' ¥ ft E A UiPN Sf AT..«= N u v e ă inedtfä de =
TÄBTI LöiÄ.
! '*m±Ærp e m ï m
rm, m&mk
d e o b s e rv a ş i C ? -e lie i ; Or
Stânga : In 3 : Masn....
p ăd u rile
REALITATEA o u lumea m r n i m- = ÎNSEMNĂRILE UliH CH EINER E -O fo a r te interesanfä şi a m u z a n t ă spaved^nie
« 3 Ç ( « 4
fk fc l
m
| w ! * * f
S S ß j i ® »
£ u
o «. - » n -O•P »» t í »- © £®J ö vs
■O > S
ö 6>ü> I»O Ö’ !.
■2-’■“ o «/>e e>
S 3 “ SS
«r. 895 — Anu; XVII 30 Mar. 5 Apr. 1944
ILUSTRATĂS U P L I M E N I
K^MOR
CURIOZITĂŢI
U M M Î M l
JOCURI
PTEIE
!
Marea a născu»! munţii
LA CE SLUJESC VO RB ELE DEÎM P R U M U T
Asum avem în Ţ ar a Românească două tabere de oam eni, cu păreri deosebite despre folosirea vorbelor g tră ise *n g ra iu l nostru. Unii spun: să folosim num ai vor- iiele noastre, a lţii însă spun: dar j» g ra iu l nostru nu avem toate treptele de înţelesuri pe care ni le aduce gândirea. A tunci ce să ?acem? trebuie eă luăm vorba gtrăiaiă.
Prea bine, când este aşa, dar noi vedem prim irea vorbei străine In vorbirea noastră, unde avem deplin vorba neaoşă din popor. Aşa, le p ildă, a tâ ţia folosesc astăzi vorba transferare. D ar oare ţjra- ¡ a l românesc nu avea vorba lu i
. pentru a spune ce înţelegem azi 5*rin transferare? Este asta \rr©o treaptă nouă de înţeles?
Í De unde! transferare este tot t*na cu m u tare . Transferat nu a- duce n im ic peste vorba de m utat. Atunci oe rost are să p rim im asemenea vorbe? N ic i unul.
Ba încă prinzi lum e care nu ştj« deplin înţelesul vorbei de a- ittrea. De aceia pune alăturea şi vorba veche românească şl pe “ a d« Îm prum ut. Astfel noi am cetit în tr’un z ia r: transferări şi m u- t i*L Apoi atunci cel cu condeiul ¡ t m ână la z ia r ce credea că • ■ a şi ce i se părea că « alta?
Ia tă -i deci cum orbăcfiiesc cu vorba nouă f i nu ştiu s’o folosea- icâ.
A ltu l, în z ia ru l Evenim entul d ‘n Bucureşti, scria de enrftnd: năluci şi fantome. D a r «1 năluca şl fantoma nu eran tot una? Care era înţelesul nou al cuvântu lui fan-
. tomă faţă de nălucă.? N ici unul.J D ar dăm goana după asemenea
vorbe, nam ai pentru » face pe (jrojravil ©ă ştim vorbe boiereşti.
\ U ite In s ă că nu le ştim . Deci m ai mane râsul.
!A M SCĂ PA T DE U SCURT
I Odată scriam câte un u de p risos la coada unor cuvinte. In locsă scrii: un b&t, un pod, u n chibrit, serial: u n b ăţu , un podu, un
j ch ib ritu .; B ine c’am scăpat de el! In ade
văr, ce rost avea să scrii litere pe care nu 1® rosteai? Le serial de geaba şi răm âneau mute.
D ar parcă na avem şi acum a- şucături la fel! A răm as în obiceiul m u ltora de a scrie slove de pisos
D ai în scris peste num e proprii ardeleneşti scrisa cu iu la urm ă. Aşa dai peste numele B a riţiu ,
B arnuţiu şi altele la fel. Dar ?ând asculţi cum lum ea de acolo rosteşte astfel de num e, le auzi f& ă iu. Deci din gura oam enilor îu z l: B a riţ , B ă rn u ţ, ia r de iu n ici aomeneală. A tu n d de ce mai scriem acsa coadă de litere?
A rhim . SCR IB A N
«statirarca l o c u i n ţ e i
si S c h o p e n h a u c r
L o c iiiiiţa d in F ra n k fu r t /M a in a •are lu l filo zo f g erm an A r th u r S cho- în h au er va f i re fă c u tă aşa cum era i tim p u l când acesta tră ia , cu a ju . ru l m o b ile lo r, obiectelor răm ase
d in posesia A sociaţiei Schopen- 3i * r . O încăpere, fostu l b îro u a l lu i chofpenhauer, v a adăp osti b ib lio teca îo a tu la 9 I va servi s a v a n ţilo r d re p t
da* lucru.
M u n ţ i i A lp I, cei m a i în a lţ i şî cei m a i m a r i m u n ţi a i c o n tin e n tu lu i nostru , desp art E u ro pa în două zone
care d ife ră m u lt în tre ele d in p u n ct de vedere c lim a tic . F o i m ele ab rup te ale acestor m u n ţi s’au n ăscut în e-
poca cea m a i tâ n ă ră a is to rie i pă_ mântoilmi, în epoca te r ţ ia ră , după care a u rm a t im e d ia t epoca no astră .
M a te ria lu l d in care su n t fo rm a ţi m u n ţii este în să m u lt m a î vechiu. C um s’a p u tu t dovedi p r in resturile
fosiie ale v ie ţu ito a re lo r, m a te ria lu l A lp ilo r constă d în dep uneri care s’au aşezat acu m a p ro x im a tiv 40 m ilio a
ne de a n i, tra n s fo rm â n d u -s e in p ia tră . M area , d în ale cărei depuneri
s’au fo rm a t n u n u m a i A lp ii c i şi m a r i i m u n ţi as ia tic ! — H im a la ia şi m u n ţii în co n tin u are — este n u m ită
de s avan ţi T hetys . P r in descoperirea u n o r ra c i d in specia „ în d lîc h îa “ geo. le g ii p o t d e fin i exact în tin d e re a a . cestei m ă r i uriaşe. A ceastă specie de ra c i a p a rţin e epocii de la în cep u tu l
p ă m â n tu lu i, m u lte m ilio a n e de a n i în a in te de apoca c ă rb u n e lu i de p ia t ră . M a re a aceasta străveche se în t in d ea d in A u s tra lia de S ud şî de Vest spre N ord p â n ă în p ro v in c ia Y u n n a n d in S u du l C h in e i, se îm p ă r
ţea acolo, o ra m u ră a ju n g â n d p ân ă în S udu l M a n c iu r ie i, îa r c e a la lta peste In d i i p ân ă în Ir a n . Geologul B la n c k e n h o rn d in M a rb u rg a fă c u t în an u l 1904 o descoperire p r in care s’a p u tu t C onstata că cea m a i veche
,.T h e tys” a ju n g ea cei p u ţin p â n ă la M a re a RoŞîe In S udu l P a les tin e i. Este decî u n lu c ru d oved it c ă T h e ty s a fost leagăn u l A lp ilo r.
Substanţele excitante favorizează creşterea
părului
C u ocazia u ne i s e rii de cerce tări care serveau a lto r scopuri, s a v an tu l japo nez d r. K e n z i K u m a g a i a cons ta ta t că la ie p u rii de casă t r a ta ţ i cu globule de sânge de oaie, erra p u te rn ic s tim u la tă creşterea panulu i. A n im ale com plect lip s ite de p ă r posedau c h ia r d up ă tre i s ă p tă m â n i o b la n ă n o rm a lă, d acă l i se făcea la fiecare două zile o in je c ţie cu globule de sânge de oale. în t im p ce la ie p u rii de casă
n e tra ta ţi ab ia începea să crească p ă ru l după tre i s ă p tă m â n i. Nlu se p u
tea presupune c ă globulele de sânge de oaie posedă c a lită ţ i deosebite, c î
fenom enu l tre b u ia e x p lic a t p r în t r ’un efect de e xc ita re nespecific a l a lb u -
m inoaselor s tră in e . p lecân d d ela a - ceastă p rem iză , d r. K u m a g a i a p u tu t
obţine în t r ’adevăr aceleaşi succese ou a lte substanţe excitaşi te.
O râmă lungă de patru metri
I n unele re g iu n i ale A u stra lie i t r ă . eşte o râ m ă a că re i lu n g im e este de p a tru m e tr i, deobiceiu pe aceleaşi lo cu ri unde se găseşte şi o rn ito rîn c u l. Această râ m ă a re corpu l fo rm a t de 350— 5000 in e le , îa r ouăle sale lu n g i de 5— 8 c e n tim e tri posedă în to cm a i ca si ouăle de re c h in o c o a jă ca fen ie , cornoasă. S in g u ru l _ duşm an a l aceste i râm e p are să fie o p asăre asem ă n ă to a re pescăruşilor noştri car« se m a l h răneşte şi cu a lte tâ râ to a re , insecte şi m ic i m a n ife re .
Librării de noapi« pentru soldaţi
D e e â tv a t im p s’au în s ta lt în g ă r ile lo c a lită ţilo r m a i m a r i d in G e r- i r a n ia l ib ră r ii de n oapte în care sun t s e rv iţi n u m a i m e m b rii a rm a te i germ ane. A c i s o ld a ţii p o t c u m p ă ra cela m a i n ou i z ia re , reviste şî c ă r ţ i de actu a lita te .
O nouă carte despre Rainer Maria Rillte
In c u râ n d v a apare !a B e rlin o no u ă c a rte despre m arele poet R a in e r M a r ia R ilk e , care tra tea e ză v ia ţa şl c re a ţia sa, pe b aza ’-n u i b og at m a te . r ia l. C a rte a a l c ă r ei a u to r este H e r m a n n K u n isch , c u p rin d e şl scrisori
ale poetulu i.
Un far automat, fără paznic
I n Suedia s’a pus in fu n c ţiu n e de n ie . F a ru l este leg a t de s ta ţiu n e a p icurând un fa r n o u . care p re z in tă un lo ţilo r d in S lm p n ăs p r m t r u n ca bai m are progres în d o m e n iu l teh n ice l s u b m arin ]ung de 3 k ilo m e tr i. In ca . fa ru r ilo r F a ru l a fost p la s a t la d ru l acesta n u m a i este necesar ca „S im pnäs K lu b b ” pe p arte a suedeză personalu l fa ru lu i să tră ia s c ă pe m l . a apelor A lan d , care se a f lă în tre ca s tân că dela m a rg in e a g iu p u lu i de M a re a B a ltic ă deschisă şl G o lfu l B o t- Insu le pe care se a f lă C anX
D>ece c o to o d ă c e ş te g â n în ă c â n d o u ă
tru a se face rem arca tă . D acă cocoşul c ă ru ia li a p a rţin e a , auzia cotco- d ăc itu l, răspundea cu un cântec în delung , pentru a ind ica găin e i d ru m u l. Acelaş obicei« se poate cons ta ta încă şi astăzi la g ă in ile să’ba- tice d in In d ii şi M a lacca , s tră b u n icele eă ine i noastre domestica.
C o tcodăcitu l g ă in e j datează de pe t im p u r ile când găina în că nu se n u m ă ra p r in tre an im ta e le dom estice, ci tră ia să lba tică . Pe a tu n c i dacă v ro ia să ouă, ea se re trăg ea, ca şi astăzi, departe de consoartele ei. In tre tim p însă ce le la lte g ă in i p lecau m a i departe, şi deoarece nu le gSsea, începea să cotcodăcească pen-
Fiecare om ore o linie sîe noroace şi ghinioane
D es ig u r că fiecare om cunoaşte z ile proaste, in care n u -i reuşeşte n im ic , când are un „ m i n i m “ de cap ac ita te fiz ic ă şi sufletească, m im p ce tn a lte perioade ale v ie ţii poate realizia to t ceeace doreşte. D u p ă re zu lta te le u n o r cercetări ş tiin ţific e , p erioadele de prospeţim e su fle tea scă, s p ir itu a lă şi fiz ic ă , p recum şi cele de e p u iza re dep ind de ro ta ţia soare lu i (23 de zile) şi a lu nei (28 do z ile ). F iecare oin. b ărb at sau fe m eie, are o lin ie de noroace şi de g h in io a n e care depinde de acest r itm a l astrelor.
Puterea unui p o ï ip
Se ştie că p o lip ii au o putere u- ria ş ă . U n octopus, p o lip cu opt brate , posedă ventuze cu o putere de absorb ire de 1,3 k ilo g ra m e pe ce n tim e tru p ă tra t. Deoarece fiecare b ra ţ p re z in tă num eroase ven -uze de acest fe l, se poate im a g in a ca un om a taca t de un astfe l de a n im a l nu n ja i poate ven i la su p ra fa ţa m ă r ii.
I
D e u n d e w in e n u m e l e c â in e lu i j|tc h ® M > tc h o u “
C â in ii ,,*chou-tchou‘’ , care se p o t recunoaşte după lim b a lo r neagră, sunt o rig in a ri d in C h in a . Acolo ei sunt ţ in u ţ i de fa m iliile cele m a i sărace, care-i şi iw ănâncă. ,«Tchou- tehou“ n u în seam n ă a ltceva decât „cam e“
Ce! mai puternic animal
din lume
Este fo a rte in te re s a n t c ă an im a le le m inuscu le p o t p u r ta g re u tă ţi in f in i t m a i m a r i decât celelalte a n im a le . A stfe], d in acest p u n ct de vedere; u - recheln ’-ţa poate f i co n s id era tă cel m a i p u te rn ic a n im a l d in lum e, d e oarece p oate p u r ta • g reutate de 1204 o ri m a i m a re decât a el p ro p rie . j
Octombrie 1916. ta ora După aceea, contele Stürgkh Alfredo în persoană se apleacă cu te hoteluri din lume. Când Intri, al¿ga 1 1.2S filx, un domn înalt, dis- ceru sücla sa specială de ..Kirsch- gravitate peste mâncarea fierbinte impresia că prîntr’un miracol, tră-
tins, intră în restaurantul wasser“, pe care i-o dăruise bă- şi toarnă sosul deasupra tăiţeilor. ieşti cu cincizeci de ani în urmă,Meissl & Schadn. din Viena. Era trânul împărat Franz-Joseph. La Madrid, la ,>Casa Moran“, Un coridor legat de cele douăun om punctual. în fiecare zi apă- fiecare zi. după masă, lua poti mânca „chiromova“, un fruct săli mici de mâncare. Amândouă,rea exact la aceia? oră- Chelnerul câte un păhărel din băutura aceas- care se aseamănă putîn cu anghi- clădite în stil rococo sunt zugră-îl servea cu foarte multă atenţie, ta preţioasă. narea şi cu pepenele si are un gust vite în alb si auriu: scaunele suniAvea un nume cunoscut; purtarea Contele Stürgkh duse, cu un de căpşuni, ananas si şampanie. E roşii, draperiile sunt de brocat ioşullui era, însă. simplă şi familiară, zâmbet uşor, paharul la gură. apoi minunat. Dar tot atâta de minu- In aceste saloane străluceau, acum
Comandă o supă cu tăeţei, rasol ceru lui Herr Fruhmann să-î facă nate sunt S* mişcările delicate şi treizeci, patruzeci de ani la lumi»¡5i „geröstete Kartoffeln“, cartofi plata Pl'ne de atenţie, ale oberchelneru- na candelambrelor, uniformele a-tătiţi după obiceiul vienez: tăiaţi Se pregătea tocmai să plece, I«1 Antonio, când serveşte „chiro- legante ale ofiţerilor şi bijuteriilemărunţi şi puţin prăjiţi. Domnul când doctorul Adler se ridică. ~e mova“. scumpe ale doamnelor din înaltaacesta era contele Stiirgkh, primul apropie de el, scoase un revolver. Domnul Bicard dela „Re]ais de societate.ministru al imperiului Austro- ţinti şi trase patru focuri asupra la Belle Aurore“ din Paris, nu e Mulţi clienţi se aşează şi azî la
primului-mînistru. un simplu oberchelner; totuşi, el ora prânzului la aceiaşi masă peHerr Fmhmann era întors cu persona! serveşte cu o iuţeală şi care au ocupat-o pentru prima oa-
Ungar.
spatele. Abia în clipa când corpul contelui Stürgkh se prăbuşi la pământ. îşi dădu seama ce se întâm-
amiimfilcunu! şŞ| ©berehefnei*
•j »?
