curs conflictologie

8/16/2019 Curs Conflictologie

1/32

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA TIIN E ALE EDUCA IEIȘ Ț Ț

Curs universitar la disciplina

Conflictologie

Autor !uitu "avel

C#i$in%u& '()*


2/32

SCO"UL CURSULUI

Cursul urmareste sa ofere studentilor cunostintele teoretice de baza pentru întelegereaconflictului si a rezolvarii conflictului. În mod nemijlocit, fundamentele teoretice vor fi utile înabordarea conflictului din perspectivele diverse si aplicative oferite de celelalte discipline din

planul de învatamînt al acestui ciclu de licen ăț .O+IECTIVELE CURSULUI

Dupa studierea acestui curs, studentii vor dobîndi abilitatile:• De a prezenta si comenta fundamentele teoretice ale conflictului si rezolvarii acestuia• De a prezenta si analiza conceptele de baza din teoria conflictului si rezolvarii

conflictului• De a realiza o privire de ansamblu asupra cercetarii conflictului si a rezolvarii conflictului• De a explicita rolul factorilor afectivi în conflict.• De a explicita cîteva din comportamentele umane în conflict.• De a enumera, descrie si comenta teoriile cele mai relevante ale conflictului.

EVALUAREA STUDENTILOR

orma de evaluare este examenul. !ota va fi rezultatul urmatoarelor evaluari:"laborarea acasa a unei lucrari aplicative, contînd pentru evaluarea pe parcurs # $%&."xamen scris ' (%&


3/32

CU"RINSUL CURSULUI

), O-iectul de studiu al conflictologiei). *storia conflictologiei.+. Conflictologia ca tiin ă.ș ț

$. Teoriile ale conflictelor.

', No.iunile de -a/% ale conflictologiei). !oiunea de conflict -i situaia conflictuală+. odele de comportament conflictual.$. unciile -i limitele conflictelor./. 0ursele conflictelor, cauzele i obiectivele ale conflictelor.ș

0, Etapele conflictului). Dezacordul1+. Confruntarea1$. "scaladarea1/. De#escaladarea12. 3ezolvarea.

1, "articipan.ii unui conflict). 4ările primare1+. 4ările secundare1$. 4ările teriare

*, Identificarea $i tipurile de conflict

). Criterii de clasificare ale conflictelor1+. Conflicte politice: internaionale -i naionale1$. Conflicte economice1/. Conflicte culturale12. Conflicte etnice15. Conflicte între generaii.

5. Conflictele 2n cadrul organi/a.iilor). Cauzele conflictului în organizaii1+. Tipuri de conflicte în organizaii1$. 4uterea -i conflictul în organizaii.

(. Metodele de re/olvare a conflictelor). 6rbitrajul+. !egocierea$. edierea.


4/32


5/32

tensionată generată de interferena dintre interesele a două sau mai multe persoane. Consecinaaceste idei este ca nu trebuie de eliminat orice conflict apărut, ci numai pe acele care esteconsiderat ca un obstacol apărut în calea realizării unui obiectiv. ai mult ca atît unele surse neinformează că conflictele sunt benefice în cazul cînd sunt folosite ca instrumente de inovare sausc7imbare. 6naliza unor determinări demonstrează că de-i există caracteristici asemănătoare, nici

una din ele nu poate fi luată drept universală.

),' Conflictologia ca tiin %ș ț

Confloctologia este una dintre cele mai tinere ramuri ale obiectului -tiinific,dezvoltAndu#se pe jonciunea mai multor -tiine în primul rAnd ' sociologie -i psi7ologie.

"a se distinge ca o direcie individuală în sociologie la sfAr-itul anilor 2% al sec. BB#lea,de unde a -i primit denumirea de 8sociologia conflictului9. 6cest eveniment este legat delucrările lui 3.Darendort %.

O-iectul conflictologiei

Conflictologia ' sistemul de -tiine despre legitate în mecanismele apariiei -i dezbatereaconflictelor, dar -i despre principiile -i te7nologiile de dirijare ale acestora.Conflict # o formă de interaciune socială între două sau mai multe subiecte


6/32

),0 Teorii ale conflictelor

ajoritatea anali-tilor din domeniul relaiilor internaionale, un domeniu predilect pentru teoriasoluionării conflictelor, subliniază de asemenea, incompatibilitatea intereselor în definiie:Conflictul este o condiie socială care apare cAnd doi sau mai muli actori urmăresc scopurimutual exclusive sau mutual incompatibile. În relaiile internaionale comportamentul conflictual poate fi îneles ca război sau ameninare cu declan-area războiului.


7/32

+, Ele5entele co5une de definire adi.ionale i5plic% e7isten.a unei opo/i.ii sauinco5pati-ilit%.i 2ntre p%r.i precu5 $i a unei for5e de interac.iune, 6ce ti factori determinășcondiiile punctului de declan-are a unui proces conflictual. 4rezentăm în continuare trei definiiicare includ aceste elemente: interaciunea, percepia -i opoziia


8/32

controversă într#o dispută pe viaă i pe moarte. În consecină, managementul conflictuluiș presupune educarea în spiritual păcii, al cooperării prin dezvoltarea atitudinilor corespunzătoarefaă de ceilali i faă de conflict, deoarece Mconflictul poate să fie pozitiv sau negativ, costructivșsau distructiv, în funcie de ceea ce facem noi din elM >5?.

