Anul XII. Arad, Marţi, 1|14 Iulie 19(#* ̂ ù^Xë£i Nr. 144.

ASOMAMftMTţJl *« «« «Ш . t i Cer. Pe Im», n . î i « F« 1 Іиві . ï t

sswH da Шяймваа ся *a 4 Cor. — Рев-

ѣта %а»Ые i< Äa«irtos Itt Cot.

ás eu paatro £»• Мій* «i străinătate pe

sa 48 trăind.

REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE ie primesc la adminli-

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş |i

comitat 502,

învăţătorii. Aţi auzit de sigur de sfinţii din Nicuia.

Sunt icoane de sfinţi, de archangheli, de Maicepreciste şi Chrietoşi răstigniţi, toţi într'o execuţie primitivă, fără vre-un gust artistic, fără meşteşugurile artei moderne, bazate pe studii de anatomie şi chimie, Dar vedeţi, aceste icoane rudimentare sunt chemate să satisfacă trebuinţele religioase ale poporului nostru. Prin cel din uimă bordei al ţăranilor noştri, întâlneşti câte un Sfântu Oheorghe biruitorul de balauri, sau o Maică-precestă cu obârşie din N cula.

Dar de data asta auzim despre satul Nicuia în altă legătură. Bravii niculeni s'au adunat şi au hotârît să susţie şi ei şcoala. Să vede că ceva din spiritul primitiv şi conservator românesc ce răsuflă din acele icoane a mişcat pe niculeni. Abea şase sute de su flete, deci v r e o 120—140 de capete de fa­milie au hotărît totuşi susţinerea şcoalei. Şi să nu uităm, unde? In părţile atât de să­race, atât de româneşti (87 °/o din totalitatea locuitorilor pare nise) şi totuşi atât de ne atinse de mişcarea naţională ale Solnoc Dobâcei, în ţinutul Gherlei.

însufleţirea niculenilor pentru limba lor, pentru păstrarea românismului lor este un epizod aproape înduioşetor in marea miş­care de salvare a şcoalelor noastre.

Şi în câte locuri nu s'a mai petrecut ast­fel de epizoduri. Sunt de sigur şi sale unde s'ar fi putut hotărî salvarea şcoalei dar din cauza nevredniciei conducătorilor nu s'a fă­cut nimica. Dar să nu uităm că în multe locuri am văzut, desfăşurându-se atâta simţ de jertfă, atâta abnegaţie şi dragoste de neam, încât adesea ne punem cu îngrijire cu un fel de teamă întrebarea : oare fi va răsplătit atât entuziasm, oare avea-vom parte de roadele e i?

Să nu credeţi că îngrijirea noastră e ne­îndrituită. Sunt semne cari trebue să ne pună pe gânduri, şi provoacă această în­trebare până şi în mintea celor mai opti­mişti. Iată în Sălaj, această compactă ce­tate a românismului, auzim că reuniunea învăţătorilor să adună şi nu găseşte alt lucru mai bun de făcut decât de-a proclama membru de onoare pe revizorul şcolar şi d e a adresa lui Apponyi o telegramă de fe­licitare şi de aderenţă.

Şi iată cutare comisar de examene însărcinat din partea bisericii cu inspecţia examenelor constată cu durere că mulţi învăţători să folosesc de situaţia nefastă de transiţie a şcoalei, creiată prin legea Арровуі, pentru a nu-şi face datoria.

Ne întrebăm nedumeriţi, oare merită ast­fel de învăţători ca să fie plătiţi şi mai de­parte de poporul nostru ? Merită oare să Ie ridicăm lefurile îndoindu-le? Nu-şi dau seamă invăţăterii că îndoindu-le leafa, po­porul are dreptul de-a aştepta de-ale cere dealcl înainte rezultate îndoite?

Avem vre-o 3600 de scoale româneşti, deci aproape fiecare sat românesc îşi are şcoala românească, şi cu toate astea avem aproape 80 o/o de analfabeţi şi că numai po porul rutean, absolut lipsit de scoale naţio­nale, are cu câteva procente analfabeţi mai mulţi.

Nu este oare faptul acesta înspăimântă­tor? Nu vă vine să puneţi încă odată în discuţie problema fundamentală: să mai susţinem în astfel de împrejurări şi după astfel de rezultate şcoalele noastre primare ?

Şi gândurile noastre să deapănă şi mai dfparte. Nu ar fi oare o politică mai bună, mai productivă de-a întrebuinţa milioanele ce acuma să cheltuiesc anual pentru o şcoală atât de puţin rodnică, pentru alte mijloace de progres cultural şi naţional?

Dacă am închide şcoalele, dacă am lăsa pe seama statului toată sarcina de-a învăţa carte pe popor, am putea să cheltuim mili­oanele cruţate pentru căiţi, ziare, reviste, conferinţe etc. Cu o puternică organizaţie culturală am putea pe urmă să dărîmăm şi să îndreptăm tot ce şcoala ungurească a stricat. Pe bazele de cunoştinţi (scrisul şi cititul), creiate de şcoala ungurească am pu­tea clădi mai depwte, ducând într'un chip cu mult mai eficace toate ideile, năzuinţile şi aspiraţiile noastre spre cultură şi politică ro nânească.

Dar acesta ar fi ultimul refugiu. Datoria noastră e de-a încerca întâi celelalte mij­loace.

Şcoala primară este azi a noastră încă. Este datoria noastră de-a salva şcoala nu numai materialiceşte ci şi moraliceşte de robii statului. Trebuie să întărim în scopul acesta controlul şcoalei.

Zilnic auzim de măsurile ce statul ia pen­tru aş i asigura controlul asupra şcoalelor confesionale. Urmarea este, că învăţătorii noştri caută tot mai mult să se conformeze dorinţelor şi ordinelor venite delà guvern şi nesocotesc tot mai mult dorinţele şi sco­purile acelora cari sunt stăpânii şcoalei : biserica susţinătoare a şcoalei.

Am auzit destul de des de cazuri când învăţătorul cutare a fost suspendat sau ad­monestat pentru »neglijarea limbii ungureşti* în şcoală, deşi ştim cât de puţin sunt în­dreptăţite aceste pretexte.

Când vom ami oare, că vre-un învăţător a fost reglementat pentru neglijarea studiu­lui limbii româneşti sau a vreunui alt obiect predat în limba românească?

Şi ştim bine, că ar fi adesea motiv de­stul pentru această măsură.

Art icolu l d lu i B a b e ş . In numărul de Dumi­necă al ziarului »Pester Lloyd«, dl dr. E. Babeş publică un lung articol Informativ asupra >acţiu oii* sale. Este ciudat cum dânsul nu a uitat dar nici nu a învăţat nimica nici acuma, când la sfâr­şitul experimentărilor sale complect neizbutite, fiind mai sărac cu oiîuz'e, ar putea fi mii bogat măcar cu o experienţă.

Dl Btbeş a rimas tot optimist. Nu a pierdut nădejdea că acţiunea de »impacara mţlonaiăc va Izbuti, dacă nu scama, Inti'un viitor mai depărtat. Scopul ei trebue să fie după di Bibeş de-a se satisface aşteptările f reş i şi legitime ale celor de altă limbă (Anderssprach'gt), fără a ştirbi carac­terul naţionalunguresc al ţa il, adecă fără ca su-prcmiţla poporului unguresc să sufere o atin­gere c

Pentru asta ajunge fxecutsrea legii naţionalită­ţilor. Naţionaliştii radicali vor trebui să renunţe Ia dezideratul de a Intra ln constituţie ca grupări politice şi vor trebui s i se muiţameascS cu rolul de grupări etnice. Baronul Billot ar fi zis odată unui rânda? »I său angajat de curănd: »V«I avea 2000 de fl. leafă anual*, cât despre titlu alegeţi-l singure ! Aşa şi cu drepturile reclamate de noi cari formează punctul esenţial şl ou titiul sub care le cerem, z ce dl Babeş.

Nu, d!e Bab ,ş sunt«m de părere cen rari. As­piraţiile politice ale unui popor poite tot nu se pot asemăna cu leafa şi titlnl unui răndsş...

Noi ne IndKrălridm să recit m m tocmai titlul din care d curg deia sine şi drepturile. O >na-ţiunec nu ponte a v ă decât drepturile depline ale unei naţiuni, ca factor de drept constituţional, pe când o >naţlonaliia1lec cu drepturile un i im* ' " , , l « — cine ştie c im iese asta in practica legilor n gureşii !

*

N o u l p a r t i d n a ţ i o n a l a l s â r b i l o r • , organiza pe temeiul următorii Iui program : Parti­dul va respecta Iu tcate a ţiualle saie uri»*;.-.-statului, păzind integritatea şi independenţa lui. Pretinde libertate absclută pentru toţ cetăţenii, fără osebire de rasă, naţionalitate şi clasă so­cială, ca fiecare cetăţean să şi poală valid" i fa­cultăţile neleapedccit pe toate terende. Recunoa­şte Îndreptăţirea deplină a limbei maghiare In legislaţiune, justiţie, administraţie şl armată, În­trucât nu vatâmă drepturile freşti ale naţionali­tăţilor şi legea de na;ionaIităţi. Pretinde ca statul să promoveze cultura tuturor naţionalităţilor şi mai cu seamă îndeplinirea disposlţlunllor cuprinse In art. de lege XXVII din 1 7 9 0 - 0 1 , XX din 1848, IX ş! XLVII din 1868, In armonie cu desperatele cul­turale iar diiposiţlunlle legilor contrare desvoltării culturale, ia special aie art. de lege XXVII din 1907, să fie modificate. Partidul va lupta împot­riva exploatării economice şl politice a majorităţii populaţiei din ţară. Va luptă iacontra concep­ţiei de azi a Ideii de stat, care ţinteşte maghia­rizarea cu forţa a naţionalităţilor. Ia scopul ace­sta va lupii per tru democrat zarea puterii de stat şi fn întâiul loc pentru democratizarea par-lamentclai, pretinzând sufrijul universal In in­teresul democraţiei va căuta legaturi cu întreaga democraţie din ţară, nefăcând obebire de naţio­nalitate şl stare socială.

*

W e k e r l e în C r o a ţ i a . Conform planului s lu stabilit cu săptămâni înainte primmintstrul We-kerle a plecai in Sirmia tă viz'trze minele de cărbuni delà Vrdnic. In drumul său Wekerle va trece prin romantica vale a şlrtilui de munţi FruscaOora Intre KamenicaşI heg, până la Vrd-nie, la minele stătuleţ. Va face apei excareli'la mănăstirile din Ravanica şl Oppovo. Călătoria lui Wtkerle are tendenţi politici pe tare o are şl turneul banului Rauch, — de a măguli adică sentimentele populaţiei îa vederea tratativelor de pace. Guvernul ungar stăruie îa atitudinea s'a de a nu latră în negocieri cu partidele croate decât prin intermedierea banulu», roallfia croată

Pag. 2 « T R I B U N A * 14 Iulie n. 1008

de «Iti pirte condamni amestecul banului. Do vadl de succesul acţiunii ajunge insultarea ba oului la Korin, despre eare scriam In numărul nostru din urmi.

Un frumos. >Unirea< d e s p r e p a r t i d u l m o d e r a t .