ra acum douăzeci de ani.Dacă te opreşti în pragul sălii
de mâncare, un domn scund si îndesat, cu un zâmbet pe buze. se va apropia de tine. E Herr Fruhmann, cel mai recent angajat dintre obercheineri; nu e decât de optsprezece ani acolo. Ceilalţi doi au, unui treizeci şi trei şi celălalt cincizeci şi opt de ani de serviciu. Herr Fruhmann te primeşte glumind:
—Wer zu Meissl kommt kommt nicht 7-u Schadn. (Cine vine la ».Meissl“, nu vine la „Schadn“). Această frază are în limba germană. un dublu sens: cine vine la
. , ,. „ . Meissl nu păgubeşte,o jndemanare extraordinara incom- ^ ce te_ai asezat Ja ^pa rabílele sale, hors d’oevres’: ît; oferă tradiţionalul PinrlfiPi^h-
plase. Buimăcit, sări la Adler şi-î somnul roz ca petalele fîne de tran- sub diverse] sa¡P înfăţişări- aceeiapucă revolverul. dafir. legumele savanţ aromate,
Dar atunci răsună o nouă împuş- nenumărate feluri de câmaţi, eres- bun^ servită cu hre-in si sos de' După câteva minute intră un alt cătură, glontele trecu prin palma taţi la distanţe egale. mere, specialitatea casei Meissl &domn şi se aşeză la singura masă lui Herr Fruhmann şi răni pe un Oberchelnerul, în special în Eu- Schadn; ori „Paprika-Huhn“, puicare mai era liberă. Părea distrat client din local, la picior. Chelnerii ropa, e un personaj important, nu gătit ungureşte,’ cu un sos de'boia?i. fără să se uite pe listă, coman- scoase corpul «ui Stiirgkh din sală. numai fiindcă. întocmai ca vestitul şi smântână, o mâncare delicioasă-dă menu-ul fix. Era d-rul Friede- Faţa i se înegrise. artist Hubner din Abbazia, ştie să ori „Lungenbraten - gufasch“»’rieh Adler, fiul d-rului Victor Ad- — Sunt doctorul Adler. — zise scoată carnea unui homar din ca- muşchi fript înăbuşit şi ca desert1er fondatorul partidului socialist calm atentatorul, fără să încerce rapacea sa, cu aceiaşî grijă pe care poate un >,Pa¡at-schinken“ ce~a ceaustriac. măcar să se împotrivească. Voi o are un sculptor când scoate câr- nu înseamnă şuncă cu toate că în
Mai era un personaj important explica totul la proces. pele ude de pe o sculptură preţioa- limba germană şunca se num-şte,acolo, dar nu un client al restau- Doctorul Adler fu condamnat la să; Nu e numai un expert în ale „Schinken“, _ ci două omlete finérantului. Trecea atent dela o masă 18 ani închisoare dar după revo- mâncării; e Şi un cunoscător al oa- umplute cu un sirop cald de cap*la alta, supraveghind serviciul. Se Juţie a fost amnestiat de restul pe- menilor. Cine ar putea să observe suni.înclină în faţa contelui Stürgkh, depsei. Un timD a fost secretarul mai bine decât un oberchelner.zâmbind respectuos şi-l întrebă general al internaţionale Socialiste Persoanele din înalta societate? ° "OVESTE TRAGICA dacă supa este bună. La masa doc- din Zürich si azî deţine un loc de pe om îl cunoşti la mâncare şi la » «torului Adler nu se opri însă, căci frunte în partidul socialist austriac băutură. oglindă’care îti re S iX în e *nu-1 cunoştea Imperiul nu supravieţui mult timp In restaurantele mari, obe^chel- unei lumi dispárate întregul o-
Herr Gustav Fruhmann. ober- contelui Stürgkh. Rana lui Herr nerul are o funcţie foarte însemna- raş e ca o am intire ve duremiiă chelnej-ui restaurantului Meissj & Fruhmafln se vindecă. Dar el ră- tă. numai patronul e egalul său şi totuşi dulce a v t e « ! * S t a L Schadn, e un om conştient de in- mase cu o cicatrice de care e foar- Ceilalţi chelneri au pentru el un patru decenii Poa^e că nu s’a semnatatea rolului pe care-1 înde- te mândru. Dealtfel, mai are o a- respect asemănător cu al funcţio- schimbat prea mult de «inel plineşte. Sala era Pimă; publicul mintire a acestui eveniment: lista narilor de bancă pentru directorul vi~n «î o r.- t * *• ■ era format în cea mai mare parte de bucate pătată de sângele conte- lor. I - a ? Pf «rat gratia argin-
%ÏÏ? Ä 1 5 P S dtaV Ş â¡ e s s t s S ? d „ spedaii,a,ea casei a - carieră de — «A»»™'
iru a căpata o asemenea sjujbă. celeaşi valsuri pline de viaţă, cu o
nată cu măduvă, servită Cu fasole mare şi varză rece, cu iaurt Si sos de mere, sau cu sos de hrean.
I REVOLVERUL ŞI CAFEAUA
s e S tT în mafSmUlte5ifetarPlm pă- Un ° m Cu irusturi rafî"ate chiar dacă nu se‘ plăteşte nici un uşoară notă de tristeţă răsună pre-
2*5, z i £ X ’S'ZStJS saLariu: bac5isuri,e * tutinden5 •*£/Ï«S e tot a fJ dS-IJSportJ?nÍ Sunt multe persoane cari îl Pri- Şi altele încă
l Pana cand Vesc pe oberchelner ca pe un ser- De pîjdă carnetul de însemnări alt tfih ff r" lc CU vitor sf nimic maî “ “l*- El cred Ini Herr Fruhmann Ţl-f arată, po-trY .¿ H a j treacă prin- de pildă, că Ia Paris la ..Tours vestindu-ţi fel de fef de amintiri şi,
C , , Q . , . . M ân d rii» ner W teiH ( d’Argint“, el n’are altă grijă decât deodată, ai impresia că reînvie ve-ontele stürgkh isprăvise j^ ate arile oricât de fine. de a supraveghea ca specialitatea cbea Viens a »Dunării Albastre- ,
masa. Ceru cafeaua. Era un “f í cele mai desăvârşite ale casei. ratia rtimenfca în propriul a fetelor drăguţe de oe Rtngstrasse, on! Pretenţios, insă când i ** t rijor celebri nu pot sa-si cu- ei sânge, să fie servită cum trebue. a cailor arabi cari dansau mazurc*
se aducea cafeaua rece. făcea u- crească un renume mainte de a Nu e privit ca o fiinţă cu dureri şi în curtea Palatului Imperial şi aneori observaţii domnului Fruh- ft s u liţe după toate regulile ariei. b,icur{î ca şf tine Nimcnj „ se roî!i uriaşe d Prater ^
Si ”s P Sla bucătane4 pânf CfeI.e mai ^numite gândeşte că are şi alte preocupări. - Oameni? mari sunt adeseoride mancare erau şaptezeci şi două nu-si datorase faima numai modr- Cu toate acestea, e] poate fi un co- foarte interesanţi, îţi povesteştede trepte de urcat Ini tum au fost preparate, ci ober- lecţionar de stampe japoneze, un Herr Fruiimano. — Uite-te la dom-c Von .^a|tf rnfl Raffe wird man f/>e¡"erll|ui fare supraveghează fe- bun zoolog sau amator-fotograf, în nuj ace'a înalt care sade Ia masa
7~A K z cin z,ca,a v ie ‘ L s «îrvite. timpul liber. d!n cojţ. Nu ştiu cum î] cheamă. Nu? - i>-Cme bea cafeaua rece se Celebrele ..Fettucini“ servîte la Cine vine la Viena nu trebue să cred să fie un om crtoscut; dar.ace rrumos y restaurantul Alfredo din Roma, piardă prilejul să viziteze hotelul dacă vrea să devie, trebu«* să se
? 39H CeL nlu , SUnt n,$te tă,tei au.ri i acoperiti 011 Me?ss> & ?chodn, Ca şi aristocra- grăbească căci dacă mai mănâncă frumos bărbat din lume, Herr Fruh- un sos mmuanat Momentul prin- tul Si vestitul hotej Sacher e unul vreme îndelungaţi alât de mult se m ^ pal în pregătirea lor, e acela, când dintre ce!» mai vechi şi mai ciuda- (Coottraare la p«g ♦-* )
d e J O H N Q: ~ N T H E R
DIN LUMEA REGILOR(U rm are
va îmbolnăvi si s’ar putea să moară. E un om foarte ciudat. Comandă în fiecare seară un hors d’oeuvres, două mâncări şi un desen. Când termină masa se duce la Grand Hotel şi cinează încă odată. I-am propus să mănânce a doua oară tot la noi. Dar nu vrea; îi e ruşine de mine.
Herr Fruhmann preferă însă să-ti arate persoane mai importante.
— Uită-te la masa din coltul celălalt. Doamna aceea care mănâncă rasol e principesa Lonyay. Cum? Nu .ştii cîne e principesa Lonyay?
O expresie de mulţumire apare în> ochii lui Herr Fruhmann; se bucură că poate arăta unui străin unul din personagiile celebre ale vremurilor treoute.' Principesa Lonyay — o femee scundă şi bătrână, bine îmbrăcată — a fost soţia prinţului moştenitor Rudolf, care s’a omorât împreună cu a- manta sa, baroneasa M aria Vecera, la Mayerling, lângă Viena. Sant patruzeci şi patru de ani de atunci. Cunoscuta tragedie imperială lăsă tara fară moştenitor şi schimbă întregul curs al istoriei europene.
— Această femeîe. — încheie Fruhmann — pe care o vezi în fata d-tale. în Viena socialistă a anului 1933, ar fi fost împărăteasa Austriei-.
Renumiţii oberchelneri din Europa formează o clasă aparte. Se cunosc între ei, ca şi membrii unei a- sociatiî, şi sunt legaţi printr’o francmasonerie secretă
Nimic nu-i surprinde; chiar dacă un client ie cere friptură de pui cu cremă de ciocolată sau muraturi Ca ghiaţă. Ca şi artiştii mari, ei Stîu să potrivească rolurile pe cari trebue să le joace. Uneori, în tîmp ce serveşte pe un client vechi, o- berchelnerul îşi permite să vorbească despre unele întâmplări interesante din cariera sa. Tocmai a- tumci poate să răsune dela o masă alăturată: „Herr Ober!“ sau „Garçon!“ sau chiar „Boy!“. un client nemulţumit de mâncare îşi varsă furia asupra lui. cu toate că el nu poartă nici o vină
O PATĂ DE MÂNCARE PE CĂMAŞA REGELUI
I n anul 1906, la Marienbad, prietenul nostru. Herr Fruhmann, îl servea pe Eduard V II al An
gliei.Odată, dîn nebăgare de seamă,
regele îşd pată pieptul cămăşii cu spanac. Herr Fruhmann apucă repede cu un cutit şi curăţă locul u»de era pata, apoi o şterse cu un prosop udat în apă caldă, până ce nu mai rămase nici o urmă. Regele Eduard îi zise:— Dacă s’ar putea, te-aşî răsplăti nirmîndu-te Cavaler al O rdinului Jaretierei.
E cea mai înaltă decoraţie engleză.
In aceeaşi zi. ameţit încă de cuvintele măgulitoare ale regelui, Herr Fruhmann servi pe un fabricant bogat din Berlin, care venise la restaurant cu «n fox-terrier.
— Serveşte întâi pe tânărul, îmi zise clientul.
L-am întrebat politicos:— Pe care tânăr?— N’atizi? Să-l serveşti întâi pe
tânărul I răcni el.Herr Fruhmann şi ceilalţi chel
neri trebuîră să îngenuncheze pe podea şi să prezinte câinelui diferite mâncăruri, până ce acesta a- rătft printr’un mârâit dacă vrea o
costiţă sau o altă delicatesă asemănătoare.
La Washington, Herr Fruhmamn primea trei dolari pe zî peste salariul său, ca să-l servească pe marele actor Richard Mansfield. A- cesta era spaima chelnerilor. Bucata de carne pe care o comanda trebuia friptă exact trei minute,— ca să rămână aproape crudă — şî servită cu o duzină de stridii.
Mansfield avea o manie: punctualitatea. In fiecare zi înainte de spectacol trăgea un pui de somn. Un chelner trebuia să-i aducă o sticlă de apă minerală şi să-l scoale exact la ora şapte, — nici o secundă mai de vreme sau mai târziu. Chelnerul aştepta în fata uşii şi se uita prin gaura cheii la ceasul de pe noptieră. Exact la ora şapte bătea în uşă, intra şî punea sticla pe masă; Mansfield se uita la ceas şi mormăia.
Herr Fruhmann s’a născut la Viena. La şaptesprezece ani pleacă în Anglia să înveţe engleza. Pe timpul acela, un chelner tânăr care avea ambiţia să facă o carîeră strălucită trebuia să urmeze o cale precisă întâi, ucenicia ca pico] în oraşul natal. In acest timp, tânărul aspirant trebuia să strângă banî ca să poată Pleca în alte tări pentru a învăţa limbile străine.
Nu-i aşa greu, cu toate că pe vremea lui Herr Fruhmann un picólo mi avea nici un salariu şi primea bacşişuri foarte mici. N’a- vea nici o zi liberă şi orele de serviciu era dela şase jumătate până la miezul nopţii. Dormea şi mânca la restaurant Şi nu ieşea aproape de loc dîn casă Nu avea ocazia să cheltuiască bani. deci.
ODISEIA UNUI CHELNER
După ce lucra vre-un an într’o pensiune din Anglia, avu loc primul eveniment important
din viata tânărului Fruhmann. In- trio zî, un sufragiu de pe un vapor al liniei Southampton-Africa de Sud îi dădu o banană. Nu mai văzuse niciodată un asemenea fruct De dragul bananelor plecă în Africa de Sud şi rămase acolo un an. Se întoarse la Viena pentru serviciul m ilitar, dar. de oare-
&»n pag. 3)
ce contingentul lui nu fu încorporat, plecă din nou. De astă dată la Triest şi de acolo spre orientul apropiat Fu angajat la ,,Palatul de vară“, un hotel de Pe malul Bosforului, în apropiere de Con- stantinopol. Avea douăzeci de anî când avu loc al doilea eveniment din viata sa atât de bogată.
Era ]a Terapia. Un grec foarte bine îmbrăcat, cu înfăţişare distinsă, îi spuse într’o seară:
— Te angajez ca oberchelner, dar ou o condiţie: să nu ascunzi prin buzunare cotlete de berbec.
Herr Fruhmann află mai târziu că domnul acesta fusese foarte bogat dar îşi pierduse averea la cărţi. Acum îşi transformase vila sa din Prinkipo în tr’un hotel cu restaurant Fruhmann plecă la Prinkîpo.
— Abia când i-am văzut pe ceilalţi chelneri, povesteşte Herr Fnihmann — mi-am dat seama de ce m i-a vorbit de cotlete de berbec. Chelnerii aveau înfăţişare de pîrati.
Proprietarul restaurantului era o fire romantică. Considera că e sub demnitatea lui de a exercita profesiunea de restaurator. Apărea la ora prânzului, foarte târziu, când era multă lume şi comanda cu glas tare cele maî scumpe feluri de Pe listă. Chelnerii aveau ordin strict să nu spună nimănui că el e proprietarul restaurantului.
Dela Prinkipo Herr Fruhmann plecă la París, să înveţe franceza. Apoi în orientul apropiat, de astă dată în Egipt. Se înapoie la Paris ca să se perfecţioneze în franceză şi la Londra pentru a-şi completa garderoba. Nu mai era un simplu oberchelner, ci „chef de rang“ a- dîcă singurul oberchelner al unei întregj săli de mâncare, o slujbă destul de bună La Ostende, la Hotel Continental, o servi pe Anna Held, căreia, în fiecare dimineaţă doi francezi experţi în arta înfrumuseţării, — ajutaţi de o cameristă -— îi făceau un masaj facial.
— Anna Held era seara foarte frumoasă şi toată lumea o admira. Dar nimeni nu i-ar fi aruncat măcar o singură privire, dacă ar fi văzut-o aşa cum o vedeam eu. dimineaţa.
DELA ÎNCEPUT
A poi, marea lovitură: Herr Fruhmann se decise să pi©* ce' la New-York. Graţie
francmasoneriei care-i leagă pe chelneri între ei, fu recomandat de asociaţia lor unui om cu vază: Iui Oscar dela Hotel W aldorf. A- cesta îl angaja.
„Nu-mi pasă ce ai fost până a- cum. Aci trebue să porneşti dela început Vei fi un simplu chelner“.
— Domnul Oscar avea perfectă dreptate, — îmi explică Herr Fruhmann. bi America totul e altfel decât la noi, aşa că am fost nevoit s’o iau dela început. Am trebuit să învăţ ce este conopida cu unt, cum se servesc cartofii copţi şi că americanii sunt întotdeaunagrăbiţi.
H err Fruhmann a servit rând pe rând în toate etajele, dela al şaptelea până la al doilea, unde se aflau sălile de banchet. încetul cu încetu urca în g ra i Când să capete gradul cel mai înalt nu mai avu răbdare să mai stea şi plecă la Washington.
Acolo o servi pe renumita Schu- mann-Heinck. Auzind că Fruhmann e născut la Viena, ea îl îmbrăţişă şî—I numi, scumpul ei „W iener Strizzi“ ; un deminutiv pentru băe- ţii mici cari se ţin după muzicanţii de stradă.
Continuându-şi studiile de oberchelner, Herr Fruhmann colindă prin diferite oraşe. Plecă la Atlan- tic-C ity, la St. Louis, la Montreal unde servi în vagoanele-restau- rant ale Căilor Ferate din Canada. După cinci ani şi jumătate se întoarse în Europa.
Acum începe epoca de succes şi glorie. In Egipt fu numit oberchelner la vagoanele restaurant ale Societăţii internaţionale.
