'h

MAX BLECHER

INIMI CICATRIZNIEPref@d, fSd biobibliograJicd Si referfue critice

de Lucian Pricop

EDITURACARTEX

https://www.libris.ro/inimi-cicatrizate-max-blecher-CAR978-606-8893-34-1--p13307510.html

rq

Redactor: Lucian PricoP

Grafcian copertd: Maddlina PricoPTehn o re d actor : Ecaterina Plsli

Coperta I: Douanier RousseauPtimbdri duminicale, .u/Lei pe pinzL, cca 1900

. CUPRINS

Moartea precisd, definitd, cunoscutd in detatii,ca un obiect (lsrefati de Lucian Pricop).......................

Fgd biobibIiograficd..............................Referinle crilice...

Tnimi cicatrizate ..

719

2l

CIP a Bibliotecil Nafionale a RominleiBLECHER,MAXInimi cicatrizat€ fvlax Blecher ; pref., fiqd biobibliografici qi

referinle critice de Lucian Pricop. - Bucuregti: Cartex, 2019

ISBN 978-606-8893-34-l

I. Pricop, Lucian (pref.) (bibliogr')

821.135.1-31

Quel terrible souvenir d affronterlKierkegaard

,l-Jmanuel urcl scara lntunecoasi; mirosea in aer vag aproduse larmaceutice $i a cauciuc ars. in fundul coridoruluiingust, recunoscu uga albi care ii fusese indicati. Intri fEr[ sdmai batd. incdperea in care se gisi pdrea mai veche incl qi maimucegditi decit coridorul. Lumina venea prinff-un singurgeam 5i rdspdndea o claritate albashA Si nesigud peste dezor-dinea din salonag, unde revistele zdceau rdvdqite pretutindeni,acoperind masa de marmuri si scaunele solemne, invelite inhalate albe ca in niqte haine comode de voiaj, inainte demutare.

Emanuel mai mult cazu decat se agezd intr-un fotoliu.Observd cu surprindere umbre parcurg6nd odaia qi descoperisubit cd geamul din fund era in realital.e un acvarium in carepluteau lent peqti negri, bulbucati gi graqi. Citeva secunderdmase cu ochii mari deschiqi urrnirinduJe alunecarea leneg[,uit6nd aproape pentru ce venise.

intr-adevdr, pentru ce venise aici? A-ha! iqi aduse amintegi tuqi incetiqor pentru a-$i anunta prezenta, dar nimeni nuraspunse. TAmplele ii mai zvAcneau incI, dar mai mult dincatz| goanei pe care o diiduse de lb doctorul Bertrand panl

I Ce amintire lngrozitoare am de infiuntat! fr. ,t,

"1

I

aici, decit de reali emolie. in odaia asta gravd gi veche se sim{i

pulin mai liniqtit.O uqb se deschise qi o femeie strebatu cu pasi repezi

salonaqui, dispdr6nd pe uEa dinspre coridor' Lui Emanuel iipdru riu ci n-o oprise pentru a o ruga sd anunle c6 e^acolo''Pegtii

continuau sa ul.tn""" trigti in lumina mohoriti in saldera atata tScere qi intuneric, atdta liniEte, incit, dac6 situaliaasta ar fi durat o etemitate, Emanuel n-ar fi avut nimic de spus'

Dimpotrivd, ar fi acceptat-o cu resemnare, rlmAndnd astfelince mult timp dincoace de adeviml brutal pe care, poate, va

trebui sil afle peste cateva minute. in dosul unci uqi cinevatuqi scurt ca un rAsprms intArziat la tusea lui dc adineaori'.

in prag apdru o fiinli mic5, intunecata, ca un animalsperiat iegind dintr-o vizuin6.

- Sunteli trimis de doctorul Bertrand? Binc! $tiu, rni-atelefonat... dureri violente in qale, nu-i aqa? O radiografie a

coloanei vertebrale.Omulelul igi freca nervos mdinile ca pentru a indepdfta

resturile de lirAni ce-i rdmiseserd prinse de degete cind iqisdpase bArlogul. Avea ochi mici dr: cartili, tumefiali, sticlind

auriu in lumina slabi.

