8/6/2019 Ciu Perci 111

1/66

INTRODUCERE

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din celemai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in

operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literatroman, in lucrarea sa istoria naturala ,,[1]scrie si despre ciupercile bune de mancat, iarDioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa Despremijloacele de vindecare si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci.

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustuluisi aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si laintroducerea unor speci

i in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din

comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc ilocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Auricularia sp. si

Lentinus sp.

Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in

foarte multe carti sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucrezepentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai.

Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura oproductie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest

scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci, cupreponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru

substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine.

Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazulspeciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat

asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluride cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an.

Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta facandca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorul

vegetal.

CAPITOLUL I

CULTURACIPERCILORCAAFACERE

8/6/2019 Ciu Perci 111

2/66

1.1 Cultivarea ciupercilor

Suprafetele cultivate cu ciuperci sunt in plina crestere. In Europa, productia de ciuperci

reprezinta 58% din productia mondiala , care se ridica la peste 1.500.000 de tone anual.

Ciupercile reprezinta un valoros produs alimentar, datorita continutului bogat in substante

hranitoare, comparabil cu cel continut de paine, lapte, oua, zaharina, vitamine si saruri minerale.

Un avantaj al cultivarii ciupercilor il constitue posibilitatea folosirii unor spatii deja existente,

carora nu li s-a dat o alta intrebuintare. In aceasta categorie de spatii intra: serele, solariile,

pivnitele, soproanele, camarile de cladiri si alte asemenea spatii.

Daca sunt cultivate in spatii inchise, ciupercile au o perioada scurta de dezvoltare, cam 100-120

zile de la insamintare la ultimul recoltat. De aceea se pot cultiva in tot cursul anului, in oricesezon, mai ales in sezoanele reci, cind pe piata celelalte legume se gasesc in cantitati reduse[2].

Este un avantaj deosebit sa poti realize 2 pina la 3-4 cicluri pe an de pe aceeasi suprafata. Un alt

avantaj al cultivarii ciupercilor este acela ca sunt plante cu talie mica, iar in anumite perioade de

dezvoltare nu au nevoie sau sunt indiferente la lumina, ocupa spatii reduse in raport cu cantitatea

de productie. In acest scop, se pot cultiva pe mai multe niveluri, facind astfel economie de spatiu.

In ciupercariile bine organizate se pot realiza culture pe 3-4 niveluri pe aceasi suprafata.Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consuma

toate partile componente, astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%.

Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei, se asigura o mai buna

supraveghere a activitatii si a economiei de timp.

Inca un avantaj consta in faptul ca, in general, materialele necesare culturii se gasesc in orice

gospodarie sub forma de productie agricola secundara (paie, pleava, tulpini si ciucalai deporumb, tupini de sorg, vreji de mazare, fasole, soia ) sau dejectii de animale amestecate cu

asternutul care, de obicei, este alcatuit din paie, rumegus, talaj sau coji de floarea soarelui.

1.2 Randamentul ciupercilor

8/6/2019 Ciu Perci 111

3/66

Pe lnga valoarea lor alimentara ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o

productie ridicata ce se obtine pe unitate de suprafata folosita n spatii special amenajate n acest

scop. De retinut mai este si faptul ca n cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol, ci cu

preponderenta spatii dezafectate adica spatii carora nu li s-a dat alta ntrebuintare iar pentru

substratul nutritiv au fost luate n considerare materiale refolosibile ieftine.

Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat n cazul

speciei Agaricus bisporus este n functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat

asigurate ntre 15 si 30 de kilograme. Daca ntr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri

de cultura reiese un randament de 30-60 kg/mp/an.

Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza n functie de specie ntre 70-100 de zile, aceasta

facnd ca amortizarea investitiei sa se faca ntr-un timp scurt fiind cea mai activa din cadrul

sectorului vegetal.

Ciupercile care se pot cultiva n Romnia

n tara noastra se pot cultiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci:

Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)

Ciuperca alba termofila (iubitoare de caldura) (Agaricus edulis)

Buretele vnat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus)

Buretele rosiatic (Pleurotus florida)

Buretele brun (Pleurotus sajor-caju)

Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae)

Buretele ciuciulete (Coprinus comatus)

Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata)

8/6/2019 Ciu Perci 111

4/66

Aceste ultime doua specii se cultiva pe suprafete mai restrnse.

1.3 Valoriderecoltare

Productia la I val este de 8-9 kg ciuperci. Daca sunt prea multi butoni, reducerea se face prinudare cu apa n cantitate de 0,5 l/mp, cu 36 h nainte de primul val.

Productia la al II-lea val este de 8-9 kg ciuperci.

Productia la al III-lea val este de 4-6 kg ciuperci.

Productia la al IV-lea val este 2-4 kg ciuperci.

Productia la al V-lea val este de 1-2 kg ciuperci.

Din datele prezentate mai sus se observa ca productia cea mai mare de ciuperci se obtine in

primul val de aceea acestuia trebuie acordata o atentie sporita. Uneori in conditii anormale

valurile IV si V pot lipsi sau pot sa fie foarte mici din punct de vedere

1.4 Valoareaterapeuticaa ciupercilor

Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor,streptomicinelor, ntr-un cuvnt a antibioticelor, care au salvat milioane de vieti umane si

animale, cercetatorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare. Dupa ce au fost

valorificate ca aliment, ciupercile au nceput sa prezinte interes si pentru medicina, pentru

prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.

Traditional ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imunologice care au

nceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel s-a observat ca datorita continutului lor ridicat n

anumite polizaharide au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei n peretii celulariciupercile produc un efect filmogen utilizat n industria cosmetica. n trecut s-au studiat trufele,

galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, r& 212j92c #351;covii, s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus

(rscovi) si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace mpotriva bacilului

tuberculozei.

8/6/2019 Ciu Perci 111

5/66

1.5 Aspectulnegativeal ciupercilor

Ciupercile provoaca boli la plante ele au o arie mare de raspndire si sunt foarte agresive.

Unele produc adevarate calamitati cum ar fi ciuperca Phytophthora infestate ( mana cartofului ).

Alte ciuperci produc pagube importante vitei-de-vie, lanurilor de gru si lista poate continua.

Ciupercile contin toxine iar unele sunt otravitoare. Singura masura de aparare este de a

consuma ciuperci din cultura. Ciupercile transmit boli la om si animale. Sunt cunoscute mai ales

actiunile ciupercilor asupra pielii, mucoaselor, plamn si creier[3].

1.6 Cresterea ciupercilor cusprijonulSAPARD

Pna n luna august 2005 productia de ciuperci de cultura a atins o cifra record de aproape 500 detone comparativ cu numai 60 de tone raportate anul trecut. De asemenea, pe lnga ciupercile de

cultura, au fost recoltate din flora spontana aproximativ 580 de tone de ciuperci.

Profitul obtinut la o cantitate de peste o tona, de pe o suprafata de 100 de metri patrati, n cinci

cicluri de cultura, este de aproximativ 30.000 RON, amortizarea investitiei la fiecare recolta.

Astfel, se poate demara o investitie de amploare n cultivarea ciupercilor cu o suma minima de

18.000 RON. Din aceasta suma, 9.000 RON pot reprezenta fonduri nerambursabile prin

Programul SAPARD. Cu alte cuvinte, cei care solicita sprijin financiar prin SAPARD pot realiza

o astfel de investitie cu doar 9.000 RON. Aceasta suma poate fi obtinuta apelnd la Fondul de

Garantare a Creditului Rural dar si direct printr-un credit bancar garantat chiar cu investitia.

Principalele specii cultivate n Romnia sunt Agaricus bisporus (ciuperca de balegar denumita

impropriu champignion) si Pleurotus ostreatus (cunoscut ca pastrav de fag).

Din pacate, piata interna nu se constituie ntr-o alternativa profitabila, consumul pe cap de

locuitor fiind foarte scazut (considerat irelevant chiar si din punct de vedere statistic). O alta

caracteristica o reprezinta preferinta romnilor pentru specia Agaricus, n timp ce n strainatate

este mult mai apreciata specia Pleurotus. Producatorii de ciuperci de cultura s-au orientat, firesc,spre pietele externe, dar exigentele calitative fac ca putini sa reuseasca cu adevarat sa exporte

constant. Solutia o reprezinta culturile profesioniste la cele mai nalte standarde europene si

internationale.

Programul SAPARD ofera sprijin financiar pentru asigurarea tuturor conditiilor tehnice necesare

8/6/2019 Ciu Perci 111

6/66

productiei de ciuperci si industrializarea acestei activitati cu mare potential de dezvoltare.

Prin Masura 3.4 (Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati

multiple si venituri alternative - submasura Alte activitati) se pot obtine fonduri

nerambursabile SAPARD pentru cultivarea, colectarea, depozitarea si procesarea ciupercilor.

Mai exact pentru construirea sau modernizarea cladirilor operationale si utilitatilor conexe,

pentru depozitarea materiilor prime si produselor, pentru dotarea laboratoarelor pentru analiza si

cercetare, dar si pentru birourile administrative.

Totodata, pentru bunul mers al investitiei, pot fi achizitionate echipamente si dispozitive noi

pentru recoltarea, depozitarea, procesarea si marketingul produselor, dar si pentru producerea

compostului (patului germinativ) si achizitionarea de material biologic certificat (micellium).

Programul SAPARD finanteaza si depozitarea, procesarea si marketingul ciupercilor din flora

spontana, nu numai a ciupercilor de cultura.Ciupercile prezinta doua calitati majore: cea de produs agroalimentar deosebit si randamentul

ridicat obtinut pe metru patrat, ceea ce face ca amortizarea investitiei sa se fac ntr-un timp scurt.