Plecă apoî Ia Cairo şi deveni o- bercelner în sala grătarului la „Shepheard“. Era un serviciu excelent, la unul dintre cele mai m ari hoteluri din lume. In sezonul următor deschise Ia Luxor „Restaurantul Vienez“.
A fi patron... iată vîsul tuturor oberchelnerilor! Dar, ca întodeau- na, visul fusese mai frumos decât realitatea.
„Restaurantul Vienez“ aducea un venit destul de bun. Dar era ceva stabi;. departe de multe ţări interesant, şi H err Fruhmann nu maî putea sä se plimbe dintr’un loc în tr’altul.
Când se dovedi că soţia sa nu poate .suferi clima în Egipt, fu foarte fericit că poate preda restaurantul şi acceptă serviciu] excelent de manager la „Excelsior Palace Hotel“ din Triest.
Acolo îl servi pe Arhiducele Franz Ferdinand scurt timp înainte de atentatul din Sarajevo. Franz Ferdinand, care a fost ucis, era el însuşi un ucigaş. Un ucigaş de păsări. Arhiducele era un vânător pasionat.
L-am întrehat odată pe Herr Fruhmann dacă a întâlnit pe cineva care să aibă o poftă de mâncare excepţională.
— Am cunoscut un olandez, un patinator de profesie, care a mâncat odată douăzeci şî trei de fran- zelute la cafea.
Apoi îşi reaminti de fastuoasele dineuri date de diferiţi regi Ce stomacuri sănătoase aveau o-
dînioară oamenii! Oberchelnerii, cari observă orice, a« remarcat un fenomen ciudat al epocii post-belice. declinul nu mimai al puterii po-
( C ontinuare în pag. 1®>
A A P Ă R U T
Cea m ai plăcută revistă pentru copii şi tin e re t care publică săptămânal povestiri distractive, fabule, hum or, desene şi versuri
ale c itito rilo r . ■ -
ZIARUL COPIILORU publicaţie neîntrecută in acest jen care stârneşte a d m i r a ţ i a tuturor acelora care o c i t e s c
IN C Â T E V A» ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ « ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ m
R À N D ü iaeSKaiKKS iiiuaiaaciif,
SS în c ă delà începutul anulaiî 1943, C o lec ţia „A d o n is ” îş i re ia a c tiv ita te a -i cunoscută de marie an im atoare a poesîeî, publicând. în condiţiun î itechniice destul de onorabile, caetul Ide poeme a l lu i Io n M a rin N ic o la , „ V is u l poe tu lu i .
D eşi cu o a c tiv ita te p ub lic istică m a î veche, totuşi, cu „ V is u l po e tu lu i” Io n M a r in N ic o la este la cartea de 'debut.
M a jo r ita te a v e rs u rilo r d in această culegere, poetu l le înch ină acelei h im erice fem ei — iu b ita Idea lă — c ă re îa -î spune ch ia r d in poesía cu ;eare se deschide vo lu m u l:
„F a ta cea d in basm ul ce-l c iteş ti N u eştj tu ş l n 'o să f ie , poate, N ic i în pa tru sute de poveşti De.aş iu b i eu te te le pe toate. Iu b ita de ie r i. de azi, de totdeauna
căre ia i se adresează p oetu l în v e rs u rile acestea» nu va putea în truch ip a nic iodată idealu l fernen în a l dragostei lu i. fiin d că:
„ T u eşti doar păm ântu l ş i m inciuna. E u poetu l ce visez la stele .
v In im a , doar in im a -m i nebuna, Te-a’nă lţa t o c lipă pân’la ele.
„R ă m îi dar în lumea ta de humă, Lasă-mă pe m ine to t ho inar.
' Să-m l clădesc d in fieca re g lum ă Cel m ai com plica t abecedar” . T o tu ş i, se resim t« în versu rile lu i
Io n M a r in N ic o la , un continuu re gret după flecare iub ire trecută.
In cartea de fa tă sunt cântate fe rn cea şi iub irea . — cauza şi efectu l fe r ic ir i lo r om eneşti de o c lipă şi ale tu tu ro r d e z ilu z iilo r şl d u rerilo r.
In vers uşor, sonor, a lert, poetul nostru îş i cântă iu b ir ile trecute, dea- tan g u l ce lo r c incizeci de pagini şi în a lţă Im n u ri de slavă fem e ii, care "deşi este „ doar păm ântu l ş i m in c iu na " răm âne totuşi „D o m n iţa ” lu î, căre ia nu se sfieşte să-i spună in poema „D e -a i ven i” .
D e .a l ven i în sa tu l meu odată, Te-aş p r im i ’n caleaşca mea la ga ră ; A l f i ce a m a i a lin ta tă fată.E u aş f i cel m a i bogat d in ţară .
1 Cu incontestabile c a lită ţi poetice „V is u l po e tu lu i” înseamnă, pentru auto ru l lu i. un debut m erituos, care ne îndreptăţeşte să aşteptăm de la Io n M a r in N ic o la m u lte lu c ru ri noui şi o rig ina le in meşteşugul p o tr iv ir ii de cuvinte.
C o lec ţia „A donis” m erită neprecupeţite fe lic ită r i pentru că p rin acordarea g iru lu i său a p rom ovat un nou poet.
■ Senin şl n etu lburat de n ic i un ifream ăt d in ju ru l său. V ir g i l T re b o - n iu munceşte cu sârg şî g rije la opera sa p oetică pe care o a m p lifică m ereu, cu fiecare nou caiet de versu ri pe care-1 tipăreşte în C o lec ţia „A d o n is” a l căre i c tito r şi an im ator este.
Ş i cu cât ins inuările răutăcioase sa înm ulţesc în ju ru l om ulu i ş i a operei, cu a tâ t m a î m u lt V ir g i l T re b o n iu se în a lţă către piscul a firm ă r ii sale ca poet unic şi o rig in a l al lir ic e i tin e re rom âneşti d in veacul douăzeci.
A cest irem ed iab il înam orat de poe- sie, a scos de sub teascurile tip o g ra fie i. în u ltim e le lun i, a lte tre i caiete de poeme, în titu la te : „ F o c u l adus” , „ M u l t m a i sus” ş i „G eorge Tăvală” ,
D acă a rta este o m anifestare spontană a s p iritu lu i, atunci V ir g i l T r e - boniu con firm ă d in p lin această a f ir m aţie . deoarece actu l de creaţie la
acest poet este atât de spontan şi im ed iat încât sub pana lu i v ră jită o ri ce m a te ria l devine poesie.
C reeator de v a lo r i poetice, pentru V ir g i l T reb o n iu nu se pune p ro b le m a m a te ria lu lu i. P en tru e l o rice m ate r ia l poate f i tran s fig u ra t sl capătă valoare a rtis tică . E ste aceasţa_ una d in tre m arile şî d if ic ile le c a lită ţi ale creea to rllo r de artă. care se resim te în în treag ă operă poetică a fecundulu i poet de care ne ocupăm.
P o ate prea m istic uneori sau chiar părând neînţeles d a to rită fap tu lu i ca V îr g î l T re b o n iu cere si lecto ru lu i un e fo rt de p artic ip are la actul poetic, poem ele au to ru lu i „ F o c u lu i adus", depăşesc cu m u lt p roducţia poetica românească, actuală.
C ităm o s trofă d in ,,Fata^ de arg in t” , poemă din ca ietu l a m în tît m a i sus.
„ T e cunosc mare dragoste.M ereu eşti pentru m ine veac şi
rouă,Ca o su fe rin ţă ce nu v re i să te _
r is ipeşti.D a r când în treb răsă r itu lScările se rid ică , d in no i plutesc ^M a i f er ic i te în trebările , semnal5" .M e rită a f i c ita tă în întreg im e
poem a „T â n ă ru l poet” d in _ caietu l „ M u l t m a l sus” , în care V ir g i l T re - botîîu îş i tălm ăceşte în parte , p o z iţia lu i poetică în fa ţa contem poraneităţ i i în t r ’o fo rm ă atâ t de o rig in a lă şi personală.
O bucată de anto logie este şî poem a „C â ine le meu” care poate f i dată exem plu m u lto r poeţi, pentru a rta pe care o închide în ea. în contrast cu sim plita tea subiectului si m ai ales a vocabularu lu i.
N im ic fo r ţa t în poesia lu i ^ V irg il T reb o n iu . C uvântu l este curgător Ş Î
totdeauna la locul lu î. F io ru l poetic este pretutindeni, confirm ând la_ f ie care ocazie h aru l cu care este dăruit acest poet. cu atât m a i m are cu cât o fe ră m ai des le c to rilo r săi. ris ip a de insp ira ţie cu care umple p ag in ile c ă ite lo r sale.
■ „ O ! V is u r i le noastre, legalestrâns de g l ie,
D in care isvorăşte o nouă poezie...Că’n fiece tu lp ină ce se’nm lădie ’n
vânt,E ziua cea de mâine cu la c r im ă şî
cânii...Aşa gândeşte în poem a „P e d ru
m u r i înso rite ” , poemă care a îm p ru m utat t itlu l e! şî vo lum u lu i cu ace- laş nume pe care-1 semnează Cons tan tin B a rc a ro iu şi a apărut de curând în C o lec ţia „A d o n is ” .
V iu . m ag is tra l, expresiv, trădând o autentică a rtă a portre tis tice i, este p o rtre tu l poetu lu i semnat de d. P e tre Pascu. I I inv id iem pe C onstantin B arcaro iu că a avut norocul să-şi găsească p ic to ru l care să-l prindă perfect. în lin ii sigure de m are m aestru in s p ira t şi a tâ t de bogat dăru it .
Se s im t « dela prim a aruncătură de och i s ig uran ţa c re ionu lu i care fă ră g reu tă ţi şi zăbavă a in tu it subiectul, aştem ându-1 în l in i i sigure şi d în tr’o dată pe h ârtie .
Constantin B arcaro iu este atâ>t de m u lt el în p o rtre tu l d -lu i P e tre Pascu, încât, p riv in d p o rtre tu l şi cunoscând poetul, a jung i să crezi că la început a fo s t portretu l.
S uperla tive le noastre sânt prea in sufic ien te pentru a putea fe lic ita cu
ele pe d. P e tre Pascu, pentru p o rtre tu l p oetu lu i Constantin B arcaro iu .
A m d ori să ne m a i în tâ ln im , şl cât m ai des. cu a rta d -lu i P e tre Pascu, convinşi f iin d că avem de aface cu im m are a rtis t a l penelulu i, d ar nu tot atât de m are modest şi îns in gurat.
L ir ic a lu î Constantin B arcaro iu , fără a însem na o etapă, cu vo lum ul ,JPe d ru m u r i înso rite ** îş i im prim ă şi o doză de optim ism şl seninătate, caracteris tic i absolut absente în toată producţia poetică de până acum, a poeitului.
N u -i m ai p uţin adevărat, că peisagiu! es tiva l pe care-1 cântă în noul său volum , poetul, nu poate îndem na la pesim ism , d ar o ri c u m 'n u -î to tdeauna generatoru l unui atât de ro bust optimism» cât se în a ltă d in tre p ag in ile acestor „D ru m u r i însorite” .
Cu un vocabular, obişnuit şi o a rtă de o sim plitate ş i m ai m are decât a vocabularu lu i Constantin B a r . caro iu în a lţă îm n u rl peisa ju lu i ro mânesc dela m unte, deal sau şes.
Cu un ochi de fin observator, poetu l nu pierde d in vedere n ic i un am ănunt care atârnă greu în balanţă creeri de aftmosferă. şl de fix a re sau d in am izare — după caz — a tab lou lu i.
D in p eregrinările lu i p rin ţară , din turneele de tea tru pe care le -a făcut, poetul nostru a furait n a tu rii, şi ş i-a f ix a t pe retină, o serie d in tre cele m ai m inunate şi diverse tab lou ri.
Im a g in i m ulte, fe lu rite şî care de care m ai nouî şi o rig in a le abundă în noua carte a lu i Constantin B arca ro iu . D a r aceste Im ag in i nu obosesc, fiin d că ele nu au fost scrise de poet num ai de dragul lo r. N u . Aceste Im a g in i fac p arte in tegran tă din fiecare poemă, nu sunt de prisos şi nu sunt
livreşti. E le completează sl precizează în acelaş tim p atm osfera poe- sieî, dând o notă de m ai mare lux şî bogăţie peisajului.
,J)rumul" ...„Drum eţ de’ ntofdca una, se’ndreaptâ
spre Mv^zî,Apoi coboară iute, sau anevoie urcă,Sburând în serpentine, ori cu un
deal în cârcă!”Im a g in i cari sugerează ideea de
continuă a lerg are a drum ulu i n ic io dată obosit şi to t m a i nesfârşit pe măsură ce-l parcurg i.
■ In „ D aruri pentru cocioabe”, a- părută în aceeaş harn ică şi neobosită C olecţie „A d o n is ” , Cristian SârbiA, ia lo m iţe a n care, după cam spune singur în „S crisoare pentru dincolop** un fragm ent auito b io g ra fíe — a p le - cajt „La Bucureşti ca să se facă cism ar”, ne-a dat a lte 23 de poeme noui.
M a jo rita te a b ucăţilo r sunt pastelu r i. T o tuş i, în fiecare d in tre ele chiar dacă nu este prezent se sim te izu l acela am ar pe care poetul l-a: Im pregnat în tre g ii sale opere poetice. Să nu fim fa ls în ţe leşi. P o etu l C ris tia n Sârbu nu-şi face din poesia lu t un stindard şi n ic i nu se bate cu pum n ii în p iep t că e poetu.'; -m uncitor, re - vendîcându-şî d reptu l la o v ia ţă m aî p u ţin aspră decât aceea pe care o duce. P en tru el poesía este a doua condiţie de v ia ţă . E l sim te şi trăieşte p rin poesie.
S u fle tu l sensibil a l poetulu i v ibrează o ri de câte o ri vine în contac t cu frum useţile fra g ile ale arte i. T o tu ş i, poetul nostru, care trăieşte prea aproape de su ferin ţa omenească este m u lt m ai sensibil la dureri decât la bucurii. E lo cven tă în acest
(C on tin uare in pag. 12-a)
FARD ŞS DOLIUSă se gândească femeile
care poartă doliul p lin . cu văl lung drapat pe pălărie şi lăsat să atârne de ju r împreju ru l feţei, că la o a tâ t de cernită învestmăntare, nu se mal potriveşte rrmchiajul violent, că trebue să se ferească de a creia o disanantă prea puternică şi o contradicţie în acelaş tim p.
Gene rimelate, obra ji vopsiţi. buze foarte savant conturate, dau o notă frivolă, in decentă chiar unei femei care poartă doliu. E penibil, dar trebuie să aăugăm. că o femee îndoliată numaj, la rochie si la pălărie (şi la accesoriu, e d rep ţi pare costumată când se fardează strident şi ne in v ită la comentarii pe care poate uneori, nu le m erită şi care in orişice caz, a r trebui să nu le provoace !
Gimnastică în contra oboselii
D e m u lt savan ţii se ostenesc să găsească o substanţă chîm îcă. aparentă la oboseala, sau o schim bare izo la tă a ţesutu lui sau organelor, ca expresie a oboselii; nu există însă n ic i o m etodă care să p erm ită m ăsurarea c a n tita tivă a oboselii om ulu i. O bo seala sau expresia p o z itivă a ei, activ ita te a sp iritua lă , f iz ic ă şi sufleteas. că, este o unitate de fenom ene ch im ice. nervoase sau g la n d o fu n c ţ'o - nale. Studiindu-se oboseala s’a luat ca rap o rt m axim ul unui singur e fo rt, epuizarea. P rob lem a b o lilo r de oboseală este însă a lta . Aci^ este vorba de re a liză ri de durată, fă ră pauzele necesare, consumându-se toate reze rvele f iz ic e şi sp iritu a le . O boseala cro n ică esta o tu lb u rare a e ch ilib ru lu i chim ic şi a c ircu itu lu i periferic.^ N o u l cercetări în trep rin se au arătat că oboseala cronică se m anifestă la mul^e b o li nu trebu ie considerată o epuizare ci d im potrivă o surescitare a sistem ului nervos vegeta tiv , îndeosebi a n e rv ilo r vascu lari. A c i trebuie să se renunţe la toate m ijlo a ce le de cx*
Cârpele de p ra f dacă nu sunt ia r în două jum ătă ţi. Se pune o citare. deoarece acestea n ’au decât un curate. îmbâcsesc mobila şi le strU jum ătate în tavă, se rad merele, efect fo a rte lim ita t, producând după că luciul. Să nu vă pară exage- se storc bine de to t de zeama lor. aceea vătăm ături. Oboseala cronică ra tă . următoarea recomandaţie ; se amestecă cu zahărul şi vanilia poate f i provocată de focare de pa
te fiecare zi. după ce a ţi şters şi se pun peste jum ătate d in a- f o t o X n i iV r o i i ic e care 'treb uiesc minuţios praful — este o treabă lua tu l d in tavă. cealaltă jum ăta te în tâ î îndepărtate. ’ O com batere pe care slugile o fac întotdeauna se pune deasupra. activă a oboselii cronice se face p rinfoarte superficial — spălaţi bine se dă la cuptor la foc po triv it, antrenarea c irc u la ţie i p e rife rice şi cârpa cu apă şi săpun, apoi pu- Se tae în hmăU ?i ss puărează ^ i in u l
n Jpti m ^ T n p r f lÁ ^ i r n t ñ ' zahăr vanüat. Din această can. însem nat î l ioacă aci e x e rc iţiile gim -o veţi avea perfect curata. tita te ies 18_ 20 de bucăţî .Am văzut nenumărate gospodi
ne ştergând prafu l cu cârpe murdare care la simpla atingere scoteau nouri de praf. Este dela sine înţeles că o astfel de cârpă este purtătoare de moarte şi că p lim bată pe mobile în loc să adune praf, depune o parte din cel pe care tl conţine. Este bine ca tn camera de bae să aveţi un săculeţ făcut d in creton în care să păst ra ţ i cârpele de p ra f spălate şi uscate.
