gorj - 2179 colegiul tehnic general gheorghe magheru gorj - 2179 colegiul tehnic general gheorghe...

Gorj - 2179

COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU

Gorj - 2179


Proba_A_Limba_si_literatura_romana

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat 2011

Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 1 Şi-mi era drag tare mai ales adâncul codrului aceluia, miezul lui cu piscuri pietroase. Acolo, departe, în bolŃile bătrâne, se cernea umbră ca de amurg şi rar câte-o floare de lumină se întindea vie, strălucită, pe covorul moale de o coloare gălbie, dulce-stinsă. Paseri nu zburau, nici n-ajungeau până acolo: le speria întinsa singurătate. Pârăul Cerbului sărea pe trepte sure de stânci şi împrăştia lacrimi de pietre scumpe pe muşchiul gros, verde-închis, al malurilor; tremura ca un zvon moale, neîntrerupt; şi zvonul lui, în singurătate, pe oglinda mişcătoare a undei, câteodată, dintr-un tufiş, ca dintr-o hrubă de întuneric, răsărea, neclintită, ca tăiată din lespede, o căprioară, cenuşie, într-o mişcare gingaşă de oprire. Altfel era o tăcere aşa de grozavă; mă opream şi dintr-o dată îmi auzeam bătaia inimii în coşul pieptului. Rar glas de corn tremura departe şi răzbătea până la mine înăbuşit, trist, ca din fundul pământului. Treceam printre fagi uriaşi încărcaŃi de jir. Eram întovărăşit uneori de Voinea. Tăceam şi eu, tăcea şi el şi ne strecuram printre tufişuri, pe poteca umedă, înecată în bogăŃia de verdeaŃă. Când dădeam la margine, creştea lumina …

(Mihail Sadoveanu, Codrul) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaŃia om-natură? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 2

Primele au fost, prin anii '80, acelea din seria ŞtiinŃa pentru toŃi, pe care şi-au disputat-o mai multe edituri, între altele, ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. Tot pe atunci se găseau, în colecŃia Caleidoscop, de la Ceres, format mic, fel de fel de îndreptare, unele pentru şcolari: RecreaŃii

ştiinŃifice, cu-ale ei experimente şi giumbuşlucuri, Minuni în retortă, chimie de vacanŃă şi apartament, RecreaŃii matematice […] la Albatros. Toate, dincolo de ghiduri pentru amatori, erau cărŃi de împrietenire cu ştiinŃe din cele care iscau, în orele de şcoală, spaime.

Literatura prietenoasă, pare-se, prin sine, n-a avut, în vremea despre care am început să vorbesc, parte de asemenea mijlociri, nici, pe cât îmi pot da seama, alte umanioare. Mai târziu, în anii '90, am prins seriile de Povestind copiilor, pe urmă ediŃiile şcolare de la PorŃile Orientului, Alecsandri, Coşbuc, Sadoveanu şi copiii. Nu ştiu cât de folosite erau, nici pe câŃi i-or fi întors, după lecturile obligatorii, la literatură.

(Simona Vasilache, CărŃi prietenoase) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)?

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în viaŃa fiecărui individ? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 3 Şi trenul se apropia mâncând pământul. ScârŃâitul sfâşietor al roŃilor, pufăitul obosit al locomotivei se topeau într-un răzbubuit surd, aspru, care creştea mereu. Apoi repede intră în gară şi se opri brusc. Conductorul sări jos cel dintâi şi urlă hodorogit: − Năsăud, o minutăăă! CâŃiva călători coborâră grăbiŃi, luptându-se să străbată printre cei de pe peron, care năvăliră furtunatic asupra vagoanelor. − Unde mergeŃi, proştilor? răcni conductorul către Ńăranii care alergau zăpăciŃi în sus şi în jos, neştiind unde să se urce. Nu acolo, mă! Mai la vale, prostule, mai la vale-s vagoanele pentru boi! Conductorul striga şi zâmbea mulŃumit în sine că a spus o glumă minunată. Când şi când, arunca priviri pline de înŃeles unui domn bondoc, care se uita la dânsul şi-l asculta cu un surâs de admiraŃie pe buze. La ghişeu lumea se rărise de-a binelea. Abia vreo câŃiva Ńărani bătrâni şi slăbănogi mai forfoteau şi se înghesuiau, parc-ar fi stat pe jăratic. Nicolae cu feciorul şi cu baba, care acum se Ńinea de dânşii ca scaiul de oaie, alergând neîncetat de la un capăt al rampei la celălalt, priveau rugători în răstimpuri la vardistul care le răspundea printr-o încruntare din sprâncene şi la şeful care Ńăcănea biletele şi-i măsura cu suliŃe de dispreŃ când din întâmplare îi cădeau înaintea ochilor.

(Liviu Rebreanu, Proştii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanŃa respectării normelor de conduită civilizată? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 4 A scrie un roman înseamnă a pune în relief, în reprezentarea vieŃii omeneşti, tot ce nu are măsură comună. Romanul dezvăluie adânca nedumerire a celor ce o trăiesc. Numai în roman, sensul şi viaŃa, esenŃialul şi temporalul sunt separate; putem spune că structura internă a romanului nu este altceva decât o luptă cu puterea timpului. Numai în roman apare o amintire creatoare care fixează obiectul şi îl metamorfozează.

Cititorul unui roman este mai izolat decât oricare altul. În singurătatea sa, cititorul unui roman ia în stăpânire materialul care i se oferă cu mai multă aviditate decât ceilalŃi. Este gata să şi-l apropie în întregime, gata să-l înghită. Tensiunea interioară a romanului este asemenea curentului de aer care înteŃeşte. Romanul este semnificativ nu pentru că ne prezintă, în mod destul de didactic, destinul cuiva, ci pentru că acest destin străin ne transmite, în virtutea flăcării de care este mistuit, o căldură pe care nu o găsim în al nostru. Ceea ce îl atrage pe cititor la roman este speranŃa de a-şi încălzi viaŃa amorŃită de frig la focul unei morŃi despre care citeşte.

(Florentina Dache, Romanul – strategii textuale şi instanŃe narative, în Convorbiri didactice)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre capacitatea unei opere literare de a reflecta viaŃa reală? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 5 Un cetăŃean al Uniunii, deci şi un cetăŃean român, poate rămâne pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiŃii:

• este angajat sau desfăşoară o activitate independentă; • are suficiente resurse şi asigurare medicală, astfel încât să nu devină o povară pentru

serviciile sociale ale Ńării în care doreşte să rezideze (nu este stabilit un cuantum minim, dar se va lua în considerare situaŃia personală a cetăŃeanului în cauză);

• este înscris într-o instituŃie de învăŃământ sau de instruire vocaŃională sau este student şi are o asigurare medicală şi asigură autorităŃile naŃionale ale statului în care vrea să rezideze, printr-o declaraŃie sau prin mijloace echivalente, că nu va deveni o povară pentru serviciile sociale ale statului în cauză;

• este membru al familiei unui cetăŃean al Uniunii, chiar dacă nu are cetăŃenia unui stat membru, şi călătoreşte împreună cu acesta, cu îndeplinirea uneia dintre condiŃiile prevăzute la punctele de mai sus. CetăŃenilor Uniunii nu li se cere să aibă documente de rezidenŃă. Totuşi, în cazul unei rezidenŃe pentru o perioadă mai mare de 3 luni, statele membre pot cere cetăŃenilor unui alt stat membru al Uniunii să se înregistreze la autorităŃile competente într-o perioadă care nu poate fi mai mică de 3 luni de la data intrării pe teritoriul statului pe care vor să rezideze pentru o perioadă mai mare de 3 luni. (art. 7–15 din Directiva 2004/38/CE)

(Ghidul cetăŃeanului român în UE) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut.

2. Care este în opinia ta utilitatea redactării unui îndrumar civic? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 6 Numeroşi elevi ai lui Tudor Vianu au răspândit despre el imaginea unui profesor erudit şi a unui spirit moral rectiliniu, distant în afecŃiune şi cordial în limitele unui scepticism pozitiv. Imaginea nu este falsă, însă omul pe care l-am observat îndelung în timpul cursurilor sale şi l-am urmărit în cărŃile lui mi se pare infinit mai complex. Contactul cu Tudor Vianu nu era uşor, profesorul avea mereu un aer de solemnitate şi, apărând într-un loc, în jurul lui se făcea deodată gol. Golul era ulterior umplut de glasul lui calm şi prietenesc, dar chiar şi cu aceste semne de simpatie întărite de apelativul coleg pe care îl acorda cu generozitate oricui Ńinea un toc în mână, chiar cu aceste semne, zic, interlocutorul se hotăra cu greu să păşească peste marginea cercului invizibil ce-l înconjura pe Tudor Vianu. Rămânea modest, ruşinat la distanŃă şi asculta cu o curiozitate bine stăpânită propoziŃiunile pregnante, de o remarcabilă demnitate spirituală ale celui care aborda orice subiect cu o gravitate neobişnuită.

(Eugen Simion, Eugen Simion comentează pe…) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre colegialitate? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 7

3 iunie 1882 Dulcea şi draga mea copilă,

În caz de lipsă de bani, care te-ar împiedica să vii, te rog scrie-mi şi poate să-Ńi pot trimite eu. Câteva zile am avut mult de lucru şi de aceea de alaltăieri nu Ńi-am scris. Şi de aceea sunt atât de mâhnit că nu eşti aici şi am atâtea gânduri, încât nu-Ńi pot scrie pe plac şi în toată liniştea. NicuŃa mea, dulcea mea, NicuŃă! N’est ce pas, que nous serons heureux ∗… foarte, foarte, nesfârşit de mult. Când gândesc la neagra mea aptitudine, la mizeria sufletească de care am fost capabil, mă simt atât de puŃin vrednic de tine, atât de om de nimic, încât aş intra în pământ. Eu singur n-am ştiut niciodată, n-am ştiut până acum ce mult dragă îmi eşti, ce mult scumpă eşti pentru mine. De acum m-am învăŃat minte şi nici nu mai trăiesc, nici nu mai mor fără tine. Avem să fim, nu te înduri, cei mai fericiŃi oameni din lume. Avem să fim? Dacă mă vei iubi, avem să fim, căci pentru mine viaŃa s-a încheiat pentru totdeauna, căci tu eşti cel dintâi amor al meu şi vei fi cel din urmă, unicul precum şi unică eşti, aşa mititică şi gingaşă şi cochetă pentru al tău

Eminescu. N.B. – Te jenează că scriu numai pe o pagină, Mimi? Zău dacă am două fire de nisip în casă şi asta-i cauza. Până ce scriu a doua pagină se usucă cea dintâi. MâŃule, măi, MâŃule, Mânca-Ńi-aş ochii!

(după Constantin Parfene, CompoziŃiile în şcoală) ∗ N’est ce pas, que nous serons heureux (fr.) – Nu-i aşa că vom fi fericiŃi? [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Consideri că registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial, formal, informal etc.) este adecvat scopului comunicării? Motivează-Ńi răspunsul. 2. În opinia ta, se mai trimit astăzi scrisori de dragoste? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 8 În vremea de demult, pe când oamenii de pe lumea asta ştiau şi puteau mai mult decât ce pot şi ştiu cei de acum, pe când pruncul de trei zile îŃi număra numai într-o clipă toate stelele de pre cer, şi vedea cu ochişorii cum creşte iarba câmpului şi auzea cu urechile cum sfârâie fusele când toarce păianjinul... pe vremea de atunci trăia, în plaiurile Buzăului, o împărăteasă tare şi mare, pe care o chema Doamna Neaga. Ea îşi avea palatele ei tocmai colo, în codrii Cislăului, unde se văd şi astăzi, pe o măgură mare, ocolită cu pâraie, temeliile de zid ale cetăŃii ei, iar grădinile şi livezile, în care ea se preumbla când i se făcea urât acasă, şi le avea pe colnicele Lapoşului, unde stă şi acum puŃul ei cu colac de piatră, săpat cu slove, pe care, zău, nici cei mai cărturari din ziua de astăzi nu le mai pot ghici. Din toŃi copiii câŃi Dumnezeu îi dase şi-i luase înapoi la sine, Doamna Neaga rămăsese în văduvie numai cu un fecior pe care-l iubea ca lumina ochilor. Era şi drăgălaş, − bată-l fericea! − puiul de împărat! Mândru ca strălucitul soarelui la amiazi, blând ca razele line şi mângâioase ale lunei, sprinten ca luceafărul sclipitor al dimineŃei şi înŃelept ca şi întreaga tăria cerurilor. Nu ştia maică-sa, nici lumea toată, cu ce să-l mai desmierde, atât era tuturor de drag şi de plăcut. De micuŃ îl dase Doamna la carte, şi, când abia începuse tuleiele bărbiei să-i umbrească pieliŃa copilărească, el vorbea pe-de-rost toate limbile de pe lume, ba încă înŃelegea şi graiurile tăinuite ale paserilor şi ale fiarelor. […]

(A. I. Odobescu, Basmul cu fata din piatră şi cu feciorul de împărat cel cu noroc la vânat, în Pseudo-cynegeticos)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2.Care este opinia ta despre rolul basmului în copilărie? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 9 Mi-am fixat un program de viaŃă pe care l-am urmat riguros. Despre acest program stau mărturie scrisorile mele către colegi şi prieteni pe care le trimiteam la vârsta adolescenŃei şi studenŃiei. Şi probabil că orientarea mea nu este străină de faptul că fraŃii mei mai mari erau la studii şi în vacanŃe îi vedeam citind şi-i auzeam discutând pe teme de ordin spiritual. […] În general şcoala nu este percepută de toŃi copiii ca o plăcere, pentru că pentru unii însuşirea lecŃiilor, făcutul temelor reprezintă o corvoadă. Neplăcerile atrase de notele mici, observaŃiile profesorilor şi părinŃilor nu sunt uşor de suportat. Pentru mine aceste neajunsuri nu existau. Era o plăcere să învăŃ, pentru că aveam curiozitatea lucrurilor noi şi le reŃineam fără efort deosebit. Trebuie apoi să recunosc că la şcoală era singurul loc unde eram lăudat pentru succesele mele. Acasă nu-mi mulŃumea nimeni pentru ceea ce făceam. Poate că ar trebui să reŃinem aceste amănunte când ne educăm propriii copii.