', NO IUNILE DE +A89 A CON3LICTOLO!IEIȚ

',) No.iunea de conflict $i situa.ia conflictual%

Dicionarul explicativ al limbii romAne defieste conflictul ca pe o neînelegere, ciocnire deinterese, dezaccord, antagonism, ceartă, diferend, discuie


9/32

realiza scopurile personale. 6ceastă atitudine de abordare a conflictului este una în care indiviziinu acionează numai în interes personal, ci -i în interesul pării opuse. 3ecunoscAnd existenaunui conflict, colaboratorul utilizează metode corespunzătoare de reglementare pentru a rezolvasituaia. 6ceasta este abordarea în spiritul colaborării care solicită ambele pări să adopte o poziie K*!#K*!: -i necesită timp, creativitate, energie.

', Co5pro5is, 6ceastă abordare presupune admiterea faptului că o soluie tip K*!#K*! nueste posibilă. În acest caz negociatorul adoptă o poziie care implica un cA tig redus -i o pierdereșlimitata atAt din punct de vedere al relaiilor interpersonale , cit si al obiectivelor dintre cele doua pări. Convingerea si manipularea domina acest stil. Gbiectivul este găsirea unei solu ii reciprocțavantajoase care sa satisfacă par ial ambele par i. 4ostura de compromis se traduce prin faptul caț țambele pări adoptao pozi ie mini#vin 'mini#lose.ț0, Conciliere, 6bordarea conflictelor din acest punct de vedere implica men inerea rela iilor ț ținterpersonale cu orice scop fara tine cont prea mult de obiectivele personale ale părilor implicate. 3enunarea, mul umirea si evitarea conflictului sunt privite ca modalitai de protejare ațrela iei dintre păr i. 6ceasta reprezintă o pozi ie lose#Nin , in care pozi ia negociatorului visa visț ț ț țde rezolvarea conflictului este de tip pierdere permi And celelalte păr i sa invigă.ț ț

1, Autoritate, 6bordarea conflictului din acest punct de vedere necesare pentru ob inereațasigurării ca obiectivele personale sunt atinse indiferent de costul afectării rela iilor dintre păr i.ț țConflictul este privit ca o afirma ie cA tigătoare sau necA tigătoare, cAstigul fiind oarecumț ș șec7ivalent cu statutul si competenta. 6ceasta este o abordarea orientata spre putere in care sefolose te orice tip de putere ce pare potrivita pentru a apăra o pozi ie considerata corecta sau pur ș țsi simplu cAstigatoare cu orice pre .ț*, Evitarea, 6ceasta abordare prive te conflictul ca pe o situa ie care trebuie evitata cu oriceș ț pre . Gbiectivele personale nu sunt realizate si nici rela iile interpersonale nu sunt men inute .ț ț țacest stil poate lua forma îndepărtării diplomatice a unui subiect, aninarea unui subiect, sauretragerea dintr#o situa ie amenin ătoare.ț ț

',0 3unc.iile $i li5itele conflictelor). 3unc.ia de averti/are $i alar5% a conflictului. Conflictul joacă rolul 8febrei9 care anunăorganismul prezena unei disfuncii -i necesitatea luării de măsuri. Conflictul poate fi consideratsemnalul de alarmă pentru o situaie dată. Dar această funcie nu poate suficientă pentru aciune.În cazul problematicii umane con-tientizarea conflictului este atAt de importantă încAt poate ficonsiderată prima fază a rezolvării lui. "xistena în sine, inertă a conflictului nu avertizează personalitatea pentru a aciona. !eglijarea conflictului, indiferena faă de acesta, atitudinea pasivă # a a-tepta să se rezolve de la sine, negarea conflictului, respingerea acestuia sunt atitudinicare nu favorizează ci întArzie sau bloc7ează rezolvarea conflictului,in esenta evolutia.', 3unc.ia de 5o-ili/are # 6cceptarea -i con-tientizarea conflictului nu este facilă ci presupuneun consum de energie psi7ică mare. Dar pe de altă parte conflictul este cel care motivează fiinaumană. 0tarea de nelini-te,tensiune determinată de prezena conflictului este benefică pentrumobilizarea psi7icului în vederea rezolvării conflictului în anumite condiii:# percepereaconflictului în momentul apariiei1# acceptarea lui1# orientarea către rezolvarea conflictului.0, 3unc.ia de selec.ie a conflictului se referă la diferenierea -i separarea conflictelor în:#rezolvabile sau nu1# pozitive sau negative1# afective, cognitive, volitiv#comportamentale1acauzelor acestora, a consecinelor conflictului, a aspectelor pozitive ale conflictului difereniatede cele negative.


10/32

1, 3unc.ia de valorificare se referă la sublinierea aspectelor pozitive ale conflictului etapă careconduce la rezolvarea conflictului.*, 3unc.ia de de/voltare a personalit%.ii prin intermediul conflictelor.Conflictul nu numai căeste inevitabil ci reprezintă c7iar o modalitate de depă-ire a aspectelor vec7i, rigide,inadecvate,de evolutie pe orice plan.

:, de reducere& eli5inare a unor viitoare conflicte1;, de cre$tere a inova.iei


11/32

Comunicarea interpersonala este o forma fundamentala de interactiune psi7osociala a persoanelor in care are loc un sc7imb de mesaje, semnale. Dupa natura semnelor utilizate incodificare a informatiei si a canalului de trasmitere , se distinge intre comunicarea sau limbajulverbal,


