barem fizio 2

8/18/2019 BAREM FIZIO 2

1/19

BAREM FIZIOLOGIE

SEM I1. Cate cavitati are cordul si cum sunt ele separate

Cordul are 4 cavităţi: 2 superioare, atriile, separate prin septul interatrial şi 2inferioare, ventriculii, separate prin septul interventricular. Între As şi Vs seaă oriciul atrioventricular stân prevă!ut cu valvula "icuspidă, #ntre Ad şi Vdse aă oriciul atrioventricular drept prevă!ut cu valvula tricuspidă.

!. Care este rolul ma"or al corduluiCordul are rol de po$pă aspiro%respinătoare % po$pa "ioloica cu rol depropulsie a sanelui in $ica si $area circulatie.

#. Ce este pericardul si care este rolul sau&ericardul ' sac du"lu #n care se aă c#ţiva c$( de lic)id seros. *oita parietalase nu$este epicard+oluri: de lu"reere si de li$itare a epansiunii şi u$plerii diastolice, #nspecial a V-, prote#nd astfel circulaţia pul$onară #$potriva unei eventualesupra#ncărcări /conestie0.

$. Ce este endocardul si ce rol are1ndocardul ' foiţă seroasă care tapetea!ă pereţii cavităţilor, asiur#ndnete!i$ea suprafeţelor ce vin #n contact cu s#ne#e circulant. uprafatalipsita de asperitati este o conditie o"liatorie pentru prevenirea depunerii de"rina şi for$area de tro$"usuri in cavitatile cordului3

% in stratul $ilociu adaposteste tesutul nodal% la nivelul oriciilor atrio%ventriculare şi oriinii $arilor artere, foiţa

endocardică se răsfr#ne pe sc)eletul "ros al valvelor cardiace.%. Care sunt tipurile mor&olo'ice si &unctionale de miocard

. Contractil sau 5de lucru6 sau adult ' constituie cea $ai $are parte a$iocardului3

+olul $aor ' contractia, care per$ite reali!area functiei de po$pa2. 1$"rionar ' tesutul ecito%conductor ' cu rol de enerare, iniţiere şiconducere a ecitaţiei auto$ate, rit$ice a ini$ii3 % este for$at din noduli, fascicule, tracturi si reţele

(. Mica circulatie) cum se mai numeste* care este circuitul* ce rol are

7ica circulatie se $ai nu$este circulatia functionala sau pul$onara8riine #n Vd, pleacă arterele pul$onare, aun la plă$âni cu C82 ,de laţesuturi pleacă venule, vene, aun #n venele pul$onare cu 82 şi aun #n As.+olul: propulsea!a sanele catre pla$ani. *unctionea!a le presiuni $ici sivolu$e $ari

+. Marea circulatie) cum se mai numeste* care este circuitul* ce rol are7area circulatie se $ai nu$este circulatia siste$ica


2/19

8riine #n Vs, pleacă aorta cu 82, se ra$ică, aun la ţesuturi, se reali!ea!ăsc)i$"ul de a!e, pleacă venule, se for$ea!ă venele cave ce se desc)id #n Ad+olul: propulsea!a sanele in siste$ul arterial. *unctionea!a le presiuni $ari sivolu$e $ai $ici

,. Care sunt centrii de automatism cardiac la om) unde se 'asesc* cumse numesc* ce ritmuri 'enerea-a9n cordul u$an eistă trei centri de auto$atis$ ierar)i!aţi funcţional /dupafrecventa de enerare a sti$ulilor0 care pot #ntreţine activitatea ini$ii.Nodulul sinoatrial (NSA - Keith-Flack) % Centrul principal de auto$atis$ alcordului u$an. %ocali!at in peretelesuperoposterior al atriului drept, la locul de varsare al venei cave superioare,i$ediat su" epicard %;enerea!a sti$uli cu o frecventade $in ? rit$ sinusal /datorita franei vaale0 @ ipsa franei vaale

deter$ina o frecventa de 2= s>$in

Nodulul Atrioventricular (NAV - Aschof-Tawara – marea sinapsa a

inimii)%centru secundar de auto$atis$ /9n conditii patoloice, cand A estele!at sau caile de leatura dintre cei 2 noduli sunt intrerupte0 %ocali!at in portiunea infero%posterioara a septului interstitial, in !onadenu$ita anato$ic triun)iul lui Boc) %enerea!a rit$ul nodal, cu o frecventa de 4= ' $in