Pentru a debuta cu o cultura de ciuperci este nevoie de spatiu bine izolat de mediul exterior,

igienizat si dotat cu instalatie de apa potabila, ventilatie, instalatie electrica de ncalzire si racire a

aerului. Pentru a asigura rentabilitatea unei ciupercarii, investitia trebuie sa cuprinda o suprafata

minima de 100 metri patrati (mp.).

n cazul speciei Agaricus randamentul este de 20 27 kilograme pe metru patrat. Valoarea

investitiei pentru cei 100 de mp. de cultura, fara a lua n calcul amenajarea initiala a spatiului de

productie, se ridica la aproximativ 9.500 de lei noi, iar suma obtinuta n urma comercializarii

sunt de peste 15.000 de lei noi. Pentru cinci cicluri de cultura se poate obtine un profit de 30.000

de lei noi. n situatia n care compostul este produs la nivelul crescatoriei profitul se poate dubla.

n cazul ciupercilor din specia Pleurotus continutul nutritiv ridicat este motivul pentru care n

strainatate sunt considerati ca nlocuitori ai carnii. Pleurotus contin 18 aminoacizi esentiali

organismelor vii si sunt recomandati n alimentatia diabeticilor, pentru combaterea anemiilor, dar

si pentru mineralizarea organismului (contin vitamina K, P, B12, minerale ca Siliciu, Seleniu

etc.). Cultura ciupercilor Pleurotus a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare exploziva n multe tari

din lume, fiind usor de cultivat, nepretentioase si utiliznd ca strat de cultura deseuri provenite

din prelucrarea hrtiei, rumegus si altele care se aseaza n saci. Dupa proteina obtinuta industrial

din soia, aceste ciuperci se situeaza pe locul doi n lume din punct de vedere al calitatii nutritive.

8/6/2019 Ciu Perci 111

7/66

Volumul de investitii pentru cultura ciupercilor Pleurotus reprezinta 50 60% din cel pentru

cultura ciupercilor Agaricus. Randamentul unui ciclu de cultura se poate situa ntre 20 35 kg de

ciuperci la 100 de kg de strat de cultura (substrat celulozic). Investitia pentru 35 de saci a cte 10

kg este de aproximativ 250 de lei noi, fara a lua n calcul amenajarea initiala a spatiului de

productie. Iar profitul obtinut este de aproximativ 700 de lei noi n 60 80 de zile, dar cu ct

productia este mai mare cu att va creste si valoarea profitului.

Preturile ciupercilor la bursele internationale variaza, dar pentru exemplificare, n America un

kilogram de Agaricus este cotat la aproximativ 3 dolari.

Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura Alte activitati, n care este cuprinsa

si cultivarea ciupercilor, se ridica la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul fondurilor

disponibile pentru Masura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care submasura mentionata

mai sus are o pondere de 15%.Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole, societati comerciale

cu capital privat de minim 75%, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de euro si de maxim

100.000 de Euro. Astfel, valoarea totala a investitiei, care include cofinantarea privata si

finantarea SAPARD, trebuie sa se ncadreze ntre 5.000 si 200.000 de euro.

Din valoarea totala eligibila a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar 50%

contributia publica. n Programul SAPARD, cofinantare publica reprezinta contributia Uniunii

Europene, 75% si a Guvernului Romniei 25%.

O solutie pentru cultivatorii romni o reprezinta culturile BIO organice, care prezinta

avantaje semnificative din punct de vedere al pretului de vnzare. Trebuie amintit ca Uniunea

Europeana acorda o importanta deosebita produselor certificate ca fiind BIO - organice. Acest

tip de cultura se distinge de cel clasic prin utilizarea ngrasamintelor naturale si prin faptul ca nu

se folosesc pesticide, iar pretul de vnzare se dubleaza.

Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea

viabilitatii economico-financiare a investitiei. Prin acest lucru se ntelege obtinerea de

performante financiare si capacitatea de a opera fara a recurge la sprijin public n activitatea sa

operationala viitoare. Cu alte cuvinte, beneficiarul va trebui sa demonstreze ca si poate plati

obligatiile si datoriile n mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%. Beneficiarul

poate sa primeasca de doua ori sprijin, n perioada de implementare a Masurii, fara ca cele doua

investitii sa fie derulate n acelasi timp, iar suma lor sa nu depaseasca valoarea maxima a

8/6/2019 Ciu Perci 111

8/66

ajutorului public.

Pentru a solicita un ajutor nerambursabil sunt mai multe etape de urmat, respectiv, solicitantul

trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD sau Birourilor Regionale pentru a obtine Ghidul

solicitantului pentru Masura care cuprinde domeniul proiectul pe care vrea sa l dezvolte. Tot de

la sediul Agentiei, Birouri Regionale sau de pe pagina de web, www.sapard.ro, viitorul

beneficiar va intra n posesia Cererii de finantare, care se va completa electronic.

Cererea se va completa astfel:

- Solicitantul trebuie sa completeze cererea de finantare n limba romna si sa o depuna n trei

exemplare: un original si doua copii;

- Cererea de finantare va fi completata numai electronic si va fi depusa pe suport de hrtie si pe

discheta. Cererile completate de mna sau scrise la masina nu vor fi acceptate. De asemenea, este

obligatoriu a se respecta formatul cererii de finantare (cu ncadrarea n pagina) asa cum esteprezentat n ghid;

- De asemenea, fiecare exemplar din Cererea de finantare (exemplarul original si cele doua

copii), nsotit de anexele tehnice si administrative va fi legat ntr-un singur dosar (chiar daca

documentatia tehnica a fost legata n prealabil) astfel nct sa nu permita detasarea si/sau

nlocuirea documentelor. Dosarul va fi paginat si opisat, numerotarea paginilor facndu-se

manual n partea dreapta sus a fiecarui document, n ordine de la 1 la n, unde n este numarul total

al paginilor din dosarul complet. Documentele justificative vor fi anexate n ordinea opisului de

la sfrsitul Cererii de finantare, indicndu-se numerele de pagina la care se afla fiecare

document. Daca cererea de finantare este declarata neconforma la depunere, n cazul n care se

ataseaza documente noi, se va dezlega dosarul si se va adauga documentul lipsa. Paginile vor fi

renumerotate manual n partea dreapta sus a fiecarui document (numerele vechi vor fi taiate cu o

linie orizontala), opisul se va reface si dosarul va fi legat din nou;

- Exemplarul original va avea nscrisa pe coperta, n partea superioara dreapta, mentiunea

ORIGINAL si va fi stampilat de catre solicitant si semnat de catre responsabilul legal al

solicitantului pe fiecare foaie completata. Solicitantul va stampila copiile acestora cu mentiunea

conform cu originalul si responsabilul legal al solicitantului va semna. Conformitatea acestor

documente cu originalele ramase la solicitant se va verifica cu ocazia verificarii pe teren. Daca

cel putin un document aflat n copie n exemplarele COPIE 1 sau COPIE 2 a cererii de finantare

nu este conform cu originalul aflat la solicitant, cererea de finantare va fi declarata neeligibila;

8/6/2019 Ciu Perci 111

9/66

- Cele doua exemplare copie vor avea nscrisa pe coperta, n partea superioara dreapta,

mentiunea COPIE Nr. 1 si respectiv COPIE Nr. 2. Cele doua exemplare copie vor fi

stampilate de catre solicitant si semnate de catre responsabilul legal al solicitantului. Fiecare

foaie completata va avea mentiunea Conform cu originalul;

- Fiecare exemplar al cererii de finantare (inclusiv anexele aferente), trebuie introdus n cte un

plic care trebuie sa aiba nscrise numarul de referinta al sesiunii cererii de proiecte, numele

complet al solicitantului, adresa completa a acestuia si denumirea proiectului (identice cu cele

nscrise n cererea de finantare). Pe fiecare plic se va nscrie cuvntul original sau copie,

dupa cum este cazul. Toate aceste mentiuni se vor nscrie pe plic, citet, cu caractere majuscule si

diacritice;

- Solicitantul trebuie sa si completeze cererea de finantare avnd la baza explicatiile oferite n

instructiunile ce nsotesc cererea de finantare;- Nu se vor accepta cereri de finantare cu stersaturi sau completari facute manual sau cu masina

de scris;

- Solicitantul se va asigura ca ramne n posesia unui exemplar complet al cererii de finantare n

afara celor trei exemplare pe care le depune.

n functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finantare trebuie

depusa direct, personal, de catre unul din cei doi responsabili de proiect, la una dintre adresele

Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS).

Proiectul care contine cererea de finantare si toate anexele necesare - studiul de fezabilitate,

avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, verificat si analizat, Curriculum

Vitae, ultimul bilant contabil - este declarat conform de catre specialistii Biroului Regional.

Daca toata documentatia este completa si corecta apoi dosarul este trimis la sediul central al

Agentiei unde este declarat eligibil pentru a fi finantat. Beneficiarul va fi nstiintat n scris despre

eligibilitatea proiectului sau.

Ultima etapa este semnarea contractului de finantare dintre beneficiar si Agentia SAPARD, dupa

care se poate demara investitia propusa.[4]

CAPITOLULII

TEHNOLOGIACRESTERIICIUPERCILOR

8/6/2019 Ciu Perci 111

10/66

2.1 Introducere

Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand

legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot

constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine.

Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400

I.C. despre valoare medicinala a ciupercilor.

In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea

ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi

ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate.

Ciupercariile pot fi considerate recicloatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe

post de "hrana" deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.

Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se

bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat

in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta

materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca

compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciupercidorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a

planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu.

2.2 CiupercileAgricus

Descrierea ciupercii albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis

(Cook) Lange - ciuperca de balegar, de strat sau champinion este ciuperca de cultura cea mai

raspndita n tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentnd un numar mare detulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte n substrat

(ngropata) si o parte aeriana. Partea ngropata este reprezentata printr-un postament micelian ce

rezulta din mpletitura rufelor crescute din miceliul nsamntat. Din aceste hife, n amestecul de

acoperire iau nastere primordiile sau butonii de fructificare.

8/6/2019 Ciu Perci 111

11/66

Partea aeriana sau ciuperca propriu-zisa se numeste basidiofruct (de la familia din care face

parte) sau carpofor. Acesta este format din: picior (stipes) si palarie (pileus). n tara noastra sunt

create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna. Sunt pretabile att la cultura

clasica (n sistem gospodaresc), ct st la cea intensiva (n ciupercarii industriale). Pentru cultura

ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati sau spatii special

construite n vederea nfiintarii unei microciupercarii.