12/32

0, ETA"ELE CON3LICTULUI

De/acordul debutează prin simple neîn elegeri, diferen ierea indivizilor sau grupurilor prinț ț

modul lor de a fi i a gAndi


13/32

1, "ARTICI"AN II UNUI CON3LICTȚ

G abordare a conflictului, prezentă îndeosebi la începuturile cronologice ale cercetării acestei

problematici, resimte influena credinei generale în caracterul competitiv, violent, adversativ -ide tip că-tig#pierdere.E. 6. Coser a avansat o definiie care a făcut carieră: “Conflictul este o luptă între valori şi revendicări de statusuri, putere şi resurse în care scopurile oponenţilor sunt de a neutraliza,leza sau elimina rivalii” lterior conflictul a început să#-i lărgească semnificaia, incluzAnd -i ideea de interdependenă,colaborare, cî-tig# cî-tig, alături de cea exclusiv antagonică. Conflictul este Oo situaie în careoamenii interdependeni prezintă diferene în ceea ce prive-te satisfacerea nevoilor -i intereselor individuale -i interferează în procesul de îndeplinire a acestor scopuri9.Cau/ele conflictelor sunt diverse. nii autori reu-esc să le reducă la una sau două categoriifoarte largi, în vreme ce alii propun diverse inventare, mai mult sau mai puin analitice. *ată

cAteva surse ale conflictelor: ' deferenţele şi incompatibilităţile dintre persoane; ' nevoile/interesele umane; ' comunicarea; ' stima de sine; ' valorile individului; ' nerespectarea normelor explicite sau implicite; ' comportamentele neadecvate; ' agresivitatea; ' competenţele sociale; ' cadrul extern;

' statutul, puterea, prestigiul Mediatorul& conciliatorul sau facilitatorul, termeni între care diferenele sunt nesemnificativede la o ară la alta, este o teră parte independentă, imparială, ce are rolul de a ajuta procesul derezolvare prin care pările înse-i î-i găsesc soluia, tera parte neimplicînduse în coninutulconflictului. 6 media înseamnă a interveni între pările ostile -i ale conduce spre sc7imbareaatitudinii -i a percepiei celeilalte pări din oponent în partener -i spre rezolvarea conflictului.6-adar, medierea implică o formă de intervenie iparială din partea unui ter- neutru, care nu poate impune o soluie, dar poate ajuta pările să o găsească. "ste foarte important ca mediatorulsă fi fost solicitat de cel puin una din pări -i să fie acceptat de toate pările. Ca o definiie finală, putem considera medierea ca pe un proces de rezolvare a disputelor în care un intermediar profesionistHfomal imparial -i neutru asistă pările aflate în dezacord să ajungă la un acord, prin

voină proprie, prin promovarea cooperării, comunicării -i prin facilitatea negocierilor, acord carele stabile-te comportamentele viitoare -i menine relaiile dintre acestea.Comedierea şi medierea în echipă neori, pentru ca medierea să de arezultate, este nevoie dedoi intermediari sua de trei mediatori cu roluri pe care -i le împart cu strictee.edierea în ec7ipă este o opiune atunci cAnd: ' pările în conflic include mai muli participani1 ' conflictul incumbă probleme care reclamă cuno-tine -iHsau abilităileunui specialist1


14/32

' conflictul implică aspecte simbolice importante.Cei doi sau trei mediatori trebuie să lucreze într#o relaie de cooperare, nu de subordonare, iar compelmentaritatea abilităilor -i personalităilor poate fi un avantaj. !edierea " suveică "ste un gen de mediere care se bazează pe medierea separată, de fapr osuccesiune de medieri sau contacte repetate cu ambele


15/32

parte la modul practic, emoional -i social1 ce speră cel mai mult să rezolve1 problemele ce#lafectează cel mai mult. 4oziiile sunt, la modul concret, soluiile proprii cu care se prezintă pările la negociere. 6cestea constituie un salt direct de la problemă la soluie.Etapele procesului de 5ediere,Einda 07aN prezintă procesul de mediere organizat pe -apte etape:

). primul contact cu prima parte ' centrat pe explorarea situaiei, construirea unei relaii,recunoa-terea sentimentelor, explicarea procesului de mediere, explorarea ideilor iniale etc.+. primul contact cu cealaltă parte ' similar celui descris mai sus, cu meninerea -i reafirmareaconfidenialităii -i stabilirea imparialităii.$. #regătirea pentru medierea cazului ' vizAnd alegerea strategiei optime de mediere, stabilirealocaiei -i calendarului, invitarea -i pregătirea părilor, pregătirea locaiei etc./. $scultarea problemelor ' este etapa în care pările î-i expun punctul de vedere fără a fiîntrerupte după ce ai loc prezentările, sunt definite -i acceptate regulile de bază ale procesului1consecutiv expuneriloe celor două pări, are loc rezumarea de către mediator a celor exprimate defiecare din ele -i stabilirea de comun acord a programului următoarelor -edine de negociere.2. %xplorarea problemelor ' etapa preuspune selecionarea principalelor aspecte ale conflictului

-i încurajarea comunicării între pări, în condiiile în care mediatorul verifică în-elegereamesajelor -i clarifică opiniile exprimate sau presupunerile.5. Construirea acordurilor ' în această etapă se pregăte-te înc7eierea procesului de mediere, seinsistă pe evaluarea oportunităilor , opiniilor -i ofertelor pozitive, încurajarea rezolvării problemelor, construirea acordurilor.(. &ncheierea şi urmare ' presupune înc7eierea -edinei -i terminarea procesului de medierea saucontinuarea ,edierii dacă, în afara problemei , a conflictului principal să a acordului obinut pentru acesta, pările solicită continuarea medierii pentru explorarea altor conflicte sau problemedescoperite în etapele anterioare. edierea este doar unul dintre tipurile de servicii pe careun itermediar le poate oferi pentru rezolvarea conflictelor, dar nu este singurul, nu are valabilitategenerală -i nu trebuie confundat, prin extindere, cu însă-i rezolvarea de conflicte.

https://bogdanmandru.wordpress.com/advertise-here/https://bogdanmandru.wordpress.com/advertise-here/https://bogdanmandru.wordpress.com/advertise-here/