Fasciculul is si reteaua !urkin"e% centru tertiar de auto$atis$ /9n conditiipatoloice, cand centrii superiori nu $ai e$it sau caile de leatura atrio%ventriculare sunt "locate si apar "locurile atrio%ventriculare0 %*asciculul is ia nastere din portiuneainferioara a AV, are un trunc)i co$un lun de 2= $$ situate pe suprafatasuperioara dreapta a septului interventricular, apoi se divide in 2 ra$uri unadreapta, $ai luna si $ai su"tire, care se desfasoara printr%o retea la nivelulV- si o ra$ura stana care dupa ce perforea!a septul interventricular sedivide la randul ei intr%un ra$ postero%inferior si un ra$ antero%superior,ecare dintre acestea dand nastere unei retele co$plete care se distri"uie V

%+eteaua &urDine este constituita dinulti$ele ra$icatii ale tesutului specic, patrunde profund in rosi$ea$iocardului ventricular, conectandu%se inti$ cu "rele $iocardice contractile % ;enerea!a sti$uli cu o frecventa de2E%(E s>$in.? rit$ idioventricular

. Care este centrul principal de automatism al cordului uman* unde se

'aseste* cu ce &recventa emite si cum se numeste ritmul 'enerat


3/19

odulul sinoatrial /A % Beit)%*lacD0 % Centrul principal de auto$atis$ alcordului u$an. %ocali!at in peretelesuperoposterior al atriului drept, la locul de varsare al venei cave superioare,i$ediat su" epicard

%;enerea!a sti$uli cu o frecventade $in ? rit$ sinusal /datorita franei vaale0 @ ipsa franei vaaledeter$ina o frecventa de 2= s>$in

1/. 0odulul atrioventricular) unde este situat si ce rol are in situatii

-iolo'iceodulul Atrioventricular /AV % Asc)oF%GaHara ' $area sinapsa a ini$ii0%ocali!at in portiunea infero%posterioara a septului interstitial, in !onadenu$ita anato$ic triun)iul lui Boc) %9n conditii nor$ale, !ioloice, rolul AV este de a conduce, cu intar!iere

sti$ulii veniti de la A catre ventriculi11. 0odulul atrioventricular) ce rol are in situatii patolo'ice

9n conditii patoloice, cand A este le!at sau caile de leatura dintre cei 2noduli sunt intrerupte: AV devine centru secundar de auto$atis$

1!. Fasciculul 2is si reteaua 3ur4in"e) ce rol au in situatii -iolo'ice9n conditii nor$ale, !ioloice, rolul fasc. is si a retelei &urDine este de aconduce sti$ulii la nivelul cordului cu vite!e $ari.

1#. Fasciculul 2is si reteaua 3ur4in"e) ce rol au in situatii patolo'ice9n conditii patoloice, cand centrii superiori nu $ai e$it sau caile de leaturaatrio%ventriculare sunt "locate apar "locurile atrio%ventriculare, cand:*asciculul is si reteaua & devin centru tertiar de auto$atis$

1$. Care sunt centrii potentiali de automatism din cordul uman* cand

intra in activitate ei si cum se numesc ritmurile 'enerateodulul sinoatrial /A0 repre!intă centrul nor$al, !ioloic de auto$atis$ lacordul u$an, ceilalţi doi centri ind de re!ervă, potenţiali. Centrii potentialipreiau co$anda ini$ii nu$ai #n situaţii patoloice. Acestia sunt: AV,*asciculul is si +eteaua &urDine.NAV % in conditii patoloice, cand A este le!at sau caile de leatura dintrecei 2 noduli sunt intrerupte: AV devine centru secundar de auto$atis$ % enerea!a rit$ul nodal, cu o frecventa de 4= ' $in %dupa locali!area centrului de auto$atis$ in AV pot eista ( ra$uri

nodale: %supranodal %$e!onodal %inferonodal*recventa ra$ane aceeasi, indiferent de !ona in care este enerat sti$ulul@


4/19

Fasciculul is si reteaua !urkin"e: %devin centru tertiar de auto$atis$ inconditii patoloice, cand centrii superiori nu $ai e$it sau caile de leaturaatrio%ventriculare sunt "locate si apar "locurile atrio%ventriculare %enerea!a sti$uli cu o frecventa de2E%(E s>$in.? rit$ idioventricular @@

ti$ulii enerati aici co$andă contracţia ventriculilor, dar nu se trans$itretrorad si la atrii.