2.3 Conditiiimpusespatiilorde crestere

Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi,

balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi,

umbrare. Spatiu de cultura trebuie sa corespunda urmatoarele conditii

-izolare termica ridicata fara variatii de doua - trei grade de la zi noapte;

-posibilitate de aerisire fie prin ventilatie libera (pentru 1mp suprafata de cultura este necesar un

spatiu de acces de 100cmp) sau prin ventilatie dirijata;

-sursa de apa curata n interiorul spatiului sau n apropiere

-canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultata dupa spalare, udare

-sursa de curent electric de 220 V pentru un ventilator si de 24 V pentru iluminat, n conditii de

umiditate excesiva (cu lampa portabila);

-sursa de caldura si instalatie de ncalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald;

-amenajarea unei camere-tampon n fata intrarii, cu dimensiunea de 2x2 m din folie de

polietilena sau din zid, cu scop de paravan;

-instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. Se poate folosi un filtru din doua straturi de

tifon ntre care se adauga un strat de vata. Acest filtru se schimba n cazul uzarii sau murdaririi

lui;

-sa prezinte drumuri de acces

8/6/2019 Ciu Perci 111

12/66

-sa fie ferite de inundatii

-ncaperile sa fie amplasate n linie dreapta

-constructia sa nu cuprinda lemn

Izolarea termica se realizeaza cu ajutorul unei perne de aer ntre plafon si acoperis.

- camera tampon la intrare

-taluzarea peretilor laterali

-dispunerea la exterior pe peretii laterali a unor straturi izolatoare de paie

Constructiile moderne se pot executa din beton celular cu spatii de aer ntre cele doua rnduri

de zidarie. n spatiile libere se vor introduce vata minerala, aer, pamnt si rumegus.

n spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea

usilor si ferestrelor nu este suficienta. De aceea se va recurge la o aerisire dirijata n care scop

sunt necesare urmatoarele amenajari: instalarea unui ventilator cu filtru special sau un filtru

improvizat pentru absorbtia si curatirea aerului introdus n ciupercarie si eliminarea dioxidului de

carbon.

Pentru incalzire va sfatuim sa folositi un sistem bazat pe aburi. In functie de marimea

ciupercariei se executa un proiect si se alege varianta optima. Producatorii de utilaje din domeniu

va vor cere cubajul incaperilor ca date initiale pentru dimensionarea instalatiei de incalzire cu

abur. Exista mai multi agenti economici care produc astfel de instalatii.

De obicei incalzirea se realizeaza cu ajutorul unei tubulaturi prin care trece agentul termic.

Fabrica din Alexandria a realizat un astfel de sistem pentru ciupercarii bazat pe baterii.

Un viitor cultivator de ciuperci care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate

anterior si poate construi unul de dimensiunile dorite.

8/6/2019 Ciu Perci 111

13/66

Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adncime,

adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, n apropierea cailor de

acces. Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii

ngropate sau semi-ngropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferente mici de

temperatura de la un anotimp la altul si ntre zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente

nu trebuie sa depaseasca 3-4 oC.

Pregatirea spatiilor de cultura consta n spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu soda

calcinata 5% (50 g soda la 1 litru de apa).

Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugndu-se n zeama de var si 20 - 30 grame de piatra

vnata (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie

dupa fiecare ciclu de cultura.Cnd spatiul este suficient de mare cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardoseala.

Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata, nct sa permita executarea lucrarilor n conditii

optime (1,40 x 1,60 m), grosimea sa fiind de 25 - 30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se

repartizeze 80 - 100 kg compost, lungimea stratului fiind n functie de spatiul de cultura.

n spatii mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje

suprapuse pe doua sau trei nivele.

2.4 Etapelededezvaltareale ciupercilor

De la aparitie si pna la maturitatea unei ciuperci au loc mai multe etape.

Primordiile de fructificare

Butonii de fructificare

Aparitia palariei si piciorului

Aparitia velumului ce indica momentul optim de cultivare

Ruperea velumului indica trecerea momentului optim de recoltare a ciupercilor. Acestea devin

ciuperci de categoria a doua

8/6/2019 Ciu Perci 111

14/66

In momentul in care palaria este complet desfacuta ciupercile nu se mai valorifica

Azotul este foarte important pentru ciuperca de cultura. Astfel exista o legatura directa ntre

azotul din compost, cresterea ciupercilor, productia de ciuperci si cantitatea de proteine. Azotul

amoniacal din substrat nu trebuie sa depaseasca 0,1 % deoarece opreste cresterea miceliului.

Cresterea miceliului are loc ntre limite de pH cuprinse ntre 5,5 si 9 cu valori nsa optime n

jur de 7. Substratul cu un pH acid reduce productia sau chiar o compromite.

Caldura are un rol important n cresterea miceliului ea variind n functie de dezvoltarea

ciupercii. Ea va fi detaliata n documentatie pentru fiecare faza n parte si se va explica rolul ei n

cresterea ciupercilor.

Pentru cresterea miceliului sunt mai periculoase temperaturile ridicate dect cele scazute.

Acesta ramne viabil la temperaturi de aproape 0 grade C dar este distrus la temperaturi de 30

grade C.

Temperaturile din interiorul substratului sunt mai ridicate cu 2 4 grade C dect cele din aer.

Existenta unei variatii de temperatura mai mari de trei grade de la zi la noapte influenteaza

negativ productia de ciuperci.

La cresterea ciupercilor este foarte importanta umiditatea substratului nutritiv ct si umiditatea

aerului.

Ciuperca este o planta care contine foarte multa apa si de aceea apa joaca un rol foarte

important n viata acesteia. Substratul trebuie sa aiba o umiditate de 60 70 %, valoarea optima

fiind 62 67 %. Excesul de umiditatea n substrat creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea

mucegaiului precum si a bacteriilor.

ncaperea de cultura trebuie sa aiba o umiditate relativa de 80 95 %. Umiditatea relativa a

aerului se pune n evidenta cu higrometrul sau se nregistreaza cu higrograful.

Se va ncerca sa se realizeze un raport de 1,5 mc aer la aerisirea libera pentru un metru suprafata

de cultura. n ciupercariile intensive prin folosirea ventilatiei dirijate un metru cub volum util al

8/6/2019 Ciu Perci 111

15/66

ncaperii va corespunde unei suprafete de cultura de un mp de cultura. Viteza de circulatie a

curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0,3 m/s.

Aerisirea libera se face numai la o suprafata mica de cultura. n cadrul aerisirii libere accesul se

face prin ferestre sau prin tuburi de ventilatie.

Aerisirea dirijata se asigura prin schimburi de aer care au rolul sa elimine dioxidul de carbon.

n cazul n care exista o ventilatie prea mare se va usca suprafata straturilor si va scadea mult

productia.

Lumina nu influenteaza cresterea ciupercilor Agaricus.

2.5 Sistemede culturasi conditiideaplicare

Pentru realizarea unui randament ct mai mare cresterea ciupercilor a nceput sa se

diferentieze n mai multe sisteme de cultura. Exista trei sisteme de cultura

sistemul clasic

sistemul semiintensiv

sistemul intensiv

Sistemul clasic are cea mai veche traditie fiind pe suprafete ce variaza ntre 50 si 200 mp (

daca se doreste poate fi mai mare ) n care sunt create minimum de conditii

aerisire directa

suprafetele interioare ( beton, caramida, piatra ) sa fie dezinfectate pe cale chimica dupa fiecare

ciclu

intrarea sa fie prin intrare tampon

sa existe diferente mici de temperatura zi noapte

8/6/2019 Ciu Perci 111

16/66

n cadrul sistemului clasic se obtin doua cicluri de cultura pe an primavara vara si toamna

iarna.

Sistemul intensiv are productia cea mai mare, randament economic ridicat, amortizare rapida

a cheltuielilor. Acestea sunt destul de mari deoarece pe lnga constructie trebuie realizateconditii speciale de crestere a miceliului si a ciupercilor ( ncalzire racire ) cu ajutorul

ventilatiei, aerisire, mentinerea umiditatii etc.

Sistemul semiintensiv este o varianta de mijloc ntre cele doua sisteme .

2.6 Compostul, moduldepregatire, retete folositelaprepararea compostului

Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor.Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.

Materiale folosite la prepararea compostului

Acestea sunt de doua feluri:

Materiale prime de baza:

- paie de gru (orz sau orez);

- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna), nefermentat, de culoare

galbena, continnd 25-30% fecale;

- gunoi de pasari pe suport solid, format din unul din urmatoarele materiale: paie, rumegus sau

talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;

- gunoi de porc (uscat).

Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de gru, deoarece au o

elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paile, nainte de a

fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.

8/6/2019 Ciu Perci 111

17/66

La materiile de baza prezentate mai sus, n functie de reteta de compost utilizata, se mai

adauga urmatoarele materii auxiliare:

- ipsos (pentru constructii);

- ngrasaminte chimice (superfosfat suflat de amoniu) sau ngrasaminte complexe cu N si P;

- colti de malt (de la fabricile de bere);

- sulfat de cupru (piatra vnata)

Compostul se pregateste pe o suprafata betonata cu nclinare usoara sau cu posibilitate

colectarii apei ce rezulta de la udari si a se refolosi. Se prefera spatii acoperite pentru a feri

compostul de ploaie si soare. Prima faza a pregatirii este o faza fara aer, ea dureaza 10 12 zile

si consta din udare, tasari si recirculari ale apei. n functie de reteta compostului se ntind

paiele ( de gru de exemplu ) si se strivesc cu ajutorul unui utilaj, apoi se uda timp de trei zile

cu apa. n a patra zi se asterne peste paie gunoi de pasare sau de cal, n functie de reteta dupa

care se uda cu recirculare. n ziua urmatoare aceste materiale se amesteca si se fac gramezi nalte

de doi metri. Se uda n continuare alte cinci zile pna cnd compostul nu mai primeste apa.

PRIMA REET compost clasic pe baza de gunoi de cal.

Pentru pregatirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din

balegar de cal si paie de gru din asternut, 70-75%. La o tona de compost se mai adauga

urmatoarele materiale: ipsos-25 kg, superfosfat (simplu concentrat) -7 kg, sulfat de amoniu - 7-8

kg sau ngrasamnt complex cu N si P, cantitatea fiind n functie de concentratie.

Prenmuierea. Gunoiul de cal (balegar + paie) se aseaza pe platforma betonata sub forma

de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, dupa care se taseaza. Udarea se executa pna nmomentul n care apa ncepe sa se scurga de sub gramada. Fiecare strat se va tasa pna cnd

grosimea lui va scadea la jumatate, pentru a se crea conditiile necesare pregatirii materialului

pentru compostarea aeroba. Operatia dureaza 5 zile.

8/6/2019 Ciu Perci 111

18/66

Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la nceperea pregatirii.

Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, se aseaza n gramada si se uda, de asemenea

zilnic, timp de nca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara

aer), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare.