16/32

*, IDENTI3ICAREA I TI"URILE DE CON3LICTȘ

Deoarece există o mare varietate de cauze care generează conflictele, clasificarea acestoraeste o sarcină dificilă. Totusi, în literatura de specialitate sunt eviden iate cAteva tipuri deț

conflicte care pot fi identificate cu ajutorul a o serie de criterii specifice cum ar fi:

), in punct de vedere al esen ei lor ț , conflictele se pot împăr i în două categorii: conflictețesen ialeH de substan ă i conflicte afective.ț ț ș

Conflictele esen iale> de su-stan %ț ț sunt determinate de existen a unor obiective diferite,țcAnd o persoană sau un grup dore te să ob ină altceva decAt celelalte persoane sau grupuri. 6cestș țtip de conflict se manifestă cu o mai mare intensitate atunci cAnd indivizii urmăresc atingerea propriilor scopuri prin intermediul unor grupuri. 6cest conflict este mai puternic în sistemul deconducere autoritar, în care cei ce de in posturile de decizie c7eie î i impun propriileț șra ionamente, avAnd drept argument experien a îndelungată. G formă aparte a conflictelor deț ț

substan ă o constituie conflictul dintre genera ii.ț țConflictele afective sunt generate de stări emo ionale care vizează rela iileț ținterpersonale. Tensiunea socială i starea de suspiciune constituie, pentru realitatea romAnească,șdouă dintre principalele surse de conflict.

', in punct de vedere al sferei de cuprindere sau al nivelului la care se manifestă ,distingem următoarele tipuri de conflicte: conflicte intrapersonaleH interioare, conflicteinterpersonale, conflicte intergrupuriH organiza ionale i conflicte între organiza ii.ț ș ț

Conflictele intrapersonale ?interioare@ apar la nivelul personalită ii unui individ. 6cestețconflicte apar de regulă atunci cAnd un individ nu tie cu precizie ce trebuie să facă i ce se cereș șde la el, mai ales cAnd cerin ele activită ii desfă urate sunt în contradic ie cu valorile proprii sauț ț ș țcu ambi iile i idealurile personale.ț ș

Conflictele interpersonale sunt cauzate de diferen e de personalitate, de reguli, valori,țnorme, interese diferite, de stări afective negative organi/a ionaleț au un caracter complex datorită atAt cauzelor care le generează cAt i a efectelor pe care le pot produce. 6ceste conflicte apar între grupuri cușinterese i obiective diferite.ș

6stfel de conflicte fac parte din via a fiecărei organiza ii deoarece între departamenteleț țacesteia pot apărea diferite conflicte, sursa principală fiind folosirea resurselor în comun. iecaredepartament încearcă să capete întAietate, angaja ii devenind mai preocupa i de binele grupuluiț țdin care fac parte decAt de binele organiza iei în general.ț

Conflictele 2ntre organi/a iiț apar în general între organiza ii, sursa lor fiind ob inereaț țunor avantaje competitive, pozi ionarea pe o anumită pia ă, lansarea unei oferte etc.ț ț

0, in punct de vedere al duratei si al evolu iei ț , avem conflicte spontane, acute i cronice.ș

Conflictele spontane apar brusc, sunt greu de prevăzut, sunt de scurtă durată i seșmanifestă, de obicei la nivel interpersonal.


17/32

Conflictele acute au o evolu ie scurtă dar sunt deosebit de intense, cauza apari iei lor ț țfiind cunoscută.

Conflictele cronice au o evolu ie lentă i de lungă durată, cauzele fiind ascunse i greuț ș șde identificat.

1, in punct de vedere al formei conflictelor , acestea se împart în două categorii, ișanume: conflicte latente i conflicte manifeste, concretizate în conflicte de muncă.ș

Conflictele dintre salaria i i unită ile la care ace tia sunt încadra i ' conflicte cu privire laț ș ț ș ținteresele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfă urareașraporturilor de muncă# sunt considerate conflicte de muncă. Cadrul legislativ din ara noastrăț precizează două categorii de conflicte de muncă: conflicte de interese i conflicte de drepturi.ș

Conflictele de interese sunt acele conflicte de muncă, apărute cu ocazia stabiliriicondi iilor de muncă


18/32

:, CON3LICTELE 4N CADRUL OR!ANI8A IILOR Ț

Grice organizaie reune-te în grupuri de muncă indivizi cu personalităi, mentalităi, educaie,

sisteme de valori -i comportamente diferite. eninerea unei armonii perfecte este greu derealizat, conflictele fiind inevitabile. "ste greu de imaginat o persoană care nu a fost implicatăniciodată întrun anumit conflict. În timp abordările privind conflictul au evoluat simultan cutransferarea preocupărilor de la problema generatoare de conflict la modul de abordare aacestuia. CAnd două sau mai multe pări, din cadrul organizaiei, trebuie să interacioneze pentrua îndeplini o sarcină, a lua o decizie, a realiza un obiectiv, sau a rezolva o problemă, iar interesele părilor sunt diferite -i aciunile unei pări determină reacii adverse celeilalte, pările fiindincapabile să soluioneze controversa, criticAndu#se reciproc, apare conflictul. În continuare pările aflate în conflict


19/32

eficientă a situaiilor conflictuale necesită, în prealabil, identificarea cauzelor acestora pentru a se putea aciona în scopul folosirii corespunzătoare a efectelor pozitive -i a reducerii consecinelor negative. După 0am Deep -i ESle 0ussman, principalele cauze ale conflictelor sunt:; opinii diferite privind obiectivele organizaionale prioritare