- Vom vedea indate ce este .. Poftim dupd mine Emanuelil urmd, stribitu coridorul Ei se trezi in fala unei odli absolutintunecoase. De aici venea mirosul greu de cauciuc ars'

Un bec slab se aprinse descoperind o sali plind de aparate

medicale cu structuri nichelate de levi gi bare de circ Erauatatea fire electrice pretutindeni, incit Emanuel rdmasenedumerit in prag, de teamA ca intrAnd gi atingdnd vreunul sd

nu declangeze un formidabil curent plin de trAsnete qi scintei'

- Poftim!... poftim. . ii spuse doctontl aproape luAnduJde mdn5. Puteli sd vd dezbrLcali aici... qi doctorul ii ardte oladd cu quruburi, o maqini enigmatici ce servea, dupd cum se

vede. din cdnd in cand drept canapea Emanuel comitea pentr-u

intiia oari in via{a lui ac{iunea atdt de simpli qi de intimi dea-gi dezbrdca hainele, intr-un cadru atAt de solemn'

40

Medicul continua sd fumeze, aruncAnd nepdsitor scrumulpe podea, pe podeaua acestei teribile odii EtiinJifice undefieca|e centimetru pi.trat pdrea incircat cu mistere si elec-tricitate.

Vi scoatefi numai cdmasa... Emanuel era gata. incepusi. tremure.

Vi este frig? intrebi doctorul. Totul dureazi o minutd.Contactul rece, tdios, cu masa de tinichea pe care se

intinse, il strabatu cu un fior mai inrens.Si acum atentie... c6nd vi. voi spune eu, veti opri

respira1ia... as vrea sd iasi o radiografie bund.Doctorul deschise gi inchise o cutie metalicd. Becul se

stinse. Un clinchet declansd un declic precis. O manetd cdzunet, cu o tdieturd liniard in intuneric. Curentul incepu a vibrasurd ca un animal iritat. Totul se des{hqurd metalic qi precis,ca in jocurile acelea de atentie unde o bild nichelatd cade cuexactitudine din despi4ituri in despArlitur5...

Acum! spuse doctonrl.Ernanuel igi opri respiratia. [nima prinse a-i bate putemic

rdsunind parcd in tabla pe care stitea culcat. Tot intunericul iivAjAia in urechi. Se auzi un nou flsdit, care se inteli qi care sestinse apoi brusc ca un cirbune aruncat in apd.

Putcli rcspira, spuse din nou docton_rl.Se fdcu iar lumind. Emanuel avu deodatd un moment de

extremi Iuciditate. Pentru ce era el acolo intins pe masd?Pcntru ce'/

Avu ccrtitudinea clard cd e foarte bolnav. Totul injurul luio spunea cu eviden!5. Ce insemnau toate aceste aparate? Desi-gur cd nu erau ficute penh'u oamenii sinitosi. $i din momentcc se g6sea cl acolo, in mijlocul lor, incoltit de ele...

Medicul scotea placa din masa de tinichea.- Vd rog sd nu vd imbrdcali ince... sA vdd dac6 e buni....

stali afa... intins.

41

Doctorul lui haina lui Emanuel qi i-o puse pe piept,piturind-o cu ingrijiri tandre; numai mama lui in copildrie ilinvelea aqa cu plapoma inainte de culcare.

Ce o sa spuie doctorul? Ce va ardta placa? ingrozitoarea

placi... Se simlea acum din nou bine, sub haina caldd gi moale'

Dacd nu l-ar fi tiiat tabla sub el cu rlceala ei nepllcuti qi dacd

ar fi putut rezema capul de altceva decit de o bard de metal,poate cb ar fi adormit. Tremura trsor din cauza rdcelii. dar sesimlea copleqit de o epuizare pldcutd qi odihnitoare in fundul

coridorului, undeva, se auzi o uqe trantita cu zgomot Aqadar

viala continua in depdrtare s[ funclioneze mai departe El sesimli retras dintr-insa, la addpost sub haind, aga cum era, gol

pe masa de radiografie.

- Placa e bun6, spuse doctorul ieEind din cabini Mi separe insi ci o veftebrl e atacati riu de tot. Lipseste din ea obucati de os-..

