A n n i X X X I — \ o . 22. 5 BANI IN TOATĂ TARA 5 D u m i n i c a , 1 i u n c 1 i i
UNIVERSUL LITERAR ABO\AME\Tll
LEI 2 , 6 0 ANUAL Abonamentele se foc
numaî pe un an.
C O L A B O R A T O R I I A C E S T U I N U M Á R
Mesl i igean, N. Fora, N. Ţine, Ion Dragxi, V. A n e s t i n , Ana Codreanu, T ib . R. Constant, Const. Rîuleţ , E. Staub, Miluţă S imion, Hri. Sant, e t c .
\ M \ C I I Iii
Linia pe pagina 7 şi 8 — S C
H I
Perechea imnerialâ rusă în nortul vechior Ţari şl Ţarine
2. — No. 22. UNIVERSUL LITERAR Duminica, 1 Iunie 1У14.
T U B T E I — Roman de -Alphonse Шатт —
— U R M A R E —
Apoï se g â n d i că s o m n u l Madelc-nc î nu fusese întrerupt decât de a-l i n t ă r i l e lu i E d w a r d : de necaz b ă t u din p ic ior u m p l â n d de noroi pe un ofi(er ce t o c m a i t recea .
Aces ta începu s ă î n ju r e : S t e p h e n e r a în dispozi ţ ie p r o a s t ă şi-î r ă s p u n s e b rusc .
Se b ă t u r ă in duel , c a r e se s f â r ş i p r i n o lov i tu ră u ş o a r ă .
D i m i n e a ţ a e r a î n a i n t a t ă , şi de a l t fel el r r a r fi putut, îa starea tie spirit în cure se găsea , să înceapă o orgie; plecă că la re şi plecă înspre casa d-luî Müller .
Casa e ra nelccuită de la moartea p r o p r i e t a r u l u i eî. l a curte t a r b a crescuse m a r e .
S i n g u r grădinarul o locuia. — F r u m o s an imal : zise el, m â n
gâ ind calul Iui Stephen. Vă aduceţi a m i n t e . Domnule Stepben că în ziua c â n d a ţ i p l eca t de aci v'am d u s cufăr u! cu că lu ţu l raw. L'am vândut s ă r m a n u l , căc i aci nu-î multă treabă: d. E d w a r d ş i cu doamna, B U vin n ic ioda tă .
S tephen sc c redea reîntors la Jtfua c â n d -plecase a şa de sărac de bani, d a r a ş a de bogat de curaj , de forţă şi s p e r a n ţ ă , a sa de bogat de dragos tea luî şi a MadeîcneL
Se duse în grădină. Grădinarul îl u r m ă . Teiî e r a u got, măcieşnl era plin de boabe roşii ca eoraiul. şi c â n d se a p r o p i a el, un stoi de păsăr i fug i ră s p e r i a t e .
El pr ivi , si recunoscu totul, cele 'două scr i sor i pe scoarţa bătrânului tcî, b a n c a de verdeaţă.
— îngr i j e sc grădina domnului Müller , zise grădinarul; dacă vee i ţ l l a p r i m ă v a r ă , ve ţ i vedea eă e m a l f r u m o s ca o r i când . Sărmanoi dacă a r reveni, s u n t s igur că a r fi mul ţ u m i t ; o! e ra un bun stăpân. Domnul E d w a r d nu că-1 vorbesc,, dar nu è în s t a r e să deosibească o lalea dc un s tânjenel , şi e foarte brusc cu serv i tor i i .
Se l ă sa se frig. S t ephen se urcă pe cal, dădu un
bacş i ş g r ă d i n a r u l u i , apoï plecă.
D a r ca lu l luî se spe r i a ; el îî strânse frâul; calul speriându-se încă, căzu T R Â N T I N D s u b el pe ca tă -ret-
G r ă d i n a r u l ca re pr ivise , a l e rgă , S tepben e r a scu la t d a r u n b r a ţ şi u n picior îî erau scrântite.
CVII.
R ă m a s e la g r ă d i n a r şi-î a d u s e r ă u n doctor pentru a-1 îngriji. Acest accident îl reţ ină două zile în casa d-lut Müller. El ocupă cămăruţa pe care o ocupase odinioară.
In t impul acesta, o reînoire so făcu îa spiritul lut Stephen; privi v ia ţa pe eare o dusese şi i se păru a t â t de goală în cât se înspăimântă.
EI văzu că Madelena îî luase in ima nelăsându-î de cât corpul şi s imţurile; înţelese ceia ce avea de făcut i a a doua jumătate a vieţeT, şi că va trebui să culeagă ceia ce sc-mănase .
Că de un amor ca al Iul r.u se poate- desbăra ca de o haină; <i cri n e se va d e s b ă r a de el până cc nu s e va fi consumat pe de-a 'ntregul.
R înţelese că nu are decât să u r meze d r u m u l nenorocit a! d ragos te i , pe care apucase, şi în care era ca şt U E nenorocit căruia i-a apucat cureaua de la vre-o m a ş i n ă haina şi care f ă ră voia lui e tărât fără pu tinţă de scăpare. în învârtiturilc ei.
—- Eî bine, cedez, îşî zise eî; sunt a l el cu suflet şi corp; al eî trecutul ş i viitorul meu; ac i v iaţa mi de pe pământul acesta şi de pe celălalt, dacă există: ale eî gânduri le mele, suflarea: al el cu totul.
, D a r e a va fi a mea. *Căcî răsbunarea este dulce pen
tru inimă ş i m a l dreaptă decât orice alt.
„Madelena îmi v a aparţine şi m ă voiu răsbuna pe Edward".
& s e c i t i armarea I a „ П в і т е г я и Literar" ce va apare D a m m k a v i i toare.
a c u l o v i g l u m o Conve r sa ţ i une între o drăgălaşe
d o a m n ă şi ga lantu el adorator, c a ocaz iunea Paştilor.
E a . — De Paşt i o să-mi aduc i un 0 Ű ?
El. — Da, dragă. Şi ce vrei să fie In ou?
E a . — U n salon frumos mobűat . El. — D a r cum o să î n c a p i n n
sa lon în t r ' un oè? E a . --- A, m i e imî e tot una , dragă,
şi dac 'o fi să pul oul într'un salon. * O d-şoară spunea unul d-şor că-I
p lace m u l t muzica i tal iană. : — Da? zise tânărul a ş a ca s ă zică ceva.
— Cunoş t i d-ta, Ifntrebă ea. Băr-bicrvl lu i Rossâni?
— Nu, d -şoară . răspunse elegantul si deşteptul lâaăr , pentru că trebue să ş t i ţ i că cu m ă rad s ingur, cu briciul m e c a n i c .
* L a Sinaia , înaintea gri lajului unei
vile se oprise nehotărîtă o fată frum o a s ă , blondă ş i rumenă ca un bobocel de t r a n d a f i r .
— Dor i ţ i ceva? o întrebă cu gal an t e r i e un trecător.
D-şoara , zâmbitoare II răspunse cu g l a s dulce:
— Da, d o m n u l e , a ş vrea să in tra şi n u ştiu cum să deschîz portiţa gril a ju lu i .
T r ecă to ru l împinge portiţa şi o ţ ine ciată în l ă t u r i p â n ă t rece 'd»şoara f r u m o a s ă , z icându - î :
— Uitc-aşa . Imî p a r e bine că te-a m servit, cu, d a r p u t e a i foar te lesne s ă deschizi si d-ta s i n g u r ă .
— Ştiu, răspunse fata c'un zâmbet îngeresc, dar grilajul e văps i t de curând.
Amabilul cavaler, privindu-şî palmele, n u se m a l s imte mul ţumi t de serviciul făcut încântătoarei d-şoare.
Votureami , deputat guvernamental , e oprit de medic s ă n u iasă din casă.
l in coleg viind să-l ia căci e o şe dinţă decisivă, când trebue s ă voteze, acesta П răspunde:
— Ştiu. Ca deputat a r trebui s ă f iu l a Cameră pentru chestiunea zahărului ; ca diabetic însă s imt si l it să s tau înch i s in cameră pentru ace iaş i chestiune.
Un i lustra o m bogat, cunoscut pentru avari ţ ia lui, într'un marnent de b u n ă dispoziţie dă uanf o m care l'a servit o ţ igară făcută cu tutun de specialitate.
Acesta, mulţurnindu-î, o bagă tn buzunar.
— Dacă a ï chibrite, aprinde-» ş i fumează, a s e zgârcitul d a r n i c
— N u .răspunse celait , c ă d voi s'o p ă s t r a ra amint ire de l a d-ta.
— Ca amintireî exoiamă bogata! măgul i t .
Dar , după nn m o m e n t d e g â o h r e , • d a o g ă :
— Ş t i i ce? Dâ-ral taapot ţ igara Qt tn schimb să-ţî dafl trna de calitatea I I I -a . Ca a m i n t i r e e d'ajuns a t â t a .
* Doc to ru l Lcnevescu, zise într'o
seară î iovesti-sil: — Astă s e a r ă m ă culc m a î da
vreme, că n u prea mi-e bine. D a c ă întreabă cineva de mine, răspundeţi c ă nu sunt acasă şi pace.
Peste noapte telefonul sună cu zor. — Copilul nostru e apucat d'o co
l ică teribilă. II rog pe d-nul doctor să vie numaî decât.
— I m î p a r e rău, r ă s p u n d e so ţ ia medicului prin telefonul pus lângă pa t , d a r doc toru l n u e acasă .
— Vaï, vaï, ce ne facem? Dar d-ta, d o a m n ă , ca soţie de medic, poa te că şt i î s ă ne înveţ i ce să d ă m copilului...
Doctor i ţa , î n t o r c â n d u - s e sp re soţul eî, îî zise:
— Recomandă- l e ceva bieţi lor oam e n i p e n t r u copilul lor.
— Spune-le, răspunse acesta, să-î puie copilului un glistir cu câteva picături de laudanum.
D o a m n a repetă cuvintele medicului şi primeşte, prin telefon, mul ţumiri le clienţilor.
Peste cinci minute, altă zornăială la telefon.
— Suntem noi, părinţii copilului bolnav.
— Ce m a î e? S'a întâmplat ceva? — Nu, au. Dar, înainte d'a pune
glistirul, vrem să vă m a l întrebăm ceva.
— Ce? — Mă rog, domnul care e c u
d-voastră acuma când doctorul nu e acasă, e ş i d-luî tot medic?
O doamnă elegantă, pieptenată cd părul lăsat în j o s pe frunte, pe tâmple şi peste urechi într'o cădere exagerată carc-I d a o înfăţişare extravagantă, e privită lung de un bă t r â n .
— Ce zici de p i e p t e n ă t u r a m e a ant ică? î n t r e a b ă excent r ica cochetă , c r e z â n d că m o ş n e a g u l o a d m i r a .
— Zic, r ă s p u n s e aces ta , că pletele p ă r u l u î d-tale s â n t sălcii le p lângăt o a r e p lecate peste m o r m â n t u l c ree-r i l o r m o r ţ î .
* Un o m se duce să v a d ă un a p a r t a
m e n t dintr'un edificiu nou. 1 se a r a t ă pe r â n d încăper i le .
Viz i ta torul m u l ţ u m i t î n t r e a b ă de preţul ch i r i e i şi i se declară o c i f ră enormă care-1 sperie.
— Avem şi o odae de bae, adaogă proprietarul ca să justif ice valoarea cerută.
— N'am văzut baia. ce e dreptul, răspunse vizitatorul, dar a m simţit duşul.
* U n tâaăr se prezintă la o agenţie
matr imonia lă şi zice: — Aş vrea să văd fotografia d-şoa-
reî eare mi-aţî spus că are o zes t re d e 200 mi i leî.
— E în contra reguleî ce vreî d-ta, îî răspunde cu severitate directoarea agenţiei . L a zestrvle maî mari de 50 mi l leî, nu se cer fotografiile.
Trecând p e calea Tietoriel, un domn, în grabă, îmbrânceşte pe un trecător, spre care apoï se întoarce şi zice:
— Iartă-mă că n'am făeut-o înaD I N S » .
Trecătorul răspunde la salutarea greşitului ş i zice unul prieten care era lângă el:
— Ce zăpăciţi suat străinii ăş t ia! — De unde ştii că era străin? ex
c lamă prietenul mirat . — Mal întrebă! N'aî auzit că mi-a
* i s : „iartă-mă?"' Dacă era român zicea: „pardon".
* — De ce eşt i a ş a vesel? întreabă
n n băeţel pe a&uL — Mi-a t ra s tata două palme as
tăzi... — Eî, şi asta ţi-a făcut plăcere? — B a nu, dar să vezi: dând în
m i n e , a răsturnat căl imărî le peste covorul ăl B O U . Vaï de el ce o să pată , când s'o 'ntoarce m a m a acasă i
Tudorică, elev în şcoala p r i m a r i , şi-a făcut tema cu ajutorul m a m î -sîî.
Institutorul l'a pus întâiul la cia-sîf icaţie dându-I nota 10.
Copilul, mul ţumi t ş i recunoscător, ab ia a j u n s acasă , zise:
— Mamă, mi -a dat domnu rf). Hai să împărţ im p e jumătate , s ă ai şi tu 5 ş i c ă 5.
