fise suport -ces

Fisa suportAria CES: CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DIFICULTI DE NVARE MEDII

Caracteristici principale ale elevuluiStrategii i intervenii eficiente in predare

- are niveluri de performan semnificativ sub nivelul ateptat n majoritatea ariilor curriculare, n ciuda interveniilor corespunztoare.

- se confrunt cu dificulti mult mai mari n:

dobndirea abilitilor de scriere, citire, calcul

nelegerea conceptelor.

-mai poate avea:

ntrziere de vorbire i limbaj asociate

nivel sczut de concentrare

abiliti sociale insuficient dezvoltate

respect de sine sczutElevii cu astfel de cerine au adesea dificulti mai mari n nelegerea lumii din jur i de aceea ei trebuie sa beneficieze de servicii de sprijin permanent care sa-l poata sftui i susinte, att n probleme practice ct i personale.

Predarea eficient a curriculumului implic o serie de strategii didactice, care sa vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:

Adaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ

- reducerea elementelor de distragere a atentiei (ex: pe masa de lucru sa fie numai obiectele necesare, n ordine)

- contracararea tendintei de a se plimba prin clasa, prin asezarea elevilor n banci, lnga perete, alaturi de copii mai voinici.

- oferirea de sarcini care sa implice miscarea prin clasa si sa nu distraga atentia: sa distribuie fise, caiete, sa stearga tabla, etc.

-gasirea unei persoane de sprijin (voluntar, profesor de sprijin) care sa se ocupe de elev.

Comunicare, intelegere si invatare cognitiva( facilitarea intelegerii si operarii cu conceptele si informatiile cheie; imbunatatirea comunicarii

- oferirea de materiale / fise adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt complexe sau extinse

- oferirea de indicatii verbale si scrise din cuvinte cat mai simple

- sarcinile verbale insotite de exemple practice (profesorul nu doar va spune elevului ce sa faca, va si arata cum sa faca)

-legarea conceptelor din lectie de experienta de viata a elevului

- folosirea simbolurilor /sublinierilor/ culorilor n activitatea de predare (pe tabla, in fisele de lucru, in materialele didactice) pentru a evidenia informaiile cheie sau pentru a facilita comunicarea

- folosirea de obiecte concrete, pe care elevul sa le simta si sa le mnuiasca, si nu numai lucrul cu creion si hrtie

- prezentarea conceptelor matematice pe etape i o varietate de posibiliti de a le repeta i aplica

- oferirea de sarcini individuale, mprite n etape mai mici, realizabile

Memorie ( imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor mnezice

-activitati ce ii creaza oportuniti frecvente de a repeta i aplica abilitile nou deprinse

-activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i informaiile cheie

Atentia si hiperactivitatea ( imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei- activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii)

Organizarea i autoorganizarea activitii(imbunatatirea abilitilor sale organizatorice- implicarea in activitatile organizatorice ale inceputului lectiei sub o atent supraveghere i ndrumare ( activitati care sa implice miscarea prin clasa dar sa nu distraga atentia: sa distribuie fise, caiete, sa stearga tabla, etc.)

Aspecte psiho-sociale ( dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini- ignorarea comp necorespunzator daca acesta e folosit ptr a atrage atentia.

- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci cnd se comporta corespunzator / cand a dus la bun sfarsit o sarcina etc.

-ajutor i sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii sale

-activitati care sa ii ofere posibiltiatea de a lucra n colaborare, pe perechi sau n grupuri mici

- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce i poate explica nca odata cerinta exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)

-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are nevoie

Obstacole n calea nvrii

Comunicare (citire,scriere, vorbire)

Are mari dificultati in:

- a intelege, recunoatere cuvintelele, in fluena citirii

- a scrie corect (probleme de ortografie, punctuaie, lips de coeren in compoziie)

- a-i comunica ideile clar i eficient (probleme de sintax, articulare, vocabular etc)

-a nelege pe deplin informaiile transmise verbal

Invatare si intelegere cognitiva


-a nelege i aplica concepte matematice

-a nelege i aplica concepte generale

Memorie


-a-si elabora o strategie eficienta de memorare-a deprinde i aplica noi abiliti fr a avea n mod

frecvent posibilitatea de a le repeta

-a reine informaii complexe fr posibilitatea

repetrii acestora

Atentia si hiperactivitatea


-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru

perioade extinse

- a selecta si a se concentra pe aspectele relevante ale unei sarcinii.

Organizarea i autoorganizarea activitiiAre mari dificultati in:-a se autoorganiza ( lucreaza ineficient fr

supraveghere i indicaii

Aspecte psiho-sociale

Are mari dificultati in:-a lucra n grupuri (ptr ca are probleme de comunicare i ii asum foarte greu diferite roluri)- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca ii lipseste motivatia)

Strategii eficiente de evaluare

-timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii

- evaluare cu aplicatii practice (ce solicita folosirea de obiecte concrete, familiare elevului)

-insotirea evaluarii orale de intrebari ajutatoare care sa lege notiunile de experienta sa cotidiana

- oferirea de fise de evaluare adaptate, cu informaii n scris, ce nu sunt complexe sau extinse si cu multe simboluri / imagini ajutatoare

-evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)

Fisa suport Aria CES :CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: DISLEXIE

Dislexia este o dificultate de nvare specific, ce ngreuneaz procesul de nvare n ceea ce privete cititul, scrisul i ortografia. In corectarea dislexiei trebuie s ne bazm pe faptul c aceti elevi pot avea bune abiliti vizual-spaiale, abilitatea de a gndi holistic, de a vedea o imagine de ansamblu i o gndire lateral foarte bun.

Caracteristici principaleStrategii i intervenii utile in predare

-face desori erori de utilizare a numerelor (numerele de telefon, inversarea numerelor autobuzelor etc.)

-are dificulti de organizare (ex: rtcirea lucrurilor personale), inclusiv de organizare a timpului

- confunda datele, ratand ntlnirile / programrile

- are dificulti de orientare (ex. cu hri, sau n orae strine), facand deseori confuzie intre stnga si dreapta Predarea eficient a curriculumului implic o serie de strategii didactice, care sa vizeze diminuarea obstacolelor invatarii:


-pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si materialele prezentate

Comunicare (citire,scriere, vorbire) ( imbunatatirea abilitatilor de scriere si citire

-oferirea inaintea lectiei viitoare a unor materiale didactice cu notiuni cheie (in vederea studierii si familiarizarii cu acestea)

-oferirea de casete audio / inregistrari cu notiunile din lectie ce pot fi reascultate acasa

-recomandarea de lecturi atractive pe care sa le poata explora independent

-imbuntirea fielor de lucru, astfel nct s devin accesibile (formatul texului sa fie lizibil, cuvintele cheie sa fie colorate/ subliniate etc.)

- folosirea tehnologiei informaiei, ca de ex: Word cu program de corectare a ortografiei pentru lb roman, reportofon pentru notie

-prezentarea multisenzoriala a materialului (sa poata fi auzit, pronuntat, vazut si pipait)

-citirea instructiunilor fiselor de lucru sau a materialelor didactice cu cu voce tare, rar si cu intonatie(dand posibilit elevului sa urmareasca cu privirea /mana si forma scrisa a lor)

- supra-invatarea : repetarea continua, peste limita obisnuita, a noilor informatii

-incurajarea scrisului/ a temelor acasa (fara ca profesorul sa devina un tiran al temelor); corectarea temelor se va face intr-o varianta formativa, mai intai elevul si apoi elevul si profesorul impreuna)

Intelegere si invatare cognitiva ( facilitarea operarii cu semnele matematice

- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul

- supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii

-prezentarea multisenzoriala a noilor informatii : elevul trebuie sa perceapa noile informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila.

- incurajarea temelor ptr acasa; corectarea lor se va face intr-o varianta formativa, mai intai elevul, apoi profesorul si elevul impreuna)

Memoria (memorarea succesiunilor) ( eficientizarea strategiilor mnezice -includerea in cadrul activitatilor de invatare si a unor jocuri amuzante de memorizare

- supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii

-folosirea unui carneel pentru a-i ajuta memoriaOrientare spatiala( ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala si de timp

oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga- oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa

Organizarea i autoorganizarea activitii ( imbunatatirea abilitilor sale organizatorice-elaborarea unui plan de lectie / de invatare (care va fi scris pe tabla si apoi oferit elevului pentru a a-si organiza mai bine invatarea)

-recomandarea elevului de a-si pune in camera de acasa orare, ceasuri, desene si calendare sa poata vizualiza timpul si sa-siorganizeze activitatile.

Aspecte psiho-sociale (dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de achizitionare a cunostintelor

- oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)

- valorificarea celorlalte potentialitati si interese ale elevului (ex: abilitati sportive, abilitati muzicale, teatrale, diferite hobby-uri)

-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie

- implicarea lui in activitati de sprijin ptr alti elevi (ce il pot ajuta sa se simta util si special).

Bariere n calea nvrii

Comunicare (citire,scriere, vorbire)

Are dificultati in:

-a identifica n cuvinte,literele asemnt: b cu d / p cu q / m cu w-a nvaa i a-i aminti legtura dintre forma literei i sunet-a ntelege a ceea ce citete, mai ales daca notiunile sunt noi(atunci cnd nva s citeasc, el recunoate mai uor un cuvnt dup form sau uitndu-se la pri ale cuvntului, grupuri de litere, silabe sau la nelesul propoziiei.)-in a citi corect (omitand/ inversand litere din cuvintele scrise de ex, "ut" este citit "tu")

-a pune literele si numerele n pozitii corecte in scris (ex: inverseaza / omite litere dintr-un cuvant/ percepe incorect spatiile dintre cuvinte, ca de exemplu:

Ac estec uvin tesunti ncore ctspat iate. Acestecuvintesuntlipiteuneledealtele. )

-a-si exprima judecatile in scris (i trebuie m mult timp dect celorlali)

-a pronuna corect cuvinte lungi

Intelegere si invatare cognitiva

Are dificultati in:

-a utiliza corect a numerele, inversandu-le sau omitand o parte (Obs: De obicei, elevul cu dislexie nu are un nivel intelectual scazut de inteligenta, el invatand cu usurinta celelalte lucruri in afara de scris-citit. De fapt, statisticile arata ca inteligenta dislexicilor este peste medie.)