Doctorul spuse toate acestea intr-o franluzeascir rapidd pe

care Emanuel nu o inlelegea prea bine gi cu intreruperi,arzindu-qi degetele cu capitul de ligara pe care il reluase depe o mdsu16 gi din care^trdgea avid. Emanuel rlmase nedu-

merit, nu inlelese bine. ii lipsea o bucatd de os din vertebri?Dar cum displmse de acolo? intrebi pe doctor.

E roasd... roasi de microbi, rispunse omuleful negru

Complet mistuiti... ca un dinte ros de carie.Chiar in coloana vertebrali?Da, chiar in coloani... o vertebrd distrusi...

.,Si atunci cum de nu m-am prdbuEit pind acum stAnd inpicioare, de vreme ce inslqi axa de suslinere a corpului e

rupti?" gindi Emanuel. iqi aduse aminte cd trebuie sd seimbrace, dar nu indrdzni sd se ridice decdt cu precauliuni

infinite, sprijinindu-se tot timpul de aparate; in piept i se ficuse

un asemenea gol, incit ii auzea vuietul clar ca zumzetul dininteriorul unei scoici pusi 1a ureche. Inima bdtea in vid culovituri amplificate. Putea agadar corpul lui si se fringi

42

dintr-un moment in altul, ca un copac rupt, ca o pdpuqi decirpd.

intr-un r6nd, la pensiunea unde stitea, in odaia lui, puseseo capcani pe podea gi un qoarece se prinse in ea, in toiul nopjii.Emanuel aprinse lumina gi il vizu cum se invArtea innebunitde teroare in re{eaua de s6.rmd a capcanei. in zorii zileisoarecele nu mai era acolo; reuqise sd deschidd portila qiscdpase. Umbla insd prin odaie atAt de zdpdcit, atet de insp6i-mantat, cu migciri atAt de incete qi nesigure, incat ar fi pututfi prins cu mAna. De cdteva ori goarecele trecu pe lAngi gaurapropriei lui ascunzdtori, o mirosi uqor gi totuqi nu intrd indun-tru... era complet zdpicit de spaima qi osteneala noptii petre-cute in capcani. Ernanuel, duc6ndu-se pini la lada cu lucrurilelui, avu gesturi precaute Ei moi care ii aduserl aminte de5oarecele tArAndu-se pe podea. $i el acum mai mult se tAra,decit mcrgea. Se simlea identificat cu Eoarecele acela pdni incea mai mAruntd atitudine. Umbla tot atAt de ingrozit, tot atetde zipdcit...

Medicul intrase din nou in cabin6. Emanuel se g6ndiatunci brusc sd se sinucidd, spinzurdndu-se cu cureaua de lapantaloni dc una din barele metalice. Dar gdndul acesta eraatat de slab Ei de inoperant, inc6t nu continea nici m6carenergia necesard pentru a ridica o mAni. Era desigur o ideeexcclenti, tot atat de excelentd ca, de pild6, pentru goarece areintra in gaura lui, dar tot atdt de vagd qi de scursi de realitate.

De altfcl nici nu rdmase mult timp singur Medicul venicu cliseul, umed incd., sd iJ arate. Aprinse un bec mai mare ;ipuse radiografia in lumina lui. Emanuel privi uimit, absent,umbrcle negre care ii reprezentau scheletul; cea n.rai secretd qiintim6 structurd a corpului lui imprimatd acolo in transparenleintunecate gi funebre.

latd... aici... E o verlebrd sinS.toasd, explicd doctorul. Sirici. rnaij.rs. accea din care lipsc;te o bucatd de os... se redebine cd e roasd.

intr-adevdr era acolo o vertebrd stirbd.

43

- Asta se cheam[ Morbul lui Pott... tuberculozi osoasi lavertebre.

Totul pirea foarte clar de vreme ce Etirbitura aceea avea

qi un nume Etiinjific.- Mai este apoi ceva suspect aici... continud doctorul Ei

ardti o umbrd largb ca o pdlnie. Md tem sd nu fie vorba de un

abces... Ar trebui sd vi examinez in cabinetul meu.Pdnd atunci doctorul vorbise intr-una fEri a lprivi pe

Emanuel. Cind ridici ochii qi il vdzu atit de palid qi ingheiat'se repezi in cabind si lase cligeul, apoi, revenind, il apuci demdini qi incepu s5-l zgAl!6ie.