Spir i t i s -
n e t i m n l , FreueJoeïà . Ş t i inţe le
Hipi i t iSMl , Magia, <Hvinatoare ,Cbirom»Bi ia , Arta d e a c u n o a ş t e ş i ргежіее vi i torul intfivkîeat ş i e o l e e t t v ; S e c r e t e l e inf luenţei personale ; Sfaturi р е в і г а a rei iş i î n viaţă ; Telepátia.—Cereţi gratis notiţa explicativa la administrai in
itristi ş№t*r lamt Şoseaua Deaiawi N*. 25 twtnşt i
Nevra lg i i Migrenă
D l i R I K I DS C A P , DUKE-W L i D E D W I cele maî tari, ma ales nevralgicei
precum şi огіез dureri provenite din ri-eeslă, sunt combătute cu
PASTILELE Ш А Ш І П І J IB iST Un flacon Lei 2.50, o dosi 50 bani.
X .B . — Onor. publie e rugat a cere babgiel original aci arătat.
Dominica, î Iunie 1914. UNIVERSUL LITERAH. No. 22 . — 3 .
Vizita F a m i M imper ia le r u s e ş t i în România
P a l u l u i r e g a l d i n C o n s t a n l a u n d e s e v a d a u n p r â n z i n < п э я г с п T a r u l u i
Trandafirii verzi
Ecourile săptâmâneî Alegerile pentru Constituantă s'au
terminal. Precum era şi de prevăzut, opozi(ia c bine represenlalu în Constituantă. Na există în analele noastre, parlamentare o legislaţie in care să fi figurat atâţia opozanţi. Lupta a fost aprigă, alegătorii şi candidaţii fiind în faţa a două probleme, vilale.
Din ncfer'trirc, luptele aii avut uneori II ii caracter brutal. Prin luptă electoralii se înţelege, fireşte, propaganda prin grai viii sau. prin scris. 'S'ait găsii insă agenţi électoral; din ţoale partidele cari sau luptat corp ia eoi-ji ca iu. arena, unui circ şi aû atacat pe alegătorii, cart mergeau la urnă să-şî exercite dreptul sfdnt de cetăţean. Au fost multe, capete sparte şi dintr'o parle şi din. cealaltă. Priveliştea acestor brutalităţi e, desigur, tristă, dar cine nu ştie căi de violente sunt patimcle, politice. E de remarcat, de asemenea, că. la nici o alegere Vodă n'a primit atâlca telegrame de protestare contra ingerinţelor administraţiei, ra la. alegerile, aciuate.
E un drept, pentru orice cetăţean, ca la un moment, ajuns la exasperare, să se adreseze şefului suprem al statului şi. să-şî exprime, păsurile.
Chestia insă e că nu toate telegramele adresate. Suveranului craii, ve-'dijate in termeni destul de vevren-ţioşî. Dar, cum spusrrăm, patima politică, orbeşte, te scoute din fire, le, împinge la excese, aşa în cât, nu prea stal să-ţl cumpăneşti vorbele nici chiar când te adresezi Iul Vodă.
Tot patima poliiică a împins pc unii din ЬагЪсЦіі noştri politici cel mal de seamă să-şî adreseze prin presă sau prin scrisori, cele mai grave epitete.
Astfel, d. N. Filipescu găseşte că •d. Mnrţun e un bandit, iar ministrul îî trimete. d-luî Filipescu o camisolă de, iartă!
In această atmosferă atât de încărcată, se poale, ghici dc pe acum cât de, furtunoase vor fi desbaterile Constituantei,
Să admitem însă că toate, incidentele acestea sunt rezultatul efervescenţei alegerilor şi că, îndată, ce nervii încordaţi aî combatanţilor se vor linişti, fiecare, va vedea, mal clar şi-.şî va dn seamă că nu-l timp de certuri personale, de, patimi orbitoare, ci de lucru seiios în folosul obs lese.
* Aşteptând deschiderea Constitu
antei, să primim, cu toate onorurile cuvenite pe ]\t. S. împăratul Rusiei, care. cu aiigusla-l familie, soseşte azi în (ară.
Vizita aceasta. împărătească e. fără îndoială, o mare, cinste pentru România şi denotă. în primul rană, marea însemnătate ce o are, (ara, noastră în concertul naţiunilor europene.
Hă primim deci ru marc bucurie pe, nepotul luî Alexandru al 11-lea, fratele, de arme al. Regelui Carol.
Vizita aeeasla ne aminteşte vitejia ostaşului, român, actele sale de bravură pe câmpiile Bulgariei, graţie cărora, s'a învrednicit să salveze chiar onoarea armatelor ruseşti sub zidurile Plrvnel.
Vizita aceasta insă ne m.nî aminteşte ceva: Basarabia, singurul nour care sta neclintit pc orizontul prieteniei sincere şi adânci între români şi ruşi.
Ţarul, atât de. binevoitor pentru România. îşi dă seamă mal bine ca brîcinc că rana asia de. pc sufletul românesc trebuie vindecată şi să. sperăm, că o va face, ceeace ii va. atrage pe lângă prietenia eternă a românilor si supranumele dc Nico-Ite-cel-Drept.
Mestugean
- —OOO f
Ne-am deş tep ta t din somn în căld u r a invie toarc a unu i p a l a t m ă r e ţ p r in t avanu l s t răvez iu al c ă r u i a ved e a m b u l b u c a t u r i da nor i a lb i , ju -cându-sc pe a l b a s t r u l celui m a i frum o s cer pe c a r e l ' am văzut .
l.ar din înnă i ţ imî , n e s t r ă b ă t u t e nici de gând îşî a r u n c a a s u p r a noa s t r ă , s t ă p â n u l î nă l ţ imi lo r cereş t i p r i vir i le de a u r ce ne p l ă s m u i s e şi n e săd i se dorul de v i a ţ ă .
Atâ t de ca lde cra i i p r iv i r i le acelea că nu t r ă i a m decâ t pr in ele şi pent r u ele. Am fi voit, oda tă , s - s t r ă p u n g e m t a v a n u l s t r ăvez iu şi sa ne s i m ţ i m m a î a p r o a p e de d ă t ă t o r u l de l u m i n ă şi c ă l d u r ă .
.Şi g â n d u l n o s t r u rebel fu î n t r e r u p t de vorbele g r ă d i n a r u l u i care , d u p ă cc u m b l a s e p r in to t p a l a t u l do cleşt a r se opri la noi : I
— Uite-î! Ăşt ia sun t f rumoş i ! P o t fi l u a ţ i d'aicî!...
Cu t u l p i n a z d r a v ă n ă a b ă t r â n i i n o a s t r e m a m e , ocrot i ţ i de g h i m p i i pe r a r e şi-î a s c u ţ i şi m a l t a re , să r m a n a , c rezând că v rea să ne r ă p u i e , ne -au a p u c a t nişte b ra ţ e vânjoaso, ne-aii d u s din p a l a t şi a m t r e m u r a t din noii, a fa ră , sub pr iv i r i le celui dc sus . ca re no pe t recea cu ochir. ca un p ă r i n t e ca re îşî pe t rece odras le le p e n t r u o că lă to r ie l ungă .
P r e s i m ţ i r e a nu-l înşela pe d ă t ă t o ru l de v ia ţă . Ne-a s t r â n s cu m a m a cu tot în t r 'o î m b r ă c ă m i n t e a ibă , m o a l e şi, apoi , ne-au î nch i s în t r ' o cutie... Ne-am pomeni t în î n tune r i c . Am m a î auz i t ceva. la început , apoî p a r ' c ă ne-a închis î n t r ' u n m o r m â n t : n ' a m m a l auz i t nimic. . .
Cine ştie câ t ă v r e m e .a t r e c u t apoi , a b i a deosibind un sgomot ne în t r e rup t , ce ne d ă d e a o t r e m u r ă t u r ă neconteni tă , şi în cele din u r m ă s'a s fârş i t şi cu a s t a , c u m se s fâ rşeş te cu toate .
D a r nu m a l p u t e a m de zăpuşea lă . F r ă ţ i o r u l cel mie leş inase , i a r noî. cei lal ţ i t r e i ghemui ţ i ' Ia s â n u l m a m i i ab ia m a î s i m ţ e a m că t r ă i m .
D a r nu ne pu tea mi şca . Şi ce întuner ic? Aşa că, încet-încet, începur ă m să s i m ţ i m că t r ecem şi noi în somnul l e ta rg ic de oare fusese r ă p u s m i c u ţ u l .
Şi a tunc i , deoda tă , a u z i r ă m bocăn i t u r i d ' a s u p r a noas t r ă , i a r m a î pe u r m ă , cu t i a ni se deschise .
R ă s u f l a r ă m u ş u r a ţ i , c â n d sc c ă s c ă capacu l şi când s i m ţ i r ă m că n e r i dică n i ş te degete sub ţ i r i , t r a n d a f i r i i ca t ova ră ş i i noştr i de joc din p a l a t u l de c leş tar , des făcându-ne î m b r ă c ă m i n t e a a lbă de va tă în ca re ne înnă-b u ş i a m .
— A h ! câ t de f rumoş i s u n t ! r ă s u n ă g i a su l une i fete d r ă g ă i t ş e c a r e a p u c ă şi cu ibu l n o s t r u în m â n ă , u i -t â n d u - s e u i m i t ă l a f iecare d in noi . I ş î veni în fire şi p r â s l e a când ză r i l u m i n a . D a r o l u m i n ă t r i s t ă în ca re
de JV. JPORJk
n u se s imţeau pr iv i r i l e d ă t ă t o r u l u i nos t ru de via ţă .
— Să-I p u n e m în v i t r ină ! Şi la s â n u l m a m i i t u ş p a t r u ne
t r e z i r ă m în fa ţa u n u l p ă r e t e s t r ăve ziii ea şi aceia a p a l a t u l u i uncie n e născusem. . . I n s ă în loc de cer senin z ă r i r ă m dincolo de pă re t e r egnu l rinei ul i ţ î , pe care t r e c e a u o a m e n i g răb i ţ i .
Ara re or i se oprea câ te unu l să se u i te la noi . Şi no i e r a m t r i ş t i , t r i ş t i , că nici p o m e n e a l ă de pr iv i r i le calde ce ne m â n g â i a s e acolo, depar te , în ţ a r a n o a s t r ă .
E r a u în j u r u l nos t ru şî aî to nea m u r i m i r o s i t o a r e împodobi te în fel de fel de culor i , c a r e de ca re m a l pes t r i ţe .
D a r toate ne a r u n c a u p r i v i r i v r ă j m a ş e , că uneic d u p ă al te le p l ecau d'acolo, de l â n g ă noî şl n u se m a i în to rceau .
Aşa că î n c e p u r ă m să ne s i m ţ i m t a re m â n d r i de l u a r e a a m i n t e deosebi tă de ca re ne b u c u r a m , a ş t e p t â n d cu n e r ă b d a r e ceva neaş tep ta t .
Ceea ce nu în t â rz i e m u l t . — Să-mî da i ghiveciul cota cu
t r anda f i r i verzi! — spuse un d o m n în t r 'o zi; i a r d r ă g ă l a ş a fa tă ne iun, şi î n f ă şu rând cuibul n o s t r u în h â r tie f rumoasă , ne dete pe r n â n a u n u l om cu şapcă roşie, c a r e ne duse o b u c a t ă de loc, l ă s â n d u - n e în t r ' o c a s ă m a r e , f rumoasă . . .
— Ah! ce f rumoş i s u n t ! spuse o cucoană , c a r e t o c m a i îşî a ş t e rnoa pe buze un roş a p r i n s , l u a t pa r ' c ă de pe peta le le u n o r t o v a r ă ş i din n e a m u l nos t ru .
Ne-am u i t a t b ine c u m se gă teş te , c u m îî a ş e a z ă o a l t ă femee b u c ă ţ i de p ă r pe la u rech i , pe î a ceafă ; şi a-pol i a r roşu a p r i n s pe buze, pe o-bra j î , şi. în s fârş i t , îl t r â n t i pe c a p u n coş u n d e z ă r i r ă m a l ţ i f r a ţ i d ' a ï noştr i . . .
Ne în f iorarăm. . . Oare ace i a ş i soa r t ă ne a ş t e a p t ă ! T e a m a n e e r a întem e i a t a . A a p u c a i n i ş te foar î ice si m ' a t i ä a t pe m i n e şi pe f ra te -meu m a l mic delà p iep tu l m a m e i , c a r e începu să sângere. . .
Ne cupr inse o a m e ţ e a l ă c â n d ne î n ţ epă cu un ac p r i n z â n d u - n e l a n icp tu l eî f r u m o a s a c u c o a n ă , înnă-h u ş i n d u - n e cu un m i r o s t a re , ce nic i nu se p u t e a a s e m ă n a c u ace la al n e a m u l u i nostru. . .
Şi a m m e r s m u l t , m a l ş t iu eu pe i*uie... t r e z i n d u - m ă d e o d a t ă jos, în p ic ioare . în zgomotu l acela in fe rna l a l cas i l u n d e егдй şi a l te cucoane, însă cu s â n u l grol ş i n e a v â n d nfcî u n a l a p iep t v r e u n u i d in n e a m u l nos t ru . . .
M ' a m p o m e n i t d ' o d a t ă că lca t tn p ic ioare , s t r i v i t de n i ş te t o c u r i suî»-ţ i r i , de m i se p ă r e a că zilele mi-s n u m ă r a t e .
î n c e p u s e m să sânge r , s im ţ ind că t r ebu ie să -mî dau d u h u l , I nnăhuş i t în a e r u l a«ela î m b â c s i t cu to t soiul de p a r f u m u r î , c a r e de c a r e m a l t a r e , m a î pă t runză tor . . . T o c m a i în c l ipa în caro c r e d e a m că s 'a s fârş i t cu m i n e şi c â n d i m p l o r a m vre-un a ju tor, a p ica t a p r o a p e de m i n e şi frăţ iorul m e u cel m ic .