Asezarea la compostarea aeroba (cu aer) - afnat. Compostul se ia cu furca din gramada si se

aseaza afnat ntr-o "platforma" cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, naltimea 1,7-1,8

m, iar lungimea-n functie de cantitatea de compost. n aceasta faza nu se mai uda (cu mici

exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care ncep ntoarcerile.

Tot la asezare se pun si 5-6 kg ipsos.

ntoarcerea compostului din platforma ncepe din a 15-a zi de la momentul declansariipregatirii compostului. Se fac 4-5ntoarceri, la intervale de 3-4 zile. La primul ntors se

administreaza 5-6 kg ipsos/t compost, la ntorsul al II-lea si al III-lea se adauga, de asemenea,

ipsos si ngrasaminte, cte 3-4 Kg. ntorsul IV se executa atunci cnd paiele nu s-au nnegrit si nu

se rup usor (deci) compostul are o compostare insuficienta). ntorsul se executa cu furca, practic

se muta vechea platforma alaturi,

pastrndu-i dimensiunile n asa fel nct gunoiul de pe margini si de la capete sa se aseze n

interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente preventive, cu substante

dezinfectante sau cu pesticide. La ntorsul al III-lea se recomanda aplicarea prin mprastiere a

unui kg de CuSO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost.

Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie n concentratie de 2-3%, cu care se

stropesc marginile platformei si pardoseala din beton, nainte de asezare. Ca pesticide se pot

utiliza Benlate 0,2%, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si

Dimilin 0,2% ca insecticid Cu aceste substante se stropeste platforma la ntorsul al IV-lea.

Pasteurizarea naturala

Dupa ultimul ntors, n platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de

cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului ncalzit din interior. Platforma n

8/6/2019 Ciu Perci 111

19/66

ntregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la

gurile burlanelor. Se controleaza temperatura n interior (trebuie sa ajunga la 65-72 grade C).

A DOUA REET compost mixt pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari.

Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:

-gunoi de porc-250 kg;

-gunoi de pasari - 100 kg;

-paie de gru, ciocalai de porumb -150kg.

La acestea se vor mai adauga 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors.

Prenmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.

Omogenizarea (amestecarea) la prenmuiere se face n cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele

trei materiale se amesteca bine, apoi se aseaza si se taseaza. Se uda n continuare nca 6 zile.

Asezarea la compostarea aeroba se face n cea de-a 13-a zi si consta n afnarea materialului.

Executarea ntoarcerilor se face la intervale de 3-4 zile, ntr-un numar tot de 3-4. Se adauga ipsos

la fiecare ntors.

Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1

A TREIA REET compost sintetic pe baza de paie si gunoi de pasari

Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare

- paie de gru, orz, secara - 350 kg

- gunoi de pasari- 150 kg

8/6/2019 Ciu Perci 111

20/66

La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: fn de lucerna,

ciocalai de porumb, vrejuri de fasole, colti de malt -50 kg. faina de soia, faina de seminte de

bumbac, faina de carne - 7 kg si ipsos -20 kg.

A PATRA REET compost sintetic pe baza de paie de gru tocate si uscate si rumegus uscat.

1000 kg rumegus uscat

1000 kg paie de gru tocate si uscate

120 kg carbonat de calciu

30 kg zgura lui Thomas ( 18 % P2O5 )

150 kg malt ncoltit

46 % azot

Acest compost se prepara printr-o compostare care necesita cinci sase ntoarceri la intervale

de trei zile

A CINCEA REET compost sintetic pe baza de gru, tarte.

paie de gru macinate 25 kg

tarte de gru 20 kg

faina de samnta de bumbac 5 kg

faina de soia 5 kg

carbonat de calciu 15 kg

apa 170 l

8/6/2019 Ciu Perci 111

21/66

Va rezulta un pH de 6,7 iar valoarea azotului de 2,5. Primele ciuperci apar la 15 17 zile de

la acoperire.

Asezarea substratului nutritiv

n spatiul de cultura substratul nutritiv se aseaza sub diferite forme

Bilonul de forma trapezoidala ( care nu se executa din lemn )

Asezarea n saci

Asezarea substratului n strat orizontal

Asezarea straturilor pe stelaje (pentru a mari suprafata cultivata)

Asezarea substratului n lazi din PVC

Bilonul se foloseste deoarece fiind trapezoidal n sectiune ocupa o suprafata mai mica n

raport cu suprafata cultivata. Dimensiunile acestora se aleg n functie de marimea camerei, ele

pot fi cu fund sau fara fund.

Asezarea n saci reprezinta o alta metoda de asezare a materialului nutritiv cu latimea de 70cm iar grosimea stratului nutritiv n saci n jur de 30 40 cm, avnd o cantitate n jur de 25 30

kg pe sac.

Asezarea substratului n strat orizontal este cea mai simpla cale de urmat, el va avea o

grosime de 18 20 cm latime n functie de dimensiunile camerelor si va fi ct mai bine tasat.

Asezarea substratului pe stelaje are drept scop marirea suprafetei de cultivare, n rest se

respecta aceleasi reguli.

Asezarea substratului n lazi de PVC mareste de asemenea mult suprafata productiva.

Grosimea stratului nutritiv asezat ct mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12 15cm dar nici

mai mare de 30 cm.

8/6/2019 Ciu Perci 111

22/66

2.7 Insamantareamiceliului

naintea nsamntarii are loc operatia de pasteurizare, ce reprezinta actiunea de distrugere a

germenilor vii cu ajutorul caldurii. Temperaturile de pasteurizare sunt apropiate de 60 de grade

C, fiind absolut obligatorii n special pentru culturile intensive si semiintensive

nsamntarea miceliului se executa numai dupa ce substratul nutritiv s-a racit. Va reamintim

ca la temperatura de 30 de grade C miceliul moare, de aceea se recomanda o temperatura de 24

25 grade C. Cantitatea de miceliu este de 0,5 pna la 1 kg de miceliu de mp de compost.

nsamntarea se face prin amestecare uniforma, tasare, iar pe deasupra se mprastie 0,1 kg

miceliu numit miceliu de control ( adica pentru orice eventualitate ).

Straturile, sacii, lazile din PVC se acopera apoi cu hrtie absorbanta de tip ziar sau folie depolietilena. Se aplica un tratament cu formaldehida 0,5 %.

Dupa cteva zile de la nsamntare miceliul se deplaseaza formnd o retea alb albastruie.

Pentru favorizare este necesar sa se realizeze conditii optime de temperatura si umiditate, iar

suprafata de cultura se va acoperi cu hrtie sau cu folie de polietilena. Acest fenomen dureaza in

jur de 20 zile.

2.8 Preparareaamesteculuideacoperiresiretetepentruacesta

Pentru prepararea amestecului de acoperire exista mai multe retete. Deocamdata ne ocupam

de anumite caracteristici de baza ale amestecului de acoperire.

granulatie 2 3 mm, maxim 5 6 mm. Se foloseste turba nefibroasa, pamntul ntelenit din

lucerniere, piatra calcaroasa, nisipul cu bobul mai mare

pH usor alcalin 7,2 7,8. Pe un amestec acid se vor forma foarte putine ciuperci

calciu 2,5 3 %

sa permita accesul aerului n interiorul stratului

8/6/2019 Ciu Perci 111

23/66

azotul organic 0,07 0,018 %o

umiditatea amestecului de acoperire trebuie sa fie de 70 %. El trebuie sa fie n stare jilava

amestecul nu trebuie sa contina germenii unor boli, alte ciuperci, daunatori etc. Amestecul sedezinfecteaza pe cale chimica sau termica, prin tratare cu aburi.

Componente folosite

turba este folosita la culturile intensive, se foloseste turba neagra ( joasa ) cu pH ntre 5,5 si 8. Ea

se foloseste singura sau cu carbonat de calciu n functie de 4 6 %. Amestecul format din 75 %

turba neagra, 25 % nisip, 4 - 6 % carbonat de calciu reprezinta una dintre retete cele mai bune. n

cazul folosirii pamntului de telina acesta trebuie luat de la o adncime mai mare de 30 de cm.

pamntul de telina este provenit din lucerniere de 2 3 ani. Este mult mai putin folosit n retete

piatra calcaroasa este folosita n special n culturile executate n cariere de piatra. Un avantaj

important l reprezinta ca valurile de recoltare 2, 3 si 4 sunt mult mai curate dect la functionarea

turbei

nisipul este larg folosit n cultura ciupercilor ( cultura clasica si semiintensiva ) se foloseste

nisipul cu graunti mai mari. Nisipul se foloseste n proportie de 50 60 % alaturi de pamntul de

telina si turba.

Exemple de retete pentru amestecul de acoperire n functie de sistemul de cultura.

-sistem clasic - nisip 3 parti + pamnt de telina 1 parte + turba 1 parte

nisip 3 parti + pamnt de telina 1 parte + piatra calcaroasa 2 parti

-sistem semiintensiv- nisip 2 parti + turba 1 parte nisip 1 parte + turba 1 parte + piatra calcaroasa

1 parte

-sistem intensiv turba 3 parti + nisip 1 parte turba 3 parti + pamnt de telina 1 parte

8/6/2019 Ciu Perci 111

24/66

Astfel pentru acoperirea unei suprafete de 100 mp sunt necesari 3 mc de amestec. Pentru

sistemul intensiv se folosesc 0,6 mc pamnt de telina, 0,6 mc turba si 1,8 mc nisip. Daca se

foloseste sistemul clasic cu piatra calcaroasa avem urmatoarea reteta: 0,5 mc pamnt de telina, 1

mc piatra calcaroasa si 1 mc nisip. Daca se foloseste sistemul semiintensiv avem: 1,4 mc turba,

1,4 mc nisip si 0,2 mc piatra calcaroasa. n cazul sistemului intensiv putem avea retetele: 2, 7 mc

pamnt de telina sau 2,7 mc turba si 0,3 mc piatra calcaroasa.

Dupa nsamntare temperatura n ciupercarie trebuie sa fie mentinuta ntre 20-24 grade

C. Diferentele de temperatura ntre zi si noapte sa nu fie, n spatiul de cultura, mai mari de 3-4

grade C.

Important in aceasta etapa este tinerea procentului de dioxid de carbon in limite normale de

0,03 0,1 %. Acest procent se poate mentine cu ajutorul unei ventilatii corecte a spatiului de

cultura.

Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 65%. Hrtia cu care

sunt acoperite straturile se mentine n permanenta umeda, prin pulverizarea fina a apei. Se

mentine de asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. La udare se foloseste udarea de tip

ceata care asigura o distributie continua fara picaturi a apei.

Dupa acoperire temperatura n spatiul de cultura se scade la 18-20C, umiditatea relativa a

aerului trebuie sa fie de 65%.

In aceasta perioada se mentine starea de umiditate a amestecului de acoperire si a pardoselii. prin

mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede.

Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine n limitele de 50 - 60 cm / mp de cultura.

In termen de aprox. 12 zile miceliul se raspandeste si apar primele fructificatii. Recoltarea

primelor ciuperci are loc dupa 18-20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30-34 zile de la

nsamntare.

8/6/2019 Ciu Perci 111

25/66

Dupa 10-12 zile de la acoperire temperatura se scade la 16-18 grade C. Daca aceasta conditie

nu este ndeplinita cultura se compromite. De la acoperire si pna la aparitia primelor fructificatii

se fac tratamente chimice preventive.

cantitativ.

2.9 Ciupercilepleurotus

Ciupercile Pleurotus sunt ciuperci comestibile de cultura numite si bureti. Ele au un picior

excentric, iar lamelele bisidiale coboara pe toata lungimea piciorului de la marginea palariei.

Palaria este situata asimetric fata de picior, avnd latimea de 5-15cm. Pulpa ei este compacta

si consistenta. Culoarea palariei este foarte diferita, neagra-violacee, galben-bruna, bruna,

cenusie, verde, sau rosiatica, albicioasa, crem. Piciorul este scurt, puternic.

Exista mai multe specii de Pleurotus , dinte care mentionam:

pleurotus ostreatus;

pleurotus florida;

pleurotus cornucopiae;

pleurotus drynius;

pleurotus eryngii;

pleurotus sajor-caju;

2.9.1 Avantajele cresterii ciupercilor pleurotus

Prezinta o siguranta mai mare data de ciupercile Agaricus fiind mult mai rezistente fata de

variatiile de temperatura, boli, daunatori

8/6/2019 Ciu Perci 111

26/66

Are o productivitate buna, putnd fi facute culturi sezoniere (doua cicluri pe an) sau intensive (3-

6 cicluri pe an)

Nu necesita conditii deosebite, crescnd n pivnite, soproane, padure, balcoane

Materialul folosit pentru substrat provine din deseuri agricole, industria lemnului, a celulozei,

deci este ieftin si se poate gasi usor

Cresterea lor se face cu consumuri minime de energie, fata de ciupercile champignon (Agaricus)

Substratul celulozic folosit, poate fi dat pentru furajarea animalelor (paie, ciocalai), iar

rumegusul, coaja de copac, pot fi folosite drept combustibil

n concluzie investitia pentru cultivarea ciupercilor Pletorius este mult mai mica decat in cazul

ciupercilor Agaricus .

2.9.2 Continutulnutritiv

Ciupercile constituie o mare sursa de proteine. Ele contin:

- proteine 2,7 4%, ce contin 18 aminoacizi;

- hidrati de carbon 3,5 5%;

- saruri minerale 0,1 1%, cum ar fi potasiul, fosfor, siliciu, seleniu;

- vitamine cum ar fi, acidul pantotenic, acid folic, vitamina B12, acid ascorbic;

2.9.3 Retete desubstraturi

rumegus 93% + uruiala orz 5% + 2% ipsos

rumegus 48% + coceni de porumb 48% + orz fiert 2% +ipsos 2%

8/6/2019 Ciu Perci 111

27/66

talas 30% + rumegus 30% + scoarta de copaci 20% + frunze 10% + 8% orz fiert + 2% ipsos

talas sau rumegus 28% + coji floarea soarelui 30 % + frunze 30% + malai 10% + 2% ipsos

2.9.4 Pregatireasubstratului celulozic

Materiile prime (paie de cereale, ciocalai de porumb, rumegus de foioase), trebuie tinute ntr-

o camera speciala (depozit) amplasat la distanta mare de ciupercarie (pericol mare de infectii).

nainte de omogenizare materia prima ferita de intemperii (scoasa din depozit) se va marunti.

Omogenizarea componentelor pentru substratul celulozic consta n amestecarea lor nainte de

umezire, ce se executa prin introducerea ntr-un bazin cu apa timp de 12-24 ore, iar n perioada

rece a anului perioada de mbibare este mai mare dar nu poate depasi 48 ore. Se recomanda

recircularea apei dinspre fundul bazinului spre suprafata sa.

IMPORTANT! n timpul iernii, temperatura nu poate fi mai mica de 5 6 grade C.

Dezinfectarea substratului are drept scop eliminarea daunatorilor ce duc la distrugerea

miceliului. Dezinfectarea se face pe cale termica si poarta numele de pasteurizarea substratului.

Intre temperatura de incalzire si timpul de mentinere exista o relatie directa. Daca nu putem

obtine o temperatura ridicata atunci trebuie sa marim perioada de timp in care substratul este

dezinfectat. Astfel la temperatura de 80 grade C timpul este de doar 4 5 ore iar la o temperatura

de 60 grade C timpul poate ajunge la aprox. 48 ore. In cazul in care incalzirea se realizeaza pe

abur dezinfectarea se va face cu ajutorul acestuia introdus direct in substrat fara a se depasi

temperatura de 80 grade C. Dupa dezinfectare substratul se raceste pana la temperatura optima

de insamantare.

Introducerea amendamentului se face dupa scurgerea si racirea materialului. Folosirea laptelui de

var sau a carbonatului de calciu solid se face cu ajutorul unei lopeti de lemn. Se adauga var n

proportie de 3-4% sau carbonat de calciu n proportie de 5-6%. n alte publicatii de specialitate

cantitatea de amendament este mai mica (3 4%).

8/6/2019 Ciu Perci 111

28/66

nsamntarea miceliului se face prin repartizarea miceliului la suprafata n proportie de 2-3%

cu amestecul celulozic iar dupa alte tehnologii la 100 kg substrat umed se adauga 1,5-3,5kg. De

asemenea se pastreaza 10% din ntreaga cantitate de miceliu care se va presara pe suprafata

substratului numit miceliu de siguranta sau control.

Dupa nsamntare substratul se introduce n lazi de diferite dimensiuni sau saci perforati de

polietilena. Acestia nu trebuie sa se atinga ntre ei deoarece suprapunerea ar produce temperaturi

ridicate ce ar duce la distrugerea miceliului nsamntat. Din aceasta cauza, sacii nu trebuie sa

aiba dimensiuni mari. Miceliul se introduce n saci de 10 12 kg pe timp calduros. Folosirea

sacilor mai mari 18 20 kg se face numai n timpul rece. Miceliul se introduce numai dupa ce

substratul de crestere s-a racit, stiindu-se ca la o temperatura de 30 grade C, miceliul moare.

Umiditatea substratului nu trebuie sa depaseasca 68% umiditate relativa . Stratul se aseaza n saciperforati asezati pe pardoseala, n lazi din lemn sau material plastic acoperite cu folie de

polietilena, n biloane sau ghivece de flori, ce vor avea la suprafata folie perforata de polietilena.

Stratul nutritiv trebuie sa aiba dimensiuni ntre 10 20 cm el dispunndu-se ct mai tasat.

Indiferent de modul de asezare a substratului nutritiv un metru patrat cu umiditatea de 70%, are

greutatea de 55-60 kg.

Noi va propunem din experienta, repartizarea amestecului nsamntat n saci, deoarece prezinta

avantaje att de natura productiva ct si economica:

se renunta la confectionarea de ladite si dezinfectia acestora dupa fiecare ciclu de cultura;

introducerea amestecului n saci se face uniform, fara spatii libere, la o densitate de 0,3 0,4

kg/l;

alegnd o anumita densitate putem calcula volumul sacului si apoi greutatea de substrat ce poate

fi depus;

2.9.5 Dezvoltarea miceliului

Incubarea se realizeaza la o temperatura de 22-24 grade C si atmosfera saturata de umiditate,

fara a se depasi temperatura de 30 grade C. Perioada de incubare este de 14 zile iar substratul va

8/6/2019 Ciu Perci 111

29/66

deveni de culoare alba. ncalzirea camerei de incubare nu se face cu ajutorul surselor ce degaja

dioxid de carbon. Culturile nu se uda n timpul incubarii. Daca umiditatea este prea mica se pot

uda peretii si podeaua.

Dupa 15 zile pentru accelerarea declansarii recoltarii se scade temperatura cu 5 grade Cmentinndu-se astfel timp de 10 zile. Taierea foliei se poate face dupa 5 pna la 10 zile de la

aplicarea socului termic sau dupa 25 pna la 30 zile dupa incubare.

n aceasta etapa au loc stropiri fine n mod repetat. Brichetele din lazi se scot cnd umiditatea

este 80%, ridicandu-se n ziduri de brichete pna la 1,6 m. Zidul este format din doua rnduri,

la o distanta de 60 80 cm, prevazute cu tuburi de neon de 40 W sau becuri fluorescente.

Cnd umiditatea este mai scazuta zidurile se fac prin asezarea lazilor pe verticala, armate pediagonala cu cabluri de srma. Zidul nu trebuie sa aiba o grosime mai mare de 40-50 cm. n

cazul sacilor, se vor forma rnduri de 6 7. Sacii la care substratul este sub forma cilindrica este

asezat pe pardoseala, sub forma verticala, unul cte unul sau sub forma de stive cu naltimea de

1,5 m si cu interval de circulatie ntre ele.

Coacerea brichetelor dureaza 2 3 saptamni si se desfasoara la temperatura de 20 22 grade

C. n spatiul de cultura trebuie mentinuta o umiditate relativa de 80 85%, realizata prin stropiri

zilnice ale brichetelor si a spatiilor de circulatie.

n cazul coacerii brichetelor se asigura o iluminare timp de 8 12 h/zi, realizata cu un tub

fluorescent de 45 W, amplasat la fiecare 2m. Perioada de coacere a brichetelor este ntre 15 pna

la 35 zile n functie de tipul de ciuperca. Pentru ca concentratia de dioxid de carbon sa fie sub

0,06 %, este necesara o ventilatie continua.