«Unirea* organul mitropoliei din Blaj, scrie în numărul său din urmă un frumos articol cu privire la svonurile ce s'au făcut în jurul înfiinţării unui partid moderat:

»Dac ineam pu-èà orienta, — zice »Uairea<, — după unii articol, ce apirur* prin » Telegraful* din Sibiiu, prin »Uagsria* din Cluj et:, ar t r tbj i s i credem, c i acest pretins partid nu mai stă pe baza programului naţional, ci e bun bucuros, daci s'ar executa legea de naţionalităţi întrucât se poate.

Ce înseamnă aceasta? înseamnă, că se tinde la aceea, că poporal român să fie divizat în două tabere, unii, cari stau pe baza" istorică, pe baza programului naţio эаі, alţii, cari In fiţa Impreju rarilor politice află primrjdioasă lupta rigidă, işi pleacă capul, ţâctind la aceea, ca s i scape şi să mântuie ce poate, blzuindu-se in gr»ţia stăpâni-lorilor. Ne întrebăm, cu ce scop vrea să se faci aceasta divizare ? In foloml cui se face ? In folo­sul poporului rorrân de buni scamă că nu.

Sau poate ne temem? Când am dat noi ocazlune, ca s i creadi cineva,

câ Intre împrejurările actuale politice rte temem, ne clătinam In credinţa biruinţei cauzd noastre şi că In faţa poli'icel guvernului de astăzi vrem s i abzicem de a lupta pentru drepturile poporului român, şi că e o necesitate ca ai se »moiereze« programul naţional după bunăplicerca guvernu­lui ? Programul politic al unul popor este an lucru sfânt. Mare să fie aceea sguduitura, care s i cu­tremure un popor întreg în credinţi, c i Idealul acela, care a unit c i t r i o ţintă generaţii, care a călăuzit un neam întreg in bine şi in rău acum să ie considerat, cu rriaiea uşoară In câkva clipe de inutil, absurd, nicorespunzitor, numai pen-trucl In faţ» împrejurărilor poMce, nu aduce decât suferinţe ? Un program politic nu poate fi alterat de împrejurări po Itice, pe cum un popor con­ştient |nu poate fi vaccilitor, confus, neîncreză­tor in credinţa ss politică*.

»Nu este nici o trebuinţă să ne moderăm pro­gramul politic, cu toate, că poate să ne aşteptăm că vor veni şt zile mat grele pentru noi. Poste

să ne aşteptăm Ia suferinţe mari, dar este doar un lucru logic, că drept « i nici câştigă nid a-plrâ nu se pot fără suferinţe. Maghiarii înşişi, stâpânltoril noştri de astăzi, ca 1 atât de bine isi Inţileg rolul de stăpân, au trebuit să treacă prin multe suferinţe până ce şi au eluptat şl numai atâta independenţi. Vom suferi şl noi, dar nu ne vom vinde sufletul, nu ne vom clătina în cre­dinţa, că soarele dreptăţii şi al biruinţei cauzei noastre are să răsară.

» Aceea o credem şi noi, că nu interesul po po ului nostru are lipsi de partid moderat, ci gu­vernul. In lupta ce «e va desfişura firă îndoială Intre curtea din Vierea şi guvernul maghiar tn jurul cbestlunei armatei, vor aveà lipsa de noi, ca să demonstreze Ia faţe Vlenei, că pentru pre-tenzinnile aceste toată ţara e la spa td t guvernu­lui Ei daei guvernul are lipsă de partid mode­rat român, las' s i şi-1 creeze el şl nu să 11 dim noi dejtgata.

Lasă si-şi puni fişpani români şi alţi slujbaşi de încredere al săi, csrl apoi In sfera lor lucre după planurile guverou'ui, dacă sunt exposltu-rlle Iul. Căci ar fi tare rău, dacă intellglnţa noatră s'ar lăsă ademeniţi de glasuri false, cari fo'osind situaţia actuală politică, Încearcă să ne facă s i desperăm Într'un viitor mai bun. Şi când ne-am diviza noi, oare cine ar avea folos din aceaatac ?

Din le*winî&. i ub l l eu l b a t a l i o n u l u i 2 d e v â n ă t o r i . Du­

mineci, 22 Iunie, împllnindu-se 40 de ani delà Infllcţuea batalionului 2 de vânători «Regina Elisabeta*, ofi(:ni baUikmului s'au bucurat de acett pr lej spr« a ofen un dar M. S. Reginei, capul batalío tulul, ы sema de înaltă venera (lune şi adâie devotament.

In acest scop o delegiţlune, compusă din co­mandantul batalionului, maiorul Manolsscu M'a-dianu, şi câte un reprezentant din fiecare grad, a fost primită la Ctstelui Peleş de către M. S. Regln?, hconjurată de Casta Sa, fiţ i fiind şl M. S. Ragele.

Comandantul batalionului prezentând darul, care constă dintr'un Ьгэзг aşezat pe un soclu reprezen ând pe M S. Regins îigrijlnd un rănit, rosti următoarei cuvântate:

Majestate, Astăzi, 22 iunie 1908, se împlinesc 40 de ani,

deia înfiinţarea batalionului 2 de vâiător', bata­lion care, — delà 10 Maiu 1902 — se bucură

de înalta favoare şi de n latrtcuta onoare de a purta numele ilustru al Majsstlţll Voastre.

Cu ocaziunea acestei aniversări, scumpe pen­tru batalionul ce am deoseb'ta onoare a coman­da, ofiţerii corpului — mândru de trecutul său istoric şi conştienţi de marile îndatoriri ce su Io viitor, — au lidràznlt s l toarne î t bronz chipul b â n d al mamei tuturor ostaşilor, chipul dulce al Almâtoare! tuturor durerilor trupeşti şi sufleteşti, modelul de cugetare, de inimi şi virtuţi neîalre-cute ; şl ei, prin no), Vă roagă, respectuos, s i bl-nevoiţi a I primi, drept o dovadă că niciodată In inima şl la cugeui lor, o serbire in Corp nu va putea fi despă ţ t i ds slava ce se cuvine Maje-St; ţii Voistre.

In numele of terilor şi soldat lor din batalionul Reginei Elisabeta, am astăzi cinstea nemăsurat! de a depune la picioarele MajestiţH Voastre re-Inoltul lor jurimân" de creanţă neclintit, asigu­ra idu-o c l vom şiî totdeauna a ne vărsa sân­gele şl a muii pentru a menţine onoarea şl glo­ria drapelului pe care Suverana a binevoit a-l în­cununa cu >roze pentru vii, cu lauri pentru morţit.

Sa trăiţi Majestate ! Le care M. S. Regina prin călduroase cuv/nte

arată bucutia ce 1 produce acest dar, mulţumind pentru credinţa şi urările ce 1 fac ofiţerii batalio­nului ; iir M. S. Regele le exorimă mulţumirea Sa, arătându-le că batalionul 2 vânători trebue să fie imândru de Capul său al cărui nume îl poartă şl trebue ca veşnic să fie pentru în­treaga armată un model al disciplinei şl al vi­tejiei.

Majestiţile Lor blnevairă In u rnă a Se între­ţine cu fiecare membru al delegaţiunil, pe cari ii reţinu la d#jjo.

*

P u n e r e a p ie t re i f u n d a m e n t a l e a loca lu ­lui Casse l Biser icei şl Cassel Ş c o a l e l o r . Ari la orele 10 dim. a avut loc In str. Lutger (fostă Fântânei) 26, serbarea punerii pietrei fundamen­tale a localului î.i care se vor aşeza cassele şcoa­lelor şi bisericii.

După serviciul divin oficitt de P. S. S. Epis­copul Dunării de jos a urmat cuvântarea di P. Gârbovlceanu, administratorul cassei bisericeşti.

D sa a arătat că deşi î itemeiată lâ zio, totuşi leg-a şcoalelor a adus reale servicii propăşirii Io­vi ţămăntului îa ţsră. D«Ia înfiinţarea ei până as-tizi ai clădit 1090 localuri de şcoli cu 1698 de Săli.

Tot ea a pus orânduire îa diferllele fundaţii cari erau într'un hai fără de hal.

Cassa şcoalelor a cheltuit 2 milioane peatra cumpărarea materialului didactic nec?sar scoale-

FOIŢA OSIOINALA A 'Ттвиті:

Д v i W i n т Í \ 111 v i 1. De Sofia Nădejde.

— Pii! Bună seara! Dar ce vreme! Ce nln sosre! Par'că s'a desfundat cerul! şi ninge şl ninge, te miri ds unde, Dcatnne Iartă ml, atâta nlngiu !...

Aşa zi-eà domnul Coîtă.hejcu, judscătorul pla­sei, Intrând In casă la părintele Qheorghe, tot scuturând zăpada ce se rătăcise prin barba şl mustăţile cărunte.

— Iarni grea, vari cu belşug, vere Nlcule, zise părintele Qheorghe închizând psaltirea.

— Bine, bine, dar de dimineaţă intr'una? De ţine şl toati noaptea, se aşează de un stânjeu. Va trebui să telefonez la suprefecturi dupi sol­daţi s i despoimoieasci bordeele din citun. In vigăuna ceea trebue s i fie zipada de treiori cât fn tat. Din toate pirţiie, acolo o izbeşte vântul.

— Le am spus şi iarna trecuţi : păstraţi câta o lopată In casă; la o nevoe, s i aveţi cu ce des­chide o pârtie.

— Aş ! Dar te ascultă ? Românul atâta aude, cit Ii spui : pe-o ureche i Intră şl pe alta 1 iese...

Co stich « c u eră judecător vechiu, drept si Îm­păciuitor. Multe pricini ie împăca Intre oameni, dându le sfaturi cuminţeşti, povâţuindu I să nu mai Înceapă pe calea lungă a judecăţii.

Focul din sobă dogorea de departe. Peste jarul roşu preoteasa mii aruncase câteva despicăfuri groase; para ie încinsese de jur împrejur.

— Bune lemne ci, părinte. Mie miau adus nişte verziturl, nu Ie vezi nici para nici jarul...

Din una ta alta au ajuns Ia fel da fel de isto­risiri.

— Părinte, apucat ai pe Zaharia Lungul şi pe frate so ?

— Nu, vere, când am venit, se pripădlseri amândoi.

— Atunci nici pe bietul Stefan Pietrarul? Ce om de omenie! Când veneam, o întâlnii ps ne-vaslă-sa: merg f à la fati, c l i bolnavi.

— O duce greu bătrâna. Şl doar a stat odatl bine.

— Au mâncat o multe nevoi. Birbatu-so, când a nebunit a lisat toate încurcate. Venisem judî-cltor aci, abia de v r e o trei ani. Intr'o zi, nevasta iul Stefan Pietrarul trage la judecaţi pe Zaharia Lungul şi pe frite-so pentru patruzeci de poli daţi de bărbatu so Înainte de a se beteji.