Prăjitură cu mere delic ioasa
Proporţiile : un s fe rt kg. unt,, un ou o lingură oţet. 350 gr. fă ină. un vârf de cu ţit de sare 3 .in- guri de zahăr un kg. de mere. un pra f de vanilină. Se amestecă bine făina cu untul, se adauaă oul, zahărul oţetul, sarea. Se face un aluat, care se lucrează bine.Se desparte apoi în două ju m ă tă ţi şi se lasă la rece 10—15 minute.Se lucrează din nou se împarte
Pentru
PENTRU BUHELE GOSPODINE
r
D O A M N A
C e re ţi ia f ie care 1 şi 15 ale f ie c ă ru i luni la to ţ i ch ioşcarii şi d e p o z ita rii
de z ia re
MARIANAE S T E R E V I S T A C A R E ÎM P L IN E Ş T E T O A T E D O R I N Ţ E L E D -V O A S T R Ă D E
F R U M U S E Ţ E , MOD Ă ,
GOSPODĂRIE Sl LITERATURĂ
Dinţi artificiali chiar în antichitate
Ş î în an tich ita te exisiau adevăraţi a t i ş t l în dentistică. Aceasta s’a putut constata p rin numeroase descoperiri făcute în m orm inte străvechi. Pe tim p u l lu i H ero d o t vechii egipteni dispuneau de adevăraţi m eşteri denta ri. F a ra o n ii purtau d an turi false p ivo t-u rl. In m orm inte etrusce s’ att găsit lu c ră ri în aur, proteze de ging ii etc.. datând dîn secolul al 9-lea înainte de Christos. Ş l fen ic ien ii vechi ştiau să facă d in ţi a r t if ic ia l! . In E v u l M ed iu s’a în reg is tra t un regres considerab il în dom eniul igienei corp u lu i. N u m a i a ra b ii şi câteva şcoli europene făceau excepţie. A b ia în seco lu l a l 18-lea ş tiin ţa dentară a început să joace iarăşi un ro l. progres sând până la n iv e lu l de astăzi Deosebit de m erituoşi în acest dorrxíniti au fost g erm an ii Jakob Josef Serra şl P h ilip p P fa ff . acesta d in u rm i dentistu l lu i F re d e ric cel M a re . In anul 1700 au fost puşi în circu laţie d in ţi fa lş i „m oderni” , ca rî se pot adm ira încă în musee. A ceşti d’nţî p r im itiv i erau f ix a ţ i în gură cu ajuto ru l sârm ei. T im p de două secóla d in ţii a r'.if ic la li erau fa b ric a ţi cu mâna. A b ia acum 50 de ani dr. August W iegand si E rn s t V e tte r día P fo rzh e im au deschis p rim ele fab ric i dîn E u ro pa pentru d in ţi a rtific ia lii D esig u r că cu tim p ul s’au p erfecţio nat şl Instrum entele dentare. în a in te se în treb u in ţau adevărate „unelie de to rtu ră ” în fricoşătoare . A s tfe l se poate înţe lege că cei cari sufereau da d ureri de d in ţi se rugau unei sfin 'e anumite: în E v u l M ed iu , şl anuma S fin te ! A p o llo n ia , care a fost tortura tă sm ulgându-î-se d in ţii. N u ab ilitate. cî fo rţă se cerea pe atunci unul dentist.
Morfinădin cozile de mac
M o rfin a b ru tă este o substanţă Importan tă pentru industria medicamen
te lo r. In u ltim u l tim p s’a constatat
că se poate obţine m o rfin ă şî din coz ile de mac,, care până în p rezent eraii aruncate sau fo losite num ai ca pale»
Haine din păr de pustei
Z ia re le franceze scriu că în acea»«
tă ia rnă m area m odă de pe Riviera: sunt hainele din „lână de pudel” Nici
un câîne pudel de pe R iv ie ra ntt
poate scăpa soarte l de a f i tuns î i c lin ic a d -ru lu î V a u lc a r din Cap
F e rra t. P ă ru l de pudel este supus ţi
nui tra tam ent special sl apoi ţesut, dând o stofă asem ănătoare lâneî Pen
tru o haină de doam nă trebuiesc tunşî 50 de câin i pudel.
dvs. Doamna!
Cine n ’a trecut prin acele în grozitoare stări sufleteşti de adâncă. deprim are în care şi-a s im ţit Sfârşită toată energia, toată puterea de a m ai răbda, de a m ai aştepta de a m ai nădăjdui în ■Ceva ? Cine n ’a crezut la un mom ent dat, că pentru el, v iaţa nu ¡mai are n ic i un rost, că totul e 'âfârşit, distrus cine n ’a crezut că pentru el n ’o să m ai vie niciodată O zi bună. senină, cu care să-şi regăsească dragostea de viaţă, în crederea în viitor încrederea în Éíne ?
Toţi. to ţi am trecut prin disperă r i. prin desnădejdii pe care credeam qă nu le vom putea suporta cărora credeam că nu vom putea Supravieţui şi totuşi, totuşi, viaţa
CURA DE ÎNFRUMUSEŢARE
Faceţi în fiecare p rim ăvară o Cură de zeamă de m orcovi: este excelentă pentru curăţirea sângelui şi im plicit, a tenului. M orcovul poate fi m âncat crud, dat prin râzătoare si asezonat cu Sare» lăm âie şi untdelemn: obţineţi o salată adm irabilă şi mult ffiai sănătoasă decât oricare alta.
Persoanele anemice, persoanele care şuieră de oboseală Nervoasă, de surmenai, cele care iVOr să-şi desintoxice organism ul, fac o cură adm irabilă bând în fiecare dim ineaţă un pahar de zeam ă de m orcovi cruzi.
R ezultatele sunt atât de satisfăcătoare. încât cine a încercat în tr ’un singur an această m iraculoasă şi atât de simplă şi la îndem âna oricui, cură de înfru m useţare, o foloseşte cu regula^ frítate, în fiecare an.
Un secret de frumuseţe
V re ţi să răm âneţi mereu 'tâ
nără, v re ţi să dispară ca prin
îarm ec ridurile? De două ori pe
săptăm ână puneţi pe fată. pe frunte, pe bărbie, pe ochi, priş-
nite bine înm uiate în tr’un ames- ilec făcut din părţi egale de infuzie de coaje de gutui şi de ra
chiu.
din noi a triu m fat, ne-am regăsit încetul cu încetul, echilibrul sufletesc pierdut, ne-am agăţat iar die o nădejde sau de o him eră, am început ia r să credem, ia r să luptăm. să aşteptăm. Totul este însă cum ieşi d in tr’o astfel de criză sufletească; unii. pe cei lipsiţi de voinţă, pe cei lipsiţi de bună voin ţă fa ţă de ei înşişi, o astfel de stare îi face inap ţi pentru orice fe l de activitate , îi aruncă în tr ’un soi de apatie, o apatie foarte p rimejdioasă. pentrucă are o in fluentă foarte hotărîtoare asupra instinctului de conservare. îi aruncă sau In viciu, pentrucă n ’are tăria să scape a ltfe l de o obsesie chinuitoare, sau îi Îndeam nă la deplina abandonare a luptei, la sinucidere.
Aoest soi de oameni, trebuie să fie a ju ta ţi şi supraveghiaţi tot tim pul de către cei din jurul lor. Să nu fie lăsaţi singuri, să fie reconfortaţi mereu, cu căldura unei vorbe bune, să sim tă că au o asistenţă m orală pe oare pot conta. Pe a lţii, o criză sufletească, îi a - dânceşte, îi sileşte să privească v iaţa sub un aspect nou, le face bine, pentrucă le dă valoarea sentim entelor lor, a capacităţii lor de a sim ţi de a suferi, îl pune în fa ţa unei probleme de conştiinţă, î i face să-şi revizuiască greşelile, să-şi clarifice intenţiile, să se organizeze. în tr ’un cuvânt să ştie ce vor. Aceştia se aruncă cu pasiune In orice fel de preocupare care cred că l-a r putea scoate din meresmul lor sufletesc. Se pucă să înveţe, să studieze, să m uncească, să facă sport : sunt sănă- to ţl sufleteşte şi îşi vor binele, vor să se salveze, acest lucru este foarte im portant. Căci cine nu se lasă să cadă la fundul v ieţii şi al disperării lu i, cine vrea să domine faptele şi im prej urările, cine nu vrea să se lase dom inat de fapte şi de îm prejurări, reuşeşte !
341. Bluză din susah, roşie, cu buline albe. Fustă albă dir.stofă.
342. Iată şi tailleur-ul- alb, asortat la bluză si la fustă.343. Rochia veche din Shantung bleumarine, are un aspect
complect nou şi foarte cochet, combinată cu shantung alb.344. Simplu şi elegant tailleur din stofă bleumarine. 345,
Bluza lui.346. Fustă écossais, jacheta uni, cu buzunarele écossais.
347. Bluză cu cordon deasupra.
CELE C A I : ŞTIU S À LUPTENu sunt puţine. Sunt mult mai multe decât ne închipuim şi
mult mai brave decât par.Le vezi seu|ându-se în zorii dimineţii, părăsind aşternutul
cald în care ar mai întârzia — o! cu câ^ă voluptate* — măcar o jumătate de oră, îmbrăcându-se în grabă, mergând în grabă spre aeelaş birou în care stau ceasuri întregi, aplecată asupra aceluiaş registru sau asupra aceleiaşi maşini de scris.
Dar asta nu e totul. Nu esie totul, pentrucă de aui de zile, fac acelaş lucru, de ani de zile, luptă mereu, cu greutatea unei vieţi care rai le-a răsfăţat niciodată, ale unei vieţi aspre, cu care flecare bucurie a fost întotdeauna bine, generos, plătite, cu lovituri neprevăzute: o concediere din postul care însemna unica resursă de existentă, o pierdere, o moarte şi totuşi ele nu disperă. sunt ga1 a oricând să meargă mai departe. Aci stă marele îor secret: nu cunosc disperarea, găsesc mereu în ele, fântâna din care ţâşneşte un optimism robust, o energie care se reface m e- reu. din propria ei sevă. un curaj în fata tu'uror piedicilor, tuturor duşmăniilor, o dorinţă, o ambiţie arzătoare de a le învinge. Lupta în sine, este pentru eie a lât de plină de satisfactii chiar când este foarte grea, atât de pasionantă, pentrucă o trăiesc cu adevărat şi poate de aceea, nu-i mai simt oboseala.
Femeile care ştiu să lupte cu adevărat cu viata, ati observat că nu cârtesc niciodată Îm potriva ei, nu se plâng, nu se dau bătute niciodată?
PENTRU MAM!Nu fo rţa ţi copilul să meargă
înainte de vreme. Înainte ca picioarele lui să aibe forţa necesară de a -i susţine greutatea corpului. Dacă nu a- veţi această gri je. copilul dv., va avea picioare strâmbe şl va suferi în v iaţă din pricina acestui defect a cărui vină o p u rta ţi în întregim e.
Deasemenea. dacă vedeţi că picioarele fe tiţe i dv. au ten d inţa de a se îngroşa. nu neg lija ţi acest defect, corec- taţi-1 din tim p, prin masagii regulate, prin gimnastică, sport.
Foarte eficace este să poarte ghete înalte până sub ge- nuchi, în prim ii ani ai copilăriei.
în v ă ţa ţi copilul să se ţin ă drept când mănâncă şi când sare, să meargă frumos. Mer
sul trebuie disciplinat dela început, mai târziu este fo a rte greu de corectat.
Te-ai răn it draga mea?Nu fac, exerciţii de infirmieră'..
Ce caută haina asta în camera ta? Am împrumutat-o, ca model de taior.
Draga mea, m’a in v ita t N icu azi la teatru.., « Ce se joacă?*—> Relâche, m i se pare c’o f i.
1
I
Iartă-m ă dragă O lguţo că te deranjez la o oră atât de matinală, te rog din suflet, nu te supăra pe mine, dar tu şti bine că eşti singura mea prietenă, singura în care am încredere deplină. T u ş tii că de câte ori trec p rin tr’o situaţie grea, alerg la tine să-ţi cer un sfat. S fatu l tău e lege, e sfânt, pentru mine. N u, nu-ţi întrerupe treaba, stau un sfert de oră dragă, şi plec. Vreau să*ţi spun în două cuvine despre ce este vorba. N u, nu-m i scot pălăria şi nici haina. Pentru un sfert de oră? V a i cât munceşti tu dră- guţo, câtă treabă ai şi eu te ţin . N e uităm pe ceas: în cinsprezece m inute am şi plecat.
Cred că ai ghicit O lguţo dragă, despre ce este vorba. Exact despre Giou: vreau să mă despart de el. N u zâmbi, de data asta, î ţ i ju r că este extrem de serios. Am venit să mă consult cu tine.
Spune şi tiu O lguţo dacă mai are rost să continue povestea asta. După părerea mea nu mai are absolut n ic i un rost. îm i pierd cei maj frumoşi ani din viaţa mea degeaba. Şi aşa, e destu l de târziu , dar vorba aia, mai bine mai târziu decât niciodată. M ’am gândit foarte, foarte b ine: de câştigat, câştigă aţâţ câţ să ne ţinem zilele. O rochie mai bună, o pereche de panofi ca lumea, nu sunt în stare să-mi fac. D istracţii, un cinem atograf din când în când şi un grătar la o cârciumă, odată Pe săptămână. Pretenţie, are cu casa ! Să fie to tu l pus la punct, să mănânce numai delicatesuri, să aibă cămăşile scrobite, hainele călcate, mă rog, când iese în oraş, e scos ca din cutie. Şi toate astea draga mea, n’ar f i nimic la urma uirmei, dacă n ’ar avea un caracter im posibil: gelos, autoritar, tira nic chiar, nu mă lasă să mă duc nicăeri, tu ş tii bine, când vin la tine — singura dealtfel dinti-e prietenele mele în care are încredere — îm i ordonă să fiu la oră fixă acasă şi dacă în tâ rz ii o ju mătate de oră, î l găsesc cu o m utră lungă şi cu nişte ochi de gâs- can plouat. M ’am săturat până peste cap. N u mai pot să rabd, Olguţo, dacă n ici tu nu mă înţelegi, nu mă mai înţelege nimeni pe lumea asta.
— T e înşeli, O lguţo, nu-mi mai schimb părerea, ce am decis acum, aşa rămâne. M ă miră însă că tu nu eşti de aceiaşi părere cu mine. Dece zic i să nu mă despart? Ce să mşi aştept? E l nu se mai schimbă : nu ştii ? năravul din fire n’are lecuire.