20/32

condiiilor de mediu nou apărute, în raport cu o organizaie stabilă sau în dezvoltare?. Înmomentul con-tientizării existenei unor condiii latente apare conflictul îneles, aflat într#o fazăincipientă -i în care pările implicate nu#i acordă importană. Transformarea conflictului înelesîn conflict resimit are loc numai atunci cAnd pările implicate î-i concentrează atenia asupraacestuia. Conflictul manifestat se exprimă prin comportamentul părilor implicate, apatia,

ostilitatea declarată sau agresivitatea fiind reacii specifice. În opinia lui E.3. 4ondS, modul încare conflictul resimit sau conflictul îneles devine conflict manifestat, depinde în primul rAndde disponibilitatea mecanismelor de rezolvare, iar consecinele situaiilor conflictuale setransformă ulterior în factor de mediu pentru episodul următor. Conflict latent Conflict resimitConflict îneles Conflict manifestat Consecinele conflictului Consecinele episodului conflictualanterior. odelul procesual de conflict 4ondS odelul structural de conflict T7omas define-tecondiiile favorizante ale conflictului -i descrie modul în care acestea influeneazăcomportamentul conflictual. În opinia lui K.@. T7omas, pările acionează sub anumiteconstrAngeri -i presiuni care determină în final, episodul conflictual. iecare parte manifestăanumite predispoziii comportamentale în cadrul fiecărui episod conflictual. Totodatăcomportamentul părilor poate fi influenat -i de presiuni sociale. De asemenea comportamentul

conflictual al părilor este influenat -i de structura stimulativă, respectiv de maniera în caresatisfacia unei pări este legată de satisfacia sau insatisfacia altei pări. 4otrivit acestui model,sursa finală a conflictelor o constituie regulile -i procedeele care guvernează negocierile părilor,iar respectarea acestora constituie un factor important de aplanare sau soluionare a stărilor conflictuale. De asemenea, în atitudinea părilor implicate faă de respectarea regulilor -i procedurilor stabilite, un rol important îl are cultura organizaională. Comportamentul grupurilor Comportamentul celorlali 4redispoziii comportamentale ale grupurilor 4resiuni sociale asupracelorlali 4redispoziii comportamentale ale grupurilor 4resiuni sociale asupra grupurilor 0tructura stimulativă. odelul structural de conflict T7omas odelul organizaional de conflictLroNn aduce în prim#plan terenurile sau teritoriile de confruntare, pe care pările se află faă înfaă -i interacionează. LroNn susine existena a patru tipuri de interferene:

; interferenele departamentale generate de întAlnirile părilor care necesită activităi decoordonare pentru îndeplinirea obiectivelor organizaionale1; interferenele nivelurilor ierar7ice, care apar datorită interaciunilor persoanelor sau părilor de pe diferite niveluri ierar7ice, în scopul îndeplinirii sarcinilor1; interferenele culturale generate de interaciunea unor pări sau persoane între care pot existadeosebiri semnificative în ceea ce prive-te sistemul de valori1; interferenele organizaionale generate de interaciunea unor organizaii ce depind unele dealtele în privina resurselor necesare.Delimitat prin prisma efectelor asupra organizaiei, în general -i a performanelor ei în special,conflictul poate fi funcional sau disfuncional . Conflictul funcional apare ca o confruntare deidei între pări sau persoane, care se finalizează cu soluii pentru cre-terea performanelor organizaiei. Cea mai frecventă situaie, în acest sens, o reprezintă interaciunea dintre persoanesau compartimente care de-i participă la realizarea unor obiective comune agreate, se pot afla înconflict cu modalităile de realizare a acestora. iind favorabil sc7imbărilor din organizaie,conflictul funcional este util -i apreciat ca o tensiune creatoare -i dinamizatoare a energiilor individuale. Conflictul disfuncional împiedică realizarea obiectivelor organizaiei -i a membrilor ei. În timp ce conflictele funcionale sunt motivante, generatoare de idei favorabile înnoirii -isc7imbării, conflictele disfuncionale conduc la o risipă de timp -i energie, rareori posibil demăsurat. Teoria -i practica managerială în domeniul resurselor umane evideniază numeroase


21/32

strategii de soluionare a situaiilor conflictuale. 6stfel, . o7ns susine că managerii, pentru arezolva diferite situaii conflictuale, trebuie să adopte cele mai adecvate strategii de soluionare aconflictelor organizaionale, ca de exemplu:; strategia orientată spre evitare1; strategia orientată spre acomodare


22/32

6ceastă strategie are în vedere soluionarea conflictelor prin meninerea relaiilor interpersonaleîntre pări -i asigurarea că ambele pări î-i vor realiza obiectivele proprii. 4rin urmare aceastăstrategie solicită pările aflate în conflict să adopte o soluie tip cA-tigcA-tig, respectiv săîmpărtă-ească anumite convingeri, precum: ' diferenele de opinie pot -i trebuie să existe, deoarece stimulează creativitatea1 în acest sens,

opiniile celorlali trebuie preuite -i minimizată interferena de statut ierar7ic1 ' în orice conflicttrebuie să existe o soluie reciproc acceptabilă1 ' cooperarea este preferată competiiei, iar diferenele de opinii sunt o parte importantă acooperării1 ' trebuie să avem încredere în partenerul de conflict, deoarece încrederea atrage după sineîncredere.În concluzie, strategia orientată spre colaborare, de-i necesită timp, energie, creativitate, prinavantajele sale, asigură îmbunătăirea eficienei organizaionale. 6firmaia anterioară estesusinută -i de profesorul Dumitrescu E., care consideră strategia orientată spre colaborare maieficientă în rezolvarea conflictelor, pentru că 8este mai eficace pentru organizaie în termeni de productivitate, profit -i moral -i oferă -anse egale pentru carierele indivizilor implicaiO. !ici un

lider nu trebuie să se sperie de dezacordurile apărute în interiorul organizaiei sale, deoarece oorganizaie sau un grup total omogen, lipsite de controverse, înregistrează de regulă, performanescăzute. Totodată abordarea superficială a conflictelor, necunoa-terea sau neutilizareacorespunzătoare a strategiilor, constituie cauze principale pentru care diferite organizaii, în ciudaresurselor umane, financiare, informaionale etc., au performane sub a-teptări. G bunăgestionare a conflictelor interpersonale -i între grupuri, are întotdeauna, un impact pozitiv asuprarandamentelor individuale -i face din organizaie un mediu plăcut -i performant.