(Dumitru-Constantin Dulcan, În căutarea sensului pierdut, I) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. Care este opinia ta despre rolul şcolii în societatea contemporană? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 10

De cele mai multe ori, cred, idolatria în cultură se bazează pe o asemenea neînŃelegere. Eu însumi, mi-e ruşine s-o recunosc, am fost în adolescenŃă absorbit cu totul de o carte (de ce ea şi nu alta, habar n-am), şi anume de Doctor Faustus a lui Thomas Mann, [...] devenit, pentru vreo doi ani, idolul meu absolut. Abia aşteptam (vai, am aşteptat în zadar...) să vină Diavolul şi la mine pentru cunoscutul pact. [...] Cred că acelaşi lucru se-ntâmplă azi şi cu adularea lui Cioran de către adolescenŃi, de exemplu. Nu vreau să zic că oricare dintre aceşti autori nu merită admirat, ci doar că, spre deosebire de admiraŃie, idolatrizarea în cultură are ceva specios şi imatur. Este motivul pentru care îmi repugnă ceremoniile misticoide în jurul vreunui autor, grupurile de adulatori, miturile găunoase, casele memoriale, volumele omagiale, statuile, oricâtă importanŃă „socială” ar avea ele. Iubirea pentru un scriitor e pentru mine ceva intim, şi nu public. Gestul de odinioară al lui Geo Bogza de a pune o floare, de ziua naşterii lui Eminescu, în faŃa statuii de la Ateneu poate fi frumos, nobil etc. Dar cred că Eminescu ar dori mai degrabă, ca singură floare, înfiorarea reală la lectura, singur în camera ta, a unui vers din poemele lui. CâŃi îi mai aduc azi acest singur omagiu adevărat? Până la urmă, ca să duc mai departe metafora religioasă, distanŃa dintre admiraŃie şi adulaŃie mi se pare cea dintre credinŃă şi idolatrie.

(Mircea Cărtărescu, Too much monkey business, în Dilema veche)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul „idolilor” în formarea personalităŃii umane? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 11

Cele mai rapide şi mai spectaculoase noutăŃi în orizontul experimentelor literare – şi artistice în genere – au fost aduse după căderea regimului comunist de noile publicaŃii culturale. Libertatea de expresie, redobândită instantaneu şi neîngrădită de nicio cenzură (în anii de după 1989, nici măcar de cea economică) s-a tradus într-o veritabilă ofensivă a tipăriturilor de tot felul, primele fiind periodicele, uşor de lansat pe piaŃa deopotrivă avidă şi ieftină a lui 1990, înainte de declanşarea inflaŃiei şi a prăbuşirii economice postcomuniste. „Explozia” editorială, care cerea investiŃii mai mari şi – deci – o administrare mai atentă, a urmat şi ea la scurt timp. Din punctul de vedere care ne interesează aici, revistele şi cărŃile apărute începând cu 1990 au îndeplinit trei funcŃii principale, corespunzătoare trecutului, prezentului şi viitorului: (1) au recuperat „tradiŃia” experimentală a anilor ’60 – ’70 prin masive republicări şi reevaluări, inclusiv ale literaturii exilului postbelic; (2) au consolidat – mai ales – experimentele anilor ’80, reluate în versiuni integrale, necenzurate, plasate acum în curentul principal de evoluŃie a creativităŃii scrise româneşti a sfârşitului de secol XX; (3) au stimulat pe mai departe energiile experimentale, în sfârşit scutite de „bruiajele” de dinainte.

(Ioan Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanŃa cunoaşterii istoriei literare? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 12

Plagiatul se defineşte, conform DEX, ca fiind o “Operă literară, artistică sau ştiinŃifică a altcuiva, însuşită (integral sau parŃial) şi prezentată drept creaŃie personală”. Originea etimologică a termenului se pare că provine de la latinescul plagiarius, care definea pe cei care răpeau oameni, pe care apoi îi vindeau ca sclavi. Astăzi, termenul de plagiat se referă numai la “răpirea” produsului intelectual al altei persoane, însuşirea bunurilor materiale purtând denumirea de piraterie.

Plagiatul reprezintă o formă de fraudă academică şi face parte din contextul eticii academice, reprezentând o problemă de educaŃie etică. Frauda academică reprezintă un concept mai larg, care cuprinde: falsificarea unor date sau informaŃii provenite din procesul de cercetare; sabotarea lucrărilor altora prin împiedicarea acestora să-şi finalizeze lucrarea; înşelarea sau coruperea în vederea obŃinerii unor avantaje academice; favoritismul aplicat unei persoane în dauna alteia.

În legislaŃia americană referitoare la drepturile de autor, plagiat se consideră utilizarea repetată a mai mult de 8 cuvinte, fără precizarea sursei originale, considerând că în acest fel, lucrarea plagiată este prezentată ca o lucrare originală.

(Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova 2009, Comisia pentru Probleme Juridice, Etice şi Disciplină Universitară)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. 2. În opinia ta, este plagiatul un fenomen? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 13 Dar informaŃia nu e lectură şi cu atât mai puŃin cultură. InformaŃia e un mijloc de lucru. Iar lectura, pe lângă o voluptate (del ici i le acestui vic iu nu sunt chiar nepedepsite, cum credea Valéry Larbaud!) e şi ea tot un mijloc, dar unul a cărui finalitate nu se poate dogmatic determina. E vorba de cunoaştere, de înŃelegere, de experienŃă (există oare experienŃă fără imaginaŃie?). De aceea e firesc ca setea de lectură să fie mare la tinereŃe şi cu vârsta să devină mai selectivă şi concentrată. Cineva spunea că citim până la 40 de ani: citim, fireşte, şi pe urmă, dar cam până atunci se constituie întreg sistemul de referinŃe şi asimilare al unui intelectual (dacă e într-adevăr vorba de un intelectual). Asta nu înseamnă scleroză, nici rămânere în urmă. Descartes în a doua parte a vieŃii, când şi-a clădit opera, nu mai citea aproape nimic. Faulkner (care afecta de altfel cu cochetărie o falsă ignoranŃă) mărturisea că propria lui operă nu i-a îngăduit ani de zile să se Ńină la curent cu literatura mai nouă. Cine are ceva de spus, cine are, să zic aşa, o „graviditate” spirituală, şi simte crescând în el rodul gândirii şi imaginaŃiei proprii, e din ce în ce mai puŃin disponibil şi capătă o aparentă incuriozitate pentru alte lucruri.

(Alexandru Paleologu, Bunul-simŃ ca paradox) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în devenirea omului? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 14 În vremurile de demult, trăia în Maramureş un român viteaz, domn peste ceilalŃi români de-acolo. Îl chema Dragoş-Vodă. Lui Dragoş-Vodă îi plăcea vânătoarea. Într-o zi a plecat cu ceata lui de vânători prin munŃi. Aici dau de o căprioară. S-au luat după ea prin desişurile codrului; suiau dealuri, coborau în văi şi tot umblând, s-au pomenit pe un plai frumos pe vârful munŃilor. De pe plai, Dragoş privea în depărtări, unde i se arătau dealuri frumoase, câmpii înverzite, păduri mari. Îşi uitase de căprioară şi nu se mai sătura de privit. Cum sta aşa, iată că vine Zâna Moldovei la el. Dragoş se dete-n vorbă cu dânsa. Îi spune că ar da mult să aibă în stăpânire Ńara aceasta frumoasă. Zâna făgădui lui Dragoş toată Ńara Moldovei, dacă va omorî un zimbru care trăia pe-acolo şi îngrozise pe toată lumea. Cum vorbeau, iată că iese zimbrul dintr-un desiş. Dragoş se ia după el cu toŃi câinii de vânătoare. Dar zimbrul fugea aşa de iute, încât câinii nu se puteau Ńine după el. Numai o căŃea, Molda, s-a Ńinut după el până la o apă. Zimbrul trecu apa, iar biata Molda, obosită, se înecă în gârlă. Dragoş tocmai ajunse la mal, apucă ghioaga, ocheşte bine şi loveşte zimbrul aşa de bine de îl omoară. În urmă, Dragoş pune stăpânire pe toată Ńara. Apa în care s-a înecat Molda a fost numită Moldova. łara luată în stăpânire de Dragoş, s-a numit tot Moldova, după numele apei…

(Dragoş-Vodă, în vol. Legende populare româneşti) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, legendele pot face cunoscut un spaŃiu geografic? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 15 Se spune că a fost cândva, de mult tare, într-o Ńară îndepărtată, un băiat cu o fire veselă. Care îşi câştiga existenŃa făcând giumbuşlucuri şi tumbe în aer, aproape zburând de la o frânghie la alta. Voia să ajungă un artist mare, să aibă trupa lui şi să descreŃească frunŃile oamenilor. „Cum Ńi-o fi destinul” îi spusese cineva: Vorbele astea i se înfipseră în inimă. Cum adică „destinul”? Ce să aibă destinul cu el? Talentat e, tânăr e, sănătos, de asemenea, totul va merge ca pe roate. Într-o seară, după o zi în care mersese încontinuu, poposi sub un arbore înalt, să mănânce o coajă de pâine şi să adoarmă liniştit. A doua zi ajungea într-un oraş mare şi trebuia să fie odihnit. Se înserase de-a binelea. Ce-ar fi să se suie în copac să vadă, poate, luminile oraşului? Pentru el, urcuşul era o nimica toată. Ajuns spre vârf, îmbrăŃişă cu drag trunchiul a cărui mireasmă îl dezmierda. Atunci simŃi cum ceva zvâcneşte în trupul copacului şi că acesta începe să crească. Cu picioarele încrucişate şi cu mâinile înlănŃuindu-se în jurul arborelui, cu pieptul strâns lipit de el, tânărul nostru saltimbanc urca spre cer.

(Violeta Lăcătuşu, Imprevizibilul este săgeata destinului) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. Care este opinia ta despre destin? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 16

La extremă – pentru cei cu o viziune mai conservatoare – veŃi găsi aceşti părinŃi pe o terasă şi pe copil de-a buşilea explorând încălŃările comesenilor. [...] Un astfel de copil va fi purtat mai dezbrăcăŃel decât restul, cu părinŃi mai grijulii. Nu va avea, de pildă, o căciulă de lână în toiul verii şi nu va creşte cu teama că „trage curentul“. Îşi va striga părinŃii pe numele lor mic şi va fi dat, probabil, la o şcoală gen Waldorf.

Drumurile se vor despărŃi aproape total în adolescenŃă şi în tinereŃea timpurie. PărinŃii devin doar o sursă de venit şi hrană caldă. Vor fi ultimii care vor afla (dacă vor afla) ce i s-a întâmplat tânărului. Pentru că el se va confesa doar celor mai buni amici şi tot cu ei va petrece majoritatea timpului. Va ajunge în multe rânduri plâns şi rănit sufleteşte pe acasă, unde va suferi în tăcere. Nu va observa că ochii maică-sii sunt rupŃi de îngrijorare şi că plutesc în lacrimi, ca-n desenele animate japoneze. Îşi va auzi însă părinŃii, dincolo de uşă, întrebându-se „ce ne facem cu el (ea)“ şi „Ńi-am zis eu că X nu-i o fată (băiat) serioasă (serios)“. Pentru mamă şi tată, în relaŃia copil-restul lumii, întotdeauna ceilalŃi vor fi de vină. O sursă de nesfârşite certuri vor fi alegerile vestimentare ale acestui tânăr. Converşii vechi din care aproape că ies degetele, blugii rupŃi (oroare!), părul prea lung sau prea scurt. Sau prea mult make-up, unghii vopsite prea negru [...].

(Selma Iusuf, Legende urbane, PărinŃi şi copii, în Dilema veche) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut.

2. Care este opinia ta despre rolul părinŃilor în educaŃia unui copil/adolescent? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 17

Acum, când scriu, îmi dau seama ce importanŃă covârşitoare dădeau oamenii cărŃilor la acea vreme. Se stătea la rând, se vindeau pe sub mână. [...] Şi eu, care eram regină pe un popor de cărŃi, pe un popor de cuvinte (e adevărat, pe un scaun din lemn, cu spetează curbată!) al Bibliotecii siderurgice gălăŃene, ştiam ce înseamnă să faci rost de o carte bună.

[...] Aşa se face că…am plecat pur şi simplu cu albumul în braŃe, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, parcă nu era vorba de mine, nici usturoi nu mâncasem, nici guriŃa nu-mi mirosea. Atunci mi-am dat seama cât de uşor se fură ceva. Asta după ce mângâiasem volumul ca pe un odor de preŃ, îl sărutasem cu ochii, mă bucurasem (cu o bucurie temătoare ca atunci când Ńii în mâini o comoară şi Ńi-e frică să nu Ńi-o fure cineva). Deh! HoŃul de hoŃ se teme!

Dar şi hoŃul neprins este om cinstit![...] Tot drumul, în tren l-am citit pe Nichita cu foame, cu sete, cu aviditate, cu poftă, cu

insaŃietate. În special, grupajele de inedite, care erau culese din periodice, sau poezii dedicate prietenilor, pe foi de hârtie şi care acum îşi găsiseră loc în carte.[...]

Şi acum [...], cred că voi căpăta circumstanŃe atenuante, fiindcă „greşeala mărturisită e pe jumătate iertată”.

(Cezarina Adamescu, 99 de anotimpuri fără Nichita, MotivaŃie, în Luceafărul românesc)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea lecturii în zilele noastre? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 18 84. Bibliotecarul, cu sprijinul corpului profesoral, precum şi al cercurilor de elevi existente în şcoală, antrenează elevii în activităŃile de bibliotecă, având ca scop: să le cultive interesul pentru lectură, pentru munca sistematică, independentă, să le faciliteze accesul larg la colecŃiile bibliotecii, să-i familiarizeze cu normele biblioteconomice şi bibliografice, să le creeze şi să le dezvolte deprinderile de tehnica muncii intelectuale, să-i formeze ca viitori cititori ai unor biblioteci mai mari, învăŃându-i însă să dovedească discernământ şi spirit analitic în atitudinea lor faŃă de informaŃie. 85. Elevilor li se pot încredinŃa spre efectuare, sub îndrumarea bibliotecarului şi a unor cadre didactice, următoarele activităŃi de bibliotecă: a. clasarea cărŃilor, ordonarea lor în rafturi, întocmirea unor fişiere de recenzii tematice, fişiere pe subiecte, fişe pentru catalogul alfabetic etc.; b. servirea cu publicaŃii a colegilor; c. recondiŃionarea cărŃilor deteriorate; d. elaborarea de recenzii şi prezentări de carte, organizarea de seri literare, expoziŃii de cărŃi, călătorii pe hartă etc.; e. stimularea donaŃiilor de cărŃi, aparatură şi echipamente specifice către biblioteca şcolii din partea elevilor şi a profesorilor; f. asigurarea ordinei şi curăŃeniei în bibliotecă.

(Regulamentul de organizare şi funcŃionare a bibliotecii şcolare) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut.

2. Care este opinia ta despre rolul bibliotecii şcolare în învăŃare? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 19 A realiza forma poeziei înseamnă a te transforma în zeu. Starea în care poezia este zămislită este o chemare şi creează un spectacol: acele forŃe ale lumii care vieŃuiesc poetic sunt invitate în templul care oficiază aducerea zeului la prezenŃă. Cel care asistă la darul poeziei, numit îndeobşte poet, abia dacă este demn de a fi numit preot, în templul al cărui trup şi suflet slujeşte. Este o copleşitoare mândrie a primi numele de poet. Nu ştiu dacă ceea ce spun este o experienŃă generală a actului poetic, valabilă şi pentru alŃi poeŃi. Eu sunt poet în virtutea acestei alegeri: am fost ales să primesc prezenŃa zeului în mine, atunci când zeul binevoieşte. Probabil orice poet află la un moment dat că el nu face niciodată poezie, şi că tot ceea ce se întâmplă să fie este făcut de ea. Poezia este o liturghie, iar a fi poet este un sacerdoŃiu, de care suntem nevrednici toŃi.

