balaban - partea v

5/10/2018 Balaban - Partea V

1/14

PARTEA A CINCEAControlul compasului la bord

Determinarea completa a deviatiilor compasului magnetic.Contro.ul corecfiel compasului


2/14

DETERMINAREA COMPLETA25 A DEVIATIILOR COMPASULUI MAGNETIC.CONTROLUL CORECTIEI COMPASULUI

1 Consicleratii intro ductive. Preg itirea navei pentrudete rm inarea dev la tiilo rAsa cum s-a ararat la capitolele 3 ~i 4, elementul de baza in navigatie este deter-

minarea directiilor in orizontul adevarat, a drumului pentru deplasarea navei in sigu-ranta spre punctul de destinatie si a relevmentelor, folosite la rezolvarea problemelorde pozitie in navigatia costiera,

Utilizarea compasului magnetic pentru determinarea directiilor adevarateimpune cunoasterea deviatiilor. Compensarea reduce deviatiile magnetice, insll nu leanuleaza. De aceea, dupa compensarea compasului magnetic se procedeaza la deter-minarea deviatiilor riimase; marimile deviatiilor determinate se inscriu in tabela dedeviatii pentru drumurile compas de la 00 - 3500, din 100 in 100, folosita in navi-gatie pentru convertirea drutnurilor ~i relevmentelor.

Deviatiile unui compas magnetic variaza insa functie de latitudinea magnetics,la tncarcarea unor marfuri cu proprietati magnetiee, dupa efeetuarea unor reparatii lacorpul navei etc. (vezi cap. 3, 4, pet. 4); de aceea, operatiunea de determinare com-pleta a deviatiilor se impune de fiecare data cand observatiile de control arata ca valo-rile acestora difera cu mai mult de 0.5 fata de cele inscrise in tabela de deviatii.

in principiu, deviatiile se determina prin efectuarea unei giratii complete cunava si folosirea unui procedeu care sa permita stabilirea valorii deviatiilor in dru-murile compas din 10 in 10; aceste procedee pot fi grupate astfel: 1 - Procedee dedeterminare a deviatiilor prin compararea relevmentelor, care folosesc relatia decalcul (3-27): S=Rm-Rc.

Dintr-o pozitie cunoscuta, se determina relevmentul Ra la un obiect departatsau azimutul unui astru; Ra se converteste in Rm folosind relatia (3-23): Rm - Ra=d. Pe timpul giratiei, din 100 in 100, se mascara relevmentul compas Rc la obiect sauastru; deviatiile se calculeaza din relatia (3-27).

Din randul acestor procedee de' determinare a deviatiilor, in practica navigatieise folosesc indeosebi urmatoarele:

- cu un obiect departat de azimut cunoseut;- cu un obieet departat de azimut necunoscut;- cu observatii la Soare.

2 - Procedee de determinare a deviatiilor prin compararea drumurilor, care aplicarelatia de calcul (3-27'):S=Dm-Dc.

599


3/14

Pe timpul giratiei, din 10 in 10, se citeste simultan Dg, drumulla giroeompascu D' c, drumul la un compas magnetic eu deviatii cunoscute ~i De, la compasulmagnetic ale carui ,deviatii trebuie determinate.

Dg sau D'c se converteste in drum adevarat Da folosind relatiile:Da = Dg +!!.g (relatia 4-22);Da =D' c + 0 + d sau Da =D' c + ! ! . C (relatia 3-21 ).Da se converteste apoi in drum magnetic Dm prin relatia (3-19): Dm = Da - d;

din l!..m ~i De se calculeaza apoi deviatiile.In practica navigatiei, procedeele folosite pentru determinarea deviatiilor princompararea drumurilor sunt:

- cu girocompasul; acesta este procedeul care se aplica eel mai freevent la bor-dul navelor maritime comerciale;- cu un compas magnetic ale carui deviatii sunt cunoscute.La bordul navelor maritime comerciale determinarea deviatiilor se efectueaza decatre ofiterii de punte, sub conducerea comandantului navei,Determinarea deviatiilor compasurilor magnetice de la bord se impune a fi exe-cutata in urmatoarele situatii:- dupa compensare, pentru determinarea deviatiilor ramase;- dupa lucrari de reparatii la corp, pe doc sau in stare de plutire, de 0 amploaresi 0 tehnologie care sa faca posibila schimbarea magnetismului navei, deci a devi-

atiilor;- dupa incarcsri saudescarcari (totale sau partiale) de marfuri cu proprietatimagnetice (minereu de fier, laminate de otel, fonta etc.);- dupa operatiuni de incarcare sau descarcare efectuate cu macaralc electro-magnetice;- de fiecare data cand pc timpul navigatiei se constata ea deviatiile au 0 dife-

renta mai mare de 0.5 talli de valorile tnscrise in tabela de deviatii (ca urmare avariatiei magnetismului navei in timp, schimbarii apreciabile a latitudinii magneticeetc.).Deterrninarea deviatiilor trebuie sa asigure 0 precizie in limitele de 0.5.Alat precizia indicatiilor compasurilor magnetice, cat si ale girocompasului,

trebuie verificata tnsa pc timpul navigatiei; operatiunea este cunoscuta sub denu-mirea de controlul corectiei compasului.Controlul corectiei compasului se efectueaza prin compararca relevmentelor,folosind relatiile:

! ! . C = Ra - Rc (relatia 3-28), pentru compasul magnetic. Valoarea deviatiei sestabileste din relatia (3-18): 0 = !!.c - d; marimea deviatiei astfel determinara pentrudrumul in care se navigd se compara cu valoarea deviatiei din tabeld.

dg = Ra - Rg (relatia 4-23), pentru compasul giroscopie.Controlul corectiei eompasului se eiectueaza prin urmatoarele procedee:- eu aliniamente;- prin determinarea punctului navei eu observatii eostiere independente decompas;- eu observatii astronomice.T n afara acestor controale prin observatii, erorile grosiere ale girocompasuiui

care apar accidental, ca urmare a unor defectiei de functionare, de natura electricdsau mecanicd, se verified prin compararea continua a indicatiilor compasuluigiroscopic cu ale celui magnetic.600


4/14

Determinarea deviatiilor se executa in conditii hidrometeorologice favorabile;pentru navele de tonaj mediu, de exemplu, se recomanda ca intensitatea vantului sanu depaseasca forta 4, iar starea marii sa nu depaseasca gradul 1.

Cand deviatiile se determina printr-un procedeu care Ioloseste compararearelevmentelor, este necesar ca vizibilitatea sa fie buna.

Daca determinarea deviatiilor se impune a fi executata In conditii de vizibilitatelimitata sau pe timpul noptii, situatie destul de frecventa in practica exploatariinavelor maritime comerciale, se foloseste procedeul prin compararea drumurilordupa indicatiile girocompasului.

Obtinerea unor rezultate bune in determinarea deviatiilor este conditio-nata de luarea a 0 serie de masuri la bord, menite sa asigure influente normaleale magnetismului navei asupra compasurilor magnetice, in conditii de navi-gatie:

- nava sa fie tncarcata astfel ca sa prezinte 0 asieta normala ~i sa nu aibainclinari transversale;

- instalatiile mobile de la bord, ca bigi, macarale, gruie, scari de bord, capacespiraie compartiment masini etc., sa fie amarate in pozitiile lor de mare. Aceeasimiisura se ia cu manevrele curente ale instalatiei de incarcare (balansine, sarrne desiguranta, lanturi etc.);

- se verifica starea compasurilor magnetice (fixarea magnetilor, a corectoriloretc.) si se indeparteaza obiectele aflate accidental Ianga acestea, care ar putea sa aibao influenta magnetica,

Mai exista si aite procedee pentru determinarea deviatiilor compasurilormagnetice, decat cele mentionate in acest capitol; cele tratate aici apreciez insa easunt cele care s-au dovedit mai utile in rezolvarea aeestei probleme in practicanavigatiei.