23/32

;, METODELE DE RE8OLVARE A CON3LICTELOR

n conflict va fi accentuat daca:

# alte persoane se implica si iau parte la conflict1

# cealalta parte este considerata un inamic sau o persoana MreaM1

# una sau ambele persoane se simt amenintate de cealalta1

# nu exista o perioada în care au colaborat si nici nu sunt interesate sa mentina o relatie1

# problemele implicate sunt vazute extrem de importante1

# exista o lipsa de abilitati de rezolvare a conflictului.

3ezolvarea conflictelor înseamnă că toate pările implicate ajung în mod liber la un acord după ce au redefinit -i reperceput relaiile dintre ei -i după ce au făcut evaluarea, adică au examinat -i au luat în calcul toate elementele relevante ale relaiilor. 3ezolvarea conflictelor depinde de anumiteopiuni strategice. 3ezolvarea conflictelor depinde în mare măsură de con-tientizarea lor. "xisă indicicare variază de la evident la subtil, acestea sunt c7eile conflictului, simptome, indicatori, stadii sautipuri distincte ale conflictelor. 4rimul pas în arta rezolvării conflictului este de a privi conflictul ca pe o oportunitate -i de a căuta indicile conflictului. "xistă o relaie reciprocă între cooperarea eficientă -i soluionarea constructivă a conflictului. 3elaiile de bună cooperare faciliteazăsoluionarea constructivă a conflictului, abilitatea de a soluiona constructiv conflictele inevitabile care

apar pe timpul cooperării facilitează supravieuirea -i adAncirea relaiilor de cooperare. odalităi de rezolvare a conflictelor sunt multe. 6bordarea clasică propune patru căi de rezolvare:

). stăpAnirea # soluionarea conflictului în favoarea unei pări careeste complet satisfăcută în timp ce cealaltă parte este complet nesatisfăcută1

+. compromisuri # satisfacerea parială a ambelor pări1$. integrarea # satisfacerea completă a ambelor pări1

/. separarea părilor aflate în confl6lte metode de soluionare a conflictelor:

). apelul la scopuri sau ameninări supraordonate # identificareaunor obiective sau ameninări comune de nivel superior care nu pot fi atinse sau evitate decAt p

cooperarea părilor1

+. apelul la 8cea dea treia parteM


24/32

Disciplina rezolvării conflictelor propune următoarele modalităi de rezolvare a conflictelor:). Victorie=victorie # fiecare învinge. 0e consideră că dacă există un cA-tigător în mod necesar trebuie să existe -i un învins. 6cest lucru este valabil în competiiile sportivedar nu -i în viaă. în multe împrejurări fiecare din cei implicai în conflict poate obineceva. 6vantajele abordării 8victorie#victorieM sunt acelea că descoperă soluii mai

bune: relaiile se îmbunătăesc -i se consolidează, cAnd ambele persoane cA-tigă, ambelesusin soluia dacă urmează să mai ai dea face cu persoana respectivă


25/32

retragere o situaie problematică poate să crească nemăsurat. "xistă multe programe diferite iar coninutul lor variază în funcie de vArstă aleelevilor care sunt instruii -i în funcie de proveniena lor. Totu-i, în cele mai multe dintre programe există unele elemente comune. 6ceste elemente comune derivă din recunoa-terea faptului că un proces constructiv de rezolvare a conflictelor este similar

unui proces eficient de rezolvare a problemelor prin cooperare, în timp ce un proces distructiv este similar unei lupte competitive 8victorie#înfrAngereM ($?.

!ina . #cott $#cott !.. %&&%' propune alte tipuri de strategii(

# concurena# esc7ivare# adaptare# colaborare# compromis

4entru descrierea tipurilor de comportament în situaiile de conflict, C.T7omas, utilizează un

model bidimensional de reglare a conflictelor, factorii căruia sunt: cooperare care secentrează pe atenia persoanei faă de interesele altora1 -i perseverare, accentul se pune pe proprii interese VWXYZ[\[]^_YY `.. )>>F

În conformitate cu ace-ti doi factori C.T7omas evideniază următoarele strategii desoluionarea conflictelor:

). Confruntarea # urmărirea propriilor scopuri, neinAnd cont de nevoile celuilalt,dominare, folosirea diferitor metode pentru tensionarea oponentului


26/32

). Trebuie să cunoa-tei tipul de conflict în care suntei implicat. Diferite tipuri deconflict necesită tipuri diferite de strategii -i tactici.