Cât al clipi au veni t pes te el do i inşi , cupr inş i în ace l a ş d a n ţ d răcesc , repez indu-se u n u l î n t r ' a l t u l cu furie, de p a r ' c ă se bă t eau , cot robăindu -1 ' în p ic ioare pe bie tul m e u f ră ţ ior с а г з îşî dede.a sufletul s u b călcâi le des-rneticilor, de m a ï - m a ï s ă c a d ă g r ă m a d ă a m â n d o i , a l u n e c â n d în sângele celui s t ropi t . I a r hohote le de r â s şi chiotele des f r âna ta ce ÎSDueniră din toa te gur i le , a e o p e r i r ă u l t i m u l s u s p i n al celui d i n t r ' o t u l p i n a cu mine .
Cu g â n d u l la b i a t ă m a m a , al căre i t r u p s â n e g r a încă . şi la s f ân tu l nos t ru d ă t ă t o r de v ia ţă , m ă p regă t e a m să -mi p r i m e s c s o a r t a ce-mi e r a d a t ă , fă ră s ă m a i m ă g â n d e s c la put i n ţ a s căpă r i i .
Şi a t u n c i ţi-au r ă t ă c i t pr iv i r i le a-s n p r a m e a şi a m s u s p i n a t u ş u r a t , c u g e t â n d îa p u t i n ţ a u n e i m o r ţ i ceva rnaî mi los t ive .
I a r c â n d m ' a i r id ica t , când a i a s imţ i t degete b l ânde s c u t u r â n d u - m X de pra fu l b le s t emat a l p a r c h e t u l u i , pe care se repezeau î n n a i n t e în dan-ţul lor b les temat , perechi le a fur i s i te — a t u n c i a m s imţ i t că sun t s căpa t , d ' o c a m d a t ă şi că pot s ă m ă aş tep t la c picire m a i pu ţ i n g rozavă .
Tar t r i s t a i s tor i s i re a vieţi i mele, men i t e să se i rosească , aci . în g ias -fra sub ţ i r e de c leş ta r pe ca re mi -a ï ales-o r a sa rcofag , te rog t ă tnuieş te -o cât m a i m u l t , p ă s t r â n d - o ca o m ă r t u r i e a d r agos t i i dc v i a ţ ă cu ca r e p ier n e a m u r i l e t u t u r o r făp tur i lo r dăru i t e de a t o t p u t e r n i c i a firel cu podoabă şi pa r fum, firave şi t r e m u r ă toa re , ca şi vacul nos t ru pe l u m e , ca şi vacul l u m e i în t reg i .
* Asa mi-a povesti t , — sfârş i pr iete
nul B u r l a n — t r a n d a f i r u l verde, p i ca t delà s â n u l celei ce-1 p u r t a s e î a va lvâ r t e ju l u n u l danţ d e s m ă ţ a t , în v ă l m ă ş a g u l de cre t in i şi d e s f r â n a ţ i ce fac d in n o a p t e zi p r i n loca lu r i l e de pierzare . . .
% •> * •
t&lîti IftlWWtM Frunză verde, frunză verde.
tremurând vşor în plop, Am un dor ascuns in suflet
cc vreau astăzi să-l (lesgrop. Vreau să-l spui cu şoaptă caldă
către razele din soare, Vântului drumeţ, ce trece
şi la păsări cântătoarc.
Frunză verde, frunză verde care n zilele căldurii
Frcmălând înviezî crângul şi dai glas duios pădurii,
Am un dor de focul, cărui viaţa'n chinuri îmi trăesc.
Dor 'de fraţi adânc şi veşnic dor de. graiul românesc:
Să-l aud rostit de preot când ne. binecuvinlează.
Şi în şcoli de 'nvătălorui care mintea luminează.
Frunză verde, frunză verde, spune-ml tu, mă 'nva(ă minte:
Cum să. rog, cu ce cuvinte, pe al cerului părinte
Ca să-l iacă să asculte pe slăvitul împărat
Dorul gândului fierbinte şi al inimii oftat,
Căci românu-l bun prieten ş'are in sufletu-X fiinţă
O comoară nestimată: gând curat, recunoştinţă.
N. Ţine
I * * * •
4. — N o . 2 2 . UNIVERSUL LITERAR-; Duminică, 1 Iunie 1914.
de ION DRAGU
Do ce t i t lu l aces ta? Ca sä n u c a u t u n a l tu l . Aşa d a r n u e serios? E s a u va fi to t ce veţi dor i . Se
r ios , i ron ic , filozofic, anecdot ic ; s u b m a s c a luî te pot î l ă s a în voia h a z a r d u l u i cap i to lu lu i , î n vo ia i s to r ie i ,
. descr iere î , s a t i r e i , m e d i t a ţ i unei, g lumelor. . . n u m a î inz is ta ţ î , ca să n u a d a o g : ş i s ta t i s t ice i !
T i t lu l aces t a s p u n e to t şi n u spun e n imic . E l î n g ă d u i e deopo t r ivă p r o z a ş i ve r su l ; g â n d u r i l e m a r i şi ca t rene le mic î . el te l a s ă să faci m u l t e şi p r o m i t e şi m a i m u l t e .
E r a m a î m u l t decâ t t r e b u i a ca să mă facă să-l a leg.
D a ţ i : l u n u î d r a m a t u r g : b să scoat ă din el hectol i t r i i de l a c r ă m î ; înt r e m â i n i l e u n u i a u t o r ele farse, va z d r ă n g ă n i r â s u l t i m p de t re i acte . C inc ina t a r scoate din el u n volum de e p i g r a m e var i ind pe ace îaş ton Ef t imiu o t r ag i comed ie ne în ţe leasă de T e a t r u l N a ţ i o n a l ca re i-o v a refuza, H e r z o comedie de r e m i n i s cen ţe par iz iene .
S u n t a t â t e a m o d u r i de a face sâ p e t r e a c ă copilul capr ic ios , precoce Si na iv , ne săbu i t şi cu j udeca t ă , sincer şi prefăcut , î m b r ă c a t în a u r sau n u m a i poleit , ca re se n u m e ş t e „Bu-c u r e ş t e a n u l " !
P r i v i ţ i şi ascul ta ţ i ' ! P r i n c r ă p ă t u r i l e feres t re lor d â r e
l u n g i de l u m i n ă s t r ă p u n g lespezile de p i a t r ă ale scăre î re conduce în var ie teu . I n cea ţa f u m u l u i des, o c â n t ă r e a ţ ă în h a i n e roş i i ; ţ a p u r i l e se se ciocnesc, i n s t r u m e n t e l e u r l ă ; înt r e buzele su lemeni te ale femeiî exp i r ă u n refren scâ rbos ce cade peste c ă r n u r i l e r e v ă r s a t e ale co r sa ju lu i s tacoj iu . O p a n t o m i n ă de c ă r n u r i p r e a a lbe şi p rea roşi i , greoaie şi fă ră ţ i n u t ă , ce se zbat în g e s t u r i obscene... F u m u l îşi m i ş c ă deoda tă spi ra le le sale p lu t i t oa re d e a s u p r a t u m u l t u l u i ap lauze lo r ; femela a sfârşi t . . . b a nu. e b i s a t ă ! Şi de j u r î m p r e j u r , în t abag i i l e săleî. în ipsosul decorur i lor , în au r i t u r i l o falşe ce se înverzesc, c ă r n u r i g roso lane din c a r i c u r g onguenie , f a r d u r i şi e o l d e r c a m u r î ca. n iş te l a c r ă m î de mizer ie ! Bucureştii petreci...
O m i e de pe r soane de a m â n d o u ă sexele s u n t î n g r ă m ă d i t e în cut iu ţe le p rea s t r â m t e a le une î colivii în ca re ae ru l înăbuşe , în care l u m i n a orbeşte, în ca re c r a m p a chinue, în ca r e apop lex ia pândeş te , în ca re t i r a d a a c t o r u l u i asf ixiază . Bucureştii petrec...
O m a s ă cu pos t av verde. L u m i n a t e în mi j locul s emi în tune r i cu lu i care p lu teş te d e a s u p r a lor, câ teva feţe vechi şi noi . O femee t â n ă r ă îşî p l imb ă m â i n i l e a lbe pe căr ţ i le luc ioase şi s a m ă n ă l a î n t â m p l a r e a r g i n t u l din ca re va izvorî averea . F i e c a r e d in ges tu r i l e pe c a r i le face lşl a r e u r m a r e a în pr iv i rea-I ca re se apr in de de l ăcomie sau de s p e r a n ţ ă . Câş t igă . Arg in tu l p louă , g rămez i l e de m o n e d ă s ' adună şi se r i s ipesc ; i a r ea se m i ş c ă pe scaun , în t inde m â n a , r â d e şi t r e m u r ă . In j u r u - î j ucă to r i i se silesc să r ă m â e nepăsă to r i l a fantezii le norocu lu i , p â n ă când o lovi tură , bună s a u rea, le lum i n e a z ă ochii de "6 bucu r i e rău înf r âna t ă , sati le c r i spează . î n t r ' o sclip i re de a rg in t , d i spa re u l t i m a şansă. I n m u l ţ i m e a lor, o b ă t r â n ă cu ochi i afundaţi ' în mi j locul d resu r i lo r nepu t inc ioase , cu a lbni p ă r u l u i m u r dă r i t de vopselile ba t jocor i toare , cu penele p ă l ă r i e i a s ă m ă n ă t o . a r e u n o r pena je de dric , îşî î n t inde m â i n i l e scobite şi t r e m u r â n d e sp re că r ţ i l e ce-T s tau în faţă. Norocul s'a s ch imbat . F e m e i a cea t â n ă r ă p ie rde to tul . Oehii-î u r m ă r e s c ca 'n v i s a r g i n t u l ce d i spa re . Ad ineaor i e r a a d m i r a t ă , inv id ia tă . Acum, cl&tindu-se pe picioare , p leacă . Unde?.. . Şi în t i m p u l aces ta a f a r ă noaptea-1 sen ină şi stelele a p r i n s e lucesc ca n i ş te ochî de a u r î n g ă d u i t o r i pe ca t i f eaua l inişt ită a ce ru lu i . Bucureştii petrec...
Expoziţ ia t inerimeî artistice
„ L A S E C E R Ă * ' , d e R o d i e a l l a n i u
P r i n g e a m u r i l e p a l a t u l u i ş i ru ie l u m i n a . Cande labre le de cr i s ta l desfăcut în flori n e m i ş c a t e şi înflori te în culor i dulci şi r â z ă t o a r e , s t r ă lu cesc cu toa te focurile lor. Sub lumi n a i r i za tă , g r u p u r i î n l ă n ţ u i t e troc în v â r t e j . P l i ne de moleş i re şi de volup t a t e în r o t u n z i m e a lor m l ă d i o a s ă , femeile p lecate pu ţ i n pe spa te şi r â ză toa re fac să sc l ipească ceafa lo r de z ă p a d ă sub fiorul p ă r u l u i ro.şia-tec în ca re d i a m a n t e l e t r e m u r ă ca nişte p i c ă t u r i de a p ă . Buze roş i i şi viî, s u r â s s t r ă luc i t o r de a ţ â ţ a r e şi de f a rmec ; b ra ţe le f rumoase r e i a s ă în go l ic iunea lor t u r b u r ă t o a r e pe sever i t a tea f r acu r i lo r negre , pe tu rneele l u m i n a t e de a u r ale un i fo rmelor. In înc ruc i şă r i l e cadr i lu r i lo r , stofele cu cute drepte , l a m p a s u r i l e m ă r g i n i t e ru dante le , muse l ine le t r a n s p a r e n t e a m e s t e c ă o n d u l a r e a t r ene lo r lor. Ochii î nv io ra ţ i de dorinţ a de a p l ăcea a r u n c ă în t recere s t r ă l u c i r i magne t i ce . B u c u r i a p l ă cerii r egăs i te , a vieţ i i m o d e r n e r e -n ă s c â n d e , dă t u t u r o r prof i lur i lor a-ees tora de femeï o exp re s iune de g r a ţ i e p r o v o c a t o a r e şi ca o" p r i m ă v a r ă de f rumuse ţe . P ă r u l începe s â se descre ţească s u b c a l d a a tmos fe r ă a b a l u l u i ; u n „odor d i f e m i n a " pluteş te d e a s u p r a r e a l i t ă ţ i i muz i ce l şl dansu r i l o r . I a r î nvo lbu ră r i l e contin u ă să a r u n c e p r i n jocu r i de l u m i n ă u m b r e s t răvez i i pe u m e r i i goî. fîw-cureştiî petrec!...
Un ţ a p . doî ţ ap i , t r e i ţapi . . . й ha l bă, d o u ă ha lbe , t re i halbe. . . u n şva r ţ , d o u ă şva r ţu r î , t r e î şvar ţur î . . . t u tu nul î ng reu iază creeri l , be rea î ncu rcă l imbile , domino-nr i le pocnesc, ochii clipesc, z iare le de s e a r ă circulă . . . Bucureştiî petrec.
Iaî i t r e i ..Agricole"... Cine, v rea . .Tramvaie le comunale"? . . . Cum s t ă m cu . .Govora-Căl imăneş t î?"
...Valorile cresc, scad; scad, cresc... A propos , ştii că X a fugit cu han i i pa t ronu lu i . . . R. s'a s p â n z u r a t azî dimineaţă . . . Z. a fost a res ta t . . . ftucu-rcşliî petrec. '
— Unde a l e r g ! aşa? — Eî ! Ia înm o r m â n t a r e a g e n e r a l u l u i Galon . O fC fie bine. Muzică , t o a t ă ga rn izoa na, no tab i l i t ă ţ i cu duz ina , d i s c u r s u r i c a l i t a t ea în t â i . Vino eu m i n e . e int e r e s a n t şi o s ă fim c i n e m a t o g r a f i a ţ i i Aî dreptate ' , haidem?. . . Bucureştiî petrec.