2.9.6Recoltarea ciupercilor pleurotus

Primele ciuperci apar la 35 pna la 55 de zile de la nsamntare. Ciupercile apartinnd unui

val se culeg timp de 3- 4 zile, dupa care se asteapta valul urmator fiind luata o pauza de 10 20

zile, n care se asigura conditiile speciale contra uscarii straturilor. Cuipercile Pleurotus sunt

8/6/2019 Ciu Perci 111

30/66

recoltate dupa o usoara stropire, cnd palaria este ntinsa, evitndu-se ntarirea pulpei. Ventilatia

trebuie sa fie asigurata n mod continuu.

Lumina este absolut indispensabila pentru recoltare asigurata timp de 8 12 ore/zi, prin

amplasarea pe peretii laterali sau deasupra aleilor a unui tub fluorescent de 45 W, la fiecare 2 3m.

Temperatura de recoltare este de 10 16 grade C pentru Pleurotus ostreatus si de 19 25

grade C pentru Pleurotus florida si Pleurotus cornucopiae.

Umiditatea relativa trebuie sa fie de 80 85 %. Se vor aplica zilnic stropiri pentru a se

compensa pierderile de apa.

Necesarul de aer este foarte important deoarece lipsa lui duce la pierderi de recolta.

Primul val de recoltare reprezinta peste 50 - 60% din ntreaga productie[5].

IMPORTANT! Deoarece cea mai mare productie se obtine n primul val, crescatorii de ciuperci,

acorda cea mai mare importanta acestuia.

Se pot culege 100 200 kg ciuperci la o tona de substrat nutritiv n patru valuri de recoltare si a

unei perioade de recoltare de 8 pna la 10 saptamni.

Brichetele sunt dispuse pe stelaje cu 2 pna la 4 nivele ce vor avea o latime de 30 50 cm.

Pentru stelaje se folosesc materiale metalice, ce pot fi nlocuite cu doua bare nguste pe care sa se

sprijine sacii, sub forma de araci sau tepuse. Fiecare sac este sustinut de doua bare n forma de X.

Ciupercile se recolteaza prin smulgerea buchetului cu mna, purtndu-se MASC DE

PROTECIE LA NAS sI LA GUR. La sfrsitul recoltarii se aduna de pe brichete ciupercile

moi, nedezvoltate, uscate sau patate si resturile de cotoare

si se distrug prin ardere sau ngropare ct mai departe de ciupercarie.

Cnd n compozitie stratului este peste 40% rumegus, se prelungeste recoltarea la peste 120 zile.

8/6/2019 Ciu Perci 111

31/66

Daca nu se mai formeaza ciuperci pe suprafata brichetelor, acestea se fragmenteaza si se

reaseaza n saci sau lazi si sunt udate moderat, astfel ca n 5 10 zile ncep sa apara noile

fructificatii.

Pentru reluarea unui nou ciclu de cultura, dupa desfasurarea a 2, 3, 4 valuri, amestecul celulozictrebuie schimbat. Evacuarea acestuia se face cu multa atentie, pentru a nu infecta ciupercaria. El

poate fi folosit ca ngrasamnt natural, dar ct mai departe de locul de crestere a ciupercilor.

2.10 DeterminareapH-uluisolului

Determinarea pH-ului solului se poate executa cu pH-metrul si pe cale colorimetrica

I. Determinarea pH-ului pe cale potentiometrica

Pentru determinarea pH-ului solului se pot pregati suspensii apoase de sol, paste de saturatie sau

suspensii saline.

1. Determinarea pH-ului n suspensie apoasa de sol

Aceasta se pregateste n raport sol:apa de 1:2,5 masa/volum pentru toate solurile cu exceptia :

solurilor din sere destinate culturilor legumicole pentru care suspensia de sol se pregateste nraport sol: apa de 1:5 masa/volum

solurilor din sere destinate culturilor de flori, diferite composturi, amestecuri nutritive, turbe ce

au un continut de peste 20% pierdere prin calcinare la 600 grade C, precum si tipurilor de sol cu

un continut de peste 30% materie organica (humus), pentru care suspensia de sol se pregateste n

raport sol:apa de 1:10 masa/volum

Aceasta suspensie se obtine prin cntarirea a 10 g sol ce se trec ntr-un pahar de 50, 100 sau150 ml, peste care se adauga 25, 50 sau 100 ml apa distilata n functie de raportul sol:apa,

masurati cu cilindrul gradat. Suspensia se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla.

Determinarea pH-ului se executa dupa 24 h de la pregatirea suspensiei , timp n care aceasta este

agitata intermitent.

8/6/2019 Ciu Perci 111

32/66

2. Determinarea pH-ului n paste de saturatie

Pasta de saturatie se pregateste astfel: ntr-un pahar se introduce solul pna ocupa 70% din

volumul paharului. Se umecteaza solul cu apa distilata n portiuni mici (apa sa nu fie n exces la

suprafata solului) pna se umezeste tot solul din aparat. Dupa umezirea ntregului volum de solse continua adaugarea de apa distilata, agitnd totul cu o bagheta de sticla, pna se obtine o pasta

cu urmatoarele caracteristici:

suprafata pastei nu trebuie sa luceasca

timp de 5 minute dupa ntreruperea omogenizarii nu trebuie sa se colecteze lichid la suprafata

pastei

facnd o adncitura cu bagheta n pasta, aceasta trebuie sa curga ncet n depresiunea formata,

fara sa se strnga lichid n aceasta depresiune

Daca pasta obtinuta este prea vscoasa se mai adauga cteva picaturi de apa distilata, iar daca

este prea fluida se mai adauga putin sol. n ambele cazuri se omogenizeaza ntregul volum de

pasta de sol.

Pasta de sol la saturatie este tinuta n repaus de echilibrare timp de 1 h, dupa care se masoara pH-ul.

3. Determinarea pH-ului la suspensia salina de sol cu clorura de potasiu 0,1normal

Pentru toate solutiile se pregateste suspensia n raport sol: KCl 0,1n de 1:25 masa/volum. Modul

de lucru este acelasi de la suspensia apoasa. Cu mentiunea ca n loc de apa adauga 25 ml solutie

KCl 0,1 n . Suspensia salina se poate prepara si cu KCl 0,02 n, ntr-un raport mola sol: KCl 0,02

n de 1:5 masa /volum.

Solutia se agita timp de 30 minute. Determinarea pH-ului se executa imediat dupa agitarea

suspensiei. Suspensiile se mentin pna la masurare la aceeasi temperatura n ncaperi fara emisii

de gaze sau vapori.

8/6/2019 Ciu Perci 111

33/66

Determinarea se bazeaza pe masurarea activitatii ionilor de hidrogen (pH) n functie de

valoarea diferentei de potential dintre doi electrozi introdusi n suspensia sau pasta de sol

(electrodul indicator cu membrana de sticla cu potential a carui marime este n functie de

activitatea ionilor de hidrogen si un electrod de referinta de calomel saturat cu potential constant

n raport cu care se masoara potentialul electrodului indicator). Se foloseste pH-metrul de

laborator care trebuie sa aiba scala de la 0 la 14 unitati pH si sa permita citirea cu o precizie de

0,5 unitati de pH. naintea fiecarei serii de determinari se verifica starea de functionare a

aparatului, a electrozilor.

II. Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica

Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica se poate face folosind solutii de indicatori universali

sau hrtie indicatoare Merck.

n primul caz principiul consta n punerea n contact a extractului de apa din sol cu indicatori

organici. Acestia n functie de concentratia ionilor de hidrogen existenti n extractul de apa

coloreaza solutia diferit.

n acest scop se foloseste extractul de apa din sol, indicator universal, eprubeta.

Extractul de sol se obtine astfel: se cntaresc la balanta tehnica 50 g din proba si se trece printr-oplnie metalica sau de sticla ntr-un vas conic de laborator sau ntr-un bidon de material plastic

cu capacitatea de 500 sau 700 ml. De adauga 250 ml apa distilata, agitnd amestecul sol/apa timp

de 15 min. fie manual fie folosind un agitator mecanic rotativ (mixer). Se filtreaza amestecul

sol/apa printr-o plnie de sticla folosind hrtie de filtru cu porozitate mica peste care se pune o

hrtie de filtru calitativ cutata. Amestecul se agita nainte de filtrare. Filtrul se prinde ntr-un vas

de sticla cu capacitatea de 200-250 ml. Primele portiuni de filtrat se arunca. Plnia pe care se

face filtrarea se acopera cu o sticla de ceas. Dupa filtrare vasul cu extractul apos se acopera cu un

dop de cauciuc si se agita pentru omogenizare.

ntr-o eprubeta se introduc apoi 10 ml extract apos peste care se adauga 3-4 picaturi indicator

universal. Culoarea obtinuta se compara cu o scara etalon preparata cu acelasi indicatori n

solutii tampon.

8/6/2019 Ciu Perci 111

34/66

Folosirea hrtiei indicatoare pentru determinarea pH-ului consta n punerea n contact a

acesteia cu extractul apos. Culoarea obtinuta se compara cu culorile existente pe capacul cutiei.

Es citeste pH-ul din dreptul culorii corespunzatoare si se noteaza n caiet.

n functie de valoarea ph-ul solului,putem determina natura acestuia

Valoare pH Natura solului

4,0 Foarte puternic acid

4,5 Puternic acid

5,0 Acid

5,5 Moderat acid

6,0 Slab acid

6,5 Foarte slab acid

7,0 Neutru

7,5 Alcalin

Se mai poate determina pH-ul solului facnd urmatorul experiment: ntr-un flacon conic de 300

ml se pun 9 ml extract sol la care se adauga 0,8 g amestec de clorura de bariu si sulfura de zinc si

100 ml apa ionizata. Amestecul se fierbe1 minut, dupa care se acopera gura flaconului cu o

bucata de hrtie de filtru impregnata cu acetat de plumb. Daca solul este acid apare o pata neagra

de sulfura de plumb, iar gradul de nnegrire este proportionala cu aciditatea solului. Se mai poate

stabili rapid daca un sol este acid sau neutru astfel: se scutura un anumit volum de solutie de

rodanura de potasiu 4% n etalon de 95% cu un volum egal de sol ntr-o eprubeta. Daca solul este

acid apare o coloratie roz n cel mult 10 minute, intensitatea culorii depinznd de aciditatea

solului. Solurile ce sunt neutre sau alcaline nu coloreaza solutia.

