curs v vi vii xi xii geografia turismului international

8/19/2019 CURS v VI VII XI XII Geografia Turismului International

1/10

CURS V si VI – GTI

IMAGINEA DESTINATIEI

Perceptiile, informatiile, au rol important in decizia de alegre a unei destinatii

turistice. Imaginea unei destinatii nu are neaparat la baza o eperienta anterioara

!e" c#iar daca nu au $izitat niciodata Parisul, a$em o imagine mentala din carti,

mass –media si putem decide pe baza aceste imagini daca suntem sau nu atrasi de

aceasta destinatie%

Promo$area turistica a destinatiei reprezinta procesul de comunicare a

ofertei turistice, folosind mi&loace speci'c" reclama, publicitatea, relatiile publice,

etc.

Ser$iciile de promo$are turistica sunt impartite pe mai multe categorii, cele

mai importante 'ind promo$area prin mass(media, cea $izuala, sau cea pe internet

! cea mai la indemana metoda pentru turisti%. In ultimul timp, preferate sipromo$arile prin intermediul targurilor si epozitiilor.

)atorita legaturilor foarte stranse dintre promo$are si $anzari, in turism pot '

e$identiate doua stiluri promotionale distincte"

*. promo$area imaginii a$and in centru destinatiile turistice pe care $or sa le faca

cunoscute

+. promo$area $anzarilor care implica si operatiunile de comercializare

Strategia de dez$oltare turistica reprezinta ansamblul obiecti$elor ma&ore ale

unei organizatii pe termen lung, impreuna cu resursele locale, in $ederea obtinerii

a$anta&ului competiti$. Strategia de'neste caile si mi&loacele care permit unei

organizatii sa isi asigure o buna pozitie pe piata, sa se dez$olte armonios atat inprezent cat si in $iitor in conditii dure ale mediului concurential, intern si

international.

ar-etingul turistic poate ' pri$it ca politica promo$ata de o organizatie de

turism, care studiind constant cerintele de consum turistic, urmareste prin metode

si te#nici speci'c adaptarea permanenta a ofertei proprii la cerinte actuale in

$ederea satisfacerii ne$oilor proprii si de obtinere a unui pro't.

TIPURILE PRINCIPALE DE DESTINATII TURISTICE

( destinatii clasice – orase care dispun de un bogat patrimoniu arc#itectural, culturalsi istoric, foarte potri$ite pentru petrecerea unei $acante sau $izita de mai lunga

durata" Paris, Viena, ondra, Roma si statiuni montane, balneare, litorale" Saint –

Tropez, /spen

( destinatii naturale – se impun prin potential natural unic, reprezentat de regiuni de

o mare biodi$ersitate" Parcul 0ational Serengeti !Tanzania%, )elta )unarii,

/mazonia, zone gologice si geomorfologice" arele Can1on, Pestera Poston&a


2/10

!Slo$enia%, Vulcanii 0oroiosi sau elemente #idrogra'ce" Cascada 0iagara, 0il, acul

Sf. /na

( destinatii pentru turismul de afaceri – importante prin intermediul unor centre

economice !'e industriale, comerciale, sau de transport% unde eista facilitati

turistice de inalt ni$el si posibilitati de agrement $ariate atracti$e pentru oamenii de

afaceri" 0e2 3or-, ondra, /msterdam, Singapore, 4ong 5ong, ./, To-1o.( destinatii 6pentru o noapte7 – localitati a8ate intre marile destinatii turistice si

zonele de origine ale turistilor" 9radea

( destinatii pentru sederi scurte – in general orase mici in care eista obiecti$e de

patrimoniu care le fac atragatoare" Pisa, Sego$ia, etc.

)in punct de $edere taonomic, se diferentiaza urmatoarele destinatii"

*. Regiuni turistice – spatii de dimensiuni mari" :uropa+. ;one turistice – spatii de dimensiuni mai reduse" area 0eagra, litoralul

bulgaresc* de ani,

numarul turistilor sositi in di$erse destinatii sa creasca de la +? de milioane in *@?A

la peste @B< milioane in +A*D in prezent. Incepanddin anul +AAA, regiunea /sia – Paci'c a surclasat /merica de$enind dupa unele

statistici a doua regiune turistica a lunii.

:uropa si /sia(Paci'c – cele mai mari cresteri in +A** de aproimati$ >. In

sc#imb, regiunile din 9rientul i&lociu, datorita instabilitatii politicea cunoscut cea

mai mare scadere, de B. Se estimeaza ca in anul +A+A, numarul turistilor

internationali $(a depasi *.= miliarde. Conform 9T, in anul +A*= se constata un

$enit de peste BAA miliarde de euro, obtinut din turismul international.

Primele *A destinatii dupa numarul de turisti internationali sunt"

*. Eranta – BA mil

+. SU/ – >A mil mil?. Italia – => mil>. Turcia – +@ milD. area Fritanie – +@ milB. Germania – +B mil@. ala1esia – += mil*A.eic – +< mil


3/10

In pri$inta $eniturilor obtinute sunt unele modi'cari"

*. SU/ – *+A miliarde dolari+. Spania – peste >A miliarde euro. GermaniaD. area FritanieB. /ustralia@. acao*A.4ong 5ong

In anul +A* di$erse ambarcatiuni.