(Horia-Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeŃii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre lectura poeziei astăzi? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 20 ErudiŃia lui Eminescu bazată mereu pe informaŃia la zi, susŃinută de un acut spirit critic, era uimitoare. CunoştinŃele sale de istorie, lingvistică, filologie, economie, drept, depăşeau cu mult media cunoştinŃelor contemporanilor săi care totuşi nu se sfiau să facă mare gălăgie în arena politică, bazaŃi pe diplome obŃinute prin universităŃi străine. [...] Eminescu a fost un cunoscător profund al limbii române, pe care a cules-o ştiinŃific, cu aceleaşi metode pe care folcloriştii le întrebuinŃează, şi a studiat-o cu dragoste infinită, din toate colŃurile românimii prin care a umblat. Şi a umblat mult şi peste tot. El s-a exprimat în limba pe care a auzit-o vorbită pretutindeni de Ńărani şi boieri, de negustori şi baieŃi de prăvălie, de meseriaşi şi calfe, de oameni ai bisericii şi de mireni, de oameni cu multă carte şi de oameni neînvăŃaŃi deloc. Limba căreia s-a străduit să-i dea o strălucire şi mai mare. Versurile sale sunt un exerciŃiu de şlefuire a unui diamant superb şi care la vremea sa nu mai era de mult un diamant brut. Departe de a fi fost un „paseist”, Eminescu a fost nu numai un om al timpului său, ci şi un om al viitorului.

(Vlad Protopopescu, Eminescu sau poetul în cetate, în Luceafărul românesc)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. Care este opinia ta despre cunoaşterea biografiei unui scriitor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 21 CHIRIłA (către capelmaistru): [...] Dar asta nu-i nimica, pe lângă ce mi s-o întâmplat în urmă. Plodu cel de GuliŃă să cobora la toate staŃâile... [...] Conductoru închide oblonul, clopotu de la staŃâie sună de trii ori, maşina şuieră, trenu se pune în mişcare, şi GuliŃă nu-i!... Sfinte Panteleimoane! era să turbez...[...] „Monsiu conductor, stăi, opreşte, Ńâne caii!” Aş! nime n-auzea. Dau să deschid oblonu, nu pot; dau să sar pe fereastră, nu încap. Atunci parcă mi s-o luat viderile şi deodată am căzut lată pe perine, am leşinat!... Când ne-am trezit, eram sosiŃi la Viena. Alerg la PoliŃâie, răcnesc, îmi smulg păru, mă bocesc până ce d-nu poliŃmaistru mă încredinŃează că va face toate chipurile ca să-mi găsască odoru, şi că mi l-o aduce chiar cu telegrafu. [...] GLASUL DE LA GALERIE: Aferim, ChiriŃă!

(Vasile Alecsandri, ChiriŃa în voiaj) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, astăzi se mai respectă normele limbii române? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 22 În timpul iernii Mama avu răgaz să cumpănească, şi după multe socoteli să tragă o încheiere: va lichida toată gospodăria din Lancrăm. Nu era cu putinŃă nicio altă soluŃie. Mama va vinde casa şi pământul şi se va muta cu noi la Sebeş. Era o jertfă supremă, ce se impunea pentru creşterea noastră, a celor încă aşa departe de-un temei pe care să fi putut sta în neatârnare. Lionel, care se arăta totdeauna foarte săritor când vedea necazul, ne punea şi el la dispoziŃie o parte din bursa ce-o obŃinuse ca student în drept la Budapesta, dar cu aceasta nu se acoperea decât o fărâmă din cheltuielile ce ne stăteau în vedere. Bursa pe care consistoriul mitropolitan de la Sibiu o aprobase lui Lionel era de la „FundaŃia episcopului Vasile Moga”. Episcopul care a întemeiat fundaŃia era un colateral de demult pe linia de ascendenŃă a Mamei. Chiverniseala modestului şi foarte cumsecadelui ierarh, care a păstorit începând de la 1810, timp de câteva decenii românimea de credinŃă răsăriteană din Transilvania, din scaunul vlădicesc de la Sibiu, aducea astfel foloase de netăgăduit, o sută de ani mai târziu, chiar pentru urmaşi, desprinşi, ca şi el, de la acelaşi străvechi izvor de sânge.

(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. În opinia ta, sunt importante bursele de studii pentru dezvoltarea noastră profesională? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 23

Departe de a fi un duşman cu care trebuie să te duelezi în vorbe, intervievatorul este un colaborator într-un proiect din care ambele părŃi doresc să iasă bine: tu vrei să-l convingi pe potenŃialul angajator că eşti persoana cea mai potrivită pentru un job, iar el trebuie să se asigure că deprinderile şi experienŃa ta răspund nevoilor companiei sale. […]

Mergi la interviu la ora stabilită, nu mai devreme şi, în nici un caz, mai târziu! Dacă ajungi cu 20 de minute mai devreme, probabilitatea de a intra atunci la interviu este destul de mică. În plus, aşteptarea iŃi va spori şi mai mult stresul. […]

Cât priveşte Ńinuta, cuvântul cel mai potrivit este „decenŃa". Dincolo de acest aspect, te îmbraci corespunzător categoriei profesionale din care faci parte, funcŃiei pe care o vizezi. Dacă aplici pentru un post de director de marketing, costumul este obligatoriu, dacă vrei să te angajezi ca şofer, o Ńinută obişnuită − blugi şi cămaşă − e mai mult decât potrivită.

Atitudinea pozitivă contează foarte mult şi face diferenŃa între oamenii cu experienŃe similare. […]

Atunci când eşti invitat să pui întrebări, e indicat să întrebi ceea ce te interesează şi să nu "apelezi" la nişte întrebări care să dea bine. Rolul întrebărilor tale este, în primul rând, acela de a face şi tu o evaluare, de a vedea dacă Ńi se potriveşte sau nu postul respectiv.

(www.9am.ro) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut.

2. Care este opinia ta despre necesitatea popularizării unor reguli pentru reuşita interviurilor de angajare? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 24

DefiniŃia genealogică a limbii române. Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia de Sud, Dardania, Moesia Superioară şi Inferioară), din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. Acei care ne-au transmis limba latină, din tată în fiu, în aceste părŃi dunărene, au avut întotdeauna conştiinŃa că vorbesc aceeaşi limbă (latina), spre deosebire de cei care vorbeau alte limbi. Se poate vorbi, în acest caz de ,,voinŃa” vorbitorilor de a întrebuinŃa o anumită limbă şi nu alta.

Această limbă a suferit, însă, transformări neîncetate, atât prin evoluŃia ei normală, cât şi prin influenŃa exercitată de limbile cu care a venit în contact.

Teritoriul de formare. Limba română s-a dezvoltat pe o largă bază teritorială romanizată, cuprinzând provincia Dacia nord-dunăreană propriu-zisă, adică: Oltenia, Banatul şi Transilvania, şi celelalte teritorii care n-au intrat sub autoritatea romană (106 e.n.), fiind locuite de către „dacii liberi”, Muntenia şi sudul Moldovei, iar la vest şi sud-vest provinciile romanizate ce au stat întotdeauna în strâns contact, atât administrativ, cât şi comercial, cu Dacia: Panonia, Dardania şi cele două Moesii.

(Al. Rosetti, Istoria limbii române) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. De ce este importantă cunoaşterea istoriei unei limbi naŃionale? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 25

Ca la trei ore departe de Râmnic, pe un braŃ de pământ ce din poalele CarpaŃilor se întinde deasupra Oltului, este zidită Cozia. Ca operă de arhitectură, mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numele fondatorului deşteaptă nişte suveniri măreŃe, nutrite încă de zgomotul valurilor care ud înaltele ziduri şi se închin în treacăt Ńărânii eroilor. De cealaltă parte a râului, un şir de munŃi acoperiŃi de arburi formează mănăstirii o statornică barieră, care o apără despre răsărit şi opreşte razele soarelui de a tulbura... repaosul părinŃilor. [...]

Ziua începuse a se ascunde dupe munŃii de la apus, mai luminând încă puŃin culmele cele din faŃă. Apropierea serei da obiectelor colore fantastice şi deştepta nenumăratele voci ale singurătăŃii. HotărâŃi a pleca a doua zi de la Cozia, ne mai suirăm o dată în foişorul ce dă asupra Oltului: de acolo preumblarăm căutătura noastră pe deşertele-i Ńărmuri, şi îndeplinind lipsa talentului cu entusiasmul pentru gloria naŃională, plătirăm un tribut de laude meritate valorosului Mircea, prin poezia intitulată: Umbra lui Mircea sau O seară la Cozia.

(Gr. Alexandrescu, Poezii. Proză. Cozia) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? 2. Care este opinia ta despre importanŃa păstrării monumentelor istorice ale unui popor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 26 Ne-am adus la moarte aminte de poet, care ne-a fost un adversar şi într-un fel un prieten. Ne-am adus aminte de chipul cum ne primise în republica literară, nedumerit, supărat ca un străbun şi excitat ca un juvenil. Ne-am adus aminte că ne cunoscusem şi că ne-am despărŃit. În capul de arab urât al lui Anghel stagna privirea vastă, candidă şi profundă a unui cerb cu coarnele-ncurcate-n aer, dar cu copita delicată, aşezată-n trotuar. […] Surâsul lui era subtil şi lin, într-o figură ca bronzul, de-o vechime primitivă. Numai neastâmpăr, nerăbdare şi dogoare de rug, el trebuie să fi trăit zile de zeci de ori mai lungi decât realitatea, şi suferinŃe de mii de ori mai crâncene decât obşteşte. El putea să discute totul, liniştit; suporta contradicŃia cu o minte pregătită de reflecŃie şi lectură. Îndată ce imaginea femeii, iubită cu exces, frământată dintr-o carne solemnă, debordantă şi copleşitoare, făcea obiectul unei nemulŃumiri, unei aluzii, Anghel se ridica, se arunca impetuos, îşi făcea din orişicine un vrăjmaş, provoca şi pe Joe∗ care putea să-l pună-n lanŃuri şi să-l culce sub greutatea vecinică a fierului dumnezeiesc pe o stâncă furtunoasă de pustie.

(Tudor Arghezi, D. Anghel, în Tablete de cronicar) ∗ Joe - Jupiter [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? 2. Care este opinia ta despre rolul evocării unei personalităŃi culturale? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 27

Mă tem că, într-o foarte mare parte, umorul Ńine de natură, de firea omului. Unii, pur şi simplu, nu au umor. În măsura în care se poate spune despre mine că am umor, cred că acesta este o trăsătură a naturii mele. Dar exercitarea umorului este, în cazul meu cel puŃin, o strictă formă de politeŃe. Îmi place să binedispun oamenii şi mi se pare esenŃială, pentru dialog şi bună convieŃuire, o anumită formă de bună dispoziŃie. Într-o atmosferă de bună dispoziŃie – nu de veselie isterică sau de chicoteală infantilă – omul este tolerant şi creativ. De aceea, cred că umorul este una din cele mai preŃioase stări lăuntrice pe care poŃi să le ai. Din păcate, nu reuşesc asta tocmai cu cei apropiaŃi. Când ies din lume, tind să devin morocănos. Fie din epuizare, fie dintr-o insuficienŃă interioară... Regret asta. E una din înfrângerile vieŃii mele private. Altfel, sunt sigur că, dacă umorul ar deveni o virtute obligatorie pentru a deŃine o funcŃie publică, lucrurile ar merge mult mai bine în România. Lumea noastră politică are umor doar când nu vrea.

(Umorul este, în cazul meu, o strictă formă de politeŃe, interviu cu Andrei Pleşu realizat de Marius Chivu, în Dilemateca)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Este necesar să avem simŃul umorului? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 28

Într-o evocare din primăvara anului 1996, Constantin łoiu îşi aminteşte că, spre sfârşitul anilor ’50 ai secolului trecut, aproape în fiecare seară, putea fi văzut un scriitor arhicunoscut prin talent şi extravaganŃă, care, de obicei, se îndrepta spre braseria de la Athénée Palace: „El era un bărbat tânăr, înalt, subŃire încă, voinic, cu o eleganŃă contrastând violent cu sărăcimea şi cenuşiul din jur. Bărbatul acela ostentativ de elegant avea dantele la încheieturi, straie nemaivăzute, un aer feroce de sigur pe el... Capul, tuns scurt, era superb. Răvăşit, cu detestabila, capitalista tunsoare à la Titus... Personajul semăna cu unul din acei dandy faimoşi de după RevoluŃia franceză din timpul Directoratului, cărora li se spunea Les Incroyables“. În realitate, acest text evocator nu este decât o variaŃiune pe tema micului pamflet pe care tot Constantin łoiu îl scrisese împotriva lui Petru Dumitriu la sfârşitul anilor ’50: „L-am întâlnit, într-o zi, pe stradă. Ce curios, [Petru Dumitriu] semăna cu strămoşul său de la 1797. Aceiaşi zulufi căzuŃi peste urechi, pe frunte, aceiaşi pantofi ascuŃiŃi, cu egrete, şi gulerul, cravata, manşetele… Toate ajustate, reduse la proporŃiile epocii“.

(Ion Vartic, Un veac de singurătate boierească, PrefaŃă la Cronică de familie de Petru Dumitriu)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul detaliilor vestimentare în crearea unui portret? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 29

Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate sau/şi necunoscute. În acest moment Facebook este una dintre cele mai răspândite reŃele sociale din lume. Utilizatorii pot intra în această reŃea din orice loc unde există acces la Internet contra unei parole, stabilite iniŃial odată cu completarea unui formular de înscriere conŃinând o serie întreagă de date personale. În acest moment (sfârşitul anului 2009) facebook are pe glob circa 400 milioane de utilizatori înregistraŃi (abonaŃi). Apreciat a fi al doilea site social mondial după numărul de vizite după google.com, Facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0. […]

Creat iniŃial la Harvard, SUA, Facebook era la origine o reŃea socială închisă a studenŃilor acestei universităŃi; ulterior ea s-a deschis şi altor universităŃi americane. La început verificarea apartenenŃei la universitate se făcea prin adresa de poşta electronică (e-mail) a studentului, dar începând din septembrie 2006 reŃeaua este deschisă tuturor. Imediat reŃeaua Facebook a devenit foarte populară, dar şi controversată, fiind interzisă în câteva Ńări din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin intermediul acestei reŃele au fost provocate şi coordonate unele manifestaŃii protestatare din Republica Moldova şi Iran.