V a i, s’a făcut unsprezece şi
n’am pregătit n im ic pentru masă, Iartă-m ă scumpa mea că te ţin de
atâta vreme. Fug! V ine nebunul
ăla de Gicu şi nu mă găseşte a-
casă: a lt scandal. A , stai să-ţi
spun una grozavă. Nu, e s c o i
paltonul, plec imediat. Tle-ţ de treabă, zău, altfe! rîimi prost că te deranjez. 0 şt So fica? O şti, că am fost paşat< tre i la baia de aburi o;nui Exact. Se m ărită! Cum So fica, dragă. Să vezi ce i ; dat pe capul ei. E drepfe { şmecheră ce nu s’a văi Ce sentimentală şi proastă ¡ine i A ia ştie ce vrea! Adevălin« zic i: să intru în subiect, mo tura vura. a dat lovituri a morezat de ea unu’ bine, i f ş plin de bani. L-am cu it : ş eu: o bomboană de băiafera când m ’am dus acasă, ; pc vestit şi lu i Gicu. Ei cel'cË m i-a spus? Că prea vorteitu ziasmată die logodnicul iii. s că o invidiez, că aş vrea a eu în locul ei. M ’am înfurii: ştii
cum e omu’la furie : zice te ş nevrute: „Cred şi eu ciii-ai conveni“ ; şi el, jap, 0 pai,Da dragă, m ’a pleznit. Da tui distrată, par’că nici nu urezi ce-i cu tine? V a i, iartă-i sir u ita t că ai o groază de tă ; de făcut. Cât e ceasu? Dtpre- zece! îngrozitor de repeixec< vremea. Fug, nu mai sta clipă. Te sărut O lguţo şi îţiilţu mese pent na sfatul tău;ides part. A , n’ai zis să mă deirtţ t drept ; aşa mi s’a părut, fcum eu tot mă despart. Plec ear;
la Craiova, cu bagaj cu : • Ş odată plecată, nu sunt neiä si mă mai întorc. Tu ce zio Nv fac bine? E i ş tii că ai haiLasÈ dragă, cu răbdarea şi culiăia- tea mea, u ite unde am uns Să-mi fie învăţătură de O ' azi înainte n’am să mai {aceiaşi : deviu rece, calculată fe. meie a interesului. E »»ma bine aşa. Nu e bine să rpre; m ultă inimă în viaţă ciifer până te ia naiba. La tderf scumpo. Pa ! Pa şi iartă c; te-am ţinu t atâta. Nu u ma conduce, nimeresc şi singe, A i revoir. Ah, uitasem să-ţi ®]c< era m a¡ im portant; dacăisab; Gicu de mine, spui că am’a văzut. Asta în cazul câni tn’: chemat la telefon în lips me: de acasă. Şi nu lungi vorbai el
răspunde-i scurt: n‘am ma vă zut~o pe Sia de o săptămâ Ni vreau să am şi pe chestiassta scandal cu el, ştii ce prdde că eu alerg cu sufletul lijur; să-ţi spun ţie toate intiijţili noastre. Aşa m i-a făcut da! tre cută. M ’a chinuit trei ore să- dau raportul vorbă cu o i c am discutat cu tine. Să mă au
*WÊm
■à ä -. y/ SK
J p fi
— D om nul Popescu e acasă ?— N u , m aică, la c im itir...
zit ce m inciuni i-am turnat, te-ai fi minunat şi m’ai f i fe lic ita t. Am
o fantezie grozavă; zău O lguţo, au râde, că vreau să scriu un roman mai târziu . D ar pentru asta îmi trebue linişte. Cred că la Craiova o să mă refac complect, am
nervii foarte zdruncinaţi, m i-a spus şi doctoru’ : „coniţă, îţ i merg cam prost nervii, ce-i cu
d-ta? Ce să fie domnule doctor, i-am răspuns eu. N ecazuri! Zău Olguţo, când te gândeşti prin câte am mai trecut şi eu! Un roman! Dacă n’aş f i aşa cum sunt, optimistă, trebuia să mă sinucid de m ult. Apropos de sinucidere.
Ce zici de studenta aia care s’a otrăvit cu sublimat în odaia soa- cră-si? Cum, n’ai c itit? Păcat ! Foarte interesant caz: o fată tâ
nără şi destul de frumuşică — aşa cel puţin o arăta poza dela gazetă —»— era în amor cu un ing iner. Mama inginerului se opunea
la căsătorie, M ’aş f i m irat să fie altfel: toate mamele băeţilor vor prinţese pentru ei. Mama lu i Gi- cu e mai bună? Face pe amabila
cu mine dar în fond, nu mă înghite. E i şi? Nu mai pot! N ’are decât să ş i-l ţie, să-l însoare cu
o milionăreasă, că milionăresele se găsesc Pe toate cărările. Şi aş vrea s’o văd şi eu pe milionăreasă care s’ar m ărita cu un p ârlit ca Gicu. Fetele din ziua de azi dragă, sunt pretenţioase, nu le vezi? Cu părul în vânt, boite, cu fusta până la genunchi, pe bicicletă de dimineaţa până seara. Nu ca m i
ne, care stau acasă şi î i gătesc budinci, că e m ort după budinci, că are şi dreptate de fapt, că sunt grozave. Am mâncat eu una fă
cută din cornuleţe muiate în lapte, la proprietăreasa mea. I-am ceru reţeta şi mâine o şi înçerc. Da, că bine zici... mâine nu mai sunt aici, sun*- 1-\ Craiova. Scum
po, e douăsprezece şi jum ătate, am în târziat îngrozitor. T e sărut! Pa! Pa! Pa! Nu uita ce te-am rugat: dacă telefonează Gicu, nu m’ai văzut de o săptămână. M erci. La revedere.
C IN C I Z IL E M A I T Â R Z IU
— Bonjour Olguţo, te-am sculat din somn? Iartă-m ă scumpo, da’ ştiam că nu dormi după a-
miaza, ştiam că îţ i m enajezi silueta, nu ca mine. Ce zici? Ba m’am îngrăşat, am luat peste
0 AMUZANTA NUVELA D i
două kilogram e, e şi norm al: mănânc bine şi dorm splendid : câte nouă ore pe noapte. A m fost la croitoreasă şi n’am putut să trec prin faţa casei tale, fără să nu intru. M ai ales că am ceva de vorbit cu tine. M ai prcois, am să-ţi cer un sfat. T u ş tii bine că oridecâte ori sunt în tr’o încurcătură viu glonţ la tine. Şi Gicu a remarcat, da’ nu zice nim 'c sără- cuţu’. Ş tii că voiam să mă despart de el! îm i intrase mie un găr- găune în cap. Da ce gărgăune!! Aş f i făcut o prostie cât mine de
mare. Spune şi tu, unde mai găsesc eu un băiat ca el, când bărbaţii din ziua de azi — ce să mai vorbim ! — sunt nişte brute, să-i vezi m orţi, în tinşi la picioare şi să nu-i crezi — nu mai găsesc eu să umblu în tot lungul şi în tot
la tu l păm ântului: cinstit, serios, fidel, bun, tandru. E drept că nu câştigă prea m ult, dar slavă Dom nului, nu ne lipseşte n im ic: mâncăm bine — ba chiar prea bine, ne-am îngrăşat amândoi ca nişte purcei — distracţiile nu ne lip sesc, mergem aproape la toate film ele şi în fiecare săptămână ieşim la grătar. E drept, nu ne
ducem la restaurante m ari că nici nu-mi place să le văd pe toate fandositele şi pe toate împopoţo- natele care v in să-şi etaleze blănurile şi b iju teriile ... P refer o cârciumioară, să stăm lin iş tiţi, să râdem, să vorbim. N ic i nu îţ i poţi închipui ce bine petrecem în
doi : e o fire veselă şi deschisă şi ştie să-mi povestească o groază de drăcii. Râd cu lacrim i. N u -i place să umble hai-hui sau să mă împrietenesc cu oricine. D ar găsesc că are perfectă dreptate, nu? A i auzit Sofica? îş i găsise un tip bogat, tânăr, frumos şi
când să se m ărite cu el, adică î° - nainte, a dispărut. N ’a mai dat nici un semn de viaţă. Aşa le tre
bue fem eilor ăstora care se încred în prim ul venit şi care nu pun preţ decât pe interes. N u, nu-m i scot pălăria şi nici ta illeu r-u l, pentrucă plec în cinci minute. M ai am de făcut o cursă şi pe urmă mă întâlnesc cu Gicu că suntem in v ita iţ la maică-sa la ceai Vine o grămadă de lume, adică m ulte persoane din fam ilie... în ţelegi, vrea să mă prezinte rudelo r! Ce spui? S igur! Cred_ că foarte curând, chiar. N u există nici o piedică: el mă adoră, m ai
că-sa din „păpuişco” şi din ,.fe- _iţa me-a‘’ nu mă scoate. Aşa că m’am decis să mă m ărit cu el. Tu zici? N u fac un pas, fără sfa
L U C A
tu l tău. Bravo! Sunt fericită.Ştiam că ai să mă aprobi. T u «şti o prietenă sinceră şi adevărată. N u eşti ca E lla... Ş tii ce m i-a spus când am anunţat-o că mă mărit? Crezi că a găsit de cuviinţa să-mi spună un sinur cuvânt drăguţ ? Aş ! ! A strâmbat din nas— după ce că îl are strâmb... şi m i-a spus că până nu vede cu o- chii ei, nu crede, că eu zic azi într ’un fel şi mâine în tr’altu l. Am vrut să-i spun una, să mă ţină m inte, dar ieşea ceartă şi eu ana oroare de certuri. M ai bine tac şi înghit, dar când îm j vine apa la
oară, plătesc.A uzi tu, mama lu i Gicu vrea
să facem nunta în casă. T u ce zici? Dă-m i un sfat. Perfect, că eu to t aşa spun, că e foarte bine şi în casă, ba chiar îm i convine, pentrucă o fac în tr’un cerc foarte intim , fără pretenţii şi fără tădubă lău, că azi nu sunt vrem uri de aşa ceva. Vreau să-mi fac o rochiţă drăguţă de tot. Ţi-aş fi foarte recunoscătoare dacă ai vrea să m ergi mâine sau poimâine dimineaţa cu mine în oraş să căutăm prin magazine un m aterial
frumos şi nu prea scump. A propos! A i o croitoreasă mai bună? A mea coase binişor şi e eftină, dar aş vrea ceva mai special, aş vrea un model, pentru rochia de mireasă. Ah, mai voiam să-ţi spun ceva şi am u itat. De ce te-ai deranjat? E de cireşi amare sau de
vişine? Delicioasă! O h!, dul* ceaţă de cireşi amare e slăbiciunea mea. N u, merci, cafea nu beau. Fumez ţigara aşa şi plec. Venisem să stau zece minute şi au trecut două ceasuri! Dacă n’aş avea întâlnire cu Gicu, aş sta cu
tine toată după masa. Am atâtea să-ţi spun. Apropos! O lguţo dragă, nu vrei tu să-mi îm prum uţi pălăria ta cea nouă? Sunt invitată cu Gicu mâine seară la un concert
şi vreau să fiu şi eu mai elegantă că vin o grămadă de prieteni de ai lu i. M erci iubito, eşti un înger. Ş tii ce? Plec cu ea în cap şi ţi-o las pe a mea. Trec poimâine di
mineaţa să ţi-o aduc. T e sărut O l- guţule. Pa drăguţo. A ră ţi foarte bine azi, î ţ i vine splendid culoarea capodfului, aşa să-ţi faci o rochie. Pa!
N O U A Z IL E M A I T Â R Z IU
Autoarea acestui monolog roagă
c itito rii (eventuali!) să recitească paginile 1 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12
13 şi 14, iar dacă vor să afle ce
sfat a mai venit să ceară Sia, O l-
guţei, peste cinci zile să reciteas- 22 23 şi jumătate din 24. Recitind
de mai m ulte ori prim a parte şi
a doua, o scuteşte pe autoare de
a mai continua pe sute de pagini,
acest monolog,
dar şî a! puterii digestive, regii simt nişte indivizi neno-
moştenitori — adeseori îm- B H ţjva dorinţei [or — a unei mi- sj|n i delicate Sî periculase care-i aipasä o viată întreagă.
MESELE FASTUOASE DE ODINIO ARĂ
Si Æ asa pregătită de maeştrii bu- ’ A f f catari la Palatul Buckingham
(Anglia) nu o de loc sărăcă- jcioase, dar e departe de splendoa
r e a unüi ospăţ regal de acum iăonăzcci, treizeci de ani.•t Unii cberchelneri îşi amin teso încă dc menu-urîle cari se serveau p tiic n mărite palate. Erau fantas-
jîHÜCe prin bogăţia lor. Numai o mi- par ic din mâncări erau consu
nate; resta} se arunca afară.Acum şaptezeci de ani, la o
’ leasă dela curtea lui Wilhelm I — ;:fjutóe.,. Ex-Kaiserului—se mâncau
; ¿temătoarele feluri: două supe. două iSpâncări de peşte, două fripturi, if la tr u feluri de legume, homari şi :-f|bre, patru hors d’oeuvres şi cinci ;'« lu ri de desert. Erau opt feluri de “ i&sări ş; vânaturi, prepeliţe,
ireani, .:oiârnichi, pui, cocoşi de junte, vânat mare* fazani şi sitari.
,/inurile erau atât de multe şi diferite. i;îcât puteau mulţumi gusturile cele mai rafinate.( Ce stomacuri sănătoase au avut
Jtfegii din vremea aceea! şi câte i -laxe şi impozite trebue să fi plătit
Tfe atunci supuşii lor!
Era m contrast izbitor între 4|âsa împăratului W ilhelm II şi cea
Ijeounicuiui său. Lista de bucate pe ^r.em ea lui Wilhelm I era scrisă în- * |r© franceză foarte pretenţioasă,
t a nepotului său în limba ger- aă, cu litere goiice. Iată menu-ul 11 Septembrie 1895, servit ex-
^ ru liii Wilhelm II:
Consommé cu ouă Păstrăvi
Raso] de yacă cu legume Potara,ich¿. Curca« cu salată
Anghinare Căpşuni Brânză Cafea,
Moka
Nici un lichior! Nu e o masă tocmai sărăcăcioasă, dar nu atinge ïiici departe bogăţia şi varietatea ţnenti-uri'or din timpul regelui Wilhelm ! fi) Prusiei.
UN REGE BINE DISPUS
D intre toti regii pe cari i-a servit Herr Fruhmann, cel maî drag îi era Eduard al
,V II-lea al Angliei. Acest monarh Cheltuitor venea în fiecare an în Juna August la Marienbad pentru 0 cură de trei săptămâni.
Doctoni îi prescriseră un regim gestul de sever. Regele îl ţînea cu stricteţe, numai pentru păstrăvi fă- foea o excepţie: în loc să-i mănânce flprţi îi mânca ,.gebacken“ sau pră- fiţi în pesmet.' Eduard V II ¡ocuia la hotel W eil e r . dar lua adeseori dejunul la
? ¡restaurantul „Rübezahl“ din pădure şi prânzul la „Kursall“, Zischka. Regele ţinea foarte mult
fel. ,-Zu dir komm’ ich am liebste11“ (Mai mult decât oriunde îmi )ï>lace să mănânc la tine) zicea e¡.şi Zischka muncea zi şi noapte ca ¡’să’ se arate demn de acest compli- ïnent.
, Iftîâncările servite de el erau a- irate opere de artă culinară şi
_ ji£ a . Iată lista unui prânz servit August 1909.
DIN L O M A REGILOR(U rm are d in pag. 4)
Fogas grillé au citron Jambon de Prague a la gelée
Epioards à la eróme Poularde de Châlons, flanquée de
pcrdcaux Lalteus braisées
D orm i târziu, cheltueşte-ti toti banii şi căsătoreşte4e
cu fiica patronului!”H err Sohadn era un oberchelner
priceput, renumit pentru grija cu care gusta în fiecare zi sosurile şi
restauratorului nici un câştig, căci supele. Se căsători cu fiica d-lui erau servite în preţul de cost. Meissl — sunt o sută de ani de a- Prezenta regelui atrăgea însă ne- tunci — şi astfel căpătă hotelul număraţi clienţi. actualul său nume.
Nimeni din suita regală nu bea h secolul trecut a fost renovat vin, deoarece luî Eduard V II i se de câteva or i; ultima dată în 1896.
re-Aubergines de Paris à l’Edouard V II interzisese alcoolul. Eticheta cerea Interiorul e cam demodat şi lipsit
~ de confort, şî acum mai sunt încăşaptezeci şi două de trepte dela bucătărie până în sala restaurantului. Nu există ascensor.
Dar dacă ar mai tră i contele Stiiirgkh, n’ar mai avea motiv să se plângă căci azi cafeaua e preparată în tr’o cameră vecină.
A r fi bine ca întreaga clădire să fie renovată, dar Viena e săracă şi nimeni nu poate învesti atât capital.
Chelnerii muncesc din greu; tre-
Pêches de Montreuil flambées Moka
Vins:Avejspacher vo» Auheuser unid
Fefers Giesshübler Kaiserbier aus dem bürgerlichen
Brauhause Aussig a. E.
ca toţi comesenii să respecte ginuil regelui.
Dacă se întâmpla ca regele Eduard să-l părăsească uneori pe credinciosul Zischka. pentru a lua masa în altă parte, toate restaurantele se luau la întrecere. încercau să-l atragă prin splendoarea
Fogas“, un fel de ştiucă, e unul serviciului şi varietatea mâncăru- dintre cei mai gustoşi peşti din rilor.lume şi se găseşte numai în lacul Directorul renumitului „GrandBalaton. Era una dîn mâncările Hote] O tt“ se repezi la Viena ca W.1C1I1C111 llt>preferate ale regelui. Tot atât de s’aducă feţe de mese de mătase şi bue să urce sTsă^obcwre mereu mult ii placea şunca de Praga, fra- schimbă serviciul de argint cu unul cele şaptezeci şî două de trepte.
Le aur‘ _ Au un salariu minimal. In tr’o sea-Toate acestea, fiindcă spera că r'ă, când am mâncat acolo, m’ara
regele dădea cadouri acelora de interesat cât câştigă un piccolo.înainte de a pleca din Marienbad, Herr Fruhmann mi-a răspuns:
regele dădea cadouri acelora de — Cinci şilingi pe lună.
O dată pe sezon, regele îşi în- a căror serviciu fusese mulţumit. Dar casa „Meissl şi Schadn” nu găduia să mănânce după pla- Aceste cadouri erau împărţite de poate fi învinovăţită, atât se plă-
• ' * ’■ ■ ‘ ' * ■ către amiralu] Seymour. Intr’un an teşte aproape la toate restauran-nu mai rămăsese decât un singur tele din Europa Centrală. Un chel- ceaş pentru Herr Fruhmanp şî un ner nu are decât cinci dolari pe alt oberchelner. Traseră la sorti. lună. Din salariile oberchelnerilor
Herr Fruhmann pierdu, şi regele se scad contribuţiile prevăzute delegea asigurărilor sociale şi a ajutorului de şomaj.