1%. Ce ioni 'enerea-a potentialul de repaus si care este sensul de

mi'rare&otentialul de repaus este deter$inat de euul de B si de iesirea aI%uluidin celula.arcinile po!itive de pe fata eterna sunt date de euul de BI si de pre!entaaI%uluiarcinile neative de pe faţa internă a $e$"ranei sunt date de anioniiproteici, sulfati şi fosfati, ră$aşi sinuri, fără BI%ul care%i neutrali!a electric.

1(. Ce ioni 'enerea-a potentialul de actiune si care este sensul demi'rareAplicarea unui sti$ul cu intensitate pra va produce un raspuns 5tot sauni$ic6 din partea $iocardului.&ri$ul eveni$ent #n enerarea potenţialului de acţiune #l constituie creşterea"ruscă a per$ea"ilităţii $e$"ranei, ca ur$are a desc)iderii canalelor rapidepentru aI, ceea ce are ca re!ultat $icşorarea diferenţei de potenţial cu 'E$V. 9n acest $o$ent se atine potentialul pra /%J= %E ? %KE $V0. Acu$ sedesc)id canalele rapide pentru aI, dependente de volta, iar aI va intrarapid, 5#n avalanşă6, aducând un surplus de sarcini po!itive, care vor inversa

polaritatea iniţială ? depolari!are9ntrarea aI% ului #n celulă, rapid, pasiv deter$ina o depolari!are cedepăşeşte cu IE I2= $V valoarea = /Lovers)ootM0.a for$area varfului &A, peste = $V până la I2=%I(= $V participă şi canalelede calciu, care se desc)id. 9ntrarea aI se opreşte "rusc. Această oprire"ruscă se datoreşte #nc)iderii porţii de inactivare a canalului de aI.

1+. Fa-e ale potentialului de repaus care au loc prin mecanisme pasive %fa!a = a depolari!ării /aI intră şi B I iese0 %fa!a 9 a repolari!ării /B I iese şi Cl% intra0 %fa!a 99 a repolari!ării /Ca2I intră, B I iese 0 %fa!a 999 a repolari!ării /B I iese3 po$pa de aI % BI0

1,. Fa-e ale potentialului de actiune care au loc prin mecanisme

active transmem5ranare%fa!a 9V a repolari!ării /po$pa AG&%a!ică scoate ( aI şi introduce 2B I0 %perioada postpotenţialelor


5/19

1. Amplitudinea si durata potentialului de actiune la nivelul 5rei

miocardice &otenţialul de acţiune ?I2= I(= $V /varf0 9ntrarea aI%ului in celula rapid, pasiv deter$ina o depolari!are ce depasestecu IE I2= $V valoarea = /overs)oot0

!/. 6aloarea potentialului de repaus* transmem5ranar la nivelul 5reimiocardice &otenţialul de repaus ? %N= ' J= $V

!1. Enuntati le'ea Mare7În ti$pul sistolei $iocardul este inecita"il, este refractar la sti$uli3ecita"ilitatea reapare către sfârşitul sistolei la sti$uli puternici şi se refaceco$plet #n diastolă

!!. 8eniti e9trasistola!#. Enumerati proprietatile miocardului si indicate &unctia

corespun-atoare in lim5a 'reaca vec:e; %rit$icitate şi auto$atis$ % funcţia cronotropă,cronotropis$ul

%conducti"ilitate % funcţia dro$otropă, dro$otropis$ul %ecita"ilitatea % funcţia "at$otropă, "at$otropis$ul %contractilitatea % funcţia inotropă, inotropis$ul %tonicitatea % funcţia tonotropă, tonotropis$ul

!$. Care sunt proprietatile tesutului em5rionar< e9citoconductor%auto$atis$ si rit$icitate%ecita"ilitate%conducti"ilitate

!%. Care sunt proprietatile miocardului de lucru


6/19

-ro$otropis$ul sau conducti"ilitatea este proprietatea $iocardului de aprelua sti$uli la focarule de auto$atis$ si de ai conduce in toata $asa.Conducti"ilitatea este: % specica /tesutul ecitoconductor, vite!e $ari0 %nespecica /ep)aptica din aproape in aproape, $iocard adult%de lucru, vite!e

$ici0#/. Care este e&ectul stimularii S0 ve'etative parasimpatic asupra

&unctiei dromotropeti$ularea "relor veetative parasi$patice, prin inter$ediarul c)i$icacetilcolina are eFect dro$otrop neative, alunind trans$isia sti$ulilor, inspecial vaul stan la AVa nivel trans$e$"ranar, acetilcolina creste per$ea"ilitatea $e$"ranarapentru B I si produce )iperpolari!are, deci creste praul de ecita"ilitateintar!iind astfel trans$iterea i$pulsului