(www.wikipedia.org) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre reŃelele de socializare? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 30

A doua ediŃie de Lecturi Urbane a fost, pe scurt, esenŃă tare în sticluŃă mică. La ora 13:00 eram în PiaŃa Sfatului, cam 40 de oameni, fiecare avea 2 cărŃi în mână şi mai toŃi aveam părul vâlvoi de la vântul puternic. Trebuie să recunosc că mă aşteptam, de fapt, speram, la mai mulŃi participanŃi şi iniŃial eram oarecum îngrijorată… dacă stăteam la fântâna din mijloc cum plănuisem, ar fi ieşit o ediŃie la piscină, (vântul aducea apa împrejurul fântânii). Mă tot întrebam cum vom face să ne remarcăm. [...] Apoi am pornit să împărŃim cărŃi şi să culegem poveşti. [...] Pentru început, aveam fiecare câte două cărŃi şi urma să mai luăm, tot câte două, pe măsură ce rămâneam fără. M-am dus cu primele mele cărŃi la un cuplu destul de plictisit. Mi-au spus că nu citesc şi că nu vor cărŃi. Am mers mai departe. După doi paşi, aud: ,,De fapt, stai un pic…” Mă întorc. Ea către El: ,,Diseară, în loc să ne uităm la film, putem să citim”. El se uită către mine: ,,Mie îmi plac cărŃile istorice”. Ia ghiciŃi ce aveam în mână. Exact, un roman istoric, în engleză. Ea a primit un roman de dragoste. [...] Să nu credeŃi că n-am mai găsit poveşti interesante şi între prima şi ultima serie de cărŃi dăruite, dar dacă vreŃi să le aflaŃi pe toate, trebuie să veniŃi la ediŃiile următoare de Lecturi Urbane şi să ne auziŃi cum ni le împărtăşim entuziasmaŃi. Aici, în scris, găsiŃi doar un rezumat. Ca un fel de descriere de pe coperta 4, dacă vreŃi.

(Cristina Andrei, Lecturi urbane, www.orasulciteste.ro) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Este nevoie de perseverenŃă în a schimba obiceiurile oamenilor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 31 Este o surpriză mare şi plăcută acordarea Premiului Nobel pentru Literatură lui Mario Vargas Llosa. O surpriză pentru că el, de ani întregi, figurează pe lista candidaŃilor, dar nu era pe lista din 2010. Iată că a luat premiul tocmai când presa n-a reuşit să-i găsească numele. Este o surpriză şi pentru că de multă vreme această distincŃie n-a mai fost acordată unui scriitor (romancier şi eseist în cazul lui) care să fie nici mai mult, dar nici mai puŃin decât scriitor. PreferinŃa juriului a fost, de obicei, pentru scriitorii militanŃi, într-un fel sau altul, mai mult pentru cei de stânga, dar asta e mai puŃin important. Or, Llosa nu e un scriitor militant.

E destul de ciudat că motivaŃia a fost „pentru că a cartografiat structurile puterii”. Nu se leagă de niciun fel cu opera lui. E cam greu să cartografiezi structurile puterii când eşti cetăŃean născut în Peru, şcolit şi trăit în Spania şi în FranŃa, fiind mai degrabă un cetăŃean al lumii. Romanele lui fac o mulŃime de lucruri, dar exact asta nu fac. MotivaŃia juriului presupunea un alt laureat. E ciudat. Se pare că există clişee foarte puternice în cazul tuturor juriilor.

Llosa este supravieŃuitorul marii serii de scriitori sud-americani, care au propus realismul magic şi care promiteau să cucerească întreaga lume, dar din care acum n-au mai rămas decât câŃiva.

(Nicolae Manolescu, Llosa nu e un scriitor militant, în Adevărul literar şi artistic)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? 2. În ce măsură un premiu aduce recunoaştere unui scriitor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 32 Două treimi din volumul anual mediu scurs în total pe râurile interioare ale Ńării provin de pe numai circa 21% din suprafaŃa Ńării, reprezentată de CarpaŃi. Aceasta atrage atenŃia asupra importanŃei care trebuie acordată zonei montane a Ńării în gospodărirea apelor râurilor, precum şi pentru protejarea ei împotriva poluării. Trebuie remarcat totodată că, deşi aproape jumătate din teritoriul Ńării este caracterizat de o scurgere săracă, o mare parte din zonele de câmpie, podişuri joase, sunt străbătute de principalele râuri ale Ńării, care izvorând din munŃi, aduc apele zonelor mai înalte. Râurile interioare principale constituie astfel adevărate coridoare de tranzit ale unor resurse de apă sensibil mai bogate decât cele aferente teritoriilor pe care le traversează cursurile lor mijlocii şi inferioare. Există, însă, unele zone din Ńară sărace în apă care sunt străbătute numai de râuri lipsite de bazin montan, interfluviul Siret-Prut, Dobrogea, bazinele Vedea, Neajlov etc. Această repartiŃie neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul Ńării duce la necesitatea realizării unor derivaŃii pentru alimentarea teritoriilor deficitare.

(Ioan Şandru şi Vasile Cucu, România. Prezentare generală) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. 2. Care este opinia ta despre necesitatea combaterii poluării? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 33 Plimbările nu ştiu decât rareori să fie umile. Ele sunt ori prea frivole, ori prea solemne. În cazul întâi, natura e percepută ca ascunzătoarea ideală pentru mici taine de bal mascat, în cazul al doilea, drept ambianŃa privilegiată a singurătăŃii. Singurătatea în natură e simptomul cel mai sigur al unui anumit blocaj interior faŃă de adevărul ei. Natura e de căutat ca antidot al singurătăŃii. A pătrunde în necuprinderea ei înseamnă a ieşi din izolare, a adera la fiinŃa comunitară a universului. Or, plimbăreŃul solitar are aerul de a parcurge natura ca pe o gravă stare de absenŃă, ca pe o absenŃă devenită corp. Gândind şi simŃind antropomorfic, el nu e în stare să înregistreze valoarea de limbaj a tăcerii vegetale, organicitatea nuanŃatei stabilităŃi a naturii, pathosul absolut al prezenŃei ei. În cel mai bun caz, natura e pentru el martor impasibil sau metaforă a propriilor frământări. „Rătăcesc – scria odată Petrarca – liber şi singur printre munŃi, păduri şi râuri…” Liber şi singur? Dar cum poate fi cineva singur, dacă este liber cu adevărat?

(Andrei Pleşu, Pitoresc şi melancolie) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. Care este opinia ta despre relaŃia dintre singurătate şi libertate? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 34

De la Ineu drumul de Ńară o ia printre păduri şi peste Ńarini lăsând la dreapta şi la stânga satele aşezate prin colŃurile văilor. Timp de un ceas şi jumătate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe care îl urci, şi după ce ai coborât iar în vale, trebuie să faci popas, să adapi calul ori vita din jug şi să le mai laşi timp de răsuflare, fiindcă drumul a fost cam greu, iară mai departe locurile sunt rele.

Aici în vale e Moara cu noroc. Ori din care parte ar veni, drumeŃul se bucură când o zăreşte din culmea dealului pleşuv, căci, venind dinspre locurile rele, ea îl vesteşte că a scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aştepte alŃi drumeŃi, ca să nu plece singur mai departe.

Şi fiindcă aici se opresc toŃi drumeŃii, încetul cu încetul s-a făcut bătătură înaintea morii, şi oarecum pe nesimŃite moara a încetat a mai măcina şi s-a prefăcut în cârciumă şi loc de adăpost pentru tot drumeŃul obosit şi mai ales pentru acela pe care noaptea-l apucă pe drum. În cele din urmă, arândaşul a zidit cârciuma la un loc mai potrivit, departe de câteva sute de paşi de la râuleŃ, iară moara a rămas părăsită, cu lopeŃile rupte şi cu acoperământul ciuruit de vremurile ce trecuseră peste dânsul.

(Ioan Slavici, Moara cu noroc) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. Care este opinia ta despre călătorie ca mijloc de cunoaştere? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 35 Eu însumi citesc jurnale, confesiuni, dialoguri, memorii, deopotrivă texte epice sau studii critice, şi trebuie să recunosc faptul c-o fac deseori ca şi cum aş citi poezie; pentru a coborî prin subteranele unui „personaj”, în miezul fiinŃei, provocând întrebări, restituind răspunsuri, de parcă aş urmări, detectivistic, să reconstitui figura spiritului creator, pentru a-i da forma propriilor nelinişti. E la mijloc un impuls fără metodă, o tentaŃie arheologică fără câştig (şi fără rest), poate nevoia de adevăr. Şi, deşi ştiu că nu sunt un portretist, analiza sfârşeşte, în cele mai multe cazuri, în schiŃa unui portret: al altora şi deopotrivă al meu. Prin straturi suprapuse de sensuri identific de la distanŃă o Ńesătură care mă reprezintă. Dezavuez studiile docte, rigide, academice, în care nu sunt de găsit semnele prezenŃei concrete în lume. Scrisul mi se pare că este, şi în cazul criticului, urma unei profunzimi. A unui eu altfel inaccesibil. Refuz înstrăinarea numită profesionalizare sau indiferenŃă metodologică. Dar poate că nu sunt critic, ci doar un simplu cititor. Ori poate un ins care transformă scrisul în oglindă. În fapt, citesc poezia ca emblemă a unui sine concret în care se răsfrânge relaŃia dintre fiinŃă şi limbaj.

(Mircea A. Diaconu, La sud de Dumnezeu. ExerciŃii de luciditate) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea lecturii? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 36

Adesea, normele lingvistice de tip academic par a fi „de când lumea” – şi, desigur, pe deplin motivate. O rapidă investigaŃie istorică poate fi însă de ajuns pentru a infirma vechimea, continuitatea şi mai ales caracterul „obiectiv” al unor reguli. Mai noi şi mai arbitrare decât am fi tentaŃi să le credem, regulile rămân totuşi convenŃii necesare şi pe deplin respectabile. Un bun exemplu de impunere indiscutabilă a normei explicite (chiar dacă la origine criteriul de decizie poate fi considerat arbitrar) l-ar constitui modul de formare al genitiv-dativului articulat la substantivele feminine cu terminaŃia în -ie postconsonantică (familie, primărie, educaŃie etc.). Acestea reprezintă în româna actuală o excepŃie de la regula de bază a femininelor, care cere ca articolul hotărât să se ataşeze formei de genitiv-dativ (omonime cu pluralul), stabilind o legătură clară între formele (unei, aceste sau nişte) case şi casei. La substantivele din subclasa descrisă, articolul se adaugă însă formei de nominativ-acuzativ singular: familiei, primăriei, educaŃiei se explică pornind de la familie, primărie, educaŃie, nu de la (unei) familii, primării, educaŃii.

[...] ExcepŃia formulată ca o subregulă nu este atât o trăsătură intrinsecă a sistemului lingvistic, cât o regularizare impusă în procesul relativ recent (din ultimele două secole) de normare a limbii române, în care pare să fi acŃionat în bună măsură criteriul estetic-eufonic.

(Rodica Zafiu, Păcatele Limbii: Normă şi eufonie, în România literară)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul de utilizare a limbii române astăzi? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 37

Spre apus, la hotarul dintre Ardeal şi Valahia, Moldova este împresurată aproape din toate părŃile de munŃi foarte înalŃi; de aceea a şi fost numită de către romani Dacia muntoasă; cealaltă parte a ei, dinspre răsărit, are câmpii foarte mănoase.

ÎnălŃimile sunt aici acoperite cu copaci şi alŃi pomi cu roade, care cresc peste tot de la sine, şi care, în alte Ńări, trebuie sădiŃi de mâna omului; printre înălŃimi curg pâraiele cele mai limpezi, ce se rostogolesc ici şi colo din vârful munŃilor cu un murmur plăcut. Aceste locuri par nişte grădini dintre cele mai frumoase; câmpiile dau din belşug roade, pe care aerul răcoros de munte nu le lasă să crească în partea muntoasă.

Cel mai înalt dintre munŃi este Ceahlăul, care, dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul, Pindul sau Pelias. Este aşezat în părŃile NeamŃului, nu departe de izvorul Tazlăului, iar în mijlocul lui e acoperit cu zăpezi veşnice; pe vârful lui însă nu se găseşte pic de nea, fiindcă pare să fie deasupra norilor de zăpadă. Din vârful său, care se înalŃă ca un turn, se prăvale un pârâu foarte limpede, ce se năpusteşte cu mare larmă peste stânci abrupte şi se varsă în Tazlău. Drept în vârf se vede o statuie străveche, înaltă de cinci coŃi, înfăŃişând, de nu mă înşel, o bătrână cu douăzeci de mioare, din a cărei parte firească curge într-una un izvor.

(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Poate fi legenda o modalitate de consacrare a unui spaŃiu geografic? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 38

Spre primăvară, plecările acestea fură din ce în ce mai dese, şederile mai lungi. Îndată ce se întorcea, Paşadia ne poftea la prânz. Presupunând că era cu putinŃă să aibă

de vorbit cu Pantazi, cu care pe zi ce trecea se lega mai strâns, şi lucrări ce-i priveau numai pe dânşii, luasem obiceiul ca, după cafea, numaidecât, să-i las un ceas-două singuri, cum făcea Pirgu.

Plecam odată cu acesta, nu însă fără a avea grijă să mă informez înainte de a ajunge la poartă, încotro voia s-o apuce, pentru ca s-o iau în partea dimpotrivă. Mă întrebă o dată unde mă duceam. Îi spusei că la Academie.

− Nu ştiam, zise, că s-a redeschis şi mă mir cum de n-am aflat şi eu. Au să se arză iar, să vezi. Biliardul a căzut de la modă; [...]

Se agăŃă să vie şi el. Îl lămurii că nu de Academia de biliard era vorba, ci de Academia Română. Se interesa ce căutam acolo şi fu sincer dezamăgit când mă auzi că mergeam să citesc. Mă dojeni.

− Nu te mai laşi, nene, odată de prostii? Până când? Ce-Ńi faci capul ciulama cu atâta citanie, vrei să ajungi în doaga lui Paşadia? Ori crezi că dacă ai să ştii ca el cine l-a moşit pe Mahomet sau cum îl chema pe ăl care a scos întâi crucea la Bobotează e mare scofală? Nimic; cu astea te usuci. Adevărata ştiinŃă e alta: ştiinŃa vieŃii de care habar n-ai, aia nu se învaŃă din cărŃi.

(Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, „ştiinŃa vieŃii” se poate învăŃa din cărŃi? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 39 Dan C. Mihăilescu: În copilărie, visam să pot descifra urmele fugarilor precum apaşii din Winnetou, ori să mă strecor pe nesimŃite în spatele inamicului, sprijinindu-mă numai pe degetele de la mâini şi de la picioare. În adolescenŃă, acneic şi depresiv, mă visam adesea ca Martin Eden la finalul romanului omonim, stare din care mă scoteau vremelnic teleportările eminesciene în epoca lui Alexandru cel Bun sau rătăcirile răzăşeşti printre Jderii sadovenieni. În studenŃie, (via Ioan Alexandru), nu mă visam decât tăcând, meditând şi scriind într-o cabană aidoma celei heideggeriene din Pădurea Neagră. Acuma, spre pensie, nu mai am decât fantasma timpurilor în care pământul şi omenirea, cu tot răul lor consubstanŃial, nu existau. Îmi doresc o călătorie sufletească întru miezul mitic din poveştile lui Tudor Pamfile şi Simion Florea Marian, când Dumnezeu nu ştia ce să facă, bietul de El, cu toată întinderea de lut şi de ape, astfel încât se ruga de înŃelepciunea ariciului, care-l sfătuia să strângă oleacă totul în palme... „Şi aşa au apărut munŃii, văile, mările”... Şi omul, din păcate.

(Marius Chivu, Dilemateca) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? 2. Există idealuri specifice fiecărei vârste? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 40

Memoria ca proces psihic complex dispune de o serie de calităŃi care o valorizează în cel mai înalt grad. Aceste calităŃi sau însuşiri ale memoriei vizează atât memoria în ansamblul ei, luată deci ca întreg, ca totalitate, cât şi diversele ei procese particulare (întipărirea, păstrarea, reactualizarea). Cele mai importante dintre calităŃile memoriei sunt următoarele:

• Volumul memoriei, adică cantitatea de material pe care o putem reŃine, păstra şi reactualiza. Adeseori, suntem uimiŃi de cantitatea mare de cunoştinŃe pe care o au unii oameni, dând impresia unor adevărate „enciclopedii” ambulante, sau de sărăcia cunoştinŃelor lor, creând impresia de vid, de gol mintal. […]

• Organizarea memoriei, gradul de structurare şi sistematizare al informaŃiilor. Nu este de ajuns ca cineva să ştie cât mai multe lucruri, să dispună de cât mai multe informaŃii; important este ca volumul memoriei sale să nu fie haotic, ci organizat, structurat, deoarece numai în aceste condiŃii el poate fi fructificat cu maximum de eficienŃă. Un psiholog mai vechi (I. Găvănescul) compara memoria cu o armată bine rânduită, aşezată în linie de bătaie. Cu cât fiecare „unitate” îşi cunoaşte mai bine locul său în cadrul întregului, cu atât ea va putea ieşi învingătoare în luptă. O asemenea armată bine organizată, oricât de numeroasă ar fi, se mişcă la comandă ca un singur om. Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu spiritul uman: mulŃimea cunoştinŃelor nu l-ar stânjeni, i-ar da posibilitatea stăpânirii lor, nu l-ar încurca, ci i-ar da o forŃă mai mare […].

(Mielu Zlate, Secretele memoriei) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Cât de necesară este memoria pentru o carieră de succes? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 41 Iluminism (lb. it. illuminismo – epoca luminilor), mişcare ideologică antifeudală a burgheziei în ascensiune, desfăşurată în perioada pregătirii şi înfăptuirii revoluŃiilor burgheze din sec. XVII – XIX. Termenul desemnează îndeosebi iluminismul francez din secolul al XVIII-lea (“secolul luminilor”) şi iluminismul german din aceeaşi perioadă. Considerând rânduielile feudale ca fiind iraŃionale, iluminismul a militat pentru înlocuirea feudalismului cu o orânduire raŃională. În lupta împotriva obscurantismului, iluminiştii au adus o contribuŃie de seamă în dezvoltarea ştiinŃei şi la răspândirea culturii în mase. Primii promotori ai iluminismului românesc au fost reprezentanŃii Şcolii Ardelene, începând cu episcopul InocenŃiu Micu (Clain), cât şi Samuil Micu, Ioan Molnar-Piuariu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Budai-Deleanu. În timpul RevoluŃiei de la 1848, concepŃiile iluministe au fost propagate de G. BariŃiu, Simion BărnuŃiu, Al. Papiu-Ilarian, M. Kogălniceanu. Iluminiştii au acŃionat pentru dezvoltarea învăŃământului naŃional, pentru punerea şcolii şi culturii în slujba emancipării sociale şi naŃionale a poporului român, pentru lichidarea privilegiilor feudale. Ei au promovat concepŃii f ilozofice naŃionaliste şi o orientare laică a culturii. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, programul iluminist a stat la baza reformelor înfăptuite în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Mişcarea iluministă a adus o contribuŃie importantă la făurirea culturii româneşti moderne.

(Georgeta Smeu, Homer Radu, Mic dicŃionar de istoria românilor) [Citeşte textul cu voce tare] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Cum se poate stimula emanciparea unui popor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 42 Degeaba le-am avea pe toate: inteligenŃa, cultura, isteŃimea, supracultura, doctoratele, supradoctoratele (ca profesorul din LecŃia lui Eugen Ionescu), dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenŃa, şi erudiŃia, şi supradoctoratele, şi toate congresele internaŃionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigăm prin concursuri severe. Nimic nu poate înlocui şi suplini niŃică bunătate sufletească, niŃică bunăvoinŃă, toleranŃă, înŃelegere. NiŃică susŃinută bună-cuviinŃă. Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă şi rafinată, e un atribut de bază al fiinŃei omeneşti şi totodată un atribut al culturii. Bunătatea este alt nume al definiŃiei date de Aristotel omului: fiinŃă socială. Fără bunătate nu putem convieŃui decât în condiŃii de groază şi justificând amarnica afirmaŃie a lui Sartre: ceilalŃi, iată iadul! Există un altruism elementar exprimat prin bunătate care este o axiomă a vieŃii obşteşti.

(N. Steinhardt, Ioan Pintea, Primejdia mărturisirii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în fragmentul citat? c. Consideri că registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial, formal, informal etc.) este adecvat scopului comunicării? Motivează-Ńi răspunsul. 2. În opinia ta, putem convieŃui fără bună-cuviinŃă? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 43

Sinaia, 25 ianuarie 1938 Vila Wendy

Stimate domnule Camil Petrescu,

Deşi mă întorc peste câteva zile în capitală − unde nu am întârziat rândul trecut decât pentru plăcerea de a vă vedea piesa −, mă grăbesc să vă mulŃumesc pentru toată simpatia ce mi-aŃi arătat şi cu acest prilej. Am urmărit piesa cu un interes care nu era numai cel obişnuit faŃă de orice produs al d-voastră: cu interesul unuia care crede în teatru şi ar fi fericit să poată şi el scrie cândva o piesă de nivelul celor scrise de d-voastră. Am admirat în Suflete tari siguranŃa tehnică, deasupra oricăror însuşiri. Adâncimea temelor, inteligenŃa detaliilor nu puteau fi o surpriză pentru cineva care cunoştea autorul. Însă aceste însuşiri nu puteau fi îndestulătoare spre a ocoli primejdia − mă gândesc mai ales la scena mare din actul II − a retoricului. Trebuie o pricepere tehnică rară pentru a putea păstra măsura chiar în tratarea unor teme cari la prima vedere îngăduiesc grandilocvenŃă şi efecte. Şi m-aŃi făcut să înŃeleg, spre desnădejdea mea, că teatrul este o încercare literară unde nu-Ńi trebuie numai inspiraŃia temei şi a întregului, ci mai ales a momentului unic, în aşa fel încât cine nu are decât idei generale poate să le păstreze pentru alte realizări. Ceea ce probabil am să şi fac. Vă doresc din toată inima înŃelegerea celorlalŃi − deşi publicul din această seară nu mi-a părut destul de lămurit. Şi rămân cu acelaşi devotament al d-voastră, călduros,

Constantin Noica

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. În opinia ta, este important teatrul în lumea contemporană? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 44

Moş Timofte scutură îndelung clopoŃelul. La drept vorbind, ceea ce se ascundea sub această denumire era o talangă cât toate zilele, care n-ar fi făcut cine ştie ce notă discordantă în clopotniŃa atât de cutreierată de elevi, lilieci şi cucuvele, a bisericii Sfântul Dumitru, de peste drum de şcoală. Nu era un simplu obicei, ci o adevărată plăcere pentru moş Timofte întâlnirea repetată, regulată şi sonoră cu obiectul care dădea semnalul de recreaŃie, şi n-ar fi folosit pentru nimic în lume soneriile de multă vreme instalate în şcoală. łârâitul lor impersonal, mecanic, uniform n-avea niciun farmec pentru bătrân. Mai degrabă ar fi perindat coridoarele liceului sunând la uşa fiecărei clase decât să apese butoanele acelea mărunte de lângă cancelarie, care nu puteau transmite niciodată emoŃii sau cântece, cum făcea clopoŃelul în mâna lui. Şi mai era şi un ceas electric instalat chiar deasupra butoanelor care l-ar fi enervat crunt pe bătrân dacă şi-ar fi însuşit acest stil modern de semnalizare a recreaŃiilor. Ar fi avut impresia că se află sub controlul ceasului, el care de cincizeci de ani meşterea fără greş huiduma metalică din turn. De aceea, nici după ce agită a doua oară clopoŃelul nu-şi aruncă privirile spre ceasul electric.

(Constantin ChiriŃă, Cireşarii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat?

2. Care este opinia ta despre emoŃiile primilor ani de şcoală? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 45

În timpul petrecut la Cumlăş mă-ncântase gândul de a mă face şi eu notar comunal ca „principalul” meu, care avea soŃie şi copii, trăia-n lărgime şi-şi făcuse parte de multe bunătăŃi de tot felul. Gândul meu era deci să scap cât mai curând de serviciul militar pentru ca să mă-ntorc acasă.

Tatăl meu, care trăia mai mult pentru alŃii decât pentru sine însuşi, mă-ndrumase, între altele, spre două lucruri: unul, să mă mulŃumesc cu puŃin şi să dau tot ceea ce mă iartă puterile, iar altul, să fac cu toată inima ceea ce sunt nevoit să fac.

Eram deci cu desăvârşire mulŃumit de traiul pe care-l aveam în cazarmă şi, întrat odată în oştire, purtam cu drag uniforma şi-mi făceam până-n cele mai mici amănunte datoria, încât unii dintre camarazi mă luau drept un fel de maniac şi-şi băteau joc de mine.

Cu aceeaşi stăruinŃă-mi urmam şi studiile universitare. Dacă eram odată înscris, nu-mi rămânea decât să şi fiu student în puterea cuvântului.

(Ioan Slavici, Amintiri) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre devotament? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 46

Am încercat să fac un exerciŃiu de memorie şi să recuperez clipa primei mele întâlniri cu Muzeul Etnografic din Reghin. Oricât aş fi vrut însă să dau concreteŃe acestei clipe în spaŃiul muzeului, ceva mă trăgea înapoi în timp, într-o copilărie fascinantă, încărcată de mirajul miturilor, în orizontul lor local.

Atunci m-am întâlnit prima oară cu Muzeul Etnografic, chiar dacă atunci n-am conştientizat aceasta, pentru că, nu puteam să ştiu eu, la început de deceniu şapte, un copil încă nedus la şcoală, că omul acela care tot fotografia şi filma „Împănatul boului”, la Chintelnic, satul meu natal, nu era altcineva decât Anton Badea, etnograful care fondase această instituŃie, plecând de la un prim fond de 64 de piese de port popular.

La Chintelnic, făcea un lucru extraordinar – nemurea un obicei care, încet, încet, avea să dispară, dar imortaliza pe peliculă şi chipuri dragi mie, într-un film păstrat în filmoteca de aur a Muzeului Etnografic din Reghin.

(Nicolae BăciuŃ, Viitorul din trecut, în revista Vatra veche) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa conservării obiceiurilor populare? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 47 ApariŃia societăŃii omeneşti a transpus omul din istoria naturală în istoria socială şi, eliberându-l de legile biologice, l-a subordonat legilor obiective ale dezvoltării societăŃii.

ConvieŃuirea societăŃilor omeneşti s-a dovedit necesară şi s-a format în cursul unei perioade foarte lungi, în care „omenirea aflată în copilăria sa nu se putea apăra”. Aceasta a dus la constituirea unui grup familial, practic nemuritor, prin convieŃuirea diferitelor generaŃii, mai ales de femei, prin care se asigură continuitatea speciei şi a tradiŃiilor umane. Caracterul ecologic principal al grupurilor omeneşti a fost determinat – cel puŃin la început – aproape exclusiv de modul în care acestea îşi procurau hrana. Prima formă a comunităŃii omeneşti a fost tribul sau hoarda; asistăm aici la o diviziune economică în care femeile culegeau fructe mici, grăunŃe, dezgropau rădăcini şi prindeau insecte, în vreme ce bărbaŃii prindeau vânatul mic şi peşte. Pe această treaptă cele două sexe participau în mod aproximativ egal la procurarea hranei. Creşterea numerică şi îngreunarea obŃinerii mijloacelor de subzistenŃă au dus la scindarea sau separarea triburilor şi la căutarea unor noi regiuni de locuit. ExistenŃa grupului depindea de procurarea zilnică a hranei, care la rândul ei era în funcŃie de prezenŃa îndestulătoare a animalelor şi plantelor şi de capacitatea omului primitiv de a le prinde sau culege.

(Maria Voinea, Familia şi evoluŃia sa istorică) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, este necesar să cunoaştem evoluŃia rolului pe care l-a avut familia de-a lungul istoriei? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 48

În primele secole ale Evului Mediu populaŃia Europei scăzuse enorm. Cauzele fuseseră: foametea provocată de calamităŃi naturale şi de randamentul foarte scăzut al agriculturii, epidemiile şi războaiele din perioada invaziilor barbare. Redresarea demografică a început în secolul al X-lea, continuând apoi într-un ritm accelerat. Progresele realizate în sistemul exploatării agricole, inclusiv valorificarea unor spaŃii noi destinate agriculturii şi inovaŃiile de ordin tehnic, au asigurat populaŃiei o alimentaŃie mai consistentă. SiguranŃa politică consecutivă încetării invaziilor, consolidarea autorităŃii publice, reluarea activităŃii comerciale au permis o viaŃă mai normală, de oarecare bunăstare. Războaiele care au urmat, deşi frecvente, totuşi n-au provocat pierderi umane catastrofale, dat fiind efectivul redus al armatelor şi numărul mic de bătălii în câmp deschis. Dintre flagelurile seculare, doar lepra mai bântuia grav; chiar şi malaria devenise, se pare, mult mai rară. Transformările intervenite în sistemul sclaviei au avut de asemenea partea lor de contribuŃie la sporul demografic.

La sfârşitul Imperiului Roman de Apus, populaŃia sa este apreciată la circa 25 milioane de locuitori. În perioada următoare, de un secol şi jumătate, această cifră a scăzut cu 8 -10 milioane. După care, a urmat perioada de redresare. Evaluat în cifre, progresul demografic reprezintă − pentru Europa Occidentală – o creştere de la 14,7 milioane de locuitori (în jurul anului 600) la 22,6 milioane locuitori în 950, pentru a ajunge – înainte de 1348, data marii epidemii de ciumă – la 54,4 milioane.