- lucrul cu operatiile matematiceMemoria (memorarea succesiunilor)

Are dificultati in:

- a-i aminti ceea ce a vzut / a auzit ntr-o succesiune corect- a pune literele si figurile n pozitii corecte (ex: inverseaza / omite litere dintr-un cuvant)

-a-si aminti tabla nmultirii, oridinea alfabetului, a formulelor

- a retine datele, confundandu-le si ratand ntlnirile / programrile

Orientare spatiala

Are dificultati in:

- a intelege instruciunile de orientare

-a utiliza hartile

-a spune cu exactitate care este stanga si care este dreapta

Organizarea i autoorganizarea activitiiAre dificultati in:

-a se organiza (ex: rtcirea lucrurilor personale), inclusiv de organizare a timpului


Are dificultati in:

- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are incredere in fortele proprii)


-accent pe evaluari orale

- accent pe evaluari ce solicita activitati practice in clasa

- accent pe evaluari ce solicita productii scrise dar care vor fi efectuate acasa si care ofera mai mult timp de elaborare (proiecte, eseuri, portofoliu etc.)

-oferirea de mai mult timp in cadrul evaluarilor (mai ales cele scrise)

- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmar


Categoria CES: DISCALCULIA

Discalculia este dificultatea de a nelegei rezolva sarcini matematice.


-are abilitai sczute de a lucra cu numere sau cu noiuni matematice;

-are dificulti de calcul matematic ncepnd cu operaiile de baza (adunare, scdere, nmulire, mparire).-ii sunt afectate operaiile de: selecie, ordonare, grupare;

-nu se pot orienta n spaiul restrns i larg (caiet, carte, schia, sala de clas, strad). OBS: Inainte de a stabilii strategiile de predaare si interventie trebuie stabilit nivelul si formele de manifestare ale discalculiei



-intervenii cu echipamente ajuttoare(suporturi i instrumente de scris care s-i asigure o orientare mai buna a notitelor in caiet)

Comunicare, Intelegere si invatare cognitiva ( facilitarea intelegerii si operarii cu notiunile matematice

- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul

-stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea independent

-supra-invatarea : repetarea continua si peste limita obisnuita, a noilor informatii

- folosirea de materiale ajuttoare (plane, tabele)

- folosirea de fie ajuttoare pentru calcule sau pentru schematizarea problemei

- folosirea de instrumente de calcul( riglete, calculator)

- folosirea de materiale concrete de calcul sau simboluri pentru a-l ajuta pe elev s stabileasc semnificaia operaiilor matematice

-formularea problemelor cu date concrete legate de secvene de via cunoscute

-utilizarea unor jocuri matematice cu situatii concrete, de viata cotidiana

-ajutarea elevului s vizualizeze problemele ilustrndu-le prin desene

-acordarea unui timp mult mai mare pentru vizualizarea informaiei

Memorie ( imbunatatira memoriei de lunga durata si eficientizarea strategiilor mnezice- nvarea elevului in a folosi simboluri pentru a memora formule

- ajutarea elevului s vizualizeze formulele ilustrndu-le prin desene- nvarea elevului in a folosi ritmul verbal /muzical pentru a memora

- automatizarea anumitor operaii fie chiar i prin memorarea mecanic

Atentie ( imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei- activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de concentrare si a dificultatii sarcinii)

Orientare spatiala ( ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala-oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje pentru dreapta stanga- oferirea de atlase pe care sa le poata studia individual acasa

Aspecte psiho-sociale ( dezvoltarea increderii in sine si in capacitatile sale de achizitionare a cunostintelor

- oferirea de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.)

- activitati de sprijin si lucru in doi(ex: cu un coleg rabdator ce i poate explica nca odata cerinta exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)

-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor atunci cnd are nevoie


Comunicare (scriere)

-a citi si scrie o formula, schia, grafic, histograma;

-a citi si scrie exerciii i formule matematice


Are dificultati in:

-a asocia cantitatea la numr i in a-si forma conceptul de numr;

-a numara cresctor/ descresctor /pe intervale ( reia sau omite numere)

-a stpni reversibilitatea operaiilor (adunare, scdere, nmulire, mprire).

-a nelege semnificaia operaiilor (face confuzii ntre adugare, diminuare, multiplicare, divizare de cantitate) ;

-a analiza si nelege relaiile dintre datele problemelor (rezolv lent cele mai simple probleme)

-a nelege i aplica algoritmi i formule de calcul ;

Memorie

Are dificultati in:

-a memora cifrele i semnificaia lor numeric;

-a memora simbolurile matematice (adunare, scdere, nmulire, mprire).

- a memora cu dificultate algoritmi i formule de calcul ;

Atentie

Are dificultati in:

-a se concentra asupra unor sarcini / teme pentru

perioade extinse

Orientare spatiala

Are dificultati in:

- a se orienta n spaiul restrns i larg (caiet, carte, schia, sala de clas, strad( notitele sale depasesc pagina, sunt inegale; schitele sunt deformate


Are dificultati in:- a se angaja in activitati de (pentru ca nu are incredere in fortele proprii)


- timp suplimentar pentru realizarea sarcinilor evaluarii

- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari-permisiunea de a utiliza minicalculatorul pentru calcule matematice

- evaluare cu probleme ce solicita si folosirea de obiecte concrete, familiare elevului

- oferirea de fise de evaluare adaptate (liniate cu informaii accesibile, cu multe simboluri / imagini ajutatoare )

- evaluare pe baza de proiect (cu sarcini adaptate cognitiv posibilitatilor lui si cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)


Categoria CES: DISPRAXIA

Dispraxia este o dificultate specific de nvarecare afecteaz deprinderile motorii i contiina propriului corp.


Consecinele dispraxiei sunt diverse i in de abilitile elevului de a aciona acas, la coal sau n orice alt context social; depind de gradul de gravitate a acesteia i se manifest pe urmtoarele paliere ale dezvoltrii:

- are o coordonare deficitara a prilor corpului i a micrilor, (stngcie generalizat): se mpiedic sau se ciocnete de obiecte, nu poate sa mearga pe biciclet sau sa inoate etc.

-are o coordonare deficitara a miscarilor fine ale mainilor( adeseori scrisul de mana e afectat atat ca estetica, cat si ca viteza

- are nevoie de mult timp pentru a-si organiza activitatile (ex: se mbrca se organizeaza f greu dimineaa; are dificulti n a-i gsi lucrurile sau n a-i aminti ce obiecte i sunt necesare pentru o anumit activitate)

- poate avea uneori si un deficit i dezordine a capacitilor de vorbire si limbaj (dificultati de exprimare, de aezare a cuvintelor n propoziii, de articulare corect a unor sunete) Adaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ


-oferirea unui laptop pentru a-i lua notie i pentru teme (dac scrisul reprezint o problem f grava)-intervenii cu echipamente ajuttoare (suporturi i instrumente de scris care s asigure cursivitatea)

Comunicare (motricitatea fin a scrisului) ( imbunatatirea abilitatilor necesare activitatii de scriere-oferirea de fise de lucru cu foi liniate-monitorizarea scrisului (urmrirea poziiei minii n timpul scrisului, traseul i presiunea literelor etc.)

-scurte exercitii ajuttoare in timpul lectiilor (ex: gimnastica i relaxarea degetelor).

Cordonarea corporala (motricitatea grosier) ( imbunatatirea coordonarii corporale

- invatarea prin unitati reduse : prezentarea unor unitati mici de informatie/ actiuni motrice, incat elevul sa se poata concentra m bine si astfel, sa poata stapani, putin cate putin, materialul / activitatea motrica

-in cazul activitatilor motrice, e necesara exersarea pn la automa-tizarea lor; valorificarea acestor deprinderi n secvenele noi de nvare.

Orientare spatiala( ameliorarea dificultatilor de orientare spatiala-oferirea de fise de lucru cu foi liniate si marcaje ptr dreapta-stanga

Organizarea i autoorganizarea activitii ( imbunatatirea abilitilor sale organizatorice- oferirea de sarcini de invatare/ cerine pentru teme clare i nu foarte pretenioase/ambiioase

-stabilirea de puncte de sprijin i pai directori n activitatea independent-proiecte / teme pentru acasa (idei principale, planuri de idei, scheme de lucru)

-cat mai putine teme pentru acasa

-sprijin in a-si organizeza activitatea: s fac liste i programri, succesiuni de evenimente, s ntocmeasc orare.

Aspecte psiho-sociale ( dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcinile-evidenierea i recompensarea celor mai mai mici progrese

-atragerea elevului n activiti de grup i n jocuri de nvare

-ncurajarea sprijinului din partea colegilor (echipe de sprijin)


Comunicare (motricitatea fin a scrisului)

Are dificultati in:

- a scrie estetic (scrisul fiind adesea afectat de strngerea i apsarea exagerata a creionului i de incapacitatea de a controla traseul acestuia )

- a scrie rapid (uneori scrisul e ordonat, dar extrem de lent, reducnd volumul sarcinilor/temelor pe care trebuie sa le realizeze ntr-un timp dat.)

Cordonarea corporala (motricitatea grosier)Are dificultati in:

- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului

- a desfasura activitati sportive la un nivel minimal

Atentia

Are dificultati in:

- a se concentra pentru mult timp (dar greu de stabilit dac sunt dificulti de concentrare sau este vorba de evitarea sarcinilor dificile)

Orientare spatiala

Are dificultati in:

A aprecia nlimea i distanele-face diferenta ntre stnga i dreapta

Organizarea i autoorganizarea activitiiAre dificultati in:

- a organiza logic i cu sens informatiile pe care le detine (desi pare a avea multe informatii) ( de aceea temele scrise sunt mult sub nivelul aparentei lui abiliti verbale.