#1. Care este e&ectul stimularii S0 ve'etative simpatic asupra &unctiei

dromotrope

ti$ularea "relor veetative si$patico are eFect dro$otrop po!itivaccelerand trans$iterea sti$ulilor. &rin inter$ediarul c)i$ic adrenalina sinoradrenalina actionea!a trans$e$"ranar reducand per$ea"ilitatea pentruB I si crescand per$ea"ilitatea pentru aI si Ca 2I deci deter$inanddepolari!are ceea ce deter$ina o scadere a praului de ecita"ilitatesi astfeltrans$iterea ecitatiei se face $ai repede

#!. 8eniti inotropismul9notropis$ul sau contractilitatea este proprietatea $iocardului de a raspundespecic printr%o contractie la sti$uli veniti din focarele de auto$atis$

##. Care este e&ectul stimularii S0 ve'etative parasimpatic asupra

&unctiei inotropeti$ularea parasi$patica se reali!ea!a prin inter$ediul vaului caredeter$ina cresterea valorii &-7 de la %E %


7/19

#(. Le'ea =re'ula> lui En'elmanC)iar si in conditiile unui sti$ul precoce ur$at de o contractie precoce%etrasistola, perioadele !ioloice ale ciclului cardiac sunt conservate, acest

feno$en avand c)aracter de lee#+. Le'ea ?tot sau nimic@ a lui Bodic:


8/19

derivatie unipolara cu "orna central si cu cifre ara"e,2,(,R..,< in functie delocul po!itionarii%V%spaţiul 9V intercostal parasternal dreapta%V2%spaţiul 9V intercostal parasternal stâna%V(%la $ilocul liniei ce uneşte V2 cu V4

%V4%spaţiul V intercostal pe linia $edioclaviculară stână corespun!atoare cuvarful ini$ii%VE%pe o linie ori!ontală care trece prin V4 şi intersectea!ă linia ailarăanterioară%V


9/19

%/. Conducerea atrioventriculara pe EDG) de cine este repre-entata si

ce durata are+pre!entata de: e$ent &-urata: =.=4%=.= sec

%1. Se'mentul 3) semnicatie* durata

e$nicatie: Conducerea atrioventriculara-urata: =.=4%=.= sec%!. Semnicatia alun'irii se'mentului 3

*i!ioloic% vaotonici, sportivi, la persone in varsta&atoloic% "locuri atrioventriculare% de radul 9 %de radul 99% Gip 7o"it! 9 cu perioadeuciani%WencDe"ac) %Gip 7o"it! 99 'curelatie a %fararelatie a %de radul 999

%#. Semnicatia scurtarii se'mentului 3e$ncatie: QO%passindro$ W&W / WolF &arDinson W)ite0 prin fasciculul &aladino%Bent /"O%passAV0indro$ ; /oHn%;anon%evine0 prin fasciculul Xa$es /"O%pass A0*ascicul 7a)ai$ /"O%pass *ascicul is si reteaua &urDine0

%$. 8epolari-area ventriculara de cine este repre-entata pe EDG si ce

durata are1 repre!entata de: co$pleul T+s-urata: =.=


10/19

+? depolari!area Vs? depolari!area V-

%,. Comple9ele epicardice) mor&olo'ie semnicatia undelor9n V,V2% co$ple epicardic drept de tip rr? depolari!area septului si a V-?depolari!area V9n V(,V4% co$ple ec)idifa!ic !ona de tran!itie de tip +9n VE,V

-enitie: -epolari!area si repolari!area ventriculara sau sistola electricaCo$ponente: interval TG, cuprinde T+s, se$ent G si unda G-urata: =.24%=.42 sec

(#. Repolari-area ventriculara* de cine este repre-entata pe EDGe$ent G / repolari!are pasiva,lenta0 si unda G/ repolari!are nala, activa,rapida0

($. Se'ment S) semnicatie* punct de "onctiunee$ent G? inceputul repolari!arii ventriculare% fa!a de repolari!are pasiva,lenta%&unctul de onctiune se aa pe linia i!oelectrica%supradenivelat pana la =.( $V in V2V(%su"denivelat pana la =.=E $v in restul derivatiilor

(%. Se'ment S pat:olo'ic) aspect* semnicatie7odicari pri$are:%afectiuni coronariene% sindroa$e de tip isc)e$ic


