Sally Green

JumXtatea Pierdutx

Traducere din englezd deloana Filat

ATRCI

Rdnit, nu pierdut

- Ar trebui sX stabilim nigte parole.- Da? De ce?- Pentru cX odatd, intr-o cdlXtorie de-a ta, o sX te

omoare careva qi dupl aia o sX mi pomenesc cX vine unV6ndtor cu Darul deghiz[rii in tab5rX, arXtdnd ca tine, gimi omoar[ qi pe mine.

- Mai degrabi ar gisi tabdra, te-ar omort gi m-ar atteptasX vin fluierdnd negtiutor acas5.

- Se poate qi asta, degi nici nu pot sd-mi inchipui f.azacu fluieratul.

- Ei, gi care-i parola?- Nu e un singur cuvdnt, ct o frazd. Eu zic ceva qi tu-mi

rtrspunzi cum trebuie.

- A, aqa deci. Eu zic, cum ar veni, ,,Fluier pentru cd amomordt zece Vindtori", la care tu r[spunzi ,,ins5 prefer siescaladez muntele Eiger".

- Eu mX gdndeam sd te intreb ceva, mai degrabd.- Cum ar fi?- Ai tntdrziat mult. Te-ai piudut?

$i eu ce tre'sI rXspund?

- Sunt rdnit, nu pierdut.9

- Nu md vXd spundnd weodatX a$a ceva.- Oricum... Vrei sd exers5m? Ca sX relii ca lumea

parola?

- Nu.

10fictlon conndlotr

Partea intdi

[n cine pofi si te increzi

Pietrele

in anul in care a implinit doulzeci gi opt de ani, tatilmeu a ucis treizeci qi doi de oameni. Pe vremuri, Celiaimi turna cu de-a sila in cap informafii despre Marcus.l'rintre ele e gi informalia asta. Este cel mai mare numXrde morli pe care i-a flcut intr-un singur an, inaintea rdz-boiului dintre Consiliul lui Soul qi Alianla VrXiitorilorl.iberi. Odat[, treizeci gi doi de morfi mi se pXreau mul]i.

in anul in care Marcus a implinit ;aptesprezece anigi gi-a primit Darurile, n-a omorit decdt patru oameni.liu n-am decdt gaptesprezece ani. inaintea BIt5liei de lallialowieZa - cdnd a murit tata gi aproape iumXtate dinmembrii Alianlei, zi desemnati acum prin prescurtareaBIi, asta daci indrlzneEte cineva sd aduci vorba de ea,

- in fine, inainte de data aia omordsem deia douizeci qitrei de oameni.

BB a fost acum cAteva luni qi deia am la activ pesteclncizeci de morfi.

Mai precis, am omorit cincizeci gi doi de oameni.E important sX fii cdt mai precis cdnd vine vorba de

a$a ceva. N-am inclus-o pe Pilot in numXrltoare - ori-cum era pe moarte - qi nici pe Sameen. A fost un gest de

Sally Green

mild din partea mea. Vanetodi au ucis-o pe Sameen- Auimpugcat-o in spate cind fugeam de pe cimpul de lupt[.Iar Marcus? Pe el clar nu-l includ printre cei cincizeci 9idoi de morli. Nu eu l-am omordt. Eal-a omordt.

Annalise.imi vine sd vomit cdnd imi amintesc numele ei. imi

vine sX vomit cind imi amintesc orice despre ea: pdrul eiblond, ochii ei albagtri, pielea ei aurie. Totul e dezgustd-tor gi fals. A zis cI mI iubeqte. $i eu am zis cX o iubesc,insi eu am fost sincer. Chiar am iubit-o. Ce prost amputut sd fiu! SI m5-ndrlgostesc de o O'Brien. A spus cXsunt eroul ei, prinlul ei gi eu, ca un cap sec gi nerod cesunt, am vrut s-o cred. Chiar am crezut-o.

