face cu un aparat cv taze )i un soi de cameri foto care nefotografiazl.pe diniuntru. Pe radiografia lui Tato se vedea clar la elin stomac moneda strilucitoare; pirea ci inghitise o luni plini. incele din urmi, doctorul a spus c\ dac\ va mAnca verdeturi si fructedin belsug, o va evacua in mod normal, in fine, flcind caca.

La intoarcerea acasi, inci" eram fascinati de chestia cu razele X.Nu incetam si o intreb pe mitusa Marta de unde ieseau razelealea gi de ce luminau in intuneric. Ea mi-a ri.spuns ci" exact

acelasi lucru se intrebase Marie Curie, cea mai renumiti savanti.din istorie.

$i mi-a povestit viaga lui Marie Curie sau, cum prefer eu s5"-i zic,Marieta care ametea eprubeta. Iar mie ce-mi place cel mai mult pelumea asta e si mi se spuni poveqti, mai ales daci sunt adevl"rate.

:i -..&s'

CAPITOLUL 1

AA"ri. s-a niscut in Polonia acum aproape un secol ;i jumltate,desi pe vremea aceea Pblonia nu era nici m5"car o ;arI, pentru c5.fusese invadati de rugi, care, trebuie si recunoagtem, erau camprofitori. De fapt, invadaseri si Alaska, dar, cum acolo era atAt defrig, iar de asta nu duceau lipsi, au vAndut-o la preg redus StatelorUnite. Erau atAt de autoritari, incAt pe polonezi nu-i lisau nicimi.car si-gi vorbeasci" limba gi trebuiau si faci totul in limba rusi,de la teme pentru acasi pAnL la lista de cumpirituri. E adevi.rat ciatunci cAnd rusii nu erau arenli, locuitorii profitau de ocazie ca si.vorbeascS" in poloni" cAt puteau de mult. Toti polonezii se purtaude parci se vorbiseri intre ei: bunici, pirinti, pisici... chiar siMarie fh.cea la fel ca ei. Mergea la o scoali de fete unde invigau inlimba polonl, daL daci vedeau vreun rus invArtindu-se prinapropiere, fluierau ca si-i instiinteze pe togi ci trebuiau si ascundicirtile si si pretind\ cilucreazi" de zor cu acul gi ata. Pe mine m-arfi prins din prima, nu numai pentru ci habar n-am si cos, ci gipentru ci nu gtiu si mi prefac. De fiecare dati cAnd mint, mi facrogie ca o pitligici gi m-apuci rXsul; nu pot si mi abgin.

Chiar daci se numea Maria Sldodowska, toati lumea o cunostea caMania. Era cea mai mici dintre cei cinci frati, asa ci imi imaginezci era un fel de mascoti a familiei. in fine, mai mult sau mai pugin

A,"q

t

\

. r{ft-j\'r\ -. \'-

i . ,. . . ;t.:

,,' ,i' .jir....,.' ,::::a::::]t' Xill:",,9 r.i€d:,,'

ca Tato in familia noastr5.. Chiar daci nu seamini" deloc, pentruci Marie era o tocilari si Tato nu e... in fine, am mai explicat cume Tato. Eu cred ci era atAt de constiincioasi" pentru ci in epocaaceea nu era bine vizut cafemeile si" studieze prea mult si, fireste, esuficient si-i spui cuiva ci nu poare face ceva ca si-qi doreasci qi maiabitir si faci tocmai acel lucru.

Marie era o fetiti veslic dornici si afle tot mai muhe, tipica fetigicare mereu pune intrebiri cum ar fi: ,,de ce norii sunt albi?" sau,,ce-a fost mai intAi, oul ori giina?" Apropo, mie mi-a fost mereufoarte limpede ci mai intAi a fost oul pentru ci daci, nu, de undeiese giina? Stai asa, ci si oul trebuia si iasi de undeva, nu-i asa?Nu conteazi; si ne intoarcem la subiect.

Pentru toate intrebirile lui Marie, piringii ei aveau o explicagie,pentru ci" erau profesori. in special tatil ei, care era expert in fizicdsi chimie. Marie se intelegea exceptional cu el, iar cAnd ajungea si.se plictiseascS., acesta o lisa si se joace cu eprubetele si balangele. iiplicea la nebunie si" se imbrace cu halatul tatilui ei, care ii veneaenorm de mare, si visa c5. va inventa leacuri infailibile ca sL ajuteomenirea, de la un vaccin impotriva holerei pAni la pastile contramirosului neplicut al gurii.

Dar visul ei cel mai arzdtor era si giseasci, un leac pentrutuberculozl, penrru ci mama ei se imbolnivise pe nestiute,asemenea cuiva care ia o riceali. Fiindci era vorba despre o boalicontagioasi, Marie nu putea nici mi.car si se apropie de ea, gi cuatit mai pulin s-o atingi. Acest lucru o intrista teribil, ingelegea cimarna era bolnavi, dar ii era dor de risfbgul gi mAngAierile ei.