(Ovidiu Drîmba, Istoria culturii şi civilizaŃiei – Aspecte demografice) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în fragmentul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea realizării unor cercetări demografice? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 49 Comunicarea a devenit un concept universal şi atotcuprinzător, pentru că totul comunică. [...] ÎnŃelesurile noŃiunii de comunicare se diversifică şi nuanŃează odată cu multiplicarea activităŃilor, formelor şi mijloacelor de comunicare, mai ales ca urmare a intervenŃiei tehnicilor moderne în comunicarea umană naturală, ca mediatori şi transmiŃători ai mesajelor. Dacă telefonul rămâne apropiat de comunicarea umană directă, o comunicare personală în sensul înŃelegerii reciproce şi al ajustării locutorilor într-un proces cu sens dublu şi simultan (asigurând cel puŃin parŃial „comunicarea – împărtăşire”), mijloacele audiovizuale propriu-zise (radio şi tv) vor induce noi forme de comunicare, radical diferite de comunicarea interpersonală.

Este necesar a distinge, de la început, între comunicarea directă, interpersonală, care presupune contacte între fiinŃele umane şi comunicarea indirectă, bazată pe utilizarea unor dispozitive tehnice pentru transmiterea informaŃiilor. Dacă prima se bazează pe tehnici primare (cuvânt, gest, mimică), a doua recurge la tehnici secundare (scriere, tipăritură, toate sistemele grafice, semnale transmise prin unde hertziene, cabluri etc.). Comunicarea indirectă cuprinde patru categorii: − comunicarea imprimată (presa, revista, cartea, afişul etc.); − comunicarea înregistrată (film, disc, bandă magnetică etc.); − comunicarea prin fir (telefon, telegraf, comunicarea prin cablu, fibre optice etc.); − comunicarea radio-televizuală (radio, tv, având ambele ca suport undele hertziene); − reŃele de comunicare Web (internet).

(Ioan Drăgan, Comunicarea) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din fragmentul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut.

2. Care este opinia ta despre rolul mijloacelor moderne în comunicare? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 50

Continuând ofertele de criză din acest an, Romtelecom introduce începând din 22 noiembrie, noi pachete de voce, internet şi televiziune, sub conceptul „Cumperi 1, primeşti 3”: clientul poate alege un produs pe care doreşte să îl plătească şi va primi două alte produse economice, gratuit.

„Cumperi 1, primeşti 3” este un pachet flexibil care îi permite clientului să îl personalizeze în funcŃie de nevoile sale specifice. Pachetul are două opŃiuni: clientul plăteşte un abonament eligibil şi primeşte două abonamente economice gratuite sau plăteşte două abonamente eligibile cu o reducere suplimentară şi primeşte un abonament economic gratuit. Majoritatea abonamentelor standard sunt eligibile pentru a fi incluse în pachetul „Cumperi 1, primeşti 3” (voce: Voce Fix 1000+, Voce Oriunde 2000+, Voce Fix Nelimitat, Voce Oriunde 4000+; internet: Clicknet Play, Clicknet Power; TV: Dolce Variat, Dolce Star sau Dolce iMaxim).

Beneficiile promoŃiei „Cumperi 1, primeşti 3” se adaugă celor acordate prin recent lansata promoŃie de iarnă, disponibilă atât pentru clienŃii existenŃi ai Romtelecom, cât şi pentru cei noi: 200 de minute gratuite către orice destinaŃie, pentru două luni (minutele sunt activate automat prin apelarea unui număr special, “200”, fără a fi nevoie de semnarea unui contract) şi până la 800 de minute/ lună către orice destinaŃie, timp de 24 de luni, pentru clienŃii care semnează un nou contract de voce.

(Romtelecom introduce un nou concept de produs de criză, “Cumperi 1, primeşti 3”, în ComputerWorld)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre impactul telefoniei asupra vieŃii moderne? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 51 Un birou de avocat. Ora 9 dimineaŃa. Avocatul, un licenŃiat începător, stă la biroul său studiind nişte hârtii. O cucoană intră urmată de un tânăr. [...] Cucoana: Las' că-i spui eu tot lu' domnu avucatu. (Înaintează spre birou.) Bonjur... Mă recomand TarsiŃa Popeasca, văduva lu' priotu Sava de la Caimata, care a dărâmat-o Pache, când a făcut bulivardu ăl nou, şi fiu-meu, Lae Popescu. Avocatul: PoftiŃi, luaŃi loc. Cucoana: Mersi! Tânărul: Mersi! (Şed.) Cucoana (scoate o tabachere, din aceasta o Ńigaretă militară pe care o pune în gură. Avocatul îi oferă chibrituri; ea aprinde Ńigareta; trage de două - trei ori, şi, dând fumul pe nas): Uite la ce-am veniteră noi la dumneata, care ne-a recomandat o prietină a noastră, finc-a avut şi dumneaiei o chestie (face cu ochiul râzând şi arătând pe Lae, care se uită la lucrurile din biroul avocatului, de jur împrejur şi-n tavan la policandru), tot într-o pricină, de par egzamplu acuma, vine vorba; şi zice: du-te negreşit la dumnealui, că-Ńi face dumnealui treaba. Avocatul: Care cucoană, mă rog? Cucoana: MiŃa... Avocatul: Care MiŃa...? Cucoana (râzând, dând fum pe nas şi făcând cu ochiul): Ei! Nu te mai face acu... MiŃa, de! Care ai devorŃat-o dumneata... Avocatul...? Cucoana: Care ai devorŃat-o dumneata de Procopiu de la CiulniŃa. Avocatul (după o prefăcută sforŃare a memoriei): A! Madam Zaharidi... Cucoana: Ei da! Aşa te-nvaŃă... Zaharidina...

(I. L. Caragiale, Art. 214) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Consideri că registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial, formal, informal etc.) este adecvat scopului comunicării? Motivează-Ńi răspunsul. b. Cine ar putea fi receptorul mesajului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. 2. Care este opinia ta despre comportamentul persoanelor în relaŃie cu instituŃiile statului? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 52 În ceea ce mă priveşte, existenŃele banale mă atrăgeau. Îmi spuneam că, dacă fantasticul, sau supranaturalul, sau supraistoricul ne este cumva accesibil, nu-l putem întâlni decât camuflat în banal. Aşa cum credeam în irecognoscibilitatea miracolului (tocmai pentru că de la Întrupare încoace miracolul era camuflat în evenimente şi personaje aparent profane), tot aşa credeam în necesitatea, de ordin dialectic, a camuflării „excepŃionalului" în banal şi a transistoricului în evenimentele istorice. Ideile acestea, pe care aveam să le formulez mai târziu în Şarpele (1937), Noaptea de Sânziene (1949-l954) şi în câteva lucrări de istoria şi filozofia religiilor, mă susŃineau în experienŃa pe care o începusem. În fond, când, în loc să mă întorc în India acceptasem o situaŃie care ducea fatal la căsătorie, să trăiesc la Bucureşti ceea ce ştiam că aş fi fost silit să fac la Calcutta sau Benares: şi anume, să-mi camuflez „viaŃa secretă" într-o existenŃă aparent consacrată cercetărilor ştiinŃifice. Cu deosebirea că de data aceasta intervenea un element oarecum tragic, pentru că implica certitudinea mea că-mi înŃelesesem destinul: tocmai pentru că, aparent, căsătoria cu Nina părea dezastruoasă, ea trebuia, dacă credeam în dialectica şi misterul camuflării, să însemne exact contrariul.

(Mircea Eliade, Memorii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Cine ar putea fi receptorul mesajului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre diferenŃele de percepŃie privind realitatea? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 53 Uitându-mă în urmă, constat că literatura nu m-a plictisit niciodată şi nici nu m-a dezamăgit. M-au decepŃionat zeci, poate sute de cărŃi, mii de pagini neinspirate, dar nu literatura. Am impresia că, dintre multele bunuri perisabile ale vieŃii, are termenul de garanŃie cel mai generos. Asemenea mierii, literatura poate rezista secole de-a rândul. Cartea îşi păstrează gustul şi virtuŃile intacte, mult după ce nimeni nu-şi mai aminteşte că autorul ei a fost om viu printre oameni vii. Lucrurile care la un moment dat par solid instalate în existenŃa fiecăruia dintre noi se pot pierde înainte să apuci să clipeşti, cartea rezistă. [...]

Care ar fi proba că a citi nu e pentru cineva un simplu passe-temps între atâtea altele? Ca în toate celelalte lucruri ale vieŃii, încercarea e timpul. Dacă nu apare plictisul, chiar iritarea sau oboseala, dacă nu poŃi sta lângă o bibliotecă fără să te uiŃi măcar pe furiş la cotoarele aliniate în ea, dacă Ńi se luminează privirea când dai de o carte frumoasă, dacă atunci când intri într-o librărie sau într-un anticariat eşti „jucătorul” lui Dostoievski când pătrunde în cazinou, dacă-Ńi doreşti un titlu sau altul şi eşti dispus să te zbaŃi ca să-l obŃii, dacă supravieŃuirea cărŃii te interesează la fel de mult ca pe ecologi soarta balenelor sau pe viitorologi soarta planetei înseamnă că lectura e act vital.

(Ioana Pârvulescu, Cartea întrebărilor) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa cărŃilor în viaŃa noastră? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 54

Când eram mică, pe vremea lui Ceauşescu, Crăciunul nu se recunoştea oficial. În fiecare an îmi doream, ca, în afară de pomul pe care ni-l făceam acasă, să fie şi Oraşul implicat în sărbătoarea cea mai dragă mie. Oraşul însă, pe vremea aceea, făcea şi el ce putea: punea, pare-mi-se, ceva beculeŃe pe calea Victoriei, prin zona PieŃei Palatului, de Anul Nou. Căci, atunci, oficial, Crăciunul migrase spre Anul Nou, tot aşa cum Moş Crăciun se numea Moş Gerilă, iar decembrie – „luna cadourilor”.

De aceea, când, după 89, am văzut primul Moş Crăciun, chinezesc şi imperfect, care dădea isteric din mână în vitrina unui magazin, am fost fericită: se „dăduse liber” la Crăciun... De atunci, lucrurile s-au perfecŃionat. Au apărut magazinele specializate pe decoraŃiuni de Crăciun, […] iar „luminile oraşului” au devenit o tradiŃie anuală, în ajun de Moş Nicolae.

Mai nou, au răsărit şi tarabele de Crăciun. Nu în genul celor de la Romană, de pe vremuri, înghesuite şi lipsite de atmosferă. Ci construite din lemn, în zone în general potrivite, în stilul târgurilor din străinătate. Voit „de poveste”, cu produse aproape numai de Crăciun şi, pe cât se poate, naturale.

În sfârşit, poŃi să-Ńi cumperi turtă dulce, în formă de brad, inimă sau pisică. PoŃi bea vin fiert, cu arome „de Crăciun”. Şi poŃi cumpăra câŃi îngeri vrei, fie ei din lemn, ceramică sau paie, în maşini sau în inimioare, rubiconzi sau longilini. Precum şi kurtos kolaci, cârnaŃi afumaŃi, căciuli, papuci şi oi de jucărie din blană, şoareci şi pisici din lemn, ba chiar şi cărŃi...

(Iaromira Popovici, Bucureştiul, în ajun de Crăciun, www.dilemaveche.ro) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre păstrarea tradiŃiilor în societatea contemporană? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 55

MANUSCRIS – Termenul este un calc după latinescul manuscriptum ,,scris de mână". Manuscrisul reprezintă forma iniŃială a unei opere literare sau de altă natură (text scris de mână), care se multiplică ulterior prin copii sau prin tipar. Studiul manuscrisului este important pentru istoria literară, deoarece oferă posibilitatea de a urmări diferitele etape ale realizării operei respective, explicând geneza acesteia, diferitele simboluri care pot apărea într-o formă încifrată în versiunea definitivă, anumite raporturi cu faptele istorice sau autobiografice etc., toate acestea concurând la reconstituirea atelierului literar al autorului respectiv, la lămurirea unor aspecte concrete, de amănunt. Manuscrisul definitiv al operei este, în cazul literaturii vechi, textul de bază al oricărei ediŃii ştiinŃifice; el poate fi autograf (scris de mâna autorului) sau scris de un copist. Operele care nu au fost răspândite pe calea tiparului decât multă vreme după punerea lor în circulaŃie, prin copierea repetată (şi acesta este cazul celor mai multe dinte monumentele literaturii noastre vechi), ajung să fie cunoscute în versiuni diferite, fie din cauza omisiunilor involuntare, sau a greşelilor de copiere, fie pentru că anumiŃi copişti introduc interpolări care dezvoltă textul, îl corectează sau îl comentează. Studiul acestor manuscrise [...] este sarcina unei discipline a filologiei, strâns legată de istoria literară, numită textologie.

(DicŃionar de termeni literari, Manuscrisul) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul mesajului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, care este importanŃa manuscrisului în studierea literaturii vechi? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 56 Bătrânii, doar bătrânii pot să ne înveŃe, pe noi, neştiutorii, – fără cuvinte, dincolo de cuvinte – ce înseamnă a fi; doar ei ne pot dezvălui, fie şi doar pentru o clipă, dumnezeiescul miracol al fiinŃei, la care am participat în neamintita noastră copilărie şi la care ne va fi poate refuzat să mai participăm! În ea însăşi, în esenŃa ei neînŃeleasă, bătrâneŃea este un har. Un har şi o înŃelepciune a fiinŃei, plutind dincolo nu numai de avutul în înŃelesul obişnuit, ci şi de avutul intim, de acumulările memoriei personale, de propriul nostru trecut (căci trecutul îl avem, ceea ce am fost se transformă într-un avut, într-o paradoxală posesiune a noastră, la a cărei nefiinŃă Ńinem atât)... bătrâneŃea e ÎnălŃare aşa cum naşterea e Cădere. ÎnălŃare şi scuturare a tot ce s-a agăŃat de fiinŃă în rostogolirea ei prin murdăriile lumii: atâtea şi atâtea false implicaŃii. Marea bătrâneŃe e firescul şi obştescul chatarsis, purificarea...