11/19

%efectul diitali!arii cornice %tul"urari )idroelectrolitice7odicari secundare: %t su"denivelat, G neativ si asi$etric %9nsotesc $odicarile pri$are de depolari!are dinV-, V, Q+-, Q+, 1trasistole ventriculare, W&W

7odicari $ite: pri$are si secundare% la supraincarcari ventriculare $ari((. nda ) semnicatie si caracteristici EDG< durata* amplitudine*mor&olo'iee$nicatie: repolari!area nala ventriculara% fa!a de repolari!are active,rapida-urata: =.E%=.(= secA$plitudine: %in plan frontal: >N, >2 din a$plitudinea co$pleului T+s %9n plan ori!ontal: >4 ,>2 din a$plitudinea co$pleuluiT+s7orfoloie: asi$etrica: panta ascendenta $ai lenta sic ea descendenta $aia"rupt

(+. Modicari patolo'ice ale undei 7odicari pri$are:%afectiuni coronariene% sindroa$e de tip isc)e$ic %efectul diitali!arii cornice %tul"urari )idroelectrolitice: %)ipercalce$ii G rotunite %)ipocalce$ii Gsi$etric, inalt, ascutit7odicari secundare: %t su"denivelat, G neativ si asi$etric %9nsotesc $odicarile pri$are de depolari!are dinV-, V, Q+-, Q+, 1trasistole ventriculare, W&W

7odicari $ite: pri$are si secundare% la supraincarcari ventriculare $ari

(,. E9presia EDG a unui in&arct acut de miocard%?necro!a%$odicari de se$ent G supra>su"denivelat? le!iuneepicardica>endocardica%$odicari de unda G si$etrica, po!itiva sau neative? isc)e$ie

(. Frecventa normala cardiaca la adult* la nou nascut* la copilul peste

1 an si peste % ani9n repaus, frecventa cardiaca: K=%KE "atai>$in la adult si $ai crescuta lacopii: nou nascuti: (=%E= "atai>$in, copil peste an: ==%(="atai>$in,

copil peste E ani: ==%="atai>$in+/. HLimite ale &recventei cardiace la e&ortul -ic* &unctie de starea de

antrenamenta cordul in eFort !ic de"itul cardiac creste parallel cu frecventa cardiacpana la valori cuprinse intre K=%2== "atai>$in

+1. a:icardia sinusala) cau-e* aspect EDG* consecinteCau!e: sti$ulare si$patica, e$otii,efort !ic, fe"ra, drourile, )ipertiroidis$,ane$ii, )e$oraii, infectii, patoloie cardiacConsecinte aspect 1B;: se scurtea!a durata ciclului cardiac, se$entelor,intervalelor si foarte putin a undelor, & devine $ai a$plu $ai ascutit si unda G$ai aplati!ata

+!. Bradicardia sinusala) cau-e* aspect EDG* consecinte


12/19

Cau!e: ti$ulare parasi$patica, la sportivii de perfor$anta, )ipertiroidis$,)iperpotase$ie, )iperter$ie, intoicatie cu diitala,trata$ent cu \%"locant,patoloie cardiacConsecinte aspect 1B;:se alunesc se$entele,intervalele, foarte putinundele

+#. Caracteristici EDG ale 5rilatiei atrialeipsa undei & si inlocuirea cu 5f6, undele 5f6 si 5*6 se vad in av* si v $ai "ine,distanta dintre co$pleele T+s e ineala, *recventa pt atria intr%o for$a carenu este su" trata$ent e de 4==%$in

+$. Care sunt miolamentele contractile ale sarcomerului Actina%$icrola$ente su"ţiri 7io!ina%$icrola$ente roase

+%. Care sunt proteinenele modulatoare ale contractiei sarcomerului Groponina şi tropo$io!ina, ] si \ actina

+(. Sistola ventriculara) &a-e* durate* evenimente valvulare* sensul

cur'erii san'elui-urata: =,( sec*a!e:% perioada de preatire de la inceputul co$pleului T+s pana la 7#G#3durata =.=K sec 3 se inreistrea!a doar prin cateteris$ cardiac %perioada istolei i!ovolu$etrice/?contractia i!ovolu$etrica0de la 7#G# la&dAd 3 durata =.=Esec3 valvele atrioventriculare sunt inc)ise si prin punerea intensiune a "relor $iocardului va creste presiunea intraventriculara reusindsa eali!e!e sau c)iar sa depaseasca presiunea din vasele $ari. 9n acest$o$ent se desc)id valvele si$oide, ordinea de desc)idere este: &d?PAd siincepe ur$atoarea fa!a adica: % sistola i!otona care are doua perioade% eectie rapida /=.=J sec0 % eectie lenta /=.%=.(sec0