Vin ei tustrei înaintea mea. Femeia n'avea ni­mic la mâni dar se cunoştea ds pe tăria vorbei

şi de pe ochi că spune adevirul: >Eu, domnule judecător, II dau jurământ, că altă putere n'am. Dumnezeu e sus şi ne scoate pe toţi dup i sfânta dreptate. Sl jure ei amândoi c'au dat în di r i t cei patruzeci de poli, daţi de bletu birbatu meu c'o săptămâni înainte de a se îmbolnăvi. Dă nu i au dat şl tăgăduiesc s'ajungă şi ei la mănăstire, s l se chlnuie cum se chinuieşte el, săracul, legat cu funii, să se sbuclume şl să se trudească, pre­cum ss trudeşte bietul Stan. Şl, cum nu-şi cu­noaşte ei copilaşii şi femeia, aşa să nu-l cunoa­scă nici pe ai lor. Să jure pe sfânta cruce şi baram să le iit. Nici eu nu rn'oiu îmbogăţi cu banii ăştia; dar nici ei nu vor mal fi oameni!

Eu domnule judecător, ca o minte de femeie ce sunt, i am zis, fie lui acolo! : Bine, Stane, cum dai tu atâţia bani firi de nici o îndreptare la mâni ? Doamne fereşte, e viaţi dar e şi moarte. »Tu muiere, zice el, nu cobi. Eu cu Zaharia sunt ca frate. Ii trebuie omului ps o săptămână două pentru o afurisită de poliţă şl mi i d i . N'avea tu griji. Vezi de oale şi de străchini! Doar n u i ciuma să murim peste noapte Ic

Ce eră să mai zic, domnule judecător ? C l de, Iertaţi de cuvânt prost: »D«-ar ascultă bărbaţii din zece birem una din câte zice femeia, tot n'ar fl atâtea rele şi nenorociri*.

Zahsrla Lungu a jurat, ba a jurat şi frate-s'o.

Cel dintâi atelier de pietre moaomemtale »ranj«t en patára electrici.

Gerstenbrein Tamás Pföf* Flbrlíiíi* iriprll III mnori, fruit, Siyilt, llbrtlir Itc, din pietre de mor­mânt magazins se afli In Ko lozsvá r , F e r m e z J ó z s a i a l 2 S .

« £ A Í V « i , Eolozsrár, D é z s i i - u . nr. 21. T e l e { ° » Filiale : jaTtgyrarad, Magysisben, Déva şi Bánpatak.

14 Iulie n. 1008. • T R I B U N A » Pag- 3

Tor rural», ut bane, liceelor şi universităţilor din ţ*ri, tşa încât în doi ani cei mult nu se va mai • f a şcoall care s i duci v r e o lipsă In această privinţă, a înfiinţat 640 biblioteci, trecând la ad­ministrator constată cu mulţumire sufletească că deşi această instituţie a avut mai puţine mljloacr, totuşi a ştiut tă muncească In totdeauna cu spor.

Dl Gârbovlcenu a terminat cu : Să trăiască M. Sa Regale şi Augusta Sa familie!

A voibit apoi ministrul Instrucţiei. In u rnă s'a citit pergamentul care s'a pus In

fundaţia clădirii şi care a fost semnat de persoa­nele prezente.

„Mare congres românesc;". Trebuie să mustram cu cuvenita asprime

pe toţi organizatorii marelui congres româ­nesc care va avea loc vara asta în Bucu­reşti sau Cernăuţ.

Dacă »Peiter Lloyd« a fost informat de­spre el, s'ar fi cuvenit ca şi noi să f m în­ştiinţaţi despre planul acesta măreţ. Aşa însă nu ne rămâne decât s ă i reproducem după acest ziar.

Iată de ce e vorba pe scurt: Actorul de căpetenie ar fi faimosul d.

Aurel Popovici. El va fi raportorul congre­sului românesc (»Rumänentag«) şi-şi va desfăşura aici programul său despre Marea-Austrie. Dânsul va apune că românii »vor trebui să câştige Viena pe partea lor pen­tru a sdrobi domnia ungurească. Dacă am isbutit să realizăm atâta, atunci nu va fi greu să deeghiocăm din găoacele Marei-Austrii, visul şi dorinţa fiecărui român, Ma-rea-Românie«.

Dl Popovici ştie că tineretul mai ales se împrumută uşor la astfel de neghiobii. Pentru aceea el s'a adresat societăţii stu­denţeşti «România Jună« din Viena. Zis şi făcut. Tinerii studenţi uşor inflamabili, s'au înflăcărat pentru ideie şi au convocat con­gresul, i-am putea zice'panrotnanescj Ia Bu­cureşti — unde se vor întruni toate socie­tăţile. Ei dar guvernul românesc a interve­nit. El s'a temut de conflicte diplomatice

Când spuneau după mine jjrămlntul, ie tremu­rau manile şi glasul, iar ochii şi-i pironiseră In pământ. Vedeam, părinte, că sunt vinovaţi şi nu aveam ce Ie face. Nu m'am putut stăpâni şi le-am zis :

>Oameni buni ! Luaţi arama ce faceţi. Jură­mântul mincinos se răsplăteşte până la al nouă­lea neam. Bietul Pletraru e la mlnăstire, lipsit de lumina minţii şl nu te pcate apucă de piept să ţi zică : >Hoţuie, ca unui frate ţi am făcut bina şi tu mi Iaşi copiii peritori de foame ?< Dar ceeace nu-ţi poate zice nenorocitul de Stan, o s i ţi zică mereu cugetul. De aceea te sfătuiesc părinteşte, nu te Iară reb lăcomiei şi nn răpi banul văduvei şi al orfanilor, că I mare păcat*.

S'au făcut galbeni ca tui ta de ceari. N'au zis nimic şi au ieşit.

Mlcucea minunilor, părinte, plnă în t i 'o săptă n a n ă a nebunit Zabarla şi 1 au dus Ia oraş. De n'aşl fl văzut cu orbii, n'aşi crede. P ică la săp­tămână nebuneşte şi frate-so.

Drept, ca orice negustor, nu ducea Ia ureche, dar care din tagma lor nu bra ? I-au dus bietele femei pe la mănăstiri, pe Ia doctor?, In zadar! Când li apucă furia, rupeau tot de pe el ; patru oimenl n u i puteau ţinta. Până în v r e o două luni a'au prăpădit amândoi.

— Am auzit şi eu, dar nu Ie ştiam istoria. Ce crezi? juri mân fui e mire luciu. Când dai protiv nkulul jurimănt, e ca şl cum te ai da legat de mâni şi de picioare.

şi a interzis ţinerea congresului la Bucu reşti.

Fireşte aceasta a întărîtat şi mai mult pe vajnicii organizatori şi acuma congresul s'a fixat pentru Cernăuţ. Comitetul a primit nu mă roase tderenţe delà reuniunile, socie­tăţile şi corporaţiile româneşti.

In sfârşit mai este amestecată şi o — cucoană. Iată cum. Despre dl Popovici (ne adăpăm tot din izvorul singur informat al lui »P. Ll.«) circulă veşti ciudate. Cheltuie­lile pentru apariţia ziarului »Gross Oester­reich« şi pentru toată propaganda lui se plătesc de un timp îndelungat de cătră o damă misterioasă care trăieşte în Viena.

Am pus pe cetitorii noştri în cunoştinţă cu tot planul alât de grandios al marelui congres.

Invităm şi pe dnii redactori ai ziarului »Pester Lloyd« la congres şi i asigurăm, că vor fi acolo în deplina siguranţă şi — sin­gurătate complectă cu ceilalţi coreligionari din »Czerncwitz« ul lor. Sau cum s'ar zice în frumosul lor dialect : »Ganz unter uns«.

Din striiaăfafi. C o n g r e s u l s lav i lor . Deschiderea congresului

slavilor va avea loc la Prrga Luni. Congresul va fl deschis de ministrul Kramar

şi va discuta ctstiunea creărei unei bănci »live, organizarea jurnalismului slav, organizarea libră­riilor, organizarea de caîitorii în ţările slave, «x-poziţlunea panslavistă din 1911 din Moscova.

Congresul va urmăii în principiu numai sco­puri de civilizaţiune şi pacificare, excluzând toate cestiunile politice.

Apropierea slavilor pe baza principiilor demo­cratice nu va trebui s i se efectueze decât In ca­drul cotffguraţiunilor statelor actuale.

B u l g a r i a şi Serbia. Referitor la rela­ţiile dintre Bulgaria şi Serbia un diplomat bulgar s'a rostit astfel:

Relaţiile diplomatice dintre Serbia şi Bul­garia din pricina atrocităţilor săvârşite de bandele sârbeşti printre bulgarii din Mace-

— De când sunt judecător, am văzut pe mulţi jurând mincinos; dar pot spune c i pe puţini îi ştiu ia fi scăpat teferi. Unii se presteau, altora le mergea din iau In mai rău.

— Din bmul de baram nu i procopseau, vere. — I se pare omului o glumi când j u r i ; dar,

vezi, pe urmă ci getul il t buciumă. N'aşi fi dorit nici pentru un milion aă fiu în sufletul Iui Za-haria după ce a jurat. Faptul că femeea ! a ble­stemat s'ajungă nebun ca şi bietul Stan, nu i eşeâ de Ioc din gâod. Şi, de ce ar fi voit să nu gândească, de ce mal vajnic îl veneà gândnl la fapta cea rea şi-I mustră.

Peste vre-o câteva zile, trecui pe !a dugheană. Sta la tejghea posomorit, Işi ţintă capul cu mâ nele, par'că ia nu cazi. Când m'a vizut, s'a fă­cut galben şl, In foc să mi răipunză Ia >ziua bură*, îmi zice răstit: >Ce adicătelea im jurat falş ?<. »Dumnezeu ştie mai bine decât mine, ju-pâne Ziharla, dacă ai jurat falş ori nu«.

Ghicise că eu îl cred vinovat. Teama de pe­deapsa lui Dumncztu şi icoana Iul bietul Stan atâta Ii stăteau înainte, încât peste scurtă vreme a re bucit de abinelea, cum ţi-am spus.

— Am întâlnit-o peste citr-va zile pe femeea Iul Stin şi mi-a zis: »Vezi, domnule jud?câtor, cum l a pedepsit Dumnezeu? îmi pare rău că l-am blistimat, dar prea eram amărîtă! Minunea lui Dumnezeu ! La s lpt i t rână să nebunească şi frate-io! Unul pe altul s'au îndemnat sä mi mă­nânce banii 1«.

donia sunt foarte încordate. In vreme ce guvernul bulgar se nizuieşte cinstit şi nu fără de rezultate ca să împiedece formarea bandelor bulgare şi se sprijinească acţiunea reformatoricà a puterilor, în Serbia — i'a constatat — persoane inalte cu poziţii de stat, ba chiar şi moştenitorul de tron, ajută formarea bandelor sârbeşti. Guvernul din Sofia în primăvara trecută a atras de re-peţite-ori şi tot mai serios atenţiunea gu­vernului din Belgrad ca să urmărească cu atenţiune acţiunile cercurilor oficioase sâr­beşti, dar fără rezultat. In Maiu în urma acestora situaţia devenise atât de acută, în­cât puterile mari au fost nevoite să someze cu aplomb guvernul sârbesc, ca să conte­nească cu sprijinirea bandelor sârbeşti. Inter-venirea aceasta a avut oareşcareva efect, care însă pare a nu fi durabil, deoarece bandele sârbeşti încep iarăşi să desvoalte o activitate mai înteţită şi astfel în Sofia cercu­rile conducătoare se tem că nu vor putea rezista multă vreme opiniei publice, care voieşte răsboiu cu Serbia.