- a-si organiza invatarea


Are dificultati in:

- a se angaja in activitati manuale si jocuri organizate (pentru ca nu are incredere in fortele proprii, simtindu-se frustrat si demotivat)- a relationa cu profesorii i colegii o face cu stangacie, cu imaturitate afectiva(datorita frustrarii i stimei de sine sczut), de multe ori izolandu-se



- insotirea evaluarilor din clasa de prezenta unui ceas pe care elevul sa il poata urmari-de preferat evaluri orale dirijate (in raport cu cele scrise)

-evaluari care sa imbine examinarea orala cu cea practica -evaluare pe baza de proiect (in care sa fie stabilite clar punctele de sprijin i paii directori n activitatea independent- planuri de idei, scheme de lucru etc.) - cu sprijin din partea unui coleg/ alte persoane)

Fisa suport

Aria CES : CUNOASTERE SI INVATARE

Categoria CES: SINDROMUL DOWN


-prezinta trsturi fizice specifice: facies plat, fante oculare ngustate (ochi oblici), linii puine, ngroate i adnci n palme, degete scurte, groase, deprtate la mini i la picioare.

-de cele mai multe ori are dificulti asociate: auditive, vizuale (strabism), de motricitate i tulburri cardio-vasculare i respiratorii.

-pronun neclar sunetele

-prezint tulburri de fluen verbal (uneori apare blbiala, logonevroz)

-are o voce cu tonaliti alternante (vorbesc gros, rguit)

-are dificulti de interpretare a mesajelor verbale

-ntmpin dificulti de citit-scris-intampina dificultati de calcul

-prezint dificulti de nelegere a informaiilor abstracte-prezinta o incetineala in exprimarea gandurilor si ideilor

are probleme de memorie (recunoateri i reproduceri eronate, memorie de scurta durata)

-are dificultati de concentrare-micrile sale sunt lente, greoaie, sacadate

-este mereu vesel, sociabil i foarte afectuos.

-se ataeaz uor de persoane, lucruri, animale i comunic uor afectivAdaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare securizant

-pozitionarea elevului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul si materialele prezentateComunicare(imbunatatirea comunicarii (scris, citit, vorbit)

-redarea de catre elev a sarcinilor cu propriile cuvinte; acordarea de sprijin in acest sens (ac. constituie si o confirmare a nivelului de intelegere a sarcinii)

-redarea de catre elev a propriilor idei (acordarea de sprijin n ac. sens)

-comunic. directa cu elevul, printr-un limbaj simplu, accesibil i la obiect

-susinerea mesajului transmis cu expresivitatea feei si a corpului (limbajul non-verbal).

Cognitie si invatare cognitiva ( facilitarea intelegerii si operarii cu conceptele si informatiile cheie

-diferenierea i accesibilizarea sarcinilor n funcie de problemele asociate pe care le prezint: de auz, motorii,de vorbire,s.a.

-oferirea de sarcini secventiale (cate una pe rand), simple i monitorizarea frecventa a indeplinirii lor

-realizarea unei discutii directe cu elevul in vederea confirmarii nelelegerii sarcinii (mai ales daca sarcina e data pe o fisa de lucru scrisa)

-nvarea treptata a elevului in a lucra independent si in a primi ajutor doar cnd e nevoie (prin oferirea de sprijin, ncurajare i apreciere pozitiv n realizarea sarcinilor colare, fr a crea insa dependen)

-utilizarea de tehnici ajuttoare pentru a-i dezvolta capacitile de nvare i a-i uura comunicarea: materiale vizuale (imagini simple), vizuale si tactile (obiecte concrete) i chiar cu valene artistice:muzic, pictur, dans

-sustinerea predarii noilor notiuni pe achiziiile solide anterioare ale elevului (pentru aceasta e nevoie de o evaluare periodica a progreselor cognitive ale sale)

Memorie ( imbunatatirea memoriei de lunga durata; eficientizarea strategiilor mnezice

-activitati ce ii creaza oportuniti de a repeta i aplica abilitile nou deprinse

-activitati ce ii creeaza oportuniti de a repeta i consolida conceptele i informaiile cheie

Atentie( imbunatatirea concentrarii si stabilitatatii atentiei

- activiti care sa dezvolte gradat capacitatea de concentrare (cu crestrea treptata a timpului de concentrare)

Organizarea i autoorganizarea activitii( imbunatatirea abilitilor sale organizatorice

-oferirea de sarcini ce au si o componenta ce solicita anumite deprinderi de viata cotidiana (s se orienteze, s mearg singur intr-un anumit spatiu etc,)( ncurajarea independenei si creterea autonomiei personale

-nvarea elevului in a lucra independent, ajutandu-l doar cnd e nevoie.

Aspecte psiho- sociale ( dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini-relaionare pozitiva, destinsa, binevoitoare ( pentru ca elevul are nevoie de siguran afectiv)

-folosirea frecventa a sistemului de recompense, laude, ncurajri

-organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i relaionarea interpersonal (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)

- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive i roluri potrivite.


Procese senzorial-perceptive

Poate avea dificultati de:

-auz si vaz ( percepie i reprezentri srace i distorsionateComunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului)


-a asculta cerintele scolare

- a se exprima (are un vocabular redus)

-ascrie lizibil (scrie greu si neindemanatic) Coordonare corporala (motricitate grosiera)

Are dificultati in:

-a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului; micrile sunt greoaie, grosiere;



-a intelege cerintele scolare

-a nelege i rezolva probleme, uneori dintre cele mai simple (le rezolva foarte lent, greoi)

- a intelege notiuni abstracte (are o gandire concreta)

-a-i nsui cunostinte noi (are o gandire lenta si rigida)

Memorie

Are mari dificultati in: -a-i aminti cerinele colare( memoria e de scurt durat, procesarile sunt greoaie si reproducerile srace i distorsionate

Atentia

Are mari dificultati in: -a se concentrara pe o perioada optima

Orientare spatiala si temporala

Are mari dificultati in: -a se orienta n spaiul caietului, crii ct i n spaiul larg Organizarea i autoorganizarea activitiiAre mari dificultati in:

-a-i nsui deprinderi noi;

-a-si organiza spaiul i obiectele nvrii: manualele, rechizitele (o face cu mari eforturi )

-a se descurca singur cu activitatile cotidiene (de de cele mai multe ori e dependent de aduli)



-a crede in fortele proprii n sine n faa dificultilor; infantilism ( are nevoie de ncurajare i sprijin;

-a-si mentine echilibrul afectiv (e f sensibil si trece uor de la rs la plns



-diferenierea i accesibilizarea sarcinilor de evaluare n funcie de problemele asociate pe care le prezint: de auz, motorii, de vorbire,s.a., si a caracteristicilor sale psihice

- evaluari orale (sustinute de feed-back pozitiv permanent)

-evaluari practice individuale /de grup (in care acesta are un rol si o sarcina pe masura posibilitatilor lui)

- evaluari scrise (ele trebui sa solicite completari de cuvinte / fraze scurte)

Fisa suport Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Categoria CES: AUTISM partea 1

Autismul e o tulburare de dezvoltare, caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, comportament repetitiv. Autirtii pot avea mari dificulti de nvare sau pot, dimpotriv, avea o inteligen deasupra mediei; cei din urm sufer de sindromul Asperger.


- are dificultati in a forma propozitii proprii (ex: acordurile i articolele dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana I foloseste persoana a II-a)- tinde sa repete mecanic cuvinte / expresii auzite (poate repeta la nesfrsit o serie de sunete / cuvinte, dar mecanic, fr semnificatii de comunicare.)

- de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare (evit s priveasc partenerul de discutie, se abine de la comunicare prin limbaj sau sunete, refuz colaborarea)

- cand comunica, are dificulti n obinerea unui sunet / grup de sunete, folosind gesturi ptr exprimarea unui fapt, a unei dorine

-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam- vorbeste foarte putin sau deloc- are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu schimba nimic (rezistena la schimbare, activiti repetate stereotip)

- este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin interesat de ele- nu intelege expresiile emotionale sau ritualurile sociale si de aceea se adapteaza f greu la relaiile celor cei din jurAdaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii senzorio-perceptive a elevului autist

Eliminarea distragerilor vizuale

- stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi, cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se sfarseste fiecare arie fizica

- vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)

- eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale educative), ele constiuind pentru elevul autist dezordine vizuala

-utilizarea unor draperii de culoare neutra pentru a acoperi materialele

din clasa (inclusiv echipamentele, cum ar fi computerul sau TV/VCR)

-mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.

- iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)

Eliminarea distragerilor auditive

- folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul

- inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora

-utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.

Eliminarea distragerilor temporale

-respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs

-respectarea cu strictete a orarului scolar

Comunicare (verbala si nonverbala) (imbunatatirea comunicarii in toate formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)

Strategii centrate pe rutina si imitatie-Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri la anumite intrebari (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii neprevazute).

- alegerea cu atenie a cuvintelor (propozitiilor scurte si simple, accentuand prin tonalitate cuvintele cele mai importante)

-utilizarea si accentuarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi situatii

-utilizarea frecventa a numele elevului si a adresarilor la persoana a II-a;

Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual- prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea, concretizeaza conceptele.)

-insotirea materialului scris cu imagini dedesubtul scrisului ( ptr. ca elevul sa asocieze pozele cu textul; altfel el va memora secvente de litere fara sa inteleaga semnificatia lor)

Strategii centrate pe comunicarea nonverbala

-nsotirea comunicarii de expresii faciale potrivite (zambet, dezaprobare s.a.) si limbajul trupului, chiar daca aparent elevul pare ca nu este atent

- Insistenta pe contact vizual (se cere elevului sa priveasca faa prof. at. cand ii vorbeste)- observarea si invatarea ncercrilor non-verbale de raspuns ale elevului i oferiea din partea profesorului de rapunsuri verbale si nonverbale prompte

-jucarea de catre profesor a rolului de translatorul pentru alii, pentru ca elevul sa-si poata continua comunicarea, chiar si in varianta non-verbala

(Obs:Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un beneficiu imediat copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactila -in acest caz, contactul corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).