- Ei haide! Ce-i asta? Curaj... pulin curaj! E ceva ce sepoate vindeca... veli merge la Berck... acolo e salvarea .. pulin

curaj... pulin curaj !il tari dupd densul de-a lungul coridorului ;i al salonagului

vechi unde peqtii in acvarium, nepisdtori, continuau inchigihermetica lor migraliune.

Intrarl in cabinetul de consultalii $i aici erau perdeleletrase, qi aici era intuneric, qi aici ardea un singur bec inmi.jlocul unui torent impietrit de cdrli qi droguri medicinale.Omulelul umbla agil printre ele, dibuindu-le parci in trecere

qi adulmecinduJe uEor cu miros animalic.

- Si vedem mai intii spatele, spuse doctorul. Emanuel seintinse cu fala in jos pe o canapea acoperitd cu cearqaf alb'

Medicul incepu sd pipiie incet, cu atenlie, coloana verte-brald de sus in jos apisAnd pe fiecare vertebri' ca un acordor

de piane clapele unui clavir. intr-un loc unde apisi mai tarerdsund o durere fulgeritoare.

- E tocmai ce aratd gi radiografia... Aici este vertebrabolnav[.

$i doctorul o mai apisi o datd 9i incd o datd risuni incoloani aceeaqi notd clari de durere.

DacA nu sunt indiscret, pentru ce ali venit in Franla?intrebi doctorul in timp ceJ examina. Am cunoscut dupdaccent ce sunteli striin.

44

_- intr-adevir, rispunse Emanuel. Am venit aici pentrustudii.

Si ce anume studiali? intrebd din nou doctorul.Chimia, rdspunse Emanuel.Aha! Chimia!... Vi place chimia, vd intereseazd?

,,Mi intereseazd acum numai via,ta,,, vru sd r5spundiEmanuel, dar ticu.

Credeli cd pdrinlii vi vor putea intretine aici intr_un loch mare? conlinud docrorul. Vd rrebuie mulra odihnd, hranabund.... mai ales lini;te_.. la Berck, de pildd, pe malul oceanului.intr-un sanaloriu de acolo...

- Voi scrie tatdlui meu in Rom6nia, rispunse Emanuel.Cred cd mI va ajuta.

Curios lucru, cuvantul ,,sanatoriu,, pe care il pronuntasemedicul aduse deodati in Emanuel o amintire suava gi piinade soare ca o adiere de brizd ricoroasi in atmosfera inibu_qitoare a cabinetului medical. Anul trecut la Tekirghiol, undestatuse o lund si-qi ingrijeascd presupusul lui reumatism (asadiagnosticaserS to{i doctorii durerile din spate), tot timpulfusese obsedat de ideea cd foarte curdnd va trii intr_un sana_toriu. iEi aducea acum perfect aminte de o dimineatd insoritd,pe plajd, la umbra unui para-sol unde prietenii lui jucau cdrliintinqi cu burta pe nisip, cum ii trecuse aqa brusc qi absurd prinminte, cd ar trebui sd-si ia r6mas bun de la ei, spun0ndu_le cipleacd la un sanatoriu.

Acum, in cabinetul intunecos, in lumina cloroticd abecului, amintirea aceasta era tot ce putea fi mai senin 5i maiproaspdt, printrc hartiile pr6fu ite.

$i acurr si vedem burta...Emanuel se intoarse cu fala in sus. Medicul intinse palma

pe toatd pielea, o alunecd usor gi ri.mase deodatd stupefiatprivindu-l rjx in ochi pe Emanuel.

Aveli de mult asta?li ardtd pe bufi5 o umflAturd groasd qi rotundd. netedd si

bine conturatl ca un solz care ar fi crescut acolo sub piele,

45

lAngi qold (,,enorm5" se g6ndi Emanuel, extraordinar desperiat). in zadar cdttta s6-Ei aduc6 aminte de ea; n-o vizuseacolo niciodati. $i nici doctorul Bertrand n-o obscrvase. Erapoate ce\ a nou. aparut de catcva ceasuri.