R e f o r m e l e p r o p o s e d e Angl ia p e n t r u M a c e d o n i a . »Gazeta de Colonia* afli din Ber­lin că Anglia a supus Puterilor propunerile sale privitoare la nformele macedonene, între cari In urma acordului fixat cu Rusia, se propune : Pen­tru Macedonia trebue s i se formeze o coloană volant! de 10.000 — 12000 oameni care să fie pusă ia dispoziţii!nea lui Hilmi pişa pentru su­primarea eficace a bandelor. Comandantul ei tă fie un ofiţer turc numit de sultan sau după pro­punerea lui Hilmi.

Se crede că în curând vor urma propunerile ruse şl se vor ocupa precum se crede de reformele In materie de finanţe şi de justiţie.

• Tulburăr i l e l e în Pers ia continuă. Pre­

şedintele parlamentului a lansat părerea că ar ft consult să se convoace parlamentul vechiu, căci num si astfel s'ar restabili lini­ştea, întrebat de nişte ziarişti străini preşe­dintele a răspuns că în edificiul parlamen­tar nu sunt ascunse bombe şi arme ; refe­ritor la învinuirile aduse naţionaliştilor c i ei ar fi stârnit duşmăniile, a zis că sunt

De nu iaş i fi văzut pe amândoi legaţi cu fu­nii fn căruţi, ca s ă i ducă la oraş, n'aşi crede. De atunci caut cât se poate, să nu-I las să jure, să-i fac să se împace, că ошиі e lacom din fire şl, într'o fierbinţeală, jură; dar pe urmă, cugetul îl roidf, îl trudeşte până se face din om neom. Ce şi zic ei : >Jur şi or trece vorbele ca o nă­luci*. Dar vezi, n u i aşa, că şi In cel mal tică­los om, e ceva adânc, bun, care se trezeşte, zguduit mereu, de gâcdul neindurat, de amintirea picatului.

— Răul, vere, e c i se deprind a juri de miei copii. Aud pe rude, pe părinţi, jurând pentru toate nimicurile pe drept şi pe nedrept.

— Da, şl pe urmă ajung în halul lui Z»haria şi al lui frate-so. *Alblna*.

H A . 2:. Cine are drept? Nevasta: Vai de tine ansă rit ule, prăpăditule!

Iară vii din cârciumă. Bărbăţelul : Da, c i doară dracu poate şedea tot

acolo 1 *

înger. Tândală : Măi Păcală, de ce zici ta eă neva-

sfă-ta e mai frumoasă ca un ânger ? Păcală: D'apoi n u i a ş a ? Stai s ă ţ l s p u n j

îngerii din icoane î i feşt ţi. Aşa e ? Apoi ne-vasta mea îi întrece cu mult ?

1 Dacă târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ca la comandă = să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. -

Pag. 4

neîntemeiate. Agitaţiile încă nu s'au mul-comit si reacţiunea încă n'a învins.

Ziarului »Times«, i-se telegrafiază, că mi­nistrul persan à latere împreună cu mi­nistrul de externe vor merge la consulatul englez, ca în numele guvernului să ceară iertare formală pentru violarea steagului britic. Şahul a lansat alaltăieri un nou or­din, în care promite că va cârmui ţara cu dreptate şî că va organiza tribunalele.

In unele locuri bazarele au fost din nou deschise. Consulul rus î a făcut hanului Rakhin o vizită, dândui sfatul să renunţe la planurile de răsbunare. Populaţia e încă tot neliniştită.

* C a n d i d a t u r a Iui Bryan . D. Bryan a fost

numit, la primul scrutin^ candidatul democrat pentru prtşldenţie, In mijlocul unui mare entu­ziasm. Delegiţii i au ficut o manifestaţie care a durat mal mult de o ori.

Adunarea a »doptat o rezoluţlune conţicând părerile emise de către Bryan asupri reformei tarif dor, economiilor ia administruţiunt, etc.

Bryan a obţinut 892 de voturi, Gray 59, John­son 46.

*

Criza d e cab ine t din Serbia . O : i o nul politic al Serbiei e frământat de nori grei, prevestitori de furtună. Complicaţiile crizei de cabinet au răscolit iarăşi vulcanul de patimi şi de interese urzite în jurul tro­nului. Liniştea în sinul partidelor se resta­bileşte pe câte o clipă, ca apoi lă izbuc­nească frământările şi шаі vii. Pe ieri se aştepta cu siguranţa numirea cabinetului Velimirovici, fiindcă în partidul radicalilor se părea că s'a ajuns la înţălegere. Azi însă când comprosul mai trebuia numai iscălit, din pricina mandatului cercului Morava ne­gocierile s'au întrerupt pe neaşteptate, de­spre care împrejurare s'a şi luat protocol. Radicalii vechi însă nu s'au arătat învoiţi cu aceasta şi astfel negocierile s'au între­rupt. Unii învinuesc de noua încurcătură pe Pasici şi pe aderenţii lui, cari cu'n plan bine chibzuit luptă să zădărnicească com­promisul, căci dacă frânele ar ajunge în ma­nile guvernului coaiiţionist, fracţiunea din jurul lui Pasici şi ar pierde cu totul influ­enţa. Palici însă numai în situaţie tulbure îşi poate acapara frânele.

Situaţia aceasta îi indispune mult pe re­gele Petru, căci «1 pornise negocierile, do­rind cu dinadinsul limpezirea situaţiei, iar acum în urma uneltirilor lui Pasici situaţia presintă iarăşi o problemă aproape de nedesle-gat. Radicalii vechi plănuiesc violarea con­stituţiei, căci numai astfel cred ei cu pu­tinţă ca scupcina să ajungă în situaţie de a putea munci şi astfel şi-ar întări totodată şi posiţia. Ei vor încerca să câştige şi ps regele pentru planul lor. Aceasta însă cu greu le va reuşi, ci mai probabil e ca re­gele Petru, cu capul obosit de coroana cu atâţia ghimpi, va abzice, ori îl vor face să abzică şi în restimpul proclamării de rege a moştenitorulului de tron Gheorghe, — îşi vor putea duce planurile la îndeplinire.

Sărbările delà Şimleu. Comitetul aranjator invită cu toată onoarea

la serbările, ce vor avea loc din prilejul adunărei generale a Asociaţiunei pentru li­teratura şi cultura poporului român Ia Şimleu, din 6 până ia 9 August, st. n. (24—27 Iulie s t V.) a. c.

Fiindcă Invitări spe-ii 'o nu ie trimi', prin a-ceasta s i ss considere Invitaţi toţi roma iii, cari

»TRI BUNA«

sa interesează de progresul cultural al neamului nostru.

Iati programul îa Iiniimcnte genenli : fol, în 6 August, la 12 ore, se v i primi Ia

Gzer comitetul central, cire va veni prin Oucea, iir deli Cizer v i călători mii depirie cu trăsu­rile până la Şimietr. Ceice doresc dh t re onoraţii oaspeţi, şl mal ales domnii ziarişti, cari doresc a sosi dtodată cu comitetul central sunt rugaţi i ne anunţa din bunăvreme, spr« i se putea tri­mite trasări suficiente. La î i tâ npinarea comite­tului centrai î i C'zer, c«a dintâi comuni sălaj «ni Iii direcţia aceaaU (judică), se va aduna poporul împreună cu fruntaşii din toate comunele d i m ­prejur. Membrii comitetului vor fi salutaţi de cler şi popor, iar d in partea desp. Şimleu ai Aitrei d* Rev. dl Alimpiu Barbolovici, vicarul Sălaj jiul şi preşedintele despărţământului.

(Trenul, cu care călătoreşte comitetul central, nr. 505, soseşte în Ciucea dimineaţa la 8 ore 58 minute. Din Bra­şov porneşte Mercuri seara la 7 ore 30 min., din Sibiiu noaptea la 11 ore 10 min., şi-1 ajunge la Copşa, iar din Cluj Joi dimineaţa la 6 ore 10 m.)

joi seara va avea loc in Ş!mieu convenirea de CUUOŞti ţi.

Vineri ae va fice serviciu divin şl se va ţinea întâia şedinţă. După şedinţă va avea loc banche­tul, după ei iaaugursrea expozijiti etnografice şi petrecerea poporală. In ice'aş locti cu expoziţia etnogiafic! s i i i j 'neasci va expune lucrări de in­dustrie ramică Reuniunea femeilor romine din romitatul Hunedoarei, a cărei prezldentă este d n i Elena Hossu Longln.

Sara vi avea loz teatrul. Se va juca o piesl poporali originali cu muzică şi clntiri din partei diletanţilor săli jeni, initruaţi de artistul uottru dramatic Aurel F. Binuţiu, care va crea rolul prin­cipal. Dupi teatrj v i fi masă comuni à la cir te.

Sâmbătă a. m. se vi ţinea a doua ş l eventual p. m. a treia şedinţî.

Sara va aveà Ioc concertul. Un punct de forţl ai concertului va fi bilada Constantin Branco-veanul, capd'opera dlui profesor d i n Blaj Iacob Mureşlanu, care va veni şi o va conduce in per-aoană. Va fi cantată de corul tsologUor d i n Ghgrla, in care se va contopi şl al Casinei romine din Şimleu. Va concertă şi corul Hilari a din Oradea.

Dupi concert, care va consta din 5 puncte, va urmă dans.

Toate serbările se vor ţinea îatr'un teatru de vară, construit a au rue spre scopul acesta în cetatea lui Bathori (o grădină frumoasă), unde publicul va fi cu totul separat de străini. In teatru vor încăpea peste 1000 persoane. Lojile vor fi decorate cu ţesături şi cusături româneşti din Sălaj. Luminăţie electrică.

Toţi ceice doresc a participa sunt rugaţi pe calea aceasta să se insinue cât mai în-grabă, ce! târziu până la 1 August (19 Iu­lie) a. c, căci altcum nu pu ten garanta de cvartir. Cvartire avem de trei feliuri : gra­tuite, la particulari cu 2 cor. pe 24 ceasuri şi la hotele. Ceice se însinuă sunt rugaţi a arăta ce fel de cvartir doresc.

De asemenea şi ceice doresc a participa la banchet sunt rugaţi a se insinua deodată cu insinuarea participârei, cel târziu până în 1 Aug. st. n. căci altcum comitetul aranja­tor nu garantează. Tacâmul costă 5 cor. de persoană. La banchet vor lua parte şi ţă rani, à 1 cor. 60 b. tacâmul.

*

După încheierea serbărilor, Duminecă, 9 Aug. n., se va face peregrinaj la mormân­tul din Bocşa-română al lui Simeon Bărnu-ţiu, delà naşterea căruia se 'mplinesc 100 ani. Se va face şi o excursiune Ia Moigrad, fosta capitală a Daciei porolisene.

NB. Insinuările pentru cvartire şi banchete, precum şi cererile de informaţiuni sunt a se adresa dlui Ioan P. La-zar, preşedintele comitetului aranjator.

Onor. oaspeţi au legătură cu trenul până în Şimleu : prin Orade, Cărei, şi Cluj, Bistriţă, Gherla, Dej, Jibou, Zălau,

Comitetul aranjator.

14 Iulie n. 1 0 0 8

Crearea a noui isvoare de venit pe seama cuiturei noastre.

De G h e o r g h e P o r c ă r i a . I.