O s a l ă m a r e . C u r t e a de o p a r t e , j u r a ţ i i de a l t a . In f a ţ ă m a s s a comp a c t ă a a m a t o r i l o r de p l ă c e r i cu nevestele, m a m e eu copii i lor. O u ş e se, deschide, u n spec t ru se t â r e s t a .
Preşed in te le citeşte verd ic tu l de cond a m n a r e la m u n c ă s i ln ică pe v i a ţ ă ; spec t ru l îşî a s c u n d e fa ţa 'n m â i n i , şi... Bucureştii petrec.
Bucureştii petrec pe jos, că la re , în t r ă s u r ă ; Bucureştii petrec z iua , noap tea , d iminea ţ a , s e a r a ; Bucureştiî petrec f ăcând binele, f ăcând r ă u l ; înşe lând, fiind înşe la ţ i ; r â z ă n d p l â n g â n d ; ruinf tndu-se , a r zând , m u r ind .
Bucureştiî petrec c h i a r când se plict isesc, — cee.ace e m a î bine decât orice...
• t i - *
tce Adevărata cultura
A c u m c â t v a t i m p a m .auzit pe u n t â n ă r , doctor în şt i inţe, ca re s p u n e a cu m u l t ă emfază , că n u poa te vorbi pub l i cu lu i ce] m a r e în m o d popul a r şi că nu poate să vo rbească de câ t despre ce rce t ă r i o r ig ina le .
Nu ş t iu să fi făcut vre-o m a r e şi i n t e r e s a n t ă descoper i re , sä fi a d ă u g a t v re -un inel l a l a n ţ u l cunoş t in ţe lor noas t r e , şi m ' a m i r a t a c e a s t ă păre re c iuda t ă .
Pe s t e câ teva zile, a m auz i t pe u n a l tu l , î n t o r s de c u r â n d d in s t r ă i n ă t a t e , u n d e a s t u d i a t o a n u m i t ă r a m u r ă a ştiinţei ' :
„Nu aş î p u t e a n i c i o d a t ă s ă re n u n ţ la t e r m e n i i technicî a l ş t i in ţe i mei , să m ă cobor şi s ă -mi cobor ştii n ţ a la p r i cepe rea pub l i cu lu i cel m a r e " .
Ah! d a r a t u n c î e o a n u m i t ă m e n t a l i t a t e , c o m u n ă c â t o r v a persoane , ca re s'.aîi spe r i a t de pu ţ inu l ce au î nvă ţa t . Chipul aces t a de a jud r c ,a e cu to tu l d ă u n ă t o r şi pub l i cu lu i ce lu i m a r c , c ă r u i a îî refuzi cu a r o g a n ţ ă d rep tu l ce-l a r c să fie l u m i n a t şi ţ ie însu ţ i .
D u p ă p ă r e r e a aces tor pe r soane — din fericire p r e a puţ ine — ş t i in ;a e u n a p a n a j a l câ torva . Ideie cu to tu l g re ş i t ă şi ca re d a c ă a r a v e a pu t e r e a r s t ân jen i p rog re su l .
Nu exis tă n i m i c ca re să n u p o a t ă fi espl ica t pub l i cu lu i celui m a r e şi p â n ă şi m a t e m a t i c e l e s u p e r i o a r e pot fi înţelese, în genre r ea l i t ă ţ i l e lor de cel m a î m u l ţ i . Ceva m a l mu l t . a-cela ca re nu poa t e să des luşească în m e d câ t se poa t e de l ă m u r i t m e t o a -dele şi r e su l t a t e l e une i ş t i inţe , d ă cea m a î f r u m o a s ă dovadă , c& el însuş i n u înţelege c u m t rebu ie aceea ş t i in ţă . StiintA n u e de câ t u n m o d
convenţ ional de a înţelege rea l i t a t ea , n a t u r a în toa te man i f e s t ă r i l e eî şi n a t u r a poa t e fi în ţe leasă . Ceî m a l m a r i î n v ă ţ a ţ i a ü fost cel care ari ş t iu t să se e x p r i m e şi c lar , ca sâ p o a t ă fi înţeleşi de câ t m a l m u l ţ i .
î n c e r c a r e a de a cre ia o c lasă p r l -vel ig ia tă , u n nou t i t lu de nobleţe, e o m a r e greşea lă , e o c r i m ă socia lă în veacul aces ta a l dmocra ţ i e l .
Când în toa te ţ ă r i l e culte, î nvă ţ a ţ i i de s e a m ă se s imt obl iga ţ i sa se coboa re în mi j locul popo ru lu i sp re a-t l u m i n a , nu ne e da t nouă sa p u n e m în locul i ş l icar i lor un n e a m nou do boerl , de p e d a n ţ i care eî cel d i m à ï nu-şî cunosc bine ş t i in ţa cu ca re se m â n d r e s c . P r i v i ţ i ce sc pe t rece la „Pr ie ten i i Şt i in ţe i" . S u n t a t â ţ i a înv ă ţ a ţ i de seamă , spec ia l i ş t i d is t inş i , caro cu toa te aces tea aii a j u t a t Ia în t emeia rea unei societăţ i p e n t r u p r o p a g a r e a cul ture l generale , ţ in confer inţe înţelese de ori cine, se m â n d r e s c că au mia'locul să a r u n c e câ t eva r aze de l u m i n ă , ca re să s t r ă b a t ă m a r e l e î n tune r i c in te lec tual co, d o m n e ş t e încă în t o a t ă ţ a r a .
N u m a i lenea şi n e p u t i n ţ a pot i i cauzele re fuzu lu i de a î m p r ă ş t i a ceva d in cunoşt in ţe le ce le-aî dobândit.
Victor A n e s h n
DH „PIERDUŢI n і Н Т м Ш І С "
O vrabie perdută, rătăcită Pe o căsuţă aibă se-aşeză Un prunc abia născut plângea in
casă Şi vrabia speriată atunci sbură.
Ajunsă 'nlr'o pădure înflorită, Văzu un om pe iarbă tolănit Cc-î zise: ,.A mea-î pădurea-' Pă
sărică Zvdrlin'du-î 'două pene, a fugit.
Pe-o turlă, de biserică, găUlii Numai în flori, o clipă poposi' Văzând că mirii, un prinţ şi ^ ,•>
marchiză Plângeau amar, zbură şi de aci.
Se-opri tn zori, tn vârful, unui munte
Pc-un biet bordei. In somn de veci dormea
Năuntru o Wir Anii. Ari rămas» Zicând: lată 'n sfArţil pe soaţ*
mea". A. Al. Coâreana
Duminică, i Iunie 1914. UNIVERSUL LITERAR
Vechea arcbltectnră româneasca
C a s ă ţ ă r ă n e a s c ă d i n P i e t r a r i ( V â l c e a ) C u l ă . C e r a ă t e ş t i (Rolj)
F I L O S O F I I Й-1Ш À . D - X E N O P O L d e T I B . R. СОХЧТЛ.ЧТ
Recep ţ iunea u n u î nou m e m b r u in A c a d e m i a F r a n c e z ă este un evenimen t c u l t u r a l m o n d i a l . P e n t r u noi, R o m â n i i , p r i m i r e a r e c e n t ă a d-lui A. D. Xenopol, p rez in tă însă si u n in te res n a ţ i o n a l , căci u n u l d in t r e cele m a l îna l t e a ş e z ă m i n t e cul tur a l e a le l u m e ! a c h e m a t în siinul s ă u u n conce tă ţean al nos t ru .
P r e s a î n t r e a g ă s'a ocupa t de aces t eveniment , şi în desebî p r e sa r o m â neasca .
S ă r b ă t o r i t u l însă , deşi faptul p a r e cur ios , este m a î b ine cunoscu t în s t r ă i n ă t a t e decât în p rop i a sa ţ a r ă ; căc i dacă nume le şi f a i m a sa s u n t p o p u l a r e , ideile sa le nu sun t a p r o a p e de fel cunoscu te l a noî .
Toţ i r epe tă un i i d u p ă al ţ i i , ca pap a g a l i i , că nou l a c a d e m i c i a n este un m.are s a v a n t şi un filosof a d ă n c . D a r a p r o a p e n i m e n i la noi' nu ştie car i-I sunt operile, con ţ i nu tu l lor, în ce consis tă o r i g ina l i t a t e a şi v i t îarer. lor. Trec pes te faptu l că uni i i foarîe puţ in!) c r i t ică în a s c u n s t eo r ia d-luî Xenopol a s u p r a I s to r ie i (opera sa c a p i t a l ă ) f ă r ă să o c u n o a s c ă şi b ineînţeles t ocma i f i indcă nu o cunosc .
Unele z iare , c r e z â n d că a d u c m a r e serviciu publ icu lu i , s 'au m ă r g i n i t să t r ansc r i e l i s ta oper i lor d-Iul Xenopol. l i s tă p r o c u r a t ă poa te c h i a r de a u t o r ; d a r n ' a u a r ă t a t în ce consis tă c p e r a s a de căpe ten ie . Astfel că pu blicul, c i t ind a r t i co lu l cu l is ta , a r ă m a s tot a ş a de s t re in de сеэасе adm i r a ca, şi a u t o r u l a r t i co lu lu i cu pr ic ina .
D a r publ icul n u t r ebue să fie a ş a do p r e t e n ţ i o s faţă de un i i oameni , ca r : poa te a r avea t o a t ă b u n ă v e î n ţ a să-l i n s t r u i a s c ă , d a r ca r i eî înşiş i ne spun inpl ic i t că aii nevoe de şcoală .
Astăzi îndrăznesc, să fac c u n o s c u t ă ma t \ r l u î publ ic . în câ teva r â n d u r i , ope ra filozofică a d-luï A. D. Xenopol. încura ja t , de p re fa ţa ce d-sa a scr i s l u c r a r e ! mele ..ştiinţa Istoriei, după A. D. Xenopol" şi în care spun e : „ M ' a m b u c u r a t c â n d l-am cit i t m a n u s c r i s u l de a vedea cât de bine a p îHruns d-l C o n s t a n t p r e t u t i n d e n i g â n d i r e a mea . ca re a t i n g e adeseor i p rob leme foar te a s p r e a le c u g e t a r e ! omeneş t i " .
П-1 Xenopol este nu n u m a i un sav a n t is toric , i s tor ic i s a v a n t ! m a t a-vom. d a r şi un a d â n c cuge tă to r . Ast ăz i un filosof t r e b u e să fie şi savan t , şi î ncă s a v a n t enciclopedie. I n a i t e de 1898 d a t a a p a r i ţ i u n e l opere i sa le Principiile Fundamentale ale Istoriei, d-sa e r a cunoscu t ca sav a n t ; delà a c e a s t ă d a t ă se face cunoscu t ea filosof. F r a n ţ a l 'a a p r e c i a t î n t â i , apo i celelalte ţ ă r i civili
zate, în fine, pr in imi ta ţ i e , şi Rom â n i a .
O r i g i n a l i t a t e a filosofici sale consis tă în b a z a şt i inţ if ică ce d-sa se încearcă că dea is toriei , c u n o a ş t e r e ! t r ecu tu lu i . Es te I s t o r i a o ş t i in ţa? S'au î n t r e b a t filosofii, c u m s'au Înt r e b a t cu p r iv i re la Drept, Sociologie, etc. Car î sun t pr incipi i le el fundamen ta l e?
Spre a r ă s p u n d e , a u t o r u l deosebin-du-se p r in a c e a s t a de ceilalţ i , împ a r t e şt i inţele, cunoş t in ţe le n o a s t r e s i s t ema t i za t e despre n a t u r ă , în două , d u p ă n a t u r a fenomenelor ce s tud i ază . P r i m e l e se ocupă cu fenomenele, cu î n t â m p l ă r i l e ca r î se pe t rec t o t d e a u n a l a fel. ca r ! se repeta. Ex. căderea pe p ă m â n t a corpur i lo r m a l grele decâ t ae ru l , a t r a c i ţ u n e a plane ta ră , s a u l u p t a an ima le lo r şi a oamen i lo r pen t ru ex is ten ţă etc. Ele se m a î n u m e s c ş t i inţe teoret ice, s.ati ş t i inţe de legi, sau ş t i in ţe p r o p r i u zise. Celelalte se ocupă de fenomenele ca r ! nu se î n t â m p l ă decâ t o s i n g u r ă da t ă . Ex. căde rea I m p e r i u lu i R o m a n , Revolu ţ i a F r a n c e z ă , U-n i rea P r i n c i p a t e l o r R o m â n e , etc., saii t recerea g lobu lu i p ă m â n t e s c p r in cele t r e i faze gazoasă , l i ch idă ş i sol idă şi a p o ! p r i n cunoscute le ere geologice, etc.
Aceste fenomene, p r i n deosebire de cele c a r i se r epe tă , se succed în decursu l v r e m e ! unele d u p ă altele, f o r m â n d serii le istorice, ca r î fac o-biectul s tud i i lo r is torice, a is torieî . c â n d fenomenele s 'au î n t â m p l a t în societăţ i le omeneş t i .
To tuş , în n a t u r ă nu s u n t d o u ă categor i i de fenomene abso lu t deosebite. P r o p r i u zis n u exis tă decâ t o s i n g u r ă categor ie , ace ia a fenomenelor ca r î se r epe tă t o t d e a u n a şi pes te tot locul la fel; d a r d in t re aces tea unele se despr ind în decursu l existenţei , a l to indu-se pe celelalte şi form â n d c h i a r u n to t de sine s t ă t ă to r , s u n t fenomenele de succes iune, sun t faptele is tor ice.