Iar acum nu-mi doresc decit s-o omor. S-o spintec gisX-i smulg urlete de durere. insI nici a$a n-a$ fi mulfumit,nici pe departe. Ar trebui s-o silesc sd-gi taie singuri mdnagi s-o mXnince sau sX-qi scoatd singurX ochii gi sX-i mX-ndnce - gi tot i-ar fi mai u;or decdt mi-a fost mie.Am ucis cincizeci gi doi de oameni. insl de fapt nuvreau decit sd pun mina pe ea. M-a; mulfumi cu cinci-zeci gi trei. inci unul gi gata, at fi satisflcut.

- Doar ea.instr am cercetat centimetru cu centimetru cimpulde luptl gi fosta tabIrX. Am ucis toli Vdndtorii care mi-auiegit in cale - unii pe care i-am glsit degaiind cdmpul deluptX, allii pe care i-am dibuit mai tirziu. insd pe ea n-amvXzut-o. Nici urmX de ea! Dupd zile 9i slptdmini in caream urmdrit fiecare cale, indiciu, qi urmd de picior uman,nimic nu m-a dus la ea.

- Nimic. . -Cind imi aiunge sunetul la ureche, ridic privirea.Linigte.

14 fidionconnection

Jumdtoteo Pierdutd

Eu am ficut zgomotul, cred, iar vorbesc singur.

- Fir-ar sI fie!Annalise! Din cauza ei md port a$a.

- PXi, d5-o dracului.MI uit in iur cu fruntea sus, strigAnd la vdrfurilecopacilor:

- Si se ducd dracului!Apoi le zic incet pietrelor:- Nu vreau decdt sX moari, atdt. O vreau nimicitl. SI

nu mai existe nici sufletul din ea. SX nu mai r5mdn5 ni-mic din ea pe lumea asta. De-a pururi. Atdt. Apoi o s[ mXopresc.

Iau o pietricicl de jos qi-i spun:

- Sau poate c[ nu. Poate cX nu.Marcus voia s5-i omor pe tofi. Poate o sd reugesc.

Cred cI qtia cX sunt in stare, altfel n-ar fi zis-o.imi aranlez pietricelele intr-o grlmlioard. Sunt cinci-

zeci qi doui. Par o groazd, cincizeci qi doi de oameni, insXsunt o nimica toatd. Pe ldngi cdli vrea taicX-meu sX omor.Pe ldngl tofi oamenii care au murit dincauzalui Annalise.Peste o sutX in BB. Trebuie neaplrat sI-mi perfeclionezf ocul dacl vreau sd fivalizez cu masacrul de care e ea in

stare. Din cartza ei, Alianla e practic distrusl. Din cauzael, Marcus e mort .- singurul om care ar fi putut sX lellnl piept Vinltorilor cdnd au dat atacul gi singurul omcare i-ar fi putut invinge. insd din cauza ei, pentru cI l-aimpuqcat, Alianfa a fost aproape nimicitl cu totuI. $i mXtot zgdndire blnuiala cX de fapt a fost spioana lui Soul dela bun inceput. Doar Soul e unchiul ei. Gabriel n-a avutnlciodatX incredere in Annalise qi a tot spus c[ ea le-a zisVAnltorilor unde e apartamentul lui Mercury din Geneva.Nu i-am dat deloc crezare, insi poate cI are drcptate.

Sally Green

Copacii se mi$cX dintr-odat5 gi apare Gabriel. A cu-les lemne de foc. Cred cI m-a auzit urldnd. Iar acum sepreface cI s-a intors flrd nicio legXtur5, lasi lemnele laplmdnt qi vine ldngX pietricelele mele.

Nu i-am zis ce-i cu pietrele alea 9i nici nu md in-treab5, insi cred cd s-a prins. Iau una de jos- E miruntdcdt unghia mea. Sunt micule, dar fiecare arati altfel'Fiecare reprezintl un om pe care l-am ucis. $tiam qi pecine anume - fXri nume sau din astea, cei mai mulliVdnXtori sunt Vdndtori qi atdt -, insi pietrele imi evocauintdmpldri, lupte qi impreiurdrile morlii lor. Acum nu-mimai amintesc fiecare luptl in parte, toate s-au invdlmdqitlaolalti, intr-un continuu spectacol sdngeros, insd amstrdns cincizeci gi dou[ de pietricele in mormanul meu.