++. Sistola atriala< durata* sensul cur'erii san'elui-urata: =.%=.E sec

&rin tensionarea $iocardului atrial creste presiunea intraatriala, e epul!ata=^ din cantitatea de sane. Contri"utia acestei fa!e: creste cand crestefrecventa cardiaca si se reduce f $ult u$plerea lenta ventriculara. Volu$ul desane care se aseste la sfarsitul sistolei atriale in ventriculi ?6voltelediastolic6 /(= $l03 presiunea se $ai nu$este presiune telediastolica sidiferenta pt :V-?


13/19

din vasele $ari depaseste presiunea din ventriculi si se inc)id Aorta si&ul$onara?P scade "rusc presiunea in ventriculi %relaarea i!ovolu$etrica A#?PGd7d3 durata =.=Nsec. Goate valvelesunt inc)ise, presiunea in ventriculi scade spre = sau valori usor neative?Pdesc)iderea valvelor atrioventriculare G apoi 7

%u$plere ventriculara%rapida =.%,( sec sanele trece "rusc din Atriiin Ventriculi, aproi$ativ2>( din cantitatea de sane %lenta =.J%=.2E sec aproi$ativ >( dincantitatea de sane%sistola atriala: =.%=.E sec, &rin tensionarea $iocardului atrial crestepresiunea intraatriala, e epul!ata =^ din cantitatea de sane. Contri"utiaacestei fa!e:creste cand creste frecventa cardiaca se se reduce foarte $ultu$plerea ventriculara . Volu$ul de sane care se aseste la sfarsitul sistoleiatriale in ventriculi ?6vol telediastolic6 /(= $l03 presiunea se $ai nu$estepresiune telediastolica si diferenta pt :V-? in atrii si ventriculi

sistolă diastolă

atriu drept 4%< =, ± 2 $$

atriu stân


14/19

c ? vol. sist. ν?100

22

2×

−

⋅

venosarterial OO

Oν

? E%$inut

,(. 6aloarea de5itului cardiac la e&ort -icÎn efort c/de"itul cardiac0 aune la 2E%(= l>$in

,+. Z'omotele cardiace) ce sunt* care sunt* unde se asculta-enitie: _o$otele cardiac sunt vi"ratii audi"ile deter$inate defeno$ene )e$odina$ice ale ini$ii si vaselor $ari, in ti$pul unui ciclucardiacunt sistolice si diastolice si se asculta in cele 4 focare de ascultatie.

_o$otele pot percepute prin $etoda ascultatiei cu stetoscopul saudirect cu pavilionul urec)ii pus pe torace.

,,. Componente valvulare cuprinse in -'omotul I 7 # G # &dAd

,. Componente valvulare cuprinse in -'omotul IIA # & # Gd7d

/. Focarul de ascultatie si diametrul oriciului mitral *ocarul $itral%spaţiul E intercostal pe linia $edioclaviculară stână -ia$etrul superior%(2 $$ -ia$etrul inferior%2< $$

1. Ce &a-a a ciclului cardiac este intre Mitrala inc:idere si Aorta

desc:idereistola i!ovolu$etrica

!. Ce &a-a a ciclului cardiac este intre Aorta inc:idere si Mitrala

desc:idere -iastola ventriculară

#. Focarul de ascultatie si diametrul oriciului tricuspidian*ocarul tricuspidian%porţiunea inferioară a sternului, aproape de oncţiunea cuapendicele ifoid -ia$etru?(E $$

$. Focarul de ascultatie si diametrul oriciului aortic *ocarul de ascultaţie aortic%#n spaţiul 99 parasternal stâna

-ia$etru 2=%2( $$%. Focarul de ascultatie si diametrul oriciului pulmonar*ocarul pul$onar%spaţiul 2 parasternal stâna -ia$etrul 2=%2( $$

(. Focarele de ascultatie pentru -'omotele cardiace%a "a!a ini$ii: focarul aortic in spatiul 99 parasternal drept, focarulpul$onarei e si$etric cu el3 a "a!a ini$ii se aude $ai "ine !o$otul 99%a varful ini$ii: focarul $itral in spatial V intercostals pe linia$edioclaviculara stan corespun!ator cu apeul3 cu electrodul V43 avarful ini$ii se aude $ai "ine !o$otul 9 datorita 7 N=^ din !o$otul 9%*ocarul tricuspidian in partea inferioara a ternului aproape cu

onctiunea cu apendicele ifoidAlte focare:% *ocarul 1+Q% spatial 999 intercostal parasternal stan