Nizulnţa preoţime! şl Inviţitorimei pentru afla­rea mijloacelor l i acoperirea trebuinţelor noistre culturale este ditorie oficiali; ea este a se vall-dlta In corponţiunlle parohiale, protopresbiteraie şl eparhial* cu contragerea forţelor mirenilor, cari sunt membri ai aeestei corponţiuni.

Faţă de stările de faţă apăsătoare tn g n d u l suprem, nu este de mirat, c i nu găsim caile a-devărate dacitoxre la scop. Inf iritarea unei sau mai multor binci îa acopul culturii, i r fl doar cel mal simplu mijloc daci am dispune de ca­pitaluri mai In abundenţă, sau In măsura cerută tre-baniţelor ei, dar este şliut că poporul nostru este sărac de bani, apoi cu puţini, puţin poţi ajuta. Adunind 3—5 mlioane capital şi fructifl-căndu-1 cu 6 procente, ai presupunem ci ni s'ar ceda 2 proc. in scopul cultural, la 3 milioane capital b'ar primi 60 mii anual. O sumi fru­moasă aceasta şi totuşi împărţindu o à 500 cor. Ia o şcoală, a'ar aj ità 120 şcoli numai, las c i şcoala viitoare, având localul recerut, costă anual circa 1500 coroane.

Esîe un princip vechi, ci cheltuielile de adml-mioistrare în stat, în comune şi asemenei şi tre­buinţele culturale trebue să le suporte cei ad­ministraţi şl cel ce primesc Instrucţiunea şco­lari, popornl sau credincioşii org nisaţi în co­mune şl parohii. O aserţiune superfluă aceasta vor zice cei mai mulţi, cici oă azul mare este c i poporul nu mai poate suporta cheltuieli noi. Adevărul este, că poporul nu mai poate jsrtfi c i nu are de unde, nu are, că nu câşt'gă, şi acea­sta pentru : i nu este instruat a câştigă.

Şl totuşi nu este alt izvor de acoperirea chel­tuielilor culturale, decit poporul.

In trecut poporul format in parohii i dat pen­tru biserici şi şcoală din circa 250 parohii de m'jloc a diecezei Aradului cam 2000 cor. anual, ceeare face 500 mii cor. Aceiaş popor pentru viitor, inbărbitându se, de ce s i tragem la îndo­ieli, că n'ar mal p u t ă suporţi o sporire de 10 procente, idec i o parohie mici 200 cor. iar fn total 50 mii cor.

înmulţirea cu 10 proc. ivem să o primim acum, iar pe viitor cu condlţiunile înşirate aci mai l i vile, vom putea primi treptat 20, 50 şi 100 proc. mii mult.

înainte de i trece Ii modalităţile acestor aştep­tări, să căutăm In trecui, cum am ajjns noi ziua de azi şi ce a cauzat mâhnirea amari de izi ce n e a cuprins pe toţi.

Constatăm Intif, c i in arena popoarelor euro­pene suntem popor tlnir, constatim c i împreju­rări extraordinar ds maştere ne-a fost partea In decurs de veacuri, constatăm c i primul focar de culturi, preparandia din Arad, abia de 100 ini exişti, iar preoţime românească naţională ab'a de 60 ani de cind avem. Faţi de aceasta pun alăturea, uaele comune ungureşti abia de 100 •ni, slovace şi sârbeşti cari s'au colonizat pe i ic i şi istăzi işi pot plăti pe preotul şi învăţătorul lor.

Constat că prin 1850-1860 noi romanii toţi am d*venit eliberaţi de iobăgie, toţi am primit — mult puţin — casele şl gradinele, p imlntu! arător, fanat, păşune şl pidure ce n e a corn pe tat şi f ir i alte sarcini decât o contribuţie mici pen­tru moşii, ce eră pe Ia tnceputul anilor 1860.

C i C Î s'a întâmplat din anii 1860 p i n i de pre­zent, referitor la poporul maghiar o spune un literat al lor. Fiind dadiţi din trecut cu războirea, a stat mereu cu pipa şi cu paharul de via ia soeietiţi, prin birturi, şl nu vreau s i lucreze nici astăzi. Poporul nostru, vizându-se eliberat de iobăgie şi prlmindu-şi moşioara din despărţire, de fostul domn de pimâat, c u m v a s'a aflat In drept a se odihni dupi oitenelele de veacuri şi s'a folosit de noua situaţie favorabilă ajungând cetăţean liber şl independent.

Nu a fost cine să i arate poporului, că drep­turile implică datorinţe, iar existenţi ca o n , numai prin muncă ţi-o poţi asigură, adecă i cum nu mal lucrl pământul domnului, dar tot atâta ba mai mult trebue să ţi lucrezi ţie. Pe acele timpuri l i noi nu se auzea vorbind de câştigul personal prin munci, se credea că a păzi 2—3 vite la păşune este deja lucru care ţi dă subsis­tent! suficentă şi care samănă şi lucră 5—10 ju-gare de pământ se credea, că a satisfăcut cerln-

1 4 Iulie п. 1 0 0 8

;ţelor exictcnţei sale ral car că valoarea aceitei manei de loc nu età destuii pentru susţinerea familiei, a contribui statului, comunei, blsericei, şcoalei şi a acoperi şl cheltueli ivite de nou — p â n l aci necunoscuta — ca modernisâtes so da l i , cu Inbricimlnte, petreceri sociale, zidiri mo­derne, politici etc., cari cheltueli din an ia i n au crescut şl s'au potenţat.

Prin anii 1880, Inceplnd s i crească valoarea în bani a moşiilor, s'a Ivit împrumuturile de bani dala blnci. Oamenii au cizut in o noua ispiti, clei auzind exprimată in bani cât valorează mo­şia lor, li s'au sugerat, c i sunt bogaţi şl deci îm­prumutând bani pe moşie chiar In Ѵз parte tot îl rămâne moşîa îa cele %.

Aci se începe momentul grav pentru popor şi Inteligenţa sa, şi consecuenţeie pot In puţin timp s l ne dovedească, răul care ne ameninţi. La a-ceasta să refereste, vorba lui Francise Deak ci­t r i maghiari. »Nu numai rlsboirea şl ceitţ 'e fac ruina unul popor, ci es t ; un pericol mai ruşinos, i l r icirea generali din care apoi urmeazl ruinarea totali.

Ce este deci de ficut? încât este Inel posibil, să refaci ce al stricat, nemuncind tn destul s i te pui pe lucru; cheltuind prea mult,pâa'acum deci

na in te să te pui pe cruţare. O admirabila admonlere a dat Ia aceasta P. S.

Aurelian zlcâcd : Astăzi prin cucerirea economică a popoarelor mai harnice pe nesimţite te scot *f*ră din casa şi pământul avut, te lasă pe stradă. Ţara rămâne cu acela? nume, dar poporul devine străin in ţara iui, de-aceea — pe cât mai este timp, românii să se înb i ib l t eze şi să se puie pe lucru.

Fir conducător Ia modalitatea procedurii la vii­lor este, tntil aflam zkala veche cine este treaz când vine pericol, este de jumătate mântuit. Apoi, recunoaşterea păcatelor înseamnă îndreptarea. în­ceputul se face cu voinţă, voeste şl va fi. Oa­meni ştiinţelor moderne soţia afirma, ca voinţa persoauei sau a popoarelor nu poate fi oprimată precum nu poţi opri izvorul apei, îi faci zid de oprelişte şi Incetui cu Încetul tot străbate Studiul economiei naţonale susţine, ca nu forma de gu­vernare ci voinţa tare a popoarelor conduc lu­mea.

Voii ţel tare i-se poate zice si energie şi ambi­ţiune. Dacă eu prin câştigul din lucru manilor mele voesc aşa fel să trăiesc cum I se cuvine omului cult in raţiune şi ia slmţeminte, cine mă poate opri?

Corespondentă din Lipova. — 12 Iulie.

Domnule Redactor, Am cetit fntr'unu! din nrii trecuţi al » Tribunei* ră comitetul parochal din Lugoj a hotărit să serbeze cu o deosebită so­lemnitate jubileul de 150 ani al bisericei rom. gr.-or. de acolo. Un frumos prilej acesta, vred­nic de a fi fixat de generaţiile de urmaşi. El m'a făcut aă cercetez la originile blsericti noastre din Lipova, cere încă este una din cele mai vechi şi am ftfiat că biserica noastră a împlinit an 175 ani, Iar şcoala 90. Ce frumos prilej eră de a come­mora aceste date şi a desgropà amintirea unui fapt aşa de însemnat dlntr'un trecut cultural. Dar cine să se gâadessci aici la astfel de lucruri ? Noi avem o preoţime, cu desăvârşire mercantflisată şi un corp de învăţători, îa care Iacă nu prea clo­coteşte avântai vre unor preocupări culturale.

* lntr'un cerc mai intim de prietini s'a sulevat

mai deunăzi ideia înfiinţării unui nou institut de credit românesc alături de Institutul existent »Li povanac poreclit şi »banca popilor*.

Institutul s'ar înfiinţa cu un capital de 200.000 şi s'ar lua in statute garanţii ca el să slujească Jntr adevăr interesele populaţkic 11, anume s'ar spune, că 5 ani să nu dea nici o tantiemi şi 10 ori 15 ani să nu dea dividende mai mari de 5°jo şi In fine s'ar spune franc că noisl institut are menirea s l scoată populaţlunea din ghiarele su grumltoare ale »Lipovacei* acaparată cu totul de Qăcomia neaăţioasă a uael elice hmlliare — ori cel puţia să o silească prin concurenţi la pro­ceduri mai omenoase.

* Modul cum venerabilul Consister din Arad

procedeazi in cheitia Hamsea stârneşte aici mari nemulţumiri. Şi acestea sunt juste. Se trăginează fără nici un motiv şi mai ales fără nici un temei

« T R I B U N A *

de legalitate finallaarea acestei afaceri, care, se în­treabă toţi, ce mai aşteaptă oare? Este poate In interesul bisericii starea aceasts c l de un an de zile tractui n'are decât şef titular, iar efectiv, un administrator, a cirul numire protesta din capul locului împotriva orlcirui bun simţ.

Nl-ar plicea s l ştim, de ce trebue al sesdrun-clne încrederea tn autorităţile noastre bisericeşti d t c t să se teifelească prestigiul episcopesc, şi să se arunce asupra Iul fii de fei de bănuieli odicase? Nu e nici un moiiv? Cc atât mai ne­înţeles şi pentru noi, cari am avut toată Indul-genţ», dir cari acum astmlnea nu mai ştim ce să credem. X.

NQ0TÄTI. A R A D , 13 Iulie n. 100S.

— C o n g r e s u l pans lav . Din Praga se anunţă : La marele congres al tuturor sla­vilor sosesc zilnic aici trimişii din toate ţă­rile şi provinciile locuite de slavi, slovacii din Ungaria nu vor participa la congres ca să nu dea guvernului ungar noui prile­juri de prigoniri.

Congresul nu va discuta chestiuni ce ating susceptibilităţile guvernelor din diferitele ţări, ţinta lui este să mijlocească apropierea între naţiunile slave îa vederea intereselor culturale şi materiale comune. Intre cei sosiţi la congres sunt şi de­putaţii croaţi Tresits-Pavisits şi Lyuba Babici, deputatul slovac Ivan Hrivar şi de­putatul rutean Hlibovicky. Afară de slovacii din Ungaria vor mai lipsi delà congres numai — polonii din Prusia...