- in tot cazul, e bine ci am descoperit-o la timp, spusedoctorul. Asta dacd spdrgea fiicea comedie mare... c un abcesrece plin de puroi qi care vine de la osul bolnav... Va trebuipunclionat... va trebui extras puroiul cu seringa.

De un ceas incoace atitea lucruri ingrozitoare se petre-cuser6 sentenlios Ei calm, atitea prdbuEiri avuseser-d loc, incitlui Emanuel, ostenit de senzationalul zilei, intr-o sccundi deamelitoare inconqtienli, ii veni sd rddd.

Consultalia la doctorul Bertrand, radiogralia, vertebraroasi qi acum abcesul rece, toate pareau aranjate dinainte.AEtepta ca, dintr-o secundi in alta, doctorul si deschidii o ugi;i sd-l invite in camera de alSturi:

,,Poftili vI rog! Ghilotina e pregdtitd..."Dar doctorul tdcu, fEri si-qi ia privirea de la abces.

- Si acum ce-i de fEcut? intrebl Emanuel slab, cu o vocedin alte lumi. .

- Ei bine, punclia! respunse doctoml. Mai intAi punc{ia!Eu v-aq sfltui sd v-o facd tot doctorul Bertrand care v-a trimisla mine pentru radiografie. ii pot telefona, dacd vreli. Are omAnd foarte sigurd... de altfel nici nu-i vorba despre vreo ope-ralie importanti... o simple impunseturt cu acul... atata tot. iivoi telefona se fie acase cu toate cele necesare. Ce adresiave!i?

in timp ce doctorul nota adresa intr-un camet, Emanuelrespirl puJin ca sd se libereze de opresiune. Ascultase curespirafia tiiati tot ce spunea doctorul.

- Apoi, peste cateva zile, veli pleca la Berck, la mare...Berck? intrebd Emanuel. Unde vine asta?

Doctorul lui dintr-\tnraft m Larousse enorm si il deschisela harta Franlei.

46

* - Iatd, aici... vede!i... Canalul MAnecii... mai jos deBoulogne este Berck... Nu-i insemnat pe hartd. E o plaji mici,pierduti in dune, un orisel maritim unde vin bolnavi cadumneata din toate pd4ile lumii ca sI se vindece... Stau acoloculcali in ghips, dar duc o viaji absolut normali. Ba ies si cutrdsura la plimbare, kdsuri speciale in care stau intingi, trasede cai sau de mdgdruqi.

Doctorul debita toate aceste explicalii cu un ton savant, qimurmurat, uitdndu-se tot timpul pe hartA ca si cum ar fi cititdin dictionar tot ce spunea.

Dar pdnd acasd umfldtura nuEmanuel.

va sparge? intrebd

Ar fi vrut si intrebe multe; daci pAnd la pensiune nu i seva rupe coloana vertebrali, daci nu se va pribuqi in stradi.,dacd nu-i va._cddea capul de pe umeri .ortogoiirrdr-." p.trotuar ca o bili^de popice. De cAteva minute se simlea foartefragil incleiat. in fabricile de sticli lucrdtorii se amuzi s6arunce in api bucdli de compozitie topit6 care se intdresc sidevin mai rezistente dec6t sticla obiEnuitd, de pot fi lovite chiarcu ciocanul, dar dacd un mic fragment se desprinde din eleloatd masa se preface in pulbere. O singuri vefiebre sfiramatA.nu era oare de ajuns sd transfonne in pral inrregul trup?MergAnd pc strad[ s-ar fi putut desprinde osulbolnav qi atunciEmanuel s-ar fi pribuqit pe loc, rdm6n6.nd din el o simpldgrdrndjoali de cenusa furnegdnda.

ll liniqti doctorul cu argumente stiintifice si medicale. CAtllrivestc dc onorariu. nu vru sd acceptc nimic.

,,De la studenli nu iau bani..... in ochii lui mici ardeauscantei vii. Emanuel se simti invadat de o tandretd atat delnole;itoarc, incit ii veniri lacrimile in ochi. Mullumi docto_rului cu exagerati efuziune. Se agitd de aceasti recunostinticu lienezia unei eliberdri. ii venea si se amnce la picioareiedoctorului Ei si rdmi.ie prostemat in fa{a lui.