DESTINATII TURISTICE DIN EUROPA

:uropa reprezinta principala destinatie turistica, cu un numar de peste ?Adin turistii internationali, iar la ni$el regional se detaseaza"

:uropa S – *BA mil – Spania, Italia, Turcia, Grecia, Portugalia, Croatia

:uropa V( *>A mil – Eranta, Germania, /ustria, 9landa, :l$etia

:uropa centrala si : – peste *AA mil – Eederatia Rusa, Polonia, Ucraina,

Ungaria, Ce#ia, Fulgaria

In Romania, numarul de turisti a fost de aproimati$ + milioane.


4/10

Pe ultimul loc, :uropa 0 – >A milioane turisti" area Fritanie, )anemarca,

Irlanda, Suedia.

DESTINATII DIN ASIA – PACIFIC

/sia : – **? mil" C#ina, 4ong 5ong, Coreea de Sud, Japonia, Tai2an

/sia S: – ala1ezia, T#ailanda, Singapore, Indonezia, Vietnam, Eilipine,

Cambodgia – DA mil turisti

/sia S – *@ mil" India, aldi$e, Sri an-a, 0epla

/ustralia si 9ceania – ** mil turisti

DESTINATII DIN AMERICA

/merica de 0 – SU/ !+< mil%, eic, Canada

/merica Centrala – Reprublica )ominicana, Puerto Rico, Cuba, Jamaica

/merica de S – /rgentina, Frazilia, C#ile, Urugua1

DESTINATII DIN AFRICA SI ORIENTUL MIJLOCIU – PESTE 55 MIL

*. /rabia Saudita+. :gipt


5/10

Restaurantele – cele mai di$erse cu specialitate atat frantuzesti cat si

internationale. :ista restaurant renumite unele pentru bucataria lor, iar altele

pentru personalitatile care de(a lugul timpului le(au frec$entat.

S#opping(ul" principalul centru al modei, cu nume sonore" Pierre Cardin, uis

Vuitton, C#ristian acroi, a caror magazine se gasesc in apropiere de C#amps –:l1sees au pe stradute paralele cu ea. :ista centre comerciale modern in apropiere

de centrul Pompidu si galeriile afa1ette desc#ise din *B@=.

Circulatia turistica – anual, Parisul este $izitat de peste


6/10

In afara Parisului" P//TU V:RS/I:S ridicat in secolul al MVII(lea, 'ind cel mai

mare palat din :uropa reprezentand centrul monar#iei franceze. Reputatia este

data nu numai de constructie ci si de parcul construit in stil francez – peste *AA

de #ectare. Principalele sali ale palatului $izitate si importante prin decoratiuni

sunt" apartamentele regale si sala oglinzilor

FIS:RIC/ ST. ):0IS este importanta deoarece adaposteste mormintele

principalilor regi ai Erantei

P//TU E90T/I0:F:/U – resedinta regala ! inclusi$ a lui 0apoleon%, in prezent

un muzeu consacrat lui 0apoleon I.

)IS0:3/0) – unul dintre cele mai cunoscute parcuri de distractii din lume, in :.

Parisului cu peste *= milioane de $iziatori, reprezinta una dintre destinatiile

turistice principale din :uropa. /re peste *@ -mO, include parcuri tematice,

#oteluri, restaurante, terenuri de sport, inclusi$ o statie de cale ferata.

P/RCU /ST:RIM – inspirit de persona&ele celebre, situate la


7/10

Populatia nu este foarte mare, impreuna cu aria metropolitana a&unge la +

milioane de locuitori.

ocalizat in 0V Italiei la poalele /lpilor, 'ind o asezare $ec#e din perioada

romana. Temperatura medie este de *>C iar precipitatiile de aproimati$ B?A

mmQan.

)in punct de $edere economic – centrul industrial si te#nologic cu doua fabricimportante Eiat si ancia si un centru cultural si istoric. ai este cunoscut si sub

denumirea de C/PIT// :UR9P:/0/ / F/R9UUI – numeroase cladiri construite in

acest stil. ult timp s(a a8at sub dominatie austro(ungara.

)upa uni'carea Italiei, Vittorio :manuele al II(lea a fost declarat imparat, Torino

de$ine prima capitala moderna a Italiei. In *BB@ Gio$anni /gnielli a in'intat fabrica

Eiat.

Cu ocazia Jocurilor 9limpice, orasul si impre&urimile au bene'ciat de in$estitii

ma&oare in infrastructura mai ales in reteaua de transport subteran, una dintre cele

mai moderne din :uropa.

)in punct de $edere cultural – turistic, in zona Torino se pot puncta" )omul din

Torino sau Catedrala ! unde se gaseste faimosul giulgiu al lui Iisus% un turn imens in

mi&locul orasului, ole /ntoneliana si un cartier urazzi, Piata Castelo, uzeul

artini si Rossi, Teatrul Regio, etc.