— f l a c o b P o p u fost profesor-citechet ia gimiziul din Năiăud, a decedst, ia 28 iunie au c. Deeedatnl a servit 18 ani ca catechet gr. ca t la gimnaziul din Nlsăud. A luat parte activă şl Ia administrarea fondurilor şcolare conf. gr.-car. din ţinutul Năiăudului. Ca roma a а fost condus In totdeauna de cele mal frumoase sentimente, fiind un aderent sincer al partidalul nostru na­ţional, iar la lupta electorală din 1906 din cercul Nisăudulul a foit un luptător agil. — Ff-ei me­moria binecuvântaţi.

— L e a c c o n t r a ep i l eps ie i . D rul Goldfler, din M l ano, ar fi lecuit v r e o 20 de epileptici. Ar fi aflat că boala vine din pricini lipsei unor substanţe ii creeri. La copii ar fl lipsind mai ales fosfor. Din pricina acestei lipse ar fl boala. I ar fi lecuind, dâadu-le sub o formă potriviţi ceeace le lipseşte.

— L i m b a e s p e r a n t o . In luni August se v i ţinea Ia Dresda ai patrulei congres pentru răs­pândirea Iimbei esperanto. Lucrările pregătitoare ale congresului sunt îa mare parte deja gata, s'au expediat deja şi biletele şl programul congresu­lui. Membrii vor putea uza gratuit de mijloa:ele de circuitţit ale oraşului (tramvaele cu cai va­poare ş. a.), ajunge legi ti narea cu bHetuI peatru congres. Limbi esperanto se răspâideste mereu ş! îa alte ţirl. In Franţ» oraşul Saint Etienne a votat subvenţie anuală ligii esperanto. Pe teri-torul Angliei limba esperanto a fost recunoscuţi oficios de limbă în care se poate telegrafia, la Danii eximenele de cvalificaţluce a îivlţătorilor de limba esperanto s'au dat înaintea unei co-miaii exmise de guvern. In Japonia preşedintele de onoare al societiţ'l Japana EsperantMa e Fisuşl ministrul de externe, contele T. Hijisl , care î i t r 'o scrisoare ce i-a adresat îndeamnă ta­náréiul să îrrviţ ; limba esperanto. Le Paris a a-părut de curând o revistă cu tllM y Oficiala Ga­zeta Esperantista*, cire v i fi re vi'ta generali a societăţilor esperaato, de cari î i Europa sunt deji 865.

— E m l g r a ţ i u n e a . Au eşlt din ţară ia luna Mai 33,148 de persoane (442 fari paşapoarte). Statistica fororllor arată că îa 1005 comune s'au întâmplat 1223 de focuri cu 2335 de păgubiţi îa valoare de 3,514,956.

— C o n g r e g a ţ i a e x t r a o r d i n a r ă a comitatu­lui Bistriţa e convocaţi pe 16 Iulie a. c. pentru rezolvarea celor mal urgente afaceri. latre actele ia ordinea zilei eate şi propunerea advocatului dr. Cari Ling pentru a se tipări convocatoarele ia congregaţie şl In limba română şi germană.

— E x a m e n u l d e cva l l f ica ţ iune î n v ă ţ ă t o -r e a s c ă la institutul pedagogic din Caransebeş s'a începui. Au fost admişi ia examenul verb ii pe baza scripturistlcilorurmătorii: Albai,Bugariu, Crăciun, G asta, Euga, Coriciu, Humlţa, Nistor, Udrea, Vornic, Zgrlban.

Preşedinte al comisiei examinatoare e dl pro­topop dr. Q. Popoviclu, Iar din partea înaltului guvern pe lângă comisarul gaveinial di dr. losif Siegescu, iau parte la examen dnli A. Barabás, profesor de pedagogie In Cluj şl N. Zlgre, se­cretar mitropolitan.

— Pr iv i r e g e n e r a l ă a s u p r a r o m â n i l o r d i n ţ ă r i l e c o r o a n e i s fân tu lu i S tefan , este titlul unei broşuri politice scoase îa Bucureşti de dl dr. Dtm. Lus cu.

— N o u a d v o c a t r o m â n . Dl dr. Nlcolae Crlstea, şi a deschis cancelarii idvocaţiali îa Ocna-Sibiului.

S'auzim de bine !

— Agata B â r s e s c u Ia S lăn lc . Din Silnic nl-se comunică ră d n a Agata Bârsescu Ridovici a sosit acolo pentru curi. In cursul lunei Iu le d-sa Işi va da concursul ia 5 reprezentaţii alt tru­pei dnmaiice de sub direcţia dlui C. lonescu.

— Din su fe r in ţ e l e î n v ă ţ ă t o r i l o r n o ş t r i . Din Turda i-se scrie »Foalei Poporului*: In co­mitatul Turda Arieş inspectorul regesc de scoale a v.zltat 73 scoale cu limba de propunere ne-maghiară şi pe cum spune dânsul, numai In 3 şcoli a aliat progres abia îndestulitor. Propune şi comlslunca administrativă comitatemă prime­şte, ca faţă de >păcătoşii* de învăţători s i pur-ceidă cu tostl rigoarea. Mulţi Inviţitorl se pen­sionează — au şi fost (pe 27 Iuliu a. c.) citaţi li inspectorat pentru acest scop. '

— R ă s b u n a r e a u n o r l i cean! r e p e t e n ţ i . Se anunţi din Cernăuţi: Mai mulţi liceani cari au căzut Ia examenele delà finea anului au pilruns noaptea In cas s directorului Spoinarovskl ape-riându 1 şl imeninţându 1 cu devastarea casei.

Cinci din el au fost pedepsiţi.

— A s a s i n a r e a u n u l s a v a n t a u s t r i a c î n Grecia . Se telegrafiazi din Atena că savantul dr. Stsfan Wasziaski arheolog şi papirolog, docent ia Uaivarsitîtea din Cracovia, care se află In că­lătorie de stadiu Ia Grecii, ar fi murit subit. Pă­rinţii savantului profesor, care eră Ia vârstă de 37 ani, susţin că aceasta e cu neputinţă, filndcl fiul lor erâ de o constituţie excepţională.

Ei cred c l dl Wiszlnikl a fost asasinat spr i a i se fura o sumă mare de bani care i-a fost trimisă, nu de mult.

— Sta t i s t i ca l une i Mal . In cursul lunei Mai s'au născut vii 61,782 de copii, au murit 43,909, prisosul de poporaţie a fost deci de 17,873. In asemănare cu aeeiaş iună a anului trecut avem un spor de 940 de naşteri şi un minus 880 de decese. Ia raport cu celelalte patru luni prece­dente ale anului avem un spor de 2524 de na­şteri şi o scădare de 210 de d-cese. Statistica nupţialităţli ts te următoarea : In Mai a. c au fost încheiate 17,231 de căsătorii (1598 In Croaţia şi Slavonia). Faţă de luna Mal a anului trecut o scădere de 1411 căsătorii.

Ia cele dintâi cine! luni alt s. c. avem 9234 de căsătorii mai puţine ca Ia acelaş period al anu­lui trecut.

Statistica sanitari arată In luna Mai l i morta­litate că au murit 7668 de persoane de tubercu­loză, 407 d t difterle, 700 de vărsat, 524 de tuse măgăreascl, 869 de scariatlnă etc.

— Un a c c i d e n t m o r t a l la u n fes t iva l . La corsoul de flori din Praga ţinut Sâmbăta trecută s'a întâmplat un accident mortal. Caii nărăvaşi delà o trăsuri cu patru cai înaintaşi luară vânt. Ia trăsură se aflase văduva decedatului ministru de finanţe Kalzl cu mirele el contele György şi cu baronul Nadevik, D n a Kalzl a scăpat cu câteva contuziun!, dar ceilalţi doi căzură sub tră­sură şl fură grav răniţi. O femee din provincie căzută la pământ a fost ucisă de copita unu! ca l Optiprezec« persoane fară rlaite grav şi 30 per­soane mai uşor.

Fig. 9 » ? t ! B Ü N A T 14 Iulie n. 1908

Dama mosrfä a fost recunoscuţi ca ceîeb-a cântăreaţă Slavlanka de'a optra raţională din Pr tg t , de naştere poloni.

— P r e m i u l N o b e l pentru literatură în anul acest* ee va da pot ţllor Verhaeren şi Matter linck. Secţia literară a tcidemici belgiene A ho-tăiît să pro pue oficios pe aceşti doi scriitori de frunte ai llteraturei belgieni.

— A n i v e r s a r e a n a ş t e r e l lui D a r w i n . — In cursul anului viilor—Februarie—va aveàloc a o suta aniversare anaşterei lui Darwin şi a 50 a a-nlversare delà publicarea operei »Originea spe­ciilor..

— P r e m i i l e a c a d e m i e i f ranceze . In zilele ace-ttea academia franceză a împărţit 25000 de lei din funda ţiun ea de 100000 crtat l de prfrţul Soland Bonaparte pentru ceie mai însemnate descoperiri şl studii ştienţifee, făcute de nemembrii acade­miei, au îtitrat 107 concursuri, fiind premiate din acestea cu premii Intre două şi trei mii de franci lucrările aior zece Invitaţi.

Iar ei t 'au cor f eût premiile pentru cea mal bună dramă i ultimilor trei sni ale fundatlucjior Emil Augler (ds 5000) şl Toirac (de 4000). La concurs au fost admise la cel dintâiu numai ple acle jucate la Comedia Franceză şi Odeon, la cel din urmă numai la Comedia Franceză.

— O g r e v ă o r i g i n a l ă . In oraiu! Oedenburg avem un nou fel d« grevă, greva de tarn«. Lu­mea nu mti vrea să mănânce cm ne. Cauza e că măcelarii şi cârnă(arii au holirft urcarea pre terilor de carne, deşi în general preturile de carne au scizut In ţara Intrugă. Lumea s'a fă­cut vegetarian!. Iată un mijloc eficace de-a lupla împotr.va scurt petei ilimentelcr. Şi ceia ce i de inse mm t e faptul ci fiecare zi de vegetarlcnlsra Înseamnă o pagubă ireparabilă pentru măcelari, căci parafrazând zcătoarea nemţească să poate spune : ce nu poţi mânca astăzi, tiu poţi iasă pe mâne.

— C u t r e m u r d e p ă m â n t . In noaptea de 27 Iunie v. s'au simţit repetate cutremure In câteva regiuni ale Austriei de răsărit şi de sud precum şi In Hal» de nord vest şi !n sudul Elveţiei. Nu sunt pagube ; cutremurele au fost de scurtă durată.

— Vo l t a i r e capi ta l i s t . La scciet»tea de Istorie elveţiană istoricul literar Friederic Rossel A făcut un comunicat privitor la Voltaire. Conform unor acte oficiile, s'a arătat, că Voltaire Împrumutase prinţului Carol Eugen de Württemberg 600,000 de franci, în sch'mbui mai multor rente viagere din cari Voltaire a Încasat cât A trăit 1.300,000 franci.