+. Trebuie să con-tientizai cauzele -i consecinele violenei -i ale alternativelorla violenă c7iar atunci cAnd suntei foarte nervo-i. Piolena na-te violenă. Dacă 8vei cA-tigaMdispută prin violenă celălalt va încerca să 8v#o plăteascăM în alt mod. învaă

alternativele violenei în abordarea conflictului.$. Trebuie să înfruntai conflictul mai degrabă decAt să#) evitai./. 3espectă#te pe tine -i interesele tale, respectă#) pe celălalt -i interesele sale.2. "vitai etnocentrismul1 înelegei -i acceptai realitatea diferenelor culturale.5. acei diferenă clară între 8intereseM -i 8poziiiM. 4oziiile pot fi opu

dar interesele pot să nu fie opuse . 6tunci cAnd comunicai cu celălalt ascultai cu atenie -i vorbii în a-a fel încAt să fii înele-i1 e

necesară încercarea activă de a vă pune în locul celuilalt -i de a verifica mereu dacăreu-ii s#o facei cu succes.)%. ii atentă la tendinele naturale spre subiectivitate1 percepii eronate1 judecăi gre-ite

-i gAndire stereotipică care apar de obicei la unul -i la celălalt în timpul conflictului aprins.)). Dezvoltai#vă abilităi de a aborda conflicte grele, astfel încAt să nu fii neajutorai

sau disputai atunci cAnd vă confruntai cu cei care nu vor să se angajeze într#o soluionareconstructivă sau cei care folosesc -iretlicuri.

)+. Trebuie să vă cunoa-tei pe voi în-ivă -i să vă cunoa-tei reaciile tipice la diferite feluride conflict.

0toica Constantin, 6. !eculau menionează 5 modalităi de a trata un conflict:

), Evitarea conflictului = i5plicarea e7cesiv% 2n conflict', "vitarea conflictului este exprimată prin negare, refulare, evitare -i amAnare continue deînfrunta conflictul. De obicei, conflictul care este evitat nu dispare, iar tensiunea diferită eexprimată în oboseală, iritabilitate, tensiune musculară -i indispoziie.

*mplicarea excesivă în conflict este adesea exprimată printr#o atitudine de superioritate,de -efie, o tendină de a căuta conflictul pentru a demonstra că nu te temi de conflict. Deasemenea este exprimată printr#o preocupare exagerată pentru conflict, gAnduriobsesive, despre lupte, dispute, certuri, etc. cu repetarea prealabilă a mi-cărilor -icontrami-cărilor dintre sine -i adversari.

0, Manifestarea 2n 5od dur ' -l6nd

neori oamenii sunt înclinai să răspundă la un conflict în mod dur, agresiv,dominator, inflexibil deoarece se tem că altfel se va profita de ei -i vor fi considerai prea blAnzi. 6ltora le este teamă că vor fi considerai josnici, ostili sau îngAmfai -i în consecină,sunt excesivi de blAnzi -i timizi.1, Manifestarea 2n 5od rigid = fle7i-il neori oamenii caută să organizeze -i să ină situaia sub control stabilind programul, definind regulile, etc. "i se simt nelini-tii dacă lucrurile amenină să scape desub control -i se simt ameninai de necunoscut. Ea cealaltă extremă sunt oameni care au


27/32

aversiuni faă de orice, conduce sau constrAnge. "i preferă un aranjament flexibil improvizat, neoficial, în care regulile -i procedurile sunt implicite mai degrabă decAt stabilite oficial.*, Manifestarea 2n 5od intelectual = e5o.ional Ea o extremă emoia este reprimată, stăpAnită sau izolată, astfel încAt nici o

emoie relevantă nu este simită sau exprimată atunci cAnd cineva î-i comunică gAndurile. Ea cealaltă extremă sunt oamenii care cred că doar sentimentele sunt reale iar cuvintele -iideile nu trebuie luate în serios dacă nu sunt impregnate de emoii.:, E7agerare fa.% de 5ini5i/are Ea o extremă există unii oamenii care au tendina să trăiască orice conflict dat cu ointensitate exagerată. Ea cea dea doua extremă sunt oamenii care tind să#-iminimalizeze conflictele.;, De/v%luire o-ligatorie = t%inuire o-ligatorie Ea o extremă sunt oamenii obligai să dezvăluie tot ce simt -i gAndesc desprecelălalt, inclusiv suspiciunile, ostilităile -i temerile lor în modul cel mai abrupt, iraional -i f

menajamente. Ea cealaltă extremă sunt oamenii care simt că nu pot dezvălui nici un sentiment sau

gAnd fără să strice iremidiabil relaia cu celălalt. CAnd cineva vă atacă verbal -i nu cunoa-tei motivul încercai să întrebai: am gre-itcu ceva I1 "xistă vre#o problemăI i#ai putea explicaM. În felul acesta îi oferiirespectivului timp de gAndire care se poate dovedi suficient pentru a se calma. Gricine poate să acioneze necugetat cAteodată. 4utem fi preocupai de gAndul unei întAlniri la care am întArziat deja sau poate că ne îngrijorează soarta unei rude dragi care este grav bolnavă. !u uitai toate acestea atunci cAnd intrai în ceea ce pare o confruntare nedorită. Dacă ai gre-it, scuzele -i explicaiile dumneavoastră vor risipi aproape întotdeaunasituaia tensionată.n conflict va fi diminuat daca:

# persoanele implicate sunt impartiale si de încredere1# cealalta parte nu este etic7etata1 partile sunt capabile sa se concentreze mai degraba asupra

problemelor decAt asupra lor însele1

# amenintarile sunt retrase, se renunta la ele sau sunt reduse1

# persoanele implicate au cooperat anterior disputei si sunt dispuse sa continue relatia1

# interesele sunt vazute ca fiind de negociat, deoarece nu implica principii fundamentale1

# persoanele implicate primesc ajutor pentru rezolvarea problemelor si te7nici de rezolvare aconflictului

SISTEMUL INTERN DE RE8OLVARE A CON3LICTELOR

0istemul intern de rezolvare a conflictelor se refera la te7nici personale, în principal nonverbale,cu ajutorul lor putem controla conflictul.


28/32

TENICI MENTALE

Crearea unui cadru nou si a unei atitudini noi. Trebuie sa avem o atitudine corecta fata deconflict.