Mai sunt însă bacşişurile.
gedă şi gustoasă şi o specialitate a lui Zischka: pui fripţi serviţi cu pui de potârniche umpluţi.
UN PRÂNZ REGAL
dată pe sezon, regele îşi în- 1 găduia să mănânce după placul inimii. Asta se întâmpla
la 18 August, ziua de naştere a împăratului Franz Iosef.
împăratul venea rar la Marienbad; petrecea vara la Ischl. Daraceastă sărbătoare era o scuză îi făgădui că-i va da la anul un admirabilă pentru o masă fastuoa- ceas. Dar în primăvara urmă- să, şi Eduard nu lăsa să treacă un toare, regele Eduard muri. prilej atât de bun fără să profite Tot Herr Fruhmann îl serveşte de el. adeseori pe ex-regele Ferdinand
Masa era servită cu un ceremo- al Bulgariei, care vine câteodată nial extraordinar. Regele dăruia la Viena şi stă atunci la Meissl & celor şaizeci de invitaţi ai săi pă- Schadn.lării verzi, tiroleze. La banchet nu Un alt oaspe regal e contesa serveau chelnerii deal ,,Kursaal“ Chotek, cumnata arhiducelui Franz ci lachei îmbrăcaţi în uniforme Ferdinand, devenit moştenitorul roşii, aduşi dîn Anglia special pen- tronului după moartea luî Rudolf.
î ruÆ ‘ ^a'r ^ í " I ' raU lacIieii Contesa Trani, cumnata Itnpă- de pildă, porumb fiert si pepeniia masor L^stie. râtului Fraüz Iosef. a venit ani verzi. Cu toate că se găsesc ori-
La masa dată în onoarea împă- dearândul la Hotelul Meissl şi unde în Europa Centrală, nu figuratului, i se serveau regelui Eduard Schadn, fiindcă era situat în apro- rează pe lista de mâncare a nici
pierea cavoului Capucinilor, unde e înmormântată sora ei, împărăteasa Elisabetha.
Ex-regele Ferdinand e şi acum încă jin mare „grand-seigneur”. E îmbrăcat în tr’o redingotă largă.Cum vine, se retrage în aparta-
care era trimisă înaltului oaspe mentul său şi comandă îndată flori săptămână e liber, spre aprobare. Nota de plată şi proaspete. Când soseşte ex-regele Herr Fruhmann e o figură foarte bacşişurile se plăteau de către Ferdinand, se află numaidecât: uti populară la Viena, însă străinii cari maestrul de ceremonii. Regele nu detectiv stă în holl-ul hotelului. îi văd întâmplător Pe stradă nu pot purta banî asupra lui. Toţi detectivii sunt la fel, aşa că shici ce ocupaţie are. E oare un
mâncărurile sale favorite.Când un oaspe regal dorea să ia
masa la un restaurant, aveau loc următoarele formalităţi: restauratorul era înştiinţat din vreme. Regele Eduard îşi anunţa sosirea prin amiralul Seymour. Lista de mân-
Herr Fruhmann e de părere că restauratorii europeni, n’au învăţat încă să servească cum trebue pe americani. Deja război încoace vin mii de cetăţeni ai Statelor-Un¡- te în Europa.
Ca să-i atragi ar trebui să ai în totdeauna următoarele patru feluri: fructe, ]egume, şalate şi îngheţate. Americanilor le place să mănânce,
unui restaurant, fiindcă sunt articole prea eftine şi deci considerate comune.
Un oberchelner la Viena lucrează dela nouă dimineaţa până la patru după amiază şi apoi dela şase până la miezul nopţii. O zi pe
Aceste mese regale nu aduceau nu e greu să-l recunoşti.
D I . j N IC I O C A S A nu t re b u e să hp
sească excelenta revistă de popularizare a problem elor m edicale în Rom ânia:
care c u p rin -e n f ie c a it rmmar ir t ic o le special de cei m ai re p u ta ţi m edici rom âni ş s tră in i, u fatur m sdicale spre fo losu! o ric u i şi. în d ru m ă ri în v ia ţa sexuală- P ra c tic a educaţie fiz ic e . Sfatur> ig ien ice ţospodr'reşt d 'irum u seţe
33ÜÂ fiGi ü 0
A P A R E L A 1 şi 15
3 0 L E 1 =
QiS. 1EDI3ALE GrfATÜ.iÈ
ALE F IE C Ă R E I i,U N l
= —= 3 0 i r i
funcţionar superior deja Ministerul de Interne pe care l-au cunoscut acum câtva timp, sau un însărcinat de afaceri din Belgrad, — un ofiţer în retragesi- sau poate un profesor de muzică?
Odată, plimbându-se pe Ring, observă că un domn îl ffixează mereu, încercând parcă să-şi amintească cine e.
„Ah, m’ai uitat, — se gândi Herr Fruhmann — dar eu îmi amintesc foarte bine de'dumneata! Acum trei zi|e ai mâncat cu o doamnă îmbrăcată cu o haină de catifea albastră, la restaurantul unde servesc eu şi când am făcut nota mi-aj dat un bacşiş de 1-20 şilingi, Ai uitat însă să-mi spui că ai mân. cat şi ouă à la Victor Hugo, cari costă 2,30 şiilingi. Aşa că sunt creditorul dumitale pentru suma de 1,10 şiilingi. Poţî să fii însă liniştit, nu voiu face scandal: Viena e doar o „Kulturstadt”.
(Conţinute« in iw«f- l i » )
10
C h lar şi o aruncare fu oara pe h artă descoperă însem nătatea strategică a Jutiandei. F lancată de S tagerak şi Kategat, cei doi fre t* sălbateci, cari s’a-a năpustit unu l asupra a ltu ia , p o tr iv it legendei la Scagen, peninsula Jutlanda form ează u n barai in fa ta m ă rii B a l. tice. D ela p o rtu l H irsha ls până la Kristtansand de pe coasta Norvegiană, sunt n um ai 130 km . şi dela Friedrichshaven până la Göteborg din Suedia num ai 109 km . L an ţu l de insule daneze form ează un al doilea baraj. Către spaţiu l b altic duc, dela Vest spre Nord, p etra ru te navale. M ai in tâ i Oeresund (a căru i adâncim e este insuficientă p entru m arile vase de lin ie ); 2 ) strâm toarea M arele Belt, p rim ejdios pentru navigaţie; 3) M icu l EeM, prea îngust şi lip s it de im portantă si însfârş it canalul nordic a l B alticei.
C analu l Goeta, care traversează M area co rd u lu i îegând-o de Sudul Suediei, nu in tră în considera ţie . M erită să fie m enţionat num ai canalul M ă rii Albe, oare potr iv it p lanu lu i in iţ ia l lega golfu l F in ie cu M area Albă, p erm iţând n av ig a ţia bastim entelor m ai m ici.
S itua ţia geografică a D anem arcei a tâ t de favorab ilă tra fic u lu i, aşezată la in trarea m ărilo r N ordice şi B altice şi form ând podul
de uscat «1 Germ aniei nordice şi vestice, şi a a lto r reg iun i europena către Scandinavia, eferă o serie de m ari avantaje. Insă totodată situ a ţia strategică excelentă a Jutiandei a fost sorgintea unor tra gice experienţe suferite de această ţară in luptele m arilor putp.ri din ultim e le veacnri, _ Arm atele geţ- mane de orupaţie, în cadrul p o liticei sale doctrinare si realiste au depus toate sforţările să-şi asitrure strâm torile sale Şl să-şi proteguiască neutralitatea sa. Făcând o scurtă incursiune în istorie, se descoperă că spaţiu l baltic a fost dom inat de co nflictu l germ anism u lu i cu R ăsăritu l, dar totodată, în cursul istoriei M ie , popoarele N o rd u lu i au fost nevoite să se lupte cu acel* neam uri, cari se a- flau la Vest de ele si cari căutau să pătrundă dinspre Vest în apele sale
întreaga povară a acestor lupte le-a purtat Norvegia Şl m ai ales Danem arca. încă de m u lt, Germ an ii au pus în practică ideea re a liz ă r ii b ara ju lu i pentru M area B a i. tică. In politica com ercială a fost rea liza tă prin asa n um ita vam ă a zundurilor. E n ric de Pom erania a fost autorul ei. Această vam ă a fost abolită abia la 1857. când D anem arca prim ea în schimb o despăgubire, îndatorându-se să ţin ă
sesm ă Sa perm anentă funcţia ru ta navală. In războiul ruso-janouez din 1305, guvernul danez a respecta t acest uact lăsând să treacă ne. stingherite vase străine de război.
P lan ii] de a îngloba politiceşte şi M area B altică pentru a nu deveni un teatru de războiu între state!« riverane, a avut şi alt® u r. m ări. P rim a convenţie de acest haga a fost bom bardată şi Danem arca şi O landa, îa tim p u l războiu lu i annlo-olandez, dela sfârşitu l războ iu lu i de 30 de ani. P rin acea. stă convenţie, Danem arca se obligă să nu adm ită accesul n ic iu n u i vas englez în B altică . O înd ato rire identică şi-a lu a t asupră-şl conducerea suedeză în pactul cu Rusia, în tim p u l războ iu lu i de 7 an i. L a 1801 şi 1807, E nglezii au demonstrat cu câtă lipsă de scrupulozifate »şi urmăresc re a lizarea intereselor p ro prii. Copenhaga a fost bom bardată f i Danem arca a fost p riva tă de flo ta sa. Norvegia a fost îm pinsă spre o fórm ete cum plită. M erită interes azi ss se urm ărească asp iraţiile U n iu n ii Sovietice. Dună p rim u l război m ondial. S ovieticii urm ăreau realiza rea unei n eu tra lizări a Oere- sunduini si a canalu lu i M area N ord ică-M area B altică, p lan care a dat greş, datorită rezistenţei
W ashingtonulu i, fiindcă U S A s t tem ea de repere urstuni identice 91 asupra C analu lu i Panam a.
In tre tim p, K rem lin u l şi-a schim bat stăpânii. Moscova sus» tine teza ţin e rii deschise a strânu to ri.or, ceea ce în practică însemnează, >n cazul u nu i sfârşit favora b il aî războ iu lu i pentru sovietici,, asigurarea sferelor de interese ale bolşevism ului, prin realizarea in - 1
ten ţiilo r sale. A ctuala conducere j sovietică îş i dasvălaie com plet p lanu rile sale im peria list« prin, com paraţia Oeresundului cu D ar- danelele. Această para le lă relie« fează nu num ai p rim ejd ia colosulu i din Răsărit, dar totodată şl O. Í asem ănare cu s itu aţia din M area Neaoră Si din B altică. Pe cândr" M editerana se a flă in tre conti« nenie, întinzâudu-se până la coa?: stele Asiei, M area B altică repre« z in tă extrem itatea unui intrant? al A tlan ticu lu i, în a in ta t către In * ropa centrală. De aceea e compara tă cu M area Neagră.
Danem arca şi Sudul Suediei «*> p a i im integrai spaţiu lu i baltic , caro le-a im p rim at acest caracter d in epocă de p ia tră . Şi Jutland păstrează aceeaşi pecetie. C o n tr» stu l coastelor, configuraţia ţă rii şi a fio rd u rilo r ce converg că tră iesc o dovedesc din plin.
Neted/ / / \ ?
şUtuciosca mătasea/e s te vârful
fiecărei peniţe
Deaceea pen iţa Kaweco
alunecă pe hârtie uşor
a pana"* In orice magazin
ie spec ia lita te vi se prezintă
cu plăcere produsele Kaweco.
U m s is lc s « wie a s c ă p a sie pe roep toP i
In unele reg iun i d in N orvegia casele euiplt aişezafe ca n işte cu iburi de v u ltu r i äS)rvärfbul unor stânci, şi se poate a - jiuligje acato .uíuimai ou a ju to ru l unor scări de frângh ie. C ând v ine perceptoru l' ţă ra n ii trag scara sus, până când b ie tu l am , p lictis it de a-şfceptai-e şi de ocările pe cari ¡ ie aruncă ' cei de sus, pîeaică. G u vernu l a dispus ca pe v iito r ea » se fixe ze -scări de fie r în pereteîe litâncâi .pentru a pume capăt acestui c iu - clait fe l de evaziune fiscală.
j ţ» snare âriveistafe laîsîfücais)* de basa-i
Gunn m are le in ven ta to r şi construc- . Jar germa.n de autom obile GotUied ^i^árrttea' luc ra în şan tieru l său la inven ida m o toru lu i ou benzină fă ră să lase ¿ 0 iniimeini să se apropie, în oraş a în -
ä Ü p u t să circule svonul că în dosul uai- îajr încu iate se petrece œ va necurat. A ¡Gest anu nţată poliţia , care în tr ’o noapte ® făcut o descindere, convinsă că are Âe atace cu un fa ls ificato r de monede. P o liţiş tii m tra ră cu fo rţa şi răm aseră cu gu rile căscate când văzură de ce era în rea lita te vorba. D e la sine în ţe les că ^ d o 'ia zi p rim a ru l ş i-a cerat ruş inat Beuze.
0 m a r eS W jrîo e lă s»» i< íi¿ ifí*e lu i
L u p in a dulçe, n u tre ţu l a tâ t de în tre it» u in ţat astazi, era îna in te vrem e o ¡■plantă foarte ra ră . Ex is ta lup ină, insă
JfV ifele n u o m âncau fiindcă era am ară.; observat că ie p u rii ştiau să aleagă
n u m a i lup ina dulce, pe care o ron ţă iau ou m u ltă plăcere. P rin nenum ărate
^bpetílicuri s’a reuşit infime a se smulge• iep u rilo r lup ina lu a tă pen tru m âncare
jt jji să se planteze pe u n ogor în treg . In fe lu l acesta s’a obţinut p rim a săm ânţă,
1 oare ,a fo s t îm p ă rţită p e n tru în tâ ia oară a g ric u lto r ilo r în 1935.
Lăsaţi c:üí°Í5k¿» !D u o e ie e « m o f i o n a !
in „Z ia ru i L u m ii E legante“" (lip s e a 1802) se paate oiiti u rm ătoarea ştire: ^La te a tru l d in S tu ttg art s’a reprezen ta t p en tru a doua oară piesa „M a ria
A S tu a rt“ de S ch iller. P rim irea făcută spectacolului a fost neobişnuită. L a a doua reprezentaţie a treb u it să se lase cortina în a in te de vrem e, im ed ia t după eşirea d in scenă a M a rie i S tuart, fiindcă
; scena lu i Lester a zguduit adânc pe Duce, care n ’a m ai p utu t suporta con t i-
' nuairea reprezerstaţiei,“
T o a tă a c e a s ta
a p a r ţ i n e S p a n ie a î
C ând în an u l 1513 spaniolu l Balboa B a juns p en tru în tâ ia oară în Oceanul Pacific ferecând peste A m erica Centra lă , el a sărit com plet îm b răcat în apa, p en tru ca p rin acest gest sim bolic să a ra te că „de aci în a in te şi pen tru totdeauna toate apele dela P o lu l N ord până la P o lu l Sud a p a rţin Coroanei spaniole“.
S o n d ă r i i d e m u ş-c ih iu
lu c r e a z ă „ î n l a n ţ ”
P en tru a -ş i construi cuibul, pe oare î l fac d in m uşchiu de copac, b ondarii de rauşchiu se duc până la locul unde găsesc m a te ria lu l necesar. E i se aşează acolo în lanţ: p rim u l muşcă d in m uşch iu l copacului, î l smulge, î l face un fe l de pacheţel şi î l p redă bondaru lu i u r m ător; acesta î l p redă la râ n d u l lu i celu i d in spate, şi aşa m a i dep arte până când „m ate ria lu l de construcţie“ ajunge la loaufl unde se face cuibul.
P ă m â n t c a m e d ic a m e n t
Pe lângă numeroasele medicamente vegetale şi s inte tice , se folosesc astăzi şi d ife rite fe lu r i de păm ânt pentru tra tam entu l a n u m ito r bo li. Folosirea păm ân tu lu i ca m e d ico m ont nu este ceva nou, c i ch ia r în a n tich ita te ş i în E vu l M ediu era curen tă vindecarea b o lilo r in acest fel. P ăm ântu l a fost apoi igno ra t ca medicam ent, şi abia în u ltim e le decen ii s’a re ve n it asupra lu i.
D r. S tum pf (1856/1937) are mer itu l de a f i redescoperit valoarea
a m â n tu lu i ca medicament, fo losin - du-1 a tâ t pentru tratam ente in te r ioare (la ho le ră etc.), cât şi exterioare, ca m ijlo c pen tru vindecarea ră
n ilo r şi pen tru pansamente. U rm ăto r ii fa c to ri sun t dec is iv i pen tru e- fec tu i te rapeutic a l p ăm ân tu lu i: 1) capacitatea de absorbire pentru apă şi baze (acalii, a lo a lii de păm ânt, m etale, b a c te rii ş i o tră v u ri), deci păm ântu l usucă şi desintoxică; 2) capacitatea de legare a u no r acizi excedentari, îndeosebi dacă păm ântu l conţine su fic ien t carbonat de ca lc iu ; 3) efectele chim ice ale păm â n tu lu i p rin substanţe care sunt absorbite d in păm ânt în stom ac şi in tenstine (calciu, m agneziu, fie r, etc. precum şi cupru, zinc, etc.; 4) deasemenea păm ântu l are efecte ra dioactive.