2.11 Determinareaumiditatiisoluluisiaerului

Proba de sol se recolteaza si se aduce pentru analiza ntr-o punga de hrtie parafinata. Se

aduce la greutate constanta o fiola de cntarire cu capac, greutatea se noteaza. Se cntaresc 10 g

sol cu umiditatea naturala. Greutatea se noteaza. Precizia de cntarire trebuie sa fie de 0,1 g.

Fiola cu sol se descopera si se introduce n etuva. Capacul fiolei se aseaza n etuva alaturi de

fiola. Aici se tine 8 ore la temperatura de 105 grade C, dupa care fiola cu sol se scoate si se

acopera imediat cu capacul ( altfel solul cald absoarbe imediat umezeala din aer ). Se cntareste

8/6/2019 Ciu Perci 111

35/66

la interval de 1 h pna cnd greutatea la doua cntariri succesive este constanta. Se cntareste din

nou dupa 24 h. Greutatea se noteaza. Umiditatea solului se calculeaza n procente, fiind

exprimata la sol uscat.

U% = B- C / B A * 100

n care: U% - umiditatea solului exprimata n % la 105 grade C

B- greutatea fiolei + solul umed, n g

C- greutatea fiolei + solul uscat, n g

greutatea fiolei, n g

100- factor pentru raportare procentuala[6]

DETERMINAREAUMIDITIIAERULUI

stiinta denumita higrometrie se ocupa cu determinarea cantitatii de vapori din atmosfera.

Aceasta se poate face prim masurarea masei vaporilor de apa continuti ntr-un volum de aer

atmosferic sau prin masurarea presiunii actuale a vaporilor de apa din atmosfera.

Aparatele folosite pentru aceasta se mpart n:

higrometre cu fir de par ce se bazeaza pe proprietatea acestuia de a se lungi n momentul cnd

absoarbe apa

higrometre chimice ce se bazeaza pe absorbtia unui volum cunoscut de aer cu ajutorul anumitor

substante chimice

psihometre ce se bazeaza pe viteza pe viteza de evaporare a apei

higrometre de condensare ce se bazeaza pe determinarea punctului de roua. Astfel racind un corp

n atmosfera el se va aburi n momentul ncare presiunea vaporilor saturati este egala cu

presiunea actuala vaporilor de apa

8/6/2019 Ciu Perci 111

36/66

Determinarea practica se poate efectua cu ajutorul higrometrului Aluard care poate fi achizitionat

dintr-un laborator sau din comert.

Dozarea volumetrica

Metoda consta n barbotarea probei de analizat ntr-o solutie absorbanta de concentratie

cunoscuta. Instalatia de absorbtie este formata dintr-un vas de absorbtie, un vas de aspiratie, un

cilindru gradat, robineti si furtunuri de legatura.

n vasul de absorbtie se introduc 25 ml solutie de hidroxid de bariu 0,05 n ce va retine dioxidul

de carbon din proba de aer barbotat. Se titreaza excesul de hidroxid de bariu cu o solutie de HCl

sau acid oxalic 0,05 n, n prezenta de fenolftaleina. stiind ca 1 ml solutie 0,05 n hidroxid de bariu

corespunde la 0,56 ml dioxid de carbon, se determina continutul procentual.

2.12 Reglementarilegislativeindomeniu,privindmiceliul

O importanta deosebita n calitatea si productivitatea obtinuta n fermele de crestere a

ciupercilor o reprezinta miceliul. El este samnta viitoarei ciuperci. De calitatea lui depinde

ntreaga productie obtinuta. Miceliul se poate obtine att din tara ct si din strainatate. Printrecrescatorii de ciuperci exista o polemica veche privind calitatea miceliului. Unii sustin ca

miceliul importat din tari cum ar fi Ungaria, Italia, Franta, Polonia este mult mai bun dect cel

produs n Romnia. Altii sustin ca au obtinut productii mari folosind miceliul de provenienta

autohtona. n cele ce urmeaza nu dorim sa va influentam sub nici o forma n privinta

achizitionarii miceliului. Decizia va apartine n totalitate. Pentru a va ajuta va vom prezenta

adrese de producatori autohtoni de miceliu, importatori, ct si principalele firme din Ungaria,

Polonia, Italia si Franta care produc miceliu si cu care puteti lua legatura.

De asemenea va atragem atentia ca miceliul este supus unor norme stricte privind productia

acestuia, pe care trebuie sa le cunoasteti.

Materialul initial pastrat n conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii)

asa cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului.

8/6/2019 Ciu Perci 111

37/66

Cultura mama este provenita n descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si

pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Cultura pura provine direct din

cultura mama, ntr-o singura generatie vegetativa, pe mediu nutritiv proaspat, realizat n conditii

sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Ea constituie

prima veriga n producerea industriala a miceliului (ca material de nsamntare). Cultura pura se

livreaza nsotita de acte de provenienta si calitate n care se mentioneaza: specia, tulpina, data

executarii pasajului, puritatea varietatii si caracterele tipului de miceliu, conditii de

pastrare. Inoculul (miceliul intermediar) se obtine din cultura pura si este destinat obtinerii

miceliului pentru nsamntare ntr-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice

tulpinii multiplicate. Se livreaza nsotit de documente de provenienta: documentele de calitate

ale culturii pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii n

cazul cnd aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si datainocularii, puritatea biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie

sa depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus si 60 de zile pentru

Agaricus Miceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut n conditii

sterile de laborator si este destinat, n urma cresterii n substratul de cultura productiei de ciuperci

comestibile si care pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii nsamntate. Se realizeaza de

regula pe suportul de crestere din boabe de cereale (gru, orz, secara, mei ). Se livreaza n pungi

de 1-10 kg pastrate, de regula la temperatura de 2 40 C.

CONDIII DECALITATEALEMATERIALULUI DE NMULIRE

Aspect culoare: suportul de crestere e format din boabe de gru, orz, secara, mei, sorg, cu

suprafata pericarpului boabelor mpnzita (acoperita) cu miceliul ciupercii, de culoare si aspect

specific speciei si tulpinii;

Miros: caracteristic de ciuperca n functie de specie;

Gradul de mpnzire/acoperire a boabelor cu miceliu admis pentru comercializare este

minimum 80 % n perioada de incubare.

Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata, fara prezenta unor

microorganisme contaminate (bacterii, fungi mucegaiuri) 100 %.

8/6/2019 Ciu Perci 111

38/66

Miceliul se livreaza sub responsabilitatea furnizorului n ambalaje transparente, cu capacitate

de 1-10 kg, nchise cu buson de vata sau alte materiale izolatoare sterile, asezate n cutii de

carton. Transferul miceliului din recipiente ntr-un alt ambalaj se efectueaza numai n conditii

sterile care sa evite posibilitatea de infectie secundara.

Eticheta aplicata pe ambalaje va fi imprimata cu datele de identificare ale producatorului,

specia, tulpina de ciuperci, numarul lotului si al fractiunii de lot, calitatea, data ambalarii, durata

si conditii de valabilitate.

Transportul se efectueaza cu mijloace acoperite, adecvate, termoizolate, cu posibilitati de

mentinere a temperaturii optime de 2 40C, specificndu-se conditiile de transport n actul de

preluare a marfii.

CERTIFICAT DECALITATE

Miceliu comercial din tulpini selectionate de ciuperci comestibile

Specia de ciuperci: ____________________________

Tulpina __________________ Cantitatea __________ kg

Lot sau fractiune de lot nr.:

Aspectul miceliului: - culoare: alba, verde, galbui, verzui

- mpnzire: buna (80-90%), foarte buna (90-100%)

- acoperirea bobului in %:

Puritate biologica: - fara mucegaiuri 100 %

Mirosul: specific de ciuperca

Data inocularii:

Data ambalarii:

8/6/2019 Ciu Perci 111

39/66

Ambalaj: pungi de polietilena busonate, capacitate __________ kg

Valabilitate miceliu de la data ambalarii: __zile pastrat la temperatura de 2 40C

Verificat (numele persoanei responsabile): ___________________ Semnatura:

Emitentul, nr. si data Certificatului oficial de calitate/Buletinului de analiza oficiala partiala:

_______________________________________________________________________

Beneficiar: ___________________________________________________________

Delegat: _____________________________ C.I. seria _______ nr. ______________

Mijloc transport adecvat (izoterm)/ temperatura__; /neadecvat

FURNIZOR, BENEFICIAR,

CAPITOLUL 3

PLAN DE AFACERE

3.1 Descriereaafacerii

3.1.1 Dategeneraledespreafacere

8/6/2019 Ciu Perci 111

40/66

Denumirea/Numele societatii: S.C. Ciupercuta S.R.L. Alesd

Str.Trandafir, nr.234, Alesd, jud.Bihor

Obiectul de activitate: Cultura ciupercilor

Forma juridica a societatiii si un scurt istoric al acesteia : Societatea a fost nfiintata n

01.10.2006, avnd activitatea de comert.

3.1.2 Structura capitaluluisocial

Structura actionariat

STRUCTURA ACIONARIAT S.C CIUPERCUTA S.R.L.

Nr.

Crt.

Denumire actionarNr. de parti sociale

detinute (Buc)

Valoare nominala

a partii sociale

(RON)

Valoare totala

(RON)

Participare

la capital

(%)

1 KO AGESA 15 10 150 75%

2 POPESCU

FLORIN5 10 50 25%

TOTAL 20 10 200 100%

3.1.3Dateledeidentificarealeactionarilor:

Nr.

Crt.

Denumire asociat

BI/CI/PP

(Persoane fizice

autorizate)

Cod Unic de

CNP

(Persoane

fizice

autorizate)

Adresa

8/6/2019 Ciu Perci 111

41/66

Inregistrare

(Societati)

1 KO AGN

2 POPFLORIN

3.1.4 Informatiireferitoarelaloculdesfasurariiactivitatiisocietatii

Puncte de lucru

Nr.

crt.

Tip:

Sediul social, punct de lucru,

sucursala, filiala

Activitate Localizare Adresa

1

Punct de lucru

Cultivarea ciupercilor Alesd

Str. Trandafir, Nr.

234 Alesd, jud.

Bihor

3.2 Prezentareaproiectului

3.2.1Obiectivele proiectului

Obiectivele proiectului sunt amenajarea unei hale de ciupercarie cu doua celule prin

transformarea, modernizarea si extinderea unei constructii care a avut destinatia initiala de grajd,

dotarea cu utilaje specifice, asigurarea de utilitati. Se vor cultiva ciuperci champignon prin

ngrasarea compostului cu miceliu ntr-un microclimat optim, ntregul sistem fiind controlat si

reglat automat prin senzori.