C6D3E P"C=* C6D3E !G

Gri eu, ori el. 6mAndoi putem cAstiga.

!u exista nici o speranta. "ste posibil.

!u e drept sa avem acest conflict. Conflictele de acest tip sunt normale.

!u merita sa ne gAndim la asta. !u trebuie sa neglijam conflictul.

!u este întelept sa faci concesii. Trebuie sa cautam cAt mai multe solutii.

!u eu am început, 6s putea contribui la rezolvarea

de ce sa iau eu initiativaI conflictului.

0a te pui în locul celuilalt: sa utilizezi întrebarile acestuia, ce crede el, care este 7arta vietii lui, cecrede el despre mine, ce obiective sau interese urmareste, ce ar zice daca as face public acestconflict, etc. olositi discutia cu sinele în mod pozitiv. !u va spuneti Moricum nu va mergeM, ciMde data asta ma va întelege, va iesi bineM. Daca va vin în gAnd cuvinte negative, înlaturati#le.

0incronizarea înseamna sa fii capabil sa fii desc7is, sa astepti momentul potrivit, sa stii cAnd sa

intervii, sa stii sa te concentrezi.

TENICI SEN8ORIALE

Ascultarea # fiti un bun ascultator fara sa reactionati la anumite cuvinte. Easati sa treacasentimentele care vin pentru a nu se acumula.

"rivirea # încercati sa luptati cu Moc7i blAnziM. Desc7ideti#va si largiti#va orizonzul. Încercati sanu priviti conflictul dintr#un punct, ci în totalitate.

Vocea # un ton adecvat creaza energie, un ton negativ creste tensiunea si frustrare.

Atingerea # trebuie sa stiti daca persoana vrea sa fie atinsa. olositi gesturi cAnd vorbiti.4ersoanele carora nu le place sa fie atinse poarta 7aine mulate, nu folosesc gesturi largi.4ersoanele carora le place sa atinga, le place si sa fie atinse.


29/32

TENICI DE MISCARE

Binuta corpului # tinuta în forma de MCM sugereaza plictiseala1 în forma de MTM, rigiditatea1 înforma de M0M, relaxarea, încrederea.

Ec#ili-rul # persoana care se simte amenintata sta, de obicei, pe calcAie.

Distanta # distanta si pastrarea ei este foarte importanta. 4astrati contactul vizua, pastrati distanta


30/32

În ciuda avantajelor prezentate mai sus, nu este posibilă -i nici de dorit soluionarea tuturor conflictelor prin metoda ec7ilibrării intereselor. 4entru a vedea care sunt limitele, în cadrulcărora poate fi găsită o soluie viabilă, poate fi necesară -i o procedură legală. !ecunoa-terea poziiilor de drept poate constitui o stavilă la fel de mare în cadrul negocierilor ca -i

necunoa-terea poziiilor de putere. 6tunci cAnd una dintre pări dore-te să demonstreze căraportul de putere s#a modificat în avantajul ei, ea va gAndi că doar o luptă pentru putere va puteaducă la clarificarea situaiei.

"ste, într#adevăr, mai MieftinM să ec7ilibrezi interesele decAt să determini poziiile de drept sau de putere, totu-i numai o sentină juridică poate soluiona o problemă de interes public. Din punctde vedere social, în anumite cazuri o procedură de ordin juridic este de preferat uneia carevizează ec7ilibrarea intereselor.


31/32

+I+LIO!RA3IE). arS on7s, 8Comportament organizaional9, "ditura "conomică, )>>F.

+. @azarinova !. P., ilatova G., =repov 6., 84racticum po soiolog7ii9,

oscova, +%%%.

$. @azarinova !. P., ilatova G., =repov 6., 80oiolog7ia9, oscova, +%%%.

/. =elena Cornelius, 8tiina rezolvării conflicterlor9, 07os7ana aire,Lucure-ti, )>>5.

2. 80uccesul în negocieri9, "ditura Dacia, Cluj ' !apoca, )>>2.

5. Cudreaveva P. !., 8Gsnovî conflictolog7ii9, oscova, )>>(.

(. romova G. !., 8Conflictolog7ia9, Curs de lecii, oscova, +%%).

F. London 3., 8Tratat de sociologie9, =umanStas, Lucure-ti, )>FF.

>. Lrucan 0ilviu, 84luralism -i conflict social9, Lucure-ti, )>F(.

)%.PArga 4etru, PArga Delia, 84rovocările managementului. 4uterea -i

conflictul.9, Timi-oara, )>>F.

)).Luzărescu tefan, 8Întroducere în sociologia organizaională -i a

conducerii9, Lucure-ti, )>>2.

)+.Lorodc7in ., @oreaJ !., 8Pnimanie Conflict9, oscova, )>F>.

)$.Druă aria "lena, Druă lorin, 84si7ologie socială9, Lucure-ti, +%%%.

)/.6na 0toica#Constantin, 6drian !eculau, 84si7ologia rezolvării conflictului9,

Lucure-ti, )>>F.

)2.rolov 0. 0., 80oiolog7ia sotrudnicestva i conflictî9, oscova, )>>(.

)5.erc7in P. D., 8Conflictolog7ia9, 3ostov#na#Donu, )>>F.

)(.tc7in ". 6., 8Conflictolog7ia. Teoria i practica9, oscova, )>>F.


32/32

)F.lorin Druă, 8otivaia economică9, Lucure-ti, )>>>.

)>.Da7rendorf 3., 8Conflictul social modern9, Lucure-ti, )>>(.

+%.iron i7aela, 8Comportamentul consumatorului9, Lucure-ti, )>>5.

+). 0toica#Constantin 6na, 8Conflictul interpersonal9, 4olirom, +%%/.

curs conflictologie

Documents