Bocancii lui Gabriel se intorc la nouXzeci de grade girdmdn nemigcali o secund[, doui, apoi imi spune:

- Ne mai trebuie lemne de foc. Vii si md aiuli?- Imediat.Bocancii stau nemigcafi incX vreo cdteva secunde,

apoi se intorc iar la patruzeci qi cinci de grade 9i rdmdnaga patru, cinci, ;ase, gapte secunde, dupd care o iau iarXqi- spre copaci.

Scot din buzunar pietricica alb[. E oval5, de un albpur - cuar!. E netedX, insi nu strSluceqte. E

piatra luiAnnalise. Am gXsit-o pe malul unui pdriu cdnd o cdutampe ea. Mi s-a pdrut un semn bun. in zi:ua aia am fostsigur c-o si-i dau de urmd. Nu i-am dat, insd o s[ reugescintr-o bunX zi. Cdnd o s-o ucid, n-o s5-i pun piatra ingrdmdioard, ci o sr-o arunc. O sI disparX. Ca ea.

Poate atunci o sI inceteze gi visele. Md indoiesc, inslnu se ltie. O visez mult pe Annalise. Uneori visul incepedestul de frumos, insi nu jine mult. Uneori il impugcX pe

't6

Jumdtoteo Pierdutd

tata exact cum a flcut in BB. DacI am noroc, mI trezescinainte de asta, insd alteori visez mai departe gi parcX mdintorc in timp qi retrliesc totul.

Mai bine l-ag visa pe Gabriel. Ar fi frumos aqa. Ag visacX ne c51[rdm impreunX pe mun]i, ca pe vremuri, gi amfi prieteni, tot ca pe vremuri. Suntem prieteni gi acum, osX fim intotdeauna, insl e altfel. Nu prea vorbim. Uneoriimi mai spune de ai lui sau imi poveste$te ceva ce a flcutcu ani in urm5, inainte sd inceapd totul, sau vorbeqtedespre c5!5rat sau o carte pe care a citit-o, sau... ce gtiueu... chestii preferate. E un vorbitor bun, numai cI eusunt un ascult5tor de doi bani.

intr-una din zile imi povestea despre cum a escaladatun munte din Franla. Peretele stdncos era deasupra unuirAu, era foarte frumos. in timp ce-l ascult, imi imaginezll5durile prin care a trecut pinf, acolo, iar cdnd incepes5-mi descrie valea qi rdul deja nu mi mai gdndesc delocla asta, ci doar la faptul cI Annalise e in libertate. ObservcI o voce din mintea mea imi spune: Ascultd-l pe Gabriel!Ascultd-i povestea!insd un alt eu vrea si se gdndeascd laAnnalise qi-mi spune: CAt imi spune el toate astea, An-ttslise umbld liberd prin lume. Tata e mort qi nici nu gtiuunde-i e corpul neinsuflelit, bine, desigur ci o parte e inmine, pentru cd i-am mdncat inima, ceea ce sigur e ceamai bolnavl chestie din istorie, qi uite-mX aici, un om,tun pugti care gi-a mdncat tatXl, stau ldngX Gabriel, careturuie despre porcdria aia de escaladare, gi cum a trecutr{iul ca sd inceapl sI se cafdre, iar eu md gdndesc cI l-amrndncat pe taic5-meu qi cum a murit in bralele mele, qic)l Annalise umblX pe unde are chef, iar Gabriel tot n-aterminat cu povestea lui, cum poate fi aqa ceva normal gitrine? Aga c5-i spun cdt pot de calm:

Sally Green

- Gabriel, ai putea s5 taci dracului odat[ qi sX mI lagicu c5l5ratul t5u?