Cognitie si invatare cognitiva (imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare cognitiva

Strategii centrate pe rutina si imitatieInvatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra obiectelor; a desenelor prin manipulare;

Strategii cu suport vizual

-folosirea unui desfasurator cu imagini- imagini clare, nu n stilul celor din benzile desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute

-identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)

- ajutarea elevului sa generalizeze concepte prin imagini (va fi nevoie de mii de fotografii pentru a-l ajuta sa generalizeze, adica atunci cnd un elev are o singura fotografie a unui cine alb si e nvatat ca acela e un cine, nu-i va fi usor sa recunoasca un ciobanesc german sau un rottweiler ca fiind cine, atunci cnd l vede )




- a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (acest lucru se datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte, diferita de cea a unui copil normal( poate reactiona exagerat la lumini / sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: fluorescente), la gusturi mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate speria la atingerea texturii unei piersici etc.)

Comunicare (verbala si nonverbala)


-a nelege corect mesajele verbale (ex: nu sesizeaza nuantele / metaforele din limbaj, nu nelege regulile de baza ale unei conversaii normale / mai grav, nu intelege semnificatia cuvintelor)

-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei

-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex: semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.)

- a raspunde / a-si intoarce privirea atunci cand e chemat pe nume



- a corela adecvat ideile, evenimentele, faptele

- a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii)

- a nva (rezultate din structurarea diferita proceselor psihice in raport cu un copil normal(el poate obtine performante in cate un domeniu, bazate pe o memorie remarcabila in special in cifre, melodii etc.)- a folosi achiziiile anterioare n activiti noi

Atentie


-a-si distribui egal atentia ( ex: e f. atent la ceea ce e interesant sau are sens, cum ar fi computer, video, puzzle, dar e f putin atent la activit.de ascultare in grup) -a schimba atentia de la un stimul la altul, in situatii cu stimuli multipli ( ex: daca e implicat intr-o sarcina vizuala - de a face un puzzle, s-ar putea sa nu poata sa-si mute atentia ptr a se concentra asupra unei indicatii verbale data de profes.)

-a-si concenta atentia pentru un timp mai indelungat( corelare cu o anumita hiperactivitate


Categoria CES: AUTISM partea a 2-a

Bariere n calea nvriiStrategii i intervenii utile in predare

Organizarea i autoorganizarea activitiiAre mari dificultati in:

-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament obsesiv i repetitiv-leganare, rasucire a mainilor; devine anxios cnd nu se respect rutina)

-a reactiona adecvat la pericole (pericolele reale nu-i provoaca frica, in schimb se sperie de stimuli obisnuiti)



- a relationa cu ceilalti ( este pasiv n relaiile sociale sau foarte puin interesat de oameni sau recalcitrant la relationare evita/ respinge atingerile, imbratisarile sau cu manier de a interaciona nepotrivit de pompoas i formal, chiar si cu persoanele foarte apropiate)

- a juca roluri sociale ((prefera sa se joace cu obiecte s le niruie / s le ordoneze; poate de asemenea sa manifeste un interes bizar i uneori obsesiv fa de date i cifre, precum orarele, sistemele de drenare sau reelele de autostrzi)- in a solicita sprijin i ajutor (datorita comunicarii precare, dar si a pasivitatii / comportamentului social negativ - refuz de relaionare)

- a se implica in activitati sociale (el nu va cuta s intre n contact sau s ia parte la activiti, aa cum fac majoritatea elevilor)

Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii-valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f. bun n domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vrsta frageda, si foarte slab n zone precum contactul social cu colegii lui

Atentie ( imbunatatirea selectivitatii,concentrarii si stabilitatii atentiei

-Inventarea de cantecele / melodii care sa insoteasca rutina

-realizarea de exercitii care sa solicite treptat atentia (La inceput perioadele trebuie sa fie foarte scurte. Exercitiile trebuie sa dureze din ce in ce mai mult, iar un copil care se descurca nu trebuie rasplatit cu alte exercitii. Daca s-a descrcat f bine la un exercitiu lasati-l sa ia o pauza in care sa faca ce-si doreste. Astfel va face legatura intre lucrul bine facut si rasplata.)

Organizarea i autoorganizarea activitii( formarea si consolidarea comportamentelor adaptative

Strategii centrate pe rutina si imitatie-numirea de articole de imbracaminte in ordinea imbracarii lor sau obiecte in ordinea folosirii lor;

-verbalizarea actiunile in ordinea desfasurarii lor;

-utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) i structurarea lor in ordinea folosirii lor (organizatori de sarcin);

-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/sptmnal, lunar;

Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ

- specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni precisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)- determinarea cu tact si calm a elevului de a adopta comportamente adaptative, in ciuda initialelor proteste si enervari (Daca el este nervos cand trebuie sa isi face niste teme si este lasat sa plece de la masa de lucru cand inca tipa, va crede ca singurul mod de a scapa de teme este sa se enerveze. Singurul mod corect e ignorarea unei astfel de atitudini, si poate fi f dificil, continuarea sarcinii macar pana cand revine la o atitudine mai intelegatoare. Apoi il lasati sa plece; astel va intelege ca comp. corect este rasplatit)

-impartirea sarcinilor/ a comp. adaptative in unitati mai mici si apoi exersarea acestora cu elevul, determinandu-l treptat sa le desfasoare autonom: la inceput i se vor explica si arata actiunile; se v face ac. lucru un nr de zile pana cand intelege cum se face apoi se vor face toate actiunile, cu exceptia ultimei; elevul va fi incurajat sa o finalizeze el. (Efortul suplimentar va incuraja copilul sa fie independent si sa aiba m. multa incredere in el.)

Strategii de flexibilizare a ritualurilor proprii

-limitarea persoanelor, spatiului si timpului de manifestare a ritualurilor propii (i se permite sa faca miscarea stereotipa- leganat, rotirea mainilor-, sau sa vorbeasca despre interesele sale obsesive- programul TV / filmul preferat-, numai in prezenta anumitor persoane: mama, educatoarea, numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe strada, i se spune durata si momentul zilei in care ii este permis comportamentul. Trebuie sa fie invatat sa constientizeze reactia celorlalti la ritualurile sale sau la accesele lui verbale.)

Aspecte psiho- sociale (imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala

-stimularea exprimarii corecte a emoiilor prin modelri, explicaii i ntriri ale comportamentelor pozitive

-nvarea prin imitatie a unui mod acceptabil de a protesta, respinge cerine sau activiti sociale;

-folosirea de poveti sociale simple prin care s-l nvai rutinele

-utilizarea unor modaliti alternative de comunicare (ex: comunicarea cu ajutorul semnelor si simbolurilor din imagini).-introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare.-alegerea si pastrarea aceluiasi colegi de banca pe o lunga perioada de timp;

-motivarea coleguli de banca pentru a interveni ca model, pentru a da indicatii concrete elevului autist.( La inceput e bine ca profesorul sa-i spuna exact colegului ceea ce sa faca)-recompensarea ( mancare, jocuri etc.) a oricarei initiative a copilului de a se juca, vorbi sau a se aseza langa ceilalti colegi.


-acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor

-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte)

-accent pe evaluari practice cu sarcini cognitive si motrice simple, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)

- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist


Categoria CES: SINDROM ASPERGER partea 1

Sindrom Asperger - face parte din spectrul tulburrilor autiste.


-are o comunicare verbal bun dar ii place s vorbeasc doar el, fiindu-i greu s asculte pe alii (pentru ca-i este f greu sa e puna in pielea celuilalt) (conversatiile lui sunt de fapt monologul despre subiectul / activitatea preferata (obsesiva uneori)

-poate avea un mod formal/ protocolar de a vorbi, ce pare prea avansat varstei sale

-nu intelege metaforele din limbaj, luand expresiile verbale ad-literam; intelege limbajul scurt, clar si inteligibil;

-logica gndirii este diferit de cea a copilului normal-are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu schimba nimic (rezistena la schimbare, activiti repetate stereotip (face cu greu fa schimbrilor)-are nevoie de m. mult timp i mult claritate ptr procesarea informaiei

-nu nelege abstractizrile-ii e greu s se adapteze sau s modifice ceva din programul lui ( rigiditate/rutin,

-nu e empatic(nu se poate pune n locul altora i de aceea nu-i nelege)

-intampina dificultati n iniierea i meninerea relaiilor cu ceilali

-poate fi imatur afectiv, naiv si prea increzator cu cei din jur (posibila sursa de cicalire si batjocura de catre cei din jur(reactie de izolare, asociata cu depresie si anxietateAdaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare adaptat organizarii senzorio-perceptive a elevului cu sindrom asperger

Eliminarea distragerilor vizuale

- stabilirea de granite fizice si vizuale clare (ex: pereti despartitori , biblioteca, rafturi, cartoteci, mese, carpete, etc.), ajutandu-l pe elev sa inteleaga unde incepe si unde se sfarseste fiecare arie fizica

- vopsirea mediului (pereti, tavan, table etc.) intr-o culoare neutra(ex. alburiu)

- eliminarea decorurilor colorate din clasa (tablouri, proiecte artistice, materiale educative), ele constiuind pentru elevul autist dezordine vizuala

-mutarea materialelor / a echipam. din clasa in afara ariei vizuale a elevului.