Vd multumesc, domnule doctor! (Ossanal Ossana!).Se imbricd in glabd qi trecu prin acelasi vechi salonas.

47

- Curaj! mai spuse o dati doctorul pe sciri cu un micplescdit de limbd ca un imbldnzitor care indeamnd animalul sd

sard printr-un cerc.Curaj ! Curaj! risuni iniuntml lui Emanuel ecoul lovin-

du-se de perelii pieptului.Se trezi astfel deodati in plini strad6, in plini lumini a

zilei. Era ca o dilatare bruscd Ei imensd a lumii.Aqadar mai cxistau case, asfalt veritabil si un ccr inde-

pdrtat, vaporos qi alb. Pdrisise lumea de afard in aceastdlumind gi o regdsea acum identicd, poate mai vast5 si maipustie, cu mai mult aer lirnpede in ea gi mai putine lucruridecit oddile intunecoase din apartamentul doctorului. Totulpdrea insi mult mai trist gi mai indiferent... Acum p.iqea inaceastd lurne un Emanuel bolnav, cu o vertcbrit roasd' unnenorocit in drumul caruia casele se dideau cu frici Ia o parte.Umbla pe trotuar moale ca qi cum ar fi plutit pe consistenlaasfaltului. in intervalul cat stituse inchis in cabinetul docto-rului, lumea se subliase straniu.

Conturul obiectelor mai exista incd, dar acesl firigor sub-

lire care, la fel ca pe un desen, inconjoard o casd pentru a facedin ea o casi, sau stabileqte profilul unui om, conturll acelacare inchide lucmri qi oameni, copaci gi cdini, abia de mai lineain limitele lui materia gata si se pribuqeascd. Ar fi fost de ajunsca sd desprindl cineva hriqorul acela din marginea lucrurilorpentru ca deodatd casele acelea impozante, lipsite de propriullor contul sd se lichefieze intr-o materie unifonn de turbure Sicenu$ie.

El insuqi, Emanuel, nu mai era decdt o masi de came gi

oase suslinute de rigiditatea unui profil.il surprinse gandul ci nu mancase deloc in acea zi. Ce

cduta acest gdnd intr-un asemenea moment? Emanuel constatdcu amiriciune c6 intr-o lume atat de vagi qi de inconsistentdmai avea de indeplinit incd ocupaliuni precise.

Se indreptA spre restaurant. Lua masa intr-un mic restau-rant studenlesc in cartierul vechi al oraqului. Veneau acolo qi

48

funclionari gi lucrdtori; se manca prost qi repede, era intot_deauna inghesuiald si clientii in picioare alreptau un loc liber,pe care il ocupau cald incd.

Pentru intAia oari venea acum foarte tArziu la masi. c6ndnu mai era nimcni. Sala zdcea pustie. lAcula gi imbdcsira dellm. Intr-un col1. mdncau chelnerilele. Casierita manca la casa,ln dosul cadrului de leml, ca qi cum ar fi fost softitA s; sivar_$easc6 toate functiunile ei existentiale acolo, cocotatd pe scau_nul ei gi inchisd in larcul acela rigid. Era o tdcere impresionantiin restaurant, ca dupd un cataclisrn. Scaunele zdceau rivdsitepretutindeni $i Emanuel nu gdsi dec6t o singurd masi acopeiiti.cu faJd de masd albi. Toate celelalte fuseseri strense.

^ Se asezd incetisor pe scaun, cu fricd si nu spargd abcesul.ln jurul lui, perelii acoperili de oglinzi mari cu rame bronzatereflectau, din compartiment in compartiment, aceeasi sali vidicu aenrl din ce in ce mai Fters $i mai vcrzui. pdnd ce. in ulti_mele oglinzi indepartate, sala devenea apoasd ca acvariumuldin salonasul doctorului.

Acolo, depafte, in ape statute si intunecoase, plutea soli_tarA qi palidi fala puhavd de crap a casierilei cu privirea lentir uchirrlui ci rotund si rece. Era dc altlel singurul ar:imalsubmarin din accle strdfunduri oceanice, si Emanuel singurulinecat.