O zic foarte incet, ca sX nu urlu.La care el rXspunde dupd o clipi:

- Desigur. Dar tu crezi cd ai putea si te ablii sX injurimlcar o datd?MX tachineazd, incearcd s5-qi ia un ton leier, gtiu ci

asta face, totu;i reugegte cumva sX md calce gi mai riu penervi, aqa c5-i spun sI se ducd dracului. Numai c5 mai zicgi alte injur5turi pe ldng5 drlcuit qi deja nu prea mai potsi mf, ablin, ce mai, nu mI mai abfin deloc, qi m-apucs5-l injur iar gi iar, gi el incearcd s[ mi imbrSligeze, sImI ia de bra!, iar eu it imping qi-i zic cI plece, ca sX nu-lrlnesc, qi atunci pleac5.

Mi calmez dupl ce se duce el qi mi lasi. Iar apoi mIsimt imens de ugurat ci sunt singur gi pot sI respir maibine cdnd sunt singur. O vreme mI simt bine qi cdnd miliniqtesc de tot simt cI mi urisc, pentru ci vreau sX mXia de bra! gi vreau s5-l ascult cdnd imi poveste$te ceva.Vreau sI vorbim qi vreau sX fiu normal. insi nu sunt nor-mal. Nu pot si fiu normal. $i numai ea e de vin5.

Stim unul l6ng5 altul, cu ochii la foc. Mi-am propussI mI strlduiesc mai mult gi sI vorbesc cu Gabriel. Si dis-cut cu el ca un om normal $i sX-lascult. Numai cd nu-mivine in cap nimic. Nici Gabriel nu prea a spus nimic.Cred c5-l enerveazX pietricelele mele. Nu i-am zis de celedoul pietricele pe care le-am pus in morman ieri. N-amchef sf,-i zic asta... despre ei. CurSl incX o datX vasul detinichea in care arq mdncat, degi deja am ras tot, nu mai enimic. Am mAncatbrdnzd gi supi la plic, supa era apoasS,insl tot a fost mai bunl decdt nimic. incl mi-e foame qi

1 8 fiction conndion

Jumdtoteo Pierdutd

:;tiu cI gi lui Gabriel i-e foame. E slab mort. Uscat, cum sespune. Cineva mi-a zis odatl cd sunt uscat rXu. Tin mintecX gi atunci ficeam foamea.

- Ne trebuie carne, spun.-Da, ar fi dr5gul sI mai schimbdm regimul.

- O sX intind niqte capcane de iepuri mdine.- Vrei sX te aiut?- Nu.Nu mai spune nimic, doar scormone$te cu un b5!

in foc.

- Me migc mai rapid de unul singur, spun.- Da, gtiu.Gabriel scormonegte iar in foc gi eu imi curdl iar

hlidul.Trev mi-a zis cX sunt uscat. incerc s5-mi amintesc

t'ind anume, insX nu-mi vine nimic in minte. Mi-l amin-tesc venind pe drum in Liverpool, cu o sacoq5 de plasticin mdni. Mi-o amintesc gi pe supusa care a ap5rut atunci,

1rc Vdndtorii care s-au luat dupl mine - parcl s-a intdm-grlat in altl lume qi in altX viafI.

- Am intdlnit o fatd in Liverpool, ii spun lui Ga-briel. O supusd. Era duri. Avea un frate cu un pistol...:ii cdini. Sau poate nu era fratele ei. Nu, altcineva aveacliinii. Fratele ei avea pistolul. Aga mi-a zis ea, ins5rr-am dat niciodatd ochii cu el. in fine, m-am dus lal,iverpool sX md vdd cu Trev. Era un tip ciudat rXu. UnIungan... nu gtiu cum... tdcut, mergea de parc5 alunecagre plmdnt. Un VrXlitor Alb. Era bun, insd. A luat niqternostre din tatuaful meu de pe glezni. Sdnge, piele gios. Voia sd afle ce rost au tatuaiele. in fine, au venitni;te Vdndtori gi am fugit, insi eu am scipat din mdnls.lco$a cu mostrele, aga cd a trebuit sI mI intorc, gi le-a