- iluminarea clasei cu lumina naturala (eliminarea luminii fluorescente)

Eliminarea distragerilor auditive

- folosirea plafoanelor, a faiantei acustice care sa reduca zgomotul

- inchiderea usilor si a geamurile (pentru a elimina zgomotele de fond de afara) si dupa o perioada de timp, deschiderea treptata a acestora

-utilizarea de casti pentru echipamente cum ar fi : computerul / casetofonul.

Eliminarea distragerilor temporale

-respectarea cu strictete a timpului pentru pauze si a ore de curs

-respectarea cu strictete a orarului scolar

Comunicare (verbala si nonverbala) (imbunatatirea comunicarii in toate formele sale (verbala, nonverbala, paraverbala etc.)

Strategii centrate pe rutina si imitatie-Invatarea prin imitatie a formelor de salut, de politete, raspunsuri tipice la anumite intrebari initiate in conversatii (initial ele vor fi raspunsuri mecanice, oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea elevului in fata unei situatii neprevazute).

Strategii centrate pe comunicarea verbala- utilizarea unui stilul de predare verbal expunere in cuvinte simple, clare fara aspecte figurative sau metaforice, cu un nivel de abstractizare mai scazut,

-accentuarea verbala a cuvintelor cheie

Strategii centrate pe rutina si imitatie, cu suport vizual- prezentarea instructiunilor mereu in aceeasi ordine si intarirea lor cu mesaje de un suport vizual-pictograme, imagini (ele atrag si mentin atentia, reduc anxietatea, concretizeaza conceptele)

Strategii centrate pe comunicarea non-verbala-meninerea distanei corespunzatoare fa de elev (fa n fa, la nivelul ochilor, evitarea contactului fizic frecvent, care pentru elev poate fi anxiogen / neplacut);

nsoii comunicarea cu expresii faciale potrivite (zmbet, dezaprobare) i limbajul trupului

Cognitie si invatare cognitiva (flexibilizarea abilitatilor de achizitionare si procesare cognitiva

Strategii centrate pe rutina si imitatie-Invatarea prin imitatie a miscarilor de motricitate fina si grosiera; a actiunilor asupra obiectelor; a desenelor prin manipulare;

-verbalizarea aciunilor n ordinea desfurrii lor;

Strategii cu suport vizual

-folosirea unui desfasurator cu imagini - imagini clare, nu n stilul celor din benzile desenate-in care sa apara secventa de obiecte folosite / activitatile ce vor fi facute

-identificarea obiectelor (mijloace didactice) si explicarea folosirea lor cu cuvinte simple (explicatile pot fi insotite de demonstratii practice)

la o vrsta frageda, si foarte slab n zone precum contactul social cu colegii lui

Strategii bazate pe trecerea de la parte la intreg

-utilizarea unui stil de predare in care i se prezinta separat elementele unui intreg si astfel, treptat, elevul va intelege imaginea de ansamblu ( se aplica aceasta strategie fiindca elevul, in general, e interesat mai mult de detalii decat de imaginea de ansamblu; astfel are nevoie de timp pentru a ajunge la aceasta)

Strategii de valorificare a potentialului dezvoltarii-valorificarea abilitatilor elevului (el are adesea abilitati inegale, de ex, poate fi f. bun n domenii precum memorarea fotografiilor, rezolvarea de puzzle-uri sau anumite domenii stiintifice)




-a reactiona firesc la stimuli senzoriali aparent normali (ac. lucru se datoreaza unei organizari i structurari senzorio-perceptive aparte, diferita de cea a unui copil normal( poate reactiona exagerat la lumini / sunete de intesitate mai mare, la lumini mai aparte (ex: fluorescente), la gusturi mai intense, la texturi mai diferite (ex: se poate speria la atingerea texturii unei piersici etc.)

Comunicare (verbala, nonverbala, motricitatea scrisului)


-a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei

-a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex: semnificatia unui suras, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) sau verbal ( o ironie, o gluma etc.)

- a respecta regulile unei conversatii (ex: a mentine o conversatie / a astepta randul in cadrul conversatiei)

- a scrie lizibil (datorita deficientelor motricitatii fine)

Coordonare corporala (motricitate grosiera)

Are dificultati in:

- a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului (ex: utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei mingi etc.) (posibil un mers ciudat



-a nva echilibrat (ac. lucru fiind rezultatul unei structurari diferite a proceselor psihice in raport cu un copil normal(el poate obtine performante in cate un domeniu preferat, cu predilectie acelea care solicita abilitati matematice- astronomie, rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case etc.; nivelul sau de inteligenta e de obicei normal sau peste normal; si memoria poate fi f. dezvoltata)

-a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii si de activitati repetitive)

Fisa suport

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Categoria CES: SINDROM ASPERGER partea a 2-a


Organizarea i autoorganizarea activitiiAre mari dificultati in:

-a adopta comportamente noi, flexibile (are un comportament obsesiv i repetitiv; devine anxios cnd nu se respect rutina)

-a se obinui cu noile orare/sli de clas i n folosirea timpului neprogramat dintre lecii (pauzele scolare).



- a relationa cu ceilalti (manifesta f puine comportamente social-minimale pozitive); el poate dori relationarea, dar nu are si nu-si poate insusi instrumentele sociale ale integrarii,astfel ca poate fi perceput ca ciudat sau stangaci in relationare(frustrare si epuizare emotionala( anxietate si depresie

- a manifesta empatie ( in a recunoaste si a relata emotiile celor din jur)

- a respecta niste conventii sociale (ex: a face complimente, a evita anumite subiecte sensibile), pentru ca nu le intelege rolul( el va tinde sa spuna exact in ceea ce simte / gandeste, fara sa inteleaga ca sinceritatea lui ar putea sa jicneasca pe cel de langa el.Organizarea i autoorganizarea activitii( formarea si consolidarea comportamentelor adaptative

Strategii centrate pe rutina si imitatie-verbalizarea actiunilor in ordinea desfasurarii lor;

-utilzarea de mijloace vizuale (imagini, obiecte) i structurarea lor in ordinea folosirii lor (organizatori de sarcin);

-folosirea de orare, calendare, cu regimul de zi/sptmnal, lunar;

Strategii de flexibilizare a comportamentului adaptativ

- specificare scopurilor, obiectivelor pentru noile comportamente in termeni precisi si indici de control (cat dureaza, ce criterii treb. indeplinite ptr succes)

-pregtirea elevului pentru schimbri, cu mult nainte ca acestea s se produc

Aspecte psiho- sociale (imbunatatirea abilitatilor de relationare sociala

-oferirea de explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de comportament sociale sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea, reguli ce vor fi respectate cu strictete

-oferirea de feed-back pozitiv si de recompense atunci cand elevul respecta regulile sociale si mai ales cand le face din proprie intitiativa

-oferirea permanenta de confirmari ale actiunilor sale sociale desfasurate adaptativ

-folosirea de povestiri/ jocuri de rol / vizionare de filme, pentru a-l nva (prin imitatie) abilitile sociale si a stimula exprimarea corect a

-implicarea unor elevi de sprijin care sa-l ajute sa socializeze mai bine


-acordarea timpului necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor

-evaluari cu sarcini verbale f.clare, scurte si pragmatice (cat m putin abstracte/ metaforice/ figurative)

-accent pe evaluari practice si individuale, sprijinite de lucrul cu imaginile , ce respecta un algoritm invatat de elev in timpul predarii)

- evaluari ce integreaza in structura lor aptitud. / interesele elevului autist acordai timpul necesar rspunsurilor i procesrii informaiilor

Fisa suport

Aria CES : COMUNICARE SI INTERACTIUNE

Categoria CES: INTAZIERI IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

Este acea tulburare a elevului a crui limbaj nu este dezvoltat la nivelul vrstei lor cronologice, dei dezvoltarea lui pe alte paliere psihice este normal.


-vocabularul lui este imatur-are dificulti de nelegere a sensului cuvintelor, expresiilor i propoziiilor (nu disting diferena dintre o glum, o afirmaie, o cerin sau o ntrebare)

-construcia sintactic e rudimentar i structura logico-gramatical e afectat (vorbire agramatical)

-are exprimri ciudate, incomplete ale ideilor (foloseste propoziii eliptice: fr subiect sau predicat)

-i e dificil s foloseasc cuvinte ntr-un alt context dect le-au auzit i s se exprime cu cuvinte proprii (s povesteasc un text, o ntmplare trit)

-deviaz de la subiect-utilizeaza putin limbajului verbal n relaiile sociale, punand accent pe comunicarea non- verbalAdaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare securizant si stimulativ-organizarea salii de clas astfel nct s existe nite zone linitite, n care elevul s poat lucra linistit dac doreste (Trebuie contientizat faptul c intensitatea zgomotului poate s-l pun n dificultate elev)

Comunicare (limbaj verbal si non-verbal) ( imbunatatirea comunicarii in toate formele sale-utilizarea de propoziii scurte i clare, cuvinte uor accesibile (uzuale)

-ntarirea cuvintelor cheie din context, folosind de o intonaie adecvat-nsotirea mesajul verbal cu gesturi si mimica adecvata( il ajuta s ineleag

-activitati ce ii solicita elevului sa dialogheze (activitatile sa fie insotite de feed-back pozitiv permanent; ncurajarea oricarei manifestari spontane ce il ajuta pe elev sa se simta parteneri egal in conversatie)

-corectarea vorbirii elevului, dar nu excesiv (corectarea se va face prin metoda pailor mici)

Intelegere si invatare cognitiva ( imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare cognititva-utilizarea de explicatii si exemple din experienta lor cotidiana ( il ajuta sa inteleaga mai bine

-utilizarea de scheme pe tabla / pe fise de studiu ( il ajuta sa inteleaga mai bine

-punerea de intrebari ajutatoare cand e solicitat sa redea un continut

- insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu activitati practice, demonstrative (demonstraii mai multe dect descrieri)- insotirea continutului cognitiv (transmis verbal) cu sprijin imagistic (ex: un mic dicionar cu imagini i scheme pentru termenii tehnici folosii n meserie.)