2 Procedee pentru determinarea devialiilor prin compararearelevmentelor

1 Cu un obiect departat de azim ut cunoscutProcedeul se aplica in conditii de vizibilitate buna. Nava, pregatita pentru

determinarea deviatiilor, se plaseaza Ia 0 distanta suficienta fata de obiect (asacum se arata mai jos) ~i se determina pozitia cu precizie, printr-o metoda inde-pendenta de compas (cu unghiuri orizontale, prin sistemul Decca, cu distante),folosind 0 harta la scara mare. Se scoate din harta relevmentul adevarat Ra laobiect, fala de pozitia determinata, care se transforms in relevment magnetic Rm(relatia 3-23):

Rm-Ra-d.Se executa doua giratii, cate una in fiecare bord, c a t mai regulate si eu viteza

redusa; felul manevrei trebuie sa aiba in vedere ca erorile de antrenare a rozei sihisterezis magnetic (vezi cap. 3, 5, pet. 4) sa fie cat mai mici, egale si de semnecontrarii, pentru cele doua giratii,

601


5/14

Pentru executarea observatiilor necesare, se asigura un observator la alidada,pentru mdsurarea relevmentelor prova Rp la obiect si cate doi la fiecare compasmagnetic: unul pentru citirea drumurilor compas De, in momentul masurarii Rp si aldoiJea pentru inscrierea relevmentelor prova ~i a drumurilor compas in foaia deobservatii. Foile de observatii pentru giratia tribord si babord se pregatesc din timp,in forma prezentata mai jos.Observatiile incep dupa ce nava a intrat intr-o giratie regulata (dupa circa 600dela initierea giratiei). Observatiile constau din masurarea Rp la obiect, din 100 in 100 ,si citirea simultana a De, la fiecare compas magnetic. Operatia este condusa de catreobservatorul de la alidada. El fixeaza alidada pe cercul azimutal, din 100 in 10,functie de sensul giratiei; anunta Rp care urmeaza ("urmeazi ... grade!"), .atentie!">clind obiectul se apropie de directia relevmentului si "stop!", in momentul relevarii,La "stop!", primul observator de la compas citeste De, la precizie de 0.5; aldoilea, inscrie Rp ~iDe in foaia de observatii. Dupa terminarea celor doua giratii sicompletarea foiJor de observatii, se procedeaza la calcularea deviatiilor din relatiile:

Rc = Rp + De ~i0 = Rm - Re.Deviatiile astfel calculate se inscriu pentru fiecare giratie in parte, ca ordonate,intr-un grafic (fig. 25-1), in care pe axa absciselor sunt trecute drumurile compas, din10 in 10; se unesc varfurile ordonatelor, elirninand cu atentie punctele determinatede eventualele observatii eronate, astfel ca curba sa aiba 0 variatie cat mai apropiatade 0 armonica ~ise obtin in acest mod curbele de deviatii pentru giratia La tribord sibabord (fig. 25-1).Diferentele de ordonate (de deviatii) ale celor dona curbe sunt determinate desuma erorilor de antrenare a rozei ~i histerezis magnetic. Daca cele doua giratii aufost executate cu aceeasi viteza si acelasi unghi de carmi, erorile giratiei la tribordsunt egale si de semn contrar cu cele ale giratiei la babord. Trasand curba medie adeviatiilor, se elimina efectul celor doua erori.Se procedeaza apoi la intocmirea tabelei de deviatii pentru drumurile compasdin 100 in 10, reprezentate de ordonatele curbei medii (fig. 25-1). Din valorile De siOdin tabela de deviatii re calculeaza drumurile magnetice Dm corespunzatoare, prinrelatia (3-20): Dm = DC + 0; tabela de deviatii, astfel Intocmita, pe care se noteazacompasuJ caruia apartine, data si procedeul folosit, se afiseaza in camera de navigatiepentru efectuarea convertirilor de drumuri si relevmente.

Precizia deviatiilor astfel determinate este afectata de eroarea de paralaxa subcare se vede raza de giratie a navei din obiectul observat.Considerand cli deviatiile se determina prin executarea a doua giratii opuse, sepoate demonstra ca eroarea maxima se mentine in limitele de 0 .5, dad nava sedeparteaza de obiect la 0 distanta , in mile marine, egala cu eel putin 0dati diametrulgiratiei, in hectometri (ex.: diametrul giratiei = 6 hm; nava trebuie sa se departeze deobiect la distanta de eel putin 6 Mm).De asemenea, eroarea devine minima dad relevmentele prova tncep sa semasoare cand obiectul se vede la travers (Td. sau Bd.); in acelasi moment serecomandll sa se faca ~i observatiile (independente de compas) pentru determinareapozitiei navei, folosita la calcularea relevmentului magnetic Rm.