De p i ldă în societăţ i le omeneş t i , cea m a l m a r e p a r t e din ac ţ iun i l e noas t r e se p ie rd : sun t î n să unele carî . deşi i svorăsc adesea d in acestea, to tuş au o s o a r t ă m a l nobilă, r ă m â n spre a condi ţ iona la r â n d u l lor p rogresu l , s u n t fenomenele is tor ice.
N a t u r a exis tă şi se preface în ace-l a ş t i m p sub i m p u l s i u n e a a două ca tegor i i de for ţe: u n a care I m p r i m ă fenomenelor o m i ş c a r e de repe t i -ţ i une , a l t a ca re face să se t r ans fo r m e o p a r t e din ele; s ă evolueze, s ă progreseze . N a t u r a ce observăm as tăz i este r e z u l t a t u l u n o r lungi ' şi num e r o a s e ser i ! do pre facer i . Cunoaş
te rea prefacer i lor societă ţ i lor omeneş t i în decursu l v remeî fo rmează o-biectul is tor ieî p r o p r i u zise.
Ceeaee in te resează în i s tor ie este cauza şi efectul u n u i fenomen. De ce s 'a î n t â m p l a t c u t a r e eveniment , şi u r m ă r i l e lui .
I n celelalte ş t i inţe, ceea ce interesează în p r i m u l r â n d este m o d u l de m a n i f e s t a r e al fenomenelor ; c u m se î n t â m p l ă elo de obicei, legile aces tor fenomene. Aşa legea căde re ! corpur i lor, ca re a r a t ă că vi teza lor creş te p ropor ţ iona l cu p ă t r a t u l t i m p u l u i p a r c u r s , este o lege ş t i inţ i f ică p r i n excelenţă. E a in te resează în p r i m u l r â n d pe omul de ş t i in ţă . N e a p ă r a t c â t eoda t ă sp i r i tu l omenesc v rea să ştie şi de ce fenomenle se î n t â m p l ă în t r ' un a n u m i t fel, v r e a să a ibă şi expl icarea fenomenului . D a r aces t l uc ru nu-I n e a p ă r a t necesar . Expl i ca r ea vine în u r m ă . Legea c a u z a i ă se descoperă în u r m a lege! dc m a n i festare. Aşa î tnâ ï Keppler a formulat , legile m i ş c ă r e î p lanete lor , d u p ă ca r î ele se mişcă , şi n u m a i în u r m ă a venit Newton , caro a a r ă t a t de ce cte se mi şcă astfel, expl icând aceste m i ş căr i şi f o rmu lând legea g r a v i t a ţ i u -neî: co rpur i l e se a t r a g în p ropor ţ i e d i rec tă cu m a s s e l e şi în p ropor ţ i e inversă cu p ă t r a t u l d i s t an ţ e i .
Legea din ş t i in ţe le p r o p r i u zise co respunde serieî is tor ice. P r i n a jutoru l a ce s to r a ne exp l i căm t r ecu tu l . Căcî i s to r i a n u a r e de obiect n u m a i c u n o a ş t e r e a faptelor din t recu t , ci şi l e g ă t u r a d in t r e ele, exp l ica rea lor.
Acste seri i însă n u sun t decâ t înc o r p o r a r e a forţelor de desvo l ta re car î d a u n a ş t e r e r epe t i ţ i une l acelor a ş i procedee, puse în ac ţ iune de succes iune , pen t ru r ea l i z a r ea evolu-ţ iunel . Aceste r e p e t i ţ i u n î s i ngu re s u n t suscept i ib le de a face obiectul legilor is torice. In aces t caz ele tre-buesc s t ud i a t e în ele însele şi f ă r ă l e g ă t u r ă cu faptele. D a r ca rac t e r i s t ica i s tor ie î este ser ia . Sub r a p o r t u l p u t e r i de g e n r a l i z a r e ea se echivalează cu legea din ş t i inţele propr i i i zise; căci dacă ser ia r e p r o d u c e des-vo l t a r ea u n e ! succes iuni , legea re produce m o d u l de m a n i f e s t a r e al u-neî r epe t i ţ iun î .
Es te a d e v ă r a t că a d e v ă r u r i l e is tor ice n u s u n t încă s i s t ema t i za t e şti-inţif iceşte. Aceas ta fiindcă nici log ica d e d u r a t i v ă a lu i Aris tot n ic î cea induc t ivă a, l u i Bacon, pe c a r i s'a ridicat edificiul ş t i inţ i f ic a c t u a l nu s u n t î ndes tu l ă toa re . I s t o r i a a r e nevoe de o logică n o u ă ca re să se bazeze nu ne r epe t i ţ i unea ci pe succes iunea fenomenelor . E a este în a ş t e p t a r e a u n u l noű Ar is to t satt Bacon .
D-l Xeopol a r a t ă bazele pe c a r i s 'ar p u t e a c lădi logica is tor ie i .
Spa ţ iu l n u ne î n g ă d u e însă desvol-t ă r î m e a m a r i ; de ace i a n e p e r m i
t em să t r i m i t e m pe ci t i tor Ia s t u d i u l n o s r u de m a î sus .
Spre a t e r m i n a aces t r e z u m a t , fat a l m e n t e incomplect , vom a d ă o g a c a teor ia d-luî Xenopol face obiectul p r eocupă r i l o r în t rege î l u m i filosofice şi nu- î s u r p r i n z ă t o r ca pe ca lea deschisă de m a r e l e cugePî tor să nu în t â l n i m a d e v ă r u r i ca r i să revolu ţ io neze ş t i in ţa .
E p i g r a m . e
L u i Victor Ef t imin „Scr iu pen t ru ga le r ie ,
u n d e sun t o a m e n i t ine r i c a r ! ascultă, ce s p u n ac tor i i ; nu scr iu p e n t r u s t a l u r i unde sunt măgari, bătrâni car î se u i t ă la pic ioare!? actri ţelor. . . '
Victor Efiimiu
O sinceră prietenie Am pentru el. că nu-l banal, Dar nu-l văzul la galerie.
Ci-n stal.
A a p ă r u t „ S t a t u ! de M, C o d r e a n u
El face „Statul" câte vreţi'. Dar a finul in totdeauna Să aibă printre căntărefl
Una.
P r o p r i e t a r u l u i u n u î m a g a z i n de mobi le
Dormitoare-n roş şi-n verde, Lămpi, birouri, canapele; Iar nevastă-sa se pierde Printre „mobile de piele".
Gonst. Râu le ţ ,
Vocea Destinului Sais-iu qui je suis ?
Guy de /W.u/passaii
Proleu, cu mii de cehi şi brate, Născut, din razele solaie, Ku rerre sunt a tot şi toate Din vremi de cinci ori milenare.
In faţa nit» se 'nchină ceru'. C/dar mândnd srare — tatăl ucu -» Natura 'ntreagd mi se pleacă Si'n plinul tot, sunt rege cu.„
Eu sunt Lumina, sunt Speranţa, Sunt Desnădejăc, Intvnerec ; Sunt tot ce vreau şi-aşa cum vreau In mreaja тег eu lotul ferec.
prefac cum vreau tot universul, Căci eu sunt venele naturii, Şi 'n jur arunc după-al meu plac Sămânţa Binelui şi-a Vrii.
E. S l a u b
- * * * -
UNIVERSUL LITERAR
1 1 W l Щ Ш I !4I MM. Ш> Ă L Ѣ.
Cu cine suni acuma pe drum, cu cine merg? ha siml atât ele singur pe-un drum mereu tăcut, S\ par'că sunt o ambră—şt umbră fiind, alerg, Să regăsesc odată pe cel ce пГа pierdut...
O! poale că odată, sub umbra unui pom, Ne-am odihnii de noapte, eii umbră şi el om, Şi-am adorrmt in noapte şi nu m'am deşteptat — Iar el pornind in lume, m noapte m'a lăsat. ... Şi-a prins să bată n urmă, din miază noapte vânt, Şi frunzele căzură cu toate la pământ... Iar noaptea care, 'n ea, Cu-adânca ci tăcere, uitat mă cuprindea, A dispărut de-odatâ că mă trezii doar eu, O umbră ne'nţehusă cătfaid drumeţul meu...
Vai ! pentru care ţintă, pe drumuri lungi, porni? Sub rare pom, cu ruine, drumeţul se opri? De-aş fi cu el pe cale aş şti şi eù ce vrea ? Da/ nu e nie) nain te şi nici in urma mea, Dar nu e nici în dreapta-mi şi nicî in slânga-mî nu-ï. Ce-mi spune totuşi, insă că sunt pe calea lui ? iii merge, cine ştie pe unde, iară eu, O umbră ne'nleleasa câlându-mi-l mereu, O ! poate merg nainle, or) poale n urmă merg, Sunt obosi de cale, sau poate că аіегц. Dar nici nu ştiu pe unde, şi nicî spre care zări — Şi veşnic ne desparte aceleaşi dcpâitâri...
6. — No. 22.
ѴЩА FEilEILOR ШКШ odinioară şi acum
„ Iub i t a m e a i i ică, d r ă g ă l a ş ă por u m b i ţ ă , t e -am n ă s c u t şi te-ara h r ă n i t , a scu l t ă de vorbele melc . î m b r ă ca te cuvi incios şi c u r a t , i a r ă van i t a t e . Chibzueş te aceea ce vorbeşt i . Nu-t-1 su lemeni nici o d a t ă fata, nu-'ţi v ă p s i buzele, ca a s t a o inc n u m a i femeile des f râna te . Nu- ţ i în t ina fecior i a . F i i o soţie c red inc ioasă . Uuni-nezeu, a to t ş t i u to ru l vede to tu l . F ă c inste t a t ă l u i tău. . ." Acest ave r t i s -m e t îl a d r e s a m a m a fiicei eî adu l t e , c â n d a c e a s t a la n u n t ă e ra condusă l a c a i a m i r e l u i eî şi la d e s p ă r ţ i r e a ei d a s f a tu r i p r i v i t oa r e la înda to r i r i le fată de vi i torul ei soţ. Acesta p r i m e a de la t a t ă l său î n v ă ţ ă t u r i cor e s p u n z ă t o a r e fată, de t r a iu l cu r # -m e n i i . în calea vieţii — d u p ă c u m povesteş te S a h a g u n , i s tor iografu l vech iu lu i Mexic, despre da t inc le caz-nice ale locui tor i lor s-ăî.
D u p ă s e r b a r e a n u n ţ i i mi re le l ua în s p i n a r e pe soţia sa şi o ducea r.n c a m e r a n u p ţ i a l ă înso ţ i t fiind de tine r i cu tor ţe în m â n ă .
Dacă p ă r i n ţ i l o r li se n ă ş t e a un copi l , e ra s c ă l d a t de m o a ş ă a p a t r a zi d u p ă naş te re , şi apoi ea ros tea э r u g ă c i u n e de b i n e c u v â n t a r e .
N u m a i d u p ă aceas t ă ceremonie nou l n ă s c u t e r a p r i m i t ca m e m b r u al famil iei . Gemeni i e rau пшпЦІ „şe rp i " (coate) şi f i indcă o astfel de n a ş t e r e era p r iv i t ă ca u n ră i i a u g u r , de regu lă unu l d in t r e ei e r a ucis şi — m â n c a t .
Dacă copiii, în t i m p cc creş teau m a n i f e s t a u a p u c ă t u r i rele e rau asp r u pedepsi ţ i ; la v e r s t a tio S an i e rau p u ş i să şează po m ă r ă c i n i ; la 10 a n î e r a u bă tu ţ i cu miele, ia 1Í a n i se ţ i n e a u de a s u p r a f u m u l u i g ros ai u n u i foc m a r e . i a r ia 12 a n i e r a u îng r o p a ţ i în p ă m â n t u m e d p â n ă la gâ t .
Să lbă t i c ia b a r b a r ă a obice iur i lor re l ig ioase în vechiul i m p e r i u aştelc nu se oprea nici faţă de femeî — şi în t re n u m e r o a s e l e v ic t ime omeneş t i , al c ă r o r n u m ă r Z u m a r r a g a îl eva lu inză la 20.000 pe a n i g ă s i m şi n u m e r o a s e femei, car î e rau jer t f i te zei lă ţ i lor .
Cu deosebi ne grozav de crud era cul tu l jertfei în o n o a r e a ma meî zeilor Centcotl (mexicana Ceres! căre ia îi j e r t feau n u m a i femei, şi că rora m a i î na in t e de a li se s m u l g e in ima, li se t r ăgea pielea de pe corp.
Cu n imic i rea vech iu lu i imper iu m e x i c a n de că t re cucer i toru l spaniol F e r n a n d o Cortez se ivi cu încetu l şi o s c h i m b a r e în obiceiur i şi c u l t u r a a p u s u l u i a d u s e femeilor m u l t e u ş u r ă r i , do ca re se foloseaţi n u m a i cele m a l bogate . F e m e e a p ro le ta ră din diferitele r a s e înc ruc i şa t e a r ă m a s şi este şi a s t ă z i vita de pov a r ă , ca şi în vechiul Mexic. Loc u i n ţ a în care-şi face ea gospodăr ia este p r imi t ivă şi b u c ă t ă r i a s e a m ă n ă cu o peş te ră p r imi t ivă . In gene ra l p e n t r u femeile a m e r i c a n e , cu ră ţ en ia , î n cele m a i m u l t e cazur i , este o noţ i u n e necunoscu t ă , a t â t la femeilo l uc r ă to r i l o r şi ale meser iaş i lo r , cât şi la d o a m n e l e i spano- îndiene saü de alt .-Ange.