-folosirea calculatorului de catre elev in predare-invatareAtenie ( imbunatatirea concentrarii si stabilitatii atentiei-convenirea cu elevul a unor semnale clare care sa-i transmita cnd e necesar s asculte cu atenie- utilizarea in predare a unor exemple, explicatii ce se refera la obiecte i activitai pentru care elevul manifesta interes-oferirea de sarcini ce necesit o atenie susinut, cnd elevul emai receptiv (de ex, la nceputul zilei sau sptmnii)-organizarea muncii i discuiilor mai degrab n grupuri mici ( evitarea preaa multor discuii cu ntreaga clasMemorie ( imbunatatirea memoriei de ti verbal- utilizarea unor activitati de predare / recapitulare sub forma unor jocuri de memorie (nu trebuie insa suprasolicita memoria lor auditiv pentru c nu pot lucra cu mult informaie verbal)- utilizarea unor activitati de predare / recapitulare care sa asocieze continutul cognitiv transmis verbal cu cel imagistic sau practic

Aspecte psiho-sociale ( dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva i de a iniia i duce la ndeplinire sarcini-organizarea activiti n grup, care s stimuleze comunicarea i relaionarea interpersonal (jocuri, excursii, pauze organizate etc.)- organizarea echipelor de lucru astfel incat elevul sa aiba modele pozitive i roluri potrivite.


Comunicare (citire,scriere, vorbire)Are mari dificultati in:-a opera cu informaia de tip verbal-a recepiona corect cerinele verbale/ scrise;-a reda oral / scris unele coninuturi, chiar dac nelege mesajul-utilizeaz greu materialul scris (manuale, culegeri)Intelegere si invatare cognitivaAre mari dificultati in:-nelegerea informaiei-redactarea temelor (foarte multe greseli) i realizarea sarcinilor colare independente-nsuirea coninuturilor curriculare (are un ritm lent)-invatarea de pe manuale sau notiteMemorieAre mari dificultati in:- a intipari, pastra sau reactualiza informatii de tip verbalAtenieAre uneori dificultati in:-a-i concentra atenia asupra interlocutorului (poate fi uor distras i pare a fi mai interesat de sunete i de activiti n afara clasei dect de ceea ce i se spune direct)Aspecte psiho-socialeAre mari dificultati in:-a lucra n grupuri (ptr ca are probleme de comunicare)- a se angaja in activitati de invatare / sociale (pentru ca nu are incredere in fortele proprii)


-insotirea evaluarilor orale cu intrebari ajutatoare

-evaluari practice, de grup (in care el are un rol si o sarcina bine precizata)

-acordarea timpul necesar pentru a raspunde in cadrul evaluarilor

Fisa suport Aria CES : CERINE SENZORIALE I FIZICE

Categoria CES:TULBURRI VIZUALE AMBLIOPIA (VEDEREA PAIAL)

Amblopia e un termen folosit pentru a descrie acel elev ce dispune de o vedere suficient de bun pentru a se achita de sarcinile colare, ns are nevoie de sprijin sub forma metodelor de predare i materialelor didactice speciale.


-are o sensibilitate la lumina (ex: elevul clipeste foarte des / tinde sa nchida ochii cnd lumina e mai puternica. E posibil sa vada cu dificultate cnd lumina e slaba, / sa nu vada deloc cand se nsereaza.)-poate prezenta o serie de tulburri de ordin somatic: expresie specific a feei, o dezvoltare fizic m. puin armonioas (ex: atitudini rigide, uneori deformri ale coloanei vertebrale, micri imprecise, mers slab coordonat, muchii minilor puin dezvoltai)

-are o dezvoltare psihic relativ normala i deci, se poate afirma ca personaliate n diferite domenii de activitate

-imaginile pe care le percepe sunt lipsite de precizie, neclare, uneori fragmentate sau distorsionate.

-are dificultti n actualizarea, interpretarea si contientizarea de imagini( ce determin o scdere a randamentului mental / acional)

-are dificultati in a nva mesajele limbajului corporal sau ale expresiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie contieni (de aici si posibile dificulti n a avea relaii sociale cu ceilali)

-are o imagine proast despre corpul propriu. -are mai puine posibiliti de a se mica i de a-i imita pe ceilali- opereaz cu scheme mentale n mod excesiv-are o memorie foarte bun-are o ncredere n sine mai putin dezvoltat

- poate ntmpina de asemenea dificulti n a avea relaii sociale cu ceilali elevi. (ii vine greus nvee mesajele limbajului corporal / expresiilor faciale pe care ali elevi le nva fr s fie contieni)Adaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie

-aezarea elevului n prima banc (Obs: Nu trebuie asezat lnga fereastra!)

-mbunirea calitii iluminrii (ex: lumina sa fie naturala si de o intenistate optima; ea nu trebuie sa se reflecte pe tabla si ce se scrie cu creta trebuie sa fie f. vizibil.)

- permiterea elevului de a purta o sapca / cozoroc ptr. a-si proteja ochii de lumina / oferirea unui carton ptr. folosirea lui ca ecran de protectie at. cnd citeste / scrie.

-evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr( pozitia optima: n dreptul unui fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic.

-luarea de masuri ca elevul sa cunoasca bine scoala si clasa(Gasirea unui grup de elevi de sprijin care sa-l conduca atunci cnd se deplaseaza, stnd n spate si usor n lateral, tinndu-l usor de cot. Elevul va fi avertizat asupra obstacolelor, treptelor etc.-pstrarea salii de clas n ordine, astfel nct elevul ambliop s nu se loveasc de obiecte sau de genti. (Daca s-a rearanjat mobilerul trebuie anuntat elevul si ajutat sa se famliarizeze in timp cu noua dispunere a acestuia)

Comunicare (citit, scris, limbaj non-verbal)( imbunatatirea comunicarii in varianta scrisa sau a cea nonverbale

-punerea la dispozitie a unor caiete cu liniatura mai pronuntata

-punerea la dispozitie a unor dispozitivele de marit scrisul (ex: calculator si imprimanta)

-utilizarea de fise de lucru / suport cu un format grafic mare, clar si aerisit, iar zonele de completare a acestora cu linii clare, pronuntate (Obs: e indicat sa se evite marcarea cuvintelor cu rosu sau folosirea hartiei lucioase in realizarea fiselor de lucru)

-scrierea pe tabla cu o grafica marita si cu creta colorata (Obs: indicate sunt tablele albe, pe care sa se scrie cu marker negru ( un contrast mai bun ptr elev si pentru clasa)

-citirea cu voce tare a ceea ce e scris pe tabla / a secventelor de lectie din manual sau din materialele didactice utilizate in predare

-incurajarea elevului de a urmari rndurile scrise folosind un indicator / cu degetul

-rostirea de catre profesor a numelui tuturor elevilor cu care dialogheaza, pentru ca elevul ambliop sa stie cu cine vorbeste in acel moment profesorul (Obs: Deficientul de vedere nu-si dezvolta ntotdeauna o acuitate auditiv buna! Din contr, el are nevoie de timp s identifice, s localizeze si s interpreteze sunetele, ptr a ntelege ce se ntmpl ( zgomotele din clas treb. reduse la minimum si, explicate de ndat ce sunt produse.)Intelegere si invatare cognitiva ( imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare cognitiva

-utilizarea de mijloace vizuale care sa permita marirea materialuli didactic vizual (calculator, videoproiector etc.)-folosirea un limbaj precis, pentru a oferi o descriere verbal clar a imaginilor sau a demonstratiilor practice (Obs: limbajul are un rol considerabil n compensarea deficien-elor de vedere i e o form principal de transmitere / mbogaire a experienei cognitive.)

-valorificarea in predare si a celorlalte stiluri de invatare (si in specal cel tactil-kinestezic ex: oferirea de ocaziii de a lucra cu obiecte.)

-alternarea activitilor ce solicit vederea cu altele ce presupun repausul vizual.-lucrul in echipa, cu un coleg care vede si care sa-I poata indruma

Orientare spatiala si coordonare motrica ( imbunatatirea orientarii spatiale si a coordonarii motrice

-activitati ce ncurajeaza elevul sa se mite prin clas, ptr a primi materiale / informatii

Organizare si autorganizare ( imbunatatirea abilitatilor organizatorice

- incurajarea elevului de a-si aseza obiectele n locuri bine delimitate, ptr. a fi uor gsite;

-de asemenea, invatarea colegilor de a respecta aceasta ordine a lucrurilor in clasa

-ncurajarea independenei i, n acelai timp, a muncii n echip

Aspecte psiho-sociale ( dezvoltarea increderii de sine si a abiltatilor sociale- oferirea de feed-back pozitiv (mai ales in forma de aprecieri verbale / atingere tactila ex: o bataie usoara pe umar)

-incurajarea colegilor in a-l include in grupurile sociale i a-l sprijini


Comunicare (citire, scriere, limbaj non-verbal)


-a citi (aduce cartea foarteaproape de ochi);

Obs: se descurca foarte bine daca i se dau instructiuni verbale.-a scrie (cnd scrie nu poate respecta rndul / scrie ntre spatii)- a a nva mesajele limbajului corporal / ale expresiilor faciale Intelegere si invatare cognitiva

Are mari dificultati in:-a analiza si sinteza informatiile vizuale ( poate fi corelat cu ntarzieri n planul gndirii i al achizitiei operaiilor instrumentale)

-a nelege conceptele spaiale (rotaie, revoluie, scheme spaiale) ( opereaza excesiv cu scheme mentale

-a realizarea sarcinile scolare n clasa intr-un ritm optim

Memorie(vizuala si verbala)

Are mari dificultati in:- a pastra cantitativ, si mai ales calitativ, reprezentri (volumul i fora acestora sunt m.mai scazute n raport cu cele verbale)

-a recunoaste obiecte dupa caracteristici vizuale definitorii

Orientare spatiala

Are mari dificultati in:-a se orienta spatial (evita activitatile ce presupun miscare intr-un spatiu necunoscut / dinamic; dorina de explorare poate fi diminuat si de sentimentul de team)

Organizare si autorganizare

Are mari dificultati in:- a face singur lucrurile noi- posibil o dezvoltare mai nceata -, (deoarece elevii cu vedere slab nu pot nva privindu-i pe alii).