15/19

% *ocarul Aria $e!ocardica% spatiul 9V parasternal stan

+. Accentuarea si diminuarea -iolo'ica a -'omotelor cardiac%a tineri cu perete t)oracic su"tire%9n e$otii /ta)icardie0%ta)icardie din eFort !ic%)ipertiroidis$ arterial si pul$onar7ai di$inuate:%la varstnici /care au e$!e$ pul$onar0%in ca! de colectii purulente si pericardice%!o$ote dedu"late /dedu"lari ale !o$otelor 9 si 990 _o$otul 9 aparededu"lat de la sfarsitul epirului si inceputul inspirului la tineri,dedu"larea !ioloica a !o$otului 99 cand e un decala $ai P=.=2 sec

intre Ad

,. Le'ea &undamentala a :emodinamicii 2a'enl? factor eo$etric dependent de vas

`? factor reoloic /vasco!itatea sanelui0

*actorul eo$etricI *actorul reoloic ? re!istenta periferica

. Sectoarele :emodinamice ale sistemului de inalta presiune iste$ul de #naltă presiune % de la valvele si$oide până la sncterulprecapilar/siste$ul re!istiv0

1//. Sectoarele vasculare din sistemul de "oasa presiune ectorul de oasă presiune % de la sncterul precapilar la atriu drept ectorul capilar % de sc)i$" ectorul venos ' capacitiv

1/1. ipuri de cur'ere ale san'elui prin vase%Curere la$inara /linistita, econo$ica, silentioasa, pierderea de presiune eproportional cu de"itul, straturile de lic)id sunt paralele intre ele3 frecarea e$ica cea $ai $arevite!a e in aul tu"ului0%Curere tur"ulenta /neecono$ica, straturile de lic)ide sunt dispu!ede!ordonat, frecarea e $are, iar pierderea de presiune e proportional cude"itul la patrat0


16/19

1/!. Rolul arterelor-atorita structurilorelastice nu opun re!istenta la u, se destind usor, avandrolul de a transfor$a uul de sane inter$itent enerat de sistola si diastole,in u continuu pulsatil in lunul vaselor. 1lasticitatea peretilor arteriali,

adevarate 5cistern de presiune6 transfor$a cresterile presionale inter$itentein u continuu

1/#. Factorii de care depinde circulatia san'elui in artere *actorul central % forţa de contracţie a ini$ii *actorul periferic % re!istenţa din peretele arteriolar Cantitatea de sâne din vas Vâsco!itatea sânelui şi cali"rul $uscular

1/$. Ce metode utili-ati pentru aprecierea unei o5structii la nivelul

unui trunc:i arterial mare 1co%-oppler, pletis$orae, reorae

1/%. Care sunt &actorii :emodinamici de care depinde tensiunea

arteriala *actorul central % c*actorul periferic % re!istenţa depinde de sectorul re!istiv, vâsco!itate,cantitate de sâne din vas, elasticitatea pereţilor vasculari.

1/(. ensiunea arteriala normala %sistolică =%4= $$, 4 '< B&a i$ita inferioară = $$ la "ăr"aţi şi =E $$ la fe$ei %diastolică


17/19

proressive a $ansetei, denu$it de BorotDov ton arterial, corespunde valoriipresiunii sistolice /$ai$e0, care depasind forta oponenta din $anseta,fortea!a sanele sa se deplase!e prin reiunea co$pri$ata. Cu catdeco$pri$area se apropie de valoarea presiunii $ini$e, cu atat arterara$ane $ai $ult ti$p desc)isa, uul este $ai $are si !o$otele% suurile%

$ai puternice. 9n $o$entul in care se aune la nivelul presiunii diastolice/$ini$e0, !o$otele di$inua "rusc in intensitate

11!. E9plicati ce au-iti daca puneti un stetoscop la plica cotului =&ara

compresie pe artera 5ra:iala>-aca se plasea!a stetoscopul la plica cotului pe artera "ra)iala, in conditiile incare nu eista presiune in $anseta aparatului de tensiune, nu se aude ni$ic,deoarece curerea sanelui prin artere e linistita, de tip la$inar

11#. HCum poate A la 'ravide* dupa trimestrul II de sarcina si de cea ravide tensiunea arteriala creste pentru ca

11$. 6ite-a undei pulsatile

V ? T

S

?