Aceste din u r m ă , se î m b r a c ă , fireş te , după u l t ima m o d ă din P a r i s s a u New-York şi în p r e u m b l ă r i l e lor s u n t însoţ i te în t o tdeauna de câ te o se rv i toare . Foa r t e sever păz i tă es t" şi f a ţ a din aceste ce rcur i sociale ca re p o a t e vedea şi vorbi cu iubi tul el n u m a i p r in zăbrelele îna l te ale feres t re lor . F u semn de o deosebită favoare pen t ru a m a n t este c â n d el a r c p e r m i s i u n e a de a însoţ i pe a l e a s a in imeî -ale. la t e a t ru sar) la luptele cu t au r i i . în c o m p a n i a m a m e i ei şi a unei serv i toare . Şi pe c â n d jos în a r e n ă se d ă . . lupta" grozavă în t re om şi t a u r , pe ca re n u m a i oamenii ' cu ne rv i de oţel din Eur o p a cen t ra lă o po t p r iv i p â n ă l a sfârş i t . . . f rumoasa" înfoca tă cochetează cu ochi ga leş i cu cava le ru l e l s a u ia p a r t e la ap l ause l e a s u r z i t o a r e cu с п з este î n t â m p i n a t ă o t â n ă r a
Mexicană , când ea — şi aces ta este pr iv i tă cu o deosebită a t e n ţ i u n e — în ca l i t a te de a m a t o r , cu u n p u m n a l s igu r dă lov i tu ra de m o a r t o t a u r u l u i înfur ia t .
C. S c u r t a
ф ф
t Pempüiu Eliade
Zilele t recu te s'a s ă v â r ş i t d in v i a ţ ă P o m p i l i u El iade , profesor un ivers i t a r şi fost d i rec tor genera l a l teatrelor. R e g r e t a t u l suferea de m u l t l imp do o boa lă g rea . A fost o persona l i t a t e de elită, d i s t ins conferen ţ ia r şi profesor. — un inte lectual f run ta ş al ture i noas t re .
Fu i P o m p i l i u E l iade ii revine mer i tu l de a fi modi f ica t legea t ea t r e lor, în aşa fel că a r t i s t i î - soc ie ta r i să se bu . 'u re de o s i t ua ţ i une m u l t m a l bună ca în t recut .
î n m o r m â n t a r e a r e g r e t a t u l u i Pompiliu E l i ade s'a făcui, cu u n deosebii, ce remonia l , la c imi t i ru l Beilu.
La m o r m â n t au făcut p a n e g h i c u l r e g r e t a t u l u i d-nii S imeon Mâncires-cu, profesor u n i v e r s i t a r şi F Livesce , a r t i s t - soc ie ta r al T e a t r u l u i Na ţ iona l din Bucureş t i .
Cu m o a r t e a l u i Pompi l i u E l i ade ins t i tu ţ ia t e a t r e lo r noas t r e p i e rd" pe u n u l din cei m a i de s e a m ă spr i j in i tor i a i eî.
* * *
EX-LIBR1S Depar t e , p i e z i i de M. Săulescu.
Cri t icul l i t e r a r t rebuie să fie cu to tu l obiectiv; a p r o a p e că t rebu ie să-1 clasezi pe bie tul om to t în specia homo sapiens, d.ar in aceea a pedan ţ i l o r . M u l ţ u m e s c b u n u l u i crea t o r că n u m ' a zămis l i t cri t ic, ci u n s imp lu c i t i to r care-ş î î m p ă r t ă ş e ş t e pă re r i l e lu i şi a l to ra .
Dacă e r a m un cr i t ic l i t e ra r , a ş i fi vorbi t poa te rău despre poeziile «1-3nî Său lcscu ; aşi fi găs i t că e un poet, care n u înţelege nici l umea , n u se înţelege nici pe sine. Ca ci t i tor însă, găsesc că d. Său lcscu cr is ta l i zează a d m i r a b i l o st fire suf letească foar te in t e re san tă . Vagul în care îi p lu teş te sufletul a r e u n p a r r u m deosebit faţă de buche tu l de flori în-drăzne ie şi p rea colora te al poeţ i lor m o d e r n i .
„Departcl . . . cine ştie sp re ce ţ inut , şi unde?
„Ceva din a l t ă p a r t e şi nu pricepem ce.
„Şi c i n e şt ie u n d e se duee -a tâ ia l u m e !
si poa te p e n t r u un g â n d . P e ca re nu-i ştiu încă. d a r va sosi
c u r â n d . Oh! cine ştie, poa t e e totul o pă
rere . Aşi p u t e a să citez su te de a s e m e
n e a fraee re ind ică un mod de gân di re par t icular . . . îndoia la , n e s igur a n ţ a , veşnicul poate si cine stiel
D a r ce a m vrea oa r e să ce rem u-mji poet? Rea l i t a t ea? Nu . nu s'a cer u t a c e a s t a nici o d a t ă . Şi e o m.are i luzie a poeţ i lor c a r e cred că pot tn m o d in tu i t iv să p r i ceapă n a t u r a . Nu . nu o pot pr icepe, căci a pr icepe, e a ana l iza şi nu se poa te pr icepe .altfel. D a r u l divin al in tu i ţ ie i nu m a î a r e va loa re a s t ăz i , când pe c-alea judecatei s'aii descoper i t m i n u n i ce іш-şi găsesc egalul în i m a g i n a ţ i a cea m a i fecundă.
Concen t ra rea suf le tului nu poa te să a ibă ca r ezu l t a t de c â t visul şi d. Său lcscu îşî v i sează v ia ţ a , l u c r u ce nu poa te fi socoti t ca o g reşea lă , E însăş i n a t u r a poeziei' s ă facă preu m b l ă r i pr in domeniu l în t ins al necunoscu tu lu i , să a t i n g ă c u a r i p a t o a t e en igmele şi să n u deslege n ic i u n a .
. .Aseară, g â n d u l m e u e r a u n solitar. . .
„Chil ia Iul, cas te lu l m e ű de vise.. ." Vedeţi , s p u n e s i n g u r aces t l uc ru . P e n t r u d. Săulcscu nu exis tă n a t u r a ex te r ioa ră , i a r p r i n v a g u l în ca r e
U u m m e c ă , 1 Iunie l i ) 1 4 .
pluteş te , t rec d o a r fulger foar te lum i n o a s e , care nu fac de c â t ca poetu l să observe şi m a l b ine imense le şi s u m b r e l e p r ă p ă s t i i a le v i su r i lo r sa le . D. Său lescu e s ince r şi de a-ceia poa t e să p lacă , e î n c r e d i n ţ a t că to ţ i , şi cel ce p l âng şi cei ce r â d d u c o l u p t ă a m a r ă :
„ N ă u n t r u l lor e ace iaş i t r aged ie , Aceiaş i a r n ă t r i s t ă şi })ustic, Aceiaş i p r i m ă v a r ă ' . E o ches t iune de temperameint în .
să . de m e d i u , de ob i şnu in ţ ă şi po t să-1 a s i g u r că în sufletele celor m a i m u l ţ i nu e nicî u n a n o t i m p ; e o v r e m e nedefini tă , s u r ă , c a r e nu-ţ l l a s ă nic i o impres ie .
Bine înţeles, aceş t i a n u vor pr i cepe nic i o d a t ă p e n t r u ce poe tu l a re o v i a ţ ă sufletească a ş a de a g i t a t a , de c e l doa re v ă z â n d „corăb i i c a r e p l eacă m u t e şi greoaie" , de cc-1 dorir e „du re r ea lu i F a u s t " şi m a i aic's g â n d u r i ca :
..Şi c u m se duc a t â t e a ş i -a tâfea poezii,
. .P ie rzându-se în suflet, u i t â n d sS le m a i scr i i .
C â n d a m ci t i t poeziile ti-Iuî Său lescu p loua ; p loua m e r e u , monoton , p l o u a aşa. c u m descr ie d â n s u l ploai a în l r 'o poezie din acel vo lum.
P o a t e că dc î n t â r z i a m cu 24 de ore c i t i rea vo lumulu i , d a c ă a r ii s t r ă luc i t soare le la care l ima Mai a r e d r e p t u l m ' a r fi i m p r e s i o n a t m a i p u ţ in poeziile d-lui Săulescu , sau nu m ' a r fi i m p r e s i o n a t de Ioc. Şi m i - a r fi p ă r u t r ă u , coci raze le şgga imce a l e soare lu i , dStiHoare de energie şi v i a ţ a , m ' a r fi p o v ă ţ u i t s ă spun , că ex i s t en ţa n o a s t r ă nu o a ş a de p l u m -bur i e c u m o descr ie d. Său lescu , că po(i să trăc.şti şi f ă ră să visezi, fără să te pierzi în p r ăpăs t i i l e s u m b r e alo melancol ie i . D a r orice t ab lou , da to r i t fanteziei celui m a i dc s e a m a pictor, t rebuie p u s în t r 'o a n u m i t ă posi-ţ iune , ea sa p o a t ă fi v ă z u t a ş a cum 1-a conceput a r t i s t u l î n t r ' un a a u m i t momen t .
Alber t .
. . — Д. .î. — — —
NeSreßtate p e d e p s i t ă — F a b u l ă c h i n e z i —
F . i ţ ă r a n îşi a r a ogorul său . Pft n e a ş t e p t a t e i se r u p s e cu ţ i tu l p lugu lu i . Ţ ă r a n u l se. ap lecă să v a d ă ce îi p u t u s e s t r i c a p lugul pe u n şes înt i n s cu un p ă m â n t m o a l e ; cercet â n d cu d o a m ă n i i n t u l găs i o oală. ele p ă m â n t dc t o a t ă f rumuse ţea . Ţăr a n u l duse oa la acasă , o c u r a ţ i b ine şi împodobi c a s a aşezând 'o î n t r ' un colţ, p u n â n d în ea şi diferi te m ic i obiecte pen t ru ca re nu g ă s e a u n a l t loc m a i potrivi*- -
I n t r ' u n a u>,i zile când ţ ă r a n u l l u ă obiectele din oală, ca pr in vis a p ă r u ră al te le în loc.
In cor cu toţ i a l casei , s t r i g a u că o a l a t r ebue s ă fie v ră j i t ă . „O să p u n u n ban — zise ţ ă r a n u l — şi s ă vedem ce se va î n t â m p l a " .
C â n d luă b a n u l d in oa lă , a l tu l a-p ă r e a în loc. V ă z â n d a c e a s t ă m i n u n e ţ ă r a n u l puse argint , m a î m u l t şi pe c.are-1 l uă cu m u l t ă lăcomie . In loc a l tu l a p ă r e a .
Lua , l u a î n t r ' u n a , în cât. orbi t de a t â t a fericire, o rdonă familiei sa le să n u c u m v a s ă spu ie cuiva desprci a r e s t m i r aco l . Copiii îfisă p u ţ i n câ t e p u ţ i n r ă s p â n d i svonul p u t e r e ! mi r a c u l o a s e a oalei, astfel în c â t înt r e g sa tu l se m i n u n ă . Vec inu l de l â n g ă ogorul fer ic i tu lui ţ ă r a n pret i n d e a că oa la a fost g ă s i t ă î n păm â n t u l lui şi deci — de d rep t — l u i i a r a p a r ţ i n e oa la .
Din cauza dese lor c e r t u r i , ţ ă r a n u l ce găs i se oa l a — fu nevoi t a se a-dresa j u d e c ă t o r u l u i .
Judecătorul n u crezu de altfel t n calitatea miracu loasă a oale i . In cât ordonă să i se aducă vasul pentru ca personal s ă încerce puterea e l .
C â n d c o n s t a t ă a d e v ă r u l , cu o atit u d i n e g r a v ă l u ă loc pe j i l ţu l j ude că toresc , z i c â n d :
Ш ш н и е а , 1 i u n i e 1914 . f J N I V E R S l ü L L I T E R A R M». 2 4 . — 7 .
— L u c r ă r i l e s u n t foar te compl i cate. Nu e posibi l , de a da o soiii-
' t iune d r e a p t ă . Aeeinia c* îî voiü d a dreptate , ce la i t se va crede nedreptăţi t . De ace i a n î r î u n u l d in voT să nu aveţi p r e t e n ţ i u n c a de a p o s e d a vasul. Deci în n u m e l e legei h o t ă r ă s c confiscarea oaleî.
T ă r a n i î fu ră nsvoi ţ î să plece cn mâin i l e g e a l e . Despre a c e s t fapt a-flară toţî locu i to r i i acelei p rovinc i i Si cu to ţ i i d e s a p r o b a r ă b o t ă r î r e a j u decă toru lu i .
Despre a c e a s t ă botărire locuitorii î n c u n o ş t i m ţ a r ă şi pe t a t ă l j u d e c ă t o rului , încâ t aces t a inv i tă pe fiul s ă u să v ină la el, u n d e îl dojeni a s p r u de r e a u a i n t e r p r e t a r e a pu te re ï sale . Judecă toru l îî r ă s p u n s e că n u S Î O -r i tă dojenele TuT de oarece t o a t ă a-facerea se r e d u c e îa o oa lă de păm â n t .
— Cum! zise tatăl judecătorul>iT. — avera a t â t e a v a s e f r u m o a s e de por ţe lan şi m c t a l u r î ; î a ce îţi serveşte acea oa l ă fă ră p re ţ ?