(Matei Călinescu, ViaŃa şi opiniile lui Zacharias Lichter) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre relaŃia dintre generaŃii? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 57 Afară vedem totdeauna cerul albastru, sau norii, care ne protejează cu ploile lor şi simŃim paşii noştri stăpâni pe lume, până nu suntem loviŃi şi inima nu ne bate să ne spargă pieptul... Trăisem astfel de lovituri; palma grea, Ńărănească, înjurătura, cuvântul trivial, josnic, la adresa mamei mele, se abătuseră adesea asupra mea. Familia însă, cât era ea de dezbinată, mă protejase. Astfel de oameni pe care niciun gând înalt nu-i călăuzea, erau dispreŃuiŃi de tatăl meu. Îi cunoşteam pe toŃi oamenii prin el. [...] Ion al lui Miai cu neştiinŃa: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri” şi toată rugăciunea, era pentru el nişte cuvinte ,,încurcălate”. Altul era deştept ,,nevoie mare”, expresie intraductibilă pentru vârsta mea de atunci, dar înŃelegeam că era o ironie, că, dimpotrivă, omul acela era departe de deşteptăciunea pe care o afişa. Ene degeaba se ducea la biserică, tot Ene rămânea, dar bine că se ducea: ,,e şi el un creştin”. Stancu îşi băuse tot pământul, deşi avea unsprezece copii. Îi rămăseseră două pogoane, punea tutun pe ele. Fumau toŃi, ,,ce să facă?” Se apucase de cismărie. Cei violenŃi şi josnici erau ocoliŃi. De ăştia trebuia să ,,fugi”. Erau în afara oamenilor. Tata nu stătea de vorbă cu ei. Încât uitam totul numai cât îl vedeam, nu-i povesteam nimic... Mi-era de-ajuns să-i aud glasul liniştitor: ,,Ce faci, mă, copile?” şi lumea întunecată, a cărei perdea se dăduse o clipă la o parte şi văzusem urâtul şi abjecŃia, se închidea la loc şi înceta să mai existe pentru mine.

(Marin Preda, ViaŃa ca o pradă) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul familiei în devenirea unui adolescent? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 58 Cu mult timp în urmă, când fiul meu avea 5 sau 6 ani, i-am cumpărat de ziua lui un tren electric: locomotivă, vagoane de persoane şi de marfă, gări, semafoare, tunele, poduri şi, fireşte, linii. Montându-l, în sufragerie, fiindcă era singura cameră mai spaŃioasă din apartamentul de bloc în care tocmai ne mutasem, mi-am dat seama că mai trăisem o dată scena. L-am revăzut, într-o străfulgerare, pe fratele cel mic al mamei, chinuindu-se să facă să meargă un trenuleŃ asemănător, pe care mi-l adusese Moş Crăciun. Scena se petrecea în 1943. Data o ştiu dintr-o fotografie. Linia trenului înconjura un brad de toată frumuseŃea aflat în holul mare al casei din Rm. Vâlcea unde mă născusem. Trenul cu pricina a fost ultima jucărie din copilăria mea de care îmi aduc aminte. E foarte probabil să nu mai fi urmat niciuna. Imediat după război, nouă, copiilor nu ne-a mai ars de joacă. Abia după un sfert de secol, când i-am cumpărat fiului meu trenul, ca şi o groază de alte jucării (care au umplut, până când s-a născut fiul lui, un dulap întreg), mi-am dat seama de sincopa pe care o suferiseră jucăriile mele.

(Nicolae Manolescu, Ultima jucărie, România literară, nr. 28) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut.

2. Care este opinia ta despre rolul jucăriilor în viaŃa unui copil? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 59

Dacă mă gândesc bine, cea care a contribuit cel mai mult să cresc în cultul tatălui a fost mama mea. De la ea am aflat cum a stat tata aproape o iarnă întreagă lângă leagănul meu când, la câteva luni de la naştere, m-am îmbolnăvit grav. Şi tot de la ea am aflat şi altele. Cum i-a uimit tatăl meu, în copilărie, pe învăŃătorii săi la şcoală. Cum a fost trecut din clasa a doua direct în clasa a cincea şi cum, după aceea, învăŃătorii şi preoŃii (erau doi în Lisa, unul ortodox, altul greco-catolic) au venit la bunicul meu patern pentru a-i spune că tata ar putea merge la liceu pe cheltuiala unui regiment grăniceresc de la Sibiu (care patrona şcolile româneşti de la graniŃa Imperiului Habsburgic). Numai că bunicul meu avea alte griji. Voia să le înzestreze pe cele trei surori ale tatei şi să-şi Ńină singurul băiat pe lângă el… Mama mea era foarte tăcută. Vorbea rar. Şi totuşi, parcă o aud povestindu-mi cum s-a plimbat tata o săptămână, noaptea, prin casă, întrebându-se cum să facă rost de o sută de lei, pe care i-o cerusem (inconştienŃi şi egoişti sunt copiii!) într-o scrisoare, în primul an de liceu.

(Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul părinŃilor în formarea adolescenŃilor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 60 Iată, aşadar, raportul dintre sincronism şi diferenŃiere privit într-un plan pur ideologic sau în cadrele de dezvoltare ale unei civilizaŃii sau ale unei literaturi în care diferenŃierea se confundă cu crearea unui nou stil; – pragmatic şi în cadrul unei singure formule literare, el e şi mai uşor de determinat. PrezenŃa unei sensibilităŃi cu note comune nu presupune şi o egalitate în talent. Prin studiul sincronismului, adică al notelor comune ce constituie, de pildă, fizionomia momentului literar numit “sămănătorism”, explicăm punctele de contact dintre d. Octavian Goga şi N. Vulovici, pe când prin determinarea diferenŃei specific psihologice şi estetice înŃelegem de ce d. Octavian Goga e un poet de talent, pe când N. Vulovici nu poate fi considerat decât ca o expresie nediferenŃiată a aceleiaşi ideologii.

(Eugen Lovinescu, Critice, I) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat?

2. Care este opinia ta despre talent? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 61 Art. 9 Libertatea de gândire, de conştiinŃă şi de religie 1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinŃă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăŃământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor. 2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranŃa publică, protecŃia ordinii, a sănătăŃii, a moralei publice, a drepturilor şi a libertăŃilor altora. Art. 10 Libertatea de exprimare 1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi de a primi sau a comunica informaŃii ori idei fără amestecul autorităŃilor publice şi fără a Ńine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să impună societăŃilor de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune un regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libertăŃi ce comportă îndatoriri şi responsabilităŃi poate fi supusă unor formalităŃi, condiŃii, restrângeri sau sancŃiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naŃională, integritatea teritorială sau siguranŃa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracŃiunilor, protecŃia sănătăŃii, a moralei, a reputaŃiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaŃiilor confidenŃiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparŃialitatea puterii judecătoreşti.

(ConvenŃia Europeană a Drepturilor Omului) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Crezi că libertatea de exprimare are limite? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 62 GELU (are un gest moale, de nedumerire, ridicând uşor ambele mâini): Cum ar putea să fie altfel?... PRAIDA (surprins): O dreptate absolută? GELU (cu o privire liniară): Cum ar putea să fie dreptatea dacă nu absolută? (Se închide cu un soi de îndârjire în el însuşi, nu mai ascultă nimic, parcă ar trece pe alt tărâm.) PRAIDA: D-ta pari obsedat de ideea de lege, de ideea de dreptate, aşa, pură… O dreptate absolut pură, ca o geometrie…? PENCIULESCU: Praida, tot nu înŃelegi ceea ce Ńi-am spus de atâtea ori? Sunt oameni care au nevoie de absolut, cum ai dumneata nevoie de aer, ori eu de un şvarŃ. PRAIDA: Vorbe… Crezi că această necesitate e cu adevărat reală? Corespunde vreunui sentiment? PENCIULESCU: Sunt convins că există sentimente pe care nu le încearcă toată lumea… [...] PENCIULESCU: Toată civilizaŃia este artificial creată, dar cred că nu mai putem fără ea… Şi pe urmă să-Ńi spun un lucru… Poate că în istoria omenirii tocmai asemenea cazuri rare contează… Când supravieŃuiesc… Căci în genere dispar de timpuriu, ucise de climatul vitreg. Florile rezistă mai puŃin decât buruienile care se… adaptează…

(Camil Petrescu, Jocul ielelor) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? 2. Care este opinia ta despre importanŃa dreptăŃii în societate? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 63 Acum, maidanele au mai dispărut. Străzile sunt pline de maşini, iar când mai vezi câte un puşti rătăcit prin faŃa blocului, parcă nu-Ńi vine să crezi că mai sunt şi copii. Iar dacă aceştia există, parcă nu mai ştiu să se joace. E drept, şi vremurile s-au schimbat. De ce-ar mai bate cineva mingea pe stradă, când o poate face pe calculator − este mai comod, mai sigur, atât pentru copil, cât şi pentru părinte, nu trebuie „să intri în casă” când se lasă întunericul, nu trebuie să mai strigi la balcon după mama lui X să-l lase afară să se joace cu tine, pentru că X este la un buzz distanŃă etc. Să ai un computer personal la începutul anilor ‘90 era la fel de utopic ca a avea o maşină de lux decapotabilă. Calculatoarele HC, produse pe platforma Pipera, costau în jur de 9000 de lei, dar pentru achiziŃionarea lor aveai nevoie de oarece relaŃii şi mai trebuia, în plus, să aştepŃi nu cinci ani ca pentru o Dacie, dar câteva luni cu siguranŃă. La aceste computere, bazate pe o tehnologie de la începutul anilor ‘80, informaŃia se stoca pe casete audio. Asta numai dacă se întâmpla să ai un casetofon cu înregistrare. Jocurile veneau tot pe casete − de cele mai multe ori prost înregistrate şi dificil de instalat − şi nu erau mai mult decât o imagine simplistă, care se mişca pe televizor pe post de minge, navă spaŃială, maşină, răŃuşcă şi cam atât. Nostalgicii îşi amintesc fără îndoială de nopŃile pierdute cu asemenea distracŃii. Astăzi, industria jocurilor pe calculator a depăşit orice ne puteam imagina cu vreo 10-12 ani în urmă.

(Ruxandra Tudor, PărinŃi şi copii, Dilema veche) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre impactul jocurilor pe computer asupra personalităŃii copiilor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 64 O clasificare satisfăcătoare a temelor din literatura S.F. trebuie să privească obiectele care urmează să fie clasificate cu o oarecare detaşare, şi să Ńină seama de câteva dificultăŃi care decurg din absenŃa unor noŃiuni clare de teorie şi chiar de istorie a literaturii S.F. După natura criteriilor cu care operăm pot fi identificate temele manifeste (călătoria interplanetară, universul paralel, călătoria în timp) şi aşa numitele teme latente (natura şi omul, ecologia, comunicaŃia etc.). Primele sunt teme „vechi”, specifice genului S.F., celelalte sunt teme aproape întotdeauna noi, care nu aduc argumente decisive pentru a distinge între literatura main-stream sau „normală” (cum o numeşte Stanislaw Lem) şi S.F. Există, de asemenea, teme care se situează la periferia genului, teme preluate (transmutaŃia, convertirea metalelor) sau teme care se epuizează (călătoria interplanetară), rămânând să ilustreze conŃinutul unui anumit fel de literatură, sub aspectul istoriei lui literare.

(Florin Manolescu, Literatura S.F.) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre literatura şi filmele S.F.? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 65 Cercetarea formelor religioase, succedate în vatra spirituală a Daciei din paleolitic până la începutul epocii moderne, are rostul de a ne conduce la descoperirea uneia dintre cele mai bogate şi mai stabile surse de informaŃie asupra continuităŃii populaŃiei autohtone carpato-danubiene, adică a acelei populaŃii sincretice, cu o puternică bază de absorbŃie, asigurându-i stabilitatea, care, într-o durată istorică certă, a devenit ceea ce numim astăzi poporul român. [...] Pe teritoriile ce se vor fi înglobat de-a lungul vremii în aria spirituală şi lingvistică românească, baza mitologică se formează cu mult înainte de formarea primelor etnii, ea sprijinindu-se pe primele ritualuri vânătoreşti ale paleantropilor*; în această categorie ritualistică se includ animalele fantastice din basmele cu structură mitologică, iar modelele nu trebuie căutate în fauna de azi (căci, de pildă, ursul – reluat de Ion Creangă în basmul Povestea lui Harap-Alb – provine din modelul arhaic al ursului de peşteră). Hipertrofia fantastică a modelelor nu are nimic simbolic, fiind numai reflexul normal al impactului iniŃial, implicat în împrejurările conflictuale ale vânătorilor primordiali. Pe măsura îmbogăŃirii limbajului, amintirile s-au transmis tot mai complex, ştiut fiind că întotdeauna omul de structură spirituală simplă (s-o numim, convenŃional, primitivă) crede sincer că, în trecut, lucrurile au fost mai fastuoase, mai măreŃe şi chiar miraculoase.

(Victor Kernbach, Universul mitic al românilor) * paleantrop - Nume dat omului fosil [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanŃa miturilor în cultura unui popor? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 66

8 august Dar sunt zadarnice orice explicaŃii. Eu ştiu că n-am voinŃă. Eu ştiu că tot ce scriu, scriu numai ca să-mi aŃâŃ voinŃa, inexistentă. Dar, poate, nu ştiu nimic. Mă simt atât de zăpăcit când mă trudesc să aflu ceva din sufletul meu. Ar trebui ca la toamnă să încep să studiez psihologia. Poate, dacă m-aş cunoaşte, lucrurile s-ar petrece altfel. E foarte greu să mă cunosc pe mine însumi. Nu mă pot analiza serios, pentru că îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multă pătrundere. Apoi, nu ştiu de unde să încep. E foarte uşor să spui: „Cunoaşte-te pe tine însuŃi!”, dar aş vrea să-l ştiu pe acela care a priceput ceva când a încercat să se cunoască pe sine. Eu nu pricep nimic. Nu pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu există decât în imaginaŃie. Nu mă recunosc în multe gânduri şi nu pricep rostul multor sentimente. Nu pricep de ce sunt câteodată trist şi de ce altă dată îmi place să umplu cu fleacuri glumeŃe şi superficiale caietul acesta, care ar trebui să fie înŃesat numai cu analize făcute pe îndelete şi cu toată seriozitatea. Poate am să pricep la toamnă, când voi studia psihologia.

(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul citat? b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. 2. Care este opinia ta despre importanŃa cunoaşterii de sine? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 67 Cristian Mungiu, premiat cu Palme d’Or pentru „4, 3, 2“, se pregăteşte de premiera filmului scris, produs şi în parte regizat de el „Amintiri din Epoca de Aur“, a cărui primă parte va intra în cinematografele patriei pe 25 septembrie. Într-un interviu pentru Cotidianul, regizorul ne lămureşte de ce, una peste alta, „viaŃa e frumoasă, tovarăşi!“. TrataŃi în filmele dvs. subiectul comunismului. SunteŃi puŃin nostalgic sau e o formă de a exorciza „demonii“ acelei epoci? Aş vrea să fiu clar: „Amintiri din Epoca de Aur“ nu exorcizează demoni, nu tratează răni ale trecutului etc. etc. etc., ci e o comedie de public care-şi propune să te înveselească după 8 ore petrecute la birou. Punct. Nici măcar n-am pretenŃia că e film de artă şi nici nu ne-am propus. Ce ne-am propus, într-adevăr, e să vedem în ce măsură mai vine publicul la cinema atunci când cobori tu un pic nivelul în loc să încerci să-l ridici pe al publicului prea mult. [...] Mica ciupeală, bancurile, legendele urbane... ce reprezentau toate acestea pentru românul trăitor în comunism? În bună măsură, o formă de a elibera presiunea. Practic toată lumea zicea bancuri despre cuplul prezidenŃial şi înjura comunismul, iar atitudinea asta era tolerată. SenzaŃia mea e că autorităŃile considerau că, atâta vreme cât nimeni nu cheamă la acŃiune, e bine să laşi oamenii să cârtească. Vorbitul dilua dorinŃa de a face ceva care să schimbe decisiv lucrurile, însă te ajuta să trăieşti mai departe.