( )'

T T

x z y

−

−+

%distanţa /c$0 de la carotidă la furculiţa sternală O%distanţa de la furculiţa sternală la o$"ilic !%distanţa de la o$"ilic la transductor pentru artera fe$urală G%ti$pul de propaare al pulsului carotidian &C G%ti$pul de propaare al pulsului fe$ural &* Arterele $ari % aortă 4$>s Arterele periferice % < $>s

11%. Care este &recventa pulsului in repaus si in e&ort*recventa pulsului reecta frecventa contractiilor ventriculului stan.Valoarea nor$al: K=%N= "atai>$in

&oate crescuta /pulsus freTuens%ta)icardie0 sau sca!uta /pulsus rarus%"radicardie0

11(. Rolul venelorColectare si aprovi!ionare cu sane a cordului, $entine un volu$ sanuine dere!erva

11+. Factorii de care depinde circulatia san'elui in vene %diferenţa de presiune dintre capătul venos al capilarelor/E $$0 şi atriuldrept /2 $$ 0%presiunea )idrodina$ică din siste$ul arterial%forţa de aspiraţie centrală % aspiraţia cardiacă şi toracică%$işcările respiratorii

%contracţia i!otonă şi i!o$etrică%forţa ravitaţională%tonusul capilar%pre!enţa valvulelor pe traiectul venelor inferioare

11,. H6aloarea normala a presiunii venoase la nivelul atriului

drept*mem5relor in&erioare* e9tremitatii ce&aliceValoarea nor$al la plica cotului in clinostatis$: 4%2c$ 28/ dupa 7orit! si

Ga"ora0 sau N $$ /cu valori ceva $ai $ici la fe$ei si la persoanele in


18/19

varsta0. 9n ortostatis$, ind o presiune de tip )Odrostatic, la $e$"releinferioare creste $ult% pana la 2 c$ 28 la la"a piciorului

11. In ce sector vascular este cea mai mare re-istenta În sectorul de #naltă presiune%sectorul arteriolar

1!/. In ce sector vascular este cel mai mare pat vascular

În sectorul venos


19/19

%de tip si$patic: ta)icardie, )ipertensiune arteriala, ta)ipnee, tre$uraturi$usculare

1!,. Simpaticul) intermediar c:imic< receptorii pe care actionea-a*e&ecte asupra proprietatilor miocarduluiAdrenalina sti$ulea!a receptorii alfa, "eta si "eta 2. ti$ularea receptorilor"eta pe $iocard are drept consecinta eFect inotrop po!itiv. -upa adrenalinacreste presiunea sistolica, dar scade presiunea diastolica, datorita sti$ulariireceptorilor "eta /care produc vasodilatatie$usculara, coronariana,cere"rala0&rin scaderea presiunii diastolice, scade re!istenta periferica, decicreste de"itul la periferie.oradrenalina sti$ulea!a receptorii alfa si 2 deter$inand vasoconstrictieenerali!ata care deter$ina la randul ei cresterea presiunii sistolice sidiastolice, deci cresterea re!istentei periferice si scaderea uului de saneperiferic1!. Care este e&ectul stimularii simpaticului asupra cordului % efect cronotrop po!itiv % creşte per$ea"ilitatea celulelor & pentru aI şiCa2I cu accelerarea pantei lente diastolice a depolari!ării % efect dro$otrop po!itiv % creşte vite!a de conducere prin AV şi fascicululis1#/. 3rincipalele -one ree9o'ene cu rol in re'larea cordului si

vaselorCrosa aortică, sinusul carotidian, atrii, ventriculi, trunc)iul arterei pul$onare,ra$ura dreaptă şi ra$ura stână a arterei pul$onare.1#1. Ce este un ree9 depresor* cand se produce* de cine este

mediat si ce determina1#!. 8ati e9emple de ree9e depresoare si descrieti arcul ree9.1## Ce este o manevra va'ala* cand se e9ecuta si care sunt

re-ultatele1#$. Enumerati su5stantele cu actiune vasodilatatoare %acetilcolina %)ista$ina %"radiDinina

%1-+*/factorul endotelial de relaare0 %*A/factorul atrial natriuretic0 %adeno!ina

%&;%1, &;%12, &;%92 %cata"oliţi aci!i, C82, V9&, su"stanţa &1#%. Enumerati su5stantele cu actiune vasoconstrictoare %catecola$inele%serotonina%aniotensina%A-%&;%*,&;%*2%Gro$"oan /GSA20%1-C*/factor de contracţie a $usculaturii netede vasculare0%neuropeptidul b

barem fizio 2

Documents