— N o u c â m p cu d i a m a n t e . Aproape de Windhak, Africa de sud vest, în Lüderic s'au găsit optsute de diamante şi se crede că In ţinu­tul acela s'ar lila un bogat câmp cu diamante. Pietriie de diamant găsite au un diametru dedal până In trei milimetrii şl în prlvirţe calităţii sunt la fel cu diamantele de preţ mijloc u din Transvaal

— C ă l d u r i l e d in N e w York . Din New Vork •e anunţi, că acolo stăpânesc nişte călduri atât de dogoritoare, cum nu s'au mai pomenit de un veac de om. Intr'o s i rgtră zl căldura a omorât 30 de oameni. Termometrul araţi la umbri 34—38 grade Celsius, la soare 47 şi peste 47 grade. Mortalitatea copiilor sporeşte mereu şi mai ales între copii muncitorilor. Oamenii «ode-tiţlfor de salvare au mult de lucru cu cei leşi­naţi de căldură. Muţi mor de Insoliţ'e. Locui­torii dorm noaptea subt cerul liber pe ccperişele uriaşelor palate (Wolkenkratzer) unrje dogoreaţi e mai sclzulă cevaş. Prin cafenele şi birturi con-sumatoiil se desbrară până'n cămaşă. Statistica crimelor Încă e urcată, ceeace t e atribue de ase mani căldurilor ncmai pomenite.

— G r a n i ţ e l e a e r l a n e . De când cu uimitoarele progrese ale navlgaţlunei aerlane In dc meniul ştiinţelor juridice învie controversée referitoare la

Farmacia • „Regina Elisabeta" l a b o r a t o r m e d i c a l şl c o s m e t i c

S z i e g e d i Csongrádi sugár-uí. Recomandă preparatele celebre on i>fect experimental

Ha goi, fabricate ta laborotorio] eoametk ai euaoeeate rab liftei ţi „Blieabota".

proprietatea columnelor de iler de deaiupra so lulul. Nu e mult de când vre-o câtva ofiţeri ger­mani au trecut In sbor cu balorul peste grani­ţele imperiului şl au ceborit pe teritoriu frâna z. Ziarele din Paris se alarmaseră atunci mult de aceasta >cutezanţă< a vecinilor 1er şl pretind *au ca guvernul să atragi atenţiunea guvernului ger man, că străinilor le este oprită trecerea groniţei chiar şl l i câteva sute de metrii sus In aer, tot a ş i precum oprită Ie este jos. începuseră pe urmă ziarele englezeşti să frământe chestiune» graniţe­lor aerlane, iar acum ziarul »Narodna Politica*; ce apare la Priga, are plângeri de iceeaş naturi ca ziarele franceze. Aproape de graniţele Germa­niei adeci aproape zilnic coboari cu balonul pe teritoriul Boemicl ofiţeri pruslani, cari fotog'a flsză ţinuturile şi studiază terenul. »Narodna Po­li ica« atrage atenţiunea guvernului ca pe viitor s i petri acă cu mai multă atenţiune aceasta îm­prejurare.

X Sticlărie, porcelanuri, lămpi ţi obiecte de lux de argint de china se pot procura pe lângă preturi fixe şl de încredere la urmaşul lui Müller S o m 1 y a 1, Kolozsvár Kossuth Lajos utca 4 sz., care e furnizorul mai multor Institute, întreprinderi şi corporaţiuni. Candelambre de bi serică, lămpi suspendate 2 fi. 50, 12 pahare de apă cisă-late 72 cr. Vă rugăm să fiu atenţi la firmă.

Concert, petreceri. C o n c e r t u l d in Alba-Iul ia al s t u d e n ţ i l o r

e x c u r s i o n i ş t i d in Blaj . Studenţii delà gimna zlul român din Blaj, au luat frumoasa hoiărire de A face un turneu artistic prin părţile transil­vănene locuite de rorclni. — Cu ocazlunea aceasta i u concertat şi In Alba Iulia In 28 Iulie st. n.

Punctele de cor au izbutit foarte bine, fiind des aplaudate, încât unele au fost repeţite. în­deosebi a plăcut mult publicului >Doica din Bihor* de I. Mureşian, cu »o!o tenor exec. de V. Magdaş student cl. VIII, A cărui voce simpatică A încântat mult publicul. Dar surprindere» A fost şi mal mare când tinărul dirigent Ioan Harşia A aplrut pe scenă spre a şl dirigià proprii sa compoziţie >Hoţul şi domniţac baladă.

Muzica duioasă, care cortine motive româneşti, releveazâ tabloul fidel al baladei, încât din muzică Înţelegi In trei ga acţiune. A compune o baladă, cu i şa succes, e un fapt, care pe noi românii ne bucuri şi ne face i legă cele mai bune speranţe de tinărul artlit, dacă Incă de pe băncile şcoaiei e In stare, să dea lumei o lucrare atât de fru­moasă. In adevăr e de admirat şi preţuit — mai cu seamă, c i noi rominii suntem rimaşi îndiri t tn acest ram al artelor — şl ar trebui sprijinit cu căldură. Efect mare au produs solurile din balada amintită şl anume: bas exec. de N. Baltă, stud. c l VIII, duet teror si bas exec. de O. Palaky cl. VIII şi I. Miclei cl. VII şi solo tenor exec. de O. Palaky, A cărui voce admirabilă promite mult. Un participant.

Есоооніс. î n t r u n i r e a g r i c o l ă tn C ă r p i n l ş »Reuniunei

români agricolă din comitatul SlbliuIuW i ţinut Dumici In 4 Iulie n., o întrunire agricolă In co­muna Cărpeniş din apropierei Mercurll. Reu­niunea i fost reprezentată prin membrii comite­tului, dnil : Romul Slmu, Victor Tordăşlanu, Ni culae losif şi Aurel Coşcluc. Adunarea s'a ţinut In biserică, lncepându-se Ia 2 ore d. a. şi fiind de faţă mult popor, birbaţi şi femei din comuni In frunte cu conducătorii săi, cum şi cărturari: preoţi, notari, învăţători etc., din Mercurea şi co munele învecinate.

Adunarea a condus o dl R. Simu, a r e i vor­bit despre trebuinţa îmbunătăţirii economiei cftm puiul, i vitelor, grădinilor, viilor ş. a. A continuat despre folosul tovărăşiilor şi pe urmă a arătat pe larg cilie şi mijloacele cum s i se ajute plu­garii In acest an nefavorabil, tn privinţa nutrlrîl vitelor. A accentuat îndeosebi c i e trebuinţă ne­apărată să samene acum cucuruz de nutreţ, cu

cur iz In amestecare cu ovis ŞI mizăriche, şi} napi de mirişte ; mai departe i recomandat cul­tivarea orzului de toamnă amestecat cu mazăre, iar pentru nutreţ verde pentru primăvara viitoare a recomandat cultivarea săclril singure, ori a sleirii în amestecare cu mszărei sau mlzărlchea de toamnă. A dat sfatul S I adune oamenii frun­zări şi a dat îndrumiri cum să se întrebuinţeze cocenii (paşii) de cucuruz, paiele, turnumenta. pleava, pentrucă ele S I fie mii nutrltoare, mai spornice şl s i se consume mal cu plăcere. In fine a arătat cum trebuie puse li înăcrit, In claie, plantele verzi ce nu S'ar putea uscà. S'iu dus şi mustre de seminţe de mohor, taeiu, nipi de mi­rişte etc. cari S'au dăruit plugarilor.

A vorbit apoi dl N. Iosif despre r«plantari» viilor, lucrare ce se impune cărpenişeniior, deoa­rece viile cari formează izvorul de căpetenie pentru traiul Tor, au început să FIE atacate de filoxeră, şi astfel această comună harnică este amenlnţstă In existenţa S». Prelegerea, ţinută fiind) Intr'o limbă pricepută d* toţi, a FOST foarte in­structivi. Poporul tn urma acestei prelegeri, este aplecat a ş i Întocmi o pepinieră de viţă ameri­cană.

Membrul comitetului dl Aurel Cosciur, urmând IA cuvânt, întreţine publicul despre îngrijirea vi­nului şi In calitate de specialist, promite a s t a Intru ajutor cărpenişeniior, cu cuvântul şi fept* cn ocazii întocmirei gradinei de viţă americani.

Dl Simu vorbeşte apoi despre folosul stupi-ritului. S'i arătat o coşniţi mobilă şl diferite re­chizite de stnpărif, cu cari prelegerea a devenit foarte interesantă. Coşul ţa ŞI rechizitele s'au iăsat de model în comună.

A urmat la cuvânt dl Tordăşlanu, neobositul secretar şi sufletul reuniunii romane agricole, car» a Ir zl stat asupri folosului însoţirilor de credit sistem Raiffeisen, isbutind să Înscrie peste 100 părtaşi ŞL astfel s'a dat posibilitatea de a înfiinţa şi In Cărpeniş o astfel de însoţire.

Pe urmi s'au distribuit cărţi economice popo­rului şi dl Simu Închide adunarea, care a foit u n i din ce'e mal succes din câte A ţinut Reu­niunea de agriculturi.

*

B a r s a d e MĂRFURI şl a fec te dl a B u d a p e s t a Budapest«, 13 Iulie 1008.

i чсмегкел u 1 ORA I Oria pe Oct. 1008 (100 klg.) 22-64- 22.66 ITEAIL pe Oct. 1910—1912 Orie PS Oct. 16 94—16-95 Снеагні ŞE Iulie '008 ? 4-72—14-74

Preţul cerealelor dupi 100 KIG. a fost urmăiorob Orâu

De Tisa 23 K. 80- -25 K. 40 fiP. Din comitatul Albei — 23 » 50- - 2 5 » 10 De Pesta 23 > 6 0 - - 2 5> 20 »

Bănăţenesc 23 > 70- -24 90 X De Bacica 23 > 9 0 - -25 > I Săcară — — 19 > 5 0 - -19 » 70 I Orzul de nutreţ, cvalit. I. 14 » 5 0 - -14 > 70 X

» de cvalitatea II. 14 » 10- -14 » 50 » . •

Ovăs de > I. 17 -17 20 ï . » » » II. 16 > 4C- -16 » 80 r

Cucuruz vechiu — » > — » nou 14 70- -14 > 90

P O Ş T A I T T L A C F I F I .

Sch. Budapesta. Regrctim că al întârziat. Dis­cuta asta s'a Inchir, până la alt prilej csre poate o vi redeschide.

P O S T A A I M L N I S T R A T L T L .

Dr. I. V. B'ius. Am primit 2 cor. c i abona­ment nană la 1 Iulie 1908.

D. Pop, Hetmani. 6 cor. aveţi de plătit.

Redactor responsabil provizor S e v e r Bocu . Editor proprietar G e o r g e Nlch ln .

Cremă de faţă „EUeabeta" — de ii «1 de seară — redă fejei frageslmea tinereţel, împiedecă formarea eratelor face sa dispară imediat piatruile, petele de float şi tot felul de necurăţenii ale pielei. Preţul 1 şi 2 cor.

Lapte de oria „Elieabeta ( (, contra tuturor boalelor de piele şi a defeotelor frumseţei, efect sigur. Preţul 1 oor. 80 fii. Spirt de păr „Elisabeta" după o folosire de oăteva iile împiedecă formarea mătreţei, Întăreşte rădăcinile bolnave

ale părului. Preţul 1 cor. 60 fii. „Bnzodol" contra asudărei picioarelor şi a manilor — după o singură folosire, efect sigur şi în caşurile cel»

raai grave. Preţul 1 cor. Singurul depoelt la fabricantul. Comandele dis ртсѵіясіе se îndeplinesc ponctuai. La o comandă de 10 car. nu *

soooteşte împachetarea şi porto. L e m l e J ó z e e t , farmaciei.

