8/16/2019 Capsa de Ion Pribeagu

1/1

Capsa de Ion PribeaguÎn vitrinele lui Capsa,Sunt expuse prajituri,Lei si ursi de socolataSi tot felul de figuri.

Îngeri si purcei de lapte,Oua rosii, cerbi si pui,Toate fabricate în zaharÎn laboratorul lui.

Sa intrat domnul CosticaUn geambas cu ceafa lata.- Buna ziua! Zise dânsul -Vreau un cal de socolata!- Da! Avem!  Si vânzatoareaÎi arata vreo câtiva.- Pasta roibu-l iau, ca-mi place,Dar am sa va rog ceva!Hamurile-as vrea sa fieAlbe si cu zdranganele,Iar pe jos pajiste verdeSi cu niste floricele!- Imediat! Sin trei minute,

L-a adus mult mai focos,Ducipal cu haturi albe,Si cu stânjenei pe jos.- Nu te superi domnisoara,Dar mai am o rugaminte:Vreau sa-mi scriti cu slove rosiiNumai doua-trei cuvinte.Mâine-i ziua mea si fiindca,Plec acuma la Focsani,Scrieti: Sa traiesti Costica!Souvenir! si La multi ani!- S-a facut! Sin trei minute,Iute ca o rândunica,

I-a adus calul si scrisul,Cum a vrut nenea Costica.- Multumesc!  A spus geambasulCu un gest cavaleresc Si-acum spune-mi turturico,Cât costã, ca sa platesc!- Pai, cu hamurile albe,Pajistea cu stânjenei,Suvenirul si urarea,În total: saizeci de lei!- Minunat! Sa spus în gându-i,Radios si fericit,Sadmirându-l înca-odata,

A scos banii si-a platit.- Vi-l împachetez?  întreaba,Vânzatoarea cu lipici - Nu! Nu! Nu!  a spus Costica,Fiindca îl manânc aici!