Exemplull. in ziua de 15 februarie 1973, in punctul < p = 3715'.8 N; A= 840'.8E, la bordul min BUCURE$TI se executa determinarea deviatiilor compasului602


6/14

"g ,,_. 4- a.) t ", t ..

etalon, prin efectuarea a doua giratii si relevarea farului Galitona. Punctul navei afost determinat prin procedeul unghiurilor orizontale; din acest punct farul Galitonase afla in Ra = 35.2; dl973 = - 3.2.Deci: Ra = 35.2-d= -3.3

Rm =38.5Partial, valorile observatiilor sunt trecut in foile de observatii pentru giratia latribord # babord.

FOAIA DE OBSERV ATIlGiratia la tribord Glratia la babord

Rp Rm+Dc -Rc &

30 38.5 +3.05.5 35.520 38.5 +2.516 3610 38.5 +2.526 360 38.5 +2.036.5 36.5

350 38.5 +1.547 37340 38.5 +0.558 38330 38.5 -0.569. 39320 38.5 -1.580 40310 38.5 -2.090.5 40.5

Rp Rm+Dc -Rc s310 38.5 -3.091.5 41.5320 38.5 -2.581 41330 38.5 -1.570 40340 38.5 -1.059.5 39.5350 38.5 048.5 38.5360 38.5 -0.539 3810 38.5 +1.027.5 37.520 38.5 +1.517 3730 38.5 +2.06.5 36.5

etc. etc.Cu deviatiile astfel calculate pe foile de observatii, se traseaza curbele dedeviatii pentru giratia la tribord ~ibabord (fig. 25-1); in raport cu cele doua curbe, setraseaza curba medie a devlatiilor.


7/14

-I

o 0 0 Giro\ia Ie Td.. Giralia 10 Bd.-- Curba medie a devia\iolor

-2

-3

-4Fig. 25-1

Se scot deviatiile pentru drumurile compas, din 10 in 10, reprezentate deordonatele curbei medii si se intocmeste tabela de deviatii.TABELA DE DEVIATII-min BUCUREFICompas etalon15.02.1973

- Locul' ( q > = 3715'.8 N; A . = = 840'.8 E)- Observatiile la GalitonaD e 0 Dm D e 0 Dm0 +2.5 2.5 180 -2.0 178.010 +2.4 12.4 190 -1.2 188.820 +2.3 22.3 200 -0.6 199.430 +1.8 31.8 210 0 210.040 +1.1 41.1 220 +0.5 220.550 +0.4 50.4 230 +1.0 231.560 -0.4 59.6 240 +1.4 241.470 -1.2 68.8 250 +1.6 251.680 -1.7 78.3 260 +2.0 268.090 -2.3 87.7 270 +2.3 272.3100 -3.0 97.0 280 +2.5 282.5110 -3.4 106.6 290 +2.7 292.7120 -3.8 116.2 300 +2.9 302.9130 -4.0 126.0 310 +3.0 313.0140 -3.8 136.2 320 +3.2 323.2150 -3.6 146.2 330 +3.2 333.2160 -3.3 156.2 340 +3.0 343.0170 -2.6 167.4 350 +2.8 352.8

604


8/14

2. Cu un obiect departat de azimut necunoscutExpresia de "azimut necunoscut" folosita pentru denumirea aeestui proeedeutrebuie inteleasa in sensul ea relevmentul magnetic utilizat pentru calculul deviatiiloreste cunoseut cu aproximatie. Aproximatia in stabilirea relevmentului poate sa fiecauzata de lipsa unor repere favorabile pentru determinarea precisa a pozitiei navei,prin metode independente de cornpas, scara hartii prea mica etc.Proeedeul de urmat privind exeeutarea observatiilor, calculul deviatiilor pc foilede observatii, trasarea curbelor de deviatii etc. este identic cu eel indicat mai sus Iametoda "cu un obiect departat de azimut cunoscut"; in acest eaz insa, dupa trasareacurbei medii a deviatiilor, axa abscise lor trebuie deplasatd paraleld cu ea insdsi, insens pozitiv sau negativ, cu 0 va/oare egald cu eroarea "a" in relevmentul magnetic,astfel ca suma deviatiilor pozitive sa fie ega/a cu suma deviatiilor negative.Eroarea in relevmentul magnetic a este data de raportul dintre suma algebrica adeviatiilor, catre numarul lor, sau cu 0 aproximatie ee satisface rezolvarea practica aproblemei:

800 +8450 +890, +8135" +81800 +82250 +82700 +83150a :;::----"'----'''----'''-''----=''--=---==---='"'---=-8Axa absciselor ("drumurilor cornpas") se deplaseaza paraiei cu ea insasi, cu 0valoare si in sensul erorii in relevment a, astfel calculata; deviatiile determinate decurba medie se scot in raport cu axa deplasata.In eazul in care compasul are un eoeficient A (vezi cap. 3, 4 si relatia 3-9),cantitatea e cu care se deplaseaza axa absciselor, paralela eu ea lnsasi, este data deexpresia algebrica:

e =a -A.

3. Cu observant la SoareOperatia se executa dod inaltimea Soarelui este mica 300), astfel ca

masurarea relevmentelor sa se poata efeetua cu usurinta si precizie.Giratia navei se initiaza cand Soarele este vazut in apropicrea traversului, cu

sensul spre astru. Masurarea relevmentelor se lncepe cand Soarele este vazut inRp = 0, dupa ce nava a intrat intr-ogiraue uniforma; se mascara relevrnentele pro vala Soare, din 10 in 10, ~i simultan se citeste drumul compas (la toate compasurilernagnetice de la bord.). In momentul primei si ultimei observatii, se citeste ~i oracronometrului, Pentru inscrierea observatiilor si calculul deviatiilor, se recornandafolosirea urmatoarei foi de observatii:FOAIA DE OBSERV AlII PENTRU GIRAlIA LA TRIBORD (BABORD)Numar de Ora Rp Dc Rc =Rp +Dc Az magnetic 0ordine cronometru (Azm)

0 0:

35 3500

605


9/14

Dupa efectuarea celor 36 observatii (din Rp = 00 pana in Rp = 350)* sicompletarea foilor de observatii, deviatiile se determina astfel:

- se calculeaza azimutul Soarelui pentru momentul primei observatii AZo si alultimei observatii Az3S ' din orele citite la cronometru in aceste momente sieoordonatele pozitiei navei;

AAz

35N r . obaervati.iFig. 25-2

- se calculeaza azimutul magnetic Azm.,o pentru momentul primei observatiifunctie de declinatia magnetic a , din relatia:Azm.o = AZo - d;

- se intocme~te graficul variatiei azimutului Soarelui (fig. 25-2) pentruintervalul de timp al observatiilor. lntocmirea acestui grafic are la baza acceptiuneaca pentru durata relativ redusa a giratiei, variatia azimutului este proportionala cutimpul si ca momentele observatiilor sunt separate de un interval de timp constant.

Pe axa absciselor se tree momentele eelor 36 observatii, indicate prin numarullor de ordine, de la 0 la 35*, separate de 0marime grafica constanta, Din punctul 35,corespunzator ultimei observatii (in Rp = 350), se ridica ordonata egala eu variatiaazimutului Mz in intervalul de timp dintre prima ~i ultima observatie: Mz = AZ35 -AZo . Se uneste apoi originea cu varful ordonatei Mz. ridicata prin punetulcorespunzator ultimei observatii si se obtine eurba variatiei azimutului;

- se calculeaza deviatiile din foaia de observatii pentru fiecare observatie inparte, din relatia:

O=A zm -RcAzimutul magnetic AZm pentru momentul unei osbservatii oarecare se obtine

fikAnd suma azimutului magnetic pentru momentul primei observatii Azm,o cucresterea azimutului, reprezentata in grafic prin ordonata momentului observatieirespective; de exemplu, azimutul magnetic AZm,18 , pentru observatia a 18-a, candSoarele a fost relevat in Rp = 1800, se obtine din relatia:

AZm,18 = Azm,o +MZ18 ,unde L\Z18 este cresterea azimutului pentru observatia considerata, scoasa din grafic.