In zona Torino se practica un turism gastronomic, bazat pe delicatesele gatite cu

trufe albe si mancarea de #ribi. 9neologic – $inurile celebre – rosii, barola, bardolino

sau barbela!%. /u loc festi$aluri de muzica, teatru.

:ista numeroase catedrale" Catedrala Sf. Ioan Fotezatorul, Palatul Stupiuigi,

uzeul :giptean, Paltul Regal, Gradinile Regale, Gradina Fotanica, uzeul

/utomobilului, uzeul arionetelor etc.

MILANO

Se zice ca ar ' cel mai dinamic oras al Italiei. Capitala economica a acesteia si

unul dintre cele mai bogate orase ale :uropei. Situat in Campia Padului, la o

distanta de ?A de -m de /lpi si aproimati$ ?AA -m de Roma.

In antic#itate s(a numit ediolanum – capitala Imperiului Roman de /pus. Tot

aici, Constantin cel are a proclamat libertatea credintei crestine. ai tarziu, orasul

a intrat sub dominatia familiei Viscante si Sforta care au dez$oltat cultura si arta din

zona orasului ilano" au construit cladiri medie$ale, catedrale si au detinut

numeroase obiecte de arta foarte $aloroase.9biecti$e turistice" )omul !una dintre cele mai mari catedrale gotice din lume, a

treia din :uropa, construita de familia Viscanti, importanta deoarece deasupra

altarului se a8a un cruci' ce contine un cui de pe crucea purtata de Iisus%, Fiserica

Santa aria de le Gratie !importanta deoarece se a8a pictata Cina cea de Taina a lui

eonardo da Vinci%, uzeul de /rta !gazduieste opera a lui Cara$aggio, Rafaelo,

Veronese%, Palatul Sforzesco ! realizat de Sforta%, importante e$enimente sporti$e


8/10

!marele premiu de Eormula * de la onza%, stadionul San Siro, numerose case de

moda si magazine ce le reprezinta ! Prada, Gucci. Sisle1, /rmani, Versace%.

)ERGAMOImpartit in doua sectoare, orasul nou si orasul $ec#i, cea mai atracti$a 'ind

partea $ec#e cu Piata )omului, Capela Calleoni, Fasilica Santa aria agiore,

Teatrul )onizzett.

)RESCIA9ras cu o bogata mostenire cultural, dominat in partea centrala de Piata de la

oggio in stil $enetian care detine )omul 0ou sic el $ec#i. Templul Capitolin si

anastirea Santa Giulia.

(ERONA9ras mai $ec#i, foarte cunoscut in prezent datorita lui Romeo si Julieta.

9biecti$e" /rena !am'teatru din sec I, al treilea ca marime din Italia%, biserici,

catedrale, Piata Centrala, Casa Julietei.

(ICENZA9ras declarat in patrimoniul U0:SC9 datorita celor mai frumoase zone

ar#itecturale neoclasice. :ista Piata Centrala cu un )om, Teatrul 9limpic, Piata de

Signorri, Palatul Farbaron etc.

PADO(ACelebra prin biserica bizantina Sants /ntonio, este un important centru

uni$ersitar.

(ENETIA/ fost fondata in sec al V(lea si a fost un orasel care a gazduit locuitori $eniti

din 0 care s(au refugiat din calea popoarelor migratoare. Ca urmare a pozitiei sale,

fa$orizata de iesirea la mare, de$ine un centru comercial important iar in perioada

medie$ala de$ine Republica Venetia. :ra condusa de un doge !mare magistrat% si

de$ine o putrnica putere maritima si comerciala. )e$ine celebra prin di$ersele

obiecte realizate aici, cum ar ' cele de sticlarie, materiale tetile, bi&uterii, #artie

lucrata manual si masti de carna$al.

Infrastructura de transport" aeroport – arco Polo, o cale ferata – gara Santa

ucia si transportul pe apa. Cel mai rapid mod de a $izita este cu $aporetto sau pe

&os.


9/10

9biecti$e" Fasilica San arco – centrul spiritual al Venetiei si punctual de

maim interes din Piata San arco, construit in stil gotic si bizantin, Canalul are –

cea mai fermecatoare ruta ac$atica din lume, reprezinta principal artera a orasului

cu o desfasurare sinuasa pe = -m si latime de


10/10

/lte obiecti$e in partea centrala a Turciei" 5apadoc#ia, Pamu--ale. Partea : este

mai putin cunoscuta din punct de $edere turistic, obiecti$e mai rare, eistand doar

cate$a statiuni turistice. /mintim" /gri pentru sporturi de iarna si Van pe malul

lacului Van. itoralul arii 0egre este mai putin dez$oltat din punct de $edere

turistic fata de cel sudic, orasele intalnite aici a$and functie comerciala decat

turistica" /msara, Trabzon, Samsun, Sumella etc.

curs v vi vii xi xii geografia turismului international

Documents