— Apoî să vezi t a t ă , — o a i a posedă o ca l i t a t e m i r a c u l o a s ă spec ia lă . Şi'î povesti desp re p u t e r e a m i r a r u -
• loa să a oalei. T a t ă l însă se îndo i . Atunci j u d e c ă t o r u l po runc i să- î se
aducă în «odaie oala m i r a c u l o a s ă , a-şezând'o pe p a r d o s e a i * .
Aruncă o m o n e d ă d e a r g i n t s i când ju t i e ră to rn l o luă . în fundul vasului a p ă r u a l t a . în c?t l u â n d u n a după aWa. t a t ă l j u d e c ă t o r u l u i nu -ş î credea, re îî v ă d «cil i i . S e a p l e c ă eu capul în jos în v a s p e n t r u a p u t e a vedea c â t m a ï bine. ce apare in fundul v a s u l u i , .şi... din n e b ă g a r e de seamă c a m în oală . J u d e c ă t o r u l îngrozit a p a r ă pe t a t ă l săii de p ie ţoa-re. trăgAiidu-I a f a r ă ; — în fundul oaleî î n să a p ă r u din n o ö u n a l t ta tă . . J u d e c ă t o r u l îl t r a s e a f a ră şi pe aces ta — şi iată că in v a s s e s b ă -tea un al t r e i l ea - , şi cu e s t j u d e c ă torul sontea m a î m u l ţ i t a ţ î . cn a t â t a p ă r e a u şi m a î m u l ţ i în ioc. Curând se u m p l u oda ia , o g r a d a — şi oala i svora al ţ i noi i a t i c a r e s e m ă nau ou d o u ă p i c ă t u r i de a p ă .
In s fâ rş i t oala se s f ă r â m ă de a-fâtra l ov i tu r i do p ic ioa re şi fîiiicica judecă torul n u m a l ştia ca re d i n t r e fo<I taţ i i e cei a d e v ă r a t , fu nevoit să-I îngr i j ească ne to t ! şi să-T r e s -perte. r»ână la s f â r ş i t a ! vieţeî lor.
Astfel, j u d e c ă t o r u l fn oedeos i t .pentru vina sa , de a fi judeca t pe ţărani cu u ş u r i n ţ ă .
Traducere ele Miluţă Simicra
Ftanîsl şi compozitor precoce
* * * .
E P I G R â M E
u n u i b leg
Cine a văzut vre-odată U rechin sil c-ţî rebele, Tot mu 'ntreabă dar/1 noaptea V k te ftivclcşU eu ele.
l î n u î însurăţei procopsit
Mi-a fost dat s aud Şi una ca asta.-S'a 'mural Ş?-a luat De nev astă-do ia. lie dotai... nevasln.
Unul s e m t n a r i s *
^'hicir ţi azï te-aî face. preot Ca să-ţi zică Ытеа „papa". Vacă ar roi să-ţi deic Farohie— Emropaf
Jnul poet v indeca t de r e u m a t i s m
Nu şchiopătezi, amicul meu, Când IM*(OŞ mergi aeram pe eale,-In schimb cu %ărj f i îndesat Şchiopettză versmrie taie.
H r i S a m t .
4?^
L a Nea poli — o r a ş u l cân t ece lo r f r u m o a s e — face furori' un copil de 8 *n î , cu n u m e l e de Espos i to Aprea .
F r u m o s u l şi f enomena lu l copil a d a t u n concert , în care a executa t , cu s u c c e s , o co inpoz i ţ iune a sa pent r u pia-ac* î o t i t u i i t a . .P r imu l palpi t" . Şi a u pa lp i t a t clapele p i a n u l u i , suîit degetele sa le mit i te le , eu o n r î e s t r e şi c'un sen t imen t muz ica l caro a u înc â n t a t pe aud i t o r i .
Pe l â n g ă e o M i u o z i ţ i u n e . mi l i t e iu l -m a r e a r t i s t a executa t şi b u c ă ţ i m u zicale din r epe r to r iu ! s t r ă l u c i t a l еотрглгі tori lor şi m a î m a r t decâ t el: Bach, Сіюріп şi Mozar t .
Z iare le i ta l ieneşt i , vorb ind do precocele executor -şi compozi tor , spune că a r e toa te a p t i t u d i n i l e ca r e p re vestesc p e o r e î eb r i t a l c v i i toare , p lu s - şi p ă r u i lung, a l e c ă r u i p l î t e m ă t ă s o a s e îl cad f rumos pe u m o r i .
D a r v i r tu tea lu i nu s tă nn raa t îa p ă r , c u m se î n t â m p l ă la m u l ţ i cu r e vor să-şî d e a a p a r e n ţ a «fa П boga ţ î de d a r u r i a r t i s t i ce pe ca re n a le ai i deloc. E u n m i c Samson , c a r e şi a-tuHri c â n d pletele i i vor c ă d e a s u b foarfeeilc a l c ine şt ie că re i Dati le . nu va scădea ci va creş te în pu t e r i le-! m a n i f e s t a t e e ro ic de a e u m a .
VMâ arîisficăsi Htsrară Le drtnifv гііцоп de la vie ij'iïmi-
neseo e t i t lul i m u i p o e m d r a m a t i c de P i r i a . t r a d u s din !o :nâneş ie şt a p ă r u t zilele aces tea .
Se ş t ie că P.iria e p s e u d o n i m u l d-neî Cora l i a Xenopcl . soţ ia d-luî proí . A. D. Xennpnl.
* L i t e r a t u r a f ranceză p - im? , : t e î n
t i m p u l din u r m ă si c o n t r i b u ţ i a unor a d in c o m p a t r i o ţ i i noş t r i , ea r t pot s ă serată co re sponden tu l sensi t iv al c u g e t ă r i i şi să-1 r e d e a s u m a i în fran-ţuz<îş*°.
Aşa . d-ra Eleva VăcMrc.seu a p ro d u s un ik»« v o l u m .La dormeuse éveiller". Des ore aces t vo lum u n poet fi-ancez, c a r e ne-a viz i ta t a n u l t recut , s p u n e că r w w ' r t ă o a p r o piere s- 'f ietească ru Rcnsa rd .
Poezii le d-reî Yărăresew simt por n i te (bnfr'o imi)"r;r.;1tif> s r â v i b ^ t o ^ r e şi s u g e r e a z ă emoţ i i a d â n c i p r in ferm a lor melancol ică şi d u i o a s ă pent r u ce-a fost a l t ă d a t ă .
To t în f r a n ţ u z i t e î ş T akă«'nr.;.tc i m v o l u m de ve r su i i s o n e r e , p l ine de v a g ă melancol ie , d a r mso i r a fe şi de c u g e t a r e concen t ra tă . ..Apothéoses de Météores", & Cli. Adolphe Cantaeuzeite.
* Afvile e s te « n v o l u m m a l veeliiu,
(1M3V al d-ral i<m AL O e e r . f . Poe tu l i>are s tăfvâBit d e f u œ u s e -
ţ i l e c î a s i o i s m u l u î ş i voeş te să c â n t e sub iec te diu m o ţ i i ele i ix-uiravi"! c!a-s«:e. F o r m a insă deier ju i t -a tă d e a m b i a n t ă , üti m e d i u l social , Ctte cea
din zilele a c t u a l e , adesea ne f i za t ă . a l t eo r i c ă u t a t ă , o r i s i l i tă .
In genera l , Aquidlde s b o a r ă n u p r e a s u s însă, căc i şi poe tu l e t â n ă r ş i ies d in p r i m u l v o l u m a l a u t o r u l u i lor.
* i s to r i c i i l i t e r a r i d e m a l t â r z i u vo r
a v e a ocaz ia să înscr ie , s ă d iscute ş i s ă explice o m a r e i n g r a t i t u d i n e l i t e r a r ă . K тогі.а de sc r i i to ru l Alexandrii Teodor Stainmtiad.
D. AL T. S. i E t r o v r e m e e ra toarte bine aprec ia t , a d m i r a t c h i a r d e u n i i scriitori. Ma î t â r z i u însă , ad m i r a t o r i i p o e t u l u i AI. T. S. 'şî-au scăzu t err t i îs iasmul p e n t r u t r a d u c ă toru l Al. T. S. Dece? C h e s t i u n i de psietoologie. or i de raai p r o f u a d ă cult u r ă l i t e r a r ă .
Ceeaee-î m a i c i u d a t însă , e că a d m i r a t o r i i de o d i n i o a r ă nu-ş î m a i m e n ţ i n pă re r i l e Ьивд n ic î despre poe tu l Al. T . &
Des igur a c e a s t ă evoluţie, o r î câ te mot ive h o t ă r î t o a r e a r avea, cup r in de şi ö doză de i n g r a t i t u d i n e .
E r î a m o r şi az î t r ă d a r e ? !
Pempilm Шіа4, c a r e a ' a f o s t n u m a i u n b n n profesor u n i v e r s i t a r , ci şi u n scr i i to r de s e a m ă , a m u r i t . P o m p i î i u ETJad a scr i s m u l t ş i î a toa te scr ï îer i îe sa le es te o ue ro r f t a t e v iu p r o n u n ţ a t ă , m u l t sub iec t iv i sm ' ' d a r m a i a les un b o g a t m a t e r i a l cult u r a l p u s la con t r ibu ţ ie . De aceea luc ră r i l e lu i p r o d u c o p r i m ă impres i e de pedan t i sm, pc u r m ă «nsă sun t u r m ă r i t e şi cu d r a g şl cu folos.
* Credeam, "ă Emil Isac, — E m i l
Is.ac cu .,Maica cea t â n ă r ă " şl cu... sc r i sur i l e din unele z iare , — 'şî-a. pus de g â n d să ureze o c u r ă de l inişte, ca sa-şî . .reconforteze nerv i i " — vorba d-sale.
Ne -am înşe la t : nerv i i s ă î rra-î dnfi pace şi-1 î m p i n g să spună , ee-ar face. — d. E m i l I sac — d a c ' a r m u r i az i . m â i n e , s a u în t r 'o zi oa reca re .
— N ' a r m a l vorbi despre eT însuşî . Uevisln idealisto. — ideal is tă , fi
indcă ţ ine m o r ţ i ş să a p a r ă z a d a r n i c — d u p ă m u l ţ i a n i dc a c u t ă obosea lă fizică şî m a î a les m o r a l ă , a deveni t feminis tă .
Si u n doc to r comun, ca o p a g i n ă dc M. G. Holbau , a g ă s i t o senzaţ iona l ă des l 'g ' ir , . л c lu s i ïuneï feminis te . ..TÎBiversităţţ c t . c I t i s îv femeieşt i" . Spre ş t i in ţa ce rcu lu i feminist , vom r e c o m a n d a i»e a u t o r u l a r t i co lu lu i , un ver i tabi l P c p p e s r u .
Se zice. că rev is ta idea l i s tă a ' e o ronsoră , foar te i u b i t o a r e î n t r u nnemié de m a t e r i a l . î n t r u a p a r i ţ i e a d kn lendas . în t ru Ьаг, etc. e fíom.dnia viitoare.
* T-a teîîtn»? . .Cornoedia" a începu t
să joace trups». d-luî R a d o v k î , — care în t r ' un ..intere-ieie" cu m u l t ă ^ reu ta te f? ! o*»tinut d e u n z i a r teat ra l , a s p u s rn va avea. o . .deosebită so l ic i tudine" p e n t r u piesele r o m â neşti .
De la a p a r i ţ i a infervîewiiluf. scri i tor i i daîî zor, să facă câ te o piesă.
* ExDO'ZÎtia . . T ' u c r f w í artîsfîr*" s'a
î neb i s Л гіпегІ. E a a fost v i z i t a t ă de m u l t ă fum» si n e r s o n a e i î m a r r . i n t e c a r î ai i r e ţ inu t foar te m u l t e Mmirî . — în v a l o a r e d e pes te ШЫг lei.
+ Pic toru l D. Miliăi leseu p r e c ă t e ş t e
pen t ru la t r a r a n ă o expoziţ ie de p r i s a g e la Ateneu.
* • E i poziţ ia p i c t o r u l u i T i n o i v a m a î
f ine e s t e r a zile. E a a t r a g e foa r te m u l t ă l u m e la p a r c u l Caro l , l a p a l a t u l ar te i oi\
* D. Mtba i l N e g r u a d a t i a l u m i n ă ,
în e d i t u r a z i a r u l u i ..Universul", un f r u m o s r o m a n ps ihologic ;
,.Moa:tca lut ton lonescu*
E un capi tol foar te i n t e r e san t «fin r a a r e a d r a m ă a suf le tu lu i o m e n e s c
# C o l a b o r a t o r u l n o s t r u d. Leoatifl
I l iescu д p r e z e n t a t d-luî m i n i s t r u I. G. D u c a u n e x e m p l a r din i m n u l „Se întorc vitejii", c u m u z i c a d e C a s t a l -d i , care u rmează , s ă fie c ă a t a t de* toate co ru r i l e ş c o l a r e d in ţ a r ă .
* Celebra n o a s t r ă c â n t ă r e a ţ ă d-n»
D a r d é e a r e p u r t a t a d m i r a b i l e succese l a Teatrul Col v seu m «fin l îecre-ios ( P o r t u g a l i a ) cn opera Tosca ia' ro lu l t i t u l a r .
* „O viaţă pierdută" este t i t lu l une î
piese în t re î ac te de d-n a El la Neg ro i z i .
Aceas tă d r a m ă se va j u c a pe scen a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l din B u c u reş t i .
* A început examenele de c l a să l a
Conse rva to ru l de m u z i c ă şi a r tă , d r a m a t i c ă d i n C a p i t a l ă .