IM CÂTEVA RÂMPURI(U rm a re d in p ag . 5)
sens este poema p_e care a sens-o cu ocazia com em orării a 50 de anî dela m oartea Iu l V asile A lecsan drl, în care defineşte pe b ardu l dela M îr - c e ş t î ca un poet-boer pe care nu şi l-a putut apropia sufleteşte decât foarte tâ rz iu .
Acestea fiin d , în lin ii m a ri. caracte ris tic ile sufle teş ti a le poetulu i- cism ar, este log ic ca în poesia sa sâ se strecoare un suflu de tris te ţe a- m ară. transform ată în sarcasm.^
C h iar t it lu l cu leg erii de fa ţă ascunde în el o notă de zâm bet iro n ic însă fă ră răutate.
D eaceea spuneam m ai sus că în toată producţia poetică a lu i C ris tian Sârbu se sim te acel iz am ar.
D a ru rile lu i — poem ele — sunt pentru cocioabe nu pentru palate . E l se adresează su fle te lo r sim ple şi deci în poesia lu i nota dom inantă va f i descrierea v ie ţ i i în co lo ri um b rite, străfu lgerate din loc în loc de lu m in i.
U n c ita t la în tâm plare pentru susţin erea con s ideraţiun ilo r de m al sus:
„Ş î cum e’n preajma. N a ş te r i i d inStaul,
In ţu r ţu ra t sub nă ri un marchidan. In t râ n d în sat ca torba în spinare S’aseamămâ c ’ttn m»$ crăciun
sărman” .(P as te l de iarnă pe Bărăgan)
V o cab u laru l ş î im a g in ile creează atm osfera aceea de sărăcie suportată cu stoicism şi resem nare.
C ris tian Sârbu îş i iubeşte şesurile bărăgan,e a le c o p ilă rie i şî nu u ită să le cânte nostalgic, în poem ele sale.
Este ş tiu t că şesul neprezentâr.d i r ia ţ îu n i nu este un fe r ic it m otiv
de insp ira ţie . în tin d e re a nesfârşită a câm piei trezeşte m ai curând sentim entu l m onotoniei. T o tu ş i. pentru C ris tian Sârbu, vastu l nostru B ără gan, eate un nesecat isvor de insp ira ţie .
In „P aş i spre lum ină ” p rim u l său volum de poesii, ca şi în „S love descu lţe ", un caiet apărut acum câţiva ani to t în C o lec ţia „A d o n is ” , poetul nostru ne p lim bă cu el pe toate dru m u rile B ărăganului, d în sat la târg şi înapoi.
Şi în aceste „D a r u r i pentru co. cioabe" în tâ ln im o m u lţim e de paste lu r i în care e m ereu prezent B ă răganul.
In cele câteva tab lou ri de ia rn ă ale Bărăganului, pana descrip tivă a lu i C ris tian Sârbu excelează,
„B a lad a de ia rnă", „P a s 1*1 de ia rnă pe B ărăgan” , „N insoare pe B ă răgan” , „Seară cu v isco l pe Bărăgan” , sunt to t atâtea tab lou ri h ib ernale ale aceluiaş Bărăgan, dar f ie care având no a sa caracteristică, evocând un m ănunt de v ia ţă sau de coloare neîntâ ln tte în toate ce le la lte .
L in iş tea în fio ră to a re şî am eninţă toare în acelaş tim p a câm pie! sub dom nia geru lu i şî a zăpezii es*e m inunat prinsă în s tro fa :
în g h e ţu l p re tu tinden i pe câmpşi-aşteaptă prada
Cu ca tas tivu l m o r ţ i i sub braţ,posomorât,
D a r n ică ie r i p r in seara ce-şi face’n zări dovada
N u se arată n im eni să-i ţ ie de urât, (S eară cu viscol pe B ărăgan)
Sau im ag in ile anim ate din „P as te l de ia rnă pe Bărăgan” :
D o a r d rum u l de zăpadă înspremoară
Tuşeşte în tr ’ o căruţă c’ un ţăran. sau:
I lu z ia că ldu rii, unor v răb ii Pe-un v â r i de p lop le.a dat p r i le j
de sfadă.M a i sunt m ulte de spus despre poe
sia lu i C ris tian Sârbu. acum neocu- pându-rre decât de la tu ra pastelistlcă a opere i sale. In t r ’un v iito r aprop iat vom reven i asupra acestui subiect.
DIN LUMEA REGILOR(Urmare d în pag. 10)
Intr’o seară, pe când Herr Fruh- mann se afla în tr’un autobuz, un ofiţer tânăr se apropie de el, făcu o plecăciune şi-l întrebă pe un ton foarte respectuos:
— De când ne onoratî iarăşi cu prezenta dumneavoastră. Excelentă?
— Sunt la Viena de o săptămână, răspunse H err Fruhmaftn calm.
12
Ofiţerul făcu încă o plecăciune şi se retrase. Pasagerii urmăriseră scena cu mult interes.
H err Fmhmann coborî la prima staţie. După ce-mî povesti întâmplarea, îmi explică:
— Dacă ofiteru] şi-ar fi dat seama de greşeala comisă, nu i-ar fi rămas decât o singură solutîe: un glonte de revolver!
In amintirea coarnelor strămoşilor...
L a m u lte an im ale instinctu l suprs- vieţueşte a n u m ito r m o d ificări fizice survenite pe cale de evolu ţie naturadă sau provocată de crescători. Există da pildă un fe l de capre care se nasc astăz i fă ră coarne, în u rm a umor în d e lung i încrucişări în crescătorie. Când se apără, aceste capre îm pung totuşi cu capul, ca şi când a r avea coam a, Acelaş lucuu se poate observa şi la v i* tele suedeze care deasemenea au p ie rd u t coam ele ou care se m ândreau s tră m oşii lor.
Scoarţa pământuluise ridică
De câ teva secole se observă te coasta B o tn ic ft o rid ic a re c o n tin u ăa coastei ş i o întindere a ş tra n d u lu i. De curând p ro f. W ittin g , d ire c to ru l In s t itu tu lu i h idro log ic-geolog ic diso; H e ls ink i, a ţ in u t o con fe rn iţă W B e rlin în oare a prezentat cauzei« acestor fenomene dela coasta H ot- nică. Profesorul W itt in g observă an ceste fenomene d in anu l 1898. Cerce* ţă r ile sale au dus la părerea că m iş eii rea nu este altceva decât o r id icare înceată a scoarţei p ă m â n tu lu i după d isp a riţia p re s iu n ii gheţei to p ite , care în epoca g lac ia lă form e u n stra t de sute de m etri. R idicarea! scoarţei p ă m â n tu lu i a începu t a- cum 9000 de a n i şi a fost deoseibH de accentuată la început, devenind d in ce în ce m a i slabă p â n ă ce scoarţa va f i d in nou e ch ilib ra tă . P rof. W ittin g crede că în circa 500 de a n i va f i îm p lin ită jum ăta te d in rid ica rea âşteptată, pe care o apreciază Ia în to ta l ap rox im a tiv 50 de m etri.
Grăsimi de îalaşi
Z ahăru l de lem n o b ţin u t d in t&- laşi poate f i fo lo s it la p roducţia de grăsim e, da to rită u n u i proces b iologic. Pe zahă ru l de lem n se cu ltivăo ciupercă m inuscu lă „o idum lact ic ” . Această ciupercă are capacitatea de a produce grăsim e, şi anume în 5 z ile 18-15 grame de grăsim e d in 100 grame zahăr de lemn. Deci se poate ca transform area d in h id ra ţi carbonici în grăsim e să se facă p rin - tr ‘o p la n tă în labora to r şi nu pe v iu , cum este cazul la înşrrăşarea porc ilo r sau gâst°lo r.
Poliţia judiciarăfemenina
Combaterea c rim in a lită ţii la m in o ri are o însemnăt.atn deosebită în tim p d î războiu. In G erm ania s'a în tă r it considerab il p o liţia jud ic ia ră fem in ină , care se ocupă îndeosebi de tineret, in fra c to ri consum aţi şi in fra c to ri eventua li. A c tiv ita te a acesto r fem ei special in s tru ite , cere o cunoaştere adâncă a re-acţiun ilor şi v ie ţii su fle teşti ale tin e rilo r. Căci, de p ildă , un fu r t ocazional care la un a d u lt nu p rez in tă problem e speciale, po*ate cân tă ri foarte m u lt la un tâ n ă r: poate f i o deviere de pubertate fă ră u rm ă ri pentru evo lu ţia v iito a re a persoanei, sau poate f i p r im u l semn al unei în c lin ă r i c r im ina le , urm area lipse i de educaţie etc. Fem eile p o litis te const,ituesc o legă tu ră între p o liţie p ro p riu zisă şi in s t itu ţiile de ocrotire şi educaţie pentvU tin e re t.
Concurs de „cirtB?”
Cu toată s itu a ţia n e favo rab ilă im pusă de războiu. m ai există în F ra n ţa foarte m u lţi crescători de canari. N u m ăru l lo r se înm ulţeşte chiar, „C lubu l C anari” , a o rg an iza t z ile le acestea la P a ris un concurs de cântat a l can arilo r, la care au p artic ip a t în to ta l 300 de păsări. P re m iile acordate au fost puse la d ispoziţia unut fond de fo los public.
F O R T Ă R E A Ţ AC R I M E E I
O p o liţie de a rtile rie cam ufla
— B riza su flă caldă d in -
ra rincă nu num a i că a to p it p o jg h iţa de g h ia ţă de pe cursu l In fe rio r a l N ip ru lu i, dar a tra n s fo rm a t toate şoselele şi d ru m u rile în noroaie şi băRoace unde an im a lu l şi m o to ru l se m işcă cu greu. S ingur soldatu l, cu iă rîa războ in icu lu i c ă lit, stăpâneşte p re tu tin d e n i duşm ănia n a tu r ii
Sălbatec foc cBe artilerie
P entru soldat sunt lu c ru ri şl m a i aspre decât fr ig u l şi umezeala. îm p o triva acestora î l apără vestm inte le de ia rn ă D ar îm po triva avalanşei necontenite a unu i inam ic de departe superior num eric î l a ju tă n u m ai eroism ul lu i dovedit de sute de o ri şi in im a lu i de fie r. De săptăm ân i în tre g i bo lşevicii atacă a ic i mereu cu fo rţe de m ai m u lte a rf superioare, p e r tru a sparge poarta fo rtă re ţe ! C rim eej • în acest punct. Focul de a rtile rie des iăn ţu lt de ei a a juns uneori la o înverşunare neînch ipu ită . U n num ăr de 18 000 obuze trase in câ teva ore asupra sec'oru- lu i u n u i s ingur reg im ent au răsco lit r ' rcape fiecare m etru p ă tra t de păm ânt. D ar când după o astfel_ de agrozitoare pregătire de a rtile rie
bolşevicii se năpustesc îna in te , cu tre m urând văzduhul cu u rle te sălba'e.
. ¿iîierie antiaeriană gata de ripostă
I
Reg. Com. 34/935
sassëflHKaa
. --- i30.iZ,a, ù U l I c i v i ü i - U i U A C i i i u V ^ '----— ** «1
■ïarea Neagră um ezind stepa ce, a p ă ră to rii C rim en íes ara găurile
% lû i} lIy U C e a J iÉ o r t
ci4A L¿a¿
■ 'u ' '
cu s p a t e l e c e r u i f ,
r ă m â n e p la n a ,
nu a lu n e c ă ,
manipulare c u r a ta ,
scrisul c la r .
j U N TH ER W A G N E R
i'5 •m
-■
¡1 1 1
W 'S i § É 0 Í i lîKH 1 i M i a
R eg. Com. 693/932
lo r şi lovesc n im ic ito r puh o iu l duşm an.
Vijelia
Z ile şi n o p ţi dearândul fă ră somn, cu och ii în ro ş iţi, cu fete le nerase, cu pielea şi un ifo rm ele p line de n o ro i— aşa au lup ta t si lup tă m ereu oam enii sî com andantul lo r d in acest sector, m a io ru l B ärenfänger, d is tins cu Spadele şl Frunzele de S te ja r la Cavaler ia C ru c ii de F ier.
In noaptea spre D um in ică bolşev ic ii au fă cu t un nou atac la K e rc i, de da ta aceasta în sud-est. Au avut p ie rde ri grele O un ita te sovietică de debarcare a fost sd rob ită aproape com plet P rin superio rita tea lo r nu m eric ă, p rin angajam entu l fo rm id a b il de a rtile rie şî av ia ţie de bătă lie , p rin a ta cu ri sim ultane de încercu ire la a ripa nordică, bo lşevic ii au reuşit to tuşî să-şi aducă nouî rezerve. S’a dus o lup tă înverşunată pen tru fle care conac şl pen tru flecare zid d in ru ine le unei vechi fa b ric i de că răm idă. Luptând adesea corp la corp, screnadierii sî p ionerîî. s p r ijin iţ i de tu n u ri de asalt, au a lungat în a ro i pe inam ie şţ au n im ic it ta n cu rile rare
m m m m
H M
C ine vrea să dea o im ag ine a acestor lup te grele şi înverşunate care durează fă ră încetare, trebue să a- ducă im n u ri de laudă lu p tă to ru lu i ind iv id u a l, care de flecare dată tre bue să ţin ă p iep t la 5, 6 şî c h ia r 8 duşm ani. A ic i un sergent cu grupa lu i a apă ra t o bucată de tra n şe« atacată d in toate p ă rţile ; colo un a ltu l s’a năspustit îm preună cu câ ţiva fu r ie r i asupra u n u i tanc sov ie tic . P re tu tinden i s’au săvârşit acte m ăreţe, pe care lim b a ju l laconic a l com unica te lo r m ilita re le exprim ă num ai in câteva cuvin te : „P utern ice a tacu ri sovietice au fost respinse*. N icăeri bo lşevic ii n ’au iz b u tit să spargă poarta fo rtă re ţe ; C rîm eei, păz ită vite jeşte la K erc i.
L u p tă to ru l d in C rim eea a deven» d in nou în u ltim e le săptăm âni putern ic şî ho tă râ t ca pe vrem ea c&MÎ peninsula m a i clocotise de pojanfl războ iu lu i. L u p tă to rii germ ani şî rom ân i pun s tav ilă a ic i cu n e în frân tă bărbăţie v a lu lu i bolşevic. Aşa cum od in ioară au cuce rit Sevastopol, cea m aî pu te rn ică fo rtă re a ţă a Europei, lup tând apoi în prim ăvara, lu i 194-2 la K e rc i, eî apără astăzi fo rtă re a ţa Crimeeî, cu o înverşunare mereu sporită .
* - -
Transportori spre prima
13
Cklui ¡I - Seria 2 R E D A C T O R IG A B R IE L P O FES C U
H ID A L G O
SURPRIZA LUI APRILde NICOLAE TKAÏAN
Sburdalnicul April i-a trimis lui Miky Mause jocuf de tnai $us cu menţiunea: „Citeşte literele intr’o anumită ordine şi vei îafla o surpriză care te va face 15a zâmbeşti”. M ikv Mause, bun deslegător, a găsit imediat cheia. $ i voi dragi cititoare si cititori. Cu putină răbdare si atenţie veţi 'descooeri surpriza.
de V aH a
*
M O N O VFSB
CARPEN
(2— 8)
#
COPERTA MAQICĂdo BO G D A N T R A IA N
'J Ce dicton se ascunde în această copctiă?
ŞARADĂde E M U , Ş N IŢ E R
Prima parte, drag deslegător,O ştii şi tu, de când ai fost în cor, $i deci, deloc să nu mai stai,Şi-a doua repede s’o ai.Care, ţi_o spun, spre uşurinţă, Că e o mare suferinţă.Iar partea treia, cea finală,H mică, doar cât... o vocală, Acum, avându-le pe toate,Mai trebuiesc împreunate Şi vei găsi o fustă care 'N Moldova află cutare.
MONOVERBde VASILESCÜ
CUNOAŞTEŢI JARA!CAPITALE ROM ANEŞTI
de IO C O S Ş I C IO C A L T E U
1) Capitala Moldovei sub Petru al Muşatei, Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun. 2) Capitala Ţării Româneşti sub Alexandru I Basarab, cel Mare. 3) Capitala Moldovei sub Latcu Vodă. 4) Capitala Moldovei sub Ştefan 111. fiul lui Alexandra cel Bun. 5) Capitala Ţării Româneşti sub Radu cel Frumos, Mircea Vodă Ciobanul, etc., etc. 6) Capitala primuiui domn al Moldovei. Bogdan Bă* trânul. 7* Ce a mai rămas az? dn vechea canitală a Daciei: ^armi-
infr adevăr, un lucru curios: lată un segot"za. 8) Canitală. Canita* ashu care po a te fi aiifiei... \a Moldovei sub Roman al Muşa-
Ay4—8
E N IG M A
CARTE DE VIZITA MAGICAde STEWAN PISOSCHI
IM, M. *GEE L E C T R I C I A N
A R A D
tinei. 10) Capitala Moldovei sub Ştefan I al Muşatinei şi Radu Vodă Mihnea. 11) Capitala Ţării Româneşti sub Mircea cel Bătrân, Radu cei Mare, Petru Cercel. 12) Capitala Bucovinei. 13) Capitala Moldovei sub Alexan* dru Vodă Lăpusneanu.