Coordonare motrica

Are mari dificultati in:-a-si coordona micrile (in a face micri fizice detaliate i atente ex: i poate fi dificil s toarne lichide)Aspecte psiho-sociale

Poate avea dificultati in:- a avea relaii sociale cu ceilali. (ptr c nu e capabil s nvee/ sa recepteze in timp util mesajele corporale / expresiile faciale )


-evaluari orale

-evaluari scrise cu fise de evaluare adaptate ca format grafic / care sa valorifice facilitatile calculatorului de marire a informatiei

-evaluari mixte orale si practice (cu conditia ca obiectele folosite in aceste evaluari sa fi devenit familiare elevului in perioada de predare-invatare)

-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)

-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi materiale de studiu in format grafic adaptat si de a i se solicita un produs final adaptat)


Categoria CES:TULBURRI AUDITIVE DEFICIEN AUDITIV UOAR partea 1


-ii este dificil s-i dea seama de unde vine sunetul, iar un zgomot de fundal mare va nruti i mai mult lucrurile.-are dificulti medii de nvare-are un nivel de performan inferior nivelului ateptat (mai ales n ariile curriculare limba i comunicare)

-are dificulti m. mari de comunicare verbal i deficiene de pronunie

-vorbirea e deficitar pe linia exprimrii, a intonaiei, a ritmului i a calitii articularii(este afectat inteligibilitatea vorbiriiObs: n cazul unei demutizri corecte (drumul de la limbaj mimico-gestual la cel verbal, de la gndire n imagini la cea noional-verbal), evoluia e bun

-are dificulti n folosirea limbajului scris mai ales n conceperea unui material scris, topica frazei fiind deficitara (are tendina s traduca din limbaj mimico-gestual)

-poate avea tulburri comportamentale generate de dificultile de comunicareAdaptari la clasa (crearea unui mediu de invatare adaptat dificultatilor senzorio-perceptive a elevului cu ambliopie

- iluminarea adecvata a clasei

-eliminarea pe cat posibil a zgomotelor de fond inutile (ptr elevul hipoacuzic, ce folo-seste aparate auditive, zgomotele venite pe neasteptate pot fi dureroase / socante)

-evitarea pozitionarii elevului ntr-o zon glgioias a clasei( eviatarea zonelor nde sunt radiatoare, aparate ce produc zgomot / ferestre ce dau nspre zone aglomerate.

-organizarea clasei n aa fel nct fiecare elev s poat vedea, att profesorul ct i pe ceilali colegi din clasa

( un numr mai redus de elevi n clas

( asezarea elevului acolo unde poate vedea / auzi cel mai bine (trebuie s-i vad pe ceilali membri ai grupului la fel de bine ca pe profesor). Aceasta pozitie faciliteaza citirea labiala (de pe buze)

(identificarea de catre profesor a unor locuri cheie ale clasei unde poate sta cand preda si de unde elevul il poate vedea clar.

(evitarea miscarilor prof. prin clasa in timp ce preda

(evitarea pozitiei profesorului de a sta cu spatele la fereastr, deoarece chipul sau va fi umbrit, iar cititul pe buze va deveni dificil( pozitia optima: n dreptul unui fundal contrastant i departe de sursele de lumin puternic.

Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire)( imbunatatirea comunicarii -pstrarea de catre profesor a chipului descoperit ( fr a-l ascunde de ex, cu minile, prul sau a-l pozitiona gresit fata de lumina)

-folosirea de gesturi i expresii faciale pline de nsufleire-folosirea unui ritm normal in vorbire, cu miscari clare in pronuntarea cuvintelor( dac profesorul vorbeste prea ncet / ip / isi misc exagerat buzele, elevul va intelege mai greu.

-folosirea in predare a propozitiilor scurte (pentru ca elevul nu se poate concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi

-alocarea ptr discutii sau sesiunille de ntrebri si rspunsuri, a unui timp suplimentar pentru a da posibilitatea elevuli s se ntoarc si s vad cine vorbeste. E de ajutor si mentionarea numelui vorbitorului, ptr a-i indica elevului directia n care s priveasc.

- repetarea comentariilor, ntrebrilor sau rspunsurilor primite de la ceilalti copii pentru ca si elevul hipoacuzic s beneficieze de ceea ce se comunic.

-realizarea de activitati care sa-i ofere elevului hipoacuzic posibilitatea de a-si exprima parerile.Intelegere si invatare cognitiva ( imbunatatirea abilitatilor de achizitionare si procesare cognititva-scrierea pe tabla schitei lectiei si atentionarea clasei cand s-a finalizat de predat/ recapitulat o idee principala si cand se trece la urmatoarea idee. (Obs: A nu se vorbi n timp ce se scrie la tabl, ptr.ca elevul nu va putea citi pe buze/ vedea mimica fetei)

-explicarea pe scurt a tuturor termenilor noi sau tehnici folositi in lectie

-scrierea pe tabla a notiunilor cheie noi, cu o scurta definire a lor

-oferirea elevului a unei fise-vocabular cu noile notiuni explicate

-oferirea de fise de lucru / suport cu informatii scrise mai putin complexe / vaste (scheme, rezumate etc.)

-utilizarea diverselor modalitati de ilustrare vizuala a continutului predat (E foarte important, ca atunci cnd se preda unui copil hipoacuzic, lectia sa fie s gandita si n imagini (explicatii, demonstratii etc. cu suport imagistic)

Obs: Este de preferat ca imagnile sa fie mai putin incarcate in culori sau detalii si sa insoteasca in mod obligatoriu notiunile abstracte)

-imbinarea activitilor verbale si scrise cu cele care sa ii permita elevului sa exploreze prin mai multe simturi materialele didactice care il vor ajuta sa inteleaga continuturile cognitive (vizual, tacti, kinestezic) aplicatii practice / cu cele bazate pe limbajul mimico-gestual jocuri de rol

-supravegherea permanenta a nivelului de intelegere a cunostintelor si a sarcinilor i oferirea de explicatii si ndrumai suplimentare.

-impartirea sarcinilor n etape / secvene bine precizate si mici, cu grupri i reluri ale acestor secvene.


Comunicare (ascultare, citire, scriere, vorbire)


- a localiza si a auzi discuiile la o distant mai mare(dificulti de ascultare n clasa

-a sesiza schimbarile temelor de discutie

- a inelege pe deplin informaii transmise verbal (e posibil s nu neleag ntotdeauna sarcinile)

-a se exprima verbal (nu poate mereu s comunice clar i eficient ideile)

-a inelege informaii complexe n scris-a elabora materiale de proporii n scris



-a-si insusi in timp optim, cuvinte si concepte noi (mai ales din din aria curriculara Limba si comnicare)-a nelege i s aplica concepte matematice complexe (odat nsuit algoritmul de calcul, el l folosete cu uurin) (insa are tendina de a nva mecanic

Memorie(auditiva si succesiunea fenomenelor)


-a reine informaii verbale complexe (daca nu are ocazia de a repeta de multe ori)

-a retine succesiunea fenomenelor (poate retine ultimile secvente, restul ramanand confuz)

- a memora logic (afectarea memorarii logice depinzand de gravidatea deficientei auditive)

Atentie


-a se concentra asupra informatiilor verbale lungi si complexe

-a se concentra asupra actvitatilor care-l solicita mult auditiv

Orientare spatiala si temporala


- a percepe corect distantele, volumul obiectelor (Ecoul i intervalul de timp al acestui ecou informeaz asupra distanei fa de obiectul ce reflect unda sonor. Absorbia acestor unde provoac senzaia de profunzime. La elevul hipoacuzic, avand dificultatile specifice, perceperea spatiului si a timpului sufera alterari - distanele dintre obiecte, profunzimea spaiilor, volumul locurilor)

-in a percepe succesiunea evenimentelor / fenomenelor


Poate avea dificultati in:- a comunica cu colegii

-a-si controla starile de frustrare ( datorate dificultilor de a comunica)


Categoria CES:TULBURRI AUDITIVE DEFICIEN AUDITIV UOAR partea a 2-a


Memorie(auditiva si a succesiunii fenomenelor) (imbunatatirea memoriei

-activitati care sa ofere posibilitatea exersarii i repetarii (secvene bine precizate si mici, cu grupri i reluri ale acestor secvene)

-folosirea in predare a propozitiilor scurte (pentru ca elevul nu se poate concentra foarte mult pe informatii verbale complexe si lungi

Atentie ( imbunatatirea capacitatii de concentrare si a stabilitatii atentiei in receptarea limbajului verbal / nonverbal

- meninerea contactului vizual, i asigurarea ca s-a captat atenia deplin a elevului nainte de a vorbi

- evitarea hainelor n culori vii sau cu multe modele, precum si bijuteriile stridente

(pot tulbura atentia de la citirea labiala (de pe buze)

-pastrarea unui ritm moderat in limbajul verbal / nonverbal( discutiile prelungite, miscarea exagerata poate fi foarte obositoare ptr elev, pierzandu-si capacitatea de concentrare

Orientare spatiala si temporala(imbunatatirea orientarii spatiale si temporare

- informarea in permanenta a elevului asupra schimbarilor produse in afara campului visual / la distanta

-insotirea demonstratiilor practice de explicatii care sa intareasca succesiunea evenimentelor

-oferirea de oportunitati ca inssi elevul sa faca demonstratii practice care s ail ajute sa sesizeze succesiunea fenomenelor sau caracteristicile spatili si a obiectelor

Aspecte psiho-sociale ( dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva si a abilitatilor sociale- oferirea frecventa de feedback pozitiv (laude, recompense simbolice etc.) atunci cnd a dus la bun sfarsit o sarcina-crearea de oportunitati de a lucra in cooperare, in grupuri mici pentru a fi capabil sa ceara ajutor cand are nevoie (ex: cu un coleg ce i poate explica nca odata cerinta exercitiului si l poate ajuta n rezolvarea problemelor mai dificile)

-ncurajare i sprijin pentru a-l convinge pe elev s cear ajutor cnd are nevoie


-evaluari scrise cu fise de evaluare ce solicita completari de fraze / de tip grila

-evaluari mixte orale si practice- manipulari de obiecte si imagini, desenare de imagini, demonstratii practice, cu conditia elevul sa fi fost familiarizat cu obiectele si demonstratiile in timpul predarii-invatarii )

-evaluari pe grupe (in care acesta are un rol si o sarcina bine precizata)

-evaluari alternative individuale- ex: proiect/ referat, (cu conditia de a i se oferi materiale de studiu adaptate ex: scheme, rezumate, imagini, mini-filme etc. si de a i se solicita un produs final adaptat- ex: evitarea unor compuneri scrise lungi, produse cu componenta verbala, imagisitica si practica etc. )

Fisa suport

Aria CES : CERINE SENZORIALE I FIZICE

Categoria CES: DEFICIENE FIZICE

Deficienele fizice se constituie ca invaliditi corporale ce slbesc puterea i mobilitatea organismului prin modificri patologice exterioare sau interioare, localizate la nivelul ntregului corp ori numai la nivelul unor segmente ale sale.