Dupa calcularea completa a deviatiilor pe foaia de observatii, se traseaza curbadeviatiilor si se intocmeste tabela de deviatii, in modul aratat mai sus la punctul 1.* Se recomanda numerotarea observatiilor de la zero, pentru a se asigura corespondent! intrenumarul de ordine si Rp in care s-a relevat Soarele; de exemplu, observatia a 18-a s-a executat in

Rp= 180.606


10/14

Este un procedeu care da rezultate bune in practica navigatiei, fiind precis sicomod de executat. Data fiind distanta enorma la Soare, marimea curbei de giratie nueste conditionata; se recomanda deci ca giratia sa se mentina uniforms, din motivelearatate mai sus si sit se execute cu un unghi de drmli cat mai mic, pentru ca erorilede antrenare a rozei si histerezis magnetic sa se mentina in limite neglijabile. inaceste conditii, determinarea deviatiilor se executa printr-o singura giratie, reali-zandu-se astfel economie de timp.Pentru precizia operatiei, de foarte mare importanta este felul in care se executamasurarea relevmentelor prova la Soare. Vizarea directa prin geamurile colorate alealidadei sau folosirea oglinzii pentru relevare prezinta dificultati ~imultiple surse deerori. Practica a dovedit urmatorul procedeu ca foarte precis si comod:- se monteaza pe cercul azimutal 0 alidada simpla, cu fir reticular, care seorienteaza succesiv pe gradatiile de relevmente prova multiplu de 10, pe masura cenava gireaza;- momentul masurarii relevmentului prova la Soare (multiplu de 10), pentrucare alidada este dinainte orientata, este indicat de trecerea umbrei firului reticular pecentrul pivotului de rotire a alidadei.In navigatia la larg, daca nava nu este dotata cu girocompas, acesta este uniculprocedeu care poate fi aplicat pentru determinarea completa a deviatiilor compasu-rilor magnetice de la bordo

3 Procedee pentru determinarea deviatiilor prin comparareadrumurilor1 Cu girocompasul

Giratia navei se executa lent, cu viteza redusa si cu un unghi de carma mic.Operatia de determinare a deviatiilor este condusa de la repetitorul de drum algirocompasului; pe timpul giratiei, din 10 in 10 drum girocompas, se citescsimultan drumurile com pas De la compasurile magnetice de la bord, care se inscriuinfoaia de observatii.

Fig. 52-3Deviatiile magnetice se calculeaza astfel (fig. 25-3):- se calculeaza drumurile adevarate Da corespunzatoare drumurilorgirocompas: Da = Dg + , 1 . g (relatia 4-22);- se calculeaza drumurile magnetice Dm corespunzatoare drumurilor adevarate:Dm=Da-d;

607


11/14

- se calculeaza deviatiile, pe foaia de observatie, pentru drumurile compas Decitite: 8 = Dm - De.

Exemplul 2. 23 mai 1973. Pe timpul giratiei la tribord s-au facut urmatoarelecitiri:

- la girocompas------------- Dg[ = 30 ------------- Dg2 = 40 -------------------------- la compasul etalon ------- DCI = 31 .5 ----------- Dc = 42 --------------------------Corectia girocompasului Ilg = + 0.5; d1973 = -2.2.

Foaia de observatll pentru glratia la tribordGirocompas D a d Dm Compas 0etalonDg t J . g Dc30 +0.5 30.5 -2.2 32.7 31 ..5 +1.240 +0.5 40.5 _2.2 42.7 42 +0.7etc. etc.