(Gabriela Lupu, Cristian Mungiu: Am vrut să recuperăm umorul cu ajutorul căruia am supravieŃuit comunismului, în Cotidianul)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, poate fi umorul o formă de rezistenŃă în societăŃile totalitare? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 68 Casa lui Arghezi, care fusese durată, mi se pare, după indicaŃiile lui şi în mai multe etape, nu mi-a impus niciodată printr-o anume frumuseŃe sau printr-un anume gust. Plănuind-o, poetul o văzuse, cred, mai mult pe dinlăuntru decât pe dinafară, cu excepŃia turnuleŃelor răsărite din muchia acoperişului, care se vedeau până departe. Să fi fost ele o replică la turlele mănăstirii de peste drum? Unii credeau că acolo meditează sau scrie poetul, cel puŃin uneori. Dar Arghezi avea prea mult simŃ al umorului spre a se fi cocoŃat vreodată în prepeleac, pentru a se «inspira». Chilia lui, atelier simplu de tot şi modest, era jos. FuncŃia turnuleŃelor trebuie să fi fost sufletească. Fugit din călugărie şi rostuit în viaŃa socială, lui Arghezi i-a plăcut întotdeauna să se creadă, într-un anume fel, tot la mănăstire [...]. Cine nu ştie cât de mult iubesc călugării pisicile? La MărŃişor erau o droaie, aşa cum n-am mai văzut decât în fosta casă a unui alt mare scriitor, Hemingway, între al cărui aşezământ din insula Key West, la poarta Golfului Mexic, şi grădiştea de lângă Văcăreşti, declarată acum casă memorială, e o asemănare de necrezut. Felinele lui Arghezi i se răsfăŃau pe genunchi, aşa cum făceau şi cele vreo treizeci ale lui Hemingway, şi-i solicitau surâsuri pe sub mustaŃă, în ceasurile lui mohorâte.

(Valeriu Anania, Rotonda plopilor aprinşi. De dincolo de ape) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. În opinia ta, care este rolul scrierilor despre personalităŃile culturale? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 69 La 11 ani de la ultima vizită, Norman Manea a vorbit într-un interviu pentru Cotidianul şi cotidianul.ro despre planurile de scriitor, relaŃia cu intelectualii români, viaŃa de campus şi culpa de care societatea românească încă nu s-a achitat. [...] Cât de sănătos se dialoghează în cultura română? În ultimul roman pe care l-am publicat înainte de a pleca din România, în Plicul Negru, una dintre metaforele sistemului în care noi trăiam atunci era “asociaŃia surdo-muŃilor”. Sigur că aceasta avea o referinŃă mai curând politică şi socială decât literară. Acuma, deşi suntem liberi, ca să zic aşa, şi e o societate deschisă, a dialogului şi a opiniilor diferite, adesea nu se vede. Chiar când te uiŃi la ziarele din România, nu doar cele culturale, sunt pline de scandaluri, înjurături, suspiciuni. [...] În condiŃiile în care onestitatea morală e fragilă, se mai poate vorbi de onestitate intelectuală? Este greu. Problema moralităŃii în artă e diferită de problema moralităŃii în societate. Ca să fii un scriitor foarte bun nu e neapărat nevoie să fii o persoană absolut morală şi sunt multe cazuri în care scriitori excelenŃi nu erau persoane foarte morale. Dar în calitate de cetăŃean, ca membru al unei comunităŃi, ai alte responsabilităŃi şi datorii etice. Nu este vorba de ce scrii, este vorba de cum te comporŃi, de ce spui. Când între acestea două e o conjuncŃie fericită, e un caz norocos, şi am întâlnit asemenea cazuri.

(Alina Purcaru, Norman Manea, Cred că încă sunt un spin în ochii multora, în Cotidianul)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, poate constitui omul de cultură un model pentru societate? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 70 Erau zile de exaltări după cum erau zile de ferocitate: a fost o vreme când mă băteam în fiecare zi cu fratele meu mai mic, cu nimeni altcineva decât cu propriul meu frate. Degeaba ne tot zicea mama că trebuie să fim ca „fraŃii”. Era foarte nesuferit câteodată. Ne certam din orice, o căuta cu lumânarea. Îmi plăcea în general de el pentru că avea ochi indigo, semăna cu mama, era foarte frumos şi avea o piele mătăsoasă, cu puf alb pe ea. Râdeam pe rupte, uneori, împreună, râdeam fără motiv, ca să-l enervăm pe tata care credea că râdem de el. Ne uitam la tata şi ne hlizeam ca proştii. Ne ameninŃa şi apoi râdeam şi mai tare, până la leşin. Şi bietul frati-meu încasa – întotdeauna numai el – o scatoalcă pe spinare. Când mai primea câte o bătaie, chirăia şi fugea în jurul mesei şi eu stăteam într-un colŃ neputincioasă. Aş fi vrut să primesc palmele eu în locul lui, dar tata, nu ştiu de ce, nu se atingea niciodată de mine. Râdeam ca nebunii uitându-ne la ciorapii noştri lungi care atârnau pe scaun, cu labele alea caraghioase. Iarna electrizam pulovere, închideam lumina şi apoi treceam în viteză mâna peste ele şi priveam scânteile verzi, fulgurante care ieşeau din ele.

(Simona Popescu, Exuvii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Ce se poate deduce din text despre emiŃătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenŃii)? c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanŃa amintirilor în viaŃă? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 71 De doi ani aproape, de la moartea OlguŃei, DănuŃ avea un nume de scriitor – apăruseră două volume iscălite Dan Deleanu – şi era exclusiv avocat. Critica semnalase talentul şi fecunditatea tânărului scriitor, fără să ştie, natural, că tot ce publica DănuŃ, era demult scris, într-o epocă de singurătate şi anonimat, când numele Dan Deleanu nu exista în literatură. De la moartea OlguŃei nu mai scrisese nimic. Îi era frică să mai privească în sufletul său, umed de ape amare. Domnul Deleanu renunŃase la avocatură. [...] DănuŃ ascultase rugămintea OlguŃei, încercând să dea casei lor înviorarea care-i lipsea. Reluase el singur activitatea avocăŃească a domnului Deleanu, simŃind că prin această continuare în avocatură a numelui Deleanu, întreŃinea în sufletul tatălui său un ultim interes pentru viaŃă. Îl consulta pe domnul Deleanu asupra proceselor, îi solicita sfatul, îl punea la curent cu rezultatele, permanentizând astfel în el o activitate pe marginea vieŃii, dar activitate. În fiecare seară lucrau împreună în biroul de jos, bând cafele negre, fumând, consultând dosarele, codurile şi literatura doctrinară. Aceste ceasuri petrecute spre seară cu DănuŃ, erau singurele, când domnul Deleanu redevenea veşnic tânărul tată al OlguŃei. Constrâns de avocatură să se zbată, să vorbească, să combine, DănuŃ avea uneori reminiscenŃe din verva şi ritmul OlguŃei, obŃinute prin efort nervos şi cafele negre. Marea iubire a domnului Deleanu se deprindea să se amăgească să-l confunde pe DănuŃ cu OlguŃa.

(Ionel Teodoreanu, La Medeleni, vol. III, Între vânturi) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. În opinia ta, operele de artă sunt influenŃate de experienŃele de viaŃă ale autorului? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 72

Societatea românească relativ liberă şi prosperă şi, în orice caz, evoluată dintre cele două războaie mondiale are o literatură pe măsură. Legea cererii şi ofertei reglează fin raportul dintre public şi scriitori. În istoria literaturii române nu sunt uşor de găsit fanaticii care scriu pentru un cititor imaginar sau pentru posteritate. Cei mai mulŃi dintre scriitori produc texte pentru contemporanii lor. Vor să publice, să fie citiŃi, să primească recompense (fie doar şi morale). Tenacitatea eroică (sau plăcerea perversă) de a scrie în solitudine, pentru nimeni, nu îi caracterizează pe autorii români (aşa se explică, printre altele, de ce se va scrie foarte puŃină „literatură de sertar” în timpul comunismului). Publicul este diversificat – în consecinŃă şi literatura este diversificată. Toate categoriile de texte beletristice, de la cele destinate publicului larg (romanele lui Cezar Petrescu, versurile lui Ion Minulescu etc.), şi până la cele care se adresează unor cunoscători de literatură exigenŃi (romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, versurile lui Ion Barbu etc.) se găsesc pe piaŃa literară. Toate orientările estetice sunt, de asemenea, generos ilustrate.

(Alex. Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Consideri că valoarea operelor de artă se măsoară în bani? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 73

[Bucureşti], 8 Martie 1931 Iubite frate, Îmi scrii să-Ńi comunic câteva lucruri asupra criticii literare. Trebuie să-Ńi mărturisesc că eu, personal, nu mă ocup absolut deloc cu asemenea probleme. Nu că ar fi neinteresante, ci fiindcă, din punctul de vedere al problemelor care mă preocupă acum, ele constituie ceva aparte. De fapt, problemele acestea de critică literară, preocupările asupra romanului sau asupra dramei, discuŃiile asupra curentului sociologic, estetic sau metafizic – dispar o dată cu intrarea în universitate. [...] Când citeşti o carte simŃi o anumită satisfacŃie estetică, rezultată din trăirea acelei cărŃi. Pe tine ca individ izolat puŃin te importă care este substanŃa lăuntrică a creatorului, care sunt condiŃiile în care opera a apărut; te mulŃumeşti pur şi simplu cu dispoziŃia estetică pe care Ńi-a provocat-o lectura cărŃii. Cititorul simplu şi obişnuit trăieşte opera naiv şi spontan, pierzându-se oarecum în conŃinutul operei [...]. Criticul literar trece peste emoŃia simplă şi se interesează de explicarea şi încadrarea operei. El dezbină unitatea lăuntrică a acesteia, o reduce la anumite elemente. Critica literară consistă în analiză, în desfacerea totalităŃii; de aceea criticul literar este un analist. Creatorul operei de artă se bazează pe o viziune sintetică, pe o viziune interioară şi de ansamblu a realităŃii pentru a crea ceva. Criticul literar, pe una disociativă şi analitică, nu însă a realităŃii, ci a operei de artă. Din acest motiv critica literară nu realizează un act original de creaŃie, ci cel mult unul original de interpretare. [...] Scrie-mi ce mai citeşti. De altcum o să vin peste vreo douăzeci de zile acasă. Asta o să fie cel mai târziu.

Te sărut. Sărut pe Mama şi Tata. MiluŃ

(Emil Cioran, Scrisori către cei de-acasă)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Care elemente ale situaŃiei de comunicare (emiŃător, receptor, mesaj, cod, canal, context) pot fi exemplificate pe baza textului dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre diferenŃa dintre cititorul simplu şi criticul literar? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 74 Prin geamurile peticite se strecoară leneşe cele din urmă tremurări ale amurgului. Lumina ruginie pătrunde în casă din ce în ce mai cernită, umplând odăiŃa cu umbre deşirate. În vatră flăcările roşcate pâlpâie domol, se preling ca nişte limbi de şarpe în jurul ceunaşului funinginit în care apa de mămăligă hohoteşte înăbuşit. Adieri răcoroase rătăcesc pe sub pereŃii coşcovi, se furişează înlăuntru şi-nvălmăşesc, câte-o clipă, jocul blajin al focului... Pe prichiciul cuptorului, moş Costan şade pipernicit şi tăcut cu privirile pribege, cu gândurile cine ştie unde. În faŃa lui Ileana, o fetişcană ca un bobocel înrourat, răsuceşte repede-repede firul subŃirel de in. − Spune, tăticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care, în liniştea înserării, răsună întocmai ca un fâlfâit uşor de aripi. Barba bătută de brumă a moşneagului tremură o clipă. Se uită galeş, pe sub gene, la Ileana, pe care lumina trandafirie a flăcărilor o învăluie într-o haină scumpă din poveşti, apoi cu vocea lină, cu ochii închişi, parc-ar citi în carte vremile trecute, începe: − Uite... era fetişcană, ia, aşa ca tine. O guriŃă cât o cireaşă coaptă şi doi ochi albaştri cum e cerul când e mai limpede. Şi cum râdea, cum râdea! ÎŃi fura inima.

(Liviu Rebreanu, Cântecul iubirii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul? MenŃionează două caracteristici formale/ de conŃinut. c. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul poveştilor în dezvoltarea fanteziei? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179




Proba A


Proba A

6 iunie 2011

Biletul nr. 75 Un management eficient al situaŃiilor şcolare presupune prezenŃa regulilor. În acest sens, Kenneth Moore scria: „Elevii au nevoie şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi de ce. Profesorii care încearcă să evite fixarea unor reguli şi a unei structuri vor descoperi adesea că rezultatul este haosul, mai ales când se ocupă de copiii mici”. Regulile pot fi impuse de către profesor sau pot fi negociate cu elevii; ele pot funcŃiona în favoarea profesorului sau îi pot submina autoritatea, obligându-l să recurgă la acte care Ńin de sfera puterii. Ansamblul regulilor dominante dintr-o clasă caracterizează, în acelaşi timp, ceea ce profesorul consideră ca fiind un comportament dezirabil, dar şi corelativul negativ al acestuia, comportamentul indezirabil. [...] Regulile care guvernează situaŃia „normală” dintr-o clasă trebuie să satisfacă următoarele criterii: relevanŃa, proprietatea de a fi semnificative, pozitivitatea. Pentru a fi relevante, regulile trebuie să evite extremele: să nu fie nici atât de generale încât să nu se potrivească niciunei situaŃii reale, dar nici atât de specifice încât fiecare lecŃie nouă să reclame alte reguli. RelevanŃa presupune o anumită ierarhie a regulilor, prezenŃa unei compatibilităŃi între acestea, precum şi o relativă flexibilitate în interiorul ierarhiei respective.

(Emil Stan, Managementul clasei) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Ce elemente de conŃinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri că registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunicării? Motivează-Ńi răspunsul. 2. În opinia ta, învăŃarea se poate realiza fără reguli? SusŃine cu argumente opinia pe care o enunŃi.

gorj - 2179 colegiul tehnic general gheorghe magheru gorj - 2179 colegiul tehnic general gheorghe...

Documents