-este normal din punct de vedere al capacitilor intelectuale -ntr-un mediu nefavorabil, personalitatea sa poate deveni fragil, cu pronunate note de frustrare i anxietate, cu tensiuni i conflicte interioare, susceptibilitate i sensibilizri excesive( toate acestea pot ngreuna adaptarea i relaionarea cu cei din jur. Adaptari ale cladirilor si ale clasei(crearea unui mediu de invatare adaptat disfunctiilor fizice ale elevului Obs: Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor, achizitionari de echipamente specifice dizabilitatilor fizice, pentru a facilita accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Aceste adaptari sunt urm:

(pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire: rampe de acces in cladire, rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime

( pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze, incaltaminte speciala (Obs: aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)

- pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hrtie cu linii spaiate, dispozitive de fixare a hrtiei), bnci si scaune speciale (ex: corespunztoare din punct de vedere a nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil, corespunztoare functionaitatii picioarelor - un elev putand avea o diferenta de lungime a picioarelor, in vreme ce altul il poate folosi in scriere etc.), laptop-uri, acces special la computer (ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul/cu singur picior, cu brbia ), articole speciale pentru orele de educaie fizic ( ex: palete/mingi mai uoare, mingi de forme diferite, palete i mingi din velcro)

Comunicare (scriere , vorbire) ( imbunatatirea comunicariiObs1: Unii elevii cu dizabiliti fizice pot avea dificulti de comunicare.

Pentru ei se pot face acitivitati ca:

-oferirea de materiale care s sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le permite dezvoltarea limbajului scris

-oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicionare personalizate i anticipeaz cuvinte i expresii, necesitnd mai puin dactilografiere

- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizat vorbirea creat de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca aceast evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de comunicare n colile normale.

Obs2: n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscutIntelegere si invatare cognitiva ( imbunatatirea abiitatilor de achizitie si procesare cognitiva

Obs1: Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu dizabitati fizice, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. O evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata elevului dar si ce si cum e necesar sa fie invatat

- supraveghere si sprijin continuu

-asigurarea pregatirii scolare la domiciliu stabilindu-se un program orar adaptat situatiei (pentru elevii nedeplasabili)

-activitati atractive, care sa valorifice stil. de invatare ale elevului - vizual/auditiv/ tactil

Obs2 :Cu cat stilul de predare corespunde m. mult stilului de invatare, o cantitate mai mare de informatii va fi invatata in aceeasi perioada de timp.

Coordonare motrica ( imbunatatirea coordonarii motorii-respectarea principiului gradarii si dozarii efortului de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut (expunerea gradata a intentiilor si cu multa delicatete)

-activitati motrice cat mai atractive, astfel incat elevul sa fie absorbit de acestea si sa sa devina mai putin anxios si mai sigur in miscari.

- supraveghere si sprijin continuu

Aspecte psiho-sociale ( dezvoltarea increderii de sine, a ncrederii n capacitatea de a nva si de a duce la indeplinire sarcini-organizarea de activitati de grup pentru a-i permite elevului socializarea, si pentru crearea sentimentului de apartenenta la comunitate

-activitati ce valorifica potentialul identificat al elevului, pentru cresterea stimei de sine


Comunicare (scriere , vorbire)

Obs1: Unii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f. slab dezvoltate( pot avea un efect asupra activitatii de scriere

Obs2: Unii elevi pot avea dificulti de vorbire, pentru c nu-i pot controla muchii gurii. Pot aprea dificulti de vorbire i comunicare.


Obs: Unii elevi pot avea dificultati in manipularea numerelor

Atentie

Obs1: Unii elevi pot avea raza concentrarii redusa

Schema corporala si coordonare motrica


-a-si identifica schema corporala

-a avea o conduita motrice de baz normala (nu-si poate controla permanent postura, echilibrul static/ dinamic, ritmul mersului etc.)

Orientarea spatiala si temporara

Obs: conduitele perceptiv-motrice, organizarea, orientarea si struc-turarea spaio-temporal care include i noiuni de mrime i distan, direcie, situaie, orientare, relaie, sunt afectate n mai mic sau mai mare msur n fcie de gravitatea deficienei

Obs2: Unii elevi au abiliti motrice fine i grosiere f.slab dezvoltate( pot avea un efect asupra asupra sarcinilor practice ale lectiilor, in general, si a celor de la obiectul de educatie fizica, in special

Organizare si autoorganizare

Obs: Unii elevi dificulti n a pune n ordine i organiza materialele.


Poate avea mari dificultati in:

- a-si controla permanent starile emotionale (datorit fragilitii emoionale, pot aprea tulburri de comportament i tulburri emoionale (depresie, anxietate) ce pot duce la scderea randamentului colar

- a-si mentine si consolida imagine pozitiva despre sine


-sprijin special la examene / lucrri, in functie de caractersticile deficientei fizice . dar si a caracteristicior sale cognitive si psiho-emotionale

Obs: este evidenta reducerea evaluarilor cu componente motrice


Categoria CES: PARALIZII CEREBRALE

Paraliziile cerebrale reprezint un grup de afeciuni ale unor pri ale creierului ce coordoneaz micrile, ducand la alterarea micrilor i posturii.

Caracteristici principale ale afectiuniiStrategii i intervenii utile in predare

-poate aprea din primii ani de via i poate merge de la forme uoare pn la forme foarte severe

-Cteodata pot aprea i leziuni asociate ce determin scderea vzului sau auzului, de aceea elevul poate avea i tulburri de limbaj, uoare sau severe.

-poate duce la scderea volumului tonusului i forei musculare (atonii, hipotonii) sau exagerarea tonusului ( contracturi, rigiditate)

-n funcie de partea corpului care este afectat, paralizia poate s fie de tipul hemiplegii (e afectat o singur parte a corpului, stnga sau dreapta ), paraplegii (e afectat partea superioar sau inferioar) sau tetrapalgii (cnd este afectat intreg corpul).Adaptari ale cladirilor si ale clasei(crearea unui mediu de invatare adaptat disfunctiilor fizice ale elevului Obs: Institutiile de invatamant trebuie sa realizeze adaptari ale cladirilor / claselor, achizitionari de echipamente specifice tipului de paralizie cerebrala, pentru a facilita accesul si deplasarea in siguranta a elevilor. Ac. adaptari sunt : (pentru asigurarea accesului si mobiltatii in cladire: rampe de acces in cladire, rampe de-a lungul scarilor, lifturi, trepte reduse la jumatate de inaltime

( pentru asigurarea mobilitatii elevului: carucioare, cadre pentru mers, orteze, incaltaminte speciala (Obs: aceste dotari vor fi asigurate de specialist dar scoala trebuie sa cunoasca folosirea corecta a lor)

- pentru asigurarea mediului educational adecvat: ore in clase la parter, rechizite speciale (ex: dispozitivele de prindere a creionului, hrtie cu linii spaiate, dispozitive de fixare a hrtiei), bnci si scaune speciale (ex: corespunztoare din punct de vedere a nalimii-cu suporturi pentru picioare, cu nlime reglabil etc.), laptop-uri, acces special la computer (ex: huse speciale pentru tastaturi, manete de manevrare a computerului -cu capul/cu singur picior, cu brbia ), articole speciale pentru orele de educaie fizic ( ex: palete/mingi mai uoare, mingi de forme diferite,)

Comunicare (scriere , vorbire)

Obs1: Unii elevii cu paralizii cerebrale pot avea dificulti de comunicare.

Pentru ei se pot face acitivitati ca:

-oferirea de materiale care s sprijine comunicarea (ex: computerele) ce le permite dezvoltarea limbajului scris

-oferirea de programe de software ce permit crearea unor dicionare personalizate i anticipeaz cuvinte i expresii, necesitnd mai puin dactilografiere

- oferirea de programe de software ce permit vorbirea sintetizat vorbirea creat de computer nregistreaz progrese din ce n ce mai mari, i s-ar putea ca aceast evoluie s permit accesul la curriculum al elevilor care au probleme grave de comunicare n colile normale.

Obs2: n general, produsul care se potrivete cel mai bine elevului ar trebui s fie furnizat n urma unei evaluri individuale, ntreprinse de o instituie recunoscutIntelegere si invatare cognitiva

Obs1: Avand in vedere varietatea caracteristicilor cognitive ale elevului cu paralizie cerebrala, e necesara o investigae detaliata a tuturor abilitatilor si dificultatilor cognitive. O evaluare eficienta va permite profesorului sa stie cum invata e

fise suport -ces

Documents