Se traseaza apoi curba deviatiilor si se intocmeste tabela de deviatii, in modulindicat mai sus la 1, punctul 1.Daca giratia se executa lent si uniform, asa cum s-a aratat, erorile de antrenare arozei si histerezis magnetic sunt neglijabile, astfel eli determinarea deviatiilor seefectueaza printr-o singura giratie.Aplicarea acestui procedeu nu este conditionata de vizibilitate, de zi sau noapte,fapt deosebit de important mai ales la navele maritime de transport, la carenecesitatea deterrninarii deviatiilor apare mai free vent, ca urmare a operatiunilor deincarcare/descarcare de marfuri cu proprietati magnetice, iar plecarile din port suntimpuse la ore si in conditii de observatie variate.Este un procedeu precis ~i comod, care se recornanda a se apliea eu priori tate lanavele dotate eu girocompas, Aplicarea lui este conditionata insa de cunoastereacorectiei girocompasului Ilg, care se deterrnina in modul indicat mai jos, la 4.

2 Cu un compas magnetic ale carui deviatii sunt cunoscutePe timpul giratiei, din 10 in 10, se citeste simultan drumul compas D' c, la

compasul cu deviatii cunoscute ~i De, la compasul ale carui deviatii trebuiedeterminate.

Se calculeaza drumurile magnetice corespunzatoare drumurilor com pas D' c,folosind relatia: Dm =D'c + 8."

Deviatiile se calculeaza din relatia: 8 = Dm- De.Exemplul 3. in timpul giratiei la tribord s-au citit simultan:- la compasul magnetic cu deviatii cunoscute (compas ctalon)... D' Cl =

= 60 (8 = +1.5) etc.;-la compasul magnetic ale carui deviatii trebuie determinate (compasul de

drum) ... De = 66.608


12/14

Foaia de observa*ii (glratia la tribord)Compasul etalon Compas de drumDmD'c l) Dc l)60 +1.5 61.5 66 -4.5etc. etc;

Se traseaza apoi curba deviatiilor si se intocmeste tabela de deviatii in modulindicat mai sus la 2, p. 1.Procedeul se aplica la navele care nu sunt dotate cu girocompas, Indeosebi insituatiile cand la unul din compasurile de la bord sau in apropierea lui s-au efectuatlucrari capabile sa-i modifice deviatiile,

4 Controlul eereetlel compasululPrin controlul corectiei compasurilor magnetice, etalon ~i de drum, se intelegeactivitatea curenta a ofiterului de cart, in navigatie, de a determina corectia .& aacestora, in drumurile urmate de nava.Controlul corectiei girocompasului Ag se efectueaza la intervale mai mari, candse ofera posibilitatea aplicarii unor procedee precise; controlul curent algirocompasului in navigatie se efectueaza prin compararea continua a indicatiiloracestuia cu cele ale compasului magnetic, de catre timonier ~i verificarea de catreofiterul de cart, dupa fiecare schimbare de drum.

1 Cu un aliniamentEste un procedeu precis, care se recomanda a fi aplicat cu prioritate, indeosebipentru controlul corectiei girocompasului. Se procedeaza astfel:- in momentul in care nava "taie" aliniamentul, se mascara relevmentul compas

Rg sau Rc la unul din obiectele acestuia. In cazul controlului corectiei compasuluimagnetic, simultan se citeste si drumul compas. Momentul "truerii" aliniamentului secontroleaza de catre un observator cu binoclul;- se stabileste relevmentul adevarat Ra determinatde aIiniament;

- corectia giroscopului Ag = Ra - Rg;- corectia compasului magnetic .& se obtine astfel: se calculeaza Rm = Ra - d si

apoi 0 = Rm - Rc; aceasta reprezinta deviatia compasului pentru De in care se aflanava in momentul "taierii" aIiniamentului.Exemplul 4. In ziua de 23 aprilie 1973, la trecerea navei prin aliniamentulfarurilor Constanta, orientat in Ra = 2700.6, se mascara simultan urmatoarelerelevmente:-la girocompas (cu corector automat "Delta") ... Rg = 271 .3;-la compasul magnetic etaIon... Rc = 268.5 in De = 350; d 1973 =+ 3.5.Se cer corectiile celor doua compasuri.

609


13/14

Rezolvare:Girocompas

Ra = 270.6-Rg = 271.3Ilg = 4).7 =A

Compas etalonRa =270.6

-Rg = 271.3I1 c =+ 2.1-d =+ 3.5o =-loApentruDc=35

Deviatia compasului magnetic se calculeaza pentru comparare cu cea continutain tabela de deviatii, in drumul compas respectiv.