Nr. 144—1908. « T R I B U N A » Pag. 7

Un contabil si conducător

se caută pentru 4 S „Prăvălia Românească*' 3 r

din

Vatra-Dorna (Bucovina). Reflectanţii la acest post să se anunţe la directorul prăvăliei până la 15 Iul ie 1908, indicând totodotâ şi condiţiunile.

Pentru direcţiune :

OR. NICO VASILOSCFII, GOSMA MOROŞAN, preşedinte. secretar.

P r o m o Q o l u o t n r c e l m a i b t i n c o s a i e t i c pentru UlClIld OfllldlUl mâni şi faţă, contra pistruilor şi a necurăţeniilor de pe faţă. 1 borcan 1 cor.

P i i r l r o Q o l u ü t n r a P ă r ă f a * a d e P â r , e a l a ? f

f U U I d OdlVdlUlp face pelea albă ca laptele. Aibă, roza şi crem, 1 cutie 1 coroană.

Săpiin SalVStOTi f a c e r e a fină şi fragedă. 1 bacată o coroană.

Pra f de pele Salvator ° ő S " . sudării manilor şi a picioarelor, absolut nestri-căcios. 1 cutie 1 coroană.

So i r tdev in (Franzbrandwein) Salvator, Dn medicament de casă cunoscut care na trebae ва lipsească din nici o casă. Sa recomanda la orice răceală, darura de cap, migrenă, junghiuri, reumă şi ischios. Preţul uaei sticle 1 coroană.

Schwedische Tropfen. (Picături de ^llûHio i 0 doftorie probată contra boalelor de lyiGUldJ stomac. O sticlă originală 1 coroană.

Balsam pentru bătături i S ï ï £ £ ï ï « bătătură, pelea întărită saa negei. Preţul anei sticle ca pensală 70 fileri.

T o a t e aceste p r epa ra t e sunt n u m a i a tunci veri tabi le , dacă sun t p rovăzu te cu m a r c a de scut «Salva tor» .

C o m a n d e l e din provinţă s e execu tă p r o m p t şi c u bă­g a r e d e s e a m ă

S. Mittelbach Pharmacie a Dro^c-*

S. Miiielbach, farmacia şi drogheria la] Salvator.

(Croaţia). Srat ls ! 6rat is!

trimit oricui o * cine se adresează la fi ^ mine, catalogul de petur j care a apărat de cu­rând despre c i a s o r n i c e i i o p r i m a c a l i t a t e şi bijuterii, ciasornice Mne regalate remon­toir ca 5 сопоапѳ 60 fil., an ciasoric de trerzit perfect en 2 cor. 90 fil

C a d o u v i m a r i d e s ă r b ă t o r i !

G y ő z ő B r u c k e r N á n d o r és T á r s a m ă i e s t r u d e c i a s o r n i c e .

Se caatà A n u n ţ .

un tinăr român a b s o l v e n t d e VI. g i m . ca pract icant in apoteca subscrisului.

Bállncz. Havas Izsó. (Krassó-Szörény m.) apotecar.

Sonlag Marton fabrică de somiere de sârmă, ziţuri pentru

trăsuri ei de site

Kassa. Str. S z e r e c s e n Nr. 1.

Fac tot felul de grilage de sârmă, delà cele mai simple până ia cele mai împodobite. Fac reţele de sârmă pentru îngrădirea

curţilor de fazan, păduri, vii, grădini de poame, curţi, parcuri şl curţi de galiţe,

ciururi de pământ şi nisip ş tergătoare d e p i c ioare d in s â r m ă

cu un cuvânt tot felul de obiecte de sârmă somierie elastice de sârmă şi ziţuri elastice de sârmă de oţel. Grilagiurile făcute dapă model sunt ieftine şi întrece toate grilagiurile prin trai -nicie şi practieitate.

O p i e s ă e n u m a i cu 4 0 d e cor . încălzeşte în 3/± de oră

150 áe litrii de apă, pen­tru care consumă ca com­

bustibil numai 10 fileri de cărbuni de lemn. O v a n ă d e ne încă lz i t n u m a i 2 4 c o r .

Lungimea fundului vanei 122 cm. :: :: înălţimea de 60 cm. :: ::

Comandele se eftuesc imediat şl se trimit cu rambursa.

Gustav Stuchlich Entengasse 17. HERMANSTADT. Saggasse 15.

Recomandat de ministerul de culte şl instrucp" — — Multe recunoştinţe

Z W Ö R N E R B . PREPARATORUL DE ÎMPĂIAT ANIMALE

i KOLOZSVÁR, Rßzsa-u. 7 sz. | '

Animalele să se trimită cât se poate de proaspete şi nebelite. Trebuie indicat în ce formă să se întâmple prepararea; mamiferelor mai mari să îi-se scoată intestinele. — Pen­tru împachetare socotesc numai che!-

— — tuielile mele. — — Preparaţie îngrijită, artistică, în formă — naturală, lucru trainic, preţuri —

— — moderate! — —

1

de La reparaţi], adoptări etc. na vă aitaţi

G e a m u r i l e duble de reformă ale lui M a y r, ^ Brevet unguresc nr. 37857, foarte potrivite şi încercate de toată lumea. Sant cele mai simple, bune şi ieftine (A na să confunda ca ghişeurile !) şi sunt brevetate în toate în statele mari. Lucrări de construcţie de tot felul. Instalaţii şi aran-geamente de localuri, magazinuri, şcoli şi biserici. — —

Siugurul pro-- ducător al geamurilor -duble de re-:: :: iormă.|Brevet unguresc numărul 37857. :: ::

- VICTOR KREMER -tâmplărie cu uzină de abari.

SI B11 U (Hermaristadt, Nagyszeben).!

ÎN PRIVINŢA EFECTULUI P E N T R U B O A L E L E D E R I N I C H I Şl B Ă Ş I C A

Î N T R E C E t o a t e a p e l e .

'WCHOMReuzi'»*'!

La gust e plăcută, puţin acrie, nu e feruminoasă şi abundează în accid carbonic.

Apă de masă neobişnuit de răcor i toare . în trebuinţa tă pentru cură d e beut , pentru boale de rinichi şi băşică, pentru formaţiunea petrii de băşică şi înisipare, pentru catarul organelor de respiraţie şi de secreţiune s'a dovedit de -=•—.,...:....^ —-=- un efect eminent. —

PROSPECTE trimite gratuit admistraţia izvorului

Direc ţ iunea s taţ iune i b a l n e a r e M u s c h o n g — î n B u z i á s . [•••ВААААВАНВВВНВНВШВВАЯПВАНВА

o

3

3

co

O»

ce s

J

- « U SJ 1 4 Л » Nr. 144. — 1908.

^ Vteirtiurae: ! Dacă aveţi atenţiunea a cumpăra

rolete pentru ferestre atuuci cereţi modele şi preţ curent,

care se va trimite porto-franco. Când veţi cere acestea, vă rngăm

să daţi lăţimea şi înălţimea ferestrei şi totodată să spuneţi dacă roleta tre­bue să fie de scândură de pânză sau stofă. Cu stimă :

NETTEL L. f a b r i c i i d e r o l e t c .

PÉCS, I n d ó h á z utca 23 .

Cea mai bună fabricaţie şi cel mai ieftin izvor M 0 d e a-şi p r o c u r a c i n e v a i n s t r u m e n t e m u - ţ$ ţ£ z i c a l e d e tambură j $

l A n d r i j a C a r | ~ Ruzicna ui 1. ZAGREB Viaska ui 22. І

m

m

îşi recomandă tamburele fabricaţie excelentă delà cele ţfc mal simple până la cele mal complicate cu preţ moderat. g№

Prêt curent trimit gratuit şi PORTO franco.

I

Condiţia cea mai principală a fnim- J setei femeieşti e peliţa frageda! e

Mijlocul ceJ mai eficace şi potrivit pentru a obţinea aceasta sânt:

Crema „Angyal" • Cn efect uimitor, nesfricăcioasă, preţul 1 cor.

Săpun „Angyal" ca miros excelent, carat de flori» preţul 70 fii.

Pudra „Angyal" singura pudră care păstrează prăgezimea pielei se lipeşteilefaţă şi na se observă. Freţull cor,20fii.

Begenator de păr american de Dr. ПЛ A ]VI.

R e d ă părului încărunţ i t c o l o a r e ori -:: :: g i n a l ă (nu e văpsea lă) : î -Л

F»re£vil 1 cor. S O fil.

Crema de lapte de roze И £a,cc; miimilo fino. PVeţwl 3 0 fii.

I Le prepară: •

Dr. Vámos şi Fü red i I d r o g h e r i e ş i p a r f u m e r i e .

P É C S . P É C S .

Grosz Nagy Ferencz, f a r m a ­cist. : : Debreczen farmacia

'Arany egyszarvú^

~ ~ ~ ~ w ww vwwwv WWW M W*> V

w w w w w w w w w w

MUSTAŢA E FRUMOASĂ dacă întrebuinţezi

P0MÄDÄ HAJDÚSÁG cea шаі bună pentru creşterea şi potrivirea musteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. Efec ­t u l se v e d e l o a t t e i u t e şi c u s i g u r a n ţ ă . Scutit prin lege. Un borcan S O fil. Prin postă se trimit numai 3 borcane cu CB'lS Cor. Cu rambursa gratuit.

. - - M E D I C A M E N T - . . . PENTRU V O P S I R E A P A R U L U I în culori blond, brunet sau negru. Efect la moment. O singură vopsire e de ajuus, ca părul sau musta­ţa o 1 u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înă­spreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce culoare 4 cor.

шгШ V L Cel mai mare magazin cu aparat de muzică din comit B á c s b o d r o g . Z o m b o r , str. Zrinyl.

Újv idék , stf. Duna 5 (ângă Promenada). Aparate fabricate proprii şi anume : vioare, celo mari, miciş trimbiţi, flaute, clarinete, tobe mari şi mici, baş-tam-bure de rangul întâi, harfă de forma ferei, — le recomand cu toată căldura. Harmonice, gramofoane, fonografe şi alte aseoieni aparate, alât cn corzi de piele cât şi de oţel din ţară cât şi străinătate în cel mai mare asortiment. Drege orice aparat muzical, specialişti

are la dispoziţie. Я Catalogul preţurilor trimit ori cui gratis

şi franco. 8ЕЯ Atrag mai ales atenţiunea on. public asupra atelierului meu de reparaturi special şi cu puteri excelente de lucru, unde se repară tot felul de instrumente în mod special şi sub supravegherea

mea personală pe lângă probă şi garantie.

, Szombathely |§ Fabrică

C i a s o r n i c e de t u r n , Щ cari se trag tot la 8 zile, pentru biserici, case co­munale, castele şi şcoli ; cu mehanismul cel mai bun şi mai non şi executare so­lidă. Pentru preoţi şi e-pltropi se dau şi cu plu­tirea în rate.

Trimit budget şi pri­mesc repararea ciasor- щ nicelor de turn. Щ

TIPOGRAFIA GEORGS ЯЮНШ, ARAD.