Se vor recolta lunar minim 7.104 kg ciuperci.

8/6/2019 Ciu Perci 111

42/66

3.2.2 Descriereatehnicaa proiectului

Din punct de vedere constructiv, hala are o suprafata de 550 mp, n cadrul careia exista doua

spatii de productie independente numite celule de cultura, ambele egale ca dimensiuni si

suprafete.

Utilajele necesare desfasurarii procesului tehnologic, respectiv sistemul electronic pentru

controlul procesului, schimbatorul de caldura, cazanul de ncalzire pe celula, sistemul de racire a

aerului admis n celula (chiller) sunt amplasate n camera tehnica. Spatiul mai cuprinde o camerade ambalare destinata stocarii productiei recoltate n ambalaje din material plastic si o camera

frigorifica de volum mediu. Centrala termica adaposteste cazanul termic necesar ncalzirii

spatiilor, sistemul pentru racirea apei, rezervorul tampon pentru apa, precum si tabloul principal

pentru distribuirea energiei electrice.

Compostul suport biologic utilizat pentru producerea ciupercilor de tip champignon este

achizitionat deja nsamntat cu miceliu, incubat si ambalat n saci de polietilena. n prima faza

societatea nu va produce compost, dar avnd n vedere spatiul de care dispune, n viitorulapropiat va trece si la realizarea materialului biologic.

3.2.3 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniulactualalsocietatii

Deoarece cei doi asociati ai firmei detin unele mijloace fixe si terenuri utile desfasurarii

activitatii firmei nou-infiintate, acestia le vor pune in folosul firmei, fiind un mare avantaj pentru

societate de a valorifica un un spatiu deja existent care nu avea alta intrebuintare.

8/6/2019 Ciu Perci 111

43/66

Nr.

Crt.

Denumire mijloc fixData

achizitieiBuc

1 Autoturism 2003 1

2 Grajd 1995 2TOTAL 3

Terenuri

Nr.C

rt.

LOCALIT

ATE

SUPRAF

AA

TOTALA

(MP)

INDIVIZ

A/

EXCLUS

IVA

(MP)

VALOAR

EA

CONTAB

ILA (LEI)

SERIE

CERTIFI

CAT

NR CERTIF

ICAT

DATA

EMITE

RII

1 Alesd 9.000 9.000 55.000 SB 238742

17.06.1

995

Din punct de vedere al locului de amplasare, ciupercaria functioneaza n incinta unui grajd

transformat n spatiu pentru cultura ciupercilor. Din punct de vedere constructiv, grajdul are

suprafata de 550 mp, fiind divizat n 2 spatii de productie independente, numite celule de cultura,

ambele fiind egale ca dimensiuni si suprafata.

Ca amenajare finala, ciupercaria este alcatuita din urmatoarele compartimente functionale:

2 celule de cultura;

un hol de acces la celulele de cultura nr 1 si 2;

camera tehnica ce deserveste celulele de cultura 1 si 2;

sala de ambalare;

spatiu destinat centralei termice;

vestiar;

8/6/2019 Ciu Perci 111

44/66

cabina dus;

cabina grup sanitar;

put de apa;

post electric de transformare;

cutie electrica de bransament la reteaua de tensiune trifazata.

3.2.4 Descriereatehnologiiloraplicate.

Cultura ciupercilor de tip champignon, apartinnd rasei agaricus bisporus are loc ntr-un spatiu

caruia i s-a schimbat destinatia initiala, fiind alcatuit din 2 celule de cultura.

Suportul biologic utilizat este compostul n faza a treia, ngrasamnt cu miceliu, incubat si

ambalat n saci de polietilena.

Controlul procesului tehnologic este controlat printr-un sistem tehnologic care permite asigurarea

temperaturii, a umiditatii si a concentratiei de CO2 optime n celulele de cultura. ntr-o prima

faza are loc ncarcarea compostului pe rafturile de cultura, dupa care are loc acoperirea

compostului cu un strat de turba, pentru a favoriza distribuirea uniforma a miceliului. Dupapatrunderea miceliului n turba, urmeaza o faza de asteptare de 10-15 zile. Urmatoarea faza

tehnologica este aceea de fructificare ce dureaza 4-8 zile. Recoltarea se ntinde pe 3 sau 4 valuri

de recoltare, urmnd faza de descarcare a rafturilor de compostul uzat, curatarea spatiului de

cultura si pregatirea pentru un nou ciclu de prductie.

n cazul n care recoltarea valului trei nu se efectueaza, se va obtine minim o cantitate de 14.208

kg ciuperci, dupa cum urmeaza

8/6/2019 Ciu Perci 111

45/66

8/6/2019 Ciu Perci 111

46/66

3.3.1 Politica deaprovizionare. Furnizori de materii prime.

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

Valoare

aprox.

EURMii

lei

Compost faza aIII-a nsamntat

1S.C. AGRACOMP

S.R.L.intern

Str. sureanu, Nr. 5,

Sibiu30,72 t 6144 22,4

93,44%

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

Valoare

aprox.

EURMii

lei

Material dezinfectant

1Reteaua fito-

sanitara

InternStr. Fabricii, Nr. 5,

Oradea

1 kg 30 0,109

0,46%Valoare aprox.

EURMii

lei

Electricitate

1S.C. ELECTRICA

S.A.Intern

Str. Garii, Nr. 3,

Alesd90 KWH/zi 313,2 1,143

4,76%

Gaz metan

1S.C. DISTRIGAZ

NORD S.A.Intern

Str. Unirii, Nr 1,

Oradea400 mc/luna 88 3.212

1,34%

8/6/2019 Ciu Perci 111

47/66

8/6/2019 Ciu Perci 111

48/66

ciuperci prelucrate si comercializate champignoane, firma noasta a semnat un acord de

colaborare, prin care le vom furniza o parte importanta din productia obtinuta, aceasta urmand a

fi exportata in Italia.

Din sondajul pietei rezulta ca cererea pentru acest produs este relativ ridicata att pe plan intern,ct si pe plan extern. Exista, de asemenea, o cerere de o marime considerabila din partea

fabricilor de conserve, ofertele de contracte primindu-se nsa doar cu 2 luni naintea finalizarii

investitiei.

Societatea Arfungo Comimpex S.R.L. ar dori exclusivitate, dar societatea producatoare nu

doreste aceasta dependenta de un singur client, urmarind ca pe viitor sa contracteze si alti clienti

din tara si din strainatate.

Plata de catre client se va face la livrare, livrare care va avea caracter permanent, nu sezonier.

Capacitatea de absorbtie a pietei interne se estimeaza n prezent la minim 9.500 t/an, din care

0,89% l va detine firma CIUPERCUTA S.R.L

mii lei

Principalii clienti ai societatii pentru deseurile rezultate

Nr.

crt.

Client

(Nume si adresa)

Valoare

unitara

(lei/t)

Cantitate/

an (t/ an)

Valoare

totala

Pondere

%

1

S.C. GROROM S.R.L.

Str. Iuliu Maniu, Nr. 13,

Oradea 1.350 240

324

.000 100%

TOTAL

Compostul utilizat se va degaja din halele de productie si se va valorifica ca atare, existnd o

cerere foarte mare din partea fermelor agro-vegetale care l vor utiliza drept ngrasamnt natural.

8/6/2019 Ciu Perci 111

49/66

n momentul de fata exista o asemenea cerere din partea unei societati cu profil agricol, si anume

S.C Grorom S.R.L. Oradea.

3.3.3 Principalii concurentisianaliza comparativa cu acestia

Pe piata judetului Bihor, societatea are un singur concurent, S.C. Rom- funghi S.R.L. care

lucreaza cu 2 celule de cultura, nemodernizate integral, n comparatie cu societatea noastra care

va lucra initial cu 2 celule de cultura, modernizate si automatizate n

ntregime.

Pentru a arata mai bine avantajele si punctele slabe pe care care firma noastra le are in raport

cu principalului concurent, vom construi analiza SWOT care va cuprinde

aspecte despre oportunitatile si amenintarile care ar putea interveni in viitor.

Puncte tari Puncte slabe

Oportunitati

Amenintari

8/6/2019 Ciu Perci 111

50/66

-existenta in patrimoniul

firmei a unui spatiu

adecvat, nefiind necesara

construirea sau

achizitionarea unuia

-amortizarea investitiei

in timp scurt

-cicluri de productie scurte

ce aduc afacerii

rentabilitate mare

-supraveghere mai buna,

afacerea fiind in

apropierea locuintei

-desfasurarea activitatii in

tot timpul anului,

indiferent de sezon

-materialele necesare

culturii se gasesc din

abundenta

-lipsa de experienta

-dependenta de

principalul client

- limitarea

legaturilor doar cu

putini furnizori,

neavand astfel

posibilitatea

achizitionarii

unor resurse mai

ieftine sau mai

calitative

-amplasarea

punctului de lucru

este departe de

marile centrecomeriale

-accesarea unor

fonduri straine

pentru dezvoltarea

afacerii

-posibilitatea

extinderii afacerii

prin achizitia de

tehnologii mai

performante

- sansa incheierii

in mod direct a

unor contracte

pentru export

-compromiterea

culturii prin aparitia

unor boli

-aparitia mai multorcompetitori pe piata

care sa obtina un pret

mai scazut

3.3.4 Lista deachizitiisisursele deachizitii pentru: activele ce fac obiectulproiectului/

materiile prime pentru punerea n functiunea proiectului

Lista de achizitii active

Nr. Crt.Furnizor

(daca este

Date furnizor Produs

Valoare

estimata

(EUR)

% din total

valoare

eligibila a

8/6/2019 Ciu Perci 111

51/66

cunoscut la

momentul

depunerii cererii

de finantare)

proiectului

Sistem ventilatie 9.500 9,3%Automatizare 14.000 13,7%Instalatie paratrasnet 2.200 2,15%

2 S.C. URSA S.R.L.Str. Lunga, Nr. 7,

Alesd

Panouri termoizolante

(sistem racire + ncalzire)27.000 26,43%

Jgheaburi + burlane 500 0,49%

Chiller (2 buc) 5.000 4,89%

Renovare hala 11.000 10,77%

Extindere hala 2.800 2,74%

Fosa septica 2.500 2,45%

5

S.C.