* \л, s e r b ă r i l e c e se vo r d a i a p a r c a i
C a r o i în zilele d e 7 şi 8 I u n i e a. c , s e v a r ep rezen t a , în a r e n e l e r o m a n e , o p iesă în v e r s u r i a d-luî Cesar T i t a s S to ika şi i n t i t u l a t ă ..Scmiramida".
Cunoscutul mouolog is t I. M o n t a u -r e a n u va î n t r e p r i n d e u n t u r n e u a r t i s t ic p r in s t a ţ i u n i l e c l ima te r i ce ş i b a l n e a r e din ţ a r ă cu mono loage i i piese î n t r ' u n ac t .
D u m i n i c a t r e c u t ă s'a făcut, cu o deosebi tă so lemni ta t e , la Ateneu, d i s f r ibui rea p r e m i i l o r soc ie t a t e ! , T i n e -timea artistică''.
* Apelul m a e s t r u l u i F i l ip M a r i n
p r iv i to r la t i loes îa s t a t u a r ă a m ă r e ţu l n o s t r u E m i n e s c n a găs i t o foart e b u n ă p r i m i r e în publ ic . S u b s c r i p ţ i i le şi nutneie subsc r i i to r i lu r se vor d a pub l i c i t a t e ! ?n cui-âotl.
Co labora to ru l n o s t r u d. LeoBtin I-l iescu v a ţ i n e m â i n e o coafe r in tă ta Сіяст<і -СІ««с a s u p r a aubiectuUif : Veacul Kmoplaslicet
D-sa a fost r u g a t să ţ i nă aceas t ă confer in ţă cu pr i le ju l a n i v e r s a r e i df dou î an î de là desch ide rea Cinemalo-g ra fu lu i Clasic.
A a p a n i i :
Ш І Ш N O A S Ï K Cu prilejul ao ive r sä re i de 70 a n i
a M. S. Reg ina El i sâbe ta a Romft-nie l
m V. mESTVCrJEABi
C n e l e g a n t volum ca coper ta color a t ă cuprinzAnd întreaga v i a tă a gra ţ ioase i n o a s t r e Suverane.
Un capitol special e consacrat opere i literare a C a r m e n Sylvel.
267 paşint. SO ilustraţii tn test, re-prereritânrl pe Reg ina la diferite epoci-
I» II IOTUL 1 L E U La toate «Urăriiie şi ia admin i s
traţia «tarotuf „ияіѵегэиі".
l ' e n t r a o r ï - e e r r e i a m a j i i i a l s a u s c h i e i f e à r ï «*e « d r e s e , d - я і і a b o u a ( l svait r a m a ţ i a a t a ş » ş i m d i » b e a z i l c em c a r ê p r i z n e s e z i a i ' i i l V E S E L I A c o n t r a r , r c e l a m a ţ i u n e a s a a s e b i m b a r e a »le a d r e s ă om v o r f i г е ж о і ч а і е .
UNIVERSUL LITERAR
NOILE 51 VALOROASELE PREMII Ziarul ;;UNIVERSUL-
cn începere de la 1 Iunie, tuturor abonaţilor săi, pentrn tragerea din luna Noembrie 1914
5.000 CU CUPONUL OE NOEMBRIE 1915 L e î 3 W *
IN BONURI СОШІНМ.Е 4' Una PIANINA U n e l e g a n t D O R M I T O R d e b r o n z
de mare valoare, al 12-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de cel mai recomandabil depozit de mobile de fler şi bronz furnisorul „ U N I V E R S U L U I " „ I N D U S T R I A M E T A L I C A M A R C U « , Bulevardul Elisabeta No. 8, Bucureşti
UN E L E G A N T P A T P E N T R U COPIL J U M Ă T A T E G A R N I T U R A M O B I L A eu împletitură de sârmă şi somieră, cumpărat tot delà
„INDUSTRIA METALIGa. M A R C U "
din renumita fabrică H O O F F & C o . din lemn de palisandia cu placa de metal coardele încrustate, cu exterior foarte elegant, o podoabă pentru cel mai luxos solon, furnizat de magazinul de muzică J e a n F e d e r , furnisorul Curţei Regale, Bucureşti, Victoriei 54
de bambu, pentru salon, compusă din : 1 canapea, 2 fotoliuri şi 4 scaune elegant tapisate
„ i m i U S i n m Л І Ы Д Ы І і Л i i m n u u " » " » " " i 91 •* » « u u o c icgaui m p s a i o
Un elegant birou de stejar pentru damă :. 0 onlindä venetiană de cristal Una elegantă etajeră de bambu .-. Un euer de bambu cu oglindă de cristal pentru antreu
. . . . . d e m o b i i a t M A R C O D A T T E L K R E M E R , strada Garol No. 62, Bucureşti.
T o a t e a c e s t e a c u m p ă r a t e d e l à m a r e l e m a gaz
T T n D o r m i t o r d e l e m n r i n construit In marea fabrică de M Ь і е de lemn M A R I M V . G A N E A , şoseaua Mihai-Bravul No. 37 şi strada Şerbănicâ No.
Sucursala : Calea Victoriei No . 107. 10.
U N A G A R N I T U R A D E M O B I L A de trestie de mare, compusă din 1 canapea, 2 fotolii, 4 scaune şi 1 masă, cumpărate delà fabrica de coşuri şi mobile de trestie D . S . Litmann, str. Lipscani 5.
U N A G A R N I T U R A C O M P L E C T A D E B A I E compusă din baie de cop din fontă in interior, fin emai la t cu email de porr celan, exteriorul vopsit cu email-lak având prea plin şi ventil, de scurgere cu lanţ nikelat, pe 4 picioare de fontă, calitatea superioară. Soba cilindrică din aramă dublu cilindru, adică In interior cât şi exterior din aramă, având o baterie de robinete nichelate, pentru apă rece şi caîdâ, braţ de duş cu sită, postament (focar) şi coroana superioară din fontă ornamentată şi bronzată, de la stabilimentul de instalaţiuni sanitare şi technice Teirich et C-ie S-sor C. Veinlich.
U N A C A S E T A E L E G A N T A conţinând un serviciu de masă compus din 12 linguri, 12 furculiţe şi 12 cuţite de metal alb fin argintate, modelul cel mai noi.
U N A C U T I E C U f S L I N G U R I Ţ E D E D U L C E A Ţ A , de metal alb argintat.
U N A F R U C T I E R A de metal aib, fin argintată, jos cu 2 despărţituri pentru prăjituri şi sus cu un vas de cristal pentru fructe.
U N S E R V I C I U D E O U A pentru 6 persoane,- compus • din 6 ouare cu linguriţele • lor fixate pe un suport frumos, toate de alpaca fin a r g i n t a t - • -
U N A C A R A F A D E A P A de cristal cu montură elegantă, de metal frumos argintat. . , .
U N S U P O R T D E A L P A C A A R G I N T A T , cu 12 cuţite fine cu mânerul de fildeş, pentru fructe. Toate aceste obiecte ne-au fost furnizate ăe marele magazin de: Bijuterii, Ceasornice si Argintărie, en^gros si en-detail: FRAŢII ROLLER, Bucureşti, str. Garol 50,'Etaj.
' U N A F R U C T I E R A cu .2 etaje de argint de China aurit. U N A F R U C T I E R A cu 4 picioare de argint de China aurit. U N S E R V I C I U pentru bomboane cu 3 etajere de argint de China. U N A T A V I Ţ A pentru cărţi de vizită cu o figură alegorică, de
argint de China aurit. U N C E A S O R N I C pentru birou care se întoarce la 8 zile, pe
un piedestal de marmoră, cumpărate de la marele mag. de bijuterie $i ceasornicărie Schmid şi Stratulat, Victoriei 53 .
U N A P E N D U L A D E P E R E T E frumos sculptată, întorcân-du~se la 15 z i l e .
U N C E A S O R N I C D E C O N 4 0 L A din temn de stejar, forma modernă, cu sunetul Gong, intorcându-se la 15 zile.
U N C E A S O R N I C D E M A S A de stejar frumos ornat. U N A B R Ă Ţ A R A C U C E A S , argint fin, formă modrnă.
Cumnârate de la cunoscutul magazin de încredere, Ceasornicăria Col/ei. strada Colte.i 31. U N A R I C I C L E T A E L E G A N T A « S P O R T » cu roata libera
şi Irână automată prin contrapedalare. ~ U N A P U Ş C A de vânătoare cu două ţevi, ţevile de oţel,
«Bayard», din renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard». Aceasta armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate Întrebuinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fum.
U N A C A R A B I N A semî-automaticâ de mare precisiune «Pieper» cu tirul garantat precis.
U N R E V O L V E R A U T O M A T Cumpărate de la marele magazin de arme şi biciclete S. D, Zismann, furnisorul Curţeî Regale, ealea Victoriei 44 , Bucureşti
decorat in parte aurit, U N S E i t V I C I U D E C E A I , frumos compus (iin 3 bucăţi pe o tâvitâ.
O C H I S E A P E N T R U D U L C E A Ţ A , argintată şi aurită, de cristal albaslru.
U N A E L E G A N T A Z A U A N I Ţ A de cri-tal emailat transparent cu g a r n i u t â de metal argintat.
U N E L E G A N T C O Ş U L E T p. cărţi de vizită, argintat şi aurit. U N S E R V I C I U P i ' N T R U V I N compus dm 1 cana şi 2 pa
hare, crist 1 reiat, tăvită argintată. S A ' A T I E R A <!e cristal şlefuit. — Fur. , izaa d e l à cunoscutul
ma raz n de bijuterii T h . Radíron, Bul. ülisabeta 6 bis, Bueureeti. U N A R O C H I E complect 'ucrată în mătase cu fiori albe. « S P L E N D I D E C E A * O R N I C E ornate i n Iar uri. de porţelan
cu diferite peisage, şi care se întoarce la H zile. 5 C E A S O R N I C E cu mae-ini-un d'a prinde scrisorile purtătoare
re birouri, si fe întoarce la 26 ore. U N C O V O R N A T I O N VL cusut cu titlul ziarului „ U n i v e r s u l " U N A M \ N D O I J \ A i aliană de palisandru ornamentată, cu
ta-tiera prelungită pjcială ! entru concert. U N A H \ R M O N I C A sistem italian c i 19 cîape Je sidef şl 8 ba
suri, burduful lung cu colturile de met;tl U N < I A l i l N E T de abanos extra-fin cu 5 clape de nichel şi 12
pene de rezerva, cumpărate de la magazinul general de muzică «LA H A R P A » , Jîuc u-esti, strada Cilţei 5.
U N C O S T U M D E H A I N E (sac.) după măsură şi alegerea stofei, care se va con ectiona de cunoscuta croitorie Jacques Grimberg, strada Academiei No. 25.
U N S P L E N D I D L \ N Ţ D E A U R cu cataramă ornată cu mici túrcoazé'in f ö m a de ii et. pentru ramă.
U N A S P L E N D I D A S V L B A c o i i i ' u , i din 5 pie e de aur mahmudele turceşti legate pe lant ma iv de aur, expres comandate pentiu premiile ziarului „ U N I V E R S U L " .
U N S P L E N D I D C E A S O R N I C D E A U R pentru dama, emailat în roşu cu agrafă de aur, pentru prins la piept.
D O U A S P L E N D I D E C E A S O R N I C E D E A U R cu câte trei capace, pentru damă.
1 0 C E A S O R N I C E pentru birou, pe piedestal de cristal. I O S P L E N D I D E C E A S O R N I C E de argint marca Ainore. U V N E C E S A R C O M P L E C T pentru curăţat unghiele, compus
din 11 pie^e, cu elegantă cutie îmbrăcată în mătase şi pluş verde. U N C E A S C A B I N E T îmbrăcat cu hârtie roşie, pentru birou. U N C E A S C A B I N E T montat pe piedestal de Ceramică. U n c e a s o r n i c d e m e t a l , Drum de fier.—Un c e a s o r n i c
de m e t a l . — U n c e a s o r n i c de metal arg intat—Un U g a r é t de chihlibar cu cuilia l u i . — 3 C e a s o r n i c e de argintrusesc oxidat.
U N A S P L E N D I D A M E S C I O A R A artistică, lucrată în traforaj. 4 S P L E N D I D E V A S E (compotiere) cu capacele imitând ca
stane, prune, smeură, trandafiri etc. U N C O S T U M N A T I O N A L compus din fotă, câmăşuţă şi iustă
de pânză, lucrată cu negru şi fluturi. U N A S P L E N D I D A faţu d e p l u ş n e g r u în flori de mătase
brodată verde, roşu, galben şi violet. 5 A S O R T I M E N T E C O M P L E C T E din produsele cosme
tice F L O R A compuse din : cremă Flora, 1 cutie pudră Flora, 1 săpun Flora, 1 sticlă Capilogen Flora, 1 pomadă Flora, 1 sticla lapte de crin Flora, 1 săpun de lapte de crin Flora, i apă de gură Bu-col, 1 pastă de dinţi Bucol.
Ы M w м u Afară de acestea, toţî abonaţii maî primesc іНМигя 7ІЯІ*ИІ1іІ UllîVOTCIll" gratuit nn volum din cărţile ce apar te Ы4ГИШІ „UlI lVCIdUI
tipărite anume pentru abonaţi.
Notaţi bine dând aceste mari premii de valoare, abonamentele sunt reduse la 18 lei pe an; 9.15 pe 6 luni; 4.65 pe 3 luni. Pentru concurarea la premiile de mai sus , abonaţii p e n n á n primesc 30 bonuri, cei pe 6 lunî 15 şi cel pe 3 luni 5 bonuri. Abonaţii
pe un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor prim. Încă 30 bonuri pentru tragerea următoare. | Administraţia „Universulu i" nu întrebuinţează încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau in persoană.