A — B — Capitala primului Domn al Ţări Româneşti Basarab cel Mare.
! A N A G R A M Ă
Se dau următoarele pafru cuvinte :
Mara. Slvia, vaze, abia.
Din amestecul literelor acestor cu
vinte se va forma un cunoscut provsrb
românesc.
COPERTĂ AMESTECATĂde EMIL ŞNIŢER
In această carte de vizită stă ascuns numele unui mare fizician francez, precum si ştiinţa denumită de ei
P AI KATde B IC A P IS O S C H I
B I R U I R I1. Guvernator de provincie la vechii Perşi
2 Popoare din familia Indo- europeană.
3 Cu o pată mică albă în frunte.
4 A înfrâna, a modera.
5 Plantă din America
6. Mă ascund în cazemată _________pentru a nu mă vedea duşmanul. Se va ffâs, un frumo, roman
Orizontal $1 vertical la fel. românesc si autorul său. i _
14
N. LEOVEANU
SCART
Aflaţi cuvinte după semnificaţiile pe care le dăm mai jos:
1) Combustibile. 2) Numele vechi al Oltului. 3) Râu în Franţa. 4) Cântec. 5) Oraş în Basarabia. 6) Unealtă. 7) Miros plăcut.
Fiecare din aceste cuvinte are câte cinci litere. Dacă eliminaţi, din fiecare, litera medie, veţi obţine alte şapte cuvinte, cu următoarele noui înţelesuri:
1) Trândăvie. 2) Nu-i aceea. 3) Hrana Evreilor în deşert. 4) A face un dar. 5) Pocneşti (fig.). 6) Dăruită. 7) Puşcă (fig.).
Literele eliminate: Un renumit pictor spaniol.
CDNOAŞTE-îl
1) Numele mai multor domni ai Moldovei din care primul domni dela 1758—1761. 2) Numele a trei domni ai Munteniei dintre care primul se mai numi şi „Cei Bătrân”. 3) Numele a patru domni ai Munieniei din care primul se numi şi ,,Cel Rău” (1508- 1518). 4. Nume a unsprezece domni ai Ţării Româneşti dintre care ultimul' sau „Cel Tânăr” se ma numi şi Ţepeluş (1478-1483).5) Numele a doi domni ai Munteniei dintre care primul făcu e* manciparea ţiganilor (1842-1848).6) Domnul Ţării Româneşti care se război cu Caroi Robert la 1330.7) Numele a şase domni ai Moldovei dintre carc cel de al doilea fu otrăvit de boieri (1606— 1607).8) Numele a trei domni ai Mun~ ten'ei şi trei ai Moldovei de ori
gină albaneză. 9) Domn al Munteniei care înlocui limba slavonă cu cea română în biserică şi ia Curte (1632—1654). 10) Numele a 13 domni ai Moldovei dintre care cel de al IV îşi zise şi „Cel Mare”. (1457— 1504). 11) Numele a 12 domni Români, din care ultimul uni Principatele. 12) Numele a 2 domni ai Moldovei, din care ultimul înfiinţa Academia Mihăileană (1834—1884). 13) Domn al Moldovei, ctitorul mâ- năstirei Stelea din Târgovişte, muri închis la EdrCulè. 14) Domn al Munteniei zis şi „Ban de Severin” (1364).
1—II = Primul Domn care a reuşit să unească Muntenia, Moldova şi Ardealul, îndeplinind pentru o clipă visul Românilor.
Să nu credeţi că e opera d-lui Rebreanu al cărui nume a fost trecut greşit! E numai reflexul anagramatic al operii unui autor al cărui nume seamănă cu originea adevăratului autor al cărţii de pe copertă.
TARA!D O M N I
de IO C O S Ş I C IO O Â LT E U
ŞCOLĂREASCĂ
Găsiţi cinci cuvinte a cîiK'i litere fiecare, după înţelesurile următoare:
1) Poet italian. 2) Versificat. 3) Deopotrivă. 4) Cartaginez. 5) Brancardă.
Iniţialele şi finalele cuvintelor aflate, citite în continuare, dau numele a două obiecte de studiu.
E .M A R O C
♦
C I U L E A »
Î5>"- 7 ^ - V
PO<STAjoc
GABRIELA AL. POPESCU. Buzău. — Jocurile trimise sunt bune pentru „Magazinul”. Vdm publica aici, poate, „aritmogriful teatral”. Oare n’ar fi mai bine să vă alegeţi un pseudonim, ca să evitaţii eventualele confuzii între numele dv. şi cel al redactorului nostru?
OPRICÄ PREDA, Giurgiu. — Sunt remarcabile şi, în acelaşi timp, lăudabile încercările dv. de a forţa nota în ceea ce priveşte careurile magice şi romburile, Deasemeni vor fi hărăzite tiparului cele şase coperţi magice şa O mare parte d'n cărţile de vizită,
COPERTĂ FÄRA GREŞALA Aşteptăm dela dv. colaborări de- de c r o l e n ş osebit de interesante.
CAROL PETER, Târgovişte. — Suntem încântaţi când vechil şi consacraţii aşi ai enigmisticei noastre, reapar în arena preocupărilor şi manifestărilor intelectuale. $i am fi fost şi mai încântaţi, dacă am fi avut dela dv. şi ceva colaborări!...
In privinţa propunerii dv. suntem, principial, de acord cu asemenea concursuri.
Am avea însă anumite... contra propuneri de făcut, şi anume să se recurgă la votul cititorilor, după modelul concursului similar dela „Curentul Familiei”. Şi deasemeni am vrea Să avem garanţia (ca să ne exprimăm aşa) a premiilor oferite. Care va fi măsura cea mai bună?
Dacă doriţi, vom intra în corespondenţă cu dv. în vederea stabilirii ultimelor amănunte ale acestui concurs. întâmplător însă v’am pierdut adresa.
IO AN GRIGORE, Loco. — Colaborările dv. sunt prea uşoare, aşa că le vom face loc la „Ziarul Copiilor”. Aşteptăm alta producţii, întrucâtva mai serioase.PĂTRAT
de B IC Ä P IS O S C H I
• @ • • »
• • • • •
• • e 9 •
M IH A I CRITICOS. Loeo. — Nu putem face nimic deocamdată. Despre colaboratoarea noastră, d~ra Suly. de care întrebaţi, nu mai ştim nici noi nimic. Salutări.
DÎN N O U M U Z IC ĂSe dau următoarele note muzicale :
do, fa, sol, laLuaţi din fiecare câte o literă, care,
aşezate înfr'o ordine anumită, vor da numele unui compozitor francez.
¥
CRIPTOGRAFIEde G P.
. . RNÄ,PRIMĂ V . . .
Fraza: 7, 2, 5, 7, 2, 9.
C A R T E D E V IZ IT Ăde T u d o r F lo re a
O
£
*
O
©
o
E . A R O N Preot
@ Ö
6 •
scornit de1. Soi de văcărit Gr. Ghica (1748).
2. Logofăt (od )3. Japoneză.4. Veche monedă turcească de
Care este adevărata ocupaţie argint, a d-lui E. Aron, ştiind1 că numai 5. Hora ţigănească, dintr’o greşeală de tipar i s’a a- 6. Munte biblic, mestecat numele. Orizontal şi vertical la fel.
15
C â te v a minute de p lă
cută destindere in te
lectuală , vi !e o fe ră
JOCURILE
SOCIALĂ
freac¡a armată a tării avea în Simo de pace un efeetîv de 143.900 de oawpn!. Orasnizarea sa nu corespunde exact -rm a’ei activ-- din site fărl. 115-990 din aceşt'a fîînd în<’?- dr£5*i înfr’un corp d» raz3 sosci'"*!. In î'mo de rărholu, Finlandezii no* rr1« ,’ i!|”î>. Dütiänd în serviciu to’ i bâcha*5! fRfrr> 1 7 ji 60 de -n i, maxi- m„~, r-t*~ rri!) f»s osmen'
Princica!a îodustr’e a î t r i es e a- ceea a lemnului, care este exportat sub formă de cherestea, dar si * mai rr.u'î ca mucava sau p j'n ă do hârt'fî, Din produsele anricoîe untul si carnea o cu iă i i export loc«! principal, Finlanda fiind nevoită, dlmpoW vă să importo cerea'e. Referim de soseîe este bun5. dar cei 6-9 *109 km. r«»rez!nts o în ’ird ere reduşi fa'S de suprafa'a tării. O f ^ ' f e bî'rîă 'os^a loi<~S ry rrstul fS*M e f î - ţ f i nordică de’ a Pr'sam*». CS«*» 'rrefr> ou o ţn'în'ferc tin
kr? ' I p r e r r 'ă p ' r i - u ’^ 't - te a de a răstra —- singure în Europa —- Vécues r»** Nrrtă
E p s ORGANIZAŢIA
Suni mai a.cs renumite soiurile de păstrăvi finlandezi.
Intr'un asemenea cadru trăiesc cei aproape 4 milioane de locuitori ai tării. 90% din ei sunt de origine finică. Ei reprezinăt o amestecătură Intensă a rasei nordice cu populaţiile străvechi ale fării. Incă din cele mai vechi timpuri ei au intrat în coniact intens cu popoarele germanice din Nord si şi-au apropiat cultura europeană în forme germanice. Suni prin excelen'ă a- aricultori ţi sunt totdeauna gata să primească orice noutate si oerfec- (Ionare. La aceasta contribuie mult si înalta treaptă de cui ură pe care se găsesc. Nu există în finlanda neştiutori de carte. Alături de finlandezi mai trăiesc în special în oraşele de pe coasiă şi în insulele Aalend aproape 400.000 suedezi. Capitala tării Helsinki are vreo 300.300 de locuitori. Celelalle o- raşe sunt mici şi abia nouă d"n d e dep ílese cîf?a de 7n nn(j do locuitori.
Con.crm cons.iiu.ifci ü i .i î 9 i 9, revizuită înirc timp, Statul esie condus de un preşedinte ales pe 6 ani şi care este şeiul puierii executive. Parlamentul are 200 membri a.eşi pe trei ani. Miniştri suni numi|i cíe preşedinte, dar au nevoie de confirmarea pailamenlului. Ţara csie srnpăr’ită în 10 districte, conduse de un şef numit de preşedintele republicii- SleacuS făril e iîe alb cu o cruce albas ră, asemănător ca desen c j siea-’ul celorlalte fări din Nordul Europei. Limba oliciaH a fării nu este numai finiandez*, ci si suedeză, care este egal înd ro p ti- tită. 97% d !n pooulaţie es>e luteran», evanghelică
Sistemul şcolar din Finlanda e:.e perîecl om anrzaJ. cu ţoale greutăţile întâmpinate în unele regiuni 6e împrâştierea pap la'lel. Cursul primar durează 6 ani si esta în'reqit de doi ani de spcctalizaîc. Moi fo*l copiii urmează dară de a^ensta si una din nenumăra’ela şcoli p ac- fleo r’n a'~ric” itură, H<* mrscrii etc. In 1039 cpăreru în Fini :n da 500 de ziare şi reviste în lim'-a f i l ia n ‘i e z i şl 100 în cea suedeză, alară de alte câteva în ambele limb!. In-
Deşi s a scris atât de mult despre Finlanda în presa română în ultimii ani, totuşi mai rămân o muljime de cunoştinţe, şi încă dintre cele mai
¡elementare, pe cari mulfi oameni nu le stăpânesc, în privin}a întin sei ţări nordice. Desigur se vor găsi în Romûnia mal muîfi oameni cari sli ştie ceva despre ciclul de p o e me numit Calevala, decât să poată spune ce populaţie are Finlanda. M arile hofărîri în fafa cărora stă azi micul popor finlandez şi grelele în trebări la care el are să răspundă, angajând pentru totdeauna poate soarta întregului neam, l-au adus din nou în actuslitate.
Numele oficial a! fării nu este ¿Finlanda, ei Suomi, aşa eum figurează în toate actele oficiale. în străinătate ştiu acest lucru mai mult colecţionarii de mărci poştale d e cât diplomaţii. Suprafaţa fării este de 382.2G1 km.2, adică cu aproape 1/3 mai mare decât România dinainte de 1940. Populaţia însă esie foarte redusă şl nu înumără nici 4 milioane de locuitori.
Această populaţie rară este explicabilă, dacă fînem seama de situaţia geografică a fării, care se în- tnde până dincolo de cercul polar şi de constituia teritoriului ei, care, mai ales în regiunile sudice, este acoperit de nesfârşite lacuri. Ţării I se zicea pe vremuri „{ara eu 1000 de lacuri". Acest nume era însă cu totul greşit, căci Finlanda nu are 1000 ci peste 35.000 de lacuri. — Sperăm însă că şcolarii finlandezi nu sunt obliqafi să le ştie numele la foste !
Numeroase râuri leagă între ele aceste lacuri, sau duc spre mare a- pele lor, dar toste sunt scurte şl pline de stânci şi de casrade. Ţara atinge cu marginile ei două mări deosebite. La Nord ea atinge pe o foarte mică lungime Oceanul îngheţat de Nord si am>me Marea Barent. M ai exac* ea atinge numai un larg fiord al aceste) mări şi a- nume Var-'noer-Flord. Coarta finlandeză df> aici se întinde în parte în peninsu'a Pe?carifc*r, a cărei stăpânire es'e îmoărf'fă înt-e finlandezi şi ruşi. La Răsărit şi Nord, pornind din Yaranaer-Fiord, teritoriul finlandez se mărgineşte cu ce! norvegian. dar si unul şi altul sunt a* proape pustii.
înspre Apus Finlanda se mărgineşte pe o întinsă dirtenlă cu Suedia, până în punslul Torneo, unde granifa «tinge golful Bo’n'c. D e atei înainte, F'nlanda, pe o rnt!ndere da mii de kilometri, are în Apus şl Sud drept «iranifă, coastele Mării Baltice, şî anume al golfu'ui Botnlc $1 alte golfului Finie, Aceste coaste sunt dantelate, eline de golfuri şl străjuite de nenumă a 'e insule slân- coase, in mare perle n e’ocuiie. Un singur ejrup de insule mai Important, insulele Aalsnd, fac legătura geologicß între teri erlul fin iri dez şi cel suedes, înspre Apus, graniţa
O cazem ată pe ţărm u l B a ltic e i
in recunoaştere pe fro n tu l E x trem u lu i Word
Jinlrndeză are pretutindeni in faţă ¡teritoriul Uniunii Sovietice. In pa'r- îca sudcă, în apropieiea Len nerodului, această granljă taie istmul sare desparte la Nord de Leningrad fundul golfului Finie de uriaşul lac Ladoga. Granifa urmează apoi coasta acestui lac, ap;o^pe tot atât de întins cât Marea de Azov şi se îndreaptă apoi spre Nord, străbătând finuturi pâduroase şi pustii, a- proape eu ncpu!in;ă de pătruns. As'Íel se explică că, deşi Finlanda «re peste 1C03 km. de gran’M eu Rusia, totuşi luptele s'au dat a- proape exclusiv în extrem’.!! S'id al acestei graniţe. !âng“ lacul L-doya, sau în extremul Nord, în peninsula Pescarilor.
Clima Finlandei es'e în partea sudică mult mai I. lândă şi mai să- năîonsă, derâ i ar fi de aş‘epJai, a- vând în vedere latitudinea la care esfe situa?* 'ara şi v e r r a t e * câmpiilor înrh<'*sf<» aïe Rusiei. Icrn'îe nu sunt atât de reci ca în Rus a, media Suriei Ianuarie fiind abia de
— 12 grade, dar sunt foarte bogate în zăpazl, esri acoperă {ara luni în tregi. bineîn.'eles că veriie sunt răcoroase, media lunci Iulie abia a- iingând în unii ani plus 17 grade.
Lumsa p kn le lo r şi anlmele.or din Fi»;anda corcspunde accieia din peninsula Scandinavă, cu care există aiâiea legături şl asemănări. Finlanda este tara cea mai bogată în păduri din întreaga EuVopă. S’ar pu.’ea spună că toată fata fării este âcoperiiă de păduri, dacă nu ar exista in regiunea nord că In ' n:e!e finuturi ale Tundrei pobre . Chiar $i aşa însS, totuşi 65% din pământul iării este acoperit eu p ă d j; i de moüft, de pin*, de anini si ntestea- căni. In aces^o pñduri booate în ascunzişuri frăieMe un vânat îm belşugat, rejrc7enî»t mai aks prin cerb!, vtilni si iepuri. L^mea pssS- rilor si m i! ales a re!or rfe apă este şi ea foarte b o 'ra 'i în î o î t I r a v!3 *e. E de'a sire înfe!~s că na**ârs'1e!e lacuri fac f‘in p-se^ri« u m d¡n «'•'n- eipalele ocnpafii ale popu’a'lel.
16