2 Prin determ inarea punctului navei cu 0 metoda independenta decompasIn navigatia costiera, odata cu executarea observatiilor pentru determinarea

'pozitiei navei printr-o metoda independenta de compas (cu unghiuri orizontale,distante) se mascara simultan si un relevment compas Re la un obiect.Din punctul determinat se scoate din harta relevmentul adevarat Ra laobiect, din care se calculeaza corectia compasului: de = Ra - Re; ~i apoideviatia: 0 = de - d.

3 P rin procedee astronomiceCorectia compasului se obtine astfel:- se mascara relevmentul compas Re sau/si Rg la astru;- se calculeaza azimutul astrului Az pentru momentul observatiei, metoda decalcul ~ielementele necesare fiind functie de astrul observat;- se calculeaza corectia compasului: de = Ra - Rc ~i 0 = de - d, in cazulcompasului magnetic; . 1 . g = Ra - Rg, in eazul girocompasului.Procedeele astronomice folosite eel niai frecvent pentru controlul corectieicompasului sunt urmatoarele:- eu un astru oareeare, la 0 inaltime care sa nu depaseasca 30. Azimutul secalculeaza din < p , 0 si P, in modul ararat la capitolul 15, 3, la precizie de 0.1;pentru obtinerea elementelor de calcul, in momentul masurarii Rc si/sau Rg la astru,se iau urmatoarele date: ora cronometrului (necesara calculului unghiului la pol P) sicitirea la loch (pentru determinarea punctului estirnat).In practica navigatiei, acest procr deu i~i gaseste aplicarea indeosebi prinobservatii la Soare; .- eu Soarele, in momentul rasaritului sau apusului vizibil. Relevmentul compasse mascara in momentul cand bordul inferior al Soarelui tangenteaza liniaorizontului vizibil, la rasarit sau apus. Aplicarea procedeului este conditionata devizibilitate buna pe directia rasadtului sau apusului; dad aceasta conditie este

satisfacuta, masurarea relevmentului compas se poate face cu precizie, prin vizareadirecta a Soarelui.Calculul azimutului se face in modul indicat la capitolul 25, 4;610


14/14

- cu Steaua Polard. Azimutul se calculeaza comod in modul indicat la capitolul25, 5. Procedeul este aplicabil numai in emisfera terestra nordica, la latitudinicuprinse intre 0 si 400N. La latitudini superioare acestora, masurarea relevmentuluidevine dificila si lipsita de precizie, datorita inalrimii mari a Stelei Polare.

Exemplul5. in ziua de 9 noiembrie 1973 in punctul < p = 4305'N; A . = 29 06'E,ora cronometrului A = Sh41m44s se mascara la Soare:-la compasul etalon Rc = 154 De = 165;- la girocompas Rg = 160.5-d1973 = + 3.5.Se cere corectia celor dona compasuri.Rezolvare:a =Calculullui P

A = 8h41m44'+ (Tm- A) = - 10 24Tm= 8b31m20' din 9.11.

9.11 pt. Tm= 8h Ta= 30402'.4 S= 51651'.1 (d= 0'.7)Var. pt. flTm = 31~O' flTa = 7 50.0 f l o = 0.4v9.11 pt. Tm = 8h31~O' Ta= 311 52.4 0 = 51651'.5

+ A . = +29 06.0fa = 340058'.4 PE = 1901'.6

b - Calculul azimutuluictg Z = tg S cos < p cosec P - sin < p ctg P = (-x) + (-y)

log tg 0 = 9.48148log cos < p = 9.86354

log cosesc P = 0.48662log x = 9.83164

x= -0.6786+ y = -1.9800ctg Z = -2.6586

log ctg Z = 0.42465Z=N 159.6EA z = 159.6

log sin < p = 9.83446log ctg P = 0.46221

log y = 0.29667

c - Compas etalonA z = 159.6-Rc = 154.0l!c = + 5.6-d= + 3.50= + 2.1 pt. D e. = 165

d - GirocompasA z= 159.6-Rg= 160.5l!g = -0.